1

Clasificarea compuşilor organici

Literatura: Chimie organică, manual pentru clasa XI

2

Clasificarea compuşilor organici

3

Hidrocarburi• Sunt compuşi organici, moleculele cărora conţin numai

carbon (C) şi hidrogen (H).

• În moleculele hidrocarburilor saturate atomii de carbon formează între ei numai legături simple de tip .

• Hidrocarburile saturate cu catenă deschisă se numesc alcani.

• Hidrocarburile saturate cu catenă închisă (ciclică) se numesc cicloalcani.

4

Alcani• Formula lor generală este CnH2n+2.

• CH4 – metan

• C2H6 – etan - CH3 – CH3

• C3H8 – propan - CH3 – CH2 – CH3

• C4H10 – butan - CH3 – CH2 – CH2 – CH3

• C5H12 – pentan

• C6H14 – hexan

• C7H16 – heptan

• C8H18 – octan

• C9H20 – nonan

• C10H22 – decan

• Remarcă: denumirile alcanilor au terminaţia “an”

5

Alcani• Toţi atomii de carbon din molecula oricărui alcan formează

numai legături simple de tip , sunt în stare de hibridizare sp3 şi au structură tetraedrică:

+x

y

z

x

y

z

x

y

z

6

Alcani. Izomerie• Începînd cu butanul, alcanii pot avea izomeri de catenă.

• Izomeri se numesc compuşii care au aceeaşi compoziţie, dar structură diferită:

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor alcanului C7H16 şi de alcătuit denumirile lor.

CH3 CH CH3

CH3

izobutan (metilpropan)

CH3 CH2 CH2 CH3

butan

7

Nomenclatura• Primii 4 au denumirile: metan; etan; propan; butan.

• Ceilalți au denumiri sistematice în care se indică numărul atomilor de carbon din limba greacă adăugând sufixul –an:

C5H12 Pentan C11H24 Undecan

C6H14 Hexan C12H26 Dodecan

C7H16 Heptan C13H28 Tridecan

C8H18 Octan C14H30 Tetradecan

C9H20 Nonan C19H40 Nonadecan

C10H22 Decan C20H42 Icosan

C30H62 triacontan

C40H82 Tetracontan

8

Nomenclatura alcanilor cu catenă ramificată

• Denumirile alcanilor cu catenă ramificată se compun prin adăugarea denumirilor radicalilor din catenele laterale ca prefixe la denumirea hidrocarburii cu cea mai lungă catenă prezentă în formulă (structura de bază).

• Pentru a alcătui denumirea se operează în modul următor:

– Se determină catena principală, care este cea mai lungă catenă;

– Se numerotează atomii de carbon din catena principală de la acel capăt, încât setul locanților catenelor laterale (radicalilor) să fie cel mai mic posibil;

– În denumire se arată o cifră care indică poziția radicalului, numele radicalului, apoi denumirea hidrocarburii cu cea mai lungă catenă.

Exemplu: CH3 CH2 CH CH2 CH2 CH3

CH3

6543213-metilhexan

9

Nomenclatura alcanilor cu catenă ramificată

• Doi, trei, patru sau mai mulți radicali simpli identici legați de catena principală sunt desemnați respectiv cu ajutorul prefixelor multiplicative di-, tri-, tetra- etc., iar înaintea prefixelor se indică respectiv două, trei, patru sau mai multe cifre, care arată poziția radicalilor în structura de bază.

• În cazul când catena principală conține radicali diferiți, aceștia sunt citați în ordine alfabetică. Mai întâi, denumirile radicalilor sunt aranjate în ordine alfabetică, apoi se adaugă prefixele multiplicative și numerele de poziție.

• Dacă se conțin doi radicali diferiți în poziții echivalente, cel mai mic număr de poziție este atribuit radicalului denumirea căruia este prima în ordinea alfabetică.

• Dacă într-un alcan pot fi alese câteva catene de aceeași lungime, catena principală va conține cel mai mare număr de catene laterale.

