$COMI PAS · Echipa de proiect a ales această durată de viaţă de 6 ani ţinând cont de modificările ... Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unităţii

';i

LiCEUL TEHNOLOGIC NR. ILUDUi - PLANUL DE ACTiUNE AL SCOLll 2014-2020

lnl

PLANUL DE ACFUNE AL $COMI

PAS

PIANUL OPEnADONAt

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 LUDUŞ – PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII – 2014-2020

2

222000111444---222000222000

Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................................................ 2

Partea I. Context ................................................................................................................................................. 4

ARGUMENT ................................................................................................................................ 4

1.1. Formularea misiunii şi a viziunii ......................................................................................... 5

1.2. Profilul şcolii ....................................................................................................................... 6 1.2.1. Scurt istoric al şcolii .......................................................................................................................... 6

1.2.2. Profilul actual al şcolii ....................................................................................................................... 7

1.2.3. Baza materială ................................................................................................................................. 8

1.2.4. Resurse umane ................................................................................................................................. 8

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar 2013-2014 ......................................... 11 Rezultatele elevilor: .................................................................................................................................. 11

1.4. Priorităţi la nivel European .............................................................................................. 29

1.5. Priorităţi la nivel naţional................................................................................................. 36

1.6. Priorităţi şi obiective regionale – Regiunea 7 Centru ...................................................... 39 1.7. Priorităţi şi obiective locale ....................................................................................................................... 41

Partea a II-a. Analiza nevoilor ........................................................................................................................... 49

2.1. Analiza mediului extern ................................................................................................... 49 2.1.1. Analiza mediului economic ............................................................................................................. 49

2.1.2. Prognoze demografice .................................................................................................................... 52

2.1.3. Piaţa muncii .................................................................................................................................... 56

2.1.4. Tendinţe privind populaţia şcolară ................................................................................................. 58

2.2. Analiza mediului intern (Autoevaluarea) ........................................................................ 59 2.2.1 Predare – Învăţare ........................................................................................................................... 59

2.2.2. Materiale şi resurse didactice ......................................................................................................... 61

2.2.3. Rezultatele elevilor ......................................................................................................................... 61

2.2.4. Îndrumare şi consiliere ................................................................................................................... 66

2.2.5. Calificări şi curriculum .................................................................................................................... 66

2.2.6. Resurse materiale ........................................................................................................................... 68

2.2.7. Resurse umane ............................................................................................................................... 69

2.2.8. Parteneriate .................................................................................................................................... 69

2.3. Analiza S W O T ................................................................................................................. 71


3

2.4. Principalele aspecte care necesită dezvoltare ................................................................ 73 Partea a III- a. Planul de acţiune al şcolii .......................................................................................................... 76

3.1. Plan operaţional Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii ................................ 76 Partea a IV- a. Consultare, monitorizare şi evaluare ........................................................................................ 86

4.1. Scurtă prezentare a modului de organizare .................................................................... 86

a procesului de consultare din timpul elaborării planului ..................................................... 86

4.2. Monitorizare, evaluare, implementare ........................................................................... 86


4

Partea I. Context

ARGUMENT

Dinamica societăţii de astăzi implică în mod necesar viziune, prognoză şi diagnoză, astfel

încât conceperea riguroasă a Planului de Dezvoltare Instituţională sau al Planului de Acţiune al

Şcolii (pe care-l vom denumi în continuare PDI sau PAS, în cazul Liceului Tehnologic Nr. 1 Luduş)

presupune atingerea performanţei la nivelul Liceului Tehnologic Nr. 1 Luduş în perioada 2014 –

2020. Echipa de proiect a ales această durată de viaţă de 6 ani ţinând cont de modificările

legislative cuprinse în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, modificări ce se referă la criteriile de

admitere la liceu, formatul examenului de bacalaureat, modificarea structurii Consiliului de

Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unităţii precum şi de evoluţia economică

a zonei în care se află situată şcoala, de mobilitatea şi cerinţele profesionale ale pieţii muncii.

Şcoala funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere al şcolii,

al personalului şcolii, al elevilor şi părinţilor, aceştia alcătuind comunitatea educaţională. Planul de

dezvoltare ne arată direcţiile majore de progres, iar modul de întocmire al acestuia permite

consultarea părţilor interesate şi implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor

propuse.

Pentru formularea viziunii şi a misiunii, pentru stabilirea ţintelor strategice şi pentru

dezvoltarea culturii organizaţionale s-a folosit principiul continuităţii în politica educaţională a

echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Liceului Tehnologic Nr. 1 Luduş, continuitate

susţinută atât de rezultatele academice şi socio-comportamentale ale elevilor cât şi de

expectanţele părinţilor şi ale comunităţii locale.

S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât PAS 2014-

2020 să reflecte modificările legislative, cerinţele societăţii actuale şi valorile europene.

Documentul de faţă are o importanţă deosebită, deoarece concentrează atenţia asupra

finalităţilor educaţiei, asigurând întrepătrunderea tuturor domeniilor funcţionale ale

managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relaţii sistemice şi comunitare),

şi menţine coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii.

PAS al şcolii este elaborat şi fundamentat în strânsă concordanţă cu mediul şi condiţiile în

care îşi desfăşoară activitatea ţinându-se cont de factorii care influenţează eficienţa activităţii

educaţionale: scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalităţii; competiţia tot mai

accentuată între licee; schimbările educaţionale şi manageriale generate de reformele

educaţionale; politica managerială a şcolii şi a comunităţii locale.

PAS reprezintă voinţa comună a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, a

personalului administrativ şi a comunităţii (părinţi si reprezentanţi ai comunităţii locale),

elaborarea pornind de la punctele tari şi slabe (analiza SWOT) ale activităţii educaţionale. S-au

avut în vedere urmatoarele aspecte: elaborarea şi punerea în practică a unei oferte educaţionale


5

care să permită pregătirea unitară şi coerentă a elevilor de-a lungul celor două niveluri de

învăţământ preuniversitar secundar inferior şi superior; ofertă educaţională cu accent pe studierea

intensivă a informaticii şi ştiinţelor naturii, menţinerea ofertei diversificate de studiere a limbilor

străine în regim de trunchi comun şi ca disciplină opţională pentru pregătirea examenelor de

competenţe lingvistice cu recunoaştere internaţională; centrarea managementului resurselor

umane pe recrutarea, motivarea şi fidelizarea cadrelor didactice cu rezultate academice deosebite;

crearea unui mediu de lucru adecvat cerinţelor unei educaţii moderne; stabilirea de parteneriate şi

schimburi culturale şi derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de

competenţe necesare integrării în învăţământul superior şi pe piaţa muncii; profesionalizarea

actului managerial; asigurarea unei baze materiale bune pentru desfăşurarea procesului

instructive-educativ şi gestionarea eficientă acesteia.

1.1. Formularea misiunii şi a viziunii

Misiunea

„Satisfacerea unei misiuni oarecare înseamnă împlinire.” (STENDHAL – „Scrisori către

Pauline”)

Şcoala urmăreşte realizarea unei echipe socio-profesionale, caracterizată prin

excelenţă şi flexibilitate

Şcoala se preocupă să trezească elevilor bucuria de a învăţa, de a gândi, de a-şi fixa

scopuri provocatoare, de a se mobiliza pentru realizarea lor

Şcoala se preocupă să orienteze pregătirea tinerilor în spiritul reformei

învăţământului, în concordanţă cu perspectivele dezvoltării societăţii şi a nevoilor

de forţă de muncă

Şcoala urmăreşte afirmarea prestigiului şcolar în comunitatea locală prin fixarea

unor obiective provocatoare, care să răspundă cerinţelor educaţiei şi dezvoltării

comunităţii

Viziunea

„Orice scop se ţese în jurul unui sâmbure de adevăruri permanente, care încolţesc mereu

în alte forme.” (M. MALIŢA – „Idei în mers”)

Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduş este o unitate de învăţământ furnizoare de servicii

educaţionale, cu deschidere şi în relaţii cu comunitatea locală şi regională, având o structură

flexibilă, fiind un centru de educaţie permanentă, eficientă, echilibrată pentru toate categoriile de

elevi, cu capacitatea de a asigura progresul tuturor cursanţilor săi, pentru integrarea într-o

societate a cunoaşterii, aflată într-o permanentă evoluţie.

Pentru a realiza o strategie asupra valorilor pe care dorim să le promovăm şi a ceea ce

aşteptăm de la şcoală, ceea ce dorim sau trebuie să devină şcoala, înainte de atrece la proiectarea

schimbării, este necesară realizarea unei diagnoze.


6

1.2. Profilul şcolii

1.2.1. Scurt istoric al şcolii

- Localitatea Luduş este situată în

Câmpia Transilvaniei, zonă cu vechi

tradiţii agricole, la 40 km de Tg.

Mureş şi 30 km de oraşul Turda.

- Ca urmare a creşterii populaţiei

şcolare a oraşului şi în localităţile

din împrejurimi ia fiinţă la 1

septembrie 1966, Liceul nr. 2

Luduş, prin ordinul ministrului nr.

600 / 2 iulie 1966. În primul an de

liceu a funcţionat în localul Şcolii

Generale nr. 2 Luduş.

- La 1 septembrie 1967, pe baza ordinului nr. 497 / 14 iunie 1967 al Ministrului Învăţământului,

Şcoala Generală nr. 2 Luduş se comasează cu Liceul nr. 2. De la Liceul nr.1 sunt transferate trei

clase a XI-a şi se formează astfel o unitate şcolară cu clasele I-XII, sub denumirea de Liceul nr. 2

Luduş. Predarea se făcea în limba română dar exista şi secţie maghiară la clasele I-IV.

- La 1 septembrie 1974 liceul îşi schimbă denumirea în Liceul Real-Umanist Luduş.

- La 1 septembrie 1977 cele două licee din oraş se comasează, elevii şi profesorii de la Liceul nr. 1

Luduş fiind transferaţi la Liceul Real-Umanist Luduş şi noua unitate de învăţământ capătă

denumirea de Liceul Industrial Luduş.

La 1 septembrie 1992 Liceul Industrial Luduş, urmare a diversificării profilelor în structura de

şcolarizare (liceu, şcoală profesională, şcoală de ucenici) va deveni Liceul tehnologic nr. 1 Luduş.

- La data de 1 septembrie 2012 liceului i se modifică denumirea în Liceul Tehnologic Nr.1 Luduş.

Astăzi suntem o unitate de învăţământ puternică cu peste 1000 de elevi, ce asigură

pregătirea acestora în filierele teoretică şi tehnologică precum şi şcoala profesională prin cursuri

de zi. Prin diversitatea profilelor răspundem opţiunilor elevilor şi părinţilor privind studiile liceale şi

nu în ultimul rând prin pregătire profesională răspundem cerinţelor pieţii forţei de muncă din

zonă.


7

1.2.2. Profilul actual al şcolii

Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2014-2015 este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 1

Nr. Crt.

Nivel Filieră Profil /

Domeniu Specializare / Calificare

profesională Număr clase

Număr elevi

1. Liceal şi şcoala

profesională

Teoretică Real

Matematică – informatică

a-IX-a

1 28

Ştiinţe ale naturii 3 84

Uman Filologie 1 28

Tehnologică

Tehnic Tehnician în instalaţii

electrice 1 28

Tehnician mecatronist 1 28

Mecanic profesională

Prelucrător prin aşchiere 1 28

Textil profesională

Lucrător în industria textilă 1 28

Teoretică Real


a-X-a

1 28


Uman Filologie 1 28

Tehnologică

Tehnic

Tehnician în instalaţii electrice

1 28



Lucrător meanic auto 1 30

Textil profesională

Lucrător în industria textilă 1 23

Teoretică Real


a-XI-a

1 21


Uman Filologie 1 29

Tehnologică Tehnic

Tehnician în instalaţii electrice

1 28


Tehnician mechanic – tahnician industria textilă

1 23


Lucrător meanic auto 1 23

Teoretică Real


a-XII-a

1 25


Uman Filologie 1 32

Tehnologică

Tehnic Tehnician în instalaţii

electrice 1 22


Mecanic Textil-

pielărie

Tehnician mecanic pt. întreţinere şi instalaţii - Tehnician în industria

textilă

1 27


8

1.2.3. Baza materială

Liceul tehnologic nr. 1 Luduş dispune de o bază materială adecvată desfăşurării în bune

condiţii a procesului instructiv-educativ, după cum urmează:

Echipamentele moderne din şcoală contribuie în cea mai mare măsură la dezvoltarea

abilităţilor profesionale ale elevilor, pregătind, astfel ,,oameni ai viitorului”.

Liceul nostru dispune de:

• Săli de clasă – 35

• Cabinete – 2

• Laboratoare – 5

• Ateliere – 6

• Sală de sport – 1

• Bibliotecă şcolară – 1

• Cabinet medical – 1

Cantina liceului este închiriată de S.C. JUNIOR FOOD S.R.L. Astfel, elevii noştrii au

posibilitatea ca în timpul pauzelor şcolare să-şi procure o gamă diversificată de hrană.

1.2.4. Resurse umane

Personalul didactic al şcolii este format din 77 de cadre didactice, din care 75 calificate şi 2

necalificate:

♦ 77 profesori (33 titulari, 13 suplinitori calificaţi şi 2 suplinitori necalificaţi)

- 1 titlul ştiinţific de doctor

- 35 gradul I

- 15 gradul II

- 16 definitivat

- 8 fără definitivat

Personalul didactic auxiliar al şcolii este format din 7 persoane:

♦ 2 secretare

♦ 1 bibliotecar

♦ 1 administrator financiar

♦ 1 administrator de patrimoniu

♦ 1 laborant

♦ 1 informatician


9

Personalul nedidactic este compus din 16 persoane, după cum urmează:

♦ 4 portari/ paznici

♦ 7 îngrijitori

♦ 5 muncitori

Situaţia cadrelor didactice, pentru anul şcolar 2014-2015 este prezentată în tabelul de mai

jos:

Tabelul nr. 2

Nr. Crt.

Numele şi prenumele Studii Specializarea de pe diplomă Grad

didactic Vechime

învăţământ

1 TECAR MIHAELA S LIMBA ROMÂNĂ-LIMBA

FRANCEZĂ I 12

2 RUS MARIANA S LIMBA ROMÂNĂ-LIMBA

ENGLEZĂ II 8

3 MOLDOVAN PAULA S TEOLOGIE ORTODOXĂ-

LIMBA ROMÂNĂ DEF 10

4 COZMA MIRELA S LIMBA ROMÂNĂ I 23

5 ŞERBAN LUCREŢIA S LIMBA ROMÂMĂ- LIMBA

LATINĂ I 38

6 PANTEA SMARANDA S LIMBA ROMÂNĂ-LIMBA

FRANCEZĂ II 11

7 KERESTESI LORENA S LIMBA ENGLEZĂ- LIMBA

FRANCEZĂ II 6

8 OANEŞ HORIANA S LIMBA ROMÂNĂ-LIMBA

ENGLEZĂ II 13

9 RITIVOIU ANAMARIA S LIMBA ROMÂNĂ-LLIMBA

ENGLEZĂ DEF 5

10 DOBOŞ ANDREEA S LIMBA ROMÂNĂ-LIMBA

ENGLEZĂ DEF 5

11 MATEI ANCA ERSILIA S LIMBA ENGLEZĂ- LIMBA

ROMÂNĂ II 7

12 BUJOREANU DANIELA S FILOZOFIE- ISTORIE I 30

13 MATE ANDREI S FILOZOFIE I 43

14 FOGOROSI GYONGI S PSIHOLOGIE- PEDAGOGIE DEF 6

15 DRĂGHIA CRISTIAN S ISTORIE II 14

16 POP ŞTEFAN SORIN S ISTORIE I 19

17 OPREA MIHAELA S GEOGRAFIE I 14

18 ROMAN HORAŢIU S GEOGRAFIE II 14

19 POP SEPTIMIU LUCIAN S TEOLOGIE PASTORALĂ

ORTODOXĂ II 12

20 ASZALOS ROZALIA S TEOLOGIE PROTESTANTĂ

DIDACTICĂ II 17

21 BOTEZAN CLAUDIA S INFORMATICĂ I 15


10

22 BACALI RADU S INFORMATICĂ APLICATĂ ŞI

PROGRAMARE DEF 5

23 ASTĂLUŞ NICULINA S MATEMATICĂ I 18

24 MOISE IOANA S MATEMATICĂ I 16

25 GHIRCA ALIN S MATEMATICĂ I 17

26 RAD IOAN S MATEMATICĂ I 41

27 SZEKELY ZOLTAN S MATEMATICĂ INFORMATICĂ

I 15

28 POP IOAN S FIZICĂ I 34

29 BĂLAŞ MARIANA S FIZICĂ I 24

30 CHIRU VIOREL S FIZICĂ I 27

31 MORAR MELINDA S FIZICĂ MATEMATICĂ II 14

32 HOMANĂ ANGELICA S FIZICĂ CHIMIE I 36

33 HOMANĂ MIRCEA S FIZICĂ CHIMIE I 37

34 VIRAG MELINDA S CHIMIE II 11

35 MACAVEI ELEODORA S BIOLOGIE I 29

36 SERES FRANCISC S BIOLOGIE II 9

37 CIUCA CLAUDIU S EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT I 19

38 STAN EMIL S EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT II 11

39 ALBERT LEVENTE S EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DEB 2

40 BOTEZAN COSMIN S EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DEF 4

41 ANTONIU MEDA S TEOLOGIE ORTODOXĂ

PATRIMONIU CULTURAL DEF 9

42 GHERMAN RODICA S ELECTROTEHNICĂ I 29

43 NICHITA MARIA S MECANICĂ AGRICOLĂ I 32

44 DETEŞAN IOAN S TCM I 35

45 PAL BENIAMIN S TCM I 33

46 LUP GAVRILĂ S MECANICĂ AGRICOLĂ II 10

47 VINTILĂ HOREA S MECANICĂ MAŞINI ŞI

UTILAJE I 16

48 VODĂ LIVIA S TEHNOLOGIA

TRICOTURILOR ŞI CONFECŢIILOR

II 8

49 PÂRJOLEA MARIUS M ELECTROMECANICĂ I 30

50 BOTEZAN VASILE M MECANICĂ I 44

51 SZEKELY ZOLTAN M STRUNGAR I 43

GREC IOAN M STRUNGAR I 43


11

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar 2013-2014

Rezultatele elevilor, precum şi activitatea cadrelor didactice, la nivelul comisiilor metodice

vor fi prezentate în rândurile de mai jos:

Rezultatele elevilor:

Frecvenţa 2013-2014


12


13

Absenteism 2013-2014


14

Note scăzute la purtare 2013-2014

Promovabilitate 2013 -2014


15


16


17

Situaţia finală bacalaureat 2014



Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014


18

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil REAL

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil UMAN

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil TEHNIC

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil REAL/UMAN/TEHNIC


19

Rezultatele şi activitatea cadrelor didactice:

Comisia metodică ”Limba română – limbi materne”

– responsabil comisie prof. Tecar Mihaela

luna septembrie

- cerc pedagogic (membrii comisiei);

- membri în comisia de elaborare a subiectelor şi de evaluare în cadrul Concursului pentru

ocuparea posturilor didactice declarate vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar ( prof.

