VASILE HATEGAN

CONSILIEREA FILO S OFICA,de la practicd la profesie

CUPRINS

M4nInroducere in practica qi consilierea filosoficl

l. Prezentare general6 apracticii filosofice2. Ce este consilierea filosoficd3. Despre originile conceptului de consiliere filosofic64- Domeniile de interes ale practicii filosofice5- Scurt istoric al conceptului de consiliere filosofic[6- Despre leg[turile interdisciplinare ale consilierii filosofice7 - Relalia consilierii filosofice cu filosofia academicd

Cep*totul 1 AspeCe teoretice ale principalelor modele de consilierefiboffi qilicm in lume. Detrnifi 9i teorii, aprecieri gi critici

1- Elemeate &bazji ale principalelor modele de consiliere filosoficl2. ApariSia consilierii filosofice in Germania

2-l G€rd Achenbach - pdrimek cmsilierii filosofice2J Eckt nuschm,o Prirrt sistematiae teoreticl a

mliriifficc3- Dfrd& mrd-micae h emsilierea filosofic63.I t m lt[rinotrqi metoda PEACE

3.2 Peter Koestenbam- filosoful corporatist3.3 Peter Raabe qi consilierea filosoficd drept formare3.4 Ran Lahav, intre viziunea despre lume qi cdutareain{elePcirrnii

4- Teffii gi modele in Europa gi Israel4-t ID ltali+ ca Neri Follastri ;i Stefano Zampiei+Z infrary, coMrc Sautet gi Oscar Brenifier4.3- in Marea Brihie, cu Tim LeBon qi Jules Evans4.4.lalsrael, cu Shlomit C. Schuster4.5. in Olanda, cu Ida Jongsma gi Ad Hooge,ndijk4.6 Premisele consilierii filosofice in Romdnia

5- Modelul medierii in aparifla unei noi profesii

C{pitolul2 Principalele forme de consiliere filosoficil. Scrut[ introducere2- Consilierea filosofici pe niveluri de aplicare

2. 1 Consilierea filosofic6 individual62.2 Consilierea filosofic[ de grup23 Consilierea filosoficd,in organiza{ii qi companii2-4hactica filosoficd la nivelul comunit[tilor si institutiilorpublice

11

11

t6t922263254

63

63

69

69

75

767685

87

93

101

101

108

t14118

122

t26138

1s1

151

ts2153

r69184

r93

II

L8Z

982692

v9z197,

097,

egErSorTqrg

IsuU ep col uIrrznlouoc rS uelcerdy

usegord rrou eleiueledruoc erdseq .L

rrsagord rou rerm li?llseceu erdnse WIdO .9

elelrcrlqndap r1n3e:'rucn1 ep rrnprq8 'pcrlcetd eunq ep euuou ,glrnpuoc

op n€s pcrle ep rnlnpoc e'leuorse3ro:d tnlets rnun EOlEJoq?lf 9.ttu:tur

plueruuln-3e: ri rarsalo:d e qiuepl,,: :r 1i::s-,S:6 ::::u:;:-F:;nou lersoJoJd e ale:uaz::J;: ;: 'Jii"rr-ta ::.-, E:L::'-;11] i >

6SZ t:rsalo:deereluerualSa.t ruruad opua.ral'a1al ap lr:undo:d raun e pirqo5 y E

BgZ rrsego:d rrou E eJe,\oruord ap docs nc gleuorsegord eeJaroosv t.SSST, lzuoriednco InpJ?puuls rS zleuorsegord earecgqe3 g.gESZ lliednco Ieun a sre4sl8erug ep empecord I.SISZ c11foso1gfnrpsuoc

ep rerse3:ord e pleuoriryrlsur eerelSeormcer n-rlued lerrrm ep edelg .gpl€JeqrT elsegord €c ecgosolu rrJerlrsuoc elrcrlslJolcBJeC .,

eruerrrog ut el"JeqrT rrse3:ord roun ruqluotuel8er e1e ecrpFnl epedsv .tueedorne

]xeluoo ur rS urueulo5 uI rusrleJeqr1 rS erseJord e1 eruolnud eldscuo3 .7

enrlcedsred rS pnlce nlpels - regosolg nrpcrlcerd ?eJ?zrleuorseJoJd .Ielugurog ur BIBJaqII else;ord BJ aJgosolg Ure[suoJ grplueual8er

a1u ecrplrnI elcadsy .ragosolu grgrpcurd zeruzrrzuorsaJord g p1o11du3

plrlce pcgosolg efieypeyl 7. y?Arlce P^qelrpeu

"erels .I.,

p^llellpeu ecrlcerd rS gcgosolg eeJerlrsuo3 .,Joluoruas

" pcgosolu EeJerlrsuoc ,.t

uiplrmleur relsJgl e pcgosolg €eJerlrsuoC €.€Feuq rS riuecselopu n-rlued Ecgosolg eerer1rsuoJ Z.t

lldoc n-4ued pcgosolg eererTrsuoC .I.gelsrgl ep edn:8 ed glecqde gcgosolg eererTrsuoJ .€

eleuorz?co ecgosolg rcrlcerd e\y g.(,

6sz

6nz6EZ

9EZ

EEZ

Et7,

6Z(,EZZ

9IZ9tznr7,EIZ7,rzZIZttz

I \. ce Ia practici la profesie

rine Si completeazd, cu;ele lor forme) aplicate in

trecute in revist[ ceteyasilieriii filosofice, cu alteea unor situalii individualellicate.ctica filosoficd Ei diverserti intre ele este aceea cde investigare ;i solulionareieia consacrate gi pe deplinc.L in plind expansiune, ard in contradiclie cu alterl,r-nar. ln aceasti ordine de. i:nire anumite discipline- -------:-::tie. creAnd astfell t- -. ,:3 :.'3:te domenii.msr-r:;: i-osot-rce, autorulr ul or_qanism profesional:5. o:nrm fiecare practician,r l--3Sir-r practici - clienful. .- - -..f o recomandare

rcast4 consilierea:. : -::::hensivd qi de. .-.-.:tilor concrete

de studii dese irscrie in preocupirilenrofesionalizare, fiind un::c;tsii, in curs de aparilie

