Emilien StancuTeodor Manea

Tacticl criminalistici (I)

Universul JuridicBucureqti

-20t7-

Cuprins

cAprroLUL r. cADRUL TACTTc AL oRcaurzAnrr ANCHETETPENALE... ................... ........5

Secliunea 1. Aspecte privind strdngerea qi administrarea probelor in procesulpenal .......... ......................5Secliunea a 2-a. Con\inutul anchetei penale . .. . .. .. ... .. ..... ......... I 7Sec{iunea a 3-a. Noliunea gi principiiie organizirii urmdririi penale ........25

1. Aspecte introductive ................2s2. Principiile organizdrii urmdririi penale ......263. Planificarea urmdririi penale ......................2g4. Structura qi conlinutul planului de urmbrire pena16......... .................2g

Secliunea a 4-a. Versiunile de urmdrire penald ......................311. Aspecte introductive ............-..-313. Tactica elaboririi versiunilor de urmdrire penald......... ............-..----.374. Concluzie ..__.--.-__--.3g5. Modalitdli de verificarea a versiunilor de urmdrire penal5......... -...-_396. Forma planului de urmdrire pena1d......... .................-...._42

Bibliografie selectiv6..... ...................43

CAPTTOLUL [. CERCETAREA LA FATA LOCULUT ........................4sSec{iunea 1. Noliunea gi importanfa cercetbrii lafalalocului ...................45Secliunea a2-a. Obiectivele cercetFriilafa\alocului........ ........................48Sec{iunea a 3-a. Elemente tactice specifice pregdtirii cercetdrii la fala locului............50

1. Pregdtirea echipei de cercetare a scenei infracliunii. ........................502.Pregdlfuea mijloacelor tehnico-qtiinlifice criminalistice........ ...........51

Secliunea a 4-a. Reguli tactice ale cercetdriilafala locului ......................521. Cercetarealafa[a locului se efectueazd cu maximi urgenld ............532. Cercetarealafa\a locului se efectueazd complet gi detaliat.... ..........533. Conducerea gi organizarea competentd,acercetdrii \afalalocului......................564. Fixarea integrald gi obiectivd arezultatelor cercetdrii ......5j

Secliunea a 5-a. Reguli tactice specifice efectuirii cercetdrii propriu-zise lafa[a1ocu1ui........ ....................5g

1. Primele mdsuri luate de organul competent sd efectueze cercetarea...................582. Cercetarea propriu-zisd a locului faptei.......... ...............593. Cercetareainfaza static6......... ...................594. Cercetareainfaza dinamicd .......................63

Secliunea a 6-a. Fixarea rezultatelor cercetdrii lafala locului........ ...........651. Procesul-verbal......... ...............652. Schila locului faptei.......... .......j13. Fotografiile judiciare ...............734. Inregistrarea video judiciar5........... ..............j4

Secliunea a 7-a. Interpretarea datelor oblinute cu ocazia cercetdrii lafalalocului ......j5

222 Tacticd criminalisticd (l)

Sec{iunea a 8-a. Cercetareala fala locului a unor categorii de urme sau a unortipuri de infracliuni ..... ij

1. Cercetarea qi interpretarcala fa{a locului a urmelor de mAini ........ 782. Cercetarea criminalisticdla fala locului a urmelor de picioare ...... 843. Cercetarea urmelor de sAnge..... ................. 864. Cercetarealafa\a locului a inscrisurilor............... ........ 895. ParticularitSlile cercetdrlila fala locului a mor,tii violente ............. 90

Bibliografie ...............94

CAPITOLUL III. ELEMENTE DE TACTICA CNTNNTNALISTICAPRIVIND PROCEDURA DE EFECTUARE A CONSTATARIITEHNTCO-$TrrNTrFrCE Sr A EXPERTTZET CRrMrNALrSTrCE........................97

Secliunea 1. Consideralii introductive.............. ..................... 97Secliunea a 2-a. Constatarea tehnico-gtiinlifici, aspecte procesual penale ............... 101

Secliunea a 3-a. Expertiza criminalistic6, aspecte procesual-penale ..... 104Secfiunea a 4-a. Reguli tactice aplicate in dispunerea constatdrilortehnico-qtiinlifice qi a expertizelor criminalistice.............. .................... 113

1. Oportunitatea expertizei ................ .......... II42. Stabilirea corectd a obiectului expertizei... ................. 1143. Formularea clard a intrebdrilor adresate expertului ... 1164. Asigurarea calitilii materialelor trimise spre experti26.................................... 1 18

Secliunea a 5-a. Tactica efectulrii expertizelor criminalistice .................................. 1191. Efectuarea propriu-zisd a expertizelor............. ........... 1 192. Redactarea raportului de expertizd .........I203. Modalitdli de formulare a concluziilor............ ..........123

Secflunea a 6-a. Elemente tactice aplicate in aprecierea qi valorificareaconcluziilor expertizei de cdtre organele judiciare.......... ....125Secfiunea a 7-a. Tipuri de expertizA ................. ................... 130Bibliografie ................ 136

CAPITOLUL IV. TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI $I ARrDrcARrr DE OBTECTE gr i1VSCnrSURr.................................. ...... 138

Secliunea 1. Importanfa, reglementarea procesual-penald qi preg[tireaperchezilieiSecfiunea a 2-a. Perchezilia domiciliard...........