Tecar Mihaela, prof. Cozma Mirela, prof. Moca Eufim).

luna octombrie:

- elaborarea testelor de evaluare iniţială, aplicarea lor, discutarea rezultatelor şi propunerea

unor soluţii de remediere si corectare a acestora (membrii comisiei);

- participare la activitatea din cadrul Cercului pedagogic, desfăşurată la Căpuşul de Câmpie

(membrii comisiei);

luna noiembrie

- participarea la Simpozionul Naţional de Didactica limbii şi literaturii române ,,Profesorul de

lectură” cu lucrarea ,,Lectura - o călătorie cu rol de iniţiere” (prof. Cozma Mirela)

- derularea campaniei ,,Şi eu vreau să fiu ca ei” (prof. Moca Eufim);

- participare la Olimpiada de lingvistică (prof. Moldovan Paula, prof. Tecar Mihaela).

luna decembrie:

- organizarea, la Casa de Cultură a oraşului, a unui moment cultural-artistic cu prilejul Zilei

Naţionale a României, intitulat Dor de graiul românesc (prof. Moldovan Paula, prof. Tecar

Mihaela);

- Apare Nr. 3 al revistei Picuri de lumină;

- Participare la concursul Lectura ca abilitate de viaţă (locul V- eleva Iacob Anca, prof. Cozma

Mirela)

- Un grup de 15 elevi rromi a colindat principalele instituţii din Tg. Mureş, unde a prezentat un

moment artistic prilejuit de Sărbătoarea Crăciunului (prof. Moca Eufim).

luna ianuarie:

- Moment artistic sub titlul Dor de graiul eminescian, desfăşurat la Casa de Cultură

,,Pompeiu Hărăşteanu”, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în deschiderea Recitalului cameral

extraordinar susţinut de Cvartetul Transilvan (prof. Moldova Paula, prof. Tecar Mihaela);

- Participare la concursul Din valurile vremii (elevii îndrumaţi de prof. Cozma Mirela au

obţinut Premiul pentru originalitate);

- Derularea proiectului Dor de Eminescu (prof. Şerban Lucreţia, prof. Rus Mariana, prof.

Cozma Mirela);

- Vizionarea spectacolului Sânziana şi Pepelea la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca (prof.

Cozma Mirela);

- Participarea la Festivalul Star Music România, secţiunea Teatru (trupa Ţigăncile,

coordonată de Prof. Cozma Mirela, a obţinut Trofeul Festivalului);

- Organizarea Olimpiadei de limba şi literatura rromani, etapa pe şcoală (prof. Moca


20

Eufim).

luna februarie:

- participarea la Olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română ,,George Călinescu”

(prof. Tecar Mihaela, Moldovan Paula, Chiorean Camelia, Cozma Mirela);

- Menţiune la etapa judeţeană a Olimpiadei de limbă, comunicare şi literatură română

,,George Călinescu”- Hurubean Raluca- clasa a IX-a C (prof. Tecar Mihaela);

- profesor evaluator la etapa judeţeană a Olimpiadei de limbă şi literatură română

Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I (prof. Tecar Mihaela);

- Locul I la Olimpada judeţeană de limba rromani –eleva Rostaş Luminiţa- clasa a XI-a A

(prof. Moca Eufim)

luna martie:

- evaluarea lucrărilor în cadrul Simulării Examenului de Bacalaureat (membrii comisiei);

- Participarea la Conferinţa „Experienţe didactice în context multicultural” cu lucrarea Visul

–o realitate transcendentă în nuvelele lui Mircea Eliade (prof. Cozma Mirela)

luna aprilie:

- participarea la Forumul Educaţional Magister (prof. Rus Mariana, Moldovan Paula, Tecar

Mihaela, Chiorean Camelia, Cozma Mirela);

- Menţiune la Olimpiada de limba rromani, etapa naţională –eleva Rostaş Luminiţa- clasa a

XI-a A (prof. Moca Eufim);

- participarea la Conferinţa „Calitatea şi modernitatea în învăţământul de azi” cu lucrarea

Lectura competitivă şi comparativă. Drumul spre centru al eroului solar în nuvela La ţigănci de

Mircea Eliade (prof. Cozma Mirela);

- Proiectul Teatrul o bucurie a sufletului, în colaborare cu Şcoala Gimnazială Iernut şi Liceul

Tehnologic Iernut (prof. Cozma Mirela);

- Concursul de creaţie şi interpretare artistică Vasile Voiculescu (Menţiune-Moldovan

Emima, Grosu Alexandra, clasa a IX-a B);

luna mai:

- consultaţii pentru Examenul de Bacalaureat (membrii comisiei).

luna iunie:

- Membri în comisiile de evaluare la Examenul de Bacalaureat şi Evaluare Naţională

(membrii comisiei);

- consultaţii pentru Examenul de Bacalaureat (membrii comisiei);

- efectuarea unor inspecţii în vederea participării la Concursul de ocupare a posturilor

didactice declarate vacante (prof. Tecar Mihaela, Cozma Mirela);

- Menţiune la Olimpiada de limba rromani, etapa internaţională –eleva Rostaş Luminiţa-

clasa a XI-a A (prof. Moca Eufim).

Comisia metodică ”Limbi moderne”

– responsabil comisie prof. Pantea Smaranda

luna septembrie:


21

- Informarea privind desfasurarea activitatii comisiei metodice a profesorilor de limbi

moderne

- Planificarea tematicii comisiei metodice

- Desfăşurarea evaluării iniţiale

- Activităţi susţinute de toti membrii catedrei cu ocazia Zilei Limbilor Europene

- Profesorii de limba engleza au realizat o activitate in colaborare cu Biblioteca Americana

(Tg. Mures)

- Participarea la selectia corpului de metodisti ai ISJ, prof. Pantea Smaranda – admis

luna octombrie:

- Analiza si interpretarea testelor initiale

- Activitate dedicata zilei de Halloween, prof. Oanes Horiana, prof. Dobos Andreea, prof.

Ritivoiu Ana Maria, prof. Matei Anca

- organizarea concursului „Cangurul Lingvist”, sectiunea franceza-germana, prof. Pantea

Smaranda, prof. Kerestesi Lorena

- semnarea unei conventii de parteneriat intre liceu si Institutul Francez Cluj in vederea

desfasurarii unor cursuri de pregatire Delf pentru elevi, prof. Pantea Smaranda

luna noiembrie:

- lectie demonstrativa la limba franceza, sustinuta de prof.Kerestesi Lorena, clasa a IX-a A

luna decembrie:

- participarea membrilor catedrei la programul artistic de Craciun, desfasurat la Casa de

Cultura a orasului Ludus: Oanes Horiana, Ritivoiu Ana Maria, Dobos Andreea, Matei Anca,

Kerestesi Lorena, Pantea Smaranda

luna ianuarie:

- Organizarea şi desfăşurarea concursului “Cangurul Lingvist, limba engleză”, toti profesorii

de lb. engleza

- Participare la seminar Cambridge, Tg. Mures, prof. Matei Anca

luna februarie:

- in urma parteneriatului si a conventiei incheiate cu Institutul Francez Cluj, precum si a

cursurilor delocalizate desfasurate in liceul nostru de prof. Pantea Smaranda, urmatorii elevi au

obtinut diploma Delf, nivelul B1:

-cls. a X-a C: Herepean Carmina, Mirion Diandra

-cls. a X-a E: Aldea Ioana, Bucur sorina, Iurian Teodora

-cls. a XI-a C: Creta Diana, Fekete Timea, Timar Roxana

- elevele Hagau Raluca (XII D), Coman Ioana (XII B) si Cosma Cosmina (XII B) au obtinut

certificatele de lb. engleza, Cambridge, nivelul C1, pregatiti de prof. Oanes Horiana

- membru in Comisia de evaluare Delf, Tg-Mures, prof. Pantea Smaranda

- referat sustinut de prof. Szasz Sandor cu tema „SAT tests”

luna martie:

- Participare la faza judeteana a olimpiadei de limba franceza -prof. Kerestesi Lorena, prof.

Pantea Smaranda

- eleva Aldea Ioana (cls. X E) a obtinut premiul III, prof. Pantea S.


22

- Membri in comisia de evaluare a olimpiadei judetene de limba franceza – prof. Pantea

Smaranda, prof. Kerestesi Lorena

- Eleva Fekete Timea a obtinut premiul II la Festivalul „Chants, sons sur scène”, faza

regionala, prof. Pantea Smaranda

- Activitati desfasurate cu ocazia „Zilei Francofoniei”, prof. Kerestesi Lorena, prof. Pantea

Smaranda

luna aprilie:

- prof. Pantea Smaranda a fost membru in Comisia de organizare a Olimpiadei Nationale de

Limbi Romanice si membru evaluator in Comisia Centrala

- toti membrii Comisiei Metodice au desfasurat activitati extrascolare in cadrul programului

„Scoala altfel: Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”

luna mai:

- lectie demonstrativa la limba engleza, clasa a XI-a C, sustinuta de prof. Matei Anca

membru in Comisia de evaluare Delf, Cluj, prof. Pantea Smaranda

- prof. Pantea Smaranda a obtinut gradatie de merit

- in calitate de profesor metodist, prof. Pantea Smaranda a efectuat inspectii de specialitate

pentru obtinerea definitivatului si a gradelor didactice I si II

luna iunie:

- inspectii de specialitate efectuate de prof. Pantea Smaranda in vederea participarii la

examenul de titularizare

- participarea membrilor comisiei la proba de Competente Lingvistice intr-o limba de

circulatie internationala din cadrul examenului de bacalaureat

Comisia metodică ”Matematică – informatică”

– responsabil comisie prof. Astăluş Niculina

luna ianuarie:

- organizarea şi desfăşurarea olimpiadei de matematică – faza pe şcoală

- participarea în calitate de evaluatori a unor membri din catedră la concursul de

matematică „Simon Petru”, desfăşurat la Colegiul Naţional Unirea

luna februarie:

- pregătirea elevilor pentru participarea la olimpiada de matematică, informatică – faza

judeţeană

- lecţia deschisă susţinută de prof. Astăluş Niculina – Pregătire pentru simularea

examenului de bacalaureat – clasa a XI-a B

luna martie:

- participarea elevilor la faza judeţeană a olimpiadei de matematică, informatică,TIC; prof.

Rad Ioan, Astăluş Niculina, Căpuşan Cornelia şi Botezan Claudia au participat şi în calitate de

corectori

- simularea examenului de bacalaureat pentru clasele a XI-a şi a XII-a

- participarea elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a de matematică-informatică la concursul

Mate-Info UBB


23

luna aprilie:

- activităţile din cadrul săptămânii ” Să ştii mai multe, să fii mai bun!”

luna mai:

- atestatul în informatică susţinut de elevii clasei a XII-a A

luna iunie:

- pregătirea susţinută a elevilor pentru bacalaureat şi admiterea la facultăţi

- proba de competenţe digitale din cadru examenului de bacalaureat

- Participarea membrilor catedrei la cursuri de perfecţionare, pe tot parcursul anului şcolar.

Comisia metodică ”Ştiinţe”

– responsabil comisie prof. Oprea Mihaela

luna septembrie:

- elaborarea şi întocmirea planului managerial 2013-2014

- planificarea activităţilor din cadrul comisiei metodice, pentru anul şcolar 2013-2014

- elaborarea testelor iniţiale (subiect, barem, matrice de specificaţii) şi aplicarea la clasele a

IX-a – a XII-a pentru disciplinele fizică, chimie, biologie, geografie

- alegerea manualelor alternative

- participarea cadrelor didactice la cercurile pedagogice

- participarea elevilor şi a cadrelor didactice la campania de ecologizare ”Let’s do it

Romania!”

luna octombrie:

- evaluarea testelor iniţiale şi interpretarea rezultatelor finale

- desfăşurarea proiectului educaţional ”Liceenii luduşeni reciclează!”, cu implicarea elevilor

şi a cadrelor didactice; coordonatori proiect prof. Oprea M., Macavei E., Roman H., Bălaş M.

- participarea cadrelor didactice la concursul judeţean de metodişti: prof. Macavei

Eleodora, Oprea Mihaela, Pop Ioan

- desfăşurarea Campaniei de caritate ”Caritas, un milion de stele”

- participarea elevilor Nichita Paul – clasa a XI-a C şi Luca Bogdan – clasa a XI-a B la

concursul de geografie ”Simion Văsieş”, Tg. Mureş, coordonator prof. Oprea Mihaela

- organizarea Balului Bobocilor – diriginţi prof. Bălaş M., Ţeculescu Gh., Homănă M.

luna noiembrie:

- susţinerea referatului cu tema “Drumeţia şi rolul ei în procesul instructive-educativ” –

prof. Morar Melinda

- participarea elevilor şi a profesorilor la desfăşurarea Proiectului educaţional ”Un singur

Pământ”, la Colegiul Tehnic Târnăveni – prof. Oprea Mihaela, Botezan Claudia

- participarea elevilor şi a cadrelor didactice la desfăşurarea proiectului educaţional ”Firme

de exerciţiu”, desfăşurat la Colegiul Tehnic Târnăveni – prof. Oprea Mihaela, Roman Horaţiu,

Bujoreanu Daniela

luna decembrie:


24

- susţinerea lecţiei demonstrative la clasa a XI_a E, în cadrul orei de CDS ”Turismul virtual”

şi a lucrării cu tema ”Transgeographica – geografia, o abordare transdisciplinară” – prof. Oprea

Mihaela, Roman Horaţiu

- desfăşurarea Campaniei ”Dăruieşte un zâmbet”, activitate desfăşurată şa Şcoala de

educaţie incluzivă Târnăveni – coordonatori prof. Oprea Mihaela, Macavei Eleodora, Bujoreanu

Daniela

- pregătirea elevilor pentru participarea la concursuri şi olimpiade şcolare, precum şi la

examenul de bacalaureat – membrii comisiei metodice

- participarea cadrelor didactice la progremul naţional ”Violenţa în şcoli” – prof. Bălaş

Mariana

luna ianuarie:

- participarea cadrelor didactice la Programul ”Erasmus +: Program UE pentru educaţie,

formare profesională, tineret şi sport 2014-2020” – prof. Botezan Claudia, Oprea Mihaela

- organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare, fazele locale şi zonale: fizică, chimie,

biologie

luna februarie:

- stabilirea şi planificarea activităţilor din semestrul al doilea, an şcolar 2013-2014

- susţinerea referatului cu tema ”Metodica rezolvării problemelor de fizică” – prof. Chiru V.

- susţinerea referatului cu tema ”Experimenul în fizică şi rolul său în creşterea eficienţei

orelor de fizică” – prof. Bălaş Mariana

luna martie:

- organizarea şi desfăşurarea Examenului de Simulare Bacalaureat 2014, clasele a XI-a şi a

XII-a – membrii comisiei metodice

- corectarea lucrărilor şi stabilirea unui plan de măsuri în vederea creşterii performanţelor

şcolare – membrii comisiei metodice

luna aprilie:

- planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Săptămânii altfel ”Sa ştii

mai multe, sa fii mai bun!” – membrii comisiei metodice

- derularea Campaniei ”Dăruieşte un zâmbet”, în colaborare cu Şcoala de Educaţie Incluzivă

Târnăveni – prof. Oprea Mihaela, Macavei Eleodora, Bujoreanu Daniela

luna mai:

- derularea Proiectului educaţional ”Colectez, reciclez şi câştig”, coordonator prof. Oprea

Mihaela, participanţi – clasele Liceului Tehnologic Nr. 1 Luduş

- organizarea şi desfăşurarea ”Balului Majorilor 2014” – coordonator prof. Bălaş Mariana,

organizatori prof. Pop Ioan, Morar Melinda (Comisia Ştiinţe), participanţi prof. Ţeculescu Gheorghe

(diriginte clasa a XII-a B)

luna iunie:

- pregătirea Examenului de Bacalaureat 2014 – membrii Comisiei metodice

Comisia metodică ”Om şi societate”

– responsabil comisie prof. Drăghia Cristian


25

luna septembrie:

- participarea la Consfătuirile cadrelor didactice din aria curriculară „Om şi societate”

organizată de ISJ Mureş la Colegiul Naţional ”Alexandru Papiu Ilarian”din Târgu Mureş (24 sept.