,.ni univ. dr. Florin Lobonfmisoara, 18 februarie 2018

I

INTRODUCEREin practica gi consilierea filosoficl

1 Prezentare generall a practicii filosofice

ln av-3aS.5 car13 ne p:ci:[3= :. :.':i::tiem necesitatea ;i importanJaJeosebita pe care o poate avea de acun .:;-'-r si .:::ialtsul ln t-riosofie. o persoand

:are a inr.dlat si elaboreze o ar*zumenta:i: :c::,-:: sr ;3:3 s:5:ane-ste acele proceduri, ..sofice practice, necesare pentm a 3'-:1 .-:.:::::scani. in sensul de a inteleee, . : ,j:i cuprinse ininlelepciunea C: S3Ccr.3 a .rma:i:i1il. despre care marii filosofi.-:- r:'z.tiT1at doarlaa scrie eseun sau raial3 de r-rlosofie. care au ddinuit de-a lungul.-::-lurilor.

Supunem astfel atentiei anumite elemente din teoria filosoficd care, prinirtermediul consilierului filosofic, vin in sprijinul omului de rdnd ce va gdsi, astfel,:aspunsul la o problemi a sa. intrucAt vom vorbi despre caracterul aplicat ali-r1osofiei, acest fapt poate fi un motiv bun pentru adeplii filosofiei academice de anu fi de acord cu aceastd abordare practici.

Ne asumdm aceasti atitudine Ei continuim un altfel de demers de cercetareasupra modului in care filosofia poate fi pusi in practicd, in interesul promovdriiconceptului de consiliere filosoficd c[tre beneficiarul direct, omul care are nevoie de

sprijin in ciutdrile sale.

Ideea aceasta este deja incetd{enit[ qi in lumea contemporani, prin faptul ci-llosofia este strict o preocupare doar a filosofilor, fiind in exclusivitate dedicati lor. cercurilor in care acegtia igi prezinti ideile. Acest fapt poate fi un mod eronat de: pnvi lucrurile, daci ne gdndim doar la utilitatea filosofiei in societatea umane,manifestati inci din wemuri str[vechi. Practic toli oamenii, chiar qi intr-un modinconqtient, practicd filosofia prin faptul c[ ei g6ndesc si transmit idei de la om laom. Practicianul filosof aduce acum cu sine unele idei filosofice intr-o form[organizatd, qi profesionald, dovedit[ a fi foarte utild in rczolvareaunei probleme.

intrebarea pe care ne-o punem este: Ce a;teaptd oamenii acum de lafitosofie?Oamenii cautd gi a;teaptd rdspunsuri simple, care sd le genereze o anume

capacitate de intelegere sau de acceptare ori un drum anume de urmat in viali, motivpentru care este important ca fiecare gedinji de practic[ filosofic5 sd inceapd cuo intrebare asupra cdreia subieclii se vor concentra. Dupi acea primi intrebare de

'l€mleu rs lceJoc urglnuuoJ el ES olse ]u"uodurr rsruIS Ec peJc Jep <e4seou rrierl € El€riuose eJEcoAoJd o else Ilgqe4q ound eu V

'sundsg: un rS glep eJ€ceg ep zcsuase8 es rS luaueuued r:pqe4uggund rS-gs elSeuz-erpu1 elpc Joluleclec Iece else Josolg un pJ eunds ure1n4

'piepr e:dsep ldecuoc Iace n€s eepreece 'leuosJad pou un-Jlur 'scqdxe ps pugcJecul 'lcur1srp poru un-4ur ldacuoc neseepl oreoag 1e1erfue1ur ne re Bc ruluad rS ereproqe ep Jol Inpou uud pug: lnuud uJ

'{ueueuuad Folp}npc elSru purg ec rieSoyelec lsoJ nB rgosolg 'uo e11mu eq .pfer,L epporu Bc regosolg e eJrugep Bnou o pugundrur 'elelercos ut Ipuuou nou urp euorj.zodEA es Irgosoyg 'pcgosolg gcrlcerd ep erSolopoJoru Bnou eJs€eoe uud 'e:ec n-quedArlour 'egosolg pzztpnls aJEo Iec ad eSoplec 1-e ep lrSer8 poru un else €lsocv

'gdrugs rrueru?o lgcop IeJll" uurrrdxe es e-ruc

rS eueun lej.uelsrxa re runruoo luleruered urp eser erec 'nruerls ruo un olsa IUosolUpc eeexe 'l1iptercos Irup"c ur eunrj.dec3e

"lseece 15 pcug plsrsred rehtr 'elelru€runru1ued pluegodurr erinquluoc o eJuceg snpe ne eJEc pruees ep gosolg lereueSe rriglruerun e ppeorred eJecerg 'ecuosolg rrcrlcerd 1ruo1nie nJ 'rueur€o a;luud?snpeeJ g € ep uq:odo lueruoru un g eleod etsoce '-rolrapr IE nruauop un puru p3

ltSer8 gleleqcrle lsoJ e ogfoso1t7 runcz gued EJEC puEJ ap Inruo r-!uad Eirq.r_caJJEuraJEpJoqE paJ€ 1rL\€ nE eJr-Iosolll H:uJS asEorelunt: p: r:.'ruie-r !t-Jo]?D tzliu:eiur e-srucnl ]sec€ ret'lsrleapr un nt uo e:lnlil:: 1:x!';as? lSo-I E -tiursur-.r'::z:gd utq

rlosolu ap

WZrIrLl:t eretuudxa ap Inlnpou IS Inlruxel ttun3unl qtuotup JErqJ nES lrsoloJ lEJusgosrnlruelnqeco,\ eznec rnp Foaun 'aogosolu arado ec Jol runlcel IIipllnJUrp IE ^rlou.rlnldrurs urp '1ruo1r1rc Fo ellnr.u ep lelzrncsep ne ecgosolg elrJolJcs €o e)€od

isap ap rulsap TdolTsaco pldutgtul as a) ap atDO'ecseallc o ps edecur e epelur"uJ rerqc 'else po€J reru es leiunuar ne oJec ednp 'egosolg op oUBc o ,elelrzounc

urp Jeceru 'lrogspr ne ruetueo riyn4 'crlcerd ueld un-4ul IS Iepl elsece rucnle1 eund e ep rS suos ]sece uI llnur rplu eceJ e ep EJ"lc piurpuel o runc? eJe euerun

