Constructie solarDocument Transcript

1. un solar in suprafata de circa 100 m², pentru a putea produce legume

timpurii, ce se pot recolta mai devreme decat cele din camp cu circa 3

saptamani.Solarul se poate folosi intensiv din toamna, prin cultivarea cu

salata, spanac, ceapa verde sau usturoi pentru stufat.Culturile de baza vor

fi cele pretentioase la caldura, cum sunt tomatele, ardeii, vinetele si

castravetii.Pentru construirea unui solar, se aleg terenuri plane, adapostite

natural, dar care sa nu fie umbrite de constructii sau pomi cu talie

inalta.Putem recurge la doua tipuri constructive in functie de materialele pe

care le putem procura.Intr-o prima varianta ne putem construi un solar

simplu, tip tunel, din cercuri din fier beton sau teava de otel, eventual

rebutata (fig. 1).Latimea solarului va fi de 4 m, iar lungimea de 25-30 m,

deci cu o suprafata de 100-120 m². Inaltimea la coama se recomanda a fi

de 2-2,20 m.Se folosesc arcuri din fier beton cu diametrul de 16 mm sau

din teava cu diametrul de 3 cm.Acestea se pot indoi dupa un sablon in asa

fel incat sa rezulte o constructie suficient de inalta in care omul sa poata

lucra si, totodata, sa permita si cultivarea speciilorcu inaltime de 1,5-2

m.Arcurile se vor fixa la distanta de 1,3-1,5 m, fie cu tarusi de lemn, fie cu

suporti de fier sau in pahare de beton, pentru a avea mai multa

rezistenta.In partea superioara (coama), se fixeaza o vergea din fier beton

sau din teava, legata strans de fiecare arc.Urmeaza apoi sa se fixeze mai

multe sarme galvanizate, cu diametrul de 3 mm, la interval de 35-40 cm,

care au rolul de a sustine folia si a se evita formarea pungilorde apa din

precipitatii.Peste acest schelet, se fixeaza folia de polietilena cu grosimea

de 0,2 mm.Fixarea foliei se face pe lateral cu pamant si cu ajutorul unor

benzi ce se trag peste folie si ancorate lateral cu tarusi (amanunte in unul

din numerele viitoare cand se vatrata pregatirea solariilor).Intr-o a doua

varianta, putem sa ne construim un solar din lemn, cu panouri demontabile

(fig. 2).Latimea este de 3-4m, lungimea de 30-40 m, inaltimea la dolie este

de 1,6-1,7 m, iar la coama de 2,2-2,3 m.Dolia se confectioneaza din doua

scanduri din lemn, de preferinta de conifere (brad), cu latimile de 75 mm si

respectiv 200 mm, imbinate sub un unghi de 120°.De asemenea, se

executa o coama formata din doua scanduri, cu laturile de 50 mm si,

respectiv, 75 mm.Atat coama, cat si dolia vor servi la sprijinirea panourilor,

care au lungimea de 280 cm, latimea de 165 cm si grosimea de 3

cm.Pentru partile frontale se confectioneaza si panouri triunghiulare.Folia

de polietilena se fixeaza pe panouri cu ajutorul unor sipci, groase de 5 mm

si late de 20-30 mm, folosind in acest scop si cuie.Fixarea panourilor pe

schelet se face cu ajutorul unor cuie mai mari.Asemenea tip de solar

permite utilizarea unor bucati mai mici de folie de polietilena si o aerisire

mai usoara.Pe scheletul acestui tip de solar, se pot fixa si prelate mai mari

din polietilena, cu ajutorul sipcilor si cuielor.Pe margine, folia se poate

ingropa in pamant.La capete se recomanda sa se faca usi de acces, din

panouri de polietilena, folosite si pentru aerisirea solariilor.Amanunte cu

privire la pregatirea foliei si acoperirea solurilor vom prezenta intr-un articol

viitor.Cum va puteti amenaja un solar. Folie pentru solarii.Autor: - Dragos

Serban - publicat in: Articole -Publicat: 11 July 2009 si revizuit pe: 06 April

2011 Daca aveti o curte mare si va plac legumele proaspete primavara

devreme, constructia unui solar este solutiala indemana. Este mai putin

costisitor decat o sera si nu aveti nevoie de autorizatii speciale.Cele mai

multe sunt construite din folie speciala din material plastic; cele cu pereti si

acoperis din sticla, sau placi de policarbonat, mai suntnumite sere reci, sau

sere-solar. Solariile sunt incalzite doar prin actiunea razelor soarelui, cu

avantajul unor costuri zero legate de energie.Dezavantajul este eficienta

redusa si dependenta de conditiile meteo. Din acest motiv, ele sunt

recomandate mai ales in regiunile cu clima blanda,unde temperaturile sunt

moderate toamna si primavara.Cel mai adesea, in drumurile prin tara veti

intalni solarii in judetele Ialomita si Buzau, in comunele adiacente DN2

(Sinesti, Movilita, Cosereni,etc.), in toata Oltenia, sau in judetele Ilfov si

Giurgiu. Cu alte cuvinte, zona de sud a Romaniei.Solarul potrivit, la locul

potrivitLocul pe care va fi amplasat un solar trebuie sa fie insorit, terenul

plan, cu o usoara panta pentru a facilita scurgerea apei in exces.

Gandindu-ne lainundatiile care, an de an, produc necazuri in tot mai multe

judete, e bine ca locul respectiv sa il alegem, pe cat posibil, la o cota

superioara. Solulpotrivit este nisipos sau luto-nisipos, cu un bun drenaj. Un

astfel de substrat va permite eliminarea apei provenite din udari succesive,

se va zvanta

2. mai repede. In acelasi timp el se lucreaza mai usor, veti depune mai

putin efort. Este de asemenea ideal pentru cultivarea radacinoaselor –

morcovi, telina, pastarnac.Orientarea solarului se face, pentru a profita la

maxim de lumina soarelui, pe directia nord-sud. Pentru ca legumicultura

presupune un consumridicat de apa, o fantana sau alta sursa de apa este

ideala in apropiere. Apa este necesara pentru irigatia culturii, dar si pentru

aplicareatratamentelor fitosanitare.Protectia fata de intemperiiCel mai mare

dusman al solarului este vantul puternic. Pentru ca este o constructie

usoara, lipsita de rigiditate, incarcarile din vant trebuie luate inseama inca

din faza de proiectare. Fie ca va fi construit in apropierea unor cladiri

existente, care vor atenua forta vantului, fie ca va fi asezat inraza de

protectie a unei livezi sau a unei perdele de copaci, este bine sa luati si

masuri suplimentare cum ar fi: ancorarea solida pe toate laturile,ingroparea

si fixarea marginilor laterale ale foliei, impletirea unor paravane din coceni,

rogojini, crengi uscate.Foliile de acoperire AgrilSunt folii din material plastic

cu insusiri specifice, dintre care cea mai importanta este permeabilitatea

pentru apa. Permite trecerea luminii sischimbul de gaze si, din acest motiv,

folia se poate aseza direct peste plantele cultivate. Asigura o timpurietate

de circa 10 zile prin pastrarea lanivelul plantei a caldurii acumulate in sol

pe timpul zilei, diferenta de temperatura fiind de circa 7 grade intre

temperatura masurata sub agril sitemperatura masurata deasupra ei.

Protejeaza plantele impotriva brumei si a inghetului in cazul unor

temperaturi de -2 pana la -4 grade Celsius.anunt promovatECO

AGRI.ROSuntem reprezentantii exclusivi ai firmei TOP SEEDS – Israel, cel

mai mare producator de seminte de legume de marerandament, fara a fi

modificate genetic. Am obtinut productii deosebit de atractive de

rosii,castraveti si fasole verde. Aducem solarii si echipamentele aferente

din Israel, oferim proiecte lacheie, inclusiv consultanta tehnologica si

agronomica si, preluam productia integral daca seplanteaza rasadurile

produse de firma noastra.Modelul de solar (tunel ) expus pe site

(http://www.eco-agri.ro) poate fi vizionat in orasulVoluntari, jud. Ilfov.Pentru

relatii: Dan Ghitescu : 0743 337 286, Andrei Mirea : 0743 337 300Daca

aveti o gradina sau o curte mare si va plac legumele proaspete primavara

devreme, constructia unui solar este solutia la indemana. Este mai putin

costisitor decat o sera sinu aveti nevoie de autorizatii speciale.

3. Cele mai multe sunt construite din folie speciala din material plastic; cele

cu pereti si acoperis din sticla, sau placi de policarbonat, mai sunt numite

sere reci, sau sere-solar. Solariile suntincalzite doar prin actiunea razelor

soarelui, cu avantajul unor costuri zero legate de energie.Dezavantajul

este eficienta redusa si dependenta de conditiile meteo. Din acest motiv,

ele sunt recomandate mai ales in regiunile cu clima blanda, unde

temperaturile sunt moderate toamna siprimavara.Locul pe care va fi

amplasat un solar trebuie sa fie insorit, terenul plan, cu o usoara panta

pentru a facilita scurgerea apei in exces.Solul potrivit este nisipos sau luto-

nisipos, cu un bun drenaj. Un astfel de substrat va permite eliminarea apei

provenite din udari succesive, se va zvanta mai repede. In acelasi timp el

selucreaza mai usor, veti depune mai putin efort. Este de asemenea ideal

pentru cultivarea radacinoaselor - morcovi, telina, pastarnac.Orientarea

solarului se face, pentru a profita la maxim de lumina soarelui, pe directia

nord-sud. Pentru ca legumicultura presupune un consum ridicat de apa, o

fantana sau alta sursa de apaeste ideala in apropiere. Apa este necesara

pentru irigatia culturii, dar si pentru aplicarea tratamentelor

fitosanitareABC-ul gradinii de legume ecologice sau Cum sa culegeti bani

din gradina dvs.!Stiati ca din agricultura ecologica va puteti imbogati?

Ganditi-va numai ca un kg de legume ecologice se poate vinde la un pret

dublu fata de cel pentru legume "de rand".

4. Domnul Mircea Burde, primul cultivator atestat de legume ecologice din

Lupusel - Maramures, ne spune: "Am inceput in 2000, iar acum am 1.700

de mp de solarii cu legume si ceva pamant in curte. In fiecare an cheltuiesc

catevasute de milioane pentru cultura de legume: tomate, castraveciori,

ardei si vinete. Sunt lider de piata la ridichi. Ies cu legume pe piata de patru

ori pe an ( patru sezoane).Strainii care au inceput sa ma caute pentru a-mi

cumpara marfa, legume de calitate, sunt impresionati de ridichea uriasa. O

ridiche poate ajunge sa cantareasca chiar si un kilogram! Pretul ei variaza

intre 1 si 3,5 lei, in functie degreutate. Pacat ca productia de legume nu

este atat de mare pe cat ar vrea ei sa cumpere!" Iata cum a reusit Mircea

Burde in afaceri bazate pe agricultura ecologica.Omul de afaceri

maramuresan cultiva si alte legume: spanac, castraveti si leustean. Este

axat pe legume pentru care cererea este foarte mare. Iarna, un kilogram

de spanac costa 10 lei, iar vara 3 - 4 lei. Vinde cinci fire de leusteancu 1

leu, iar un kilogram de castraveti cu 8 lei inainte de Paste. Este un om de

afaceri care a realizat ca din agricultura ecologica poate scoate multi

bani.Incercati si dvs. sa aplicati agricultura ecologica si veti vedea ca aveti

toate atuurile necesare unui castig frumos in afaceri din cultura de legume.

Nu va temeti de greutatile inerente oricarui inceput, deci si in agricultura

ecologicacaci Ghidul practic - cultivarea de legume ecologice va indruma

pas cu pas.Aflati care este drumul, care sunt obstacolele acestei afaceri si

cum trebuie sa le ocoliti pentru a obtine bani frumosi din agricultura

ecologica. Dar pana la profit sa vedem cam ce ar insemna investitia initiala

in agricultura ecologica.Cultura de legume ecologice va insemna un mic

efort din partea dvs. Intrarea tarii noastre in U.E. impune respectarea unor

standarde de calitate necesare in agricultura biologica. Deci, daca tot este

sa faceti afaceri, orientati-vaspre cultura de legume ecologice! De ce? A

cultiva legume naturale insemna afaceri aducatoare de bani si de sanatate.

Cultivarea de legume este cea mai potrivita pentru o familie care iubeste

pamantul si roadele lui.Bugetul initial in agricultura ecologicaPentru 1 ha de

pamant, investitia initiala se reduce la aprox. 5.000 de euro, bani cu care

va puteti procura cateva mijloace fixe necesare unei munci usoare pentru

cultura de legume, dar eficiente: rotosapa, cultivator, freza delegume,

unelete pentru legume, ladite pentru transport si stocat legume, depozit

pentru stocarea de legume etc. Date amanuntite gasiti in planul de afaceri.

In afaceri cu legume ecologice puteti beneficia de fonduri structurale!

Avantajele unei afaceri in agricultura ecologicaCultura de legume ecologice

este una dintre cele mai profitabile afaceri familiale care se poate

desfasura intr-o ferma agricola relativ mica (2-10 ha);Alimentatia noastra

trebuie sa contina legume! Cine nu mananca legume are de-a face cu

doctorul! Astazi, din ce in ce mai multa lume se orienteaza catre o

alimentatie sanatoasa cu legume naturale;72% din piata europeana cere

produse naturale! Putem fi chiar noi furnizorii de legume, nu? Agricultura

ecologica asigura o piata sigura de desfacere, un atuu perfect pentru

afaceri rentabile! In plus, puteti beneficia defonduri structurale.Conditiile

pedo-climatice din tara noastra avantajeaza agricultura ecologica pentru a

obtine legume variate si atat de dorite de piata europeana! Indiferent ca

sunt tomate, ardei, vinete sau pep eni, se pot obtine legume de calitate.Ce

inseamna agricultura ecologica pentru dvs.? Bani, foarte multi bani!Profit

initial din agricultura ecologicaPrimele trei recolte de legume nu pot fi

valorificate ca fiind ecologice, deci profitul initial este de cca. 6.000 de

euro/an. Dupa aceasta profitul din agricultura ecologica se poate ridica la

20.000 de euro! In plus, o afacere culegume ecologice poate beneficia de

fonduri structurale!O afacere in agricultura ecologicaConsta in cultivarea

de legume, a caror puritate biologica sa corespunda standardelor in

vigoare. Nu este usor sa faci agricultura ecologica, dar poate deveni,

deoarece ghidul practic - cultivarea de legume ecologice va ghideazapasii

pe acest drum.O imagine clara asupra unei afaceri in agricultura

ecologicaPrimul lucru asupra caruia trebuie sa luati o decizie este cultura

de legume de care vreti sa va ocupati. Ajutorul dvs. de nadejde, Ghidul

practic - cultivarea de legume ecologice descrie tipurile de legume cele mai

cautate pe piata,subliniind conditiile necesare obtinerii unei productii

semnificative de legume prin agricultura ecologica. Studiati, cantariti si

decideti ce legume va avantajeaza. Structurata in trei parti distincte, Ghidul

practic - cultivarea de legumeecologice raspunde tuturor intrebarilor dvs.

legate de agricultura ecologica.Despre legume in agricultura ecologica - de

la A la ZDaca v-ati hotarat sa faceti agricultura ecologica, Ghidul practic -

cultivarea de legume ecologice este cel mai bun sprijin cu putinta. Va

invata totul de la A la Z cu privire la culturi de legume cu mare cautare pe

piata. G rupate pefamilii, aceste legume sunt prezentate detaliat: conditii

necesare, perioade de infiintare a culturii de legume, scheme de plantare,

lucrari de intretinere, recoltare, riscuri, avantaje� ce mai! Absolut tot ce va

interesaza pentru a aveaculturi exceptionale de legume in agricultura

ecologica.Plan de afaceriAfaceri cu legume ecologice = bani. In Ghidul

practic - cultivarea de legume ecologice beneficiati de un plan de afaceri

pe care se sprijina intreaga initiativa legata de agricultura ecologica.Acest

plan de afaceri va ajuta sa aveti in vedere, inca din start, aspecte

importante de care depinde succesul dvs. in agricultura ecologica. In plus,

cultivatorul de legume ecologice poate beneficia de fonduri structurale!

