Citeste mai mult (Economia Regiunii, punctul 7.5)

Analiza socio-economica a Regiunii Nord-Est 2014-2020

1

7. Economia regiunii

7.1. Contextul economic regional – evolutia produsului intern brut regional

In cele ce urmeaza este prezentata starea si evolutia indicatorilor economici care caracterizeaza situatia economica a regiunii: produsul intern brut, produsul intern brut pe cap de locuitor, valoarea adaugata bruta regionala. Orizontul de analiza este 2005-2010 (ultimele date statistice disponibile pentru nivelul regional si judetean sunt din 2010), perioada care surprinde cele doua paliere de evolutie la nivel comunitar, national si regional – pe de o parte perioada de crestere economica 2005 – 2008, pe de alta parte perioada de recesiune economica 2009-2010. In perioada 2005-2008, Produsul Intern Brut Regional(PIBR) a crescut atat in termeni nominali cat si reali, ajungand in anul 2008 (ultimul an al perioadei de crestere economica) la 55.022 milioane de lei (valoare nominala). Evolutia PIB regional, comparativ cu nivelul national, mil. lei

Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010

PIB, mil. Lei preturi curente 288954,6 344650,6 416006,8 514700 501139,4 523693,3 PIB, euro, preturi curente 79746,8 97787,1 124653,7 139761,6 118268,6 124395,6

Rata de crestere reala a PIB, %

4,1 7,9 6 7,1 -7,1 -1,3

PIBR, mil. Lei preturi curente

33265,8 38429,9 45990,1 55021,9 54408,4 55669

PIBR, euro, preturi curente 9180,8 10903,6 13780,6 14940,6 12840,3 13223,3

Rata de crestere reala a PIBR, %

0,73 4,51 5,10 3,57 -5,64 -3,3

Sursa: Conturi regionale nationale 2003-2010 – INS, BNR Nota1: Rata de crestere reala a PIBR a fost calculata pe baza deflatorului ratei de crestere reala a PIBRO, comunicata de catre BNR. Nota2: Cursul de schimb la care s-a calculat valoarea PIB in euro este cursul mediu anual comunicat de BNR

In intervalul de timp mentionat rata de crestere a fost pozitiva, insa cu nivele inferioare fata de de cele inregistrate la nivel national. Diferentele sunt cauzte de doi factori: productivitatea muncii in regiune este inferioara celei nationale si ponderea populatiei ocupate in agricultura in regiune este superioara celei nationale. Cresterea economica la nivel regional a fost sustinuta de conditiile economice favorabile existente la nivel comunitar si national, care au favorizat cresterea consumului individual, a investitiilor si a exporturilor. Incepand cu trimestrul IV din anul 2008 au inceput sa se manifeste si in Regiunea Nord-Est primele efecte ale crizei economice si financiare globale, pe urmatoarele canale de influenta: A. comert - contractia pietelor de desfacere externa, si in special a pietii comunitare, datorita reducerii consumului public si privat. B. finantarea externa – contractia creditarii externe datorita:

reticentei creditorilor externi de a furniza lichiditati, in conditiile unui mediu economic si financiar global instabil

competitiei acerbe pe resurse, intre guverne si sectorul privat C. inrautatirea perceptiei la risc a investitorilor straini, fata de Romania si celelalte tari emergente din Europa Centrala si de Est, fata de evolutiile economice viitoare. Primul canal a avut influente de ordin economic. Tinand cont de faptul ca circa 70% din valoarea exporturilor realizate sunt orientate catre statele din zona euro, contractia pietelor comunitare a condus la o reducere a productiei industriale. Daca in trimestrul 4/2009 ritmul productiei s-a mentinut, determinand o crestere a stocurilor, ulterior agentii economici au fost nevoiti sa treaca la stoparea productiei. In mod direct efectele economice negative au determinat intrarea in urmatoarea faza, respectiv cea de regres social, caracterizata prin cresterea numarului de someri si implicit a ratei somajului. Cel de-al doilea canal de influenta s-a resimtit in regiune concomitent cu primul canal analizat. Cu toate ca participarea redusa a Romaniei la sistemul financiar global nu a determinat prabusiri ale


2

bursei de valori sau ale sistemului bancar, au existat influente indirecte, manifestate prin reducerea accesului la lichiditatile internationale. Devalorizarea rapida a monedei nationale cu 20% a condus in mod direct la scumpirea importurilor atat de materii prime, cat si de produse cu folosinta indelungata - cu impact negativ asupra productiei si cererii interne. Desi exporturile au simtit prin devalorizarea monedei nationale un puternic stimul (produsele romanesti devenind mai competitive la export), acesta nu a putut fi fructificat de catre mediul de afaceri, intrucat, asa cum mentionam anterior, pietele de desfacere comunitare sufereau deja un amplu proces de contractie. Pe de alta parte, „scumpirea” monedei comunitare a condus si la cresterea efortului de rambursare a creditelor contractate in perioada de „boom” economic de catre firme si populatiei, cu implicatii directe fie asupra preturilor de vanzare a produselor si serviciilor, fie asupra reducerii consumului individual (in conditii de stagnare sau chiar de reducere a veniturilor salariale). Aceste elemente au contribuit suplimentar la adancirea crizei economice. Cel de-al treilea canal a determinat in special o inasprire a accesului la creditare. Majoritatea bancilor comerciale confruntandu-se cu un acces mai redus la surse externe, iar pe de alta parte identificand scaderea valorii garantiilor constituite la credite (prin caderea severa a pietii imobiliare si riscului de faliment a intreprinderilor mici si mijlocii) au trecut la cresterea comisionului de risc valutar – actiune suprapusa cu cresterea costului refinantarii externe. Totodata, Banca Nationala a Romaniei, pentru a asigura un grad acoperitor al solventei bancilor, a introdus noi norme prudentiale ce vizau in principiu scoring-uri mai ridicate pentru obtinerea creditelor. Din analizele realizate de Banca Nationala a Romaniei, intreprinderile mici si mijlocii au resimtit cel mai mult inasprirea conditiilor de creditare, atat pe zona refinantarii ciclului de productie, cat si pe zona investitionala. Astfel, riscul de creditare a crescut pentru companiile ce activeaza in constructii, comert si transport (singurele exceptii le-au constituit cele din industria energetica si telecomunicatiile). Datorita intrarii regiunii in faza recesiune economica a avut loc o scadere a Produsului Intern Brut Regional in anul 2009 pana la valoarea nominala de 54.408 milioane lei. Rata reala de scadere inregistrata a fost de 5,64%, mai mica decat cea inregistrata la nivel national(regiunile cu un grad mai ridicat de conectare la pietele comunitare, cu o expunere mai mare in raport cu creditele contractate au inregistrat contractii mai severe in anul 2009). In 2010 descresterea economica a continuat, inregistrandu-se o descrestere a PIB RO cu 1,3%, in timp ce la nivel regional PIB a scazut cu 3,3%. 1

1 Rate reale de crestere a PIB

-10

-5

0

5

10

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Rata de crestere a PIB si a PIBR, %

Romania Regiunea Nord-Est


3

Ultimele date statistice disponibile pentru produsul intern brut la nivel regional, cat si judetean sunt pentru anul 2010. Pentru perioada 2011-2015 exista o proiectie a acestor indicatori realizata de catre Comisia Nationala de Prognoza in materialul intitulat „Proiectia principalilor indicatori economici si sociali in profil teritorial pana in 2015 (iunie 2012)”.

Sursa: Proiectii CNP iunie 2012 Conform previziunii realizate economia regionala urma ca, incepand cu anul 2011 sa inregistreze anual rate de crestere pozitive. Putem considera ca valoarea proiectata pentru anul 2011 si 2012 (crestere cu 3.8%, respectiv cu 1,3%) sunt nerealiste, intrucat este cu mult superioara celei nationale (conform datelor statistice existente Romania a avut o crestere reala cu 2,1% in 2011 si 0,7% in 2012). Pentru intervalul 2013-2015 cresterile previzionate in regiune se vor incadra in intervalul 2,6-3,7%. Desi Regiunea Nord-Est are cea mai mare populatie dintre toate regiunile, aportul la Produsul Intern Brut national este de numai 10,6%, in 2010. La nivelul anului 2010 (pentru care exista date statistice la nivel regional, respectiv judetean), cel mai mare aport la realizarea Produsului Intern Brut Regional il aduc judetele Iasi (28,96%) si Bacau (21,79%). Practic, cele doua judete realizeaza aproape jumatate din avutia regionala. Judetele Suceava si Neamt asigura aporturi de 17,89%, respectiv 12,91%, in timp ce cele mai mici aporturi sunt ale judetelor Botosani cu 9,81% si Vaslui cu 8,61%.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

2011 2012 2013 2014 2015

Rata previzionata de crestere a PIB si PIBR, %


22%

10%

29%

13%

18%

8%

Contributia judetelor la PIB regional, 2010

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui


4

In graficul urmator este prezentata evolutia produsului intern brut regional la nivel judetean.

Sursa: Prelucrari pe baza datelor din TEMPO- INS Se constata ca :

- in perioada de crestere economica 2006-2008 in judetele Bacau, Botosani, Iasi si Vaslui au avut loc cresteri ale PIB judetean, in timp ce in judetele Neat si Suceava scaderi ale PIB judetean;

- in perioada de recesiuneeconomica 2009-2010 in aproape toate judetele s-au inregistrat scaderi ale PIB judetean (exceptie facand judetul Iasi – 2010).

Judetele Iasi si Bacau (care asigura impreuna jumatate din PIBR) au inregistrat in anul 2008 rate de crestere reala a produsului intern brut superioare fata de rata de crestere a PIBR, 7,9%, respectiv 5,2%. Totodata, sesizam reducerea in timp a decalajelor existente intre ratele reale de crestere a celor doua judete. Efectele crizei economice si financiare au afectat in 2009, in egala masura cele doua judete, inregistrand scaderi ale produsului intern brut cu apr. 6%. Anul 2010 marcheaza o revenire a judetului Iasi, singurul din regiune care a inregistrat o rata de crestere reala pozitiva de 2,85% fata de 2009. Judetele Suceava si Neamt (care asigura impreuna o treime din PIBR) au inregistrat inca din 2008 scaderi ale produsului intern brut cu 4,6%, respectiv cu 1,0% datorita deteriorarii activitatii economice (in special sectorul constructiilor si comertul) din trimestrele III si IV. Pentru anul 2009 se constata o stabilizare in judetul Suceava, scadere doar cu 1,6%, cea mai mica contractie dintre toate judetele regiunii. Pentru acelasi an, in judetul Neamt exista o contractie severa cu 7,2%, superioara celei regionale. In anul 2010 judetele Neamt si Suceava au fost cele mai afectate de criza, inregistrand o contractie cu 8,2%, respectiv cu 6,5% Asa cum mentionam, judetele Botosani si Vaslui isi aduc cel mai mic aport la formarea Produsului intern Brut Regional datorita specificului local agricol. Cu toate acestea, cele doua judete inregistreaza cele mai mari cresteri in perioada de analiza, cu mult superioare cresterii regionale. In anul 2007 judetul Botosani a avut o crestere cu 16,8%, in timp ce in anul 2008 judetul Vaslui a crescut cu 14,8%. In primul an de criza economica judetul Vaslui a resismtit cel mai sever efectele acesteia, scadere cu 9% fata de 2008. In judetul Botosani scaderea economica a fost cu 5%, nivel inferior contractiei economice regionale. In 2010 descresterile au continuat in ambele judete, mai accentuat in Botosani (cu 6,6%).