"e]"lercos 'e,rllcedser reuoel e pc4cerd elelqrqecqde o lS glep eJ€oag ep €oJBecuJ

es cgriurrls Ie^ru e[unu? un el €11€ rcs prrrJoJ o-r1uJ 3un[e eJ€c elrepr e4urp eJEcegnc 'ecnuepece Jolnueruop pml uJ luole rueJrn ou pceq .roleiurqS e1u rrue{uop ell?eged e:eur uJ pceJ o gs elep pcJeecul unc eSu 'glerpeurr elelqrqecqdu ap pluel pls€ecegJeJo es I gcep rogosolg erinlo,r.e u1 puedrunc ap luoruoru un g eluod elsecv

'rz nc tz ap ?r1seou eizr,r u1 elceJoc rapr elec? upcqde ps uelnd eJEc uI1nporu ugd rS royninyos eersp8 uJld 'roleueyqord eere,rlozer upd :plzrpeur alelllltno 'leJlsu 'eele 1od rS gcrlcerd ur runoe osnpe g 1od ecgosolg eFoe] urp aluecJ€ruelropr el€ol pc pm8rse eu eJ€c luerl Iece else ,gcrlcerd e1 eFoel

"l ep €orooall

eceJ eA ec 'ecgosolg EeJerlrsuoJ 'rouelqord eatetqozal BI ocnp ec ?eec ,dunt apeunrserd o ee^e e grq;'gsrqcsop EJeruuu o-4uJ ec"J es Inlol epun,repr rS elueurn6:eu1 'rmsundspr rS rJEqe4uI uJ plsuoc p-Soyerp eprm ,pdrcrped arec Joloo JonuruIrqrsecce egeog pfequrq rS ln8olurp elso Ireleqzep Jolsece 1e priuese yn[e1ue.r.y

'€eJel?qzep 1u:od e-s oJE3 nJ a-rEqerlur€ec€ ap gp?q arznlcuoc o ey e8rmle e n-4ued nes rrinlos reun earsp8 EI alrtn U1od ec e4uoc nes ord repr ns eluerun8re pcnp? es ?cJecuJ rorr rriuedrrrued 'arlcaga:

erse;ord e1 pcrlcerd e1 ep 'VCISOSO.IIS yIU1IITISNOCZI

tC-\. de 1a practic[ la profesie

u idei pro sau contra ce potr concluzie legati de acea

t si limbajul foarte accesibilintrebari qi rlspunsuri, inhisa. fErd aaYea o presiuneierea filosoficd, ce va facene asigur[ ci toate ideilercnca gi pot avea, astfel, orea soluliilor qi prin modul5 de zr cu zi.ia ilosofiei dacd i se ofer[*Je'a sd o fac6 in mare parteo.-r:reniilor academice, cu

-: arume nivel gtiinlific se

c::r :-::3ative. Societateai;,=s: si:ls si de a pune la

enr aJ ristbrt. mdcar dinmai i-acd asta, chiar inaintec: Cestul de des?:: ::-- : tl:orul. din simplult:: :-: :"-:za vocabUlaruluil.ll- -- : r :\rnmar e :utilizat

: '. . -= 'i-. r. lar aCeSt lUCru

li;= .- :iut acea abordarew.i; z tbst etichetatd greqitrlt opofun de a fi readusle penoadi a umanit[1ii a:rrr:utie importantd pentru.-auul societdfii, aceea cd:i ai existenlei umane si

re srudiazI filosofia, motivtllosofici, filosoful se va

detlnire a filosofiei ca modmste ciutitori permanenli,i au interpretat fiecare ideeintr-un mod personal, acea

are indrdznegte s[-gi pund;puns.ietii noastre, dar cred cd gi

Vasile Halegan

Suntem acum la o r[scruce a filosofiei, in care aceasta incearcd si glseasci o

altd direclie decit cea teoretici in care s-a manifestat atit de mulli ani, prin ins[gimodalitatea de exprimare academic[ adoptatd, acum intdlnindu-ne cu o altiorientare, pe care indriznim sd o propunem in aceastd carte: aceea de a pune inpracticd filosofia.

Poate fi promilitor pentru toli acest nou concept al consilierii filosofice, insensul ci se deschid cii noi de inlelegere a vielii, iar prin acest mod de lucru pot fiarrasi oameni noi, care pot experimenta filosofia ca mod de via!5, aducAnd-o astfel

-: r ia{a lor cotidiani, fapt ce poate duce qi la o transformare individual5 qi personald. fiecdruia dintre noi. Credem cd nu este intdmplitor faptul cd, in prezent,consilierea filosofici este tot mai mult identificatd cu arta de a pune intrebiri, iarrdspunsurile care derivi din aceastd procedur[ pot duce la rezolvarea unor chestiuniesentiale din viata fiecdruia. Dar pentru a aplica corect consilierea filosofic6 este

in:ortani inrctCe a;ra s5 :o:::::r drn antrchitate spre prezent. Filosofia este un modde r';a:a care;::c:sr'ii ;e.:: ::l..sc: s" ---: :.-itv in gdndire si constient cu privire la.eea ce se intAmpla in t-recare zi

.{ristotel credea cd unul dilr: :.:::::-: :.-zi::',: :-: :-llosorlei este acela cd,

rirlru a o practica, nu ai neloie a: :r-s----:.r3:-:: s::,-.:i:. ii o poii thce onunde;r cu

..-':: Chiar dac[ studierea l-l1csr^-r:l --: r.; o:t:i i:.I.-r:c:auna rdspunsun finale.