Structura de ansamblu a acestui plan de afaceri este urmatoarea:Sumar

executiv de afaceri ;- descriere afaceri cultivarea de legume (din punct de

vedere juridic, al produselor si serviciilor);- planificare de marketing;-

planificarea productiei de legume si a operatiunilor;- planificarea resurselor

umane;- planificarea financiar-contabila;- managementul riscurilor in

agricultura ecologica;- implementarea planului de afaceri.Sunt vizate

aspecte din cele mai variante, in scopul de a asigura inceperea si

continuarea acestei afaceri cu legume in cele mai bune conditii. Piata de

legume in agricultura ecologica, concurenta, puncte tari, puncte slabe,

riscuri,oportunitati de afaceri, obiective de marketing, totul pentru ca

viziunea dvs. asupra unei afaceri in agricultura ecologica sa fie cat mai

ampla.Aveti la dispozitie un plan de afaceri cu toate planificarile, pentru

afaceri profitabile inca din start. Aflati care sunt investitiile pe care trebuie

sa le faceti in agricultura ecologica si care este profitul estimat a se realiza

in primii 6 anidin cultura de legume, cu toate tipurile de cheltuieli

eferente.Legislatie pentru agricultura ecologicaPentru a cultiva legume in

legalitate, si vorbim aici de agricultura ecologica, asigurati-va ca tot ceea

ce faceti este in perfecta concordanta cu legea. Aceasta sectiune va

prezinta actele necesare pentru ca activitatea dvs. inagricultura ecologica

sa fie legala. In plus, aflati ce sa faceti pentru a va certifica si eticheta

produsele (legume) ca produse ecologice.Deci, sa recapitulam:- aveti la

indemana idei de afaceri cu profit garantat - cultivarea de legume;-aveti la

dispozitie o lucrare practica privind cultivarea de legume, cu toate

informatiile necesare demararii cu succes a unei afaceri cu legume in

agricultura ecologica;- sfaturi, secrete, atentionari care va feresc de

riscurile unui esec si va ajuta sa aveti afaceri infloritoare cu legume

ecologice;- lucrarea va pune la dispozitie, pe langa informatia de natura

tehnica (agricultura ecologica) elaborata de specialisti si toate informatiile

financiar-contabile (plan de afaceri) de care aveti neaparata nevoie pentru

a reusi in afaceri.Pentru profitul dvs.! Achizitionati acum Ghidul practic -

cultivarea de legume ecologice si in plus beneficiati de:Adrese ale

furnizorilor si clientilor. Nu trebuie sa pierdeti timp pentru a va crea relatii

cu furnizori seriosi de materiale pentru insamantare sau rasaduri de

legume. Va oferim adresele unor firme recunoscute pentru

calitateaproduselor furnizate.Adresele sunt actualizate periodic astfel incat

dvs. sa beneficiati de cele mai bune oferte de cumparare-vanzare legate

de agricultura ecologica.Cadoul: Primele 100 de zile ale unei afaceri de

succes, in format PDF.Garantie 100% a lucrarii. Conform O.G. nr.

130/2000, aveti dreptul sa renuntati la cumparare, printr-o notificare scrisa,

fara a plati penalitati si fara a invoca un motiv, in termen de 30 zile

lucratoare de la primirea produsului.Va garantam restituirea integrala a

sumei achitate.Va reamintesc ca aceasta lucrare este unica pe piata din

Romania. Singura posibilitate de a intra in posesia Ghidului practic -

cultivarea de legume ecologice este prin comanda directa. Nu mai

asteptati! Acum este sansa dvs. de aface afaceri in agricultura ecologica!

Aveti la dispozitie toate parghiile necesare constructiei unei afaceri de

succes. Inceputul poate fi dificil. Nu insa si atunci cand aveti un asistent in

agricultura ecologica. Comandati acum Ghidul practic - cultivarea de

legume in sistemecologic si primiti un set unic de instrumente, destinat

exclusiv posesorului unei "Afaceri la cheie". Fiecare brosura in format PDF

contine aprox. 30 de pag de cunostinte de baza, vitale oricui vrea sa

porneasca cu dreptul afaceri de

5. succes.Afaceri cu legume - Constituirea si functionarea firmei- care este

cea mai avantajoasa forma juridica pentru dvs.- care sunt actele necesare

constituirii- la ce tarife de infiintare trebuie sa va asteptatiAfaceri cu legume

- Sediul firmei- cum sa va alegeti cel mau bun sediu- ce echipamente va

sunt necesare la inceputul afaceriiAfaceri cu legume - Initiere in

contabilitate si fiscalitate- care sunt documentele contabile, cum se

intocmesc si care este circuitul lor- cum trebuie sa organizeze si sa

conduca contabilitatea o asociatie familiala, o persoana fizica sau o

societateAfaceri cu legume - Personalul firmei- cum sa va construiti relatii

solide cu angajatii dvs.- cum sa va platiti salariatii- cum sa incheiati

contracte de munca avantajoase pentru dvs.Afaceri cu legume - Relatia cu

banca- cum sa va alegeti banca- cum sa obtineti un credit- norme si

proceduri bancareAfaceri cu legume - Marketingul afacerii- cum sa

intocmiti rapid un plan de marketing de succes- care sunt cei mai buni

clienti ai dvs.- cum sa va vindeti produsele sau serviciile cu minimum de

efort si maximum de profitAfaceri cu legume - Asigurarea afacerii- de ce

este necesar sa va asigurati afacerea- ce tipuri de asigurari puteti incheia-

care este procedura de asigurareAfaceri la cheie - Cultivarea legumelor in

sistem ecologic

DuSolarii cum sa construimDocument Transcript

1. Legume si Solarii Du-te la cuprins Meniu principal:o Salata

VerdeSpanaculVarza

albaConopidaGuliaTomateArdeiulVineteleCastravetelePepenele galben

Solarii Solariile sunt adaposturi pentru cultura legumelor sau a florilor

avand invelitoare din materiale plastice transparente sau translucide si o

structura de rezistenta realizata din lemn, beton armat, metal, tevi din

material plastic sau o structura mixta obtinuta prin asocierea acestor

materiale. In practica horticola se intalnesc numeroase tipuri de solari, iar

clasificare acestora se poate face in functie de mai multe criterii: tipul

constructive, inaltimea totala, forma acoperisului, materialul folosit la

schelet, materialul folosit la acoperire, regimul de caldura, profilul activitatii,

insusirile foliei, durata de exploatere si altele. Din punct de vedere al

tipurilor constructive se disting adaposturi joase si adaposturi inalte (solaria

propriu-zise). In cazul solariilor exista o gama larga de tipuri constructive,

in cele ce urmeaza fiind prezentate cateva tipuri de solarii des intalnite.

Solariul individual tip tunel este alcatuit din arce din otel-beton cu diametrul

de 16mm, in forma de arc de cerc.Arcele se incastreaza cu splinturi in

fundatii tip pahar realizate din stalpisori din beton-armat in care se

inglobeaza, la turnare, stuturi de teava cu diametrul de 1 inch si lungimea

de 15 cm. Prinderea arcelor de sol se mai poate realiza si prin intermediul

unor tarusi de lemn sau metal. Invelitoarea din folie de polietilena, cu

grosimea de 0,2 mm, se aseaza pe o retea din sarma galvanizata cu

diametrul de 2mm infasurata pe fiecare arc, distanta intre 2 sarme

alaturate find de 35 - 40cm. Rezistenta si deci durabilitatea foliei de

polietilena este conditionata intr-o masura insemnata de modul de asezare

si prindere de elementele de sustinere. Prinderea foliei cu sarma sau

sfoara se va evita pe cat posibil, iar coaserea ei este interzisa categoric.

2. In scopul prelungirii duratei de serviciu al foliei, se recomanda

consolidarea zonelor supuse unor solicitari mecanice mari, cum ar fi

suprefetele supuse rafalelor puternice devant, partea superioare supusa

socurilor datorate ploii si grindinei sau zonele unde se produc frecari mari

intre folie si elementele de sustinere si prindere. Aceste consolidari potfi

facute prin aplicarea la cald a unor fasii din folie avand latimea de 5 -8cm.

Fasiile se aplica pe folie inaintea de montare pe scheletul de sustinere prin

presare cu fierul decalcat incalzit la 120 ° C. Pentru a se evita lipirea pe

talpa fierului de calcat, peste folie se va aseza in timpul operatiei un strat

de hartie de celofan sau hartie din ziar.Un alt mod de consolidare a foliei

se poate realiza cu ajutorul unei retele din sfoara de canepa, sfoara din

polietilena, fasii din polipropilena, fasii din PVC.

3. Aceeasi retea daca se aplica si la fata dinspre interior a invelitorii

asigura o durabilitate mult mai mare a foliei ferind-o de efectele daunatoare

a actiunii vantului. In acest cazsfoara nu mai poate fi prinsa de elementele

de sustinere ale solarului si deaceea pe ambele laturi lungi ale solarului se

bat tarusi din lemn sau carlige din otel-beton cudiametrul de 16-18mm,

bine ancorate in sol care vor servi la prinderea retelei din sfoara ce

serveste la consolidarea invelitorii.Intrucat in unele cazuri apare

necesitatea folosirii foliei de polietilena recuperata, este bine sa se

cunoasca faptul ca innodare simpla sau dubla se realizeaza prin

procedeulamintit mai nainte cu precizarea ca in cazul imbinarii duble fierul

cald se aplica pe ambele fete.

4. O alta varianta de solar este tipul Buzau 77 la care sectiunea

transversala indica faptul ca arcele semicirculare, cu raza de 2,70m sunt

confectionate din teava de otel cudiametru de 1 1/4 inch iar elementele

longitudinale de rezistenta, longeronii, sunt alcatuiti din teava de otel cu

diametrul de 1 inch.Tot in lungul solarului, la mijlocul distanteidintre

longeroni, se fixeaza cae o sarma zincata cu grosimea de 1,8mm care are

rolul de a sprijini folia si de a prelua de la aceasta eforturile provenite, in

special din actiuneavantului. La contactul cu solul, folia este fixata cu

pamantul rezultat din saparea santului de garda, practicat pe laturile lungi

ale solarului.Santul de garda are rol de a prelua apa colectata de

invelitoarea solarului si de a o evacua la un colector din apropiere,

evitandu-se astfel inundarea culturilor din interior.Accesul in salarii cu

mijloace hipo sau mecanizate, precum si operatia de aerisire se realizeaza

in bune conditii cu ajutorul celor 2 burdufuri de capat.

5. Arcele semicirculare, cu raza de 2,70 m, care constituie ostatura

solarului sunt de 3 tipuri:- arce curente, confectionate din teava de otel cu

diametru de 1 inch- arce de capat , confectionate din teava de otel cu

diametru de 1 ½ inch, prevazute cu arc-contrafisa din teava de acelasi

diametru;- arc dublu din zona de mijloc, din teava de diametru de 1 ¼ inch

si rigidizat cu mintanti din teava cu diametru de 1 ½ inch.Curbarea tevilor

se poate face la rece cu ajutorul masinilor de indoit tevi la rece, pentru

controlul curburii utilizandu-se un sablon trasat pe o scandura sau din

beton.Folia de polietilena este sustinuta de sarme zincate din otel zincat ci

diametrul de 2,8 mm dispusa la distante variabile, judicios stabilite, in

functie de variatia distributieiincarcarilor.Si in acest caz, pentru fixarea foliei

se sapa santuri longitudinale cu adancimea de 30 cm, panantul rezultat din

sapatura depozitandu-se temporar pe marginea dinspre exteriora

santului.Folia, inainte de a fi montata pe schelet, se decupeaza in

tronsoane, care trebuie sa aiba lungimea desfasurata a arcului, in cazul de

fata de 8,50m la care se mai adaugalungimea necesara fixariii prin

ingropare si acoperire cu pamanat, respectiv 70 cm (35 cm de fiecare

parte) astfel incat, dupa decupare, folia va masura pe conturul arcului

9,20m lungime.

6. Fixarea foliei se incepe din directia opusa din care bate vantul dominant,

avandu-se grija ca zona de suprapunere sa masoare 25-30 cm.La

contactul cu solul, folia se acoperacu pamantul rezultat din saparea

santului.Pamantul se aseaza cat mai aproape de peretele solariului si se

compacteaza bine.Aerisirea si circulatia masinilor agricole si a mijloacelor

de transport in solar se asigura prin usile de la capat. Important de subliniat

este faptul ca usile din frontoane pot fimanevrate pe balamale pentru

aerisire si circulatia oamenilor, iar pentru circulatia masinilor agricole si a

mijloacelor de transport portile pot fi indepartatecu usurinta

prindesprinderea montantului central al usii din imbinarea cu surub de la

partea superioara si ridicarea de pe stutul fixat in beton.

7. Solariile tip tunel, prezentate pana aici, beneficiaza de numeroase

avantaje, dintre care trebuie subliniate forma curba, aerodinamica a

invelitorii avantajoasa pentru scurgereaapelor meteorice si rezistenta la

solicitarea dinamica a vantului, gabaritului suficient pentru accesul

masinilor agricole specifice si a mijloacelor de transport hipo si

mecanizat.Indiferent de forma de solar tunel adoptata consolidarea la

extrados a foliei cu banda de propilena cu sfoara din polietilena sau cu alte

mijloace similare prezinta o importantamajora in mentinerea in timp a

constructiei si implicit in apararea culturilor de factorii meteorologici

daunatori.Un alt tip de solar este acela la care acoperisul este alcatuit din

doua pante. Scheletul de rezistentaal acestui adapost se poate realiza din

lemn sau metal iar acoperirea sepoate asigura cu folie din polietilena sau

cu panouri demontabile alcatuite dintr-o rama di lemn pe care se fixeaza

folie transparenta.Stalpii acestui tip de solar se pot realiza din lemn de

constructie rurala cu diametrul de 8- 12 cm care vor avea lungimea de 2,30

m din care 60 cm se vor ingropa in pamantbupa o prealabila carbonizare

sau carbolinizare. Capriorii se executa din rigle de brad cu sectiunea 48 X

75 mm si vor fi consolidati in apropiere de coama cu clesti din scanduride

brad de 24mm grosime. Atat pe stalpii cat si pe capriori se intind sarme

zincate cu diametrul de 1,8 mm la 30 cm distanta una de alta care vor servi

ca suport pentru fixareafoliei de polietilena. La coama si la muchiile facute

de intersectia peretilor cu pantele acoperisului se vor fixa sipci de 48 X 75

cm care servesc atat la rigidizarea constructiei cat

8. si la fixarea foliei de polietilena. In cazul in care nu se dispune de

material lemnos pentru fixarea foliei cu sipci profilate se pot utiliza saibe

sau fasii din covor PVC cu grosime de1,8 -2,2 mm.Solariul din sticla

denumit si sera solar este o constructie mai pretentioasa cu fundatii

continue pe tot conturul, cu elementele de structura si de sustinere din

profile metalice sicu invelitoare din sticla de geam.Deschiderea serei-solar

este de 6,00m, inaltimea la streasina de 2,77m iar la coama de 4,30m.

Aceste adaposturi, datorita complexitatii lor pot fi realizate pe unitati de

profilsau pe unitati agricole ce beneficiaza de personal calificat si de

ateliere de lacatuserie cu dotare corespunzatoare.

Principalele lucrari de ingrijire la legumeDocument Transcript

1. Principalele lucrari de ingrijire la culturile de legume |In perioada de

vegetatie, culturile de legume necesita efectuarea unor lucrari deingrijire

pentru a mentine terenul afanat, lipsit de buruieni, suficient irigat si

fertilizat.Foarte importante sunt si lucrarile „in verde”, realizate direct

asupra plantelor. In cele ceurmeaza, veti gasi descrierea principalelor

lucrari care se realizeaza in vedereaasigurarii unor conditii optime de

dezvoltare a legumelor.Distrugerea crustei se poate realiza cu unelte de

mana (sapa, sapaliga,scormonitor,afanator, etc.) sau cu mijloace

mecanizate (prasitoare, freze, sapa rotativa,etc.). Crusta se formeaza

frecventa datorita udarilor aplicate sau a precipitatiilor. Pentrudistrugerea

crustei, solul se lucreaza la adancimea de 3-4 cm , cand solul este

reavan(nu umed) si nu se lipeste de uneltele de lucru.Distrugerea crustei

mareste capacitateade drenare si permite o buna aerisire a solului.Plivitul

presupune indeparatrea buruienilor, cu mana sau cu ajutorul unei scafe

pentruburuieni. Plivitul se practica in zonele unde nu se poate utiliza sapa

sau alte unelte dedimensiuni mai mari. Este recomandat ca aceasta

operatie sa se realizeze in momentulin care pamantul este umed (dupa

ploaie sau udare), pentru a putea smulge buruienilecu radacina cu

tot.Prasitul are ca scop distrugerea buruienilor, spargerea crustei formate

dupa udare sauploi si mentinerea unui strat afanat la suprafata solului.