2013);

- proiectarea şi organizarea activităţilor metodice şi ştiinţifice la nivelul catedrei;

- stabilirea tematicii pentru dezbaterile lunare din cadrul catedrei;

- proiectarea şi planificarea activităţilor de pregătire pentru participarea la concursuri şi

olimpiade şcolare;

- elaborarea subiectelor, baremelor şi a matricilor de specificaţie pentru testele iniţiale

organizate pentru testarea cunoştinţelor elevilor din clasele a IX-a şi a XII-a la disciplinele cuprinse

în aria curriculară – Istorie (prof. Drăghia Cristian, Pop Ştefan Sorin).

luna octombrie:

- discutarea în cadrul comisiei metodice a rezultatelor obţinute de elevi la testarea initială

sau predictivă şi a măsurilor ce se impun pentru ameliorarea situaţiei create, în special datorită

rezultatelor slabe obţinute de elevi;

- participarea domnişoarei profesoare Bujoreanu Daniela la Proiectul „Liceenii luduşeni

reciclează, reciclează şi tu!” – octombrie, 2013 (împreună cu prof. Mihaela Oprea şi prof. Macavei

Eleodora);

- participarea d-lor profesori Pop Ştefan şi Drăghia Cristian la cursul de formare continuă

organizat prin proiectul POSDRU, intitulat ”Cadrul didactic – un profesionist în sistemul de

învăţământ”, derulat în perioada septembrie-octombrie 2013 în incinta Colegiului Economic din

Târgu Mureş, având o durată de 89 de ore şi finalizat cu acordarea a 25 de credite profesionale

transferabile.

luna noiembrie:

- 2 nov. 2013 dl.prof de religie Pop Septimiu, în colaborare cu Protopopiatul Luduş a

organizat un grup de elevi ai liceului nostru pentru a participa la întâlnirea anuală a tinerilor din

Arhiepiscopia Alba Iulia, la Târgu Mureş, la Catedrala Mare ortodoxă, urmată de un program

artistic şi de socializare in Sala Mare a Hotelului Prezident. Grupul de elevi a fost însoţit de prof.

Pop Septimiu, Drăghia Cristian şi preot protopop Lucian Voşloban;

- 15 noiembrie 2013 – participarea prof. Bujoreanu Daniela la Workshop-ul „Firma de

exerciţiu, instrument ideal în tranziţia de la şcoală la locul de muncă” organizat în oraşul

Târnăveni (împreună cu 3 elevi din cls.a X-a E şi prof. Roman Horaţiu);

- Interasistenţe la ore – clasa a X I, lecţia „Afectivitatea”, prof. Ionela Bratean, clasa a XII H,

lecţia „Planul de afaceri şi problemele aplicării acestuia”, prof. Bogdan Alexandra, prof. asistent

Bujoreanu Daniela;

luna decembrie:

- (29 nov.2013) participarea membrilor comisiei metodice la organizarea evenimentelor

legate de ziua de 1 Decembrie şi încurajarea implicării elevilor în această activitate: discurs la Casa

de Cultură Orăşenească “Pompeiu Hărăşteanu” al domnului prof. Drăghia Cristian, participarea la

organizarea proiectului dedicat Zilei Naţionale a României, ”Dor de graiul românesc” în colaborare

cu doamnele profesoare de limba română Tecar Mihaela şi Moldovan Paula a prof. Drăghia

Cristian şi Pop Septimiu, care a pregătit un grup de elevi care au susţinut un program artistic de


26

muzică patriotică;

- interasistenta - luna decembrie, clasa X -a E, lectia Imaginatia, Prof. Bujoreanu Daniela,

asistată de Brătean Ionela;

- articol redactat de prof. Drăghia Cristian in nr.3 al Revistei scolii ”Picuri de lumină”;

- 14 decembrie – prof. Pop Ştefan şi Drăghia Cristian au organizat Etapa pe şcoală a

Olimpiadei de Istorie pentru clasele a IX-a - XII;

- 20 decembrie 2013, participarea prof. Bujoreanu Daniela la proiectul

educaţional„Dăruieşte un zâmbet”, desfăşurat la Şcoala Incluzivă Târnăveni” (împreună cu prof.

Mihaela Oprea şi prof. Macavei Eleodora);

- în preajma sărbătorii de Crăciun domnul profesor de religie Pop Septimiu a organizat un

frumos program de colinde, prezentat de un grup de elevi ai şcolii noastre, dar şi un moment

emoţionant de colinde tradiţionale prezentat de prof. Pop Septimiu, alături de un grup de preoţi

de religie ortodoxă din Luduş şi din parohiile vecine.

- şedinţa de bilanţ a activităţii comisiei metodice: aspecte pozitive şi negative

luna ianuarie:

- 15 ianuarie – participarea dl.prof. Pop Septimiu, alături de un grup de elevi, la programul

artistic organizat în colaborare cu doamnele profesoare de limba română Mihaela Tecar şi Paula

Moldovan la Casa de Cultură Orăşenească, program dedicat Zilei Naţionale a Culturii Române şi

Zilei Poetului naţional Mihai Eminescu,

- şedinţa de analiză a activităţii membrilor comisiei metodice „Om şi societate” şi de

planificare a activităţilor pe semestrul II;

- prof. Drăghia Cristian participă la şedinţa comisiei pentru Curriculum la decizia şcolii, unde

au făcut propuneri pentru CDŞ-uri pentru clasele a XI-a şi a XII-a pentru anul şcolar 2013-2014;

- participarea domnişoarei prof. Bujoreanu Daniela, în calitate de evaluator, la Olimpiada

de ştiinţe socio-umane, faza locală, Tg. Mureş – 25 ianuarie, 2014

luna februarie

- prof. Pop Ştefan şi Drăghia Cristian au organizat faza locală a Olimpiadei de Istorie pentru

clasele a VIII-a şi IX-XII;

- prof. Drăghia C. şi Bujoreanu D. au organizat ore suplimentare de pregătire cu elevii

claselor a XI-a şi a XII-a pentru Simularea probelor de Bacalaureat la discipline socio-umaniste;

luna martie

- 3-7 martie prof. Bujoreanu Daniela, Drăghia Cristian şi Pop Ştefan au făcut parte din

comisiile de organizare, respectiv de evaluare a lucrărilor la disciplinele socio-umane în cadrul

simulării examenului de Bacalaureat pentru clasele XI-XII;

- 8 martie prof. Drăghia Cristian a participat în calitate de evaluator la faza judeţeană a

Olimpiadei de Istorie, organizată la Colegiul „Unirea” din Târgu Mureş;

- interasistenţe la ore – clasa a X-a I, lecţia „Temperamentul”, prof. Ionela Bratean, consilier

psihopedagog;

luna aprilie - 7-11 aprilie 2014 – membrii comisiei metodice Pop Ştefan, Drăghia Cristian, Bujoreanu Daniela, Mathe Andras, Szente Istvan, Mărginean Arestica şi Brătean Ionela au organizat diverse activităţi extra-curriculare în cadrul programului „Să ştii mai multe, să fii mai bun”;


27

- „Dăruieşte un zâmbet” – prof. Bujoreanu Daniela a participat la proiectul educaţional desfăşurat la Şcoala Incluzivă Târnăveni” – aprilie, 2014 (împreună cu prof. Mihaela Oprea şi prof. Macavei Eleodora); - participarea prof. Pop Ştefan, Drăghia Cristian şi Bujoreanu Daniela la cursul iniţiat prin Sindicat referitor la Egalitatea de şanse, nefinalizat; luna mai - prof. Drăghia Cristian şi Bujoreanu Daniela au organizat ore de pregătire suplimentară a elevilor clasei a XII-a D la disciplinele Istorie şi Logică pentru examenul de bacalaureat; - mai-iunie prof. Pop Ştefan şi Drăghia Cristian au fost repartizaţi de ISJ Mureş pentru a efectua inspecţia specială la clasă candidaţilor înscrişi la concursul de titularizare, din 2014, la disciplinele istorie şi cultură civică; - prof. Drăghia Cristian şi Pop Septimiu în colaborare cu Protopopiatul ortodox Luduş au realizat selecţia unor elevi ai liceului nostru pentru a participa la întâlnirea naţională a tinerilor ortodocşi organizată la Baia Mare în perioada 3-6 septembrie 2014, de către Episcopia Maramureşului şi Sătmarului; - 3-6 septembrie 2014 – participarea unui grup de 12 elevi luduşeni, coordonaţi de prof. Drăghia Cristian şi Cozma Mirela, la Întâlnirea Naţională a Tinerilor Ortodocşi la Baia Mare; luna iunie - participarea prof. Bujoreanu Daniela şi Drăghia Cristian ca membri ai comisiei de evaluare Examene Naţionale clasa a VIII-a şi a tuturor membrilor comisiei metodice ca supraveghetori a probelor de competenţe şi evaluare scrisă la Bacalaureat; - participarea prof. Pop Ştefan, Drăghia Cristian şi Szente Istvan ca evaluatori la examenul de Bacalaureat, disciplina Istorie.

Comisia metodică ”Educaţie fizică şi arte” – responsabil comisie prof. Ciucă Claudiu

luna ianuarie: - organizarea etapei zonale la handbal fete, handbal baieti, fotbal, tenis de masa si sah, cu participarea echipelor reprezentative ale Liceului Tehnologic Sarmasu, Liceului Tehnologic Iernut si LiceuluiTehnologic Nr.1 Ludus, responsabili Ciuca Claudiu, Stan Emil, Albert Levente si Botezan Cosmin; - organizarea etapei judetene de tenis de masa: locul II- Anca Octavian din clasa aX a C si locul III- Mathe Mihai din clasa aXI a A, profesor Ciuca Claudiu; - participare la Cercul pedagogic al profesorilor de educatie fizica si sport, Ludus 31.01.2014; luna februarie: - sedinta Comisiei metodice „Educatie fizica si arte” in data de 14.02.2014; sustinerea referatului privind activitatile sportive: „Rolul educatiei fizice in viata cotidiana” – prof. Ciuca Caudiu; - campionatul judetean de handbal al liceelor- Sighisoara 2014, echipa de fete a obtinut locul III, prof. Stan Emil; luna martie: - participare la „Memorialul Szasz Albert”, Targu- Mures 12.03.2014, prof. Albert Levente, rezultate: Kristof Monica locul I, Kristof Bottina si Nagy Edina locul II, Racovitan Raluca locul III ; participare la Compionatul judetean scolar de sah cu elevii Tandea Marius-XI F si Fekete Eduard- XI B, prof. Ciuca Claudiu; - organizarea Campionatului judetean de cros al liceelor- Ludus 2014, Ciuca Claudiu, Stan Emil, Albert Levente si Botazan Cosmin, rezultate: Beldean Dorel (XI G) locul I, Detesan Raul (XII E) locul II, prof. Stan Emil si Codrea Stefania (IX F) prof. Ciuca Claudiu;


28

- campionatul judetean al liceelor la fotbal, Tg-Mures 2014- locul III, prof. Botazan Cosmin; luna aprilie - Campionatul national de cros , Baile-Felix 2014, rezultate: Beldean Dorel (XI G) locul II, prof. Stan Emil; - Participare la concursul judetean pe echipe „Cu viata mea apar viata”, prof. Ciuca Claudiu, rezultate: echipa de baieti locul I, fete locul I, mixta locul II; - Participare la turneul de fotbal „Coca Cola”, prof. Botazan Cosmin; - participarea tuturor membrilor catedrei la activitati in cadrul saptamanii „Scoala altfel”. luna mai: - sedinta comisiei metodice „Educatie fizica si arte”, din 16.05.2014 incheierea campionatelor interclase si organizarea finalelor la handbal si fotbal; - participare la „Crosul Olimpic”, Targu- Mures 2014, Beldean Dorel (XI G) si Detesan Raul (XII E), prof. Stan Emil; - Campionatul national scolar de atletism, rezultate: Beldean Dorel (XI G); - sedinta de analiza a activitatii Comisiei metodice „Educatie fizica si arte”;

Comisia metodică ”Tehnologii” – responsabil comisie prof. ing. Nichita Maria

luna septembrie:

- Stabilirea săptămânilor de practică comasată pentru semestrul I şi a orarului pentru

laboratoarele tehnologice.

- Întocmirea planului managerial pentru anul şcolar 2013-2014. Participarea doamnei

ing. Nichita Maria la Consfatuirea inginerilor si maistrilor ins. organizata la Targu-Mures.

- Desfasurarea evaluarii initiale la clasele de a IX-a, profil tehnologic.

luna octombrie

- Prezentarea planului managerial al comisiei metodice pe anul şcolar 2013–2014 şi

planificarea activităţilor comisiei pentru semestrul I.

- Excursie tematică la SC. Zahărul SA Luduş cu clasele a XII-a F,G conduse de ing.Pop

Minodora si ing. Detesan Ioan ;la Termocentrala Iernut cu clasa a XII-E, condusa de domnii

profesori Gherman Rodica si Craciun Emil.

- Participarea la organizarea Balului bobocilor a doamnelor profesoare Gherman Rodica

si Nichita Maria.

- Elaborarea de subiecte pentru examenul de ocupare a posturilor didactice si evaluarea

lucrarilor de catre domnii profesori Detesan Ioan si Nichita Maria.

luna noiembrie

- Prelucrarea Metodologiei de desfasurare a examenului de atestare a competentelor

profesioanle, nivelul III de calificare si a metodologiei de desfasurare a examenului de absolvire a

invatamantului profesional.

- Prezentarea referatului cu tema:Rolul instruirii practice in pregatirea elevilor, de catre prof.

Gliga Adela

luna decembrie:

- D-na ing. Voda Livia a prezentat referatul cu tema: ,,Rolurile si ipostazele cadrului didactic

in instruirea interactiva.”

- Lectie demonstrativa sustinuta la clasa a X-a G, gr. II de catre ing. Pal Benimin.


29

luna ianuarie:

- Elaborarea si dezbaterea tematicii pentru examenul de atestat, nivelul 3 de calificare si

nivelul 2 pentru scoala profesionala.

- Intocmirea planului de activitati pe semestrul al doilea.

luna februarie

- Repartizarea temelor de proiect la elevii din anii terminali si clasa a XI-a,scoala

profesionala.

- Intocmirea programului de practica comasata pentru semestrul II.

luna martie

- Lectie demonstrativa sustinuta la clasa a IX-a,H de catre doamna profesoara Pal Asimina.

luna aprilie

- Participarea tuturor membrilor comisiei la activitatile cuprinse in programul „Scoala altfel”

si finalizarea de catre domnii maistri de la atelierul mecanic a dispozitivului de compactare a

peturilor.

luna mai

- Doamnele prof. Gherman Rodica, Nichita Maria si Voda Livia au facut parte din comisia

pentru inscrierea elevilor in invatamantul profesional, clasa a IX-a, etapa I.

- Doamnele prof. Gherman Rodica, Nichita Maria si Gliga Adela au participat impreuna cu

elevii din clasele a XII-F si G la Balul majorilor.

- La sfarsitul lunii mai elevii din anii terminali, liceu tehnologic si scoala profesionala au

predat proiectele de atestare a comptentelor profesionale. Indurumatorii de proiecte au fost domnii

ing. Gherman Rodica, Detesan Ioan, Nichita Maria, Voda Livia si Nasca Mioara.

luna iunie

- Sustinerea proiectelor de atestat nivelul 3 de calificare de catre elevii din clasele a XII-a F,G

si H.

- Participarea in comisiile de evaluare a proiectelor: la Sarmas – Nichita Maria, la Iernut –

Gherman Rodica si Detesan Ioan.

- Nichita Maria si Detesan Ioan au efectuat asistente la ora doamnei Pal Asimina si domnului

Beldean I., in vederea participarii acestora la examenul de titularizare.

- Nichita Maria si Detesan Ioan au elaborat subiectele pentru examenul la invatamantul

profesional clasa a IX-a si au evaluat lucrarile.

- Nichita Maria a facut parte din comisia de examen „ Evaluare nationala”, clasa a VIII-a.

luna iulie

- Desfasurarea examenului de competente profesionale, nivelul 2 de calificare, de catre elevii

clasei a XI-a, scoala profesionala.

1.4. Priorităţi la nivel European

Reforma curriculară – a programei şcolare şi, deci, a întregii viziuni asupra sistemului de

învăţământ – a constituit unul dintre cele mai controversate procese de schimbare care s-au

produs în învăţământul românesc după decembrie 1989. Considerată de unii ca fiind cea mai


30

importantă „comutare de paradigmă“ educaţională din ultimii o sută de ani, contestată de alţii,

schimbarea din domeniul curriculum-ului va stârni probabil încă multă vreme polemici şi pasiuni.

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în realizarea

efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspective cerinţelor societăţii şi economiei

bazate pe cunoaştere. Astfel, contextul European actual oferă o serie de documente de referinţă,

cu rol important în regândirea, reorganizarea şi armonizarea sistemelor de învăţământ, din

perspectiva asigurării calităţii educaţiei şi a mobilităţii profesionale şi de studiu.

Documentele europene cu impact şi implicaţii semnificative asupra schimbărilor introduse

în sistemul de învăţământ românesc sunt Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului

Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi şi

Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF). Acestea au rol de

repere decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformare a învăţământului

preuniversitar din România şi pentru faptul că sunt direct asociate cu strategia educaţiei

permanente.

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind

competentele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru

absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii

de competenţă. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini

care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii. Structurarea acestor

competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât

domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau competenţele în Matematică, ştiinţe şi

tehnologie), precum şi aspecte inter- şi trans- disciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul

mai multor arii curicuare.

Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. In mai 2009, Consiliul pentru educatie1 a adoptat concluziile pentru definirea unei agende politice

pentru decada post-Lisabona – „Education and Training 2020" („ET 2020”).

ET 2020 – cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării

profesionale in perspectiva anului 2020 – stabileste 4 obiective strategice si 5 benchmrark-uri.

Obiective strategice pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării

pentru perioada până în 2020:

a. Realizarea în practică a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii.

Vizează, printre altele: • Strategii de învăţare pe tot parcursul vieţii • Instrumente de

referinţă europene • Parcursuri educaţionale mai flexibile • Valorizarea educaţiei non-

formale şi informale • Calitatea sistemelor de orientare şi consiliere • Dezvoltarea unor noi

1 Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației

și formării profesionale („ET 2020”)


31

forme de învăţare şi utilizarea unor noi tehnologii de predare-învăţare • Mobilitate în scop

educaţional (cursanţi, profesori, formatori).

b. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi formării.

Vizează, printre altele: • Competenţele de bază (alfabetizare, matematică, ştiinţă şi

tehnologie, competenţe lingvistice) • Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a

formatorilor şi a managerilor din educaţie • Asigurarea calităţii • Utilizarea eficientă şi

durabilă a resurselor

c. Promovarea echităţii, a coeziunii sociale şi a cetăţeniei active.