1. Reglementiri procesual penale2. P r egdtir ea percheziliei3. Reguli tactice de efectuare a percheziliei .................4. Particularit[1i privind efectuarea unor categorii de perchezi!ri.............

Secliunea a 3-a. Perchezilia unui vehiculSecliunea a 4-a. Perchezilia corporald .............Secf iunea a 5-a. Perchezilia informatici...........Secliunea a 6-a. Ridicarea de obiecte, inscrisuri sau date informatice

138

t39139148

152159

r64r66L69r73175

Cuprins 223

CAPITOLUL V. TACTICA AUDIERII MARTORILOR... ..................11']Secliunea 1. Reglementarea procesuald penald ....................I7.7SecJiunea a 2-a. Aspecte de naturd psihologicd privind mdrfuria..... .......1g5Secliunea a 3-a. Reguli tactice aplicate in ascultarea martorilor.. ...........191

1 . Pregdtirea ascultirii martorilor, aspecte generale ..... ...................... 1912' Elemente tactice aplicate in pregdtirea ascultdrii martorilor ..........rg23. Reguli qi procedee tactice criminalistice aplicate in ascultarea propriu-zis6a martorilor .............193

Secliunea a 4-a. Tipuri de audiere .....................199Secliunea a 5-a. Particularitali tactice aplicate in ascultarea martorilor minori qia altor categorii de martori .............210

1. Ascultarea martorilor minori .........-..-....---2102. Ascultarea altor categorii de martori _,...-_.Zlz

Secliunea a 6-a. Consemnarea declaraliilor martorilor, alte metode tehnice defixare.......... --------*. __7ll11. Consemnarea declarafiilor martorilor............. -- - - 2112.Fixarea declaraliilor prin mijloace tehnice criminalistice ....-.....--..---_..--_.---, - 2lj

Bibliografie -.----------_--_-Zf6

Capitolul I

CADRUL TACTIC AL ORGAI{IZIru ANCHETEI PENATE

Sec(iunea IAspecte priaind strdngerea Ei administrarea probelor

in procesul penal

1. Dup[ cum se qtie, criminalistica este o qtiinld judiciard cu caracter autonom gi unitar,care insumeazd un ansamblu de cunogtinle despre metodele, mijloacele tehnice gi proce-deele tactice destinate descoperirii, cercetdrii infracliunilor, identificdrii persoanelor impli-cate in sdvArgirea lor qi prevenirii faptelor antisocialel.

De asemenea, scopul procesului penal este definit de cdtre legiuitor in cuprinsul art 8C. pr. pen., unde se aratd cd organele judiciare au obligafia de a desf"aqura urmdrirea p€nala;i judecata astfel incAt sd fie constatate la timp qi in mod complet faptele care constituieffiacliuni, nicio persoanl nevinovatd sd nu fie trasd la rbspundere penald" iar orice per-soand care a sdvdrqit o infracliune sd fie pedepsitd potrivit legii. in acelaqi timp, dispozifiileart. 1 C. pr. pen. aratd cd normele de procedurl pena16 reglementeazb desfEqurarea proce-sului penal, iar Nt.2 din acelaqi act normativ invedereazf, c[ procesul penal se desfrqoardpotrivit dispoziliilor prevdnfie de lege.

Din toate acestea, putem trage, cu uqurin!5, concluzia ci, in opera de tragere la r[spun-dere penald a persoanelor care au comis infracliuni, procesul penal defineqte cadrul, limitelein care se pot deplasa organele judiciare, iar criminalistica, modalit[lile efective de oblinereI datelor necesare deceldrii stirii de fapt gi, in final, dovedirii comiterii infracliunii sub toate;erin1ele sale legate de subiecli, obiect gi conlinut constitutiv.

ln acest context, Codul de procedurd pena16 descrie trei no{iuni fundamentale inrrocesul de descoperire gi sanclionare a infracfiunilor: probe, mijloace de probd qi procedee:robatorii.

2. Potrivit art.9l alin. (1) C. pr. pen., constituie probd orice element de fapt care ser-r-este la constatarea existenlei sau inexistenlei unei infracfiuni, la identificarea persoanei;are a sdvdrqit-o qi la cunoagterea imprejurdrilor necesare pentrujusta solulionare a cauzei qicare contribuie la aflarea adevdrului.

Cu alte cuvinte, proba este un aspect, o imprejurare legatd de comiterea infracliunii.Cdnd vorbegte despre elemente de fapt, Codul de procedurl penald utilizeazd,, aldturi decuvdntul ,,probe", gi alte doui notiuni, anume, datelinformalii qi indicii.