Aceasta lucrare se aplica de maimulte ori in cursul perioadei de vegetatie a

legumelor. Se poate realiza cu ajutoruluneltelor de mana sau cu mijloace

mecanziate.Erbicidarea se poate realiza pentru culturile de legume

imburuienate frecvent saupentru cele care se intind pe suprafete mari de

teren. Buruienile constituie un concurentimportant al plantelor, in procesul

de asimilare a apei si a substantelor organice din sol.Musuroirea se

executa cu sapa si consta in acoperirea bazei tulpinii cu pamant

afanat.Scopurile principale ale realizarii operatiei de musuroire sunt:

protejarea planteiimpotriva frigului, sustinerea tulpinii, dezvoltarea

sistemului radicular prin emiterea unorradacini adventive pe

tulpina.Fertilizarea reprezinta aplicarea in culturile de legume a

ingrasamintelor organice siminerale, in vederea asigurarii elementelor

nutritive necesare dezvoltarii plantelor.Fertilizarea se poate face pe toata

perioada de vegetatie a legumelor, dar trebuie tinutcont de faptul ca o

fertilizare in exces poate sa determine scaderea calitativa

aproductiei.Irigarea. Datorita faptului ca precipitatiile nu sunt repartizate

uniform si nu corespund cuperioadele cand plantele au cerinte mari fata de

apa, cantitatea de apa care nu poate fiobtinuta din natura sub forma de

ploaie trebuie inlocuita prin irigare. Perioda potrivita

2. pentru irigare este dimineata devreme sau spre seara. Pentru a nu

favoriza aparitiabolilor, seara trebuie evitata stropirea cu apa a

frunzelor.Sustinerea plantelor cu ajutorul aracilor sau a spalierilor, este

necesara la culturile cutulpina ierboasa sau semilemnoasa, care nu-si

mentin singure tulpina in pozitieverticala.Completarea golurilor se

realizeaza in special la culturile infiintate prin plantarea derasaduri si mai

rar la cele infiintate prin semanat direct. Completarea goluriklor

serealizeaza imediat dupa ce apar, cu rasad din acelasi soi (mentinut ca

rezerva) sau cuseminte de acelasi fel.Raritul se aplica culturilor infiintate

prin semanat direct si in care plantele sunt preadese. Raritul se efectueaza

prin smulgerea plantelor mai putin dezvoltate, astfel incat saramana

distante uniforme intre plantele pastrate in cultura.Carnitul consta in

ruperea varfului de crestere al tulpinii, la 2-3 frunze deasupraultimului

ciorchine de fructe. Aceasta lucrare se executa in special la culturile de

tomatesi are drept scop oprirea cresterii vegetative si maturarea mai rapida

a fructelor.Copilitul reprezinta operatia de indepartare a lastarilor care

cresc la subsuoarafrunzelor (copili), in scopul dezvoltarii mai viguroase a

tulpinii principale. Se aplica inspecial culturilor de tomate.Defolierea

presupune indeparatarea frunzelor de la baza tulpinii. Aceasta operatie

sepractica in culturile de tomate, castraveti si vinete. Scopurile pentru care

se realizeazadefolierea sunt: indepartarea frunzelor bolnave sau

imbatranite de la baza tulpinii,asigurarea unei aerisiri mai bune la nivelul

solului, coacerea mai rapida a fructelor prinpaturnderea mai buna a

radiatiilor solare la fructe.Combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza

cu ajutorul fungicidelor si apesticidelor, ori de cate ori se observa ca

plantele sunt bolnave sau sunt atacate dedaunatori. Bolile si daunatorii pot

produce pagube insemnate din punct de vederecalitativ si cantitativ asupra

culturilor de legume.

Cultura legumelor in solariiDocument Transcript

1. Cultura legumelor in solarii si sere Cateva soiuri de legume ce se pot

cultiva in solar cu rezultate foarte bune: rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra

14; Isalnita 50; Delicates; Vemone ardei gras: Export; Urias de California;

De Dunarea; Solaris vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia;

NarcisaDupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si

acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi

ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri.

Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie

la ardei, 1-15 aprilie la vinete.Trebuie ca temperatura in sol la adancimea

de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc

rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive.

Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor.

Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au

prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin

prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani.

Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa

pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor,

incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele.De mare importanta

este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si

irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau

prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase. Daca nu

se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi

periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii

(indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari

speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp

(20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la

3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru

culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare,

si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4

ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar

lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2

frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: -

ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se

carnesc dupa 2-3 fructe ; daca apar mai multe flori la un loc se raresc,

lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc

florileCultura legumelor in camp

2. Insamantarea directin camp se face pentru obtinerea de productii

timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca

morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele

seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile. Perioada de

semanare la legumele de baza Cultura Distanta intre randuri/cm Distanta

pe rand/cm Perioada de semanare 1-15 III Morcov 20-40 7-8 25 V-25 VI

Patrunjel 20-40 7-8 1 III-5 IV Ridichi de luna 15-20 6-7 1 III-15 IV Ridichi de

vara 30-40 15-18 25 IV-30 V Ridichi de iarna 30-40 15-18 20 VI-10 VII 1-10

IV Sfecla rosie 30-40 18-20 25 V-5 VI 10-30 IX Ceapa de consum 30-40 7-

8 20 II-10 III Ceapa de arpagic 30-40 7-8 25 III-15 IV 1-10 XI Ceapa verde

15-20 5-6 20 II-20 III 1-10 XI Usturoi 30-40 5-6 20 II-10 III 1-15 VIII Spanac

20-25 - 20 II-10 III 20 II-10 III Salata 20-25 15-20 1-20 VIII Fasole pastai

40-50 7-8 20 IV-10 V Fasole uscata 40-50 7-8 25 VI-5 VII 25 IV-10 V

Castraveti 80 30-50 20 VI-10 VII Dovlecei 70-100 40-60 25 IV-10 V

Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile trebuie sa fie viguroase,

sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice.

Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se

indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa

patrunda aerul uscat de afara. Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se

puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul.De mare

importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea

plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la

suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii

respective.

3. Tipuri de solarii Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine

inrasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa inmod

deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat

si necesita mai putine investitii. Solariile sunt constructii simple, acoperite

cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza

legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea

obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim

10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca.

Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.Pentru construirea acestui

solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de Ø 6, lungi de

1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 1- 1,5 m intre ele, infigand

cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului.Deschiderea

arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza

folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginiletunelului,

pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste

margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate

1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri

de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit,

solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea

tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul

acestuia. Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are

scheletul de fier-beton de Ø 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele

din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si dealta a

coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea

foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata

inbeton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm

trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire

cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta

se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si

mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant.

4. Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior

cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Solarii joase duble Acest tip de solar

se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru

acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele

pe latura lunga. Solarii inalte cu acoperis in 2 pante Se construiesc din

lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind

de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea

solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume .Daunatorii legumelor

Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la

suprafata.Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca

varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.Combatere: terenul

infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de

var nestins, 15 gr la mp.

5. Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in

frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la

aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu

Carbetox 0,1%, Sinoratox0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%.

Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima

generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si

atreia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se

usuca.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si

arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura

cu Sinoratox0,15% si Carbetox 0,1%. Molia si musca morcovului si a telinei

sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze.Combatere:

strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor

larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. Gargarita verzei

: larvele sapa galerii in tulpina si frunze.Combatere: lucrari repetate ale

solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se

stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%,Diazinon 0,15%. Buha

verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde

pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri incapatana

ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.Combatere: inainte de formarea

capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis

0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zileinainte de recoltare se stopeaza

tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator

periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde.

Larvele (omizile) suntgalben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate.

Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este

puternic si nu se iau masuri decombatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si

conopida.Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de

Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe

spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramiziise hranesc

cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de

combatere tufele pot ramane fara frunze.Combatere: stropirea culturii la

aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la

mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunatecu mana inainte de a depune

oua.Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in

rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta

prin aparitia unor pete brune labaza tulpinii. Planta se ofileste, cade la

pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot

mari si in cateva zile toate rasadurilepot fi distruse.Combatere: se smulg si

se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste

cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie desulfat de cupru 2,5% (2

litri solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul

germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol

0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotrivaaltor boli, se repeta

tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte

produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII

6. Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase

pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul

acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede,

putand cuprinde toate rosiile, mai ales dacaplantele nu sunt ridicate de la

sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie

obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se

dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50

gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane

0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o

substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie

astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la100 litri apa se foloseste

1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in

proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) inraport de 1:1 sau 1:2;

piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra

vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare,solutiile se amesteca

si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama

bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cuhartia de

turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru,

se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vasede

lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea

mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana

(cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se

vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un

punct brun-negricios inmijloc.Combatere: se face prin smulgerea si arderea

plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante

ramase dupa recoltare.Semintele folosite se trateaza cu acidacetic 0,8%

timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se

stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sauDithane

0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in

locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere

a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se

stropeste cuCaptadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub

forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite

pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%,

Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete

circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare

alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brunintunecata, in dreptul

petelor observandu-se puncte negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza.

In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte

numeroase, putand determina uscarea partialasau totala a

frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-

10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama

bordeleza 0,75-1%,Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa

aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate

resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe

apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita

fructului. Cutimpul se formeaza rani adancite.Combatere: zeama bordeleza

0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin

pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.

Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar

pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata

oculoare albicioasa.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea

culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de

frunze (afide) care transmitvirusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru

Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.Combatere: la

aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%

Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete

negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2%

si rotatia culturii.

7. BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete

circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe

fructe boala se manifestaprin pete brune, infundate in pulpa fructului.

Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si

fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA

VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in

terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc

umflaturialungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn.

Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in

crestere, nu maiformeaza capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea

de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele

bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca siconopida. Putregaiul

uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii.

Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoarebrun-

deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de

20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa

3-4 ani.Boala ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea

mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe

vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate

se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere:

Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1

kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%,Captadin 0,3%,

Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se

fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda binede frunzele

ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand

vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase.

Extremitatea frunzei se usuca si serasuceste.Combatere: se va inlatura

apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si

inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral0,5%.BOLILE

CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe

care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-

violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prinmarire iar frunzele se

usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil

0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un

strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la

aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%.

Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.Dupa recoltare

se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe

frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor.

Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunzaramane gaurita. Pe pastai

apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic

pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii

la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa

recoltare semintele sevor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura

bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi

ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-

rosiaticeinconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune.

Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea frunzelor cu

Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.

Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele

capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere: distrugerea afidelor

prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

8. BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga

cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se

ingalbenesc si se brunifica, iarpe partea inferioara se formeaza un puf

violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se

brunifica in locul atacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte

sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE

SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de

temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei .

Atacul apare pefrunze, unde pe partea superioara se produc pete

decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere:

evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul

cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata

capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu

siputrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii,

stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de

la plantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile

ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire,

care apoi devin brun-negricioase. Pefata inferioara a frunzelor, in dreptul

petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub

forma de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi

sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-

1%, primul stropit inainte deinflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa

2-3 saptamani.Despre rosii (sau tomate)

9. Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume,

datoritã fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate

cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii se gãsesc cca 30-40 gr

zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30

mg fier. Ce soiuri se cultivã? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri

autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte

precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se

folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot

folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? Pentru culturile de vara

se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile

de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice,

produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-

160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la

rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz? Trebuie mentionat ca

ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special

progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte

valoroase pentru culturile de buna calitate . Tomatele cer multa lumina, mai

ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie

cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale , mai

ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu

rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile

timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana în luna

februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire,

când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10

cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai

bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive.

Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii

martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu

mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta

în gradina.Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu

portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru

soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de

mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. Dupa plantare rasadul se

uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Nu se stropesc direct

plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile

trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m

lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Sau se

instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând,

pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. În afara prasilelor repetate

pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza

urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe

masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu

sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând

tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca.

10. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face

imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa

1-2 lastari la tufa, din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe ,

pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de

uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda

dimineata, pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele

sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si

noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa

ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci

trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. Îngrasarea pamântului se

face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamâni. În

acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum

gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1

mp, sau mranita, care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit

în sol. Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile timpurii

cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze

deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5

ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se

grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari

si carnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea

înainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura

coacerii lor, în mai multe rânduri.Despre ardeiÎn cultura se gasesc 4 feluri

de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si

vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru

a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un

pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.

11. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben

urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc. Gogosar:

Timpuriu de Bucuresti , Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei

lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu

(ciusca), Iute de Arad, etc. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre

sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie

pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si

ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul

lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre

sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii

mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la

cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se

face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei

gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea

din rasadnita. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat,

îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume:

apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3

saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face

odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu

prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la

udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitateeste bine sa se

cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o

tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.Despre varza

12. Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc.

Ne vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si

rosie.Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta în faza de

rasad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltata pâna la -7 grade C.

Are însa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adânc din

toamna si îngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune. VARZA

ALBA Soiuri timpurii (formeaza capatâni la 90-110 zile de la rasarire)

Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatâni mici,

îndesate si rotunde. Prima recolta face capatâni mici si putin lunguiete cu

greutate de 1-1,2 kg. Daca se întârzie recoltarea, verzele crapa. Alte soiuri

timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta Soiuri de vara (recoltare la 110-130

zile) Gloria, Victoria ? capatâna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna

(recoltare la 145-160 zile) De Buzau este un soi cu capatâni mari si foarte

mari (5-6 kg), îndesate si care nu crapa. Licurisca ? soi cu capatâni

rotunde, bine îndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. Larex este alt

soi productiv. VARZA ROSIE Soiuri: Cap de Negru este soiul cel mai

cultivat; capatâna rotunda de cca 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz,

etc. Rasadul de varza timpurie se obtine în rasadnite calde din seminte (7-

10 gr la 1,5 mp) semanate la începutul lunii februarie. Varza de vara se

pune în rasadnite semicalde la începutul lunii martie. Varza de toamna si

cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai.Plantarea

rasadurilor în gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la

rasadire, în martie sau începutul lui aprilie. Pentru culturile de vara

plantarea se face în aprilie sau începutul lunii mai. Înainte de plantare

rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vârful radacinilor si jumatate din

lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza

timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea

rosie). La plantare rasadurile se îngroapa pâna la prima frunza adevarata.

Dupa plantare se uda obligatoriu. ÎngrijireLucrarile obisnuite sunt

completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea

crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamâni de la

plantare, apoi la primul prasit); udatul; îngrasarea suplimentara. Udatul (în

timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14

zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si îngrasarea

suplimentara, îngropat între rânduri sau în solutie cu apa de udat, la 15-20

zile de la plantare. Când leaga capatânile se face îngrasarea a 2-a.

Recoltarea se face când capatânile sunt bine îndesate (se constata prin

apasare cu degetul). La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de

la aceleasi plante . Pentru aceasta se taie capatâna mai sus, lasându-se

frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima

productie.

13. Despre castraveti Cultura timpurie de castraveti se produce prin

rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci

sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau

brazda). Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m

intre randuri si 0,5 m pe rand. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii,

castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Cultura de vara a

castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie,

inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In

fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul,

apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib

se presara strat de 1-2 cm de mranita. De retinut: terenul destinat culturii

de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de

grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp. Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita,

Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina. Pentru productia de toamna, care in

general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul

lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.

Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se

uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin

semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.

Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama

radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Udarea se face

numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi.

O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la

obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li

se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care

se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand

si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la

lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita.

Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile

de la prima. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru

murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la

2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate

. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca

se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000

mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg

castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.

14. Despre dovlecei Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la

prepararea diferitelor mancaruri sau conserve. Cultura dovleceilor este

asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii

mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri. La

fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante

la cuib. Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura

castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei. Pentru

obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu

gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena. Cel mai

raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care

da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au

culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.

15. Despre ceapa CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri,

vitamine si substante active care omoara microbii. Ceapa de arpagic Se

obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în

primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp),

în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm

la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3

zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se

stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei.Recoltarea se face în luna

august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate.

Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai

bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se

pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr

C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul

urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De

Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum

(bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între

rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator.

La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Îngrijirea consta în 4-5

sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama

bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali.

Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la

plantare. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si

mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga,

cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la

soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.

16. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul,

care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm.

Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din

600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. La

plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se

planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si

10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa

de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de

teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verdePentru a

obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau

primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm

sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10

cm pe rând.Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze

peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri

bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Recoltarea

se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.

17. Despre fasole Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in

primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii

aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si

urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in

cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib. Fasolea urcatoare se

seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.

Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea

pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva

zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase.

Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia

scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de

toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica:

Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de

fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana,

Aurie de Bacau.

18. Despre vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante

pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samânta încolteste numai la

temperaturi ce depasesc 14- 15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C

plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au

suficienta lumina în rasadnita, plantele se îngalbenesc si se alungesc.

Daca sunt umbrite în teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt

recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii, ?

Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene?

pentru culturi târzii. Cum se produce rasadul de vinete?

19. Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul în rasadnite se face la

sfârsitul lui februarie, începutul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau

8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. Plantarea

rasadurilor se face la începutul lunii mai, la 60 zile de la semanare, când

au 6-7 frunze, la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând, la aceeasi

adâncime la care au stat în rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr

mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage

pamânt maruntit în jurul plantei. Cum se îngrijeste? În general, îngrijirea se

face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5

prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar îngrasarea se face de 3 ori,

prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile.

Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice,

daca se strâng usor între degete si podul palmei. Fructele îmbatrânite

devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe

racoare. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6

vinete, aproximativ 1-1,5 kg.Despre praz

20. PRAZUL Se cultiva prin rasad, care se produce în rasadnite reci, pe

straturi, sau in ghivece, prin semanare, la sfârsitul lunii martie sau

începutul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire

de rasad care se obtin din 600-800 gr samânta. Plantarea rasadului în

gradina se face la începutul lunii iunie, la 30 cm între rânduri si 15-20 cm

pe rând, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele).

Îngrijirea se face prin prasile, udari, îngrasare suplimentara (ca la ceapa).

Plantele se musuroiesc pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei

tulpinilor. Pentru consum în timpul verii, recoltarea începe la sfârsitul lunii

iulie, iar prazul pentru iarna se recolteaza toamna târziu (noiembrie). Se

poate pastra peste iarna în pivnite, prin îngroparea radacinilor si o parte din

tulpina în nisip. La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz.

Soiuri: cel mai raspândit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de

60-70 cm; alte soiuri sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.Despre salata Salata

este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si

salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura

timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura

semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges

21. Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad

sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat,

2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura

timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-

10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii,

salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna

semanarea se face la inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi

de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la

adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt

necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de

folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai

mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in

solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta

de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa

plantare rasadurile se uda. IngrijireDaca semanarea s-a facut din toamna

este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau

gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.

Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa

suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.

Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de

tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000

capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la

seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata

de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand

frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei

sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine

capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior .

22. Despre spanac Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa

datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu,

vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand

lipsesc alte legume . Soiuri mai raspandite: Viroflay, soi timpuriu care se

recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat

din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie;

Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; Alte

soiuri: Smarald, Nores, etc. Semanatul din toamna se poate incepe din

august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul

se seamana in septembrie- octombrie. Semanatul de primavara se face cat

mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie. Se seamana la 20-25 cm intre

randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg

samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o

ingrasare suplimentara (, si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate

incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea

frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza.

De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.

23. Despre mazare De la mazare se recolteaza pastaile, care contin

boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri. Semanatul se

face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul

zapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig. Pamantul

trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd. Semanatul se face in

randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre

cuiburi, in care se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de

semanare este de 5-7 cm. Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna,

se poate semana in iunie. Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg

samanta. Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie.

24. Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca

dulci. Daca se intarzie recoltarea, boabele pierd din gustul dulce, devin

fainoase si se sfarama la fiert. De pe 1000 mp se obtine o productie de

400-500 kg boabe verzi. In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre

care: soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin,

Minunea Americii, Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita soiuri cu crestere

inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a.Despre cartofi Ne vom ocupa in

special de cultura cartofilor timpurii in gradina. Este necesar sa se

foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre

care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a. Terenul:

cartoful are nevoie de un pamant usor si bogat in substante hranitoare.

Terenul ales se lucreaza din toamna printr-o aratura adanca la 25-

25. 30 cm, cand se si aplica gunoiul de grajd (15-20tone la 5000 mp. In

primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar pe tot terenul sau la

cuib, cu un amestec de mranita si cenusa. Pentru obtinerea de productii

mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare sa fie deja

incoltiti. Plantarea se va face cat mai devreme, lainceputul lunii martie in

zonele mai calde si pana la 10 aprilie in zonele mai reci. Se vor folosi

adaposturi din folie de polietilena pentru protejarea culturii de brumele tarzii

de primavara. Distanta de plantare este de 60-70 cm intre randuri si 30-35

cm pe rand, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 10-15 cm. Tuberculii

incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari

putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti.

Ingrijirea cartofilor Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi

dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele .

Pentru obtinerea de productii mari, cultura trebuie udata si ingrasata

suplimentar, prima oara la 10- 15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile.

Cand plantele infloresc se formeaza si tuberculii. Pentru prima recolta se

desface cu grijapamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculiimai mari

(de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface

musuroiul pentru a se forma noi tuberculi.De pe o suprafata de 5000 mp se

pot obtine 7500- 10000 kg cartofi timpurii.

26. Despre conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati.

Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade

C, când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate . Când s-a format,

inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Se cultiva pe

soluri fertile, bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri Timpurie de

Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica,

rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile), cu

inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura în câmp si

care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.

Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) în

februarie. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.

Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii

(50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul poate fi

plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Pamântul se amesteca

cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau

frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Dupa plantare se

uda si se trage pamânt în jurul plantei. Îngrijirea se face în general la fel ca

la cultura verzei, în ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si îngrasarea

suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin

legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste

capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna.

Recoltarea se face treptat, când inflorescentele sunt îndesate si albe,

înainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatânile

se taie de la baza, cu tot cu frunze.

27. Despre usturoi USTUROIUL Cultura de usturoi se face într-un teren

însorit care nu se îngrasa cu gunoi de grajd. Se planteaza bulbisorii (catei)

de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (martie-aprilie), la

distanta de 25-30 cm între rânduri si 12- 15 cm pe rând. La plantarea de

toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adâncime în pamânt, iar la cea de

primavara la 1,5 -2 cm. Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se

acopera cu un strat subtire de gunoi paios. În perioada de vegetatie cultura

se praseste si se îngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa necesar si

se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Recoltarea bulbilor se

face în iulie-august, când frunzele s-au uscat. Pentru usturoiul verde

(stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind ca plantarea

cateilor sa se faca din toamna. Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad,

De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc.

28. Despre ridichi Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna . Ridichi de

luna - soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata

Ridichi de vara - soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de Munchen Ridichi de iarna

- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna) Ridichiile de

luna Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.

Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate

repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate. Pentru a avea o

recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la

sfarsitul lunii august. Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la

adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.

Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand.

Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se

iuteasca. La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare

suplimentara. Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare.

Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior

. Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi. Pentru productii

extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar,

semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Ridichiile de vara se

insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe

rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul,

prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara. Ridichiile de

iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se

recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.

29. IngrasaminteleFertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai

ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatossi pentru Dvs., cat si

pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest

lucru.Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar

legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de

legumetrebuie fertilizata in fiecare an.Cel mai bun ingrasamant este

gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea

terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se dain primul rand la culturile de

castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.Un alt

ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de

grajd foarte bine putrezit (2-3 ani) si resturi vegetale descompuse.Aceasta

se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile

vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea

suplimentara.Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale,

paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare.

Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii

va forma o scobitura pentru ca apade ploaie sa se stranga si sa patrunda

in interior. In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina

de la animale. Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta

alaturi,straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama.

Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv,

care sefoloseste la fel ca mranita.Amanunte despre folosirea

ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile

referitoare la aceste legume.Obtinerea rasadurilor de legume Legumele ce

se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele siardeii, care au

cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de

vegetatie pana la recoltare.Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin

pretentioase, ca varza, conopida,gulia, in scopul de a obtine productii

timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa , telina, castravetii, si

dovleceii, tot in acelasi scop. Realizarea rasadnitelor presupune

urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de

rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd

se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul

proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai

mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa

se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt

mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar

dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca

ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai

este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un

loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12

cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele,

cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a

putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se

amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.In lipsa unui

loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul

se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai

usor.

30. Proportii de amestec pentru diferite legume : Cultura Mranita %

Pamant de telina % Nisip % Rosii 50 25 25 Ardei, vinete 40 50 10

Castraveti 40 40 20 Varza, conopida 50 25 25 Salata 25 75 - Tocul de

rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante,

ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom

prezenta in continuare. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30

cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru

cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe

1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru

rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de

mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de

gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se

acopera cu foile de geam si rogojini.Dupa cateva zile, daca se constata

inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se

asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12- 15 cm. Pamantul se

grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se

face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia

buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla,

distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in

randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un

strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu

o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.Rasadurile se pot planta si in

ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe

fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de

apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune

amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cmdistanta.

Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa

geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in

gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu

transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa

fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile.

Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau

paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la

jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu

degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La

ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume

31. Rasadirea in ghivece Rasadirea in ladite Ingrijirea rasadurilor Pana la

rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele

incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita

se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si

lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va

face tot mai des.Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda

usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece

rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla

acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg.

Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli.

Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se

fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr

insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr

untdelemn.Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se

obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp.

Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la

inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la

minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de

perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii

respective.10 sfaturi pentru rasadnite

32. Una din placerile gradinaritului este cresterea plantelor din seminte.

Este uimitor cat potential defrumusete se concentreaza in fiecare samanta

mica. Cum aceasta munca nu este foarte usoara, trebuiesa urmam o serie

de pasi astfel ca semintele pe care le plantam sa devina plante mature si

sanatoase.1. Notati lucrurile importanteUn aspect deseori uitat este

necesitatea notarii evenimentelor sau datelor importante. Fie ca

plantaticateva plante pentru propria dvs. gradina, fie ca lucrati la o scara

mai mare, este de dorit sa tineti un felde condica a datelor importante.

Acestea pot fi: data cand au fost culese semintele, data la care

augerminat, numarul de seminte incoltite din totalul disponibil si data la

care rasadul este gata pentrutransplantare. La sfarsitul fiecarui an puteti

face o evaluare a productiei proprii de plante, puteti notagreselile si

elementele pozitive, astfel ca in anul urmator sa oferiti semintelor un mediu

mai bun dedezvoltare. De asemenea puteti nota, daca este cazul, de unde

ati cumparat anumite seminte, daca aufost bune, pretul pachetului si puteti

lipi chiar plicul respectiv.2. Pastrati semintele corespunzator, pentru a nu

se degradaSemintele sunt fragile si daca nu sunt tratate cum trebuie,

viabilitatea lor va scadea. In timp ce uneleseminte pot supravietui sute de

ani in conditii prielnice, altele se degradeaza repede, chiar daca

suntconservate in conditii optime. Pentru a le mentine in starea de latenta,

semintele trebuie tinute in locurireci si intunecoase, cu un grad de

umiditate scazut, cum ar fi frigiderul. Este recomandabil ca pe fiecareplic

cu seminte sa fie insemnate numele plantei, data la care au fost culese

semintele si eventual sursa.Cand vine momentul sa puneti la incoltit

semintele e bine mai intai sa faceti un mic test pentru a vedeacare mai

sunt bune si care nu - puneti semintele in apa, pentru cateva ore; cele

bune se vor scufunda, pecand cele stricate, seci, vor pluti. Testul este bun

in general pentru semintele mai mari.3. Folositi vase late, joase, pentru

evita ingramadirea rasadurilorGhivecele sau vasele de plastic sunt de

preferat ghivecelor de teracota cand vine vorba de rasadnite,pentru ca ele

retin pentru mai mult timp umezeala. Folosirea unor vase largi, nu foarte

adanci, previneingramadirea semintelor si mentinerea umezelii in jurul

radacinilor tinere, firave. Plantele carora nu leplace sa le fie deranjate

radacinile e mai bine sa fie cultivate de la inceput in ghivece mici,

individuale. Cavase in care pot fi puse la incoltit semintele pot fi folosite si

paharele de plastic, cele de iaurt sau cutiile demargarina; nu uitati sa le

faceti gauri prin care sa se scurga apa. Indiferent de vasele pe care le

vetifolosi, acestea trebuie sa fie foarte curate, sa nu fie infectate cu nici un

agent patogen. O metoda pentru arealiza acest lucru este sa scufundati

vasul timp de 15 minute intr-o solutie cu 10% inalbitor, dupa care sail lasati

sa se usuce.4. Tasati semintele in pamantCu o sita de bucatarie sau, mai

simplu, cu mana, imprastiati in mod egal semintele pe pamant.

Semintelemici si cele care au nevoie de lumina directa pentru a germina nu

trebuie acoperite cu pamant. Fie caacoperiti vasul, fie ca nu, semintele

trebuie putin tasate, pentru a intra in contact cu suprafata umeda

apamantului, ca sa germineze. Pentru asta folositi o lingura sau fundul unui

pahar.5. Preveniti bolile cu drenaj si aerisire corectaInfectiile provicate de

fungi (ciuperci) sunt cauzate de umezeala excesiva si de proasta circulatie

aaerului, asa ca aveti grija la aceste doua elemente.6. Acoperiti vasele

pentru a pastra constant nivelul de umiditateSemintele sunt foarte sensibile

la situatiile extreme precum udarea din abundenta sau lipsa apei. In

pus,udarea directa distruge semintele germinate. Daca asezati o folie de

plastic peste rasadnita veti mentinela acelasi nivel gradul de umiditate.

Totusi, vasul va trebui verificat zilnic. Daca observati ca este timpul

saudati, atunci plasati vasul intr-un bazin (sau o tava mai mare de ghiveci)

cu apa calduta si lasati pamantulsa absoarba cata apa are nevoie. Daca

suprafata pamantului este uscata, dati la o parte folia de plastic sistropiti cu

apa. Imediat ce semintele au germinat, folia de plastic trebuie inlaturata de

tot.

33. 7. Tineti semintele la cald pentru a incuraja germinarea

semintelorMajoritatea smeintelor au nevoie de temperaturi intre 18-23

grade Celsius pentru a germina. Plasarearasadnitelor langa o sursa de

caldura sau intr-o camera in care in general este mai cald va fi o

mutarebenefica. In plus, puteti folosi lampi speciale - in acest caz (cand

folositi surse alternative de caldura)verificati des gradul de umezeala din

vas, pentru ca acesta va scadea mai repede decat in alte conditii.8. Rotiti

vasele cu semintePlantutele au nevoie de multa lumina, ideal intre 12-16

ore de lumina zilnic. In interior, asezati rasadnitelein locuri insorite, la

ferestre orientate spre sud si rotiti vasele in fiecare zi, cate un sfert, pentru

ca plantelesa nu se intoarca dupa lumina si sa-si formeze, astfel, tuplini

deformate, lungi si fragile.9. "Hraniti" bine planteleNutritia corespunzatoare

si la perioade constante este importanta si la plante, pentru ca acestea

vorcreste mai puternice. Cand embrionul din samanta se dezvolta, el

depinde de cantitatea de substantehranitoare stocate inauntru. Pe masura

ce planta creste din pamant, acele depozite sunt deja peterminate, asa ca

este nevoie de tratarea cu substante fertilizatoare. Majoritatea

amestecurilor de pamantspeciale au mici cantitati de astfel de substante

nutritive pentru a face tranzitia cat mai usoara si pentru anu lasa radacinile

sa se usuce. Totusi, odata ce apar primele frunze adevarate, este timpul

sa incepeti saudati plantutele saptamanal cu o solutie fertilizatoare

preparata la jumatate din concentratie.10 . Obisnuiti plantele cu lumina

directa a soareluiInainte de a le planta afara, plantele trebuie mai intai

obisnuite cu lumina puternica a soarelui sauaclimatizate cu temperaturile

fluctuante de afara. Cel mai bine este sa faceti aceasta operatie pe

operioada de trei zile, plasandu-le in bataia directa a soarelui, dimineata,

apoi marind perioada deexpunere in celelalte zile, pana cand devin destul

de viguroase pentru a fi transplantate.Calendarul gradinii de

legumeFEBRUARIE- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din

ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.- Livada doarme sub

amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate -

in ele seascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la

radacina si se pune gunoi, se acoperacu pamant sapat, sau se aduna

zapada la radacina lor.- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica

sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casase pune gunoi de

pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul

rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de

camp (tomate, ardei,vinete)- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite

biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea

in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei

timpurii si gulioarelor- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si

conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, austuroiului de

primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a

doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se

pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete- se continua protejarea

verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat

34. - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin

despicatura, copulatie sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azot-

dezgropatul si demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite

din altoi (taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua

dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;-

pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste

2 saptamani se mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza

de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi

pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre

sfarsitul lunii,se pot planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot

planta in gradina:- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri,

distanta de 25 cm; salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie,

sfecla rosie si samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul

varzoaselor, guliei si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta

de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de

10 cm;- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai

poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la

distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;-

semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor,

crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;-

Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate

alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie;

cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu

fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole;

castravete-cartof;- �n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in

primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea

rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti,

varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;-

inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului

cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De

asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau

sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida,

broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de

7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se

repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp

in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati

mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide

daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa

termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la

inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri

fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna,

varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli;- foloseste

culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac,

mazare si gulioare.�n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de

resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva fasole, ridichi de

toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru palisarea, copilirea si

carnatirea rosiilor timpurii;

35. - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul

(indepartarea varfurilor tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp

suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa

lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;-

intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate

pe sfoara, castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua

prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si

daunatorilor la legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot

fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor

stricate.AUGUST- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare

pastreaz-o la soare cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru

muraturi;- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui

copilitul si carnitul lor;- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor,

dupa o prealabila verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata

pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva

zile inainte dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua

fertilizarea cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei

de vara, pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de

vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si

a caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu

se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa

semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la

inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si

groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate

semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de

primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor

pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului,

sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa,

unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte

resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa

la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se

spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o

culoare albicioasa-argintie. �n mediela 10 kg tomate se obtin 30-50 g

samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor setaie

fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza

pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se

separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea

apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2

cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede.

Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in

primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g

samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se

toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine

cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele

si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la

suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi

de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la

maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie

longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in

apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le

inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la

soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La

salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele

se taie, se fac snop, se duc la umbra pentruuscare. Dupa o saptamana

snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane

samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele

se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se scutura. Se taie cu tija

intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura

36. capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura

semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se scot cartofii de

toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se

zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se recolteaza

ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte se pot

smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;- se

recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile,

morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza gogonelele, care

pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi

maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii

coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte de

depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza terenul

de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;- se sapa

terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita! Pentru a

avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam -

ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate

acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de salata

pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii,

patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul

viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna

porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;-

pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze

moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe

masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai

poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai

culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi

recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot

acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi

viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat

taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face

fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea

pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul

proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate

radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera

cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg

gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul

se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu

apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu

pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de

schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa

respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face

scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a

unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa

fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede

fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca

distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de

rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.

37. Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina delegume?Afla mai

multe despre:aplica, in gradina, toate, plante cultivate, plante de gradina

cultivate toamna, gradina toamna, plante de gradina Legumele produc mult

daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se

aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce

pot fi folosite in gradina de legume. Gunoiul de grajd putrezit In mod

obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului.

La culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine

putrezit se poate da si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca

culturile care se fac pe terenul respectivse vor uda, se imprastie 4-5 kg de

gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantelecultivate nu necesita udarea,

atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajdse da in special

la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi,

dovlecei.MranitaSe obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea

se foloseste in cantitati maimici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu

ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cuocazia insamantarii (la castraveti,

pepeni, dovlecei).CompostulEste un ingrasamant care se poate prepara

usor chiar in gospodarie din gunoaie dincurte, frunze uscate, buruieni

smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea seaseaza gramada intr-un

colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, incare se fac

gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In

lipsaploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni,

gramada decompost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf

si invers. Dupa 2-3 ani

38. se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca

mranita.Gunoiul de pasariEste un ingrasamant mai bogat in substante

nutritive decat gunoiul de grajd. Modul celmai indicat de folosire a acestui

ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpulperioadei de

vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul

maruntitse amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua

in care se facetratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10

daca se foloseste pentrutomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se

foloseste pentru castraveti, morcovi,praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de

solutie.CenusaSe aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie !

Nu se foloseste cenusa dincarbune de pamant deoarece contine substante

daunatoare pentru plante. Se folosetemai ales pentru varza, vinete,

castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g decenusa, preferabil

amestecata cu mranita, la fiecare cuib.PLANIFICA GRADINA DE

LEGUMEPlanifica gradina de legumeO gradina de legume ar trebui sa

faca ceea ce vrei tu sa faca, asa ca atunci cand planifici o gradina de

legume intreaba-te intai ce anume doresti de la ea.Vrei salate de sezon?

Poate o multime de radacinoase, sau rosii, sau un pic din toate?Esti o

persoana care vrea sa cultive in gradina tot ce se poate sau aspiri doar la o

cultura bogata de sparanghel?Este foarte usor sa iesi in gradina si sa te

murdaresti de noroi, asa ca fa-ti o favoare si planifica-ti intai designul

gradinii de legume.De exemplu, pentru a hrani o familie de patru persoane

pe tot parcursul anului, va trebui sa iti planifici o gradina de aproximativ

100m², fara a pune la socotealaaleile dintre culturi.Tineti minte ca in cazul

in care locuiti intr-un climat rece, acesta va va impiedica sa mentineti

culturile pe tot parcursul anului. In acest caze poate fi necesara

oplanificare a gradinii de legume care sa fie mult mai mare decat in mod

obisnuit si sa faceti provizii (cititi despre conservarea legumelor ) din

recolta obtinuta.Una dintre cele mai bune idei de planificare a gradinii de

legume este sa se ia inconsiderare clima zonei in care vreti sa faceti

gradina de legume.Fie ca este vorba de temperaturi foarte calduroase sau

friguroase clima poate fi impartita in trei regiuni de baza: rece, temperata si

tropicala/sub-tropicala.Dupa ce ati decis ce si unde vreti sa cultivati in

gradina voastra de legume puteti trece laurmatoarele etape:

39. - Trebuie sa gasiti o sursa foarte buna pentru seminte. Comandati

seminte cu mult timp inainte sa inceapa sezonul cultivarii, mai ales daca

locuiti intr-o zona cuun climat mai rece cu perioada de vegetatie scurta;-

Gradinile fara sapaturi, utilizeaza metode organice de gradinarit si de cele

mai multe ori este mai bine sa faceti rasaduri pe care sa le plantati ulterior

ingradina;- Utilizati acest ghid de germinare pentru a va orienta mai usor.

Daca vreiti sa realizatii o plantare de mari dimensiuni, este bine sa luati in

considerare ogerminare in etape, pentru a nu ajunge toata recolta la

maturitate in acelasi timp.;- Daca locuiti intr-un climat rece, sau chiar unul

temperat, trebuie luat in considerare realizarea rasadurilor la interior,

folosind o sera, in cazul in care sezonul degerminare este scurt sau daca

exista pericol de inghet .Ce si unde veti creste in gradina de legume?Cand

planificati o gradina de legume trebuie sa luati in considerare ca diferitele

plante au nevoi si conditii diferite. Plante ca fasolea, brocoli, varza

deBruxelles, conopida, napi, ceapa si mazare, cresc cel mai bine la

temperaturi intre 10-200C(50-700F). Aceste plante prefera un timp mai

racoros al anului pentrua creste si in general tolereaza inghetul.Legume

precum varza, morcovi, ridichi, pastarnac, praz, salata verde si telina au

cerinte de temperatura intermediara. Ele vor creste cel mai bine

latemperaturi cuprinse intre 15-250C(60-800F).Cresteti-le in afara

sezonului si vor produce doar seminte.Legumele din sezonul cald cresc cel

mai bien la temperaturi de peste 200C(700F) si se prabusesc sau mor

daca sunt expuse la inghet. Acestea includ legumeprecum porumb, ardei

gras,cartofi, tomate, vinete, fasole, culturile de vita de vie. Deci asigurativa

ca marea majoritate a sezonului lor de crestere este in lunilemai calde.Cu

cat stiti mai bine ce legume vreti sa cultivati, cu atat veti avea mai mare

succes. De aceea planificarea initiala va poate salva de griji si

nelinisteCateva sfaturi finale pentru planificarea gradinii de legume.

40. - Verificati predominanta vantului si protejati plantele de vanturile

puternice. Vanturile reci vor opri crestera; cele calde vor usca pamantul si

vor ofili plantele iarvanturile puternice vor rupe plantele. Daca nu aveti un

colt insorit protejat natural in gradina , pregatiti paravane de protectie din

zabrele de lemn sau gratare delemn.- Unde ajunge lumina soarelui in

gradina si pentru cat timp? Asigurati-va ca gradina de legume primeste

foarte multa lumina naturala directa, cel putin 5 ore pezi. In zonele cu mai

putin soare pot fi plantate legume cu frunze si plante aromatice.- Asigurati-

va ca plantele mai inalte nu blocheaza lumina soarelui pentru plantele mai

mici ca inaltime. Urmariti miscarea soarelui in gradina de legume..

Inemisfera nordica luati in considerare plantarea legumelor pe randuri de la

nord la sud, cu plantele mai inalte pozitionate catre nord. In emisfera

sudica, pozitiaplantelor se inverseaza astfel incat plantele inalte sa fie

pozitionate la sud. In acest fel, toate randurile vor primi o cantitate egala de

lumina solara.- Daca planificati plantarea de culturi succesive, practicati

rotatia plantelor. Diferite plante iau diferite lucruri din pamantul de gradina.

Acest lucru va reducepotentialul de a se dezvolta al anumitor daunatori din

gradina. Continuati completarea cu compost si mulci!- Apa, apa si iarasi

apa! Legumele au nevoie de apa foarte multa pentru a creste. Unu dintre

cele mai bune sfaturi pentru acest aspect este folosirea unui sistemcu

picurator.Setati sistemul de picurare la inceputul planificarii gradinii si

acesta va asigura plantelor o buna absorbtie a apei si va descuraja

cresterea ciupercilor defrunze. Acest lucru va incuraja cresterea

radacinilor. Nu lasati patul de gradina uscat. Gradina fara sapaturi are un

drenaj bun asa ca mentineti-o umeda si siasezati mulci deasupra pentru a

se mentine asa.- Petreceti ceva timp pentru a lucra la cea ce vreti sa

creasca, sa studiati climatul, soarele, umbra, vantul, adapostul.. Tineti cont

de obstacole, cum ar fi copacii,canalizarea, drumurile de acces etc. Luati in

considerare si imprejurimile casei si anume animale de casa, copii,

animale salbatice precum iepuri, veverite si altidaunatori "draguti" dar

nedoriti.Urmand aceste sfaturi de baza, atunci cand planificati gradina de

legume, veti avea un start impresionant si veti reusi sa produceti o gradina

cara va va oferimulte ore de satisfactie si incantare si nu in ultimul rand o

recolta bogata.Buruiano-leguma. Tehnologia de cultivare a papadieiEste

atat de raspandita la noi in tara incat ai crede ca nimeni nu si-a pus

problema sa ocultive. Cu toate acestea, este una dintre cele mai gustoase

plante intrate, pe nedrept, incategoria buruienilor. Si totusi…

41. Papadia poate fi cultivataIn 1982, profesorul Gh. Valceanu afirma ca

“luata in cultura, papadia devine o planta cu frunzemari si carnoase mult

mai gustoase, iar daca se inalbesc din ele se poate prepara o

salatadelicioasa”.Papadia se seamana pe straturi inaltate la 32 de cm

distanta intre randuri, iar plantele se vor rariapoi la 10-12 cm distanta intre

plante pe acelasi rand. Un strat are latimea de 140 de cm.Semintele se

seamana la adancime mica, jumatate de centimetru. Perioada optima este

primavaradevreme, la sfarsitul lunii februarie.Respectand schema propusa

de Valceanu, pentru initierea unei culturi de 1 hectar se vorconsuma 1,3 kg

de samanta. Pana in vara, cultura nu are nevoie decat de controlul

buruienilor,prin mai multe prasile mecanice, sau de irigare la nevoie.El

propunea si o schema de infiintare a culturii de papadie, reprodusa astfel:

42. In luna august, pentru a obtine inalbirea frunzelor, randurile de plante

se acopera partial cupamant. Acest lucru se poate realiza atat manual, cu

sapaliga, dar si mecanizat cu ajutorul unuicultivator caruia i se sudeaza o

aripa laterala, pentru a impinge pamantul inapoi pe brazda.Oportunitate de

desfacere in supermarketuriPapadiile se recolteaza apoi taind rozeta de

frunze de la colet, la sfarsitul toamnei. Din radacinavor rasari alti lastari, in

acest fel cultura de papadie se poate exploata timp de 3-4 ani. In

conditiioptime, de pe un hectar se pot recolta anual 16-20 de tone de

frunze.Frunzele se spala bine in flux continuu si se pot ambala la caserole

de plastic pentru a fi vanduteprin lanturile de supermarketuri.Salata de

papadie“Papadia se recomanda ca medicament in toate bolile unde exista

un dezechilibru glandular.Astfel, ceaiul de papadie se recomanda in

obezitate, in boli de ficat, marind secretia biliara,normalizeaza circulatia

sangelui, mareste pofta de mancare, are actiune diuretica si face

catoxinele din corp sa se elimine”, scria cu ani in urma farmacistul Corneliu

Constantinescu.Tot el afirma ca frunzele tinere de papadie se consuma

obligatoriu in fiecare primavara, facandparte dintr-o cura de vitamine si

detoxifiere care ajuta organismul sa faca trecerea de laalimentatia

sezonului rece la cea a verii.

43. Calitatea şi verificarea seminţelor înainte de semănat,în agricultura

ecologicăCalitatea seminţelor este foarte importantă dacă dorim ca

răsadurile să fie sănătoase şi ecologice,iar recoltele mari.În agricultura

ecologică, materialul de înmulţire (seminţe, răsaduri, butaşi, stoloni) trebuie

să fieobţinut prin tehnici de producţie ecologice. Seminţele nu trebuie să

provină din organismemodificate genetic sau derivate ale acestora şi nu

trebuie să fie tratate la însămânţare decât cuproduse admise în agricultura

ecologică.Putem avea o primă garanţie în privinţa calităţii seminţelor dacă

le procurăm din magazinespecializate, pentru că acestea sunt obligate să

vândă numai seminţe de bună calitate, eventualînsoţite de un buletin de

analiză sau de informaţii care sunt scrise pe ambalajul acestora.Seminţele

trebuie să provină de la un producător care practică tehnicile de producţie

ecologică.Pentru ca seminţele să fie de bună calitate, trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii: să corespundă soiului dorit; să nu fie

amestecate cu impurităţi;

44. să aibă un aspect sănătos; să aibă o germinaţie bună (să încolţească

majoritatea seminţelor procurate); să încolţească la scurt timp după

plantare (în funcţie de specie, desigur şi în condiţii propice).În cazul în care

sunt obţinute chiar din gospodăria proprie, seminţele trebuie să provină

depreferinţă de la recolta precedentă, pentru că în timp ele îşi pierd

calitatea de a germina rapid.Gradul de germinaţie al seminţelor este un

indicator al calităţii seminţelor şi se poate verificacu uşurinţă chiar acasă.

Într-un vas se pune un strat subţire de vată (sau nisip, pentru

seminţelemari precum cele de pepene), care se udă şi pe care se presară

câte 100 de seminţe.Vasul se acoperă cu o coală de hârtie şi se ţine într-o

încăpere care să îndeplinească condiţiile detemperatură necesare pentru

ca soiul respectiv să încolţească. Substratul trebuie udat periodic,chiar

zilnic, astfel încât să fie mereu umed, dar fără ca seminţele să fie înecate

de apă. După ce atrecut perioada necesară pentru ca seminţele să

încolţească, ne putem da seama dacă lotul deseminţe e de calitate bună în

funcţie de procentul de seminţe încolţite. Important este şi caplăntuţele să

fie sănătoase, nu răsucite, groase sau pătate, acestea fiind semne că

seminţele dincare au ieţit nu au fost bune.- durata germinativă, perioada de

încolţire şi temperaturile propice pentru câteva specii delegume -

45. Investiţia totală într-un solar de 500 de metri pătraţicomplet echipat

este de 35.000 lei Tinerii care aleg să-şi facă o firmă de legumicultură cu

cei 10.000de euro primiţi de la guvern pot ajunge la venituri duble după

numai un an, dacă optează pentruproducţia de legume într-un solar.

Lucrurile nu diferă mult în cazul florilor.Investiţia totală într-un solar de 500

de metri pătraţi complet echipat (irigaţie prin picurare şimicroaspersie

pentru tratamente, umidificare/ceaţă) poate ajunge la numai 35.000 de lei,

potrivitspecialiştilor de la NaanDanJain irigaţii.„Din sprijinul oferit de stat,

mai rămân suficienţi bani pentru acoperirea altor capitole din planulde

afaceri cerut de program, precum transportul, asigurările, marketing-ul,

distribuţia, etc. Înfuncţie de tipul şi randamentul culturilor (patru culturi pe

an), investiţia se poate amortiza chiar şiîntr-un an“, a declarat Ileana

Stanciu, director general NaanDanJain.Un solar de 500 mp poate fi lucrat

de o singura familie. Posibilitatea de avea un asolamentcorespunzator al

culturilor in vederea obtinerii unei recolte mai mari in spatiul protejat devine

unatu.Planul poate fi dezvoltat şi de grupuri de tineri producători, pe

suprafeţe mai mari, de câteva miide metri pătraţi. Investitia creste in cazul

solariilor tip sera dotate cu sisteme de incalzire si foliedubla de acoperire,

la fel si in cazul echiparii cu plase antiinsecte pentru cei care doresc

saproduca bio.Pentru proiectele mai mari, fermierii pot apela la fondurile

nerambursabile europene şi, dacă seasociază în grupuri de producători

recunoscute oficial, mai pot primi sprijin de sute de mii deeuro.

46. Doar până în 2013, grupurile şi organizaţiile de producători

recunoscute preliminar pot primisprijin financiar, atât pentru constituire şi

facilităţi administrative, cât şi pentru realizarea deinvestiţii.Prin Pilonul I al

Politicii Agricole Comune, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

acordăsprijin financiar grupurilor şi organizaţiilor de producători din sectorul

legume fructe. Modul deaccesare a sprijinului financiar este prevăzut în

Hotărârea de Guvern nr. 1078 din 10 septembrie2008 privind acordarea de

sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar

şiorganizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, act normativ

elaborat în bazaRegulamentelor (C.E) 1234/2007,1580/2007 şi

1182/2007La sfîrşitul anului trecut, în România erau înregistrate conform

Regulamentului ComisieiEuropene doar 17 grupuri de producători

recunoscute preliminar şi o organizaţie de producători.Corectarea valorii de

pH a solurilor Solurile prea acide si cele prea alcaline necesita corectarea

pHului invederea atingerii unui domeniu optim dezvoltarii plantelor. In

functie de specia cultivata, uneleplante prefera solurile alcaline (pH peste

7) – de exemplu rozmarinul, altele din contra, vorprefera soluri acide (pH

sub 7). Valorile pot sa varieze intre anumite limite, peste care daca se

47. trece solul va deveni impropriu culturii. Exista anumite specii care

rezista chiar si pe astfel desoluri, insa acestea sunt cazuri izolate.De aceea

solurile cu pHul peste 7 – 7,5, precum si cele a caror valoare de pH scade

sub 5-6, aunevoie de corectii prin aplicarea unor amendamente. Astfel,

pentru cresterea valorii de pH sefoloseste piatra de var, var stins, dolomita,

moloz maruntit, iar pentru scaderea lui sulful saufosfogipsul.Pentru a spori

eficacitatea amendamentelor, genul de ingrasamant pe care il administram

va ficorelat cu tipul de amendament, astfel: in cazul aplicarii calcarului,

varului sau dolomitei, se vorutiliza in urmatorii 2-3 ani exclusiv

ingrasaminte naturale, compuse din: cenusa de lemn, faina debazalt,

compost fermentat. In cazul amendamentelor acidifiante, de sulf sau

fosfogips, terenul seva ingrasa cu must de gunoi de grajd

nefermentat.Mraniţa este un compost descompus, utilizabil în agricultura

organică atât în culturile de câmp,cât şi în cele înfiinţate în sere şi solarii.

Nu există pericolul infestării cu buruieni sau a generăriide amoniac şi

arderii plantelor.Mraniţa este un îngrăşământ bogat în elemente nutritive

decât acesta, aplicabil în cantităţi de 6-10 t/ha. Poate fi utilizată şi în

răsadniţe pentru obţinerea de răsaduri pentru specii precum:

menta,busuiocul, cimbrul de cultură.Turba este deopotrivă îngrăşământ cât

şi ameliorator de sol. Îngrăşământul este extras dinzonele umede unde se

formează şi se păstrează în grămezi circa 6 luni, după care se

utilizeazădrept îngrăşământ în acelaşi mod cu gunoiul de

grajd.Îngrăşămintele verzi provin de la plante cultivate ce se încorporează

prin arătură în sol, înmomentul în care ajung la maximum de cantitate de

masă verde. Ele se descompun în sol şireprezintă o sursă deosebită de

elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precumleguminoasele

(lupinul, sulfina, măzărichea, trifoiul) sau altele precum rapiţa şi muştarul,

carelasă în sol o mare cantitate de azot şi alte elemente nutritive. De

asemenea, sunt recomandate pesolurile nisipoase, sărace în humus, şi

unde nu există alte posibilităţi de fertilizare organică,pentru a crea o

structură stabilă solului, a reduce eroziunea solului prin vânt şi apă, a

prevenilevigarea elementelor nutritve, în special a nitraţilor.

Substante nutritive pentru pamantDocument Transcript

1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to

remove the watermark Substante nutritive pentru pamant Afla mai multe

despre: scoici, seminte, ciment, magazin, aplica, bucatarie mica, in

gradina, verde, toate, animale, gips, bucatarie, seminte in,

umezeala,culoarea verde In acest articol veti afla care sunt aceste

substante si ce puteti adauga in pamant pentru a-l face mai bun din punct

de vedere calitativ. Substantele nutritive de baza Plantele au nevoie de

aceste substante intr-o cantitate echilibrata pentru a creste si a se dezvolta

sanatos. Substantele fertilizatoare sau hrana completa pentru plante contin

toate aceste elemente de baza: nitrogen (N), fosfor (P) si potasiu (K).

Nitrogen - pentru dezvoltarea frunzelor si a tulpinii. Fosfor - pentru

dezvoltarea radacinii, culoarea florilor si rezistenta la boli. Potasiu - pentru

producerea de fructe si seminte. Iata cateva materiale organice care,

adaugate in pamant, dau substantele nutritive specifice de care au nevoie

plantele: Surse de nitrogen (N): balegar transformat in compost, compost

din ciuperci, oase de peste macinate, teci de orez. Surse de fosfor (P):

oase macinate, fosfat. Surse de potasiu (K): var, dolomita, scoici

sfaramate, alge, talas si aschii de lemn. Ingrasamantul pentru pamant

Toate solurile din gradina beneficiaza de ingrasaminte adaugate regulat de

gradinari (sau ar trebui...). Acestea se aplica individual sau in combinatii, in

fiecare sezon si de cate ori plantati cate ceva in gradina. Compostul,

balegarul sau pietrisul trebuie imprastiate intr-un strat gros de 7,5 cm, dupa

care se sapa pana la o adancime de 15 cm. Stratul de nisip, vermiculita,

perlita sau gips trebuie sa aiba 1 cm, dupa care se sapa si mai adanc,

pana la 20 cm. Iata in continuare materialele care va vor ajuta sa

imbunatatiti calitatea si fertilitatea solului din gradina dvs., precum si

capacitatea acestuia de a retine umezeala.

2. 1. Compost - format din frunzedescompuse, frunze taiate, resturide

ierburi folosite in bucatarie si altemateriale organice. Este uningrasamant

bugat in humus, bineechilibrat din punctul de vedere alcelor trei substante

nutritive (NPK) sicu eliberare inceata. Transformasolurile grele in soluri

usoare, iar pecele lipsite de substante nutritive leimbogateste.2. Nisip -

folositi nisip cu grauntemai mari, dar in cantitati mai mici,pentru a

imbunatati drenajul sipentru a aerisi pamantul lutos. Preamult nisip va

transforma unele tipuride pamant in ciment. Nu continenutrienti, dar

dureaza foarte mult.3. Balegar - fie ca e proaspat sauinvechit, putrezit (de

la vaci, oi, cai,gaini sau alte animale), crestecantitatea de nitrogen din

pamant.Aeriseste pamanturile grele siimbunatateste retentia de apa in

celeusoare. Balegarul proaspat ardeplantele, asa ca acesta trebuie sastea

un an inainte de a fi folosit.

3. 4. Turba - absoarbe umezeala, lucruimportant mai ales

pentrupamanturile nisipoase. Aerisestesolurile lutoase sau grele. Daca

estelasat sa se usuce va forma o crusta,se va intari si va fi dificil de

umezit.Turba sau muschiul de turba sepoate cumpara din magazin

sauprocura din locuri bogate in acestelement.5. Vermiculita - retine

umezeala siaeriseste pamantul. E buna pentruorice tip de pamant si, la fel

canisipul, dureaza foarte mult timp.6. Perlita - este reziduu vulcanic

deculoare alba care aereaza pamantulsi dureaza la nesfarsit. O

cantitatemica este buna pentru toate tipurilede sol.

4. 7. Nisipul verde - este un amestec special preparat care contine potasiu

si alte elemente nutritive. Micsoreaza gradul de compactare al pamantului

(acesta nu se mai stange la fel de repede in bulgari) si ajuta la retentia de

umezeala. 8. Gips - este un minereu macinat care usureaza solurile grele

si lutoase. De asemenea, ajuta la imbunatatirea drenajului.Pregatirea

gradinii pentru iarnaAfla mai multe despre:plante perene, aplica, in gradina,

toate, animale, vara, umezeala, plante de gradina, nivelaPregatirea gradinii

pentru iarna este mai mult o problema de curatenie si "acoperire". Odata

cuapropierea iernii si cu scaderea temperaturilor, plantele care nu au murit

de inghet intra in perioada destagnare. Curatati florile anuale si legumele

de frunzele si tulpinile uscate pentru ca in ele se pot adapostipeste iarna

boli si oua de insecte. Vremea rece e o perioada potrivita si petru a face

reparatii.Desi in aparenta toata activitatea din gradina a incetat, se petrec

multe la nivelul solului pana cand acestaingheata. Copacii sau tufele nou

transplantate, florile perene care au fost divizate, bulbii, toate isi

dezvoltaradacini noi si trag din pamant substante nutritive si umezeala.

Unele vietati din pamant inca maiproceseaza materialul organic pe care il

gasesc si fara indoiala ca o parte din ingrasamantul pe care l-atiaruncat pe

pamant in perioada de vara s-a descompus deja. Acum este foarte

important sa maiimprastiati ingrasamant in gradina - un strat mai gros,

pentru iarna - pentru a proteja pamantul si plantele.Scopul nu este numai

de a mentine pamantul "cald", ci mai ales de a mentine o temperatura

constanta.

5. - taiati tulpnile uscate ale plantelor perenepana la nivelul solului dupa

primul inghet,pentru a nivela gradina si a inlatura oualedaunatorilor sau

sporii purtatori de boli; putetilasa netaiate tulpinile interesante.- adunati

partile uscate ale plantelor ca safaceti din ele ingrasamant natural

pentrugradina dumneavoastra. Gramezilede frunze si tulpini uscate pot

ucide semintelede buruieni si bolile patogene, insa in ele nutrebuie sa se

afle parti de plante bolnave.- indepartati foliajul bolnav al plantelor

mereuverzi si al tufelor, si aruncati-l la gunoi.Greblati si aruncati

ingrasamantul vechi,purtator de boli.

6. - pentru ca rozatoarele sa nu isi faca cuib inpamantul din gradina

dumneavoastra,asteptati pana cand ingheata solul si de abiaapoi

imprastiati un strat de material organic(gros de cca. 15 cm), pe post de

ingrasamantde iarna.- straturile de plante perene, si tufe pitice potfi

acoperite cu frunzemaruntite sau crengi debrad (acolo unde e posibil).

Acest lucruprotejeaza atat radacina plantelor cat sipamantul si modereaza

efectele schimbarilorde temperatura din timpul inghetului sidezghetului. De

asemenea, si straturilor debulbi li se pot aplica acelasi tratament pentruca

pamantul sa nu crape iarna. Altfel, plantelemici si bulbii plantati la mica

adancime ies lasuprafata.

7. - imprejmuiti trunchiurile fragile ale copacilortineri cu un gard de sarma

sau alte produsede acest gen pentru a-i feri de animale. i- protejati plantele

mereu verzi, mai ales pecele care au frunze mari, de vantul uscat carebate

iarna si de soare.Calendarul gradinii de legumeAfla mai multe

despre:distanta de plantare, pomi fructiferi, spanac, seminte, sfecla rosie

samanta, patrunjel, lumina, hartie, in gradina, verde, fructe si legume,

toate, incaperi, seminte in rosie, incaperiFEBRUARIE- Se incearca

semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau

nisip umezit.- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot

curata pomii de frunzele uscate - in ele se ortireaascund dusmani din

primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se

acoperacu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.- si

pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi.

Pe straturile de langa casa lse pune gunoi de pasari, cenusa pentru

ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece

nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,vinete)-

insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor

destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea in prima jumatate a

lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarel

gulioarelor

8. - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a

cepei din arpagic si samanta, austuroiului de primavara, a morcovului,

patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a doua jumatate a lunii se

planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se pregatesc solariile pentru

tomate, ardei, vinete- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si

recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat- se practica supraaltoirea

pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie

sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azot- dezgropatul si

demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite din altoi

(taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua dezinfectarea

rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;- pomii fructiferi se

pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se

mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in

aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi pomi fructiferi:

se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,se pot

planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:-

radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm;

salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si

samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul varzoaselor, guliei

si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre

randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de 10 cm;-

semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai poate

semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la

distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;-

semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor,

crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;-

Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate

alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie;

cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu

fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole;

castravete-cartof;- � n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in

primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea

rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti,

varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;-

inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului

cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De

asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau

sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida,

broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de

7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se

repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp

in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati

mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide

daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa

termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la

inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri

fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna,

varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli;

9. - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde,

salata, spanac, mazare si gulioare.� n vederea infiintarii culturilor duble

cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva

fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru

palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;- daca ai vita de vie,

continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor

tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele

vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa lumina, mai mult soare.

Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;- intinde castravetii

timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara,

castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua prasitul. Plivitul,

raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la

legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin

ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor stricate.AUGUST-

grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare

cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;- strange

rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;-

spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila

verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata pentru consum se

aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte

dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea

cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara,

pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de vara

(imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si a

caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu

se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa

semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la

inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si

groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate

semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de

primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor

pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului,

sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa,

unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte

resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa

la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se

spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o

culoare albicioasa-argintie. n medie �la 10 kg tomate se obtin 30-50 g

samanta ( in functie de soi). Laardei, pentru extragerea semintelor setaie

fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza

pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se

separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea

apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2

cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede.

Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in

primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g

samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se

toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine

cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele

si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la

suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi

de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la

maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie

longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in

apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le

inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la

soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La

salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele

se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru

10. uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar,

se vantura si ramane samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie.

La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se

scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa

care se scuturacapsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra.

Se vantura semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se

scot cartofii de toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp

uscat, se zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se

recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte

se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se

coc;- se recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele,

ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza

gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in

incaperi maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca

rosii coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte

de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza

terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;-

se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita!

Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le

cultivam - ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda,

toate acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de

salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii,

patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul

viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna

porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;-

pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze

moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe

masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai

poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai

culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi

recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot

acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi

viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat

taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face

fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea

pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul

proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate

radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera

cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg

gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul

se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu

apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu

pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de

schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa

respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face

scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a

unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa

fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede

fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca

distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de

rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.Insecte

benefice pentru gradinaAfla mai multe despre:plante perene, daunatori, in

gradina, verde, negru, pete, casa din busteni, casa ecologica, covor, plante

de gradina, pentru casa,covor

11. Una din cele mai bune metode de a tine sub control insectele

daunatoare pentru plante este sa fim"prieteni" cu inamicii lor naturali.

Plantarea in gradina a unor speci de flori cu polen si nectar precum

siprotejarea insectelor sunt unele din principiile de baza ale gradinaritului

organic si in acelasi timp un modde a mari diversitatea ecologica din

gradina dvs. Mai jos am adunat informatii referitoare la cele mai

desintalnite insecte benefice, precum si cateva sfaturi pentru a le atrage in

gradina.Gargaritafoto: www.freedigitalphotos.net Chrysopa foto:

www.uky.eduGargaritaBine-cunoscuta insecta mica, rotunda, rosie sau

portocalie si cu pete negre este numai una din cele maimult de 400 de

specii de coleoptere. Majoritatea gargaritelor adulte, dar si larvele, se

hranesc cu afidesau alte insecte asemanatoare musculitelor. Adultii sunt

atrasi de florile cu mult polen si nectar, pe caretrebuie sa il consume pentru

a se reproduce.ChrysopaAdultii de culoare verde-pal sau maronii au aripi

deosebite, mari, cu vinisoare si se hranesc mai ales cunectar de flori.

Larvele insa sunt pradatori avizi ai afidelor, fluturilor, puricilor de plante,

tripsului, oualelorde molii si omizilor mici.SyrphidaGaza adulta arata ca o

albina mica, pentru ca abdomenul e negru cu dungi galbene; larva se

aseamanacu limaxul si are capul ascutit. O caracteristica dupa care este

foarte usor de recunoscut este ca eapluteste in aer deasupra/in jurul

plantelor sau florilor, pe care le cauta pentru nectar si polen. Larvele

deSyrphida se hranesc cu afide. Odata ajunsa la maturitate, Syrphida ajuta

la polenizarea soiurilor decapsuni.

12. sus: Carabide stanga: SyrphidaCarabideAceste insecte coleoptere sunt

destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie; casa

va dati seama despre care gandaci este vorba, va mai spun ca ei se

ascund in timpul zilei sub pietre,lemne sau busteni si, atunci cand sunt

deranjati fug repede in orice directie. Carabidele se hranesc culimax, melci,

omizi si larve de gandaci de Colorado. Pentru a-i atrage in gradina, plantati

un covor verdeperen sau asezati pietre sau busteni.PaianjenulToti

paienjenii se hranesc cu insecte si din acest punct de vedere sunt ideali

pentru a stapani o invazie dedaunatori. Paienjenii care se gasesc in

gradina nu sunt veninosi si nici nu se muta in casa, asa ca nutrebuie sa ii

alungati. Zonele cu flori perene si straturile de mulci (mai ales daca au si

paie) ofera unadapost bun si acolo ii veti gasi, cel mai

probabil.TachinideMustele din famia Tachinidae arata la fel ca mustele de

casa, insa sunt arme foarte importante in luptaimpotriva omizilor, viermelui

verde de varza, etc. Sunt atrase de plantele cu polen si nectar. musca din

familia TachinidaeScoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector

pentru pamantul din gradina si ofera multeavantaje. Daca este utilizat

corespunzator, ingrasamantul naturalusureaza munca din gradina si

scadeconsumul de apa, destinata udarii plantelor.Ce gradinar nu-si doreste

sa ude mai putin sau sa smulga buruiana mai rar? In anotimpurile calde

crescatat legumele si florile cat si ierburi si buruieni nedorite. Imediat dupa

ce terminam de curatat gradina,

13. trebuie sa o luam de la inceput pentru ca acestea isi fac din nou

aparitia. Impotriva acestor "plagi" existasi solutii, iar cuvintele magice

sunt:ingrasamantul natural.AvantajeIn general, in natura pamantul este

rareori "liber" sa respire. Aceasta problema o regasim in special inpadure,

astfel sub brazi crescand foarte putine plante. Un efect asemanator este si

in cazulingrasamantului. Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat

protector si are mai multe avantaje:cresterea plantelor nedorite este vizibil

diminuata din cauza substantelor si a rasinii lemnului. Astfel,plivitul este

necesar doar din cand in cand. Aproape ca nici nu mai trebuie efectuat. In

acelas timp, stratulprotector mentine umiditatea in pamant, astfel ne mai

fiind nevoie de udatul zilnic, doar daca afara sunttemperaturi extrem de

ridicate. Astfel puteti economisi apa si timp. Iarna, aceasta "patura" din

scoartacopacilor protejeaza pamantul impotriva inghetului.In cazul in care

in anumite perioade ale anului exista caderi masive de ploaie, scoarta

maruntitaimpiedica aparitia eroziunii. Prin descompunerea materialului

care acopera pamantul se formeaza si maimulte microorganisme, astfel se

formeaza mai mult humus, iar pamantul respira mult mai

bine.DezavantajePe langa multele avantaje, ingrasamantul are si un mare

dezavantaj: nu toate plantele suporta acest stratcare acopera pamantul.

Acest lucru este valabil in special pentru plantele cu radacina plata (mac).

Inaceste cazuri este indicat sa folositi scoarta maruntita de copac in locul

ingrasamantului natural. Deasemenea, evitati ingrasamantul daca aveti in

gradina zmeura, legume sau capsuni, in schimb trandafiriisi diferitele

plante si tufe cu tulpina lemnoasa suporta excelent acest strat.Mod de

utilizareInainte de a aduce si imprastia ingrasamantul natural, pamantul din

gradina trebuie sapat, iar buruianadeja crescuta taiata imediat, altfel mai

tarziu va veti lovi din nou de ea. Pentru ca plantele sa nu sufere de"foame",

iar cresterea si dezvoltarea lor sa fie optima, este bine sa adaugati

ingrasamant pamantului.Acesta se gaseste in bulgari mari,iar la inceput nu

are un aspect sau miros placut. In schimb, scoartacopacului se gaseste

gata maruntita, dar se strica, se mucegaieste mult mai repede. Ar trebui sa

fieasternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn, cu alte cuvinte 5 - 7

cm. Bucatile de ingrasamantnatural nu se dizolva atat de repede, astfel

raman mai mult pe suprafata pamantului. Partea negativa esteca acest

strat protector reprezinta un bun adapost pentru melci.Chiar si cand este

vorba despre calitatea ingrasamantului natural se vorbeste despre

diferente. In cazulin care exista multe resturi de lemn are o influenta

negativa asupra plantelor, deaoarece in procesul demucegaire retine foarte

mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.

Bolile la tomate si tratamenteDocument Transcript

1. Bolile tomatelor |Mana tomatelor (Phytophthora infestans)Atacul se

manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori şi

fructe.Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale ale plantelor, sub

forma unor petemai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata.

La început ţesuturile petelorsunt de culoare verde-gălbui, apoi se brunifica

treptat. Mana este produsa de ciupercaPhytophtora infestans var.

lycopersici si apare in special in ani cu precipitatii abundentesi temperaturi

moderate, care favorizeaza producerea infectiilor.In cazul atacurilor

intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la început mici,de

culoare bruna, care apoi se extind si inconjoara tulpina pe portiuni mari, de

10-20cm. De regula, tulpinile putrezesc, se rup sau se indoaie.Masuri de

prevenire si combatere:- printre fungicidele cele mai eficiente în

combaterea manei la rosii se numara: Ridomilplus (25 gr/10 l apa),

Turdacupral (50 gr/10l apa) , Dithane M 45 (20 gr/10l apa), Bravo500 SC

( 20 ml/10l apa), Topsin. Aceste produse se aplică mai ales preventiv şi

laintervale de 6-7 zile.- rasadurile trebuie obtinute numai din seminte

sanatoase, tratate. Samanta folosita sedezinfecteaza inainte de rasadire

prin scufundare in apa incalzita la 45-50 °C timp de 10minute.- se evita

cultivarea tomatelor invecinatatea cartofilor si nu se cultiva tomate

peterenurile unde au fost cultivati cartofi in anul anterior- toamna se aduna

si se ard resturile vegetale.Virusul mozaicului tutunului (Tobacco mosaic

on tomato)

2. Boala este produsa de virusul mozaicului tutunului se manifesta prin

aparitia pe frunzea unor pete decolorate dispuse in mozaic. Frunzele

atacate sunt de dimensiuni mai micidecat cele sanatoase, au un aspect

usor incretit iar culoarea este verde mată cu petegalbui. Fructele plantelor

atacate sunt reduse ca număr şi dimensiune.Masuri de prevenire si

combatere:- se vor folosi numai seminte de la plante sanatoase sau tratate

termic- se recomanda de asemenea cultivarea de soiuri rezistente-

resturile vegetale se strang si se ard- daca ati atins o planta bolnava,

spalati-va foarte bine pe maini, intrucat mozaicultomatelor se transmite

foarte usor la plantele sanatoase prin atingere- dezinfectati semintele pe

care doriti sa le plantati permanganat de potasiu 1%, timpde 5 minute,

dupa care se spalati-le bine in mai multe ape- tratati termic semintele la o

temperatura de 50°C timp de 24 de ore- plantele din cultura, care prezinta

simptomele bolii, trebuie distruse imediat.Virusul mozaicului castravetilor

sau filozitatea la tomate (Marmor cucumerisHolmes)Virusul mozaicului

castraveţilor este o boala ce se intalneste mai rar tomatele din seredar

frecventa in camp unde se produc infectii puternice, mai ales in culturile

tarzii detomate. Frunzele plantelor atacate, devin filiforme prin reducerea

suprafetei foliolelor,capatand aspectul de feriga, boala fiind cunoscuta si

sub numele de ”boala frunzelor deferiga la tomate”. De asemenea pe

marginea frunzelor sau in apropierea nervurilor aparpete galbui, cu aspect

mozaicat. Productia acestor plante este mult diminuata sau chiarpierduta.

3. Masuri de prevenire si combatere:- pentru prevenirea infecţiilor cu acest

virus se recomanda evitarea cultivariicastravetilor în aceleasi sere cu

tomate si ardei- in camp se vor amplasa culturile de cucurbitacee şi alte

plante susceptibile la atac,izolat de culturile de tomate- se recomanda

cultivarea si soiuri rezistente- se vor folosi numai seminte de la plante

sanatoase sau tratate termic si chimic- plantele din cultura, care prezinta

simptomele bolii, trebuie distruse imediat- resturile vegetale se strang si se

ard.Ofilirea bacteriană a tomatelor (Clavibacter michiganensis

ssp.michiganensis)Ofilirea bacteriana este una dintre cele mai pagubitoare

boli ale tomatelor si este oboala caracteristica tomatelor cultivate mai ales

in sera si solarii. In conditii favorabilepentru infectie, se poate intalni si in

culturile din camp deschis.Boala se manifesta pe organele aeriene si

radacini, in toate fazele de dezvoltare aleplantelor. Simptomul caracteristic

consta in ofilirea necrotica a plantelor careprogreseaza de la baza catre

varf.Pe cotiledoanele rasadurilor apar pete circulare de 1-5 mm.,

albicioase, in dreptulcarora tesuturile se necrozeaza, la plantele dezvoltate,

boala se manifesta prin ofilireafrunzelor incepand de la cele bazale si

inaintand treptat spre cele superioare, petulpinile plantelor atacate apar din

loc in loc dungi cenusii negricioase, in dreptul caroratesuturile se crapa, iar

la fructe infectia se produce prin peduncul sau uneori local, pesuprafata

lor.In cazul infecţiilor prin peduncul, fructele au aspect normal, secţionând

însă un fruct seobservă brunificarea vaselor din interior, iar semintele sunt

si ele brune sau negre.In cazul infecţiilor locale fructele afectate prezintă la

exterior simptomul caracteristic“ochi de pasare” (un punct brun negricios

cu inconjurat de un inel de culoare albicioasasi usor proeminente).

4. Raspandirea bacteriilor de la o planta la alta se face cu ocazia copilitului

sau defolierilor,mai ales daca aceste lucrari se executa pe timp umed. De

la un an la altul boala setransmite prin resturile ramase in camp sau in

sera, sau prin seminte infectate undebacteria este localizata intre tegument

si endosperm. Infecţia este favorizata detemperatura de 28°C si de

umiditate relativ ridicata a aerului.Masuri de prevenire si combatere:-

culturile de tomate se vor amplasa pe terenuri neinfestate unde nu s-au

observatplante cu simptome de vestejire bacteriana- in sere si rasadnite

este necesara dezinfecatarea terenului pe cale termica (cu vaporifierbinti)-

semintele vor fi recoltate numai de la plante sanatoase. In cazul în care nu

secunoaste originea lor, semintele se dezinfecta cu acid acetic 0,8% timp

de 24 de ore- in perioada de vegetaţie plantele atacate se smulg si se ard-

combaterea chimica se face prin tratament cu Dithane M45, zeama

bordeleza, TopisnM70, sau Ridomil gold MZ- dupa recoltare se strang

resturile vegetale şi se distrug prin ardere.Fainarea tomatelor (Leveillula

solanacearum)Pe fata superioara a frunzelor apar la inceput pete de

decolorate de dimensiuni mici,care ulterior se maresc, capata forme

neregulate si acopera partial sau total suprafatafrunzelor. Pe fata inferioara

a frunzelor, in dreptul petelor se formează o pqslq finq,cenuwiu albicioasq,

prafoasa. In urma atacului frunzele se ingalbenesc si se usuca intotalitate.

Fructele plantelor puternic atacate raman mai mici si se vor dezvolta

anormal.In culturile din sera factorii favorizanti sunt temperatura cuprinsa

intre 18ºC si 24ºC siumiditatea relativa a aerului ce variaza intre 70 si 82%.

Ciuperca se transmite de la unan la altul prin resturile vegetale.

5. Masuri de prevenire si combatere:- in sere,solarii si camp se va respecta

rotatia culturilor(se exclud ardeii si vinetele,carepot fi de asemenea

atacate)- se face dezinfectia solului cu fungicide pe baza de cupru

(CuSO4-1%) sau din grupadecarboximide (Captan, Captadin, Foldin,

Folpan, Merpan0,8%)- in sera dupa aparitia bolii, temperatura se va ridica

cu 2-3ºC peste 24ºC,iar umiditatearelativa se va reduce sub 75%- la

sfarsitul ciclului de cultura,resturile de plante se aduna si se ard- se

recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica- masurile

prezentate anterior, vor fi completate cu tratamente chimice : Topsin M

70WP, Aliette 80 WP, Dithane M45, Tilt 250 EC, Topas 100 EC.Patarea

cafenie a frunzelor de tomate (Fulvia fulva)Boala este specifica mai ales

tomatelor cultivate in spatii protejate. Boala ataca numaifrunzele, care

prezinta pete de culoare galbuie, care evolueaza, se extind si sebrunifica,

iar pe fata inferioara apare un puf de culoare cafenie. Frunzele se usuca,

darnu se desprind de pe planta. Datorita infectiei, plantele stagneaza in

crestere, la fel sifructele.Factorii favorizanti ai aparitiei acestei boli sunt:

temperatura de peste 22ºC, corelata cuumiditate relativa ridicata (peste

95%) si circulatia redusa a aerului la nivelul plantelor.

6. Masuri de prevenire si combatere:- folositi doar samanta tratata- defoliati

etajele inferioare ale plantelor pentru a asigura ventilatie mai buna a

aerului lanivelul solului- irigarea prin brazde sau cu picatura reduce atacul-

cultivati soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica- la aparitia primelor pete se

recomanda tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, DithaneM45, Topsin

M70 Wp, Merpan 50 WP.Patarea alba a frunzelor de tomate sau

septorioza (Septoria lycopersici)Boala se manifesta prin aparitia pe frunze

a unor pete circulare de 1-4 mm. La inceputpetele sunt brune, apoi capata

o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dungabrun intunecata,

in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pefrunzele

de la baza. Frunzele atacate se brunifica, se usuca si cad de timpuriu.

Vara, încondiţii de umezealã suficientã şi de temperaturi cuprinse între 15-

28°C, se potinregistra atacuri puternice dupa legatul fructelor.Masuri de

prevenire si combatere:

7. - adunarea si arderea resturilor vegetale infectate- rotatia culturilor :

tomatele nu trebuie sa revina pe acelaşi teren mai devreme de 3 ani-

indepartarea de la plantare a rasadurilor cu atac incipient pe frunze-

combaterea in timpul perioadei de vegetatie se face prin aplicarea a 2-3

stropiri lainterval de 7-10 zile cu: zeamã bordelezã 0,75%, Dithane M45,

Topsin M70 PU, Ridomilgold MZ, Bravo 500 SC. Primul stropit, se face

imediat dupã apariţia primelorsimptome.Patarea bruna a frunzelor de

tomate sau alternarioza (Alternaria solani)Plantele pot fi atacate in toate

fazele de dezvoltare, incepand chiar din faza de rasad.Cea mai frecventa

forma de atac produsa de aceasta ciuperca se constata pe frunzelebazale,

sub forma unor pete izolate, circulare, brune, cu zone concentric mai

inchise laculoare. De la frunze, infectia se va transmite treptat pe tulpina si

ulterior pe fructe.Infecţiile pe fructe se manifestă prin pete mici, de formă

circulară, mai frecvente în jurulpedunculului.Masuri de prevenire si

combatere:- arderea resturilor vegetale contaminate- tratarea termica sau

chimica a semintelor inainte de semanare- dezinfectia termica sau chimica

a solului.- tratamente chimice in timpul perioadei de vegetatie, la intervale

de 7-10zile, cu: Bravo500 SC, Ridomil gold MZ 68, Rovral 500 SC, Dithane

M45.Ofilirea fuzariana sau fuzarioza tomatelor (Fusarium oxysporum)Este

o boala vasculara, produsa de ciuperca Fusarium oxysporum care prezinta

maimulte forme specializate. La tomate boala este produsa de varianta

f.spec. lycopersici.Primul semn de boala este reprezentata de ingalbenirea

frunzelor de la baza plantei siofilirea acestora, dupa care boala

progreseaza treptat catre varful plantelor. In sectiunepe tulpina plantelor

bolnave, se poate observa brunificarea tesutului vascular.

8. Temperaturile situate intre 28-32 de grade Celsius, umiditatea ridicata,

PH-ul solului de5- 5,6, nivelurile crescute de azot si scazute de potasiu

sunt factori care favorizeazaevolutia fuzariozei tomatelor. Sub 20 si peste

34 de grade Celsius fuzarioza nu semanifesta.Metode de prevenire si

combatere:- pentru culturile de tomate in camp deschis, realizati un plan de

rotatie a culturilor si nuplantati tomate in acelasi loc mai devreme de 4 ani-

distrugeti sau ardeti toate resturile vegetale- cultivati soiuri rezistente- in

cazul culturilorde tomate in sera, se va dezinfecta solul cu aburi la o

temperatura de92-95ºC timp de 45 de minute- pe terenurile infectate, se va

evita irigarea pe rigole- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu

Topsin, Dithane M-45 sau Mirage F-0,5%.Stolburul tomatelor (Potato

stolbur MLO)Boala se manifesta in toate fazele de vegetaţie, în funcţie de

momentul produceriiinfecţiei. Primele simptome se manifestă prin

ingalbeniri marginale ale frunzelor tinere,în timp ce nervurile capătă o

nuanţă violacee. Plantele bolnave se recunosc prinfrunzişul sărăcăcios şi

poziţia mai erectă a lăstarilor, frunzelor şi inflorescenţelor. Florileformate

după infecţie rămân sterile iar deja legate la apariţia bolii rămân mici şi

când secoc au o culoare portocalie.

9. Masuri de prevenire si combatere:- in scopul distrugerii focarelor de

infecţie se vor lua măsuri de distrugere a volburei,care este buruiana

purtatoare de virus si a insectelor vectoare. Pentru aceasta se vorefectua

tratamente in culturile plantelor gazda cu insecticide de mare eficacitate-

cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta la stolbur.Putregaiul coletului

tomatelor (Didymella lycopersici)Este produsa de ciuperca Didymella

lycopersici, iar aparitia bolii este favorizata detemperaturi cuprinse intre 13

si 30 de grade Celsius, umiditate atmosferica de 80-90%si un sol

umed.Boala se manifesta atat la rasaduri, cat si la plantele mature din sere

sau din camp,atacul cel mai frecvent fiind prezent insa pe plantele ajunse

într-o faza mai avansată dedezvoltare. Prinele simptome apar la baza

tulpinii, sub forma unor pete brune-cenusii,care treptat pot cuprinde tulpina

de jur imprejur. Tulpina se subtiaza, scoarta putrezeste, se crapa, se

exfoliaza si duce intr-un final ofilirea plantei. Pe fructe, boala apare

sprefaza de maturitate si se manifesta prin aparitia unor pete brune care se

adancesc ininteriorul pulpei si care pot duce intr-un final la putrezirea

completa a fructului.Masuri de prevenire si combatere:

10. - dezinfectarea solului din sere si rasadnite, pe cale termica sau

chimica- tratamentul in perioada de vegetatie cu :Dithane M45, Mancozeb,

Captadin,sauBavistin- folositi numai samanta certificate sau dezinfectata

termic prin introducerea acesteia inapa calda de 50°C timp de 15minute-

smulgerea si arderea plantelor atacate, la primul semn de imbolnavire-

adunarea si arderea resturilor vegetale in toamna.Putrezirea varfului

fructelor de tomateEste o boala neparazitara a tomatelor iar simptomele

acestei boli sunt reprezentate deaparitia unor pete mici, imbibate cu apa la

capatul inferior al fructelor, care cu timpul selargesc si se transforma in

pete mari imbibate cu apa, de culoare brun-negricioasa. Intr-un final

acestea pot duce la putrezirea totala a fructului.Aceasta boala este cauzata

de tulburari fiziologice determinate de udari cu cantitati deapa cu variatii

mari intre udari, la intervale de timp neregulate, combinate cu lipsacalciului

din sol.Masuri de prevenire si combatere:- aplicati pe sol piatra de var, cu o

luna inainte de plantarea rasadurilor, pentru a atingeun nivel al pH-ului din

sol de 5.8-6.8- mentineti cantitatea de apa cu care udati la un nivel

constant. Prea multa apa sau apaprea putine la intervale neregulate pot

crea conditiile necesare dezvoltarii bolii- stropiti plantele in faza de inflorire

si fructificare cu un fertilizant pe baza de calciu.Caderea florilor la

tomateDe multe ori, rosiile nu reusesc sa produca o cultura normala de

fructe, deoarece florilese scutura cu putin inainte de maturizarea completa

a acestora. Acest lucru se poateintampla in toate culturile de tomate din

urmatoarele cauze:

11. - umiditatea solului este scazuta,- existenta unor temperaturi ridicate

sau schimbari bruste de temperatura- lipsa sau surplus de azot in sol-

infectarea cu bacterii sau ciuperci parasite- lipsa polenizarii- producerea

unui numar prea mare de fructe pe o singura planta, lucru care duce

laepuizarea acesteia.Masuri de prevenire si combatere:- folositi soiuri

potrivite climatului in care infiintati cultura de tomate- nu fertilizati in exces

cu azot- udati plantele in profunzime, cel putin o data pe saptamana- intr-o

zi insorita, efectuati o polenizare manuala a florilor de tomate, prin

scuturareausoara a plantelor care au dezvoltat flori. Este cunoscut faptul

ca tomatele au nevoiede polenizare pentru a produce fructe, iar in zilele cu

temperature extreme, insectelepolenizatoare isi fac rara aparitia.Formarea

crapaturilor pe fructele de tomate.Crapaturile aparute pe fructele de tomate

sunt rezultatul unei perioade de crestere sidezvoltare rapida a fructelor,

determinata de perioade de ploi abundente urmate deperioade cu

temperaturi ridicate sau invers, atunci cand dupa o seceta

prelungitaurmeaza o perioada de ploi abundente. O alta cauza a aparitiei

crapaturilor pe fructe,poate fi variatia mare intre temperaturile din timpul

zilei si cele din timpul noptii, lucrucare duce la dilatarea respectiv contractia

celulelor epidermei si provoaca aaparitiacrapaturilor.Crapaturile apar mai

intai la pedunculul fructelor si se extind treptat, ranind fructele sifavorizand

atacul ciupercilor si bacteriilor. Fructele care stau in soare direct si nu

suntprotejate de frunzele plantei, sunt mai predispuse la aparitia

crapaturilor decat cele caresunt umbrite de frunzis.Masuri de prevenire si

combatere:

12. - incercati sa irigati cultura de tomate la intervale de timp regulate si

fara fluctuatii mariprivind cantitatea de apa- in momentul in care defoliati

plantele de tomate, aveti grija sa nu lasati in totalitatefructele expuse

razelor solare (pastrati cateva frunze deasupra fructelor)- puteti planta

soiuri rezistente la aparitia crapaturilor, dar acestea au coaja mai groasa.

Boli la legume si combaterea lorDocument Transcript

1. Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita,

si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin

aparitia unorpete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant

si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si

incateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard

rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf

(50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri

solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul

germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol

0,2%. Pentru protejarea rasadului siimpotriva altor boli, se repeta

tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte

produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII

Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase

pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul

acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede,

putand cuprinde toate rosiile, maiales daca plantele nu sunt ridicate de la

sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie

obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se

dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50

gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane

0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o

substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie

astfel: pentru o concentratie uzuala de0,75-1%, la 100litri apa se foloseste

1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in

proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins(pasta) in raport de 1:1 sau 1:2;

piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra

vanata si de var se prepara separat;dupa dizolvare, solutiile se amesteca

si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama

bordeleza sa aiba o reactie neutrasau slab alcalina, verificand cu hartia de

turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru,

se mai adauga lapte devar. Prepararea trebuie facuta numai in vase de

lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea

mult timp, celmult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana

(cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se

vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un

punct brun-negricios in mijloc.Combatere: se face prin smulgerea si

arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de

plante ramase duparecoltare. Semintele folosite se trateaza cu acidacetic

0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute.

Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral0,5% sau

Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos

in locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de

intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele

sunt ude; sestropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se

manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe

frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin

0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a

frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt

brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o

dungabrun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte

negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata

(mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand

determinauscarea partiala sau totala a frunzelor.Combaterea se face prin

aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb

0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul

stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se

vor strange si se vor arde toateresturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile,

frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai

numeroase langa coditafructului. Cu timpul se formeaza rani

adancite.Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE

LA ARDEI

2. Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe

apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele

raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna.

Tesutul din dreptulpetelor capata o culoare albicioasa.Combatere: folosirea

de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi

loc; combaterea paduchilor de frunze (afide)care transmit virusul, cu

Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si

negre pe fructe.Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele

cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si

umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri

preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.BOLILE LA VINETE Patarea

bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie.

Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala semanifesta prin

pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate

putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate.

Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZA Hernia

radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si

acide. Sunt atacate radacinile, pe care se producumflaturi alungite de

diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se

innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza increstere, nu mai formeaza

capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si

cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si

se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se

manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate

apar pete ovale, usor adancite,de culoare brun-deschisa.Combatere:

dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute.

Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa3-4 ani. Boala

ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai

frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe

vreme umeda petele se acopera cupuf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate

se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere:

Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1

kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb0,3%, Captadin 0,3%,

Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se

fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutiasa se prinda bine de frunzele

ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand

vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase.

Extremitatea frunzei se usuca sise rasuceste.Combatere: se va inlatura

apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si

inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%,Turdacupral 0,5%.BOLILE

CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe

care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-

violaceu. Petele se inmultesc, seunesc prin marire iar frunzele se

usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil

0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un

strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la

aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%.

Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de7-10 zile. Dupa recoltare

se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI

3. Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui,

de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iarfrunza

ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in

centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate

si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin

0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltaresemintele se vor tine la soare 7-10 zile,

cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se

dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar

pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete

brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea

frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de

inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.

Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere:

distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri

rezistente la virus.BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o

perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara

frunzele se ingalbenesc si sebrunifica, iar pe partea inferioara se formeaza

un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si

se brunifica in loculatacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte

sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE

SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de

temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul

zilei.Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete

decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere:

evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul

cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata

capatana este atacata, se acopera cu un prafcenusiu si

putrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii,

stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de

laplantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile

ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire,

care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul

petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub

forma depete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi

sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-

1%, primulstropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa

2-3 saptamani.

4. Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita,

si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin

aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant

si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si

in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard

rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf

(50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri

solutie la mp),ferind plantele sanatoase.DITHANE M 45(20 GR/10 L

APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L

APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L

APA) Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa

semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea

rasadului si impo 454b13e triva altor boli, se repeta tratamentul si dupa

rasarirea plantelor. Se pot folosi sialte produse recomandate de

magazinele de specialitate, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M

70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD

MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII

Mana Tomatelor: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale

plantelor: frunze, tulpini, flori si fructe. În câmp primele simptome ale bolii

apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma

unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 3-

15 mm în diametru. La început tesuturile petelor sunt de culoare verde-

galbui, cu aspect umed, apoi devin cenusii brunii , fiind înconjurate de o

zona îngusta decolorata. În conditii favorabile, petele se maresc,

conflueaza si acopera întreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a

frunzelor, în dreptul petelor se observa un puf fin, albicios care reprezinta

fructificatiile ciupercii, conidioforii cu conidii.În cazul atacurilor intense,

boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la început mici, ovale,

cenusii brunii, care apoi se extind si înconjoara tulpina pe portiuni mari, de

10-20 cm. De regula, tulpinile se putrezesc si se rup sau se îndoaie în caz

ca sunt palisate, productia de fructe fiind astfel ratata.

Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase,

tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin

scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Se recomanda

aplicarea unui asolament rational;se va evita cultivarea tomatelor în

vecinatatea cartofilor, deoarece boala trece usor de la acestia la tomate,

seva evita recolatarea semintelor din fructele atacate, toamna se vor

aduna si se vor arde toate resturile de plante, dupa care se va face o

aratura adânca; în sere se vor distruge resturile de plante, iar pamântul se

va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li

se vor administra îngrasaminte minerale, în special doze mari de potasiu,

care intensifica rezistenta plantelor.

5. Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama

bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%, DITHANE M 45(20 GR/10 L

APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L

APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L

APA- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se

prepara foarteusor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de

0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru),

care se neutralizeaza cu varnestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var

stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2;piatra vanata se dizolva in apa calda

cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa

dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie.

Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab

alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca.

Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea

trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal.

Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea

bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea

frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa

pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face

prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugereaprin ardere a

tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se

trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2%

timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%,

Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%., DITHANE M 45(20 GR/10 L

APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L

APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L

APA Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in

locurile cu leziuni. Pe frunze, tulpini si fructe apar pete brune, acoperite cu

puf cenusiu. Fructele putrezesc la zona de insertie a pedunculului, in

anumite conditii apar pete albicioase cu un punct necrotic in centru.

6. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii

(plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste

cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% , DITHANE M 45(20 GR/10 L

APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L

APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L

APA Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase,

situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe

frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.DITHANE M

45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20

GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20

ML/10 L APA Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete

circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare

alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul

petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza.

In conditii de umiditate ridicata (mai ales insolar), petele sunt foarte

numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.

Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu:

Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%,

Dithane 0,4%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10

GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25

GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA)Primul stropit se va aplica

imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor

arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele.

Pe fructe apar pete de 5- 8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa

codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama

bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L

APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L

APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L

APA

7. BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile

dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta

prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari , concentrice,

de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.

Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive

deardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care

transmit virusul, cu Fernos 0,05%. DITHANE M 45(20 GR/10 L

APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L

APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L

APA Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe

fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane

0,2%, Captan 0,2%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU

(10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25

GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Antracnoza se manifesta

la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.

Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii. DITHANE

M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72

(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500

SC(20 ML/10 L APA

8. BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete

circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe

fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului.

Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si

fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. DITHANE M

45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72

(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500

SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o

boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate

radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi,

ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate seinnegresc si

putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se

ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe

acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde.

Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin

zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete

ovale, usor adancite, de culoare brun- deschisa.Combatere: dezinfectia

semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute.Adunarea si

arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si

conopida. BOLILE CEPEI

9. Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete

decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu

puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar

bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de

plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva

a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama

bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac laintervale de 7-12 zile.

Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga

aracet 0,3%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10

GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25

GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Arsura frunzelor se

manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici,

albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.Combatere: se va

inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese

si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%. DITHANE

M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72

(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500

SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana

castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata

interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin

marire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau

sistemice (Ridomil 0,15%). DITHANE M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70

PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD

MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Fainarea pe

frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb.

Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia

primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA), Rubigan 0,02-

0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa

recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI

10. Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-

galbui, de-alungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar

frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate

roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte

tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%,

Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN

M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL

GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa

recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura

bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi

ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice

inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi

pierd foarte mult din calitate. Combatere: stropirea frunzelor cu

Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.

DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU(10 GR/10 L

APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L

APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Virusul mozaicului se raspandeste

in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se

incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%.

Cultivarea de soiuri rezistente la virus. BOLILE MAZARII Mana mazarii se

produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe

fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea

inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar

pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia

culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare:

antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI

11. Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de

temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei.

Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete

decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere:

evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.DITHANE M

45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20

GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20

ML/10 L APA Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La

un atacputernic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf

cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea

capatanii, stropirea cuRovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o

saptamana de la plantare. DITHANEM 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70

PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD

MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE

CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si

racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi

devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se

formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de

pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi;

stropiri cu Captadin0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul

stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3

saptamani. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10

L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L

APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA

12. Daunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza

tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara

cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata,

etc.Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra

vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. ,OPTIMOL 4 G(4 %

Metaldehida) 15 kg/ha Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale

care sapa galerii in frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard

resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite,primavara devreme, se

stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), la care se

adauga ca adeziv aracet 0,2%,ACTARA 25 WG(1,5 GR /10 L APA)

Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an;

primageneratie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a

doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si

se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si

arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura

cu MOSPILAN 20

13. SG(1,5 GR/10 L APA );DECIS 2,5 CE(5 ML IN 10 L APA),ACTARA 25

WG (I,5 GR IN 10 L APA) Molia si musca morcovului si a telinei sunt

daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere:

strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitiaprimelor

larve cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10

LAPA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN

10 L APA) Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.

Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor,

inainte de a depune oua, se stropeste cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L

APA),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L

APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Buha verzei este periculoasa

pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu,

poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la

cotor. Ataca si conopida. Combatere: inainte de formarea capatanii se

trateaza cultura cu Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp, cu

FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50EC(10 ML/10 L APA),

MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L

APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb

al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru

cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben- cenusii

cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la

14. nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de

combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida. Combaterea se

face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm

lungime, de forma ovala,bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi

negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete,

rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara

frunze.Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu .

MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L

APA)