- :-.-- lLare la oricare dintre irr:::::..e -egat: tie riala sr de moane. si*rur ne r-a

. --: sa vedem aceste intrebdn mu,t nai clar 5i r-om invata sa profitdm intr-un fe1 de

rlurC€SUl de interogare in sine.Vom constata ca nu trebuie sd gisim neapdrat rdspunsuri clare sau absolute, ci

:ai degrabi vom fi atragi de procesul interogativ care ne duce tot mai profund la operspectivd filosoficd. Rdspunsul la intrebdrile personale ale individului este generat:hiar de arta punerii intrebirilor potrivite pentru aflarea rispunsurilor mai greu de

gasit, iar filosofii, aga cum am mai spus, sunt adeviralii c[utitori, in sensul c6 eisunt cei care se indoiesc permanent Ei caut[ argumente solide pentru fiecare ideeexprimatd sau suslinutd.

Consilierul filosofic devine, astfel, specialistul care poate ghida sau ajutao persoand pentru gdsirea unui rdspuns personal. Acest nou specialist este cel care-. ine cu proba practi cd a rezolvdii problemei ce face obiectul ciutirii unei persoane,

:r-rtiv ce impune un grad ridicat de profesionalism, care va duce la clarificarea;-..L1tor asemenea situalii.

Au apirut deja multe disculii ;i dispute in diverse ldri din lume, chiar desprelimitele acestei noi profesii liberale, precum gi interpret[ri despre lezarea ahordiscipline, cum ar fi psihologia sau psihiatria c1inic6, despre care vom vorbi maitdrzit. Consilierea filosofic[ incepe sd fie considerat[ o ramurd foarte tdndrd a

filosofiei; ea este asemeni unui copil care incepe acum si creascd qi s[ se dezvolte.Pe ldn_sd faptul c[ apare acea necesitate de a apela la un consilier filosofic, existi qi

interesul tot mai mare de pregitire al unui filosof specializat in practic6, ce are nudoar o pregitire minimali in filosofie, ci este Ei un specialist in consiliere sau

consultan![ filosoficd. Pe m[suri ce timpul trece, putem spune c[ practica filosofieiva fi o parte a viitorului consilierii personale.

13

'erunu? Arl€m3

IoJ rm nc 'gleorpaul porlceJd o €o 'ejeue8 ur 'puruou 'l"npl^lpq JolnlE rnun erruoJ qns'pnr1e11nsuoc elsa regosolg e pcrlcurd gnou ?lseece gc aunds uelnd 'oroleu nu eJ€c

rolec lnurluds ug ucr,ues elsece nc ur,\ egosolg ep riua,tlosqe ap alptu reru lot rerunuun eJec uud 'cgosolg mlruer1rsuoc nes rnFlu"]Fsuoc e ?eece 'rou rrsa3:o:d raunemlsod u1 'rrurn1 e1e upi olFur uI 'luecel reru plurze:d es uurcrlcerd InJosolrJ

'egosolg ep Iunc€ ellJeJoJoleluerurulsur prolnle nc 'areqturqcs rS ericeger ep sacord un erirur e op e]"seJe]ureueosred ep undru8 nes eu?osJed g lod ru€rcgeuaq'erznluoc u1 'ecryqnd ripluolneJ€Iqc nes esugJlseJ ol€Icos liElrunuoc 'ecrlryod rmdru8 'ecqqnd nis elu,tud rruedruoc'eueos-red ep rclu undru8 gcrydrur e-rec 'erzcrlde ep rrueuop ell" ellnru rS eerru 1od?elsoce Ec nes 'eyede pplpul uc'eueosred reJpclto ESoJp€ 1od es ocgosolg epcrlcrrdzc Insues u1 '11qrlcrpard ep lnlsep g eleod er€qeJlur plseece e1 lnsundsgS

ilzD ap ouotodruayuo) Darunl ug ogfoso1g[a1n riocrldo .torSa)o

tttotcgfauaq iltns aln) :e]se €ruees ul Elenl g e eundul es eJuJ el€qariui O'eJelluruuoc nes eleuorieztrc?rc'dru8 ap alugdncoa:d

ep elereue8 elcedse e11e rS urncerd 'gco:drca.r ee:a8aleiur ri dnr6 ap EeJeJrunruoJ'gierrr ep IJol€A Joun elrriecrldur 'rrunrcdalaiur ceJetn!) 'lolu?qrurr.{ls e::euorlsaS'eldecuoc IS Iepl Joun ruEllo.\zap Eeletrsar:-.: ::-:.r?Lr:El:xr. nt ilurrs!-1E ea:rn-:riurluunutluoJ'dn-ra- ap r.ps:'-:s.'::;:-..-i-tt r;:::i::t.:':-:r;-: ";.:--':.:jrunrice 'ua8ale Joun EZ?q Ei r:s toJ er r:F: ;o-ur. ;:;:szi ':',1.ll.;E Eu:iqojo o :p atzialeldecuoc Joun EaTEJUuEIJ :U rE runJ'ro.\au nzs rrierurs ellnur retu ruluad..:olnleep" rerqc urnu ealnd tue-el rcr]oerd elsecy 'erzuorinlos e:ds e:epen uJ elnl€ rauelnES retrrelrp Bml€u ep rS ericurg. ur 'regosolg 1e pcqde secord lsece urrd elnuriqorJ lod ec etzlperul Iiplllltn ?Aelgc ep tereue8 purg 'n1dr1yruu U r? psundsgg

it,tnpacotd aga)D apq pfi[D au ar D7'.eqe4uJ rrr"-eu pcep JeC'ltlcedser lnlnsecord 1e ro1elryce; rm rS

