8
Bani afaceri & Supliment editat de ziarul Joi, 25 mai 2006 Men]inerea fidelit`]ii angaja]ilor buni nu necesit` neap`rat cre[teri salariale. — Doru CIREA{~ SPECIFICUL ECONOMIILOR central [i est-eu- ropene, respectiv nivelul redus al salariilor (20–40% din media UE), competi]ia ridicat` pentru personalul înalt calificat, existen]a poten]ialului important al personalului de conducere de a-[i schimba angajatorul, cere din partea angajatorilor strategii proprii, „agresive“, de p`strare a personalului. Stra- tegiile potrivite nu implic` obligatoriu cre[- teri ale cheltuielilor cu salariile, îns` trebuie s` ia în considerare tendin]e precum reforma sistemelor de pensii [i de asigurare a s`n`- t`]ii, care transfer` spre sectorul privat res- ponsabilitatea unor servicii pe care statul nu le poate satisface mul]umitor. |n cazul mul- tina]ionalelor, se arat` util` acordarea unor asigur`ri de via]`. Uzual, volumul acestora va- riaz` între 12 [i 36 de salarii lunare. Tot at\t de atractive pentru motivarea sa- laria]ilor s\nt [i creditele special destinate sala- ria]ilor [i negociate de angajatori cu b`ncile. Turismul cu bani publici Cine nu mai vrea hoteluri \[i poate \nfiin]a o agropensiune cu o sut` de mii de euro capital propriu [i o alt` sut` de mii sprijin de la stat. ◗◗ 06 Estim`rile privind pia]a total` a leasingului din România arat` spre un ritm de cre[tere de 15% \n acest an, p\n` la 2,3 miliarde de euro. ◗◗ 04 PROPUNERILE de modificare vizeaz` at\t majorarea valorilor pe metrul p`trat, c\t [i a coefi- cien]ilor de ajustare \n func]ie de zona amplas`rii cl`dirii. Valoa- rea impozabil` pentru un metru p`trat dintr-o cl`dire cu cadre din beton armat, c`r`mid` ars` [i utilit`]i va cre[te de la 631 de lei la 669 de lei. Coeficien]ii cu care se \nmul]e[te valoarea cal- culat`, conform metodei men- ]ionate, vor fi dubla]i, \n majori- tatea situa]iilor. |n cazul unei cl`diri \n zona A a unei localit`]i de rang zero, coeficientul va cre[te de la 1,3 la 2,6. În cazul persoanelor fizice, impozitul pe cl`diri se calculeaz` prin aplica- rea cotei de 0,1% la valoarea impozabil` a cl`dirii. Aceasta se determin` prin înmul]irea su- prafe]ei construite cu impozitul pe metrul p`trat aferent fiec`rui tip de construc]ie. În cazul înc`pe- rilor amplasate la subsol, la demisol, la mansard`, utilizate ca locuin]`, valoarea im- pozabil` se reduce cu 75%. Impozitul pe locuin]e va cre[te semnificativ anul viitor pentru casele cu o suprafa]` de peste 150 de metri p`tra]i. ◗◗06 Beton vs lemn În cazul unei cl`diri care are pere]ii exteriori din beton armat, c`r`mid` sau compo- zite, valoare impozabil` este de 669 de lei pe metrul p`trat, spre deosebire de construc]ia din lemn, a c`rei valoare impozabil` este de doar 182 de lei pe metrul p`trat. IMPORTATORUL autovehi- culelor Hyundai pe pia]a ro- mâneasc`, Hyundai Auto România, a lansat la sf\r[itul s`pt`m\nii trecute noua ge- nera]ie a vehiculului de te- ren Santa Fe. Pre]urile de achizi]ie \ncep de la un mi- nimum de 19.990 de euro [i ajung p\n` la 26.590 de euro, excluz\nd taxele. Directorul general al Hyundai Româ- nia, Narcis Ghi]`, a afirmat c` noul model ]inte[te s` con- cureze cu nume mari de pe pia]a off-road mon- dial`. „Cu noul Santa Fe, care se deosebe[te sem- nificativ de ver- siunea anterioa- r`, inten]ion`m s` ata- c`m \n special vehiculul de teren cu cel mai mare suc- ces de pia]`, Volkswagen Touareg“. Jeep-ul s`racilor boga]i ◗◗07 PIA}A AVANTAJELOR Micile servicii p`streaz` angaja]ii Beneficii pentru salaria]i 10 Produse economisire 12 Împrumuturi bancare 17 Telefon mobil 23 Activit`]i sportive 24 Gust`ri 32 Ajutor c`s`torie 46 Bunuri pre] redus 50 Asigur`ri via]`/Accidente 57 Abonament s`n`tate 66 Bonuri de mas` 73 B`uturi r`coritoare Cadouri pentru angaja]i 77 85 Activit`]i sociale ale companiilor INFO_COTIDIANUL ◗◗ 05 VALOAREA IMPOZABIL~ + RANGUL LOCALIT~}II – ANUL DE CONSTRUC}IE Cum se impoziteaz` casa \ncep\nd cu 2007 Leasingul bate un nou record Sursa: PwC Romånia Fiabilitate auto marca Japonia Produc`torii japonezi de automobile, precum Toyota, se bucur` de cel mai mare grad de \ncredere din partea clien]ilor. ◗◗ 03 Bursele din România fac afaceri de milioane de dolari DAC~ BVB SPER~ s` ob]in` \n acest an un profit de 26 de milioane de lei, adic` aproxi- mativ un milion de dolari, nici Bursa Monetar-Finan- ciar` [i de M`rfuri Sibiu (BMFMS) nu se las` mai pre- jos. „|n 2004, Bursa Mone- tar-Financiar` [i de M`rfuri Sibiu a avut un profit net de trei miliarde de lei vechi, iar pentru acest an sper`m s` ob]inem un profit de 12 mi- liarde de lei vechi“, a spus Teodor Ancu]a, pre[edintele BMFMS. |n plus, Ancu]a a ad`ugat c` \n calculul aces- tui profit nu intr` [i Casa de Compensare a bursei sibie- ne. „|n total, sper`m la fina- lul anului 2006 s` avem un profit de 1,5 milioane de dolari“, a pre- cizat pre[edintele BMFMS. ◗◗ 03