Vizează, printre altele: • Programe remediale, de prevenire şi recuperare părăsirii timpurii a

şcolii • Educaţia şi îngrijirea timpurie • Echitate şi diversitate

d. Stimularea creativităţii şi inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de

educaţie şi formare.

Vizează, printre altele: • Parteneriatele între mediul de afaceri, educaţie şi formare

profesională, cercetare • Competenţele transversale-cheie, educaţia antreprenorială,

alfabetizarea digitală • Medii de învăţare inovatoare.

Benchmark-uri pentru 2020, adoptate in cadrul ET 2020:

1) Până în 2020, în medie cel puţin 15 % dintre adulţi ar trebui să participe la programele de

învăţare de-a lungul vieţii2.

2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competenţe scăzute de citire,

matematică şi ştiinţe exacte3 ar trebui să fie mai mic de 15 %.

3) Până în anul 2020, proporţia persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul

terţiar4, ar trebui să fie de cel puţin 40 %.

4) Până în 2020, proporţia abandonului şcolar timpuriu din sistemele de educaţie şi formare

ar trebui să fie sub 10 %.

5) Până în 2020, cel puţin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta pentru

înscrierea obligatorie la şcoala primară ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară.

Benchmark-urile 3 şi 4 de mai sus, adoptate în cadrul ET 2020, au primit apoi o şi mai mare

importanţă prin includerea lor între cele 5 obiective majore (headline targets) ale strategiei care

defineşte dezvoltarea economico-socială a Europei pentru anul 2020 (Strategia Europa 2020

pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii).

Strategia EUROPA 20205 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei, care să ajute Uniunea, să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie

2 Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și

formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).

3 Sursă: OCDE/PISA

4 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE).


32

inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă,

productivitate şi coeziune socială.

Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

- creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei

de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Pe baza acesor priorităţi, strategia UE defineşte următoarele obiective principale pentru

deceniul 2010-2020:

Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, să ajungă la cel

puţin 75%6.

Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare

Obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de 1990,

sau cu 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens, creşterea la 20% a ponderii

energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei

energetice, comparativ cu 1990

Reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu7 la maximum 10%8 şi creşterea procentajului

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani cu studii superioare la cel puţin 40%9

în 2020;

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie10

Strategia UE-2020 este însoţită de şapte iniţiative emblematice (“Flagship initiatives”), menite

să stimuleze sinergia politicilor şi programelor în sprijinul realizării de progrese în cadrul

fiecăreia din cele trei teme prioritare, după cum urmează: „Agendă digitală pentru Europa”, “O

Uniune a inovării”, “Tineretul în mişcare”, “O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării

resurselor”, “O politică industrială pentru era globalizării”, “Agenda pentru noi competenţe şi

locuri de muncă”, “Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale”.

5 Adoptată de Comisia Europeană în 3 martie 2010 şi de Consiliul European în 17 iunie 2010.

6 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei 7 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003),

abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult

învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 8 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei 9 de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei 10 La nivelul UE, însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie. Pragul național de sărăcie este

stabilit la 60% din venitul mediu disponibil în fiecare stat membru


33

Dintre angajamentele şi măsurile propuse în cadrul iniţiativelor emblematice cele mai

relevante pentru piaţa muncii, educaţie şi formare profesională sunt: “O Uniune a inovării”,

“Tineretul în mişcare”, “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”.

Inţiativa emblematică „O Uniune a inovării”

Punctul de pornire al iniţiativei „O Uniune a inovării” este centrat pe crearea unui sistem de

educaţie şi formare modern, care să promoveze excelenţa şi dezvoltarea competenţelor.

Comisia va sprijini colaborările între întreprinderi si instituţiile de învăţământ, prin crearea unor

„alianţe ale cunoaşterii” între sistemele de învăţământ si întreprinderi pentru dezvoltarea unor noi

programe care să acopere lacunele în ceea ce priveşte competenţele de inovare.

Dintre măsurile iniţiativei „O Uniune a inovării” la nivelul statelor membre se deprind:

- reformarea sistemelor de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru a promova excelenţa şi

specializarea inteligentă

- consolidarea cooperării între universităţi, mediul de cercetare şi întreprinderi

- asigurarea unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe, matematică şi

inginerie

- promovarea creativităţii, inovării şi spiritului antreprenorial;

- alocarea cu prioritate a cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea

stimulentelor fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii private

mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

Inţiativa emblematică “Tineretul în mişcare”

Linii de acţiune principale ale inţiativei emblematice “Tineretul în mişcare”:

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare profesională moderne care să asigure

competenţe-cheie şi excelenţă:

- Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui mai bun

randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare;

- Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu;

- Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază pentru

planificarea carierei (informaţii ref. la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi

de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de

angajare;

- Promovarea învăţării şi predării de calitate;

- Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe cunoaştere, de

ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele antreprenoriale ,TIC,

învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii (inclusiv competenţele numerice)

şi ştiinţelor.


34

- Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul

locurilor de muncă din 2020 vor fi pt. calificări de nivel mediu rezultate din programe de

educaţie şi formare profesională;

- Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru

facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii

de practică de calitate;

- Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi

administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei

participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să

ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete

de calitate sau premii), precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii

de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

- Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre FP iniţială, învăţământul superior şi FPC,

inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor

parteneriate strânse cu sectorul profesional.

- Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea

acestor tipuri de învăţare

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere:

- Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

- Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului superior;

- Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie profesională

Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale

pentru tineri

- Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020 toţi tinerii

din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o parte din timpul

alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

- Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

- Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere.

- Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt încadraţi

profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date

comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea

reciprocă în acest domeniu.

- Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă,

îşi continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de patru luni de la

absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.


35

Sprijinirea tinerilor cu risc

Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

Iniţiativa emblematică “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”

Dintre măsurile iniţiativei “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă” la nivelul

statelor membre se deprind:

- Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social;

- Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională;

- Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF;

- Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi

prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute

pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.

Priorităţile Agendei pentru noi competenţe şi locuri de muncă:

1. Flexicuritate: reducerea segmentării şi sprijinirea tranziţiilor

Cele patru componente ale flexicurităţii - acorduri contractuale flexibile şi sigure, politici

active pentru piaţa forţei de muncă, învăţare de-a lungul vieţii şi sisteme moderne de

securitate socială - trebuie consolidate pentru a se asigura că, în contextul post-criză, ţările se

concentrează pe reformele cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor, în paralel cu

furnizarea unei mai bune flexibilităţi şi securităţi.

1.1. Acorduri contractuale flexibile şi sigure

1.2. Învăţare cuprinzătoare de-a lungul vieţii:

- Îmbunătăţirea accesului la învăţarea de-a lungul vieţii

- Adoptarea de abordări orientate către lucrătorii mai vulnerabili, mai ales către cei cu

nivel scăzut de competenţe, şomeri, lucrători tineri şi în vârstă, persoane cu handicap,

persoane cu tulburări psihice sau grupuri minoritare precum migranţii şi romii

- Îmbunătăţirea implicării părţilor interesate şi a dialogului social privind punerea în

aplicare a învăţării de-a lungul vieţii

- Aplicarea unor stimulente eficiente şi măsuri de partajare a costurilor, pentru

extinderea investiţiilor publice şi private în formarea continuă a forţei de muncă şi

pentru creşterea participării lucrătorilor la învăţarea de-a lungul vieţii.

1.3 Politici active în domeniul pieţei forţei de muncă (PADPFM):

Măsurile propuse vizează îmbunătăţirea PADPFM sub mai multe aspect cum ar fi:

consultanţă individuală privind locul de muncă, asistenţă în căutarea unui loc de muncă,

măsuri de îmbunătăţire a competenţelor şi a capacităţii de inserţie profesională.


36

1.4 Sisteme moderne de securitate socială

2. Echiparea cetăţenilor cu competenţele corespunzătoare pentru ocuparea unui loc de muncă

2.1. Dezvoltarea culegerii de informaţii de pe piaţa forţei de muncă şi a gestionării

competenţelor

2.2. Asigurarea gamei corespunzătoare de competenţe

2.3. Asigurarea concordanţei între competenţele potenţialilor angajaţi şi locurile de muncă

disponibile şi valorificarea locurilor de muncă potenţiale din Europa

2.4. Ameliorarea mobilităţii geografice pe teritoriul UE

2.5. Valorificarea potenţialului migraţiei

3. Ameliorarea calităţii muncii şi a condiţiilor de muncă

4. Sprijin pentru crearea de locuri de muncă

4.1. Consolidarea condiţiilor cadru pentru crearea de locuri de muncă

4.2. Promovarea spiritului antreprenorial, a activităţilor independente şi a inovării

1.5. Priorităţi la nivel naţional

Premisa politicii Mnisterului Educaţiei Naţionale privind descentralizarea este consistentă.

Diagnoza este structurata pe zone critice, care devin si principalele domenii în care va actiona

strategia de descentralizare. Aceste domenii sunt:

a) Curriculum:

Curriculum la decizia şcolii (CDŞ), redus ca pondere faţa de nevoile si interesele comunităţii

locale.

CDŞ structurat mai ales pe nevoile cadrelor didactice şi nu ale comunităţii (elevi, parinţi,

agenţi economici etc.).

Rolul redus al structurii-expert de la nivel central (ex. Consiliul National pentru Curriculum).

Alocarea centralizată a resurselor pentru manualele şcolare, ceea ce duce, în unele cazuri,

la primatul preţului în faţa calităţii.

Necorelarea activităţii celor doua structure-expert de la nivel central (CNC şi Consiliul

National pentru Aprobarea Manualelor - CNAM ) şi, adăugam noi, între acestea şi Serviciul

Naţional de Evaluare si Examinare (SNEE).

b) Evaluarea si certificarea:

Certificarea pregătirii profesionale realizată, în unele cazuri, de persoane nepregătite în

acest sens.

c) Reţeaua şcolară şi fluxurile de elevi:


37

Reţeaua şcolara este fundamentată pe structura existentă de multă vreme (filiere, profiluri,

specializări şi norme didactice).

Consilierea şi orientarea nu au efectele scontate iar deciziile se iau adesea, la nivel central

si judeţean, fără consultarea părtilor interesate de la nivel local.

Rolul minor, în stabilirea reţelei şcolare, al autorităţilor publice locale.

d) Conducere şi administrare:

Necorelarea finanţării şcolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunităţii.

Administrarea curenta a patrimoniului si a fondurilor şcolii în afara acesteia, la nivelul

consiliilor locale.

Comunitatea este subreprezentată în consiliile de administraţie (CA) ale unitaţilor scolare.

Directorul este numit exclusiv pe filiera ierarhică - de către I.S.J. sau M.E.N.

Legislaţia, adoptată în 2004, care modifică această situatie, schimbând, printre altele,

structura Consiliului de Administratie (CA) şi modul de numire a directorului, nu şi-a produs

încă efectele. Se adaugă recentele măsuri iniţiate prin Ordonanţa de Urgenţă 49/2014, cu

noutăţi privitoare la componenţa CA.

Se încalcă separarea functiilor "deliberativă" şi "executivă", prin faptul ca directorul şcolii

este şi presedintele CA.

e) Resursele umane:

Comunitatea locală şi chiar directorul şcolii sunt lipsiţi de multe ori de autoritatea

decizională în privinţa personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul ISJ şi al

Ministerului.

Cadrul legislativ restrictiv privind salarizarea şi normarea personalului didactic.

Centralizarea formarii si dezvoltarii profesionale a personalului şi necorelarea ei cu nevoile

şi interesele beneficiarilor.

f) Politicile de finanţare:

Imposibilitatea finanţării coerente, pe baza de formule şi standard, din cauza

constrângerilor legislative.

Circuitul încă greoi de finanţare a unităţilor şcolare.

Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia în considerare criteriile de calitate şi de

performanţă educaţională.

Sistemul de culegere, prelucrare şi transmitere a datelor nu este suficient de credibil şi de

eficient pentru a oferi o baza obiectivă procesului decizional.

În afara domeniilor menţionate, orice proces de descentralizare mai afectează, cu siguranţă

şi alte domenii ale educaţiei şi al vieţii şcolare cum ar fi:


38

Sistemele de management al calitaţii (inspecţie, control şi asigurare a calitaţii).

Alegerea metodologiei didactice şi a auxiliarelor curriculare - inclusiv TIC.

Fluxurile de elevi - mai ales modul de trecere de la un ciclu şcolar la altul şi de transfer de la

o unitate şcolară la alta.

Inspecţia şcolară - sub diferitele ei tipuri şi forme.

Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate în vedere în momentul elaborarii

Strategiei de descentralizare a învatamântului preuniversitar. Pornind de la situaţia existent,

aceasta îşi propune obţinerea unor rezultate si efecte durabile la nivelul sistemului şcolar:

Eficientizarea activitaţii şi creşterea performanţelor.

Democratizarea sistemului educaţional.

Transparenţa decizională.

Creşterea calităţii şi relevanţei ofertei educaţionale.

Stimularea inovatiei, a responsabilităţii profesionale şi a răspunderii publice.

În plan naţional, Programul Naţional de Reformă (PNR) 2011 – 2013, adoptat de către Guvernul

României la 29 aprilie 2011, constituie platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de

dezvoltare economică a României în concordanţă cu politicile Uniunii Europene şi reprezinta

instrumentul de transpunere, la nivel national, a obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Ţintele pentru anul 2020, asumate de România prin PNR 2011-2013 sunt următoarele:

Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta 20-64 de ani: 70%

Investitíţiilor în cercetare-dezvoltare: 2% din PIB

Reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea la 24% a ponderii energiei

regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 19% a eficienţei energetice

Rata abandonului şcolar timpuriu: 11,3%; Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 de ani

absolventă a unei forme de educaţie terţiară: 26,7%;

Reducerea cu 580.000 a numărului de persoane aflate în risc de săracie şi excluziune

socială

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte o nouă viziune asupra învăţământului şi în

particular asupra IPT. Legea statuează rolul esenţial al documentelor strategice de planificare de

nivel regional, judeţean şi local în distribuţia teritorială şi pe calificări a ofertei de formare

profesională. Conform principiilor care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior

menţionate în lege, structurile manageriale consultative au rol esenţial din perspectiva asigurării

principiului relevanţei în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-

economice şi a principiului fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare.


39

1.6. Priorităţi şi obiective regionale – Regiunea 7 Centru

Şcoala noastră, Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduş, este localizată în oraşul Luduş, judeţul

Mureş, judeţ care este cuprins în Regiunea 7 Centru.

Regiunea de dezvoltare “CENTRU” este formată din judeţele Alba, Braşov, Covasna,

Harghita, Mureş şi Sibiu şi are sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) în Alba Iulia.

Strategia de dezvoltare a Regiunii “CENTRU” cuprinde principalele priorităţi de dezvoltare

viitoare ale regiunii, ea reprezentând o esenţă a Planului de Dezvoltare Regional (PDR).

Tabelul nr. 3

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare

ŢINTE – INDICATORI DE IMPACT

- Până în 2013, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 4% la

nivel regional (faţă de 7,5% în 2002, conf. INS, datele din AMIGO)

- Reducerea cu 50% până în 2013 a ponderii absolvenţilor şomeri în numărul total de

şomeri la nivel regional (în 2002, 34% din şomeri erau tineri între 15-24 ani, conf.

INS, datele din AMIGO)

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare

Ţinta 1.1: Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi

accesibile privind nevoile de calificare

Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de

calificare

Ţinta 1.2.1: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe

domenii de pregătire şi calificări)

Ţinta 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a

competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare

Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Ţinta 1.3: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi

alte servicii în folosul comunităţii

Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Ţinta 1.4: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă


40

Ţinta 2.1: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi

consiliere

PRIORITATEA 3: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT

Obiectivul 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Ţinta 3.1: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare,

ateliere, infrastructura de utilităţi)

Ţinta 3.2: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPT

Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului

didactic din ÎPT

Ţinta 4.1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare

metodică şi de specialitate, începând cu anul şcolar 2006-2007

Ţinta 4.2: Facilitarea adaptărilor şi schimbărilor din sistem prin măsuri de sprijin

pentru atenuarea impactului restrângerilor de activitate asupra profesorilor din ÎPT

PRIORITATEA 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Obiectivul 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,

pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin

sistemul de ÎPT

Ţinta 5.1: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de

administraţie ale şcolilor

Ţinta 5.2: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii

sociali

PRIORITATEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în

educaţie

Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea

abandonului şcolar

Grupuri ţintă prioritare:

- elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opţiunilor

accesibile)

- minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea

opţiunilor)

- elevii cu nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)

Ţinta 6.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje

Ţinta 6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu


41

1.7. Priorităţi şi obiective locale

Pe baza analizelor efectuate, a rezultatelor din procesul de consultări, Comitetul Local de

Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională a stabilit ca priorităţi locale

următoarele:

Tabelul nr. 4

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare

ŢINTE - INDICATORI DE IMPACT:

- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 15% la nivel

regional (faţă de 30,2% în 2009, conf. INS, datele din AMIGO)

- Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi

în evidenţele AJOFM: max. 12% la nivel regional (faţă de 20,2% la 31 dec. 2011)

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare

Ţinta 1.1: Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile

privind nevoile de calificare

Rezultate măsurabile:

Informaţii actualizate anual privind evoluţia pieţei muncii regionale şi locale

Studii de monitorizare a inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor ÎPT

Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

1. Monitorizarea pieţei muncii prin colectarea, actualizarea şi

analiza informaţiilor privind nevoile pietei muncii, disponibile din

surse statistice oficiale şi administrative, studii si prognoze etc.