10

Radicali alchil monovalenți• Radicalii monovalenți sunt numiți prin substituirea

sufixului –an prin –il. De exemplu:

• Heptan hept + il heptil

• Denumirea unor radicali monovalenți (alchili):

11

Exemple:

H3C

CH2

CH3

CH3

CH3

CH C CH2 CH CH3H3C3-etil-2,3,5-trimetilhexan

654321

CH3 CH2 CH2 CH2 CH2 CH CH CH2 CH2 CH2 CH2 CH3

H3C

CH3

CH

CH2

CH3

CH2

CH2

7 86543 1210921 11

6-sec-butil-7-propil-dodecan

12

Cicloalcani• Formula lor generală este CnH2n.

• Comparativ cu alcanii au cu 2 atomi de hidrogen mai puţin.

• Denumirile lor au prefixul “ciclo”:

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor cicloalcanului C5H10 şi de alcătuit denumirile lor.

CH2

CH2 CH2

ciclopropan

CH2

CH2 CH2

CH2

ciclobutanCH2

CH2CH2

CH2CH2

ciclopentan

CH2

CH2CH2

CH2

CH2

CH2

ciclohexan

13

Alchene• Sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală CnH2n.

• O pereche de atomi de carbon sunt legaţi prin legătură dublă constituită din una de tip , iar alta de tip .

• Aceşti atomi de carbon au hibridizare sp2 şi structură trigonală:

14

Alchene• CH2 = CH2 – etenă (etilenă); CH2 = CH – vinil (radicalul etenei)

• CH2 = CH – CH3 – propenă; CH2 = CH – CH2 – alil (rad. propenei)

• CH2 = CH – CH2– CH3 – 1-butenă

• CH3 – CH = CH – CH3 – 2-butenă

• 1-butena şi 2-butena sunt izomeri de poziţie.

• Denumirile alchenelor derivă de la numele hidrocarburiii saturate corespunzătoare prin înlocuirea sufixului –an cu –enă. Se indică numărul de poziție a legăturii duble.

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor alchenei C5H10 şi de alcătuit denumirile lor.

izobutena (metilpropena) - este izomer de catena

CH2 C CH3

CH3

15

Alcadiene• Ca şi alchenele sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală

CnH2n-2.

• Două perechi de atomi de carbon sunt legaţi prin legături duble.

• Aceşti atomi de carbon au hibridizare sp2 şi structură trigonală.

• CH2 = C = CH2 – propadienă

• CH2 = CH – CH = CH2 – 1,3-butadienă (divinil)

• Prezența a două sau mai multor legături duble în catenă se indică cu ajutorul sufixelor –dienă, -trienă etc.

izopren (2-metil-1,3-butadiena)

CH2 C CH CH2

CH3

16

Alchine• Sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală CnH2n-2.

• O pereche de atomi de carbon sunt legaţi prin legătură triplă constituită din una de tip , iar altele două - de tip .

• Aceşti atomi de carbon au hibridizare sp şi structură digonală (liniară):

17

Alchine• CH CH etină (acetilenă); CH C – etinil (radical) • CH C – CH3 propină; CH C – CH2 – propargil (radical)• CH C – CH2– CH3 1-butină• CH3 – C C – CH3 2-butină;• CH3 – CH2 – C C – CH2 – CH = CH2 1-hepten-4-ină• Hidrocarburile cu legături triple primesc denumiri formate prin

înlocuirea sufixului –an din numele hidrocarburii saturate corespunzătoare cu sufixele –ină, -diină, -triină etc. Se indică numărul de poziție a legăturii duble.

• Hidrocarburile cu legături duble și triple primesc denumiri formate prin înlocuirea sufixului –an din numele hidrocarburii saturate corespunzătoare cu sufixele complexe –enină (en + ină).

• Numerotarea se face astfel, încât setul locanților să fie cel mai mic, indiferent de natura legăturilor. Numai când există posibilitate de alegere, legăturile duble vor obține cele mai mici numere de poziție.

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor alchinei C5H8 şi de alcătuit denumirile lor.

18

Arene (Hidrocarburi aromatice)• Sunt hidrocarburi cu structură ciclică specifică.

• Ciclul este alcătuit din 6 atomi de carbon şi se numeşte “nucleu aromatic” sau “inel benzenic”.

• Formula generală a celor din seria benzenului este CnH2n-6.