'l1nul reru :erqc eleod 'e1se ye - Josolg un Jeop g e l"Jeprsuoc g eleod reru nu 'ctlcetdpour uJ urncu elernSp;sep 'regosolg ecgrceds rmpecord Jolsec€ IruoleuopJooJ

'elsede yliecgruures nus LmJeAep? 'rmsues Jorm €eJelnuc 'eueosred raun JoluolelrS rolunpug8 erdnse reriuelu eeJ?4uecuoc 'rnplcerqns upSorelur BeJenurluoc'efueuedxa elle reun eiuue.;er 'ereoyel ep ropipcepnl e prerodurel zerepuedsns'rolarrlleurellp €aJenl€Ae :etunu€ rS 'erelsecu ecgrceds elunpecord up ellruucsesoloJ es regosolg ecrlcerd u1 'eruuo{n1os erds nes eJe}eqzep uJ E}sU" uuel ederunue IJpcUIJelc raun rueuriqo eJ?seceu eluerun8re Joun €eJrsolog rS ecr8o1 'gcrluceerrpug8 :U Je runc 'regosolg ecgrceds elueunlsur Jolec€ eereztltltL uud 'auerun

Ilrlpug8 e erepq8 .p po.- nou un runce cnpe reuosolg e1e rcllcerd ep IeJisv'F?tlmuoc JEIqc nes rtuudruoc 'eueos:ed ep undn-r8 'aueos:ed

pzeepeJe ec euelqord eyeun euotinlos u n4ued eJeseceu eleluerurulsur runoe are aJEJ

uun rc 'elereue8 rrJoel J€op gllonep erec 'plce4sqe pulg €c Lroeun glnz?.\ purldrcsrpeece else r€ru nu Bgosolg pc eunds urelnd 'zec lsexe uI 'Errun uJ rue ep rJ3z elo]€cnc mop 'euurodrueluoc epeoued uJ luecer ep Irusep lrirqde E erpc rS eurnl ulp IrEiollrurr reru ur elBJJBSuoc efep rucnl ep epoleu rS rmpeco:d eutiuoc aJec 'pogosolgpcqcerd ep ldecuoc mlnou erdnsz eteluezatd o euuc pls€ace ul eceJ ruo1

ersegord e1 pcrlcad e1 op 'VCISOSO'IIJ V1IUAITISNOJ

E lli"--

,t

l-{. ce 1a practicd la profesie

ou^ui concept de practic[a ,-onsacrate in mai multeJa contemporand, doar cufilosofia nu mai este aceaioar teorii generale, ci unaiele probleme ce afecteazdrari.

rnod de ghidare a g6ndiriiofrei. cum ar fi: gdndireaen: unei clarificiri anume:tica filosofiei se folosescevaluarea alternativelor,

r-,a unei alte experiente,r:i asupra gAndurilor giru s e::rifi catii aparte.. ::s-]s'-rale acum in mod

-+-::. :--a:e chiar mai mult,

tracedui?:t.ir:ali imediate ce pot fi: !: :-. :arura dilemei sau-::- :-:ra numi chiar ,,de:-::-: :::3a UnOf COnCepte

, --=-. -:_,': aleeeri, acliuniji- :: _-rp. Continudm:r- *:l: to31 ;1 concepte,jire unor r-alori de via!6,: aite aspecte generate de

;.=. Cirte sunt beneficiarii:i'predictibil, in sensul ci

:r id aparte, sau cd acesteagrupuri mici de persoane,sociale restrdnse sau chiarJ sau grupuri de persoanecu ajutorul instrumentelor

: tan ale lumii, in posfuraui filosofic, prin care une sen-icii in sprijinul celorilosohei este consultativi,racdce medicald, cu un rol

15

De aceasti datd, filosoful practician nu vorbeqte de temele tradilionalespecifice dezbaterilor filosofice, ci este preocupat mai mult de rezolvarea unorprobleme personale qi curente ale persoaner.

Filosoful practician nu face o expunere a noliunilor filosofice cunoscute, elCoar valorificd unele elemente ale gdndirii filosofice ce pot sprijini persoana,

ajutdnd-o astfel si triiascd normal.Cu acest nou mod de a filosofa putem spune c[ filosofia coboarl acum din nou

::rntre oameni, in viala real[. De;i mulli dintre ei iqi doresc sd fie ajutali, avind

-.' 3rse intreb[ri Ei frdm6ntiri, majoritatea acestora ajung de multe ori la bitrdnele-l:a sd fi gdsit incd rispunsurile pe care le-au cdtfiat permanent in via!6. Alegerile lor:u depins poate qi de faptul cd nu au avut gansa si fie consiliaji corect pentru a gisiraspunsurile corecte.

Din toate aceste considerente rentTtd o a1t6 intrebare: Ce poate face filosofia inlcest setts?

Dezbatenle fllosoirce pot cobori acum la nir-elul omului cu probleme; ele aduc

-nrotdeauna soludi creative, den'oltdnd cea emotie a sensului descoperit cu ajutorul:--1osofiei.

Filosofii sunt acei pistrdtori ai ideilor de inlelepciune ale umanitalii, care, deqi. - ,: s:rse doar intr-un mod academic, acum pot ajunge ;i in viala cotidiand. E un- ..:,-.: t-:r ca acest lucru sd se intdmple acum, prin promovarea unei noi ocupa{ii:- - ..;-.'-ale. aceea de consiliere sau consultanld filosofici. Un specialist in filosofie: -- e,: tace acum mai mult prin aplicarea ei fie la nivel individual, fie la nivel de grup...r .a nir-elul societSfii.

Dar pdnd acolo mai sunt multe etape iar pentru a ajunge la nivelul intregii!lrr:teti trebuie sd invdtim un lucru simplu: si infelegem viala ca pe o modalitate. ::-: , :: : rii pe aceastd planetd, si infelegem simplitatea fiecirui moment al vie{ii: - ---:-. :::- -r:-:-, .l::::e. privind vrata atlfel. Viaja poate fi o c[ldtorie frumoasi,

:: . --.;--:- :: ='.:-.r-:-r-.3 .; :.,-=--li personale, pe care le facem zilnic, in fiecafer-urncni ai i r::.:. rur.lsir3 D.: : :-e _l:ncin fiecare 1a frdmAnt[rile noastre, la

=-.r;unle >i inuebinle pe car3 m ie ruren ziinic sau de multe ori pe tot parcursul'. r:rii. constatem cA perrnanent avem inrreban 1a care ne gAndim inca pentru a gdsi

- :5spuns. Cu toate aceste argumente, inclindm sd spunem cd fiecare intrebare are

. -: :ispuns posibil, doar ci nu s-au continuat niciodatd cercetdrile pentru a-l afla.--:::.-'rea noastrd major[ este de aface ceva mai mult pentru dezvoltarea acestei-=:-:. r'enind astfel in sprijinul celor care au preocuparea de a gdsi consilierul:o=\ it care sd ii poat6 ajuta altfel decfrt o fac alli specialiqti, mai ales cei care aplic[::rapiile medicale. Oare ne poate ajuta acest proces de consiliere filosoficd?

Pomind de la ideile filosofice ale umanit[1ii, ne poate aduce acest proces un:a-ipuns sau o solulie de fiecare dat6? Acestea le vom putea gisi simplu, printr-undialog sau printr-o refleclie asupra unei idei supuse atenliei sub forma unei intrebiri.

Ret'leclra asupra unei intrebiri poate duce la gisirea unei solulii optime cuajutorul conceptului de ,,consiliere filosoficI", ce nu se mai bazeazd doar pe ideilesi tezele filosofiei, ci merge mult mai departe, in sensul cd este o aplicalie

rS ecgr:u1c el ES Ecpecul 'uermdnse:d:zop eceJ Blsece gcep ,nes igp e1 elsecu erec edelmsundser pug^tesqo 'es uurelqord nc elsece ed e}uru;uoc I-ps eoJeecul rS g1r,tu1odeeJeqe4rrJ eund 'eriuele nc ellncsu reop 'rmsrmdsgr ep ye gmJ rep ,1e nc ezeeq8olerprS ugqe4ug eund 'nps Fluorlc nc usrqcsep erincslp o ppeod cgosolg Iruerlrsuoc eJ€Jug 'lznpr,rrpur 8o1ery un ec rerJosoyg ecrlcerd llruu reru Wllo,\zep e-s lueze:d u1

'llpl1unuroc esrelrp urp elueu8es Joun nes roprueduroc gjeserpeeererlrsuoc uFd lenu4uoc € seJepurlxe eJ?c pdnp'rlie$rs elllunue e^lozil e n-quedIJErU reru pmdru8 uJ surlxe ne-s rcrlcurd eJsece nrzJg] reru 'gte1 uy pieg yincsrp nusrmr^Jelu Jorm €urroJ qns '.Ecuosolg erderel op ]eurqec un-4ul olenprlrpur I4ulglul€l JBop eecnpet es €Uosolg esa;o:d B ep poru nou JSoJB lndecu; el gc?C

'eles reuelqord erdnse elueuo1-u ruluad Jerqc nes ucguelo e rulued n"s el?s ellJglugurgr; e1 sundsa un ecsuesu8rS-ps lquerTc elnle rS-e rulued egosolg urp eldecuo3 elrrunuu ep rS rsolog eleod es

IE 'elerpetur rS acuce,rd pinlos leun eersu8 ruluad 'rrmpecord 1e srnc:ed p8s,rlur ednES rnlnluerlc uriuale El"rpg euriueru rS rueuecs rcs ezelurs elnunuu eundo-td ,rapr

eluruJuoc 'ezalodt ez€eprruoJ 'aztleue eleun pllolzep ogosolg Iruarlrsuo3'eun1 e:dsap rudord runrzr.\ roun ea:tsg8 e1 nes

IJoleA Joun uaJ€cgIJEIo €l retqc puetnlu 'e s erualqo:d e1 aleuos:ai rrinlos raun ealsp8erds lruolncolJelur aJnp e nuuad'lllosoill lnFo:zrp 1er::ds u:':tLlosorr-l atuaul-rulsq elece els3soloJ ,gosoll*I IUerrISuo3 aiE3 rrr suel-is:.t ciui :c nES 'Enpr \rpurSoyerp ep EUJoJ o atsf ierlrsuoJ rala: zauzd ulp rrzrJ:p roun E3JEnl rutuad 'Etrusa3e

elrJolel uJ IS qiupaJal ap alalJund ur gurunl EJEJ ES EJJEaJu 'nes 1ruuar1: no gueod I-erec ed cuosolg InsJncsrp uud nes cgosolg Inr^Jalu uud 'uercrlce:d lngosopg

'cuosolulu"llnsuoc nes Jorlrsuoc ep Beec€ ,rrlcedser 'erun1 ur nse;ord rou rolsecE Ie lndecul ep

Inue purg Ig6I InuB'erueru:eg uJ lncs?u e-s ec pcrlc"rd o else eo erunue ,ecgosolg

€eJerlrsuoc erdsep 15 efep eunds uelnd 1eg e1 'e{rper1 rS euolsr g8unl o pug^€'€uun ur elooes allnrrr no pcrlu€ €rceJ9 uI lncspu e-s ogfoso1tg ec wrlS runc eSy

',,eu?osJed olrrunu€ reun leJS un Ep €., ep "mlsec€

eriecgruures urperunu€ tS 'a.taqrsao, m1nluglnc zrSolourrle urp eur,rord pcgosolg eeJerlrsuo3'egosollJ e3eleiul e ep potu nou rm Eclpul eu eJsqeJlur gls€ecu BI lurccns sundser un

'eztlBue ralsece InsJeruep ur cseJg rede ec 'etecr]].te1c ep elrJeqe4uJ z1 elunsundsg:punerdrug ruElnpc ES eJ?c ednp 'eurn1 uJ ]ueceJ ep Iqsep 1rupde ,ldecuoc

FlseoeIncrJolsr elSe,rud oc €eec u1 erade: e^eJec lS rurrpurm ps rode 'luotodwa\uo) tnlnwonlara. ntdnso pcgfoso1g[oaaqsuor oato aryod 1o.t a3 :1nua? ep eJeqer}ul o rS erspenuJ ruele ps eundul es 'oJeqeJlul gls€oce e1 nldue reur epunds?J ? rulued

eErgosolu BereIllsuoc else eJ .z

'?nmluoc rtrol eJEc nc 'sep reur 1o1 erudeec eeruqe4uJ e1 psrmdsgr uruedocsep ps ruplnpc Es glnfu eu rmpecord e6ecv

'exelduoc eiugf elp nes eldereloqrsd urp 'gurcrpeur up egus,rord'gderel rolle ele rmpecord nus repr eqe ed A gzeezeq es er?c przqldrcsJprau

erse;ord q gcl4cetd EI ep 'VJISOSO.IIS VTUEII1ISNOJ

cL lrF pr*qris_lkp_t9l"_ti" _

Foceduri ale altor terapii,qrlexe.r rispunsul la intrebarea ce

ne. se impune sd avem in

=z t .filosoficd asupra vielii-n .-ea ce privegte istoricul;-e sa cdutim impreund

n derersul acestei analize.:o.l de a inlelege filosofia.r--.-l;- consiliere, gi anumetrli.:.3 '

.-a --- :-:,ie secole in urmi,dete sr despre consilierea

:nania- anul 1981 fiind anulce ;onsilier sau consultant

:-.: -.-. -l :-rlosofic pe care-'-: -: ::i=nita si in valorile--=: :..i .r lbrmd de dialogc=- -:,:s:sie acele instru-a ;---3 rrterlocutorul spreu tra clant-icarea unor valori

nuLeazd ipoteze, confruntdi:.-ati atenlia clientului sdu

u:r practice gi imediate. ElLru a-;i ajuta clientul sd-qianirca sau chiar pentru a-l

losot-ra se reducea doar la. sub forma unor interviuriextrns in grupuri mai marir continuat prin consilierearmtati.L ca un dialog individual, inien;ul sdu, pune intrebiri qi

cu atenfie, pune intrebareasa. obsen'dnd rispunsurile

i. hcearcd sa le clarifice si

\-asi1e Hategan t7

::re erphcalii; dacd nu a inleles ceva anume, solicit[ anumite reformuldri cu inten]iaJ: a-1 menline pe direclia de gisire a unei solulii. Aceasti abordare filosofici devine

..:;il un serviciu extrem de necesar Ei este utili acelora care au o problemi sau o

:-:cesitate de clarificare asupra vielii lor.Vom incerca si aducem cAt mai multe argumente care sd ldmureascd rolul pe

,',:: ii :oate juca filosofia, pusi in practici prin diverse tehnici qi metodologii de

: -:,..--:::. unele identificate incd din antichitate ca fiind aborddri ale filosofiei, altele

-. -.. ::l: dtn academia.l:.r sd vedem dacd existi oare doud filosofii: una academicd gi una practici.Filosoful italian Stefano Zampier| in cartea L'esercizio della filosofiar

::.:"ciriul de filosofie), prezintd, cdteva teme ale practicii filosofice, ce au o direclie::s:t:tcta fa{d de filosofia academicl, ardt6nd ci acest nou concept de consiliere

:..:soi-rca are $anse reale de a deveni o profesie, care s[ aibdlabazdactivitatea de

,,-...lrere;i prin care se va face o trecere simpl[ de la filosoful teoretician la' ,.--:11 practician.

\e referim in continuare la necesitatea aplicirii filosofiei in viaja de zi cl zi,: - -,:::d de la ideea filosofiei academice, care era foarte restrictivi, in sensul

-:..:-rlui limitat al persoanelor cirora li se adreseazdqi al modului de expunere a

-: -..c.ot-rce, ce au loc de obicei doar in cadrul universitar.--:":e astfel necesitatea de aplicare a filosofiei ca mod de viald, o idee

:. -:,:= r3cent qi de citre Jules Evans in cartea sa Philosophy for life2 (Filosofie

. =.-:'-"',ita ;i alte situalii periculoase), care ne spune ci aceastl idee se delimiteazd:: :-.-:scr-la academicd prin faptul c[ se reduce doar la expunerea unor teorii,:---:-)l:: c;lor hteresati, urmate de unele evaludri asupra acestora, prezentate de

:r. ::-l::r:iior. si continuS comentariul siu ardtind cd in antichitate filosofia. r-. -- ::- :l:ta:: Si praCtiCda.

-.:l .:c:etic si academic, era destinatd doar specialiqtilor,:- r::::-: -,' -r i --. .- :,--: :: Cu:e acestdomeniucitreomulsimplu,spre

rrem afirma ci filosofia ca mod de aplicare nu are

':-:. :.-.:: ::- :-;. -: ::"::-;: -:,;= ;: -: r af S:a COpilariei. Sub fOfma UnOf

:-:-. sl.l:.i:;323:i.i3r33 Lrlu1r:ente dir:rioscr-te. ce pot fi utilizate ca forme- ...::-:-e de hlelegere a acesrui domeniu Ia rur'elul unui grup de copii sau

: ",i-:i -{cest mod de practicd hlosohca adaptatd copiilor o face in prezent inff----. r--,-- rnginal filosoful practician Oscar Brenifier de la Institutul de Practici: -. -.::---: irn Paris, care este autorul unor tehnici filosofice qi educative cu copiis.

O alti categorie de vArstd care necesiti tot mai des intervenlia filosofiei:-r:iice este cea reprezentati de studenli qi adolescenlii de liceu; acegtia sunt

I $efuo 7- rFierj, L'esercizio della filosafia, Apogeo, Milano, 2007.2 Jules Erus, Fr'tras ofie pentru viald Si alte situalii periculoase, Editura Publica, Bucureqti, 20 13.a lhidan,p.27.1ldem.5 I-a adresa de internet www.pratiques-philosophiques.fr/ este prezentat[ cartea lui Oscar Brenifier cuifi;l La pratique de la philosophie d l'icole primaire.