3. Monitorizarea monitorizarea inserţiei absolvenţilor ÎPT prin

promovarea de proiecte în acest scop

Termen

(1) Anual,

luna

noiembrie

(2) in

functie de

calendarul

lansarii

liniilor de

finaţare

POSDRU,

DMI 2.1

Cine răspunde

AJOFM, ISJ,

CNDIPT

(3) CJRAE în

colaborare cu

ISJ; sprijin

metodologic

CNDIPT

Resurse: Bugetul naţional, resurse din sistem, resurse atrase (programe cofinanţate din fonduri UE)

Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

Ţinta 1.2.1: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de


42

pregătire şi calificări)


Se vor utiliza ca indicatori procentele orientative recomandate în Anexa A

Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI


1. Actualizarea anuală a PRAI pe baza informaţiilor privind

nevoile de calificare

2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaţiilor din PRAI, cu

particularizările specifice judeţului

3. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă

cu recomandările din PRAI şi PLAI

4. Colaborarea şcolilor în reţea şi/sau consorţii şcolare pentru

corelarea ofertei şi optimizarea utilizării resurselor

5. Introducerea şi actualizarea în documentele de planificare

strategică în ÎPT a unei secţiuni distincte pentru problematica

ruralului montan, având în vedere:

PLAI - în toate judeţele Regiunii Centru

PAS - şcolile din ÎPT cu ofertă de formare în agricultură cu

specific montan

Termen

(1) Anual,

martie

(2) Anual,

mai

(3) Anual,

Decembrie

(4) Idem

(5) Anual,

cu ocazia

actulizării

PLAI şi PAS

Cine răspunde

(1) Consorţiul

regional

(2) ISJ, CLDPS

(3) ISJ, CLDPS

(4) ISJ

(coordonare),

şcoli

(5) ISJ şi şcolile

ÎPT din zonele

montane

(6) ISJ, CLDPS

(pt. PLAI)

şcolile (pt. PAS)

Resurse: Resurse din sistem, resurse atrase pt. asistenţa tehnică - programe cofinanţate din fonduri

UE

Ţinta 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor

formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare


Indicatori de ieşire

- Până în anul 2020, rata de părăsire timpurie a şcolii 11: maximum 11,3%

- Până în anul 2020, proporţia persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul

terţiar:12 26,7%

Indicatori de impact:

- Minim 50% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire,

măsurat pe fiecare nivel de calificare

- Gradul de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi (indicator

nedefinit în prezent) - măsurat prin satisfacţia angajatorilor în cel puţin 70% din cazurile

investigate

11 Ținta de 11,3 este conformă cu cea stabilită de România în cadrul PNR. Benchmark-ul pentru media la nivel

european, adoptat prin Strategia EU 2020, este de 40%. Se referă la procentul din populația cu vârste între 18 și 24 de

ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de

învățământ sau de formare. (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).

12 Ținta de 26,7% este conformă cu cea stabilită de România în cadrul PNR. Benchmark-ul pentru media la nivel

european, adoptat prin Strategia EU 2020, este de 40%. Se referă la absolvenții de învățământ terțiar, nivelurile ISCED

5 și 6 (EUROSTAT, UOE).


43


1. V. măsurile 2.2-2.5 (privind accesul şi continuarea studiilor)

de la obiectivul 6.1

2. Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

3. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi

adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat

4. Măsuri metodice şi colaborare interdisciplinară pentru

consolidarea pregătirii de bază şi a pregătirii tehnice generale

5. Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii profesionale,

indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei

de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,

marketing, etc.)

6. Integrarea unor elemente de competenţă pentru mediu, ca

parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de

specialitate

7. Colaborare interdisciplinară în cadrul fiecărei şcoli şi între

şcolile din reţea pentru promovarea inovării şi formarea

competenţelor pentru noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare, antreprenoriat.

8. Colaborare în reţea între şcoli pentru calificările care

presupun competenţe combinate, ex.: tehnice şi

comerciale/economice, tehnice-artistice-IT (design, grafică,

publicitate, pagini web) etc.

Termen

Conf.

graficului de

inspecţii/cal

endarului

de activităţi

metodice la

nivel de

reţea şi în

şcoli

Cine răspunde

- Inspecţia

şcolară

- Şcolile din ÎPT

- Reţele de şcoli

şi parteneri

Resurse: Resurse din sistem; resurse atrase din programe cofinanţate din fonduri UE

Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Ţinta 1.3: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte servicii

în folosul comunităţii


Cel puţin 50% din şcolile din reţeaua de ÎPT acreditate ca furnizori de formare pentru adulţi

până în 2013

Până în 2020, o medie de cel puţin 2 programe pentru adulţi derulate anual în medie de

fiecare şcoală acreditată

Până în 2020, cel puţin 500 persoane cuprinse anual la nivelul judeţului regional în cursurile

de formare pentru adulţi derulate de şcoli

Portofoliu diversificat de servicii promovat prin oferta şcolilor


1. Derularea procedurilor de acreditare

2. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a

şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare, în

mod prioritar pentru tinerii care în 6 luni de la absolvire nu se

Termen

Calendar de

activităţi la

nivelul

fiecărei şcoli

Cine răspunde

Şcoli; reţele de

şcoli şi parteneri


44

integrează pe piaţa muncii

3. Relaţia cu întreprinderile pentru formarea continuă a

salariaţilor, în vederea adaptării la schimbările tehnologice şi

organizaţionale

4. Acţiuni de marketing şi promovare agresivă pe piaţa

serviciilor educaţionale

5. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte

servicii educaţionale la cerere, pentru diverse categorii de

beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale şi în

întâmpinarea unor nevoi diverse (competenţe parţiale, IT,

diverse hobby-uri, educaţie pentru tinerele mame sau pentru

vârsta a treia, etc.)

6. Oferirea de programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea

la educaţie (ex. pentru mamele care participă la cursuri de

formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe

parcursul orelor de curs)

7. Identificarea şi valorificarea oportunităţilor de contractare a

unor servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.

/ reţele de

şcoli

Resurse: Resurse din sistem; resurse atrase (taxe de curs, programe cofinanţate din fonduri UE,

etc.)

Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Ţinta 1.4: Imbunătăţirea asigurării calităţii şi implementarea recomandărilor EQAVET

sistemului de asigurare a calităţii în ÎPT


Implementarea recomandărilor EQAVET, la nivelul tuturor furnizorilor de educaţie şi formare

profesională iniţială


1. Elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri pentru

implementarea recomandărilor EQAVET

2. Activităţi de formare pentru implementarea recomandărilor

EQAVET şi diseminare către factorii interesaţi

3. Benchmarking (raportare la un set comun de indicatori de

referinţa) şi schimb de bune practici în cadrul reţelelor de

colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE

Termen

(1) mai

2012

(2) anual

conf.

calendar/pl

an măsuri

de la pct.1

(3) Idem

Cine răspunde

(1) ISJ cu

asistenţă

metodologică

CNDIPT (prin

responsabilul

Punctului

Naţional de

Referinţă

EQAVET şi

coordonatorul

regional)

(2) Conform

plan măsuri de


45

la pct.1

(3) Şcoli,

coordonare ISJ,

asistenţă

CNDIPT

Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase (programe cofinanţate din fonduri UE,

etc.)


Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea

unui loc de muncă

Ţinta 2.1: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere


Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual pentru

elevii din clasele terminale din învăţământul gimnazial şi din ÎPT

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi

alternativele în cadrul sistemului de ÎPT


1. Proiectarea şi implementarea unui plan de activităţi de

informare şi consiliere pentru elevii din anii terminali de

gimnaziu şi ÎPT:

2. Organizarea de evenimente pentru prezentarea de oferte de

locuri de muncă şi pentru orientarea carierei cu implicarea

angajatorilor

3. Colaborarea şcolilor în reţea pentru elaborarea de materiale

de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

Termen

(1) Anual,

septembrie

(2) Conform

calendar

plan de

măsuri

Cine răspunde

(1) ISJ, CJRAE

(2) ISJ, CJRAE

(5), (6) Şcoli şi

reţele de şcoli,

ISJ, parteneri

Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase


Obiectivul 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Ţinta 3.1: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare,

ateliere, infrastructura de utilităţi)

Ţinta 3.2: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire


Până în 2020, toate şcolile TVET din regiune să corespundă normelor de siguranţă, igienă

şi confort pentru elevi

Până în 2020, toate şcolile TVET din regiune să beneficieze cel puţin de dotarea prevăzută

în standardele de dotare minim obligatorie


46

Până în 2020, cel puţin 50% din şcolile TVET din regiune dotate la nivelul standardelor

moderne de pregătire profesională


1. Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a

infrastructurii, stabilirea priorităţilor la nivel de şcoală şi reţea

şcolară

2. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente si

adoptarea unui plan de acţiune corelat cu strategia ofertei pe

termen lung

3. Evaluarea costurilor şi identificarea tuturor surselor de

finanţare care pot fi accesate

4. Pregătirea documentaţiei tehnice necesare

5. Acţiuni de informare şi formare în vederea accesării surselor

de finanţare (ex. pregătirea pentru fondurile structurale

europene)

6. Colaborarea şcolilor în reţea pentru utilizarea optimă a unor

resurse disponibile

Termen

corelat cu

calendarul

surselor de

finaţare

Cine răspunde

(1) Şcoli,

autorităţi locale,

ISJ (coordonare)

(2) Idem

(3) Şcoli,

autorităţi locale

(4) Idem

(5) ISJ, autorităţi

locale, şcoli

(6) Şcolile în

reţea



Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic

din ÎPT

Ţinta 4.1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi

de specialitate


Toţi profesorii cuprinşi anual cel puţin în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau

al reţelei şcolare

Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi, operaţionale în fiecare şcoală

Cel puţin 25% din profesori / an participanţi la un stagiu de formare organizat de instituţii

abilitate

Programe operaţionale anuale de actualizare a cunoştinţelor din domeniul de specialitate,

pentru toţi profesorii de specialitate şi maiştrii instructori, adoptate de fiecare şcoală sau

reţea de şcoli dintr-un domeniu


2. Programe în colaborare cu agenţii economici, pentru

actualizarea competenţelor de specialitate ale profesorilor din

ÎPT, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale

din mediul economic (vizite de documentare / stagii de

formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii

economici / participare la târguri şi expoziţii, etc.)

Termen

Conf. grafic

anual de

activităţi,

Cine răspunde

(1) Şcoli, reţele

de şcoli şi

parteneri

(2) CCD, şcoli,

ISJ

(3) Profesori


47

3. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea

competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din

ÎPT (stagii de formare prin instituţiile acreditate, întâlniri

metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

4. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi

5. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de

colaborare, inclusiv cu şcoli din UE

6. Acţiuni de diseminare exemple de bune practici.

metodişti, şefii

comisiilor

metodice

(4) Şcoli şi

reţele de şcoli

(5) Centrele de

resursă şi şcolile

de aplicaţie

Phare TVET



Obiectivul 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru

asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

Ţinta 5.1: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de administraţie

ale şcolilor

Ţinta 5.2: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii

sociali


Cel puţin un agent economic reprezentat în Consiliul de administraţie din fiecare şcoală din

ÎPT

Reţele de colaborare funcţionale pe lângă fiecare şcoală, care reflectă diversitatea mediului

economic (diverse clase de mărime, domenii şi tipuri de activităţi producătoare de bunuri şi

servicii) şi demonstrează implicare efectivă a partenerilor în toate activităţile cheie

(identificarea cererii şi planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală,

instruirea practică, examenele finale de evaluare, orientarea carierei, formarea profesorilor,

educaţia la cerere, etc.)

Locuri de practică şi condiţii de pregătire în întreprinderi asigurate pentru toţi elevii, în

conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev


1. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din

sistemul de ÎPT pentru asigurarea reprezentării agenţilor

economici în CA ale scolilor IPT

2. Diversificarea portofoliului de parteneriate al fiecărei şcoli

prin încheierea de noi convenţii, creşterea numărului de

parteneri implicaţi, diversificarea obiectivelor şi activităţilor

comune

3. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul reţelei de ÎPT

(baza de date/harta anuală a parteneriatului) şi adoptarea de

măsuri de ameliorare

Termen

(1) Sept.

anual

(2) La

începutul

fiecărui

semestru

(3) Martie,

anual

Cine răspunde

(1) Şcolile din

ÎPT

(2) Idem

(3) ISJ (la nivel

de reţea), şcoli

(4) Şcoli, ISJ


48

4. Îmbunătăţirea organizării examenelor de absolvire, privind

efectivitatea participării partenerilor sociali în cadrul

comisiilor

(4) Iunie,

anual


PRIORITATEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului

şcolar


- elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opţiunilor

accesibile)

- minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea

opţiunilor)


Ţinta 6.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje

Ţinta 6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu


Până în 2020, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din

urban

Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin

pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT

Abandon şcolar în învăţământul profesional de maxim 5 % până în 2020

Plan de măsuri pentru integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES)

implementat prin PAS în toate şcolile din ÎPT


1 Investiţii în infrastructura şi dotarea şcolilor din localităţi care

concentrează un număr semnificativ de elevi dintr-o zona

rurală limitrofă sau din zone cu mobilitate redusă din condiţii

obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces deficitară,

etc.) – campusuri şcolare

2 Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat,

burse, etc.)

3 Infrastructură adaptată pentru accesul elevilor cu

deficienţe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri sanitare

adaptate, etc.)

4 Colaborarea şcolilor din reţea în planificarea ofertei pentru

asigurarea unei acoperiri teritoriale optime din perspectiva

cuprinderii în educaţie şi continuării studiilor la fiecare nivel

de calificare în cadrul traseelor de formare planificate

5 Programe de sprijin pentru elevii care vor să continue studiile

Termen

(1)-(3)

Corelat cu

calendarul

programelo

r de

investiţii, în

funcţie de

sursele de

finanţare

identificate

(4)

Decembrie,

anual: plan

de măsuri

Cine răspunde

(1)-(3)ISJ/MEdC,

autorităţi locale,

şcoli

(4)-(7) Şcoli,

reţele de şcoli


49

prin schimbarea domeniului/traseului de pregătire: programe

de recuperare şi pregătire a elevilor pentru examenele de

diferenţă - colaborare între şcoli în acest scop

6 Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi

integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în

fiecare şcoală din ÎPT

7 Oferirea de programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de

învăţare (în special cei din categorii defavorizate)

8 Colaborare cu autorităţile, instituţii specializate şi ONG pentru

oferirea de asistenţă specializată, consiliere şi sprijin

familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii

sociale sau etnice defavorizate, familii de emigranţi, familii

monoparentale, etc.)

9 Programe de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat

învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare

(5) Conf.

unui grafic

stabilit

anual la

sfârşitul

primului

semestru

(6) martie,

anual

(7) conf.

plan măsuri

(PAS)

(8) idem

(9) idem

(8) Şcoli, reţele

de şcoli,

autorităţi,

instituţii

specializate,

ONG

(9) Şcoli,

autorităţile

locale, parteneri

sociali


Partea a II-a. Analiza nevoilor

2.1. Analiza mediului extern

2.1.1. Analiza mediului economic

La nivel regional activitatea de cercetare-dezvoltare sunt concentrate în judeţele Braşov, Sibiu

şi Mureş care însumează cca. 92% din numărul de cercetători, respectiv cca. 96% din totalul

cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional – situaţie care trimite la cerinţele de

asumare a unui rol sporit din perspectiva nevoilor de dezvoltare regională.

Nevoia relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul

economic şi nevoile acestuia.

Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea ponderii

industriei în formarea PIB şi a VAB judeţene.

Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la nivel judeţean:

În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de

angajaţi în firmele mari, a crescut numărul de firme şi personalul IMM .


50

Creşterea din ultimii ani la nivel judeţen a ratei antreprenoriale, exprimată prin numărul de

IMM la 1000 locuitori şi a numărului mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor raportat la

100 de locuitori.

Diversitatea activităţilor economice:

Serviciile:

Ocupă cea mai mare pondere în economia judeţeană, în creştere constantă în ultimii

ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor se detaşează:

Comerţul– ambele cu potenţial mare de creştere în viitor. Se constată preponderenţa

întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături de o prezenţă în creştere a marilor

lanţuri de magazine

Tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii pentru firme (începând cu 2002, cea

mai mare pondere a VAB în cadrul serviciilor la nivel judeţean, în creştere constantă în

perioada 2001-2008)

Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: (locul 3 în cadrul serviciilor ca

pondere în VAB, în 2006) şi locul 3 după industrie şi comerţ în totalul investiţiilor brute

la nivel judeţean în 2006. Dezvoltarea industriei şi comerţului implică şi nevoi în

creştere de calificări pentru transporturi şi logistică în cadrul altor sectoare economice.

Importanţa în creştere a telecomunicaţiilor: accentul pe noile tehnologii în telefonia

fixă şi mobilă care antrenează schimbări în conţinutul unora dintre calificările necesare

în domeniu (ex. competenţele IT pentru transferul integrat de date, voce şi imagine)

Industria:

Deşi marcat în trecut de restructurări masive, judeţul Mureş îşi păstrează un profil

industrial semnificativ

În prezent pilonii principali ai industriei judeţului Mureş sunt industria energetică,

industria chimică şi farmaceutică, industria alimentară, industria mobilei.

În ultimii ani, o serie de firme multinaţionale şi-au deschis filiale locale şi au realizat un

volum semnificativ de investiţii, contribuind astfel la revigorarea industriei judeţului.

Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea investiţiilor străine sunt industria auto şi

a componentelor auto, componente electrice şi electrotehnice, industria uşoară.

Principalele ramuri industriale sunt: industria extractivă a gazului metan, industria de

exploatare şi prelucrare a lemnului, producţia de mobilier şi instrumente muzicale,

industria chimică şi producţia de medicamente, prelucrarea cauciucului şi maselor

plastice, industria alimentară, industria textilă şi a încălţămintei, confecţii din textile,

piele şi blană, industria altor produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlărie,

cărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construcţii, alte materiale de construcţii, sticlă

decorativă, porţelan, faianţă), metalurgie, industria de maşini, echipamente, aparate

electrice.


51

Construcţiile

Sector în creştere ca pondere în formarea PIB, susţinut de dinamica investiţiilor în

infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie

electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri si dezvoltarea sectorului imobiliar

Agricultura:

Pondere în PIB judeţean peste media la nivel regional şi naţional

Judeţul Mureşul are cea mai mare pondere în valoarea producţiei agricole regionale

(25% în 2010).

Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor, potenţial ridicat de

dezvoltare pentru agricultura ecologică şi agroturism

Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE

Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-

economică şi de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor

ţărăneşti.

Silvicultura:

31% din suprafata judeţului este acoperita de păduri.

Judeţul Mureş detine 16,2 % din suprafaţa împădurită a regiuni.

Beneficiaza de importante resurse naturale

Mediul:

Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului

Implicatiile pentru IPT:

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile

pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale,

importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe

adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

Se desprind două direcţii de acţiune la nivel local:

- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

- Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice

IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin

- Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide

- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)


52

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi

cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

- Creşterea nivelului de calificare

- Importanţa competenţelor cheie

- Limbile străine

- Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare

- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de

exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică,

publicitate, pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie

mediului pe baza standardelor de mediu ale UE

- Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală,

indiferent de specialitate.

Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să

reflecte:

- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.)

şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

2.1.2. Prognoze demografice

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică

pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei judeţului faţă

de 2005 cu 44,6 mii locuitori până în 2025 (- 7,6%), respectiv cu 10,8 mii loc. până în 2013 (-1,8%).

- v. Anexele 1b şi 1c

Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2003, cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa 0-14

ani, cu 7,1% (-6,9 mii pers.) până în 2013, respectiv cu 22,5% (-21,8 mii pers.) până în 2025. În

schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani)- (v. tabelul 2.6).

Tabelul nr. 3

2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025

2013-2005 2025-2005

Nr. % Nr. %

România 21.733,6 21.614,7 21.226,3 20.696,6 20.026,4 19.243,4 -2.371,3 -11,0

0-14 3.632,7 3.432,5 3.152,9 3.024,6 2.798,7 2.511,8 -920,7 -26,8%

15-64 14.993,1 15.033,4 14.990,2 14.606,0 13.956,6 13.384,0 -1.649,4 -11,0%

65 si peste 3.107,8 3.148,8 3.083,2 3.066,0 3.271,1 3.347,6 198,8 6,3%

Regiune 2.545,2 2.538,4 2.509,5 2.479,9 2.460,6 2.391,7 2.305,3 -58,5 -2,3% -233,1 -9,2%

0-14 426,3 404,8 377,8 371,0 366,6 337,1 299,0 -33,8 -8,3% -105,8 -26,1%


53

15-64 1.781,9 1.790,1 1.787,4 1.760,3 1742,4 1.667,7 1.600,2 -29,8 -1,7% -189,9 -10,6%

65 si peste 337,0 343,5 344,3 348,6 351,6 386,9 406,1 5,1 1,5% 62,6 18,2%

Mureş 586,0 585,3 580,2 574,5 570,7 557,3 540,7 -10,8 -1,8% -44,6 -7,6%

0-14 100,7 96,8 91,5 89,9 88,9 82,6 75,0 -6,9 -7,1% -21,8 -22,5%

15-64 399,9 401,5 401,5 397,5 394,8 383,5 373,3 -4,0 -1,0% -28,2 -7,0%

Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (valorile pt.2013

stabilite prin interpolare) * Valorile din tabel aferente anului 2009 sunt actualizate doar pentru

judetul Mures

Fig. 1

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor

Jud. Mureş, 2003-2025

70

80

90

100

110

2003 2010 2015 2025

Mii p

ers

.

0-14

65 si peste

Sursa: datele din prognoza INS

Figura 1 ilustrează schimbările care se vor produce în raportul dintre tineri şi vârstnici.

Până în 2015, numărul tinerilor se va menţine mai mare decât al vârstnicilor, după care raportul se

va schimba, populaţia judeţului va cunoaşte un proces accentuat de îmbătrânire.

Conform studiului ADR Centru "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din

Regiunea Centru în perioada 2005-2025", realizat pe baza prognozei INS, se estimează reduceri

semnificative la nivel judeţean pe totalul populaţiei şcolare şi preşcolare (3-24 ani) şi în toate

grupele de vârstă analizate, cu excepţia grupei 7-10 ani (cu creştere prognozată de 2,9% până în

2015) – v. tab. 2.8

Tabelul nr. 4

2009 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

3 - 24 ani 154598 138812 128537 -15786 -10.2% -26061 -16.9%

3-6 ani 25036 24427 20144 -609 -2.4% -4892 -19.5%

7-10 ani 24803 25531 22048 728 2.9% -2755 -11.1%

11-14 ani 24660 24633 23742 -27 -0.1% -918 -3.7%

15 - 18 ani 26635 25031 25090 -1604 -6.0% -1545 -5.8%

19 -24 ani 53464 39190 37513 -14274 -26.7% -15951 -29.8%

Sursa: Studiul ADR Centru "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din regiunea

Centru în perioada 2005-2025", realizat pe baza prognozei INS


54

Cele mai semnificative reduceri se estimeză în grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea fiind şi

cele care încadrează grupul ţintă principal pentru planificarea în învăţământul profesional şi tehnic

(15-18 ani pentru liceu şi şcoala de arte şi meserii, 19-24 ani pentru învăţămîntul postliceal şi

superior) – v. tab.2.9 şi 2.10

Tabelul nr. 5

Prognoza populatiei din grupa de varsta 15-18 ani

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

Regiunea Centru 164024 103874 105162 -60150 -36,7% -58862 -35,9%

Mureş 36440 25031 25090 -11409 -31,3% -11350 -31,1%

Pentru grupa 15-18 ani, faţă de 2005 se prognozează o scădere la nivel judeţean cu 31,3%

pînă în 2015, respectiv cu 31,1% până în 2025 – v. tab.2.9

Tabelul nr. 6

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

România 1947386 1428109 1260223 -519277 -26,7% -687163 -35,3%

Regiunea Centru 237126 166203 154632 -70923 -29,9% -82494 -34,8%

Mureş 50849 39190 37513 -11659 -22,9% -13336 -26,2%

Efectele acestor evoluţii vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă

de lucru (mai puţini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potenţial asupra dezvoltării

economico-sociale a judeţului.

Pe de altă parte, în intervalul de analiză 2015-2025, se estimează la nivel regional o

consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii (conform piramidei

vârstelor din sudiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS ), ceea ce

în mod logic conduce la o nevoie crescândă de formare continuă pentru adulţi - în atenţia şcolilor

interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici,

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de

investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă (cu

tendinţă de accentuare, în urma integrării în UE). Apare pericolul unui deficit de forţă de

muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri


55

lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială

şi medicală, etc.).

Se desprinde nevoia de:

Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa

de muncă regională.

Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi

consiliere

c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în

grupele:

15-18 ani: cu 31,3% pînă în 2015, respectiv cu 31,1% până în 2025.

19-24 ani: cu 22,9% pînă în 2015, respectiv cu 26,2% până în 2025

În cifre absolute, în intervalul de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă 15-18

ani ar fi de cca. 25.000 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în învăţîmânt

de cca. 60,2% din prezent pentru grupa 15-18 ani, ar conduce la echivalentul dispariţiei la

nivelul judeţului în învăţământul liceal şi profesional a unui număr de cca. 20 de şcoli de

mărime medie).

În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025)

o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o

nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de

compensarea pierderilor de populaţie şcolară !

Faţă de aceste constatări, se recomandă:

Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

Optimizarea alocării resurselor, prin:

concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu

rezolvarea problemelor de acces

Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care împreună

să realizeze:

o ofertă cuprinzătoare şi diversificată

eliminarea paralelismelor nejustificate

colaborare pentru acoperire teritorială optimă

diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)

Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

d) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani cu

6,2 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la:


56

Nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală

Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

e) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (51 % la nivel regional în 2005), reclamă:

Din partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină

Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care

participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul

orelor de curs)

f) Populaţia rurală. Ponderea populaţiei rurale este semnificativă în judeţul Mureş, 47,2%

Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a

populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi

ruralul. Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să

contribuie prin măsuri specifice vizând:

Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni

Ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei

rurale

Educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor

naturale din mediul rural

Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural

g) Diversitatea etnică caracteristică judeţului, implică:

Educaţie multiculturală

Soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în vedere

dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi dintr-o zonă)

Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate (conf. recensământului din 2002,

6,9% din populaţia rromă a regiunii se înregistrează în Judeţul Mureş.

2.1.3. Piaţa muncii

În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din

România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi

Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de

date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul

sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă

şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO

asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu

statistica europeană (EUROSTAT).


57

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii la nivel regional, conform datelor din

AMIGO, este prezentată detaliat în cap.4.1.1 din PRAI. Principalele concluzii pentru regiunea

Centru sunt rezumate mai jos.

Informaţiile furnizate de AMIGO pentru anul 2009, evidenţiază comparativ cu situaţia la

nivel naţional şi european, un decalaj semnificativ privind rata de ocupare care în Regiunea

Centru este mai mică cu 3,5 puncte procentuale decât media naţională şi cu 9,5 puncte

procentuale faţă de media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul

femeilor şi mai ales în rural.

Se desprinde la nivel regional un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod

deosebit populaţia feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în rural (în

condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).

În 2009, rata şomajului la nivel regional (10,7%) definit conform metodologiei Biroului

Internaţional al Muncii (BIM), se situează peste media la nivel naţional (6,9%) şi european (9%).

În Regiunea Centru, în 2009, rata şomajului (BIM) în mediul rural (11%) este sensibil mai mare

decât rata şomajului rural la nivel naţional (5,4%). Rata şomajului (BIM) este mai mare în cazul

bărbaţilor (12,1%, faţă de 8,8% în cazul femeilor în 2009);

Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani) la nivel regional: mai mare decât la nivel naţional

(30,2%, faţă de 20,8%), mai ales în mediul rural (26,4% la nivel regional , faţă de 15,5% la nivel

naţional)

Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă cea mai mare pondere (28,5%) în

numărul total al şomerilor din regiune, mai accentuat în mediul rural (32,4%). Raportat la

întreaga populaţie din grupa 15-24 de ani, 9,4% din tineri din regiunea Centru sunt şomeri.

Criza economică care a debutat în ultima parte a anului 2008 a condus la o ruptură în

evoluţiile care păreau să se profileze din analiza anilor anteriori cu privire la şomaj şi locurile de

muncă vacante. Din acest motiv, analizele de mai jos, se limitează la evoluţiile anuale anterioare

anului 2008. Deoarece în acest moment (aprilie 2009) seriile de date lunare colectate de la debutul

crizei (septembrie 2008) sunt prea scurte pentru a permite extrapolarea unor tendinţe în condiţiile

incertitudinilor actuale, se recomandă monitorizarea în continuare a evoluţiilor şomajului şi

locurilor de muncă şi actualizarea analizelor din acest capitol.

Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă: mecanică, comerţ,

construcţii, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn, turism şi

alimentaţie, electric , electromecanic, electronică automatizări, industrie alimentară, materiale

de construcţii, silvicultură ,estetică.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: construcţii,

comerţ, economic, turism şi alimentaţie, industrie alimentară – tendinţă generală de creştere a

locurilor de muncă vacante, numărul şomerilor în scădre sau cu evoluţie fluctuantă, balanţă locuri

de muncă-şomeri pozitivă sau relativ echilibrată.


58

Mecanica este domeniul care înregistrează la nivel judeţean un număr semnificativ de

locuri de muncă vacante dar şi de şomeri. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne deficitar, cu

tendinţă de ameliorare faţă de începutul perioadei analizate (2006-2009).

Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic până în 2009 s-a înregistrat - la

nivel judeţean - o tendinţă de creştere a locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de

şomeri, raportul locuri de muncă-şomeri rămâne însă deficitar (cu tendinţă de ameliorare).

Industria textilă pare să se confrunte cu dificultăţi concretizate la nivel judeţean printr-o o

cerere de forţă de muncă neacoperită în cea mai mare parte a intervalului de timp analizat la nivel

judeţean, pentru ca la sfârşitul perioadei în judeţ locurile de muncă vacante să scadă semnificati, în

paralel cu o creştere a numărului de şomeri.

Fabricarea produselor din lemn cunoaşte evoluţii contradictorii la nivel judeţean, prin

creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ≈ fluctuant cu val. aprox.

egale la capetele intervalului

Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; (≈) tendinţă

de echilibrare

2.1.4. Tendinţe privind populaţia şcolară

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul

de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi

financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a

partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de

educaţie.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare

profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi

regional.

Aceste structuri sunt:

- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare

Regională

- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca

organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare

- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt

următoarele:

- Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standarde de Pregătire Profesională.


59

- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor

Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI)

- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de

Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de

Acţiune a Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au

fost antrenate în elaborarea, respeciv actualizarea anuală a documentelor de planificare

strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei

şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei

mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor

(PAS)

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este

esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt

şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung

- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT

- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală

(CDL - componentă importantă a planurilor de invatamant) care vizează adaptarea conţinutului

pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală,

elevi). Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea

şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL.

2.2. Analiza mediului intern (Autoevaluarea)

2.2.1 Predare – Învăţare

Pentru analiza procesului de predare-învăţare s-au constituit echipe la nivelul fiecărei

catedre. Echipele au evaluat activitatea şi rezultatele anului şcolar trecut în cadrul fiecărei catedre,

întocmind un raport. Analiza rapoartelor a condus la următoarele concluzii:

● Existenţa programelor centrate pe activităţile elevului au determinat un anumit sens al

schimbării în didactica fiecărei discipline. Orientarea modernă a strategiilor didactice permite

elevului să exprime puncte de vedere proprii, să realizeze un schimb de idei cu ceilalţi, să


60

argumenteze, să pună întrebări cu scopul de a înţelege, să coopereze în rezolvarea problemelor şi

a sarcinilor de lucru.

● Preocuparea cadrelor didactice pentru a promova egalitatea şanselor şi a împiedica

discriminarea, pentru a stabilii relaţii de lucru eficace cu elevii.

● Evaluarea vizează măsurarea şi aprecierea performanţelor, pune accent pe elementele

de ordin calitativ, vizează progresul în învăţare. Printre metodele moderne de evaluare folosite de

profesorii şcolii noastre amintim: proiectul, eseul structurat, teste cu itemi cu alegere (duală,

multiplă), dezbaterea etc.

● Profesorii sunt preocupaţi de a folosi metode didactice interactive la ore. Avantajele

acestor metode didactice moderne sunt: munca în echipă, legăturile interdisciplinare, dezvoltarea

abilităţilor de comunicare, dezvoltarea capacităţii de decizie, respectarea termenelor stabilite prin

proiectul didactic.

● Resursele materiale existente în şcoală sunt în mare măsură integrate în lecţie pentru

sprijinirea învăţării.

● Un profund caracter interactiv şi interdisciplinar se asigură prin excursiile şi vizitele de

studii realizate cu elevii. Aceste activităţi s-au finalizat cu realizarea unor panouri tematice, albume

foto digitale, expoziţii. Prin aplicarea metodelor interactive s-a remarcat o creştere a motivaţiei

elevilor pentru participarea la astfel de activităţile didactice.

● Cadrele didactice sunt preocupate de formarea lor profesională şi participă constant la

cursuri de formare continuă organizate de Casa Corpului Didactic Mureş, universităţi sau în diverse

alte programe, la sustinerea gradelor didactice, la activităţi metodice la nivelul şcolii şi a judeţului.

La nivelul fiecărei discipline profesorii utilizează unele metode interactive de învăţare:

modelarea, învăţarea prin descoperire, problematizarea, algoritmizarea, lucrul în echipă,

demonstraţia, dezbaterea, conversaţia, exerciţiul etc.

Neajunsuri: număr mic de manuale la clasele a XI-a şi a XII-a; Rezultate slabe la testele

predictive şi iniţialeceea ce denotă o pregătire iniţială slabă a elevilor; din cauza programelor

şcolare încărcate şi a ritmului lent de învăţare al majorităţii elevilor şcolii, predomină evaluarea

sumativă în defavoarea celei formative; motivaţia elevilor pentru învăţare este scăzută; orar

încărcat pentru elevi.

Măsuri: adaptarea strategiilor de învăţare pentru a răspunde situaţiilor individuale de

învăţare, nevoilor, abilităţilor şi gradului de motivare a fiecărui elev; creşterea numărului de cadre

didactice care aplică învăţarea centrată pe elev; încurajarea comunicării elev-elev în procesul de

predare – învăţare; creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a

determina creşterea motivaţiei învăţării, implicarea unui număr cât mai mare de părinţi în

activitatea şcolii, în vederea scăderii absenteismului şi prevenirii abandonului şcolar;

îmbunătăţirea activităţii de marketing şcolar pentru atragerea unor elevi cu o pregătire iniţială

bună.


61

2.2.2. Materiale şi resurse didactice

Liceul tehnologic nr. 1 Luduş dispune de o bază materială adecvată desfăşurării în bune

condiţii a procesului instructiv-educativ, după cum urmează:

Echipamentele moderne din şcoală contribuie în cea mai mare măsură la dezvoltarea

abilităţilor profesionale ale elevilor, pregătind, astfel ,,oameni ai viitorului”.

Liceul nostru dispune de:

• Săli de clasă – 35

• Cabinete – 2

• Laboratoare – 5

• Ateliere – 6

• Sală de sport – 1

• Bibliotecă şcolară – 1

• Cabinet medical – 1

Cantina liceului este închiriată de S.C. JUNIOR FOOD S.R.L. Astfel, elevii noştrii au

posibilitatea ca în timpul pauzelor şcolare să-şi procure o gamă diversificată de hrană.

2.2.3. Rezultatele elevilor

Monitorizarea rezultatelor elevilor se realizează în şcoală de către profesorii diriginţi ai

claselor terminale şi secretariatul şcolii.

În ceea ce priveşte promovabilitatea elevilor în anul şcolar 2013-2014, din cadrul Liceului

Tehnologic Nr. 1 Luduş, s-au înregistrat următoarele rezultate, după examenul de corigenţă,

reprezentate pe nivel de şcolarizare şi profil:

Rezultatele elevilor, precum şi activitatea cadrelor didactice, la nivelul comisiilor metodice

vor fi prezentate în rândurile de mai jos:

Frecvenţa 2013-2014


62

Absenteism 2013-2014


63

Note scăzute la purtare 2013-2014

Promovabilitate 2013 -2014


64

Evaluarea competenţelor dobândite este cuantificată prin rezultatele obţinute de către

absolvenţi la sfârşitul ciclului de instruire prin sistemul de examene de absolvire a ciclului de

instruire (examenul de bacalaureat şi examenele de certificare a competenţelor profesionale)

Rezultatele obţinute la examenul de Bacalaureat în anul şcolar 2013-2014 sunt prezentate

mai jos:



65

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil REAL

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil UMAN

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil TEHNIC

Situaţia comparativă bacalaureat 2012, 2013 şi 2014 – profil REAL/UMAN/TEHNIC


66

După absolvirea unui ciclu de învăţământ, absolvenţii aleg fie continuarea studiilor, fie angajarea

sau plecarea în străinătate. O parte dintre ei sunt înscrişi în situaţiile AJOFM, fiind şomeri.

Analiza inserţiei socio-profesională este exemplificată mai jos:

2.2.4. Îndrumare şi consiliere

Unul din obiectivele dezvoltării instituţionale ale şcolii îl constituie creşterea şanselor de

inserţie socio-profesională a tinerilor absolvenţi pentru industrie şi servicii.

Orientarea şi consilierea vocaţională este foarte importantă în şcoală unde tinerii au nevoie

de susţinere pentru dezvoltarea stimei de sine, depăşirea barierelor în calea învăţării, a

menţinerii acestora în procesul de învăţare, a sentimentului de competenţă, a eficienţei, a

flexibilităţii, a creativităţii şi a relaţionării pozitive cu aspiraţiile lor.

2.2.5. Calificări şi curriculum

Liceul Tehnologic nr. 1 Luduş oferă pregătire profesională tinerilor din judeţul Mureş în

domeniile: textile-pielărie, mecanică, mecatronică, electrotehnică, prin cursuri de zi şi prin

şcoala de arte şi meserii.

Prin aplicarea CDŞ-ului şi CDL-ului la şcoala de arte şi meserii se urmăreşte completarea

competenţelor de bază şi dobândirea unor noi competenţe pentru diferite domenii ceea ce

va determina facilitarea mobilităţii ocupaţionale, inclusiv intersectoriale.


67


68

2.2.6. Resurse materiale

Colaborarea cu agenţii economici din aceste sectoare asigură pregătirea profesională a

tinerilor în condiţii concrete de muncă.

Dotarea atelierelor prin programul PHARE permite desfăşurarea instruirii practice la

standardele învăţământului european.

Foarte importantă este dezvoltarea şi întreţinerea bazei materială a şcolii prin acţiuni de

sponsorizare, obţinute de la agenţii economici.

Sprijinul material al agenţilor economici se materializează şi în organizarea unor activităţi

extracurriculare expoziţii, spectacole, baluri, diverse activităţi sportive.

De o deosebită importanţă pentru reabilitarea bazei materiale au fost lucrările stabilite şi

executate prin programul PHARE .

În vederea pregătirii în bune condiţiuni a anului şcolar 2008-2009 au fost reabilitate sălile

de clasă, precum şi grupurile sanitare ale şcolii, cheltuielile fiind acoperite din venituri

proprii şi de la bugetul local.


69

2.2.7. Resurse umane

Echipa managerială a şcolii noastre este puternic implicată în reformarea învăţământului

garantând un climat de muncă în echipă cu puternice disponibilităţi la programul prelungit

şi efort.

Şcoala dispune de un puternic colectiv didactic format din 68 cadre didactice, din care 66

cadre sunt calificate.

Două cadre didactice au dublă calificare, prin absolvirea cursului postuniversitar de

“Informatică aplicată şi programare”.

Pe lângă personalul didactic activează în şcoală un număr de 23 de angajaţi încadraţi în

categoria personalului didactic auxiliar şi nedidactic, din care 7 angajaţi în categoria

personalului didactic auxiliar.

2.2.8. Parteneriate

De-a lungul anilor, Liceul tehnologic nr. 1 Luduş a dezvoltat solide relaţii de parteneriat cu:

Agenţii economici din zonă

Instituţiile locale (primărie, poliţie, judecătorie, AMOFM)

Instituţii de învăţământ superior (Cluj-Napoca, Braşov, Mureş) şi CCD

ONG-uri

Parteneriatele încheiate cu agenţii economici vizează formarea profesională în condiţii

concrete de muncă şi contribuie la orientarea în carieră a tinerilor. Astfel elevii şcolii

noastre desfăşoară instruirea practică la S.C. UNIREA S.A., S.C. AUTODOM, S.C. ETALON

SERVICE S.A., S.C. ZAHĂRUL S.A., S.C. SAMARCU S.A., S.C. MENELV BORSE S.A., S.C.

TERMOELECTRICA S.A.

Tot în favoarea formării profesionale de calitate, clasele a IX-a şi a X-a SAM efectuează

vizite la alte firme din zona Luduş, altele decât cele la care se desfăşoară practica şi de

asemenea au întâlniri cu specialiştii acestor unităţi economice.

Pentru prevenirea şi combaterea unor evenimente antisociale şcoala noastră a dezvoltat

relaţii de parteneriat cu Poliţia şi Jandarmeria Luduş.

Relaţiile cu instituţiile de învăţământ superior: Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu a permis participarea

unui număr mare de cadre didactice la examenele de obţinere a gradelor didactice.


70


71

2.3. Analiza S W O T

Puncte tari (S)

RESURSE UMANE

- cadre didactice titulare în marea majoritate cu grad didactic I şi II;

- disponibilitatea majorităţii cadrelor didactice de a desfăşura un învăţământ de calitate;

- bază largă de selecţie a elevilor, putându-se realiza cel puţin o clasă de elevi

performeri;

- elevi disciplinaţi şi în mare majoritate preocupaţi de rezultatele şcolare;

- relaţie foarte bună profesori-elevi;

- implicarea elevilor şi a profesorilor în desfăşurarea activităţilor extraşcolare şi

extracurriculare;

- buna pregătire profesională a cadrelor didactice;

- participarea cadrelor didactice la cursuri de formare şi perfecţionare prin grade

didactice;

- participarea cadrelor didactice şi a şcolii în proiecte şi programe derulate în cadrul

POSDRU

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

- bază materială bună pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ (cabinete,

laboratoare, ateliere, sală de sport)

- trei cabinete de informatică conectate la internet

- existenţa unor camere în Internat care pot să ne aducă venituri prin închirieri

- încălzire separată (prin centrale termice proprii) pentru fiecare clădire

- existenţa unui cabinet de consiliere şi orientare

- dotarea majorităţii sălilor de clasă cu laptop şi videoproiector, precum şi cu table

magnetice

- dotarea cabinetului de informatică, a laboratorului de fizică, de chimie-biologie şi

macatronică cu tablă interactivă

- dotarea sălilor de clasă cu mobilier nou

- renovarea laboratorului de chimie - biologie

RESURSE CURRICULARE

- organizarea şcolii prin cuprinderea unor multiple forme şi niveluri de învăţământ: liceu

zi, liceu şi şcoală profesională

- buna funcţionare a comisiilor metodice din şcoală şi a comisiilor de lucru

- implicarea C.R.P. şi C.C.E. la elaborarea programelor curriculare

- implicarea profesorilor în cadrul catedrelor în elaborarea de programe pentru

disciplinele opţionale

- Implicarea elevilor şi a părinţilor în alegerea CDS-urilor

RELAŢII COMUNITARE


72

- colaborarea cu autorităţile locale, cu unităţile locale din oraş

- legătura cu organele de poliţie în ceea ce priveşte asigurarea pazei şi siguranţei elevilor

- colaborarea cu consiliul reprezentanţilor primăriei

- identificarea agenţilor economici şi ONG.

- încheierea convenţilor de colaborare între şcoală şi agenţii economici

- dotarea ag. ec. corespunzatoare

- existenţa persoanelor calificate în domeniu

- desemnarea persoanelor reprezentând agentul economic responsabil în instruirea

elevilor

Puncte slabe (W)

RESURSE UMANE

- existenţa unor deficienţe în sistemul de evaluarea elevilor la unii profesori cu accent pe

informativ şi nu pe formativ

- neimplicarea activă a întregului personal pentru aplicarea regulamentului şcolar


- inexistenţa unui cabinet de documentare şi informare pe teme de PM şi PSI

- fondul de carte al bibliotecii învechit

RESURSE CURRICULARE

- lipsuri în stabilirea standardelor de performanţă ale şcolii (la nivelul personalului didactic

auxiliar şi personalului nedidactic)

- inexistenţa la nivel de catedră a unor criterii unitare de evaluare a elevilor de la clasele

paralele

- iniţiativă uneori greoaie şi reţinută a unor cadre didactice în aplicarea CDS,CDL

RELAŢII COMUNITARE - număr mic de contracte de sponsorizare

- număr mare de elevi pe agent şi pe grupe de practică

Oportunităţi (O)

RESURSE UMANE

- perfecţionarea sistemului informaţional

- antrenarea în mai mare măsură a cadrelor didactice la cursuri şi activităţi de perfecţionare

- trecerea la învăţământul general obligatoriu la zece ani


- modernizarea bazei materiale din internat astfel încât spaţiile rămase nefolosite să poată fi

închiriate ocazional

- sprijin material acordat de comitetele de părinţi pentru zugrăvirea sălilor de clasă

- crearea unui ambient plăcut în clasă

- lucrări de hidroizolaţii la clădirea internatului şi a sălii de sport


73

RESURSE CURRICULARE

- popularizarea ofertei şcolii prin proiectul şcolii

- reconsiderarea relaţiei „şcoală-familie” în vederea îmbunătăţirii proiectării CDS în funcţie

de posibilităţile şcolii şi de preferinţele elevilor

- înfiinţarea unor clase cu profiluri şi specializări care să corespundă nevoii actuale de forţă

de muncă

RELAŢII COMUNITARE

- stabilirea unor relaţii de parteneriat cu şcoli de peste hotare

- întărirea colaborării cu Consiliul reprezentativ al părinţilor în vederea atragerii de fonduri

prin sponsorizări sau donaţii

- reconsiderarea colaborării şcoală-primărie

Ameninţări (T)

RESURSE UMANE

- pensionare unor cadre cu o foarte bună pregătire profesională şi micşorare numărului de

cadre tinere bine pregătite profesional care pot să se îndrepte spre învăţământ

- lipsa locurilor de muncă pentru absolvenţi

- scăderea populaţiei şcolare la nivelul învăţământului liceal şi profesional


- odată cu trecerea clădirilor şi a terenurilor în patrimoniul Primăriei se întrevede o scădere

a finanţării datorită sărăciei bugetului local

- preţurile ridicate la manuale şi la cărţi didactice

- lipsa unor cereri pentru microproducţie la atelierele şcolare

RESURSE CURRICULARE

- supraîncărcarea curriculară a elevilor şi a profesorilor

- lipsa resurselor financiare pentru a putea desfăşura un CDS variat pe grupe de elevi

- opoziţia unor profesori în a-şi schimba mentalitatea şi a accepta schimbarea, noul

RELAŢII COMUNITARE

- lipsa de interes a agenţilor economici privaţi faţă de contracte de sponsorizare.

- lipsa unei legislaţii care să stimuleze agenţii economici în relaţia de parteneriat cu şcoala

2.4. Principalele aspecte care necesită dezvoltare

1. Corelarea ofertei TVET din zonă cu nevoile de calificare

Diversificarea ofertei educaţionale la şcoala de arte şi meserii şi la şcoala postliceală

de specialitate

Încheierea de contracte cu agenţii economici şi instituţii pentru organizarea de

cursuri de formare a adulţilor


74

Desfăşurare de campanii promoţionale "agresive" referitoare la oferta educaţională

2. Dezvoltarea capacităţii de informare şi consiliere profesională

Consilierea individuală a tuturor elevilor cu probleme

Consilierea individuală a elevilor şi conştientizarea acestora cu privire la utilizarea

eficientă a calculatorului în pregătirea profesională

Elaborarea unui program de evaluare referitor la feed-back-ul consilierii privind

dezvoltarea relaţiilor şcoală-familie

Elaborarea unor programe, în colaborare cu instituţiile locale, pentru combaterea

fenomenelor antisociale

3. Reabilitarea infrastructurii si achiziţionarea mijloacelor de învăţământ şi a

echipamentelor didactice aferente domeniilor prioritare

Identificarea nevoilor de reabilitare a infrastructurii şi stabilirea priorităţilor

Atragerea de resurse financiare pentru modernizarea bazei materiale a şcolii

Realizarea de venituri extrabugetare prin folosirea atelierelor şcolare pentru

producţie precum şi din închirierea unor spaţii.

4. Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din TVET

Elaborarea curriculumului CDL pentru clasele de la şcoala de arte şi meserii şi

organizarea practicii din CDL numai la agenţii economici, pe bază de contracte de

practică

Cuprinderea tuturor cadrelor didactice la stagiile de formare privind dezvoltarea

învăţământului profesional şi tehnic

Dezvoltarea activităţilor de instruire centrate pe elevi

Elaborarea unui program de stimulare materială a elevilor şi cadrelor didactice care

obţin performanţe la olimpiade şi concursuri

5. Dezvoltarea de parteneriate eficiente in TVET pentru o formare profesionala de

calitate

Atragerea de burse pentru elevii proveniţi din familii cu venituri mici

Dezvoltarea de contracte de parteneriat pentru crearea de facilităţi de tip "gustarea

de la ora 10" pentru elevii care desfăşoară activităţi practice la agenţii economici

Elaborarea unui program pentru sprijinirea încadrării rapide a absolvenţilor în

producţie

Dezvoltarea parteneriatelor cu instituţiile de învăţământ superior pentru formarea

continuă a personalului didactic


75

6. Creşterea până în anul 2020 a gradului de cuprindere în TVET a categoriilor cu risc de

marginalizare

Repartizarea de clase în oferta educaţională pentru elevi din grupurile ţintă

Atragerea de venituri extrabugetare pentru burse de şcolarizare acordate elevilor

proveniţi din familii cu venituri mici

7. Formarea unei personalităţi complexe la elevi, prin dezvoltarea unor activităţi

extracurriculare atractive

Diversificarea activităţilor educative extracurriculare

Realizarea de venituri extrabugetare pentru desfăşurarea acţiunilor educative

Organizarea de competiţii extracurriculare, cu participare elevi-profesori, în calitate

de competitori


76

Partea a III- a. Planul de acţiune al şcolii

3.1. Plan operaţional Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

Pe baza analizelor efectuate, a priorităţilor stabilite anterior, ne-am propus următorul plan operaţional:

PRIORITATEA NR. 1 Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare

OBIECTIV 1.1 Identificarea nevoilor de calificare

ŢINTA: Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultat aşteptat Termen Responsabili Parteneri Cost Sursa de

finanţare

Promovarea unui proiect strategic la nivel

zonal în sprijinul corelării ofertei ÎPT cu

piaţa muncii

Informaţii actualizate anual privind

evoluţia pieţei muncii judeţene

Studii de monitorizare a inserţiei

socioprofesionale a absolvenţilor ÎPT

Sept. 2014 –

august 2015

Director

Director

adjunct

Diriginţi

ISJ

AJOFM

Parteneri

economici şi

sociali

- Resurse din

sistem

OBIECTIV 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

ŢINTA: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de pregătire şi calificări)


finanţare

Actualizarea anuală a PAS pe baza

informaţiilor din PLAI, cu particularizările

specifice judeţului

Realizarea şi reactualizare PAS Octombrie

2014

Dir. adj.

Director

Echipa de lucru

ISJ Mureş

Perteneri

economici şi

sociali

- -

Evaluarea schimbărilor în structura

economică a zonei şi evaluarea forţei de

muncă prognozate

Cunoaşterea tendinţelor de

dezvoltare a unor ramuri economice

în perioada 2013-2014

Octombrie

2014

Dir.

Dir. adj.

PRAI

PLAI

ISJ Mureş

AJOFM

-


77

Parteneriate cu agenţii economici Creşterea gradului de absorbţie la cel

puţin 80%

Iunie 2015 Dir. adj. Agenţi

economici

AJOFM

- -

Parteneriate cu şcolile gimnaziale din zonă

şi liceale din judeţ

Realizarea planului de şcolarizare în

condiţii optime

Mai 2015 Dir.

Dir. adj.

Şcolile

generale

- -

Fundamentarea planului de şcolarizare

pentru anul şcolar 2013-2014

Ponderea calificărilor din domeniul

tehnic să crească

Noiembrie

2014

Dir. adj. ISJ Mureş - -

Dezvoltarea competenţelor

antreprenoriale la elevi

Introducerea în CDL a competenţelor

antreprenoriale să crească la cel

puţin 40%

Aprilie 2015 Dir. adj.

Resp. Catedra

tehnică

Agenţi

economici

Catedra

tehnică

- -

Chestionarea agenţilor economici privind

nevoile de forţă de muncă, competenţe

noi, niveluri noi, calificări noi

Răspuns de la cel puţin 10 agenţi

economici

Creşterea absorbţiei

Interes crescut pentru şcoală

Decembrie

2014

Dir. adj. Agenţi

economici

- -

Colaborare interdisciplinară în cadrul

fiecărei şcoli şi între şcolile din reţea

pentru promovarea inovării şi formarea

competenţelor pentru noile tehnologii,

calitate, design, marketing, tehnici de

vânzare, antreprenoriat.

Protocoale de colaborare între şcoli

Produse ale colaborării

interdisciplinare

Iunie 2015 Director

Dir. adj.

Diriginţi

Cadre didactice

Şcolile din

reţea

ISJ Mureş

OBIECTIV 1.3 Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

ŢINTA: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT


finanţare

Instruirea membrilor CEAC în

conformitate cu Legea calităţii şi cu

elementele de noutate

Implicarea fiecărui membru CEAC în

realizarea sarcinilor specifice

20.09.2014 Dir. adj

Resp. CEAC

- -

Realizarea monitorizărilor interne, pentru

fiecare perioadă, o dată la trei luni

Interpretarea rezultatelor obţinute,

diseminarea în cadrul fiecărei catedre

Pe parcursul

anului şcolar,

Dir. adj

Resp. CEAC

Resp. Comisii

metodice

-


78

a acestor rezultate şi a măsurilor de

îmbunătăţire.

din trei în trei

luni

Psihologul

şcolar

Desfăşurarea observărilor la lecţie şi

analizarea acestor observări

Îmbunătăţirea activităţii la clasă a

tuturor cadrelor didactice.

Efectuarea acel puţin 2 observări, pe

semestru, de către fiecare cadru

didactic

30.05. 2015 Dir.

Dir. adj.

Resp. CEAC

Resp. Comisii

metodice

-

Gestionarea corespunzătoare a

conflictelor din cadrul şcolii (elev –

profesor, elev – elev, profesor - clasă)

Diminuarea accentuată a conflictelor

din cadrul şcolii

Îmbunătăţirea relaţiilor interumane

15.06.2015 Dir.

Dir. adj.

Resp. CEAC

Psihologul

şcolar

Diriginţii

Consilier PPE

-

Procurarea şi distribuirea tuturor

curriculelor şcolare

Cunoaşterea şi aplicarea planurilor de

învăţământ şi a programelor şcolare

de către fiecare cadru didactic

15.09.2014 –

15.06.2015

Dir.

Dir. adj.

Resp. Comisii

metodice

-

Urmărirea permanentă a mişcării elevilor

şi completarea documentelor şcolare

Gestionarea corectă şi la timp a

tuturor cererilor de transfer ale

elevilor, precum şi a actelor de studii

şi a registrelor matricole

Anul şcolar

2014-2015

Dir.

Dir. adj.

Secretariat -

Întocmirea proiectului de buget în

conformitate cu nevoile şcolii

Gestionarea eficientă a fondurilor

primite de la Consiliul Local

Anul şcolar

2014-2015

Noiembrie

2014

Dir.

Dir. adj.

Administrator

financiar

Consiliul Local

Primăria Luduş

-

Atragerea de fonduri extrabugetare din

sponsorizări şi donaţii

Implicarea membrilor comunităţii în

dotarea şcolii

Anul şcolar

2014-2015

Dir.

Dir. adj.

Agenţi

economici

Părinţi

-

Monitorizarea absolvenţilor după

absolvire

Ponderea elevilor participanţi la

examenele de bacalaureat, respectiv

de certificare va fi de cel puţin 85%.

Procentul de promovabilitate a

examenelor de cel puţin 70%

31.08.2015 Dir.

Dir. adj.

Diriginţi

Părinţi

-


79

Monitorizarea frecvenţei elevilor atât la

cursurile de teorie, cât şi la orele de

practică

Frecvenţa medie pe şcoală la sfârşitul

anului şcolar va fi de el puţin 90%, iar

ponderea elevilor cu note scăzute la

purtare sub 5%

15.06.2015 Diriginţii Părinţii -


OBIECTIV 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă

ŢINTA: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere


finanţare

Monitorizarea şi evaluarea elevilor Evaluarea cunoştinţelor elevilor din 5

clase apreciate prin punctajul stabilit

Iunie 2015 Dir.

Dir. adj.

Consilier PPE

Psiholog şcolar

Diriginţi - Extrabugetare

Consilierea elevilor pentru dezvoltarea

abilităţilor de relaţionare în cadrul orelor

de dirigenţie

Testarea elevilor privind abilităţile

dobândite

Februarie

2015

Dir.

Dir. adj.

Consilier PPE

Psiholog şcolar


Consilierea elevilor din clasele terminale

de către AJOFM privind cererea de pe

piaţa muncii

Consilierea a cel puţin 150 de elevi la

cel puţin o oră de dirigenţie

Iunie 2015 Dir.

Dir. adj.

Consilier PPE

Diriginţi

AJOFM

- Extrabugetare

Consilierea elevilor din clasele terminale

cu deficit în luarea deciziilor

Evaluarea abilităţilor de luare a

deciziei şi soluţionare a problemelor

la elevii consiliaţi

Mai 2015 Psiholog şcolar Diriginţi

AJOFM

- -

Evaluarea opţiunilor absolvenţilor claselor

a VIII-a promoţia 2013

Procentajul de absolvenţi care

optează pentru Liceul Tehnologic

Nr.1 Luduş

Iunie 2015 Dir.

Dir. adj.

Consilier PPE

Directori

CJAPP

- -

Elaborarea ofertei de şcolarizare pentru

anul şcolar 2013-2014 şi tipărirea de

materiale de prezentare

500 de exemplare cu oferta de

şcolarizare

Mai 2015 Dir.

Dir. adj.


Prezentarea ofertei de şcolarizare Participarea a 15 persoane din cadrul Iunie 2015 Dir. Directorii - Extrabugetare


80

părinţilor absolvenţilor claselor a VIII-a şi

absolvenţilor

şcolii la şedinţele cu părinţii

absolvenţilor claselor a VIII-a

Dir. adj.

Consilier PPE

şcolilor

gimnaziale

Consilierea diriginţilor în vederea

dobândirii cunoştinţelor şi tehnicilor de

lucru pentru completarea portofoliilor de

Educaţie Permanentă a elevilor

Portofolii de Educaţie Permanentă

întocmite profesional pentru toţi

elevii şcolii

Mai 2015 Dir.

Dir. adj.

Psiholog şcolar

Diriginţii

Profesorii

- Extrabugetare


OBIECTIV 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

ŢINTA: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)


finanţare

Inventarul necesarului de lucrări de

reabilitare a infrastructurii, stabilirea

priorităţilor la nivel de şcoală şi reţea

şcolară

Şcoala va corespunde normelor de

siguranţă, igienă şi confort pentru

elevi

Şcoala va beneficia cel puţin de

dotarea prevăzută în standardele de

dotare minim obligatorie

Şcoala va fi dotată la nivelul

standardelor moderne de pregătire

profesională

Corelat cu

calendarul de

finanţare

Anul şcolar

2014-2015

Director

Dir. adj.

Administrator

financiar

Administrator

de patrimoniu

ISJ

Parteneri

economici

Consiliul local

Resurse din

sistem

Evaluarea necesarului de dotare cu

echipamente si adoptarea unui plan de

acţiune corelat cu strategia ofertei pe

termen lung

Evaluarea costurilor şi identificarea

tuturor surselor de finanţare care pot fi

accesate

Pregătirea documentaţiei tehnice

necesare

Acţiuni de informare şi formare în

vederea accesării surselor de finanţare

(ex. pregătirea pentru fondurile

structurale europene)



81

OBIECTIV 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT

ŢINTA: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate


finanţare

Programe în colaborare cu agenţii

economici, pentru actualizarea

competenţelor de specialitate ale

profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile

tehnologii şi schimbările organizaţionale

din mediul economic (vizite de

documentare / stagii de formare în

întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii

economici / participare la târguri şi

expoziţii, etc.)

Toţi profesorii cuprinşi anual cel puţin

în activităţile metodice organizate la

nivelul şcolii sau al reţelei şcolare

Scheme de mentorat pentru

profesorii debutanţi, operaţionale în

fiecare şcoală

Cel puţin 25% din profesori / an

participanţi la un stagiu de formare

organizat de instituţii abilitate

Programe operaţionale anuale de

actualizare a cunoştinţelor din

domeniul de specialitate, pentru toţi

profesorii de specialitate şi maiştrii

instructori, adoptate de fiecare

şcoală sau reţea de şcoli dintr-un

domeniu

Conform

graficului

activităţilor

propuse

Anul şcolar

2014-2015

Director

Dir. adj.

Cadre didactice

ISJ Mureş

CCD Mureş

Parteneri

economici şi

sociali

- Resurse

proprii

Resurse din

sistem

Programe de formare continuă pentru

dezvoltarea competenţelor metodice şi

adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT

(stagii de formare prin instituţiile

acreditate, întâlniri metodice, lecţii

deschise, scheme de mentorat în şcoli,

etc.)

Scheme de mentorat pentru profesorii

debutanţi


OBIECTIV 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi

furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

ŢINTA 5.1: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de administraţie ale şcolilor

ŢINTA 5.2: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali


82


finanţare

Identificarea de noi parteneri şi obţinerea

acordului acestora pentru a participa activ

la buna consiliere şi pregătire a elevilor

Realizarea a cel puţin 5 protocoale

(colaborări, parteneriate)

Ianuarie 2015 Dir.

Dir. adj.

Consilier PPE

Agenţi

economici

Instituţii

ONG-uri

- -

Realizarea unor relaţii de parteneriat

durabile cu instituţii care pot oferi sprijin

în orientarea şi consilierea elevilor privind

cariera

Realizarea a cel puţin 5 protocoale

(colaborări, parteneriate)

Mai 2015 Dir.

Dir. adj.

Consilier PPE

Agenţi

economici

Instituţii

ONG-uri

AJOFM

- -

Atragerea în parteneriat a agenţilor

economici care să fie dispuşi să aloce

timp, bani şi resurse umane pentru

desfăşurarea activităţilor de parteneriat

Locuri de muncă pentru elevi

Burse

Decembrie

2014

Dir. adj. Agenţi

economici

- -

Creşterea rolului reprezentanţilor

angajatorilor în evaluarea competenţelor

elevilor la absolvire

Participarea angajatorilor în comisiile

pentru evaluarea competenţelor

profesionale, precum şi în evaluarea

activităţii practice

Iunie 2015 Dir. adj. Agenţi

economici

- -

Realizarea unei mai bune colaborări cu

partenerii pentru a îmbunătăţii sprijinul

acordat elevilor cu nevoi speciale (CES)

Programe de recuperare, asistenţă

individualizată

Mai 2015 Dir. adj.

Diriginţi

Psihologul

şcolar

CJAPP

Direcţia pentru

Protecţia

Copilului

- -

Realizarea de parteneriate cu unităţi

şcolare din judeţ şi din ţară

Îmbunătăţirea calităţii învăţământului

profesional şi tehnic

Identificarea a cel puţin 5 şcoli

Februarie

2015

Dir. adj.

Resp. CEAC

Unităţi şcolare - -

Îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat cu

părinţii în vederea antrenării acestora la

întregul proces – instructiv din şcoală

O mai bună colaborare şcoală –

familie, profesor – elev – părinte

Elabo0rarea şi semnarea acordului de

parteneriat

Octombrie

2014

Dir.

Dir. adj.

Consilier PPE

Părinţii - -

Identificarea agenţilor de profil din zonă Întocmirea pe domenii a listelor cu Octombrie Dir. adj. Agenţi - -


83

agenţii economici parteneri şi

potenţiali parteneri

2014 economici

parteneri

Realizarea hărţii parteneriatelor Cel puţin 10 contracte de parteneriat

încheiate cu agenţii economici

Decembrie

2014

Dir. adj.

Consilier PPE

Agenţi

economici

parteneri

- -

Analiza desfăşurării practicii comasate la

agenţii externi

Fişele de evaluare a practicii

comasate să răspundă în proporţie de

100% competenţelor ce trebuie

atinse prin standarde

Iunie 2015 Maiştri –

instructori

Agenţi

economici

implicaţi

Maiştri –

instructori

Agenţi

economici

implicaţi

- -

PRIORITATEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

OBIECTIV 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar


- elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opţiunilor accesibile)

- minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea opţiunilor)


ŢINTA 6.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje

ŢINTA 6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu


finanţare

Colaborarea cu personal medical pentru

cunoaşterea procedurilor de prim ajutor

Informarea profesorilor în

cunoaşterea procedurilor de prim

ajutor

Decembrie

2014

Dir.

Dir. adj.

Cadre medicale - -

Includerea de prevederi în Regulamentul

de ordine Interioară a şcolii, stabilite în

urma negocierilor între Consiliul

profesoral şi Consiliului Părinţilor, care

este supus apoi aprobării în Consiliul de

administraţie

Propuneri din partea profesorilor

consilieri

Decembrie

2014

Dir.

Dir. adj.

Diriginţii

Părinţi

- -

Întâlniri ale cadrelor didactice şi părinţilor

cu reprezentanţi ai justiţiei, poliţiei,

Întâlniri ale cadrelor didactice şi

părinţilor cu reprezentanţi ai justiţiei,

Iunie 2015 Dir.

Dir. adj.

Justiţia

Poliţia

- -


84

bisericii, care să promoveze necesitatea

acceptării şi sprijinirii permanente a

elevilor cu CES

poliţiei, bisericii Biserica

Activităţi comune de tip şcolar şi

extraşcolar cu şcoli speciale în care să fie

implicaţi şi părinţii

Parteneriate între profesori şi părinţi Iunie 2015 Dir.

Dir. adj.

Părinţii

Diriginţii

Profesorii

- -

Identificarea elevilor care prezintă riscul

abandonului şcolar

Stabilirea nominală a elevilor din

clasele a IX-a şi a X-a liceu care

prezintă pericolul de abandon şcolar

din diferite motive (probleme

materiale şi financiare, dezinteresul

elevului pentru învăţătură, lipsa

supravegherii părinţilor etc.)

Noiembrie

2014

Dir.

Dir. adj.

Părinţii

Diriginţii

Profesorii

- -

Monitorizarea prezenţei la programul

şcolar al elevilor

Nici un elev exmatriculat din cauza

absenţelor nemotivate

Semestrial

Decembrie

2014

Aprilie 2014

Dir.

Dir. adj.

Părinţii

Diriginţii

- -

Continuarea parteneriatului încheiat cu

Poliţia de Proximitate

Rezolvarea cazurilor care necesită

intervenţia şi a Poliţiei de proximitate

Mai 2015 Dir.

Dir. adj.

Poliţia de

Proximitate

- -

Parteneriat cu părinţii elevilor Încheierea de parteneriate cu părinţii

fiecărui elev din clasa a IX-a liceu

Noiembrie

2014

Dir.

Dir. adj.

Părinţii

Diriginţii

- -

Consiliere specială pentru elevii care

prezintă riscul abandonului şcolar

Rezolvarea cazurilor care necesită

asemenea intervenţii

Iunie 2015 Dir.

Dir. adj.

Părinţii

Diriginţii

Psihologul

şcolar

- -

Asigurarea de facilităţi elevilor din familii

cu venituri mici. Programul „Bani de

liceu”, burse sociale

Scăderea numărului de abandonuri

şcolare din motive financiare

Noiembrie

2014

Dir.

Dir. adj.

Părinţii

Diriginţii

- -

Întocmit,

Responsabil CEAC, prof. Oprea Mihaela


85

3.2. Plan managerial - director

Întocmit,

Director, prof. Botezan Claudia


86

Partea a IV- a. Consultare, monitorizare şi evaluare

4.1. Scurtă prezentare a modului de organizare a procesului de consultare din timpul elaborării planului

În vederea elaborării PAS-ului au fost consultate Strategia Dezvoltării Învăţământului

Preuniversitar–MECT, PRAI din Regiunea 7-Centru şi PLAI - Mureş pentru a stabilii contextul

naţional, regional şi local.

În vederea implicării active şi responsabile a întregului personal al şcolii au fost constituite

echipe de lucru cuprinzând un număr mare de profesori şi personal administrativ. Activitatea

acestor echipe a vizat următoarele componente: contextul local, regional şi naţional, curriculum,

parteneriate, învăţarea centrată pe elev, consiliere şi orientare privind cariera, baza materială.

În prima fază activităţiile s-au desfăşurat pe echipe după care au avut loc întâlniri în plen în

care s-a analizat stadiul de lucru la care s-a ajuns şi s-au stabilit următorii paşi în elaborarea

Planului de Acţiune al Şcolii. Responsabilitatea sintetizării materialelor şi întocmirii varintei finale a

planului a revenit unui grup restrâns de persoane.

Prin această modalitate de lucru fiecare catedră şi departament din şcoală a realizat o

autoevaluare a activităţilor desfăşurate până la momentul actual şi au fost încurajaţi să-şi

monitorizeze şi să-şi evalueze propria performanţă şi să identifice domenii ce necesită

îmbunătăţire şi să stabilească strategiile viitoare care să satisfacă aspiraţiile profesionale şi

personale ale elevilor, cerinţele angajatorilor şi ale comunităţii.

În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare s-au constatat următoarele

aspecte care reprezintă priorităţi majore pentru şcoala noastră: corelarea ofertei şcolii cu nevoile

de calificare, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolii, dezvoltarea competenţelor

profesionale ale personalului didactic, dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere, dezvoltarea

şi diversificarea parteneriatului social, creşterea gradului de cuprindere în educaţie.

4.2. Monitorizare, evaluare, implementare

Pentru implementarea şi evaluarea a planului de acţiune al şcolii, este constituită comisia

pentru asigurare a calităţii, care va fi responsabilă cu monitorizarea procesului de implementare şi

care va organiza întâlniri periodice cu tot personalul şcolii în care se vor prezenta rapoarte privind

stadiul realizării obiectivelor şi vor propune măsuri ameliorative

Fiecare arie curriculară şi comisie care îşi desfăşoară activitatea în şcoala noastră a elaborat

un plan managerial în care se regăsesc obiectivele planului de acţiune al şcolii.

LICEUL TEHNOLOGIC NR. ILUDUS - PIANUL DE ACTtUNE AL SCOLl1- 2014-2020

Coordonarea generalia procesului de implementare va fi asigurati de Consiliul deAdministratie, Comisia de Evaluare $i Asigurare a Calititii $i responsabilii armor curriculare $i acomisiilor din $coali.

Evaluarea se va realiza pe baza tintelor ;ia rezultatelor a$teptate pentru fiecare obiectiv. Cainstrumente de evaluare ne propunem urmitoarele:

> Realizarea anuali a unui studiu $i rectualizarea planului de actiuneTn caz de nevoie

> Rapoarte de activitate semestriale

> Sondaje la nivelul profesorilor $i al elevilor

> Numirul de participanti la activititile organizate $i sondarea opiniilor persoanelor implicateprin aplicarea unor chestionare

Numirul$i relevanta partenerilor implicati aplicarea unor chestionare agentilor economicir a S

87

Documents

$COMI PAS · Echipa de proiect a ales această durată de viaţă de 6 ani ţinând cont de modificările ... Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unităţii