"Cotidianul" Economic Supplement

Embed Size (px)

DESCRIPTION

"Cotidianul" Economic Supplement 05.25.2006

Citation preview

Page 1: "Cotidianul" Economic Supplement

Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 25 mai 2006

� Men]inerea fidelit`]iiangaja]ilor buni nu necesit`neap`rat cre[teri salariale.— Doru CIREA{~

SPECIFICUL ECONOMIILORcentral [i est-eu-ropene, respectiv nivelul redus al salariilor(20–40% din media UE), competi]ia ridicat`pentru personalul înalt calificat, existen]apoten]ialului important al personalului deconducere de a-[i schimba angajatorul, ceredin partea angajatorilor strategii proprii,„agresive“, de p`strare a personalului. Stra-tegiile potrivite nu implic` obligatoriu cre[-teri ale cheltuielilor cu salariile, îns` trebuies ̀ia în considerare tendin]e precum reformasistemelor de pensii [i de asigurare a s`n`-t`]ii, care transfer` spre sectorul privat res-ponsabilitatea unor servicii pe care statul nule poate satisface mul]umitor. |n cazul mul-tina]ionalelor, se arat` util` acordarea unorasigur`ri de via] .̀ Uzual, volumul acestora va-riaz ̀între 12 [i 36 de salarii lunare. Totat\t de atractive pentru motivarea sa-laria]ilor s\nt [i creditele special destinate sala-ria]ilor [i negociate de angajatori cu b`ncile.

Turismul cubani publiciCine nu mai vrea hoteluri \[ipoate \nfiin]a o agropensiunecu o sut` de mii de eurocapital propriu [i o alt` sut`de mii sprijin de la stat. ��06

Estim`rile privind pia]atotal` a leasingului din Româniaarat` spre un ritm de cre[terede 15% \n acest an, p\n` la2,3 miliarde de euro. ��04

PROPUNERILE de modificarevizeaz` at\t majorarea valorilorpe metrul p`trat, c\t [i a coefi-cien]ilor de ajustare \n func]ie dezona amplas`rii cl`dirii. Valoa-rea impozabil` pentru un metrup`trat dintr-o cl`dire cu cadredin beton armat, c`r`mid` ars`

[i utilit`]i va cre[te de la 631 delei la 669 de lei. Coeficien]ii cucare se \nmul]e[te valoarea cal-culat`, conform metodei men-]ionate, vor fi dubla]i, \n majori-tatea situa]iilor. |n cazul uneicl`diri \n zona A a unei localit`]ide rang zero, coeficientul va

cre[te de la 1,3 la 2,6. În cazulpersoanelor fizice, impozitul pecl`diri se calculeaz` prin aplica-rea cotei de 0,1% la valoareaimpozabil` a cl`dirii. Aceasta sedetermin` prin înmul]irea su-prafe]ei construite cu impozitulpe metrul p`trat aferent fiec`ruitip de construc]ie. În cazul înc`pe-rilor amplasate la subsol,la demisol, la mansard`,utilizate ca locuin] ,̀ valoarea im-pozabil` se reduce cu 75%.