• Formula de structură a inelului benzenic se reprezintă:

• Primul reprezentant este benzenul C6H6 cu structura:

• Radicalul benzenului C6H5- se numește fenil

sau

CH

CHCH

CH

CHCH

19

Arene• C6H5-CH3 toluen (metilbenzen)

C6H5-CH2– benzil (radical)

• C6H5-CH2 - CH3 etilbenzen

• C6H4(CH3)2 o-, m-, p-dimetilbenzen:

• Prin deosebire de arenele monociclice, cele policiclice au două sau mai multe nuclee aromatice:

CH3

CH2-CH3

CH3

CH3

CH3

CH3

CH3 CH3

orto-dimetilbenzen meta-dimetilbenzen para-dimetilbenzen

naftalen antracen

20

Derivaţi halogenaţi• Sunt derivaţi ai hidrocarburilor şi conţin un oarecare rest

de hidrocarbură – R sau Ar (CH3-, C2H5-, C6H5- etc.).

• În molecula derivatului halogenat R este legat cu atomi de halogen (F, Cl, Br, I):

• CH3-F fluorometan (fluorură de metil)

• C2H5-Br bromoetan (bromură de etil)

• C6H5-Cl clorobenzen (clorură de fenil)

• CH2 = CH – Cl cloroetenă (clorură de vinil) etc.

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor derivatului halogenat C4H9Cl şi de alcătuit denumirile lor.

21

Hidroxiderivaţi• Sunt derivaţi ai hidrocarburilor care conţin pe lângă R (radical)

grupa hidroxi –OH

• Pot fi alcooli sau fenoli.

• La fenoli grupa –OH este legată direct de nucleul aromatic. În celelalte cazuri compusul se consideră alcool:

• CH3-OH metanol (alcool metilic)

• C2H5-OH etanol (alcool etilic)

• C6H5-OH fenol

fenol

OH

alcool benzilic

CH2OH

22

Nomenclatura• Denumirea alcoolilor provine din denumirea hidrocarburii

corespunzătoare prin adăugarea sufixelor –ol; -diol; -triol etc.

3-etil-2,3,5-trimetil-2-hexanol65432

1H3C

CH2

CH3

CH3

CH3H3C

C C CH2 CH CH3

OH

3-etil-2,3,5-trimetil-1,2-hexandiol65432

1H2C

CH2

CH3

CH3

CH3H3C

C C CH2 CH CH3

OH

HO

3-etil-2,3,5-trimetil-4-hexen-1,2-diol65432

1H2C

CH2

CH3

CH3

CH3H3C

C C CH C CH3

OH

HO

23

Nomenclatura• Prezența grupei –OH într-o catenă laterală sau într-un

compus cu o grupă ce are prioritate (-CH=O; -COOH) este desemnată prin prefixul –hidroxi.

• Grupa –CH2OH se nunește hidroximetil de la hidroxi (OH) + metil (CH3 substituit).

• Prefixul pentahidroxi (compusul are 5 grupe -OH); hexan (catena de bază este din 6 atomi de carbon); sufixul -al (are grupă aldehidică superioară grupei -OH)

4-hidroximetil-1,5-hexandiol6 5 4 3 2 1

H3C

CH2 OH

CH CH CH2 CH2 CH2 OH

OH

CH2 CH CH CH CH CH=O

OH OHOHOHOH

6 5 4 3 2 1

2,3,4,5,6-pentahidroxihexanal

24

Nomenclatura radicofuncțională• Denumirile radicofuncționale ale alcoolilor includ cuvântul

alcool și numele radicalului + sufixul –ic.

• CH3-OH alcool metilic (metanol)

• C2H5-OH alcool etilic (etanol)

• CH2 = CH – CH2OH alcool alilic (2-propen-1-ol)

• C6H5-CH2OH alcool benzilic

• Prin eliminarea hidrogenul din grupa alcoolică rezultă radicalul alcoxil RO-.

• Denumirea radicalilor RO- se formează adăugând la numele radicalului R- sufixul –oxi.

• CH3-OH alcool metilic CH3-O- radical metiloxi (metoxi)

• C2H5-OH alcool etilic C2H5-O- radical etiloxi (etoxi)

• C6H5-OH fenol C6H5-O- radical feniloxi (fenoxi)

25

Hidroxiderivaţi• În molecula hidroxiderivaţilor pot fi una sau mai multe grupe –OH.