'FSoloqrsd n€s lru]erqrsd rncopleA nu cgosolg Irueqrsuoo 'ereproqe plwece ulJd 'Enou Eurrunl o-4u1 pzeeseld oti gzeezrleue o JBop tc 'eruelqord telece erinlos eundord eA rr nu rup 'e1es retuelqordelu eleeJ elelrloru eredocsep ps (luelced ]rumu else nu elsece pc ruea-rasqo)nES Inlryuaryc puginu:sd 'luelynsuoc nes Jerlrsuoc op IoJ un pceol rc 'erdeJeJ o ecrldeps pcJ"ecrn nu le ]grru1uJ ]nederaloqrsd nes Soyoqrsd rnun e eec ep EllreJlp erepJogeo eJp cgosolg IruerTrsuoc 'ldzg uI 'esJolo4uoc oseoues :oun erelSeu ]Ep e ec Arloru'erdereloqrsd o pul; n, lruor. to.rn ?1epurse

"1r, prgorolu EererTrsuoc

'rloq Joun e erruerreld ep erderel o ucrS else ecuJ lceJrpur :ep 'ruqrpo es e ru1uad giuecerr u1 g8reeru ps lquerced Euureepul1ncrpatu eJ"c uJ eloce else 'lu€,^.eleJ reru 'nldruexe ]le un 'leuosJed poul un-luJBunuaploluJ epundsp: lnlusrcud oJec el rep 'eyduus IJpqeJluJ +ut1s itzotsD af,m.tcnlnqs un) nes 2nol rua a) :g J? runc 'nps rnynluerced ezeese-rp€ el 1ncrpetu erec edeldrurs IJpqoIuJ elece uud sele retu 'erdzreloqrsd o ?o nus ere8rlsenur ep mlnrl:olure eyed ec 'purcrpeur ur rS eruerzr Elpur ep elrsoloJ lsoJ ne eogosolg elrepl

're1c sundseJ rnun eerrse8 n:lued eceJ o erec ad rlrarlrsuoo

Irup€c u; glnfe I-eJec rucnl ep lueurru]sur un ec 'pcnuc earrpup8 e1 gzeapde

Ecgosolg €eJerlrsuoc uI Inlsrlerceds gc aunds ru:tnd arieruts nseaJe uI'raruelqord at? a1r;-Ia :lalrqrsod aJ:pu.\ es ej:eacur

1nlnedeJeloqrsd :er 'aleriuatstx; :oi:ru:1c.o:d sunCse: un Eap ES EJle:Jur JgosolgJerlrsuoc un po eeoJe U areod rS pruaua8 JEop alsa ala_ortrnp eiu::ag1q

'eJE6rlse^In 3p ErtsolopoleuruFd ruqc pzeelelduoc es lS pun-4ede4ui as rc 'co1ep ezeeJncuoc es nu gnop elao pcpldeg uFd'erdereloqrsd el Elrleureile o J?rrlc g eleod rperlrsuoc

" ucgosolg pcrlcerd

enou els€ec€ 'eeueruese a1'rtlzrgl reru €pJoqe ruol el erec ed rrueuop ell€ ncrS rep 'erSoyoel no nes plenlurds ecllcerd nc ellu o rS 'erdereloqlsd ug rS co1 sre ec ldeg'rnpluerlSuocur eare8rlselur ep gry8q enop B o 'gcrluc eerrpug8 nc eunrxeuoc gruFdo erdsep lqro,l urelnd :roleiurqS el? flueruop e]le urp eldecuoc e]le nc ezeelceuoces Be lecrulul '?JeurTdrcsrpJelur rS else pcrlcerd egosolg Ec eunds uelnd

'ngs Inlqcergns reurelqord e ere^rlozer ep

IeJll€ o ecnpe eleod 'gcqcetd el eJec ed ereqrsuoc ep elrmpacord nes slupqe4ug uud'erec rS rJnleJS eproce erpc egosolg uJ In1sllelceds else cgosolg 1nlwl1nsuoC

'rnlnorperu E Jerqc nes mplnedereloqrsd ecuruu seccns nc pupleldurocelseeoz 'eldereloqrsd ecuo n4ued rS g.tr1zurel1e o g eleod 'uercrlcurd;osolg un er1ec

ep gcrlczrd ug gsnd rS gfuFegns uJ lege mlilro pleserp" 'pcgosolg eererlrsuo3'uier,r equrqcs rS-gs neelnd erec uud 'l1ienlrs nus Fe8ele eleun €l eJeolueJeJ

'eluuosred elet?x ep p8unl eueoJ glsll o leuos:ed Ielru el le1nrunc" n" pc pl"lsuocrS 'ro1 eieyr u1 gceJ q ps neelnd erec ed 'rrzrcep nes rre8elu rorm eldnse ericegerrS gzqeuz ep pcrruslnd piurpuel o ne Ig 'erunl €]seecu urp uceld Jo^ er€c uI 1nporuerdsep nes gieu. ur elncqJr rolga8ele u-rdnse eluepodur rrpdncoerd plseJrueur eJuc

',,rJorues" U € 1un ep rirunu 'plsrg,r ul rolrueueo FSoloJ ,I IS ::i1-:y:::li{ _ -- 'plel^ ul ]ncRJ ep n€

el eJ€c ed eleuoriecnpe epre8ele ep e1e8e1 nes eyeriuelsrxe eruelrp Joun ?eJuntupl nes

Ieapr mun eersp8 nlued'ecgosolg rclnqc'enleqzep ep rigllleporu eleun ep rieserelur

ersego-rd e1 pc4cerd el ep 'VCISOSO'IId V1IUAI.IISNOC8I

I II,*

s