� Impozitul pe locuin]e va cre[tesemnificativ anul viitor pentru casele cuo suprafa]` de peste 150 de metri p`tra]i.

��06

Beton vs lemn

� În cazul unei cl`diri care arepere]ii exteriori din betonarmat, c`r`mid` sau compo-zite, valoare impozabil` estede 669 de lei pe metrul p`trat,spre deosebire de construc]iadin lemn, a c`rei valoareimpozabil` este de doar 182de lei pe metrul p`trat.

IMPORTATORUL autovehi-culelor Hyundai pe pia]a ro-mâneasc`, Hyundai AutoRomânia, a lansat la sf\r[ituls`pt`m\nii trecute noua ge-nera]ie a vehiculului de te-ren Santa Fe. Pre]urile deachizi]ie \ncep de la un mi-nimum de 19.990 de euro [iajung p\n ̀la 26.590 de euro,excluz\nd taxele. Directorul

general al Hyundai Româ-nia, Narcis Ghi]`, a afirmatc ̀noul model ]inte[te s ̀con-cureze cu nume mari depe pia]a off-road mon-dial̀ . „Cu noul Santa Fe,care se deosebe[te sem-nificativ de ver-siunea anterioa-r`, inten]ion`m s` ata-c`m \n special vehiculul

de teren cu cel mai mare suc-ces de pia]`, Volkswagen

Touareg“.

Jeep-ul s`racilor boga]i

��07

PIA}A AVANTAJELOR

Micileserviciip`streaz`angaja]ii

Beneficii pentru salaria]i

10 Produse economisire12 Împrumuturi bancare17 Telefon mobil23 Activit`]i sportive24 Gust`ri32 Ajutor c`s`torie46 Bunuri pre] redus50 Asigur`ri via]`/Accidente57 Abonament s`n`tate66 Bonuri de mas`73 B`uturi r`coritoare

Cadouri pentru angaja]i 7785 Activit`]i sociale

ale companiilor

INFO_COTIDIANUL

�� 05

VALOAREA IMPOZABIL~ + RANGUL LOCALIT~}II – ANUL DE CONSTRUC}IE

Cum se impoziteaz`casa \ncep\nd cu 2007

Leasingul bateun nou record

Sursa: PwCRomånia

Fiabilitate automarca JaponiaProduc`torii japonezi deautomobile, precum Toyota,se bucur` de cel mai maregrad de \ncredere din parteaclien]ilor. ��03

Bursele din România facafaceri de milioane de dolariDAC~ BVB SPER~ s` ob]in`\n acest an un profit de 26 demilioane de lei, adic ̀aproxi-mativ un milion de dolari,nici Bursa Monetar-Finan-ciar` [i de M`rfuri Sibiu(BMFMS) nu se las ̀mai pre-jos. „|n 2004, Bursa Mone-

tar-Financiar` [i de M`rfuriSibiu a avut un profit net detrei miliarde de lei vechi, iarpentru acest an sper`m s`ob]inem un profit de 12 mi-liarde de lei vechi“, a spusTeodor Ancu]a, pre[edinteleBMFMS. |n plus, Ancu]a a

ad`ugat c` \n calculul aces-tui profit nu intr` [i Casa deCompensare a bursei sibie-ne. „|n total, sper`m la fina-lul anului 2006 s`avem un profit de 1,5milioane de dolari“, a pre-cizat pre[edintele BMFMS.

�� 03

Page 2: "Cotidianul" Economic Supplement

Microinvesti]ii�

Joi, 25 mai 2006 �Bani afaceri&02

— Dan ODAGIU

POTRIVIT SOCIET~}II deasigur`ri InteramericanRomânia, CASCO Light sesitueaz` \ntre RCA (pro-tec]ie obligatorie pentrudaunele provocate din vi-n` proprie) [i CASCO (aco-perire facultativ` compre-hensiv`), tariful s`u re-prezent\nd 30% din primaunui CASCO total oferitde companie.

Acest produs se adre-seaz` conduc`torilor autopruden]i, care \[i doresc unprogram de asigurare ceacoper` doar daunele pro-duse din cauze indepen-dente de [ofer.

Ce se asigur`Poli]a CASCO Light cu-

prinde asigurarea \n caz deincendiu, de furt (total saupar]ial), pericole naturale(inunda]ii, cutremur, grin-din`, furtun` etc.), sparge-rea parbrizului, coliziuneacu animale.