7.2 Comparatii privind produsul intern brut regional pe locuitor

Unul din indicatorii care furnizeaza informatii relevante cu privire la situatia economica a regiunii este produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc), intrucat nu este influentat de diferentele

-010

-005

000

005

010

015

020


Rata de crestere reala a PIB pentru judetele Regiunii Nord-Est

2006 2007 2008 2009 2010


5

existente intre populatia diferitelor regiuni. Mil. lei preturi curente/loc.

Regiuni Ani

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Romania 13362,8 15967,6 19315,4 23934,6 23341,4 24435,9

Regiunea Nord - Est 8907,6 10295,8 12340,9 14794,5 14649,3 15014,8

Indice de disparitate 66,7% 64,5% 63,9% 61,8% 62,8% 61,4%

Sursa: Conturi regionala nationale 2003-2010 – INS Nota: In analiza indicatorului s-a tinut cont de datele statistice preluate din Anuarul Statistic. In fapt, este cunoscut faptul ca un procent important din populatie se afla intr-un proces de emigratie „sezoniera” in alte State Membre, pentru care nu exista informatii statistice. In aceste conditii, valoarea reala a PIBR/loc. ar putea fi superioara celei calculate si inscrisa in tabel

Sursa: prelucrari Conturi regionala nationale 2003-2009 – INS

In perioada 2005-2008, Produsul Intern Brut Regional pe cap de locuitor a crescut in termeni nominali de la 8907 lei la 14794 lei, urmand trendul existent la nivel national. Cu toate acestea valoarea acestuia este inferioara nivelului national – diferentele indicatorului pe cele doua paliere regional – national fiind oferite de indicele de disparitate. Astfel, in raport cu acest indicator Regiunea Nord-Est este ultima dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Practic indicele de disparitate pentru orizontul de timp analizat este de 3,5-4 ori mic decat al Regiunii Bucuresti-Ilfov. Un aspect foarte important ce reiese din tabelul prezentat este faptul ca indicele de disparitate regional a continuat sa scada chiar si in perioada de avant economic, coborand de la 66,7% in 2005 la 61,8% in 2008, ceea ce evidentiaza o accentuare a disparitatilor economice interregionale. Indicele de disparitate are o mica crestere in 2009 pana la 62,8% (intrucat alte regiuni au fost afectat mai sever), insa in anul 2010 inregistreaza inca o scadere pana la 61,4%. In proiectiile Comisiei Nationale de Prognoza este prevazut sa scada in perioada urmatoare si sa se mentina la un nivel de 60,8% pana in 2015.

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Indice de disparitate a Regiunii Nord-Est fata de media nationala, %


6

Sursa: prelucrari Conturi regionala nationale 2003-2010 – INS,* proiectii CNP iunie 2012

In raport cu datele furnizate de Eurostat (Statistical Regional Yearbook 2012), in anul 2010 (ultimul an de raportare pentru care exista date disponibile) indicele de disparitate al Regiunii Nord-Est fata de nivelul comunitar (UE27=100) este de numai 29% plasand sub acest aspect regiunea pe antepenultimul loc in Uniunea Europeana.

Sursa: EUROSTAT

7.3 Structura sectoriala a produsului intern brut regional

Informatii relevante cu privire la situatia economica curenta a Regiunii Nord-Est sunt oferite de participarea regiunii la constituirea avutiei nationale pe ramuri de activitate, cat si de nivelul inregistrat al productivitatii muncii. Participarea la constituirea produsului intern brut pe domenii de activitate in 2010 (milioane lei preturi curente conform metodologiei SEC 1995

56

58

60

62

64

66

68

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011* 2012* 2013* 2014* 2015*

Indice de disparitate a Regiunii Nord-Est, % din PIB/locuitor la nivel national

0

20

40

60

80

100

2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia indicelui de disparitate, PIB/locuitor

UE27 RO RNE

Romania Nord-Est Contributia PIBR

la PIB RO (%)

Total 523693,3 55669 10,63

Agricultura, silvicultura si pescuit 29874,2 4940,2 16,54


7

Sursa: TEMPO – INS Analizand aportul adus de regiune pe fiecare ramura economica se constata o contributie ridicata a agriculturii, de 16,5% si a serviciilor publice in sanatate si invatamant de 14,9%. In schimb, toate celelalte domenii de activitate din regiune isi aduc un aport sub media nationala. Pe de o parte in cazul unora este firesc - de exemplu in comert exista o corelatie directa cu puterea de cumparare existenta, ce are un nivel inferior celei nationale. In raport cu contributia adusa de fiecare regiune la PIB national (pe ramuri economice componente) se desprind urmatoarele repere pentru economia Regiunii Nord-Est:

Aportul la PIB national din agricultura, silvicultura si pescuit este de 16,5%, al treilea nivel dupa regiunile Sud-Muntenia si Sud-Est;

Aportul la PIB national din industrie este de numai 9,2%, reprezentand jumatate din cel realizat de regiunea Bucuresti-Ilfov;

Aportul la PIB national din constructii este de 10,1%, de 2,7 ori mai mic decat cel realizat de regiunea Bucuresti-Ilfov;

Aportul la PIB national din comert este de 10,5%, de 2,6 ori mai mic decat regiunea Bucuresti-Ilfov;

Aportul la PIB national din tranzactii imobiliare este de 13,1%, al doilea nivel dupa regiunea Bucuresti-Ilfov;

Aportul la PIB national din invatamant, sanatate, asistenta sociala, administratie publica si aparare este de 14.9%, al doilea nivel dupa regiunea Bucuresti-Ilfov.

Contributia ramurilor economice la formarea VAB nationala, regionala, judeteana, 2009, %2

Romania Regiunea

Nord-Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Agricultura,

silvicultura si

pescuit

7,16 11,13 7,56 16,14 7,98 12,32 14,76 14,32

Industrie 26,75 21,61 21,62 20,64 19,25 23,86 22,72 24,11

Constructii 11,71 11,85 18,08 7,50 14,49 9,21 7,79 6,04

Servicii 54,38 55,42 52,74 55,72 58,27 54,60 54,73 55,53

Sursa: Prelucrari pe baza datelor din Conturi regionala nationale 2003-2009 – INS

2 Ultimile date disponibile,referitoare la contributia sectoarelor la PIB/VAB judetean sunt la nivelul anului 2009.

Industrie 148553,1 13780,2 9,28

Constructii 47762,3 4861,5 10,18

Comert, transport si depozitare, hoteluri si restaurante

69740,4 7337,4 10,52

Informatii si comunicatii 17811,8 729,6 4,10

Intermedieri financiare si asigurari 11681 585,8 5,01

Tranzactii imobiliare 46250,9 6086,6 13,16

Activitati profesionale, de servicii administrative si servicii suport

24716,8 1449,7 5,87

Administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala

56607,7 8455,4 14,94

Activitati culturale, alte servicii 13398,8 1419,1 10,59


8

Sursa: TEMPO – INS

La nivel regional, in anul 2010 cel mai mare aport la constituirea valorii adaugate brute l-a adus sectorul serviciilor cu o pondere de 52,5% - nivel usor superior fata de nivelul national. Urmeaza industria, cu un aport de 27,7%, nivel mai mic cu patru puncte procentuale fata de situatia existenta la nivel national. Desi in agricultura activeaza aproape jumatate din populatia ocupata a regiunii, aportul sectorului la VABR este de numai 9,9% datorita nivelului scazut de productivitate, al practicarii in mare mare masura a agriculturii de subzistenta. Totodata, nivelul inregistrat este cu 55% mai mare decat cel de la nivel national. Analizand la nivel judetean contributia fiecarui sector la constituirea valorii adaugate brute se constata ca in judetele Botosani, Suceava, Vaslui si Neamt aportul agriculturii la economia judeteana depaseste valoarea inregistrata la nivel regional. Pentru industrie, aporturi superioare fata de valorea regionala sunt in judetele Vaslui, Neamt, Suceava si Bacau – dar niciun judet nu asigura o contributie mai mare decat aportul sectorului in economia nationala. In schimb, in constructii, judetele Bacau si Iasi asigura contributii la economia judeteana mai mari decat aportul ramurii la economia nationala. In domeniul serviciilor, judetele Iasi, Botosani si Vaslui se remarca prin aporturi ridicate la economia judeteana, mai mari decat atat nivelul regional cat si national.

Sursa: Prelucrari pe baza datelor din Conturi regionala nationale 2003-2009 – INS, TEMPO - INS

000

010

020

030

040

050

060

Agricultura,silvicultura si

pescuit

Industrie Constructii Servicii

Contributia sectoarelor economiei la formarea VAB si VABR in 2010, %


000

010

020

030

040

050

060

Agricultura,silvicultura si

pescuit

Industrie Constructii Servicii

Evolutia contributiei sectoarelor economiei la VABR, %

2005 2006 2007 2008 2009 2010


9

Urmarind evolutia in timp (2005-2010) a contributiei aduse de fiecare sector economic la constituirea valorii adaugate brute regionale se constata ca:

Aportul agriculturii a fost in banda de 9-15%, evolutia fiind influentata in special de conditiile climatice anuale, in scadere cu aproape 6 puncte procentuale in 2010 fata de 2005;

Aportul industriei a fost in banda de 21-27%, cu o scadere de 4 puncte procentuale in 2009 fata de 2005, urmata de o revenire in 2010;

Aportul constructiilor a crescut de la 6% la 10%;

Aportul serviciilor a fost constant de 54-55% in perioada 2005-2009, urmata de o scadere pana la 52% in 2010.


Se observa ca judetele care au contribuit cel mai mult la formarea VAB regional in agricultura, vanatoare, silvicultura si pescuit sunt Suceava si Iasi, judetul Suceava avand o evolutie aproape constant crescatoare.


Judetele care, in mod traditional contribuie major la formarea VAB regional in industrie sunt Iasi si Bacau, chiar daca in anul 2009 s-a inregistrat o descrestere a acestei contributii, fata de anul anterior.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400


Contributia judetelor la formarea VAB in agricultura, mil. lei preturi curente

2005 2006 2007 2008 2009

0

500

1000

1500

2000

2500

3000


Participarea judetelor la formarea VAB in industrie, mil. lei preturi curente

2005 2006 2007 2008 2009


10


Din graficul anterior se observa ca sectorul constructiilor a inregistrat un avant in perioada analizata, in aproape toate judetele regiunii. In judetele Iasi, Bacau si Neamt sectorul s-a dezvoltat chiar si in primul an al crizei economico-financiare.


In sectorul serviciilor leader absolut este judetul Iasi, care a inregistrat o crestere constanta in perioada 2005-2008, contribuind cu 28,6% la VAB regional (2009).

0

500

1000

1500

2000


Participarea judetelor la formarea VAB in constructii, mil. lei preturi curente

2005 2006 2007 2008 2009

0

2000

4000

6000

8000


Participarea judetelor la formarea VAB in servicii, mil. lei preturi curente

2005 2006 2007 2008 2009


11


000

020

040

060

Evolutia contributiei sectoarelor economiei la VAB a judetului Bacau,

%

2005 2006 2007 2008 2009

000

020

040

060

Evolutia contributiei sectoarelor economiei la VAB a judetului

Botosani, %

2005 2006 2007 2008 2009

000010020030040050060070

Evolutia contributiei sectoarelor economiei la VAB a judetului Iasi, %

2005 2006 2007 2008 2009

000010020030040050060

Evolutia contributiei sectoarelor economiei la VAB a judetului Neamt,

%

2005 2006 2007 2008 2009

000010020030040050060

Evolutia contributiei sectoarelor economiei la VAB a judetului

Suceava, %

2005 2006 2007 2008 2009

000010020030040050060

Evolutia contributiei sectoarelor economiei la VAB a judetului Vaslui,

%

2005 2006 2007 2008 2009


12

In graficele anterioare sunt prezentate evolutiile contributiei aduse de fiecare sector economic la valoarea adaugata bruta a fiecarui judet, in perioada de timp 2005-2009. In judetul Bacau se observa o scadere a aportului agriculturii (de la 11% la 3%) si in mod surprinzator a industriei (de la 33% la 22%) - in conditiile in care judetul are o capacitate industriala ridicata. La polul opus, constructiile au avut un ritm de crestere ridicat (crestere de la 8% la 18%), in timp ce serviciile au avut o stagnare. In judetul Botosani a avut loc o scadere a aportului agriculturii(de la 25% la 16%), insotita de o usoara crestere a industriei(de la 19% la 21%) si serviciilor(de la 52% la 56%) si o stagnare a constructiilor. In judetul Iasi s-a inregistrat o usoara scadere a contributiei agriculturii(de la 11% al 8%) si industriei(de la 21% la 19%), o crestere semnificativa a constructiilor(de la 8% la 14%) si o stagnare a serviciilor. In judetul Neamt contributia agriculturii si a industriei a scazut usor, de la 11% la 8%, respectiv de la 26% la 24%. Aportul constructiilor a crescut cu 50%, in timp ce serviciile au crescut pana 2007 cu 4 puncte procentuale, scazand apoi pana in 2009 cu 3 puncte procentuale. In judetul Suceava aportul adus de industrie la economia judeteana a stagnat in perioada de analiza, agricultura a scazut cu trei puncte procentuale, constructiile s-au dublat (de la 4% la 8%), iar serviciile au stagnat. In judetul Vaslui contributia agriculturii a scazut semnificativ de la 22% la 14%, industria si constructiile au stagnat (ca aport), iar serviciile au cunoscut o in perioada 2005-2007 o crestere(de la 51% la 58%) urmata de o scadere pana in 2009 la 56%. 7.4 Mediul de afaceri Clasificarea intreprinderilor este ilustrata in urmatoarea reprezentare.

Intreprindere micro

Intreprindere mica

Intreprindere mijlocie

Numarul mediu de salariati

<10

<50

<250

Cifra de afaceri

≤2 mil. €

≤10 mil. €

≤50 mil. €

sau

Active totale

≤2 mil. €

≤43 mil. €

≤43 mil. €


13

Incepand cu trimestrul IV 2008, efectele crizei economice si financiare si-au pus amprenta si asupra mediului privat din Regiunea Nord-Est, determinand reducerea sau chiar stoparea productiei pe intervale indelungate de timp. Totodata, unele dintre firmele existente au intrat in stare de faliment. Factorii care au influentat declinul economic al agentilor economici locali au fost:

Contractia cererii individuale pe piata interna(diminuarea veniturilor salariale), cat si pe piata externa (70% din exporturile realizate sunt orientate catre Statele Membre din zona euro);

Restrangerea accesului la creditare (diminuarea lichiditatilor din sistemul bancar, devalorizarea garantiilor, cresterea gradului de risc pentru unele activitati economice).

Pentru a putea surprinde impactul crizei economice si financiare asupra implementarii POR 2007-2013, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est a derulat pe parcursul anului 2010, un proces de sondare a categoriilor de aplicanti eligibili (pentru axele prioritare si domeniile de interventie ale POR 2007-2013). In acest context a fost colectata, centralizata si analizata si perceptia microintreprinderilor si IMM-urilor care detineau la acel moment calitatea de beneficiari pe programul mentionat.3 Criza economica si financiara a afectat in mare si foarte mare masura peste jumatate dintre firmele repondente sub aspectul evolutiei personalului propriu – datorita restructurarilor provocate de scaderea puterii de cumparare a populatiei, reducerea numarului de comenzi, caderea pietii imobiliare. Cel mai mare impact l-au resimtit firmele din judetele Bacau, Botosani si Vaslui. Sub aspectul impactului crizei asupra investitiilor planificate se constata ca efectele au fost si mai severe, aproape in totalitate repondentii fiind nevoiti sa renunte la ceea ce isi propusera sa realizeze. La nivel judetean cele mai afectate firme sunt cele din judetele Botosani, Iasi si Bacau. Datorita reducerii cererii agregate, doua treimi din firme au considerat ca au fost afectate in mare masura in realizarea cifrei de afaceri previzionate. Efectele cele mai severe se inregistreaza in judetele Suceava, Bacau si Neamt. Dintre agentii economici ce realizeaza activitati de export (16% dintre repondenti) o treime considera ca a fost afectata in mare si foarte mare masura de criza, iar o alta treime nu a fost afectata deloc. Conform studiului, sectorul constructiilor a fost cel mai afectat, principalele cauze fiind, pe de o parte prabusirea pietii imobiliare, iar pe de alta parte conditiile restrictive in acordarea de credite de catre banci pentru acest domeniu de activitate. Urmeaza comertul si serviciile, ramuri care au fost direct afectate de scaderea puterii de cumparare a populatiei. Un impact negativ l-au inregistrat si ramuri ale industriei prelucratoare precum industria textila, confectiile, prelucrarea lemnului. In continuare este prezentata evolutia mediului de afaceri regional in perioada 2006-2011, pe cele doua paliere temporale: 2006-2008 (perioada de crestere economica) si 2009-2011 (perioada de recesiune economica). Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul anului 2011, o mare parte din efectivul de personal care activeaza in firme (52,66%). Daca se tine cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi, se obtine o pondere totala de 79,61%. La nivelul anului 2011, in regiune erau 48.591 intreprinderi active, reprezentand 10,7% din totalul inregistrat la nivel national, nivel in scadere cu 20% fata de 2008. Practic cresterea numarului de firme din perioada de avant economic a fost anihilata de cei doi ani de criza economica.

3 Concluziile desprinse sunt prezentate in „Studiul privind implementarea Programului Operational Regional la

nivelul Regiunii Nord-Est, aspecte cantitative si calitative rezultate ca urmare a crizei economice si financiare (material realizat de catre ADR Nord-Est).


14

Evolutia numarului intreprinderilor active in Regiunea Nord-Est

An Romania Regiunea NE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Nr. intreprinderi active

2006 480323 53140 10860 4139 15104 8965 9432 4640

2007 520032 57168 11630 4283 16318 9606 10392 4939

2008 554967 60898 12318 4523 17319 10170 11230 5338

2009 541696 59051 12086 4323 16671 9720 11118 5133

2010 491805 53165 10758 3923 14902 8652 10242 4688

2011 452010 48591 9827 3492 13344 7966 9607 4355

Nr. intreprinderi active/1000 locuitori

2006 22,3 14,2 15,1 9,1 18,3 15,8 13,4 10,2

2007 24,1 15,3 16,2 9,4 19,8 17,0 14,7 10,8

2008 25,8 16,4 17,2 10,0 21,0 18,0 15,9 11,8

2009 25,2 15,9 16,9 9,6 20,1 17,3 15,7 11,4

2010 22,9 14,3 15,1 8,8 18,0 15,4 14,5 10,4

2011 21,1 13,1 13,7 7,8 16,2 14,2 13,5 9,7 Sursa: Aplicatia TEMPO INS

Din totalul de firme existente la nivel regional in 2011, cele mai mari ponderi sunt in judetele Iasi (27,4%), Bacau (20,2%) si Suceava (19,7%), iar cele mai putine sunt in Botosani (7,1%) si Vaslui (8,9%). Totodata, cele mai mari scaderi fata de anul 2008 le-au inregistrat judetele Iasi si Bacau, cu 23%, respectiv 20,2%. O evolutie asemanatoare a inregistrat-o si numarul de intreprinderi active la mia de locuitori, ajungand la valoare de 13,1 in 2011 - mult sub media nationala (cu 38% mai mic) si cel mai scazut nivel dintre regiuni. Mai mult, in niciun judet al regiunii nu se inregistreaza o valoare superioara mediei nationale. Cea mai ridicata valoare din regiune este in judetul Iasi (16,2 intrep/1000loc), iar cele mai scazute in Botosani (7,8 intrep/1000loc) si Vaslui (9,7 loc/1000loc). De remarcat ca nici macar in perioada de avant economic nu s-a inregistrat in regiune un nivel superior mediei nationale. Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie)4 respecta distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de asemenea, predominant si corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici. La nivelul anului 2011, in Regiunea Nord-Est ponderea microintreprinderilor in total unitati active este majoritara cu 85,96% (apropriata de cea nationala), urmata de IMM-uri cu 13,75%. In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active. In comert se regasesc 89,98% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 85,25%, in transport 88,5%, iar in constructii 79,23%. In privinta IMM-urilor, acestea detin ponderi ridicate in domeniile distributiei apei, salubritate, deseuri (34,6%), industriei extractive (30,65%), industriei prelucratoare (29,35%) si energiei electrice si termice (26,36%). Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 7,27% din totalul unitatilor active. Se remarca faptul ca in domeniul hotelurilor si restaurantelor activeaza numai microintreprinderi si IMM-uri. Analizand datele referitoare la productivitatea atinsa in diferite sectoare de activitate5 se constata ca valorile realizate pentru acest indicator de catre firmele din Regiunea Nord-Est sunt sensibil mai mici decat mediile nationale.

4 Vezi in Anexa Tabel “Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate si ponderi unitati pe total sector, 2011” 5 Vezi in Anexa Tabel “Productivitatea, mii lei preturi curente/pers, in anul 2011”


15

Astfel productivitatea totala la nivel regional in 2011 reprezenta doar 69% din productivitatea totala a Romaniei. Analizand pe ramuri de activitate se constata ca productivitatea regionala in industria prelucratoare reprezinta 66% din cea nationala, in comert 67%, in informatii si comunactii 61%. La nivel regional cea mai mare productivitate o au intreprinderile din comert, sectorul energetic, agricultura si constructii. Acesta se poate explica pe de o parte prin valoarea adaugata mare a activitatii desfasurate (sectorul energetic), pe de alta parte prin dimensiunea fortei de munca ce lucreaza „la negru” in sectorul comert, constructii si agricultura. Cea mai mica productivitate se inregistreaza in invatamant, sanatate si industrie extractiva.

Sursa: Aplicatia TEMPO al INS

Dintre indicatorii economici care caracterizeaza mediul de afaceri, unul dintre cei mai relevanti este cifra de afaceri realizata. Se observa ca din valoarea totala de 71.049 milioane lei, principalele aporturi le aduc comertul cu 42,3%, industria prelucratoare cu 27%, constructii cu 11,1%. Practic, cele trei domenii de activitate formeaza peste trei sferturi din valoarea totala a cifrei de afaceri realizata la nivel regional. Desi regiunea are un potential turistic ridicat si o suficienta capacitate de cazare in functiune, remarcam ca sectorul hoteluri si restaurante contribuie cu numai 1,3% la

Agricultura, vanatoare si

servicii anexe 3%

Silvicultura 1%

Pescuit 0%

Industria extractiva

0%

Industria prelucratoare

27%

Energie, gaze 4%

Apa, deseuri, decontaminare

2%

Constructii 11%

Comert 43%

Transport si depozitare

4%

Hoteluri si restaurante

1%

Informatii si comunicatii

2%

Tranzactii imobiliare,

3% Invatamant 0%

Sanatate 0%

Alte activitati de

servicii 1%

Cifra de afaceri realizata de intreprinderi in Regiunea Nord-Est, 2011

24%

31%

26%

19%

Cifra de afaceri realizata de intreprinderi pe clase de marime a acestora, 2011

0-9

10-49

50-249

>250


16

cifra de afaceri totala. Analizand contributia adusa in raport cu clasele de marime ale firmelor se constata ca 56,9% din cifra de afaceri totala este adusa de IMM-uri, 24,1% de microintreprinderi si 18,9% de intreprinderile mari. Comparand in continuare contributia adusa de mediul privat din regiune la cifra de afaceri totala nationala se constata ca aportul este de numai 6,8%. Pe sectoare de activitate aporturile aduse sunt de 6,9% pentru industria prelucratoare, 9,2% pentru agricultura, 7,4% pentru comert, 10,2% pentru constructii.

Intreprinderi nou-create in Regiunea Nord-Est Din tabelul prezentat se constata ca numarul intreprinderilor noi create a fost pe un trend ascendent in perioada de avant economic, avand loc o crestere cu 10,68% in intervalul 2006–2008. In cei doi ani de criza economica a avut loc o reducere a numarului de noi intreprinderi infiintate –cu 21,2%. Totodata, rata de creare a acestora a inregistrat un minim de 4,1% in anul 2010. Evolutia numarului intreprinderilor noi si rata de creare*,

2006 2007 2008 2009 2010

Nr. intreprinderi noi 18218 20165 20169 16500 15887

Rata de creare, % 4,7 5,2 5,2 4,3 4,1

Sursa: „Intreprinderi noi si profilul intreprinzatorului din Romania”, 2012, INS

Nota*: exprimata in raport cu numarul total Intreprinderilor din anul respectiv

In 2010, 65,4% din intreprinderile noi create nu aveau niciun salariat, 34,4% aveau intre unu si 49 de salariati, iar 0,2% aveau mai mult de 49 salariati. Deasemenea, 56,1% din aceste intreprinderi sunt fondate/conduse de catre barbati si doar 43,9% de catre femei - procent in crestere de la 32,7% inregistrat in 2006. Procentul ridicat al intreprinderilor noi create fara niciun salariat sugereaza faptul ca multe dintre acestea nu si-au inceput efectiv activitatea si/sau ca se situeaza in zona

„gri” a economiei.

In ceea ce priveste nivelul de instruire al fondatorului/managerului, se constata o tendinta de crestere a procentului firmelor fondate/conduse de catre persoane absolvente de liceu/universitate (48% in 2010) si o scadere a firmelor fondate/conduse de catre persoane cu studii primare,

gimnaziale sau vocationale.

Din prisma nivelului ratei de creere de intreprinderi noi, in 2010, Regiunea Nord-Est a ocupat locul trei, dupa regiunile Bucuresti – Ilfov (6.2%) si Centru (4.3%).


0

20

40

60

80

100

2006 2007 2008 2009 2010

Distributia intreprinderilor active nou create, pe medii, in Regiunea Nord-Est, %

Urban Rural


17

Se constata ca in ultima perioada procentul intreprinderilor create in mediul rural a inceput sa creasca, fapt care poate fi privit ca un semn pozitiv al procesul de diversificare a mediului economic din zonele rurale. Astfel, daca in anul 2007 numarul de intreprinderi noi create in zona rurala reprezenta un sfert din numarul total al intreprinderilor noi create, in 2010 ponderea

acestora a urcat la o treime.


Numarul de intreprinderi noi create in anul 2010 – an marcat pe toate palierele vietii economice de efectele crizei – reprezinta un element interesant al analizei intrucat indica care domenii de activitate sunt considerate de catre intreprinzatori ca au potential si implicit pot supravietui crizei economice. Astfel, cele mai multe intreprinderi noi create au fost in domeniul comertului (56% din numarul total) - ceea ce inseamna ca noii intreprinzatorii mizeaza pe o crestere viitoare a consumului individual, considerata momentan ca una din solutiile opririi recesiunii si reluarii procesului de relansare economica. Industria detine doar 14% din intreprinderile noi create, in ciuda faptului ca acest sector, prin subramurile sale poate asigura valoarea adaugata pe termen mediu si lung. Urmatoarele preferinte au fost orientate catre constructii(10%), transporturi(9%) si hoteluri si

restaurante(7%), domenii care mai degraba depind de reluarea procesului de crestere economica.

Evolutia distributiei intreprinderilor active noi create pe sectoare de activitate in regiunea Nord Est, %

2006 2007 2008 2009 2010

Industrie 9,4 10 10,5 14,2 14,1

Constructii 12 9 16,4 9,1 9,9

Comert 41,6 22,3 53,3 51,1 56,2

Transporturi 5,7 6,1 6,3 6,1 9,2

Hoteluri si restaurante 3,9 2 5,4 8,2 7,2

Alte servicii 27,4 51 8,1 11,3 3,4


Din tabelul prezentat, se observa ca in perioada 2006-2009 numarul de intreprinderi noi create in comert a cunoscut cea mai rapida evolutie, ponderea acestora in total crescand cu 35%. Desi la nivelul fiecarui an au avut ponderi mai reduse, industria, transporturile si hotelurile/restaurantele au fost pe un trend crescator. Constructiile au avut in anul 2008 cel mai inalt nivel al ponderii detinute (16,4%), coborand in urmatorii doi ani de criza sub pragul de 10%.

Industrie 14%

Constructii 10%

Comert 56%

Transporturi 9%

Hoteluri si restaurante

7% Alte servicii

4%

Distributia intreprinderilor active noi create pe sectoare de activitate, 2010, %


18

Distributia intreprinderilor active noi create cu dificultati legate de oferta, dupa tipul de dificultate in regiunea Nord Est, %

2006 2007 2008 2009 2010

Lipsa de resurse 72,2 80,8 79,8 90,6 88,9

Acces limitat de credite 38,7 51,7 46,5 58,9 59,6

Fara clienti sau cu clienti care platesc tarziu

44,8 40,5 51,1 51,6 56,1

Acces limitat la salariati bine pregatiti

22,2 15,8 15,2 4,1 20

Lipsa de tehnologie 12,7 22,4 15,5 5,4 24,2

Lipsa de materii prime 9,4 5,7 6,1 0,8 19,2


In ceea ce priveste dificultatile legate de oferta, intampinate de catre intreprinderile noi create din Regiunea Nord-Est, constatam cateva diferente fata de celelalte regiuni. Astfel, principalele probleme cu care se confrunta acestea sunt lipsa de resurse (88,9% in regiune fata de 82,9% media nationala) si accesul limitat la credite (59,6% fata de 58% media nationala). In schimb un procent semnificativ mai scazut din aceste intreprinderi – fata de media nationala - au probleme cu lipsa de materii prime, tehnologii si accesul la forta de munca calificata.

In orizontul de timp analizat a crescut ponderea noilor intreprinzatorilor care au intampinat probleme legate de accesarea creditelor, identificarea de noi piete/clienti. La polul opus, pana in

anul 2010, au scazut dificultatile legate de gasirea unei forte de munca calificate.

Distributia intreprinderilor active noi create cu dificultati legate de cerere, dupa tipul de dificultate in regiunea Nord Est, %

2006 2007 2008 2009 2010

Clienti cu fonduri reduse 46 51 64 77 72

Concurenta mare 74 82 71 76 82

Pretul pietei prea mic 22 20 28 19 36

Firma nu este suficient de bine cunoscuta

46 54 55 53 65

Inabilitate in marketing 30 39 33 38 49


In raport cu dificultatile legate de cerere, cele mai ridicate procente se inregistreaza pentru

probleme referitoare la mediul concurential (82%) si clientii cu fonduri reduse(72%).


19


Analizand situatia intreprinderilor nou create la un an de la infiintare, se constata ca incepand cu 2009 - anul instalarii crizei economico-financiare in Romania - desi numarul intreprinderilor nou create a scazut anual, a crescut in schimb procentul celor care raman active dupa un an de la infiintare.

Intreprinderi radiate in Regiunea Nord-Est

Din tabelul prezentat se constata ca la nivel regional numarul de intreprinderi radiate a crescut exponential in primii doi ani ai perioadei de criza economica. Daca in anul 2008 numarul total de intreprinderi radiate era de 6.152 unitati, in anul 2010 a ajuns la 11.525 unitati, iar in 2010 la 31.514 unitati. In anul 2011, ca urmare a stoparii declinului economic numarul total de unitati radiate a fost de 9.516 unitati.

Pe medii de rezidenta, rata de crestere a numarului de firme radiate in perioada 2010-2009 a fost

dubla in mediul rural fata de cel urban.

Evolutia intreprinderilor radiate, nivel judetean, 2008-2011

Judet 2008 2009 2010 2011

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Bacau 563 169 1876 622 5119 2777 1265 461

Botosani 483 178 586 265 2223 1852 605 261

Iasi 1424 373 3073 663 4139 2763 2405 838

Neamt 629 384 1058 624 1888 1735 670 467

Suceava 961 388 1221 611 3220 2655 996 532

Vaslui 449 151 742 184 1673 1470 825 191 Sursa: ONRC

0

20

40

60

80

100

2006 2007 2008 2009 2010

Situatia intreprinderilor nou create la un an de la infiintare, %

Active Inactive Desfiintate


20

Sursa: prelucrari ONRC

La nivel judetean cele mai afectate au fost judetele Bacau si Iasi, numarul de firme radiate reprezentand 47% din numarul total al firmelor radiate la nivel regional(2010). In mediul urban, cele mai multe firme radiate au fost in judetele Bacau si Iasi, iar cele mai putine in judetele Neamt si Vaslui(2010). Pentru mediul rural, cele mai multe firme radiate s-au inregistrat in judetele Bacau,

Iasi si Suceava.

7.5 Cercetare – dezvoltare – inovare si societate informationala

Stiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asigura progresul tehnologic

constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari.

Acest domeniu se caracterizeaza de dinamism si complexitate, domeniu ce se bazeaza pe utilizarea la scara larga a rezultatelor inovarii, a transferului tehnologic, a comunicarii rapide si moderne, a diversitatii metodelor de prelucrare a informatiilor si au condus la un nou tip de societate si anume conceptul de „societate informationala”. Suportul tehnologic al noului concept de societate informationala se bazeaza pe trei componente: tehnologia comunicatiilor, tehnologia informatiei si multimedia sector de productie pentru continutul informational. Interferenta acestor componente a condus la aparitia unor noi servicii si aplicatii (telefonie mobila, retele de calculatoare de tip

intranet si internet, etc.).

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000


Firme radiate in mediu urban, pe judete, nr.

2008 2009 2010 2011

0

500

1000

1500

2000

2500

3000


Firme radiate in mediul rural, nr.

2008 2009 2010 2011


21

Domeniul cercetarii dezvoltarii inovarii (CDI), transfer tehnologic (TT) si IT reprezinta la ora actuala sectoare economice de sine statatoare care la randul lor constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschizand noi orizonturi pentru cresterea competitivitatii agentilor

economici si, nu in ultimul rand, conducand la crearea de noi locuri de munca.

Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare In 2009, Romania a cheltuit 0,47% din Produsul Intern Brut National pentru activitati de cercetare si dezvoltare, intr-o foarte usoara scadere, cu 0,11 puncte procentuale fata de anul 2008. Realizarea tintei de 3% stabilita prin strategia de la Lisabona, cat si prin Strategia Europa 2020 este in prezent extrem de indepartata, fiind necesara o crestere considerabila a contributiei sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare.

%PIB alocat cercetarii-dezvoltarii

2006 2007 2008 2009

Romania 0,45 0,52 0,58 0,47

Regiunea NORD-EST 0,28 0,36 0,39 0,29

Bacau 0,10 0,06 0,07 0,06

Botosani 0,03 0,06 0,05 0,03

Iasi 0,79 1,08 1,17 0,85

Neamt 0,12 0,09 0,05 0,06

Suceava 0,10 0,16 0,19 0,15

Vaslui 0,13 0,12 0,10 0,05 Sursa: Aplicatia TEMPO al INS

La nivel regional, ponderea cheltuielilor realizate este de numai 0,29%, in descrestere fata de perioada 2007-2008. Practic, cea mai mare parte a acestor cheltuieli este realizata de catre

judetele Iasi si Suceava.

In anul 2010, in Regiunea Nord-Est, cheltuielile efectuate din fonduri publice detineau o pondere (71%) de patru ori mai mare fata de cele efectuate de catre intreprinderi (18%). De remarcat ca in perioada 2006-2008 ponderea cheltuielilor efectuate din fonduri publice a crescut pana la 86,2%, urmand ca in perioada de criza sa scada pana la 70% (corectiile aduse deficitului bugetar au

determinat adeseori rectificari negative ale bugetului alocat cercetarii si dezvoltarii).

Sursa: „Cercetare-Dezvoltare in Romania”, INS

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2006 2007 2008 2009 2010

34,35

15,49 8,8 017 018

60,62

78,41 86,18 070 071

1,64 2,6 1,22 005 002 3,39 3,48 3,78 008 009

Cheltuieli CD, dupa sursa de finantare, %

Strainatate

Alte surse

Fonduri publice

Intreprinderi


22

Situatia unitatilor care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare

Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul

public (peste 70%).

In regiune exista numeroase unitati de cercetare: unitati CD, institutii de invatamant superior, statiuni agricole si agenti economici. Importanta este dezvoltarea pe care a cunoscut-o in ultimii ani dezvoltarea centrelor de cercetare si excelenta in cadrul universitatilor din regiune, recunoscute de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNSIS) in cadrul

Programului guvernamental CEEX.

In acest context, in perioada 2001-2006 in Regiunea Nord Est s-au infiintat 12 Centre de Excelenta in cadrul urmatoarelor institutii de invatamant superior: Universitatea Al.I.Cuza Iasi, Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi, Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi.

De asemenea, in perioada 2001-2006 CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare in regiunea Nord-Est, localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza Iasi, Universitatii Tehnica Gh. Asachi Iasi, Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi, Universitatii din Bacau si Universitatii „Stefan

cel Mare” din Suceava.

Situatia personalului din activitatile de cercetare-dezvoltare(CD)

Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizarii de performante, precum si oportunitatile oferite de programele de cercetare din alte tari, au condus treptat la scaderea numarului de salariatii din activitatea de cercetare – dezvoltare, dar si la cresterea mediei de varsta a personalului inalt calificat din activitatea de CD, astfel incat cei cu varste de peste 40 de ani reprezinta, in prezent, aproximativ 60% din totalul cercetarilor.

In ceea ce priveste numarul de salariati din activitatea de CD, Regiunea Nord-Est a fost una dintre putinele regiuni care a fost caracterizata de un trend ascendent - daca in anul 2003 erau doar 2.926 de salariati, in anul 2008 numarul acestora a crescut la 4.172 persoane. Incepand cu anul 2009, urmare a efectelor crizei economico-financiare, activitatea unitatilor de cercetare s-a restrans, numarul salariatilor scazand pana la 3.376 in anul 2010. Astfel, daca in anul 2006 regiunea se plasa pe locul secund dupa regiunea Bucuresti–Ilfov(din prisma acestui indicator) a ajuns in anul 2010 sa ocupe o pozitie de mijloc intre cele opt regiuni de dezvoltare regionala. Practic, la finalul anului 2010 numarul total de salariati in cercetare dezvoltare reprezenta numai 8,64% din totalul existent la nivel national. Situatia prezentata este confirmata si de numarul salariatilor in activitati cercetare dezvoltare (28) ce revin la 10.000 persoane ocupate civile.

Evolutia numarului de salariati din cercetare-dezvoltare in Regiunea Nord-Est, comparativ cu

celelate regiuni ale tarii, 2006-2010

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-

Vest Vest

Nord-

Vest Centru

Bucuresti

Ilfov

Salariatii din activitatea de CD (numar persoane)

2006 3.981 2.081 3.794 2.491 1.587 3.484 2.865 21.937

2007 4.156 2.201 4.376 2.506 2.506 3.923 2.641 20.360

2008 4.172 1.930 4.484 2.321 2.186 4.146 2.897 21.366

2009 4.044 1.865 3.676 2.290 3.051 4.185 3.732 19.577

2010 3.376 1.713 3.543 2.315 4.055 4.018 3.113 16.932

din care Cercetatori

2006 3.205 1.570 2.444 2.102 1.116 2.517 2.280 14.888

2007 3.269 1.776 2.724 2.175 1.857 2.312 2.257 14.361

2008 3.387 1.267 2.823 2.071 1.681 2.784 2.504 14.347

2009 3.244 1.331 2.372 2.082 2.531 2.863 2.823 13.399

2010 2.966 1.302 2.342 2.127 2.951 2.952 2.842 13.225

Salariatii din activitatea de CD la 10.000 persoane ocupate civile


23

2006 31,9 20,1 32,0 29,2 18,9 30,1 27,9 194,1

2007 32,9 20,8 36,0 28,6 26,7 33,1 25,2 168,0

2008 33,4 18,2 37,3 26,2 25,5 34,9 27,7 166,7

2009 33,5 18,4 31,7 27,4 37,4 36,2 37,3 160,4

2010 28 17,2 30,7 27,8 50 34,8 31,1 139,4

Sursa: Prelucrare informatii din Anuarul Statistic al Romaniei 2011

Situatia intreprinderilor inovative

Intreprinderi cu inovare tehnologica, dupa tipul inovarii, in perioada 2006-2008

Clasa de marime si activitati economice

Total Inovare de

produs Inovare de

proces Inovare de

produs si process

Total national 5907 710 1965 3073

Total regiune 791 123 286 378

Mici 553 83 217 251

Mijlocii 179 36 51 90

Mari 59 4 18 37

Industrie 575 98 223 254

Servicii 216 25 63 124 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2011

Intreprinderile cu inovare tehnologica sunt cele care au lansat bunuri si servici noi(sau semnificativ imbunatatite) sau procese noi. La nivel regional se constata ca numarul total al intreprinderilor cu inovare tehnologica reprezinta 13,4% din totalul existent la nivel national(2006-2008) – insumand 791 fime. Dintre acestea, trei sferturi activeaza in industrie si un sfert in servicii. Totodata, trei sferturi dintre acestea sunt

intreprinderi cu pana in 50 de salariati, iar restul sunt mijlocii si mari.

Analizand situatia dupa tipul inovarii, se constata ca 48% dintre acestea au lansat si atat un produs nou cat si un proces nou, 36% un proces noua, iar 165 un produs nou.

Societatea Informationala Extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) constituie un factor important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informationale si la cresterea competitivitatii economiei. Romania inregistreaza, conform ultimului studiu EITO (European Information Technology Observatory) una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional. Dezvoltarea laturii informationale reprezinta un element de baza pentru modernizarea si eficientizarea fiecarui domeniu de activitate. In regiune, ultimii ani au adus o dezvoltare fara precedent a societatii informationale, prin imbunatatirea retelei de comunicatii si cresterea numarului agentilor economici care ofera servicii informationale. Aceasta dezvoltare este detasat

superioara dezvoltarii din celelalte ramuri de activitate inregistrata in ultimul interval de timp.

In privinta dotarilor cu PC-uri si a penetrarii acestora, se remarca o evolutie ascendenta, cu o rata medie anuala de crestere a volumului vanzarilor de peste 50%, ramanand totusi ca rata de penetrare (39.9 utilizatori internet/100 locuitori - 2010) sa situeze Romania pe ultimul loc printre

tarile UE.

Conform informatiilor statistice furnizate de Eurostat in “Regional Statistical Yearbook 2012”, la nivelul Regiunii Nord-Est numai 36% din numarul total de gospodarii erau conectate la internet, fata de 67% in Regiunea Bucuresti-Ilfov si 70% la nivel comunitar(UE 27), iar a celor conectate la conexiuni internet de tip broadband de 17%, fata de 34% in Regiunea Bucuresti-Ilfov si 60% la nivel

comunitar(UE27).

In raport cu aceeasi sursa statistica, cresterea medie anuala procentuala a gospodariilor cu acces la conexiuni broadband a fost in perioada 2008-2010 de numai 3,75%, plasand sub acest aspect regiunea printre ultimele din Uniunea Europeana. O situatie mai buna este pentru cresterea medie

anuala a numarului de gospodarii cu acces la internet – cu 6,5% in perioada 2008-2010.


24

Din prisma ponderii populatiei care a accesat in medie cel putin odata pe saptamana internetul, una

din trei persoane acceseaza in mod regulat internetul, cu 20 p.p. sub Regiunea Bucuresti-Ilfov.

Regiune

Ponderea intreprinderilor care detin website in total intreprinderi active,%

Ponderea personalului care a utilizat PC,%

Ponderea personalului care a utilizat PC

conectat la internet,%

Romania n/a 32.1 27.5

Nord-Est 36.2 22 19

Sud-Est 27 18.8 14.9

Sud-Muntenia 22.4 23.1 18.7

Sud-Vest Oltenia 24.9 19.7 15.5

Vest 18.4 19.8 16.8

Nord-Vest 31.9 22.9 19.8

Centru 30.9 24.6 20.4

Bucuresti-Ilfov 53.1 55 48.3 Sursa: Rolul IMM-urilor in economica romaneasca, INS 2006-2009

De asemenea, sectorul e-banking este intr-un proces spectaculos de dezvoltare, dat fiind faptul ca

bancile au dezvoltat programe pentru promovarea efectuarii platilor prin mijloace electronice,

inregistrandu-se o crestere a tendintei de utilizare a cardurilor.

In Regiunea Nord-Est se inregistreaza o crestere a numarului de firme furnizoare de echipamente de

hardware si software si firme care proceseaza date si baze de date.

Evolutia IMM-urilor TIC, pe regiuni de dezvoltare,2001-2008

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-V Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Ilfov

Numar unitati locale

2001 307 299 269 210 344 548 590 1.632

2002 386 359 381 287 437 686 751 1.990

2003 558 525 554 379 622 979 1066 2.717

2004 736 658 666 481 792 1.237 1.309 3.495

2005 834 738 774 540 935 1.444 1.441 4.116

2006 903 800 842 587 1.008 1.573 1.559 4.598

2007 1026 898 963 643 1.116 1.787 1.688 5.043

2008 1123 975 1.010 671 1.143 1.856 1.738 5.386

Numar persoane ocupate

2001 994 958 878 680 2.069 2.711 3.038 10.526

2002 1.246 1.108 1.123 859 2.191 2.796 3.161 9.531

2003 1.599 1.427 1.367 1.100 2.447 3.113 3.814 11.802

2004 2.261 1.734 1.585 1.343 2.928 3.760 4.463 14.306

2005 2.755 1.889 1.851 1.630 3.390 4.363 4.703 17.313

2006 2.850 2.061 2.044 1.855 3.707 5.104 5.282 20.690

2007 3.401 2.468 2.627 2.432 4.332 6.010 5.480 22.746

2008 4.053 2.603 2.791 2.319 4.413 6.853 5.882 24.878

Cifra de afaceri - mil lei

2001 22 21 44 17 58 83 58 778

2002 51 55 108 38 101 151 134 1105

2003 77 73 112 59 155 184 181 1547

2004 156 98 129 101 164 280 256 1923

2005 209 112 207 139 193 311 260 2.273

2006 234 148 180 151 239 428 332 2.940


25

2007 357 215 274 234 330 563 408 3.257

2008 497 234 388 277 394 773 525 4.685

Sursa: Rolul IMM-urilor in economia romaneasca, INS 2006-2009

Conform informatiilor statistice furnizate de Eurostat in “Regional Statistical Yearbook 2012”, in perioada marcata de efectele crizei economice, numarul mediu al comenzilor efectuate on-line pe internet in regiune a stagnat (2008-2010). Astfel, la nivelul anului 2010 numai 3% din populatia regiunii a realizat cumparaturi online. 7.6 Infrastructura de afaceri

Infrastructura de afaceri realizata cu sprijinul fondurilor nerambursabile

A. Centre de afaceri si incubatoare de afaceri pentru IMM-uri.

Acestea ofera spre inchiriere spatii de birouri si/sau spatii de productie, sali pentru conferinte- expozitii, acces la consultanta pe teme specifice, acces utilitati. Incubatorul de afaceri pentru IMM-uri din Botosani In cadrul programului PHARE CES 2001, Consiliul Local al Municipiului Botosani a proiectul "Incubator de Afaceri pentru IMM-uri in municipiul Botosani". Incubatorul se adreseaza IMM-urilor nou infiintate, precum si IMM-urilor deja existente, cu o vechime de pana la 2 ani si asigura pentru acestea servicii de incubare afaceri, constand in servicii inchiriere de spatii, servicii centralizate de paza, de curatenie, de salubrizare, de asistenta financiara si servicii expert de tutorizare, constand in servicii de asistenta in administrarea afacerilor, servicii de informare, documentare si organizare de evenimente, precum si alte servicii la cerere. Parcul de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri si intreprinzatorii privati din Bacau (Parc Industrial HIT Hemeiusi)

Parcul este format din zona de servicii si productie software pentru IMM, zona de productie industriala formata din 4 hale si un depozit, zona de servicii, zona comerciala, spatii de productie si servicii formate din doua tronsoane fiecare, centru de instruire IT, compus din doua cladiri, sediul administrativ al parcului, centru de afaceri. Centrul de afaceri Tutova-Barlad, judetul Vaslui

Centrul de afaceri a fost finantat prin programul PHARE CES 2002, beneficiar fiind Primaria Municipiului Barlad, si a fost inaugurat in noiembrie 2007. Centrul ofera spatii si facilitati pentru:

Start-up-uri si IMM-uri nou infiintate (incubatorul de afaceri);

Investitori straini;

Cooperatii locale renumite pentru activitati artizanale (spatii de productie si spatii expozitionale);

Dezvoltarea industriilor constructoare de masini, textila si alimentara (spatii de productie);

Promovarea productiei viticole (spatii expozitionale);

Extinderea si diversificarea pietelor de desfacere (spatii expozitionale);

Conferinte, prezentari, sesiuni de instruire. Centrul de resurse pentru afaceri Vaslui

Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui (CRAV) a fost creat pentru a sustine spiritul antreprenorial dezvoltat din Vaslui si sa contribuie la cresterea competitivitatii IMM-urilor prin remedierea problemelor cu care se confrunta mediul economic privat din municipiul Vaslui. Serviciile oferite sunt 57 spatii de inchiriat pentru birouri, 500 mp spatii pentru targuri si expozitii, sala de conferinte, 2 spatii pentru colocvii si cursuri, centru de multiplicare, spaţiu de alimentaţie publică tip fast-food, reprezentanţă bancară, consultanţă (contabilitate, proiecte, managementul calităţii, managementul resurselor umane şi marketing).


26

Centrul de afaceri si expozitional „Mircea Cancicov” Bacau

Realizarea centrului de afaceri si expozitional a fost finantat prin programul PHARE CES 2006. Centrul cuprinde un incubator de afaceri de 5 nivele, o sala de conferinte cu trei nivele si un spatiu de conferinte de 620 locuri.

Centrul de Afaceri Multicultural – Cacica

Proiect ce urmeaza a fi realizat prin Programul Operational Regional 2007-2013, este dedicat agenţilor economici care activează în domeniul serviciilor (microintreprinderi, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate). Centrul de Afaceri Multicultural – Cacica va avea ca profil de activitate activitati culturale, spatii de realizare a produselor traditionale, servicii de consultanta. Centru de afaceri, Iasi

Prin crearea unei structuri de incurajare si sustinere a afacerilor start up care are potential de dezvoltare din domeniul serviciilor de proiectare, managementul proiectelor, servicii de sanatate, servicii de contabilitate, secretariat si asistenta juridica a afacerilor, se doreste realizarea a 8 locuri de munca pentru centrul de afaceri si 18 locuri de munca pentru firmele gazduite la finalizarea proiectului. Centru de sprijinire si dezvoltare a afacerilor "Carol", Iasi

Proiectul implica transformarea unei cladiri monument istoric intr-un centru de sprijin al afacerilor pentru 16 firme din judetul Iasi, in vederea atragerii de investitii, precum si dezvoltarea durabila a economiei locale. Centrul poate gazdui 16 firme si creaza 94 locuri de munca in cadrul firmelor gazduite si pentru operarea investitiei. Eficienta energetica a cladirii va fi sporita cu 30%. Axa - Centru Verde de Consultanta in Afaceri, Iasi

Societatile care au ocupat deja mare parte din cladirea de peste 1.255 mp ofera servicii de consultanta, management, IT, financiare sau bancare. Structura de afaceri extinsa este compusa din birouri, sala de conferinte, sala de videoconferinte, sala multimedia, sala focus grup, sala laborator simulare, parcare. Centru de sprijinire si dezvoltare a afacerilor, Iasi

Se ofera spaţii compartimentate de birouri precum şi spaţii deschise, care pot fi compartimentate ulterior în funcţie de nevoile firmelor beneficiare. Incubator si centru de afaceri destinat sustinerii mediului de afaceri, Iasi Incubatorul de afaceri functional si adaptat pietei se va adresa operatorilor economici care se confrunta cu necesitatea dezvoltarii activitatii, intr-un spatiu generos, sigur. Imobilul s-a proiectat cu doua subsoluri, parter si 8 etaje.

B. Parcuri stiintifice si tehnologice

Parcurile stiintifice si tehnologice reprezinta o initiativa bazata pe o operatie imobiliara, care intretine legaturi formale si operative cu o institutie academica, initiativa ce trebuie sa impuna o inalta intensitate de cunostinte si care este responsabila de o fuziune de transfer tehnologic si know-how. Un tehnopol, este o initiativa care asigura un parteneriat dintre o organizatie de cercetare din domeniul tehnologic si lumea productiva, cu sprijinul puterii publice, in general cel locala, pentru a creste competenta teritoriala.


27

Centrul universitar de inovatie si parc de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri si investitori privati – Iasi

Proiectul a constat in construirea unui parc industrial destinat industriilor de inalta tehnologie ce include companii din domeniile IT si biotehnologiei. Prin asigurarea de locuri de munca pentru absolventii din aceste domenii se doreste stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate. Parcul stiintific si tehnologic "TEHNOPOLIS" Iasi s-a constituit in scopul utilizarii rezultatelor activitatii de cercetare, aplicarii tehnologiilor avansate din economie si cresterea participarii institutiilor de invatamant superior la procesul de dezvoltare economico-sociala prin stiinta si tehnologie. Activitatile specifice ale Parcului Stiintific si Tehnologic Iasi sunt cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica, invatamant, consultanta tehnologica, prelucrarea si aplicarea rezultatelor cercetarii, realizarea si utilizarea in regim de microproductie sau comercializarea modelelor experimentale, prototipurilor sau a produselor obtinute.

C. Parcuri logistice

Parc Logistic Comuna Letcani - Judetul Iasi

Proiectul implica crearea primului parc logistic in regiune, ce va oferi firmelor gazduite un pachet de servicii si facilitati cu caracter complex: servicii de baza: spatii de depozitare/productie usoara (peste 9000 mp) si spatii de birouri (cca 1000 mp), servicii logistice integrate, oferite prin atragerea unui operator logistic (descarcare produse, grupare/paletare produse, depozitare, ambalare/etichetare produse, intocmire facilitati export si vamuire), servicii suport operationale, supraveghere video, retea broadband.

7.7 Investitii straine si comert exterior

In ceea ce priveste nivelul comertului exterior, in special cel al exporturilor, asa cum se poate observa din graficul urmator acesta a avut un nivel minim in 2009 atat la nivel regional cat si la nivel national. Observam ca valoarea exporturilor realizate de catre firmele din Regiunea Nord-Est, reprezinta doar o mica parte din valoarea nationala, nedepasind in perioada analizata 4,63% din total exporturi ale tarii – valoarea totala inregistrata la finele lui 2011 fiind de 1.882.257 euro.

Sursa: „Buletin statistic lunar al judetelor” – 2009-2012, INS

Analizand situatia la nivel judetean, acelasi minim il intalnim in anul 2009 (cu exceptia judetului Suceava). Imbucurator este faptul ca desi in anul 2011 s-au resimtit in continuare efectele crizei economice atat in regiune cat si intreaga Uniune Europeana, valoarea exporturilor inregistrate in toate judetele din regiune este mai mare fata de anul 2008. Judetele Iasi si Neamt detin primele

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

2008 2009 2010 2011

4,63% 4,26%

4,34%

4,37%

Evolutia exporturilor FOB, valori regionala comparativ cu cele nationale, mii euro


28

locuri in ceea ce priveste valoarea exporturilor realizate cu 28,3%, respectiv 22% din valoarea totala a exporturilor. Cele mai mici aporturi sunt aduse de judetele Vaslui si Botosani cu 9%, respectiv 13%.

Sursa: „Buletin statistic lunar al judetelor” – 2009-2012, INS

Analizand evolutia investitiilor straine directe (ISD) se remarca un trend crescator pentru perioada 2006-2010 pe plan national, la nivelul regiunii Nord-Est inregistrandu-se totusi o scadere in 2009, urmata de o revenire in anul urmator. Ca pondere in total investitii pe Romania, regiunea Nord-Est se situeaza in mod constant pe ultimul loc, nedepasind valoarea de 2,9% (2011).

Sursa: INS, 2011

In urma procesului de consultare a mediului de afaceri din Regiunea Nord-Est, care a presupus

intalniri bilaterale, ateliere de lucru si consultare scrisa prin intermediul unor chestionare au

rezultat o serie de nevoi si oportunitati identificate de catre reprezentantii mediului de afaceri din

regiune, dupa cum urmeaza:

Nevoi identificate

Necesitatea realizarii de investitii pentru cresterea eficientei sistemului energetic din regiune, modernizarea infrastructurii existente (transport si distributie energie electrica catre beneficiari);

0 100000 200000 300000 400000 500000 600000

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

Evolutia exporturilor FOB, pe judete, mii euro

2011

2010

2009

2008

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2006 2007 2008 2009 2010 2011

1,2%

1,6%

2,3% 1,9% 2,4% 2,9%

Evolutia investitiilor straine directe, valori regionale comparativ cu cele nationale, mil. eur


29

Necesitatea diminuarii pierderilor tehnologice inregistrate in retele electrice (tehnice si comerciale) si introducerea unor solutii moderne de masurare si control (retea de tip SMART GRID, inclusiv utilizarea unor contoare de tip smart meter);

Nevoia de clarificare a cadrului de reglementare a investitiilor publice in domeniul distributiei de energie electrica si corelarea acestuia cu Strategia Nationala de Valorificare si Recuperare a Energiei Electrice, Planul National de Actiune pentru Cresterea Eficientei Energetice;

Nevoia de planificare regionala a unor masuri de crestere a eficientei energetice (si sublinierea rolului exemplar pe care trebuie sa il aiba autoritatile publice locale in acest domeniu), in conformitate cu standardele EU si angajamentele Romaniei pentru 2020;

Nevoia solutionarii problemelor privind alimentarea cu apa si canalizare din mediul rural;

Nevoia crearii unui sistem regional de managament integrat al apelor (care sa vizeze consumul casnic, industrial si pentru irigatii);

Nevoia de retehnologizare a companiilor furnizoare pentru reducerea pierderilor de apa in retelele proprii si schimbarea mentalitatii consumatorilor;

Realizarea de parteneriate intre intreprinderi foarte mari si universitati / institute de cercetare, pentru dezvoltarea unor proiecte care sa finanteze transpunerea in procesul de productie a rezultatelor studiilor si cercetarilor stiintifice;

Imbunatatirea cadrului de sprijin si reglementare (statut juridic, instrumente de sprijin, facilitati) pentru activitatea incubatoarelor de afaceri, parcurilor industriale, tehnologice si stiintifice, actualmente inadecvat generarii unor servicii bazate pe calitate si performanta economica;

Introducerea intreprinderilor mari (din industrie) in sisteme integrate de productie si crearea de scheme de sprijin financiar pentru valorificarea potentialului acestora de a genera impact seminificativ economic/social la nivel local si regional (90% din locurile de munca sunt asigurate de 5% din companiile regiunii-foarte mari si mari).

Necesitatea infiintarii unui fond sau a unei scheme de garantare care sa sprijine firmele in asigurarea cofinantarii necesare pentru participarea la proiecte cu finantare publica/europeana;

Simplificarea procedurilor de lucru in proiectele cu finantare europeana si reducerea procentului de cofinantare solicitat IMM-urilor (exemplul Poloniei) si prioritizarea proiectelor, prin implicarea marilor firme din regiune;

Reinfiintarea liceelor tehnologice si a scolilor de maistri capabile sa furnizeze personal calificat in domenii de actualitate pentru mediul economic (aviatie, industria textila - confectioner, mecanic intretinere, etc.); promovarea unui sistem transparent de formare profesionala, recrutare si selectie pentru personal cu calificari medii (ex. maistri, sefi de echipa).

Nevoia modificarii nomenclatorului calificarilor, prin reducerea numarului de ocupatii din industria textila si incurajarea angajatorilor de a sprijini calificarea la locul de munca a persoanelor interesate;

Implicarea autoritatilor publice locale in promovarea zonelor cu potential major de investitii, ex. Platforma Chimica Savinesti (existenta utilitati, resurse umane calificate), situl industrial de la Antibiotice Iasi, Parcul industrial de la Mecanica Ceahlau Piatra-Neamt;

Nevoia promovarii unei scheme de sprijin dedicate structurilor asociative de tip cluster infiintate in regiune: cluster de medicina imagistica Imago-Mol Iasi, cluster de confectii tricotaje textile ASTRICO Savinesti, cluster de turism APT Bucovina, Cluster ITC New Media Iasi, cluster tehnologii agroalimentare Ind-Agro-Pol;

Nevoia de a dezvolta interfata de colaborare dintre universitati si industrie, cresterea importantei cercetarii aplicate.

Oportunitati identificate

Exista preocupari pentru reducerea consumului si cresterea eficientei energetice;

Existenta unor exemple de programe de educatie si formare profesionala moderne, creative, dezvoltate impreuna cu mediul de afaceri in Regiunea Nord-Est.

Exista interes pentru implicare in programe de formare profesionala pentru auditori si manageri energetici si operator GIS, etc.

Oportunitatea de investitii pentru amenajarea/exploatarea Lacului Pârcovaci (jud.Iasi)


30

Oportunitatea unificarii operatorilor de apa din Iasi, Bacau, Neamt, Focsani, Galati.

Platforma Antibiotice Iasi permite realizarea unor noi investitii: dezvoltarea unui corp de cladire destinat cercetarii (componenta din sectia de productie microbiologie), dezvoltarea unei capacitati de productie pentru produse nonpenicilinice si a unei sectii noi de unguente si supozitoare, realizarea unui atelier pentru injectie capace flacoane injectabile.

Exista oportunitatea schimbarii destinatiei liniei de cale ferata interna (nefolosita in prezent) si transformarea acesteia in linie de transport persoane – metrou de suprafata (propunere Aerostar SA Bacau).

Este oportuna crearea unui parc logistic in municipiul Roman (propunere SC Arcelor Mittal Roman SA).

Având in vedere consumul mare de energie inregistrat in procesul de productie, utilizarea unor surse de energie regenerabila nu este eficienta, dar sunt deschisi pentru colaborare cu furnizori de energie regenerabila.

Participantii la grupul de lucru pentru industria usoara au mentionat importanta continuarii implementarii conceptului „Fabricat in România”.

7.8 Aspecte cheie

Scaderea Produsului Intern Brut Regional in perioada de criza economica – cu 5,6% in 2009 si

3,3% in 2010

Aportul Produsului Intern Brut Regional la cel national reprezinta doar 10% (2008-2010)

Cel mai redus indice de disparitate dintre toate regiunile al Produsului Intern Brut Regional

per locuitor – 61,4% in 2010, in scadere cu 5 p.p. fata de 2005

Disparitati intraregionale in formarea Produsului Intern Brut Regional – judetele Iasi si Bacau

asigura 50% din PIBR, in timp ce judetele Botosani si Vaslui 18% - 2010

Aport scazut al regiunii la formarea PIB national in industrie – 9,27% - 2010

Nivelul scazut al investitiilor straine realizate in regiune – doar 2,9% din total national

investitii straine in 2011

Contributie scazuta a regiunii la realizarea exporturilor totale ale Romaniei – doar 4,37% din

total exporturi nivel national, in 2011

Disparitati intraregionale privind contributia la volumul total al exporturilor regionale -

Judetele Iasi si Neamt asigura 51% din valoarea totala a exporturilor regionale fata de 22%

asigurata de judetele Vaslui si Botosani

Cel mai mic numar de intreprinderi active la mia de locuitori dintre toate regiunile –

13,1/1000, cu 38% mai putin decat media nationala - 2011

Scaderea numarului de intreprinderi active in perioada de criza economica – scadere cu

20,2% in 2011 fata de 2008

Nivel scazut al productivitatii muncii in intreprinderile active – in anul 2011 cu 31,1% mai

putin fata de nivelul national. Cele mai scazute nivele: industria prelucratoare (65,5% din

nivelul national), comert (67,6% din nivelul national), informatii-comunicatii (61,2% din

nivelul national)

Disparitati intraregionale privind distributia firmelor active – doua treimi sunt concentrate

in judetele Iasi, Bacau si Suceava in timp ce in Botosani si Vaslui doar 16% - 2011

Cea mai redusa contributie a intreprinderilor active la formarea cifrei de afaceri totala

(dintre toate regiunile) – numai 6,8% din total, in 2011

Diminuarea numarului de noi intreprinderi create ca urmare a efectelor negative ale crizei

economice-financiare – scaderea cu 21% in 2010 si cea mai mica rata de creere

inregistrata(4,1% in 2010)

Cresterea exploziva a numarului de intreprinderi radiate in perioada 2009-2010 – de 5 ori in

2010 fata de 2008

Numarul scazut al IMM-urilor(si al activitatilor) din regiune in domeniul TIC – doar 8% din

numarul total national, 6,4% din total cifra de afaceri nationala, 7,5% din total persoane

ocupate


31

Ponderea scazuta a cheltuielilor de cercetare dezvoltare in total PIBR – doar 0,29% din PIBR

in 2009

Numarul scazut al salariatilor/cercetatorilor in regiune – numarul cercetatorilor existenti in

regiune reprezinta doar 8,6% din totalul existent la nivel national iar la 10.000 persoane

ocupate revin 28 salariati in cercetare – dezvoltare – perioada 2009-2010

Regiunea contribuie cu 16,84% la formarea valorii adaugate brute nationale din agricultura;

Ponderea cheltuielilor de cercetare dezvoltare in PIBR realizate in judetul Iasi(0,85%) este

dubla fata de ponderea existenta la nivel national

Dinamica pozitiva a centrelor de excelenta si cercetare din invatamantul superior - in

perioada 2001-2006 au fost create 12 noi centre de excelenta in institutiile de invatamant

superior din Iasi

Infrastructura de afaceri dezvoltata, diversificata, bine distribuita teritorial

Existenta a 5 clustere in Regiunea Nord-Est: ASTRICO Savinesti (confectii-textile), Creative

Industries Pole Iasi, IT New Media Iasi, Tourism Regional Cluster Suceava si IMAGO-MOL Iasi

(imagistica medicala)

Cresterea ratei de supravietuire a intreprinderilor la un an de la infiintare – perioada 2008-

2010

Ponderea ridicata a numarului de intreprinderi active care au site propriu de internet, a

personalului acestora care au utilizat PC-ul, a celor care au folosit internetul – a doua

pozitie dintre regiunile Romaniei dupa Bucuresti-Ilfov – 36,2% din intreprinderile active au

site de internet, 32,1% din personal a utilizat PC-ul, 27,5% din personal a folosit internetul

Anexa

Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate si ponderi unitati pe total sector, 2011

Sectoare de activitate, CAEN Rev. 2

Total

Clase de marime dupa nr. salariati

Pondere unitati pe clase de marime in

total sector, %

0-9 10-49 50-249 ≥250 0-9 10-249 ≥250

Total Regiunea Nord-Est 50432 43349 5949 985 149 85,96 13,75 0,30

Agricultura, silvicultura si pescuit

2060 1721 307 24 8 83,54 16,07 0,39

Industrie extractiva 124 83 33 5 3 66,94 30,65 2,42

Industrie prelucratoare 6028 4179 1390 379 80 69,33 29,35 1,33

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

110 73 18 11 8 66,36 26,36 7,27

Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

237 144 56 26 11 60,76 34,60 4,64

Constructii 4598 3643 790 151 14 79,23 20,47 0,30

Comert, reparatii auto si bunuri

20395 18351 1865 175 4 89,98 10,00 0,02

Transport si depozitare 3286 2908 330 37 11 88,50 11,17 0,33

Hoteluri si restaurante 2644 2254 353 37 0 85,25 14,75 0,00

Informatii si comunicatii 1429 1261 138 29 1 88,24 11,69 0,07

Intermedieri financiare si asigurari

665 636 26 2 1 95,64 4,21 0,15

Tranzactii imobiliare 1017 954 56 6 1 93,81 6,10 0,10

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice

4025 3858 153 14 0 95,85 4,15 0,00

Activitati de servicii administrative si activitati de

1327 1056 198 66 7 79,58 19,89 0,53


32

servicii suport

Invatamant 292 259 33 0 0 88,70 11,30 0,00

Sanatate si asistenta sociala 869 777 85 7 0 89,41 10,59 0,00

Activitati de spectacole, culturale si recreative

374 316 50 8 0 84,49 15,51 0,00

Alte activitati de servicii 952 876 68 8 0 92,02 7,98 0,00

Sursa: Aplicatia TEMPO INS

Productivitatea, mii lei preturi curente/pers, in anul 2011


Total Clase de marime dupa nr. salariati

0-9 10-49 50-249 ≥250

Total Regiunea Nord-Est 175 156 190 187 162

Agricultura, vanatoare si servicii

anexe 226 184 229 287 200

Silvicultura si exploatare forestiera 104 120 138 137 83

Pescuitul si acvacultura 63 77 56 - -

Industria extractiva 52 166 196 111 4

Industria prelucratoare 156 110 107 148 214

Productia si furnizarea de energie

electrica si termica, gaze, apa calda

si aer conditionat

224 1112 318 185 199

Distributia apei; salubritate,

gestionarea deseurilor, activitati de

decontaminare

116 219 245 139 66

Constructii 161 102 158 154 269

Comert cu ridicata si cu amanuntul;

repararea autovehiculelor si

motocicletelor

303 226 343 427 423

Transport si depozitare 89 136 166 118 17

Hoteluri si restaurante 60 55 57 80 -

Informatii si comunicatii 147 122 149 163 209

Tranzactii imobiliare, inchirieri si

activitati de servicii prestate in

principal intreprinderilor

69 92 75 45 36

Invatamant 35 36 32 - -

Sanatate si asistenta sociala 65 51 76 86 -

Alte activitati de servicii 117 52 156 177 -

Total Romania 254 207 246 278 281


anexe 280 239 272 378 254

Silvicultura si exploatare forestiera 94 123 118 82 67

Pescuitul si acvacultura 82 117 53 85 -

Industria extractiva 162 201 250 212 141

Industria prelucratoare 238 130 135 191 346



si aer conditionat

784 3588 1702 889 631



decontaminare

190 280 259 269 101

Constructii 183 173 149 208 224


33



0-9 10-49 50-249 ≥250



motocicletelor

448 295 460 688 684

Transport si depozitare 153 159 228 192 108

Hoteluri si restaurante 70 54 67 94 112

Informatii si comunicatii 240 175 194 224 328




114 152 153 93 58

Invatamant 48 49 43 60 76

Sanatate si asistenta sociala 83 51 85 113 174

Alte activitati de servicii 116 63 143 177 125 Sursa: Date calculate pe baza informatiilor statistice culese din aplicatia TEMPO al INS Nota: Productivitatea s-a calculat luand in considerare cifra de afaceri realizata de intreprinderi si efectivul de personal din aceste unitati.

Cifra de afaceri a unitatilor locale active pe activitati si clase de marime, 2011, mil lei



0-9 10-49 50-249 ≥250

Total Regiunea Nord-Est 71049 24,10 30,88 26,06 18,96


anexe 2221 25,98 40,30 28,64 5,09

Silvicultura si exploatare forestiera 819 23,08 27,47 4,88 44,57

Pescuitul si acvacultura 30 40,00 60,00 0,00 0,00

Industria extractiva 245 18,37 49,80 26,12 5,71

Industria prelucratoare 19217 7,13 16,59 30,70 45,57



si aer conditionat

1321 11,28 9,84 22,86 56,02



decontaminare

1143 8,57 30,27 28,43 32,72

Constructii 7942 13,61 31,68 29,55 25,16



motocicletelor

30082 35,15 38,72 23,65 2,48

Transport si depozitare 2558 38,27 38,82 15,01 7,90

Hoteluri si restaurante 947 37,06 39,49 23,44 0,00

Informatii si comunicatii 1245 26,02 30,68 37,91 5,38




2162 50,09 27,34 18,27 4,30

Invatamant 50 68,00 32,00 0,00 0,00

Sanatate si asistenta sociala 284 39,08 43,31 17,61 0,00

Alte activitati de servicii 783 18,90 47,13 33,97 0,00

Total Romania 1035234 19,43 24,20 26,22 30,14


34



0-9 10-49 50-249 ≥250


anexe 24077 27,10 32,89 27,35 12,66

Silvicultura si exploatare forestiera 3781 26,90 33,96 11,19 27,96

Pescuitul si acvacultura 225 61,33 32,44 6,22 0,00

Industria extractiva 10787 5,01 14,43 15,89 64,67

Industria prelucratoare 276007 4,39 11,35 25,00 59,26



si aer conditionat

59568 9,10 10,38 18,83 61,69



decontaminare

16206 10,07 23,07 42,09 24,77

Constructii 77554 21,69 26,17 32,31 19,83



motocicletelor

404994 27,79 33,36 28,68 10,17

Transport si depozitare 49928 22,17 26,78 18,83 32,22

Hoteluri si restaurante 10562 27,53 38,64 25,46 8,37

Informatii si comunicatii 32756 16,34 17,20 22,33 44,13




55506 39,35 27,77 20,56 12,32

Invatamant 637 54,16 33,12 8,48 4,24

Sanatate si asistenta sociala 3911 26,03 31,40 24,06 18,51

Alte activitati de servicii 8735 21,69 34,95 30,89 12,47 Sursa: Aplicatia TEMPO al INS

Documents

Citeste mai mult (Economia Regiunii, punctul 7.5)