Astfel, la art. 202 alin. (1) se aratd cd misurile preventive pot fi dispuse dacd exist6probe sau indicii temeinice din care renitd suspiciunea rezonabild c[ o persoand a sdvArqito infracliune.

I A se vedea qi Ai. Boroi, M. Gorunescu, M. Popescu, Diclionar de drept penal, Ed. All. Beck,Bucureqti, 2004,p.85; M.A. Hotcd., Dicyionar de &'ept penal,Ed. Editas, Bucuregti,2004, p. 127;M.Udroiu,Diclionar de drept penal Si de procedurd penald. Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2009, p. l2l.

Tactica criminalisticd (l)

in acelagi timp, la art. 306 alin. (1) se aratd c6, pentru rcalizarea obiecrului urmdririipenale, organele de cercetare penald au obligatia ca, dupl sesizare, sd caute qi sd strAngidatele ori informaliile cu privire la existen{a infracliunilor qi identificarea persoanelor careau siv6rgit infracfiuni, sd ia mdsuri pentru limitarea consecinlelor acestora, sa strdngb qi s6administreze probele.

De asemenea, potrivit art. 305 alin. (1), cAnd din datele qi probele existente in cauzdrezultd indicii rezonabile cd o anumiti persoand a sdvArqit fapta pentru care s-a inceputurmdrirea penal[, procurorul dispune ca urmirirea penald sd se efecfueze in continuare fat6de aceasta, care dobAndeqte calitatea de suspect.

2.1. Dintre toate acestea cele mai importante sunt probele.in acest sens, pokivit art. 309 atin. it; c. pr. pen, actiunea penali se pune in miqcare

de procuror, prin ordonanld, in cursul urmdririi penale, de indatd ce se constata cd existaprobe din carerezlltd. presupunerearezonabild, cd o persoani a sdvdrgit o infrac{iune qi nuexistd vreunul dintre canrile de impiedicare prevbzute de lege.

La fel, in temeiul art.327 lit. (a) C. pr. pen., atunci cAnd constatd c[ au fost respectatedispoziliile legale care gararrteazd, aflarea adevdrului, cd urmirirea penald este completd giexistd probele necesare gi legal administrate, procurorul emite rechizitoriu prin care dispunetrimiterea in judecatd dacd din materialul de urmdrire pena16 rezultd,cd fapta exist[, cd a fostsdv6rqitd de inculpat gi cd acesta rdspunde penal.

$i, cel mai important, aqa cum reiese din ar1. 103 alin. (2), in luarea deciziei asupraexistentei infracliunii gi a vinovdJiei inculpatului instanla hotdriqte motivat, cu kimitere latoate probele evaluate.

Asfel, la momentul inceperii urmdririi penale, cdnd existS, eventual, doar actul desesizare" iar aspectele pe care organele judiciare le cunosc despre faptd sunt pu{ine, existddoar date qi informalii cu privire la comiterea unei infracfiuni.

Organul judiciar dispune efectuarea in continuare a urmiririi penale cdnd, dupd ce

lua Tdsura preventivd a relinerii cAnd are indicii temeinice cd s-a comis o infrac{iune.In final, punerea in miqcare a acliunii penale, trimiterea in judecat[ qi condamnarea se

fac pe bazd de probe.Aqa cum am ardtat anterior, notiunea de ,,probd" este definitd de Codul de procedurd

penal5, fiind orice element de fapt care seleqte la constatarea existenlei sau inexistenleiunei infracfiuni, la identificarea persoanei aare a sbvdrqit-o qi la cunoagterea imprejurarilornecesare pentru justa solulionare a cauzei qi care contribuie la aflarea adevdrului.

2.2. Noliunea de ,,indicii temeinice" lipseqte din legea penald, dar a fost definit incodurile de procedur[ penald anterioare. Astfel, sunt indicii temeinice aturci cAnd din dateleexistente in catza reznltd presupunerea rczonabild, cd persoana fali de care se efecfueaz6acte premerg[toare sau acte de urmdrire penala a sdvdrqit fapta (art. 68t C. pr. pen. anterior).De asemenea, teprezintd indicii ,,orice elemente rezultate fie din stdri matiriale, fie dinimprejurdri sau situaliuni nematerializate, dacd sunt de naturd a pune in lumina adevdrul,constituie indicii gi pot fi folosite de judecitori in formarea convingerii lor,' [art. lg4alin. (1) C. pr. pen. 19361.

Capitolul l. Cadrul tactic al organizdrii anchetei penale

Datele sau informa{iile sunt tot elemente de fapt, dar cu o capacitatea mult redusd de adetetmina convingerea organului judiciar legatd de existen{a unei fapte prevdzute de legea:enald gi persoana care a comis-o.

3. in doctrina de drept procesual penal, materia probelor este larg abordati, autorii:prindu-se inclusiv asupra unei serii largi de criterii de clasificare a acestorar. Nu vomrsista aici asupra acestui aspect, bibliografia indicati de noi este elocventd. Relinem doar-1. din punct de vedere criminalistic, trebuie descoperite toate imprejurdrile de fapt rele-,, ante gi care pot constitui obiectul probaliunii in procesul penal2.

Ce am dorit sd ardtdm este ins[ c[ in procesul penal romAn probele nu au o valoare:nainte stabilita. Acest lucru se deduce cu certitudine din dispoziliile art. 103 alin. (1)J. pr. pen., unde legiuitorul prevede o singurd constrdngere, gi anume, aceea cE hotdr6rea de:''ndamnare, de renunlare 1a aplicarea pedepsei sau de amAnare a aplicirii pedepsei nu se:.rt intemeia in mdsurd determinantd pe declaraliile investigatorului, ale colaboratorilor ori.-; martorilor protej a!i.

De asemenea, pentru a se respecta in plenitudinea lor drepturile procesuale, tn mbsura: care o persoand este audiatd ca martor, iar apoi se dispune efectuarea ln continuare a:rndririi penale sau punerea miqcare a acliunii penale fa!6 de aceasta, declara{ia datd ante-:,"'rr dobAndirii ca1it61ii de suspect nu poate fi folositd impotriva sa.

Mai notim aici faptul ci, in opera de apreciere, organele judiciare se pot baza at1t peprobele directe, adicl pe cele care conduc prin ele insele la dovedirea existenlei infiacliuniigi a autorului sdu, precum qi pe probele indirecte, chiar dacd acestea din urmd fac dovadaexistenlei unei fapte prevdzute de legea penal6 qi a vinovdliei autorului doar coroboraC.

4. in ceea ce priveqte mijloacele de prob5, legiuitorul alege sd foloseascb o definiredescriptivd a acestora, prin enumerare, anume: declaraliile suspectului sau ale inculpatului,declara{iile persoanei vdtdmate, declara{iile pd4ii civile sau ale pdr}ii responsabile civil-mente, declaraliile martorilor, inscrisuri, rapoafte de experlizd sau constatare, procese-verbale,fotografii, mijloace materiale de probd. Codul de procedur5 penal5 arat6,inplus, faptul cd

1 A se vedea, de exemplu, Gh. Mateu!, Tratat de procedard penald, Partea generalri, Ed. C.H. Beck,Bucuregti, 2012, vol. II, pp. 1 1-34; G. Teodoru, Tratat de drept procesual penal, ed. a III-a. Ed. Hamangiu,Bucureqti, 2013, pp. 290-292.

2 Acesta a fost definit ca ,,ansamblul faptelor gi imprejuririlor de fapt ce trebuie dovedit intr-o cauzdpenali pentru ca aceasta si fie lega1 gi temeinic solufionatd"; s-a ardtat, de asemenea, cd ,,in obiectulprobaliunii se includ doar faptele gi imprejuririle de fapt, nornele juridice netrebuind dovedite" -G. Teodoru, op. cit.,p.284.

3 A se vedea, spre exemplu, dec. nr. 516912004 u iCCl, S. pen., unde se aratd: ,,Este nefondat6 susJi-nerea inculpatei qi in ceea ce priveqte faptul cb depoziliile persoanelor audiate in calitate de martori nu pot fide naturd a duce la convingerea s[v6.rqirii faptei, acegtia neavAnd cunoqtinli directi despre cele relatate. Esteadevirat cd, luate individual, aceste declaratii nu pot fi considerate ca dovezi certe de vinovilie, dar acesteatrebuiesc coroborate gi cu celelalte dovezi de la dosar, care se completeazdunape cealaltd gi duc la concluziasdvArgirii faptei" (in acest sens, a se vedea denunful depus la organul de urmdrire penali in legiturd cu faptain disculie, caseta prin care s-a inregistrat convorbirea dintre D.G. gi inculpatS, ocazie cu care puneau la caleun nou tranzit de figdri, dupd ce a avut loc primul transport inregistrat, convorbirile dintre inculpatd qi altepersoane, prin care incerca sd dovedeasci obtinerea unor credite prin intermediul cirora sd justifice sumaprimitd ca rezultat al infracliunii qi rapomrl de consratare tehnico-qtiinfihci, privind autenticitatea caseteloraudio in discutie) - hnp:r/www.scj.ro.

Tacticl criminalisticd (l)

acestea reprezintd mijlocul prin care proba se obline in procesul penal gi ca- pe iAngd celeevidentiate de art. 97 alin. (2) C. pr. pen., se poate administra qi orice alt mijloc de probdcare nu este interzis prin lege.

5. Aqa cum se dispune in art. 97 alin. (3), procedeul probatoriu este modalitatea legalbde oblinere a mijlocului de prob[.

Dupd cum se poate decela din aceste defini1ii, 1eg6tura dintre probe, mijloace de probdqi procedee probatorii este indisolubild. Astfel, proba reprezintb un element de fapt, cum arfi decesul unei persoane, mijlocul de probd reprezintd suporlul din care se desprindd aceastdinformaJie, raporful de necropsie, de exemplu, iar procedeul probatoriu este cadrul in caremijlocul de probd s-a obfinut, in exemplul nostru - autopsia rcalizatd,de medicul legist.

in acelaqi sens, dacd existd martori in catrzd,, procedeul probatoriu in cadrul cdruiaacegtia sunt asculta{i este audierea, mijlocul de probi este declara}ia, care este pe suporl dehArtie, dar care poate fi qi inregistratd audio-video, iar proba, aspectele pe care martorul lepovesteqte despre fapt6.

6. Evident c5, in momentul in care, in eauzd, se realizeaz1 diverse procedee probatorii,modalitatea de efectuare a acestora trebuie si respecte principiile generale ale procesuluipenal, in special cel a1 legalitSlii.

6.I.inacestsens,searatAlaart. 101 C.pr.pen.cSesteopritaseintrebuinlaviolente,amenintfi ori alte mijloace de constrAngere, precum gi promisiuni sau indemnuri in scopulde a se obgrne probe. De asemenea, nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare careafecteaze capacitatea persoanei de a-gi aminti qi de a relata in mod congtient gi voluntarS4ltele care consfituie obiectul probei. Interdiclia se aplicd chiar dacd persoana ascultatd igida cmsimtEmintul la utllizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare. in acelaqitimp, este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acfioneazd, pentruacestea sd provoace o persoand sd sdvdrqeasci ori si continue sdvArgirea unei fapte penale inscopul obfinerii unei probe.

Sancf;unea care apare in aceste cazuri este una specificd materiei, qi anume, excludereaprobelor nelegal sau neloial administrate.

Excluderea opereazd direct in cazulprevdzut de art. 102 alin. (1) C. pr. pen., care araticd probele oblinute prin torturd, precum qi probele derivate din acestea nu pot fi folosite incadrul procesului penall.

in celelalte situalii, in lumina art. I02 alin. (3) C. pr. pen., care dispune cd nulitateaactului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta afost administrati determini excluderea probei, sanctiunea excluderii apare caun subsecventreztitat al nulitilii.

1 in alte legislafii situatia este pulin diferitd, in sensul cd probele oblinute in aceste mijloace suntexcluse, cu condilia sd nu fie folosite in favoarea suspectului sau inculpatului. in acest din urm6 caz,informaliile oblinute in contra legii vor putea fi puse in valoare de instan!6 atunci cdnd se analizeaza fondulcauzei. A se vedea, in acest sens, O. Henderson Garcia, Abordaje y planeaci6n de la Investigaci|n penal,Ed. C.R.: Impresos Cabalsa, San Josd, 2007, p. 102.

Capitolul l. Cadrul tactic al organizdrii anchetei penale

6.2. Nu vom insista aici asupra cazurilor de nulitate qi a condi{iilor de incidenld aacestora, doctrina de drept procesual penal tratdnd problema in detaliu. Dorim doar sdaten{iondm asupm faptului c[ aspectele descoperite prin intermediul mijloacelor specificecriminalisticii pot fi inutilizabile in mdsura in care oblinerea probei a fost afectati de viciide legalitate.

Aceste vicii pot fi intrinseci desfrqurdrii procedeului probatoriu - de exemplu, raportulde expertizd a fost efectuat de o persoanl care nu avea calitatea de expert - sau extrinseciacestuia, precum audierea inculpatului arestat in lipsa avocatului.

Mai mult decat atat, a$a cum se aratdl, ,,pot exista, in practici, situa{ii in care, inaplicarea principiului loialitdlii, sd fie pus in discufie caracterul echitabil al procedurii, chiardaci toate dispoziliile procedurale au fost respectate. Potrivit art. 305 NCpp, incepereaurmdririi penale are loc intotdeauna in rem. Conform alin. (3) al aceluiaqi articol, ce1d dindatele qi probele existente in cauzd rezultd indicii rezonabile cd o anumitd persomi asdvdrqit fapta pentru care s-a inceput urmdrirea penalS, procurorul dispune ca grmffreapenald sd se efectueze in continuare fald de aceasta, care dobAndegte calitatea de sspectavAnd, in principiu, aceleaqi drepturi cu inculpatul, cu exceptia celor p€ care legea nu leprevede explicit (de exemplu, degi i se recunoaqte dreptul de a consulta dosaml p€rioadapentru care poate fi restriclionat acest drept nu mai cunoa5te o limitare, m in ipotezainculpatului). tn continuare, punerea in miqcare a acliunii penale este o condilie obligatorieinainte de sesizarea instanlei, nefiind insd limitati la un anumit moment procesual. Dupdpunerea in migcare a acliunii penale, poate fi interzis accesul la dosar, cu exceplia propriilordeclarafii, pe o durati de maximum 10 zile. Nu se mai prevede etapa prezentdrii mate-rialului de urmdrire penald. Dacd toate aceste dispozilii sunt respectate, cel putin teoretic, nuse ridic5 probleme in privinla principiului legahtafli. Pot exista insd, in practicS, situalii deposibild neloialitate procesualS. De pild[, prelungirea nejustificati a momentul dispuneriiefectudrii in continuare a urmdririi penale fald de suspect de cdtre organele de urmirirepena16, deqi probele administrate in cauzd relevau inci de la un moment anterior existenlaunei acuzatii in materie penald, echivaTeazd cu incdlcarea obligaliei procedurale pozitiveprevlzute de art. 305 alin. (3) NCPP. Aceastd nelegalitate, urmati de limitarea accesuluisuspectului la dosarul de urmirire penald, astfel incdt dreptul la apdrare sd fie semnificativafectat, qi de o punere in miqcare a acliunii penale gi emitere rapidd a rechizitoriului pefondul interdicliei de a consulta dosarul, poate constitui, in funclie de particularitdtilecauzei, un exemplu-gcoald de neloialitate procesuald. in aceastd situafie. deqi dispozifiileart. 305 NCPP sunt, formal, respectate, poate fi dispusd restituirea cauzei procurorului,avAnd in vedere restrAngerea semnificativd gi substan\iald a dreptului la apirare (qi,adiugdm noi, anularea actelor realizate in aceastd perioadd, cu consecinla excluderiiprobelor astfel ob{inute - s.n.)".

6.3. $i practica judiciard a imbrdliqat acest punct de vedere, corect, de altfel. in acestsens, s-a relinut cd instan{a de control judicial apreciaz1, ca fiind legald gi temeinicd solutia

1 Conferinlele noului Cod de procedurd penalii, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Nalionalal Magi s tr aturll, Ed. Patm Ace, Bucureqti, 20 l 5, pp. 2I -22.

2 inch. nr. 1 13/co-cP din 27 maftie 2017 a'C. Ap. Bucuregti, S. a II-a pen., nepublicati.

10 Tactica criminalistic6 (l)

primei instanfe de judecatd, urm5rirea penald desfbqurAndu-se in cauzi intr-o manierd care aavut ca efect vdtdmarea dreptului 7a apdrare a inculpatului.

Astfbl, potrivit art. 305 alin. (l) C. pr. pen., cAnd actul de sesizare indeplineqte con-diliile prevdzute de lege, organul de urmlrire penalS dispune inceperea unnaririi penale cuprivire la fapta sdvArqitb ori a cdrei sbvdrqire se pregdteqte, chiar dacd aurorul este indicatsau cunoscut, iar conform alin. (3) al aceluiagi text legal, atunci cAnd exista probe din caresi rezulte bdnuiala rezonabild cd o anumitd persoand a sdvArqit fapta pentru care s-a inceputurmdrirea penald qi nu existd vreunul dintre cazurile prevdzute la afi. 76 alin. (1), organul deurmirire penali dispune ca urmdrirea penal5 sd se efectuezein continuare fa15 de aceasta,care dobAndeqte calitatea de suspect.

Evident, odatd cu dobAndirea calitqii de suspect de citre o persoand, aceasta poateexercita drepturile prevSzute de art. 78 raportat la ar1. 83 C. pr. pen.

ln cauza de fafd, este incontestabil cd existau probe din care sd rezulte bdnuialarezonabild cb numitul O.S. a s[vdrqit o infrac{iune de evaziune fiscald incd din luna aprilie2016. Acest aspect rczultl din chiar procesul-verbal din data de 4 aprilie 2016, incheiat deDGPMB - Serviciul de investigare a criminalitdlii economice gi semnat qi de O.S. incalitate de administrator al SC S.LD. SRL, prin care acestuia i s-a adus la cunogtin{d cE incauzd se va dispune o expertizd contabil[ ,,in vederea stabilirii prejudiciului", iar acesta aardtat cd este de acorci cu efectuarea acesteia.

in mod er-ident. dacd organele de cercetare penalS considerau la acel moment ciprincipalul element de fapt care mai trebuia stabilit in catzd era prejudiciul, rezultd c6acestea disprmeau de suficiente elemente in sensul bdnuielii rezonabile cd numitul O.S.sdr-drpise o infractiune de evaziune fiscald.

Cu toate acestea, la momentul respectiv nu s-a dispus inceperea urmdririi penale inFvrwn gi, pe cale de consecintd,,Ta 19 aprilie 2016, a fost respinsi o cerere de eliberare amm copii ale inscrisurilor din dosar, formulatd de O.S. pe considerentul cd acesta nu arecaliatea de parte sau subiect procesual in cauzd,.

Crntea a observat cd acesfuia, deqi nu aveala acel moment decdt calitateade martor inf;a:uzi" i s-a permis sd iqi desemneze un expert-parle la efectuarea expertizei dispuse in lunaiulie 2016 qi, totodatd, numitul O.S. a fost obligat qi la plata onorariului de expertiz6.Dincolo de imprejurarea cd unei persoane care are doar calitatea de maftor intr-o cauzdpenalS nu i se poate cere s5 achite costul vreunui act procedural, Curtea a constatat cdparticiparea lui O.S. la elaborarea obiectivelor expeftizei qi permisiunea ca acesta s6 igidesemneze un expert-parte nu au avut nicio bazd.legal6, in condiliile in care, potrivitart. 177 C. pr. pen., doar pdrlile gi subieclii procesuali principali pot avea aceste drepturi.

Oricum, nu se poate reline ci participarea unui experl-parte la efectuarea expertizei arfi fost de naturd sd asigure numitului dreptul la apdrare in condiliile in care acestuia nu i seadusese la cunogtinld anterior dispunerii raporfului faptul cd este bdnuit de comiterea uneifapte penale qi nici conlinutul acestei fapte, iar acestuia qi apirdtorilor sii le fusese refuzatdreptul de a consulta actele dosarului de urmdrire penald.

Dupi efectuarea raportului de expertizl, qi a completbrii la acest raport, moment in careorganele de urmdrire pena16 nu mai aveau niciun dubiu cu privire la imprejurarea c6 O.S.comisese o faptd de evaziune fiscald, la data de 4 octombrie2016, acesta a fost din nouaudiat in calitate de martor, aducdndu-i-se la cunoqtinlI inclusiv obligafia de a da declaratii

Capitolul l. Cadrul tactic al organizdrii anchetei penale

confome cu realitatea qi atrdgAndu-i-se atenlia cd infracliunea de mdrturie mincinoasd estepedepsit5.

in acest context, curtea a relinut cd, potrivit art. 1g c. pr. pen., intitulat,,Dreptulmartorului de a nu se aeuza", declaralia de maftor datd de o persoand care, in aceeaqi ciuz6,anterior declaraliei a avut sau, ulterior, a dob6ndit calitatea de suspect ori inculpat nu poatefi folosit[ impotriva sa.

Judecbtorul de camerd preliminard a observat qi cd, la data de 17 noiembrie 2016, duplpunerea in miqcare a acliunii penale, numitului i s-a adus la cunoqtinli calitatea de inculpat,ocazie cu care acesta a invederat cd igi menline declaraliile date anterior in cauzd,in calitatede martor qi c[ nu doreqte sd facd noi declaralii.

Curtea a apreciat c6, in principiu, o perso and care a fost audiatd inilial ca martor intr-ocauzd penald. iar ulterior a dob6ndit calitatea de inculpat in aceeagi cauzd poate renmp ladreptul prevdzut de ar1. ll8 C. pr. pen. qi sd igi menfin[ declaraliile anterioare, date incalitate de marlor, ins6, intr-o asemenea situalie, este absolut necesar ca or_eanele jpdic;a3sd ii aducd mai intAi acesteia la cunoqtin!5 despre existenta dreptului p."r-arot de ar tttC. pr. pen. Aceastd obligalie are caracter gi mai pregnant in situatii in care cel eat adobAndit calitatea de inculpat nu este asistat de un apdrdtor, asrfel cum a fost situatia incauza de fata.

In aceste condilii, judecitorul a apreciat cd niciuna dintre declaratiile date in cauzl deO.S., in calitate de inculpat sau de martor, nu poate fi folositd in procesul penal. in privintadeclaraliilor date de O.S., in calitate de marlor, Curtea a refinut dispoziqiile urt. tt3C. pr. pen., anterior expuse, iar in ceea ce privegte declaralia dati de acesta in calitate deinculpat, la 17 noiembrie2016, prin care acesta qi-a men{inut declaraliile date anteriorincalitate de martor, aceastd declarafe a fost datd lard ca inculpatului si i se aduc6 lacunogtinlI dreptul prevdzut de art. 1 18 C. pr. pen., in condiliile in care acesta nu era asistatde apdrdtor. Drept urmare, renuntarea la dreptul prevbzut de art. 118 C. pr. pen. fbcutd deinculpat cu acea ocazie nupoate aveacaractervalabil.

Separat de aceste aspecte, Curtea a observat gi cd numifului nu i se adusese |acunoqtintd, cuocazia audierilor sale in calitate de marlor, in luna aprilie 2016,nicimbcarimprejurarea cd exista o sesizare penal[ in ceea ce il privegte, aspect care avea la acelmoment un caracter esenlial pentru ca acestuia sd ii fie respectat in fapt dreptul de a nu seacuza.

in raport de cele ardtate,refinAnd c5, datoriti modului de desfrqurare a urm[ririi penaleqi succesiunii actelor procedurale in cauzd, inculpatul a fost lipsit in fapt de posibilitatea dea-qi face o apirare eficienti qi de a lua cunoqtin!5 de actele dosarului la un moment care i-arfi permis sd iqi faci o astfel de apdrare, iar, in plus, acesta a remrnlat implicit la un dreptesenlial pentru situalia sa juridicd (cel prev. de art. 118 C. pr. pen.), fard ai se aduce lacunoqtinfd efectele juridice ale declaraliei sale, judecdtorul apreciazd. cd, in mod corect,Tribunalul Bucureqti a inldturat in totalitate probatoriul administrat in cauzd qi a dispusrestituirea cauzei la parchet.

6.4. Cuprivire la modalitatea de administrare a probelor, ceea ce am numit noi mai susca fiind un aspect de legalitate intrinsecd a procedeului probatoriu realizat, nu trebuie uitatc5, in special in ceea ce priveqte loialitatea obtinerii probei, aprecierea se face in moddistinct pentru fi ecare caz in parte.

tt

L2 Tactici criminalisticd (l)

Astfel, intr-o decizie relevantl a Curlii Europene a Drepturilor Omului se aratil:Curtea a reamintit c[, pentru a intra sub incidenla art. 3, relele tratamente trebuie si

atingd' un minim de gravitate. Atunci c6nd trebuie s[ stabileascd dacd o pedeapsl sau untratament a avut un caracter,,degradant" in sensul art. 3 din Conventie, Curtea ixamineazd,dacd scopul era umilirea gi injosirea persoanei in cauzd qi dac6, examinat6 in func{ie deefectele sale, mdsura a adus sau nu atingere personalitSlii acesteia intr-un mod incompatibilcu art. 3. Cu toate acestea, lipsa unui asemenea scop nu poate exclude in mod definitiv oconstatare a incilcdrii art. 3.

in acelaqi timp, Curtea a reamintit qi cd a constatat deja cd faptul de a folosi cumulativ,cu premeditare qi pe perioade mari, anumite tehnici de interogatoriu puteau cauza persoa-nelor cdrora le-au fost aplicate suferinte fizice qi psihice intense, contrare arl. 3 dinConvenfie. De asemenea, aceasta a constatat cd faptul c[ reclamanlii au aqteptat timp de 10ore sd fie ascultali in calitate de marlori, ftrd sI primeascd hrand sau apd, f6rd, ra ui6aposibilitatea de a se odihni, constituie un tratament contrar art. 3 din Convenlie.

Revenind la faptele din prezenta ca:uzd., Curtea a constatat c5, in urma convoclrii salede citre parchet, reclamantul s-a prezentat la sediul acestuia la 26 mai 2005 gi a r6mas acoloincepdnd din data de 26 mai 2005, ora 10:30, pand in data de 27 mai 2005, ora 02:10. intoatd aceastd perioad[, a beneficiat de asisten]a mai multor avoca{i aleqi. Reclamantul nu a

Fu tlpu_l niciunui act de violenld sau de presiune fizici qi niciunei tehnici de interogatoriu.In cele din urm6, reclamantul nu se plAnge Cu(ii cd a suferit leziuni fizice sau acte deagresiune din partea organelor de urmdrire penal[. Mai mult, reclamantul a primit hranl qi ap6in timpul interogatoriului sdu. De altfel, reclamantul nu s-a plAns de aceste fapte, niciodate,nici autoritililor na{ionale, nici Cur{ii.

Curtea a constatat qi cd reclamantul considerd cd a fost victima unui abuz de putere dinpaftea procurorilor, din cauza actelor de procedurd realizate de aceqtia, ca de exempluextinderea urmdririi penale in timpul interogatoriului sdu, neascultarea sa in calitate deinculpat sau dispunerea relinerii sale inaintea terminbrii declaraliei olografe. Or, aceste acteconstituie acte de procedurd pe care reclamantul le-ar fi putut contestiin cadrul proceduriipenale declangate impotriva sa.

Este adevirat cd reclamantul a fost interogat pe parcursul unei perioade indelungate.Cu toate acestea, cert este cd interogatoriul sdu se referia la fapte .o-pl.*, care se des6gu-raserd timp de mai mulli ani qi care aveau ca obiect invinuiri grave aduse reclamantului.

Astfel, Curtea a considerat imporlant faptul c5, in toatd aceasti perioadd, reclamantul afost asistat de mai mulfi avocati aleqi de el care l-au putut consilia fbrd niciun fel de amestecdin partea procurorului.

Curtea a constatat totodatd c5, atunci cAnd avoca{ii au solicitat incheierea interogato-riului din cauza orci tArzii qi a stdrii de obosealf, a reclamantului, anchetatorii nu ,-u.r"op.r,qi cd nu s-a exercitat nicio presiune asupra reclamantului pentru continuarea interoga-toriului.

JinAnd seama de cele de mai sus, Curtea a considerat c6, in prezent a cauzd,nici duratainterogatoriului, nici modul in care au fost reaTizate actele de proceduri in aceasia perioadb,luate in considerare individual, dar gi cumulat, nu constituie elemente suficiente pentru aconstata atingerea gradului de gravitate impus de art. 3 din conventie.

t CEDO, Cauza P atr ic iu c. Ro nt a n i e i. ul q-. csm I 909.ro.