Vor exista alcooli di- şi polihidroxilici, respectiv di- şi polifenoli.• Sunt păstrate denumirile nesistematice ale alcoolilor polihidroxilici

(etandiol și propantriol); a multor fenoli și polifenoli:

• Fenolul nesubstituit stă la baza derivaților substituiți. Numerotarea începe cu gruparea –OH deja prezentă în ciclu:

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor alcoolului C4H9OH; fenolului C8H9OH şi de alcătuit denumirile lor.

CH2 CH2

OHOH

CH2 CH CH2

OHOH OH

etilenglicol glicerol

OH OH

CH3

fenol orto-cresol

OH

pirocatechol

OHHO

OH

OH

OH

resorcinol-naftol

OH

Br

Br

Br

2,4,6-tribromofenol

3

211

2

OH

CH2 CH3

2-etilfenol

26

Alcoolați și fenolați• Sunt derivați metalici ai alcoolilor R-OMe, respectiv ai fenolilor

Ar-OMe.

• Denumirile lor se formează prin adăugarea sufixului –at la denumirea alcoolului (fenolului), după care se indică denumirea metalului:

• CH3-ONa metanolat de sodiu; (metoxid de sodiu)

• CH3-CH2-OK etanolat de potasiu. (etoxid de sodiu)

• C6H5-ONa fenolat de sodiu (fenoxid de sodiu)

• Dacă radicalul RO- are o denumire abreviată, anionul poare fi desemnat prin adăugarea sufixului oxid în locul terminației oxi

27

Eteri• În molecula eterilor doi radicali R sunt legaţi prin intermedia

oxigenului: R – O – R (radicalii pot fi identici sau diferiți):

• CH3 – O – CH3 dimetil-eter; C2H5– O – CH3 etilmetil-eter;

• C2H5 – O – C2H5 dietil-eter

• C6H5 – O – C6H5 difenil-eter

• Denumirile radicofuncționale se alcătuiesc prin citarea denumirii radicalilor în ordinea alfabetică, apoi a termenului eter.

• După nomenclatura sistematică (substituitivă), eterii se denumesc ca derivați ai hidrocarburii cu cea mai lungă catenă în care se indică poziția și denumirea radicalului alcoxi (R-O-) ca prefix:

butiloxibenzen(butilfenil-eter)

CH3 CH O CH2 CH3

CH33

21

O CH2 CH2 CH2 CH3

2-etoxipropan(etilizopropil-eter)

28

Oxo-derivaţi sau compuşi carbonilici• Au în componenţa moleculei grupă carbonil: >C = O

• Pot fi aldehide:

• Sau cetone: R – CO – R

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor aldehidei C4H8O şi de alcătuit denumirile lor.

HH

CO

HC

OCH3

HC

O

formaldehida

benzaldehida

acetaldehida

CH3 C CH3

Oacetona

29

Nomenclatura aldehidelor• Denumirea lor se formează prin adăugarea sufixului –al; -dial la

numele hidrocarburii saturate sau nesaturate. Catena principală conține în mod neapărat grupa aldehidică, iar numerotarea catenei începe cu atomul de carbon al grupei carbonil:

• Când grupa sau grupele aldehidice sunt atașate direct la un ciclu, denumirea se formează prin adăugarea sufixului –carbaldehidă; dicarbaldehidă etc. la numele sistemului ciclic:

pentanalCH3 CH2 CH2 CH2 HC

O

CH2

CH3

CH2 CH CH CH2 HC

O5 4 3 2 13-etil-4-pentenal

HC

O

HC

O

HC

O

3 21

ciclohexancarbaldehida benzen-1,3-carbaldehida

30

Nomenclatura aldehidelor• Când aldehidei îi corespunde un acid monocarboxilic care

are o denumire nesistematică, denumirea aldehidei poate fi formată din denumirea acidului prin înlocuirea expresiei acid...-(o)ic cu termenul -aldehidă:

• Prezența grupei carbonil într-o catenă cu altă grupă ce are prioritate (-COOH) este desemnată prin prefixul –oxo care desenează oxigenul legat cu legătură dublă: =O

formaldehida

benzaldehida

acetaldehida

HH

CO

HOH

CO acid formic

HC

OCH3 OH

CO

CH3 acid acetic

HC

OOH

CO

acid benzoic

6CH2 CH2 CH2 CH2 OH

CO

acid 6-oxohexanoic

5 4 3 2 1H

OC

31

Nomenclatura cetonelor• Denumirile cetonelor se formează prin adăugarea sufixelor

–onă; dionă etc. la numele hidrocarburii ce corespunde catenei principale:

• Denumirea radicofuncțională a cetonei se formează din denumirile radicalilor în ordine alfabetică și termenul cetonă:

ciclohexanona3-metil-2-pentanona

54321CH3 C CH CH2 CH3

O CH3

6

3-metil-2,5-heptandiona

54321CH3 C CH CH2 C CH2 CH3

O CH3 O

7O

sec-butilmetil-cetona

CH3 C CH CH2 CH3

O CH3

(3-metil-2-pentanona)

32

Acizi carboxilici• Au în componenţa moleculei grupă carboxil: – COOH:

• Se clasifică: a). După natura radicalului hidrocarbonat:

– Acizi saturați (alifatici);

– Acizi nesaturați;

– Acizi aromatici;

• b). După numărul grupelor carboxilice:

– Acizi monocarboxilici;

– Acizi dicarboxilici etc.

acid benzoic

OHC

O

acid acetic (etanoic)OH

CO

CH3

acid formic (metanoic)

HOH

CO

33

Nomenclatura• Acizii carboxilici iau denumiri sistematice substitutive, dar sunt

păstrate și multe denumiri nesistemstice sau semisistematice.

• Conform nomenclaturii sistematice la denumirea hidrocarburii corespunzătoare se adaugă sufixul –oic; -dioic, păstrând cuvîntul acid. În catena principală se include neapărat carbonul grupei carboxil de la care se începe numerotarea.

CH2 CH CH CH2 OHC

O

CH3

5

CH2

CH3

CH3 CH CH CH2 OHC

O

CH3

5 4 3 2 1

4 3 2 1

CH2 CH CH CH2 OHC

OHO

OC

CH3CH3

654321

acid 3-etil-4-metilpentanoic

acid 3-metil-4-pentenoic

acid 3,4-dimetilhexandioic

acid 2-metil-4-pentinoic5 4 3 2 1

CH3

CH C CH2 CHOH

CO

34

Nomenclatura• Dacă în moleculă sunt prezente trei sau mai multe grupe

carboxil denumirea se desenează luând ca bază catena care are cel mai mare număr de grupe carboxil (în această catenă nu se includ și nu se numerotează atomii de carbon ai grupelor carboxil). La denumirea acestei catene se adaugă sufixul –tricarboxilic etc.

CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH2HO

OC

COOH CH3

OHC

O

acid 3-metiloctan-1,5,8-tricarboxilic

8 7 6 5 4 3 2 1

COOH

COOH

HOOC

acid benzen-1,3,5-tricarboxilic

35

Radical acil• Prin înlăturarea grupei –OH de la grupa carboxil se

formează radicalul acil: R – C=O

• Denumirea radicalului acil se formează schimbând terminația acidului din –oic în –oil și înlăturând cuvântul acid.

• CH3-COOH acid acetic CH3-CO acetil

• HOOC – CH2 – COOH OC – CH2 – CO

acid propandioic propandioil

acid benzoicOHC

O

benzoilC

O

36

Anion carboxilat• Prin cadarea protonului de la grupa carboxil acidul trece în

anion carboxilat:

• Denumirea lor se formează pornind de la denumirea acidului prin înlocuirea sufixului –ic cu sufixul – (o)at și eliminarea cuvântului acid:

ROH

CO

RO

COH+O

O anion carboxilat

CH2 CH2 CH2 CH2 CH2 OC

O

O

OC OO anion heptandioat

OHC

O

OHC

OCH3

H+O

OC

OCH3 O anion acetat

H+OOH

CO

OC

OO anion benzoat

H+OO

CO

O anion ciclohexancarboxilat

37

Sărurile acizilor carboxilici• Sunt combinațiile anionului carboxilat cu cationii

metalelor sau amoniu NH4+.