Pe l\ng` tariful de 30%din valoarea poli]ei CASCO,la CASCO Light beneficia]ide call center disponibil 24de ore, remorcare gratuit ̀\ncaz de accident rutier a au-toturismului p\n` la cel maiapropiat service autorizat.Urmeaz` decontarea repa-ra]iilor direct c`tre unit`]ileservice unde s-au efectuat

repara]iile. Mai pute]i bene-ficia de posibilitatea extin-derii acoperirii \n afara teri-toriului ]`rii, precum [i dere\nnoirea automat` a con-tractului de asigurare.

Gropile din asfalt nuintr ̀\n CASCO Light

Una dintre situa]iile nea-coperite de poli]a CASCO

Light este cea referitoarela accidentele datorate degropile din asfalt. Pentruc`, [i \n acest caz, daunelepot proveni din cauze inde-pendente de [ofer. „CASCOLight nu acoper` daunelema[inii datorate gropilordin drumuri“, ne l`mure[-te cum st` treaba AndreeaHreapca, marketing & PRmanager InteramericanRomânia.

Potrivit lui Hreapca, da-c` \n situa]ia unui autove-hicul de 10.000 de euro poli-]a anual` CASCO este de 600de euro, la CASCO Lightpoli]a va fi de doar 180 deeuro anual. „Dac` ma[ina aluat foc sau a fost distrus`din alte cauze naturale,atunci se desp`gube[te toat`valoarea asigurat`, chiardac` poli]a este CASCOLight“, mai puncteaz` mar-keting & PR managerulcompaniei.

Ce spune conducereaInteramerican Romånia

„Consider`m c` pia]aasigur`rilor auto are o cre[-tere accelerat` \n Româ-nia [i, implicit, un poten]ialenorm. Este motivul pentrucare am ales s` investim\n dezvoltarea produsuluiCASCO Light [i s` oferimclien]ilor no[tri exact ceeace \[i doresc: tarif redus [iacoperirea riscurilor pe carenu le po]i controla“, a de-clarat Timo van Voorden,pre[edintele InteramericanRomânia.

Cu ajutorul poli]ei CASCO Light beneficia]i de remorcare gratuit` \n caz de accident rutier.

� SocietateaInteramericana lansat pepia]` poli]a deasigurareCASCO Light,care cost`doar 30% dinvaloarea poli]eiCASCO.

PUBLICITATEPUBLICITATE

{OFERII PRUDEN}I POT FACE ECONOMII IMPORTANTE LA ASIGURAREA MA{INII

CASCO Light, asigur`ri la pre] redus

Programe de investi]ii Interamerican

Denumire Pre] de v\nzare (euro) Randamentulla 12 luni

Intersafe 1.1009 5,74%

Intermediu 1.9455 –2,77%

Interplus 1.7240 11,84%

Interextra 1.6138 25.51%

„Pia]a asigur`rilor ar puteaajunge la 2-3% din PIB \n 2006.“

— Nicolae Cri[an, pre[edintele Comisieide Supraveghere a Asigur`rilor

Page 3: "Cotidianul" Economic Supplement

� La BMFMS,profitul va trecede 1,5 milioanede dolari.— Dan ODAGIU

ADUNAREA GENERAL~ Or-dinar` (AGA) a BVB de lasf\r[itul lunii aprilie de laPoiana Bra[ov a scos \n evi-den]` c\teva lucruri destulde interesante despre bur-sele din România. Chiar da-c ̀evenimentul num`rul unual \nt\lnirii a fost fuziuneaBVB cu BMFMS, trebuie spusfaptul c` la acea \nt\lnireac]ionarii au aprobat [i ma-jorarea capitalului social alBVB de la 22,6 milioane delei la 34,8 milioane de lei,prin \ncorporarea rezervelorexistente \n sold la sf\r[itulanului trecut [i a primei defuziune. |n plus, BVB a bu-getat pentru acest an un pro-fit net de circa 26 de milioa-ne de lei, de aproape cinciori mai ridicat fa]` de c\[ti-gul realizat \n 2005, veni-turile prognozate fiind deaproape 50 de milioane delei. Cum s-ar spune, un ran-dament de 50%.

Cum e la SibiuDac ̀BVB sper ̀s ̀ob]in`

\n acest an un profit de 26 demilioane de lei, adic` apro-ximativ un milion de dolari,nici Bursa Monetar-Finan-ciar` [i de M`rfuri Sibiu(BMFMS) nu se las ̀mai pre-jos. „|n 2004, Bursa Mone-tar-Financiar` [i de M`rfuriSibiu a avut un profit net detrei miliarde de lei vechi, iarpentru acest an sper`m s`ob]inem un profit de 12miliarde de lei vechi“, neanun]` Teