10
STUDENT: SCRIECIU CRISTINA MARINA CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR DE CREDIT

CONTA[1]

Embed Size (px)

DESCRIPTION

c

Citation preview

PowerPoint Presentation

STUDENT: SCRIECIU CRISTINA MARINA

CONTABILITATEA INSTITUIILORDE CREDIT

CRIZA FINANCIAR

La mai bine de un an i jumtate de la izbucnirea crizei economice n SUA, guvernanii romni nc sustineau ca aceasta criza mondiala putea ocoli tara noastra. Daca in februarie 2007 criza incepea sa se faca simtita pe continentul american, in Romania, primele efecte, prin anunturi de somaj si disponibilizari aveau sa fie facute abia in noiembrie 2008.

EVOLUTIA CRIZEI IN ROMANIA 2008

De la inceputul anului 2008, moneda nationala a pierdut 4,5% fata de euro, in ciuda interventiilor BNR si ale Ministerului Economiei si Finantelor. Tendinta de depreciere a monedelor din regiune si adancirea deficitului de cont curent au fost mai puternice decat eforturile Bancii Nationale si ale Ministerului Finantelor de a stabiliza cursul. De la inceputul anului, Banca Nationala a atras de pe piata aproape 30 miliarde lei, in speranta de a temperafluctuatiile monedei nationale. InterventiileBNR au avut insa un efect din ce in ce mai redus. In ziua in care a majoratdobanda de politica monetara (7 ianuarie), banca centrala a reusit sa atraga 4,78 miliarde lei.

Pe 10 ianuarie a surprins bancile printr-o licitatie si a mai scos 8 miliarde lei. Acesta a fost si punctul din care randamentul oferit de banca centrala a incetat sa mai satisfaca investitorii. In urmatoarele interventii, suma scoasa din piata a inceput sa scada. Pe 14 ianuarie, BNR a atras doar 5,97 miliarde lei, pe 21 ianuarie - 3,44 miliarde lei, pe 22 ianuarie - 1,07 miliarde lei, iar pe23 ianuarie, in ciuda faptului ca a organizat doua licitatii, a atras doar 2,4 miliarde lei. Cuexceptia zilei de 7 ianuarie, interventiile BNR nu au reusit sa impiedice deprecieri importanteale leului, conectat puternic la evolutiile pietelor internationale.

Moneda nationala a pierdut pe10 si 14 ianuarie cate cinci bani, adica peste un procent, pentru ca apoi, pe 21 si 22 ianuarie, sapiarda inca sapte bani in doua zile. Dependenta leului fata de mersul pietelor internationale si,mai ales, fata de evolutiile monedelor din zona (zlot, forint, coroana) si ale economiei americanea fost foarte clar evidentiata pe 21 si 22 ianuarie (zilele cu cele mai mari scaderi pe burselemondiale), cand leul a pierdut 0,69% si, respectiv, 1,32% fata de euro. Pierderi aproape la indigo au suferit si monedele din regiune. Ziua in care euro a reusit sa atinga pentru prima data cel mai inalt nivel din ultimii trei ani a fost 22 ianuarie, cand bursele mondiale au pierdut, inmedie, sase procente, iar un euro a ajuns la 3,7619 lei. In 2007,deficitul de cont curent s-a adancit la 14,2% din produsul intern brut, fata de numai 10,3% in2006, potrivit viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.

CRIZA ECONOMIC INTERN: CAUZE I SOLUII

Criza economica pe care Romania o traverseaza este cu precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani.

Cauza principal:

Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in2004 la 2,6% in 2007 si peste 3% in 2008. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute demilioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs.

consumul excesiv pe datorie

Criza din Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de labuget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru salvarea industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru ca piata auto are dimensi unicomunitare. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachetde ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre.Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetareadministrative.

Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acesteaaduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile ininfrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutiede a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; unastfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantariiexterne) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat sireformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei,flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic).

Nu trebuie pierdut din vedere faptulca, odata cu criza, valoarea activelor detinute de firme si care pot fi folosite ca garantie a scazutmult, iar pentru obtinerea unui nou credit sau mentinerea celui existent sunt necesare garantiisuplimentare. Mentinerea sub control a unor indicatori macroeconomici in conditiile unui deficitbugetar insuficient definit, a unei politici sustenabile de tintire a inflatiei si de asigurare acresterii economice sunt provocari dintre cele mai dificile in fata autoritatilor. Este important saurmarim nivelul cursului leu/euro, sa urmarim echilibrul dobanzilor la lei si valute (inducand incontinuare economisirea si mentinerea unei lichiditati adecvate in economie), dar si reducandnivelul dobanzilor la credite (sunt bancile dispuse sa lucreze cu marje mai mici pana trecem deperioada actuala?). Imbinand efortul national (prioritar) cu parghiile oferite de institutiile internationale vom reusi sa evitam recesiunea in Romania.