• În denumirea sărurilor după denumirea anionului urmează prepoziția de și denumirea cationului:

• CH3-COONa acetat de sodiu

• HOOC – CH2 – COOK hidrogenopropandioat de potasiu

• NaOOC – CH2 – COONa propandioat de sodiu

38

Esteri• Provin de la acizi şi alcooli prin înlocuirea atomului H din

grupa carboxil cu radicalul alcoolic: R – COOR‘

• Denumirile se alcătuiesc ca și în cazul sărurilor cu deosebirea că în locul denumirilor de cationi se folosesc denumiri de radicali.

• Se poate folosi, de asemenea, o expresie de felul: ester (alchilic; arilic etc.) al (acidului).

HOCH3

CO

OC2H5C

OCH3

OCH3C

O

formiat de metil (ester metilic al acidului formic)

benzoat de metil (ester metilic al acidului benzoic)

acetat de etil (ester etilic al acidului acetic)

39

Nitro- și nitrozoderivați• Nitroderivați sunt compuși cu formula R-NO2.

• Denumirile lor se formeaza numai prin adăugarea prefixului -nitro la numele compusului de bază:

• CH3-CH2-NO2 nitroetan

• Nitrozoderivați sunt compuși cu formula R-NO.

• Denumirile lor se formeaza numai prin adăugarea prefixului -nitrozo la numele compusului de bază:

OHC

O

NO2

acid m-nitrobenzoic

p-nitrozofenol

NOHONO

nitrozociclohexan

40

Amine• Sunt derivaţi ai amoniacului (NH3) în care atomii de

hidrogen au fost înlocuiţi cu radicali:

• R-NH2 amină primară

• R-NH-R amină secundară

• (R)3N amină terţiară

• Ar-NH2 amină primară aromatică

NH2

metilaminaCH3 NH2

C2H5 NH2 etilamina

anilina

CH3 NH CH3 dimetilamina

CH3 N CH3

CH3

trimetilamina

41

Nomenclatura aminelor• Aminele pot avea denumiri sistematice substitutive;

radicofuncționae și nesistematice.

• Denumirile substitutive folosesc prefixul amino-; alchilamino-; dialchilamino- care se adaugă la numele compusului de bază.

• Denumirile radicofuncționale folosesc sufixul –amină precedat de denumirea radicalilor.

54321CH3 CH CH CH2 CH3

CH3 NH2

3-amino-2-metilpentan

3

21CH3 CH NH CH2 CH3

CH3

2-(etilamino)-propan(etil-izopropil-amina)

CH33

21CH3 CH N CH2 CH3

CH3

2-(etilmetilamino)-propan(etil-izopropil-metil-amina)

NH2

aminociclohexan(ciclohexilamina)

p-aminofenol

HO NH2NH2

anilina

42

Compuşi cu funcţii mixte• În moleculele acestora radicalul este legat cu două sau mai

multe grupe funcţionale diferite între ele.

• Amino-acizii au grupă carboxil (-COOH) şi grupă aminică (NH2):

acid aminoacetic (glicina)CH2 OHC

O

NH2

CHOH

CO

NH2

CH3acid -aminopropionic (alanina)

43

Hidroxi-acizi• Au grupă carboxil (-COOH) şi grupă hidroxil (-OH):

acid hidroxiacetic (acid glicolic)CH2 OHC

O

OH

CHOH

CO

OH

CH3acid -hidroxipropionic (acid lactic)

44

Hidraţi de carbon• Au grupă carbonil (aldehidică –CHO sau cetonică -CO) şi

grupe hidroxil (-OH):

• Glucoza şi fructoza sunt monozaharide avînd compoziţia C6H12O6

D( )-fructozaCH2OH

OHOH

HO

HH

HC O

CH2OH

D(+)-glucoza

OH

CH2OH

C OH

OHOH

HOH

HH

H

45

Oligo- şi polizaharide• Moleculele oligozaharidelor sunt alcătuite din 2 până la 8

resturi de monozaharide: zaharoza C12H22O11 este compusă dintr-un rest de glucoză şi unul de fructoză.

• Polizaharidele sunt substanţe macromoleculare, moleculele cărora conţin sute şi mii de resturi de monozaharide: amidonul şi celuloza au aceeaşi compoziţie exprimată prin formula (C6H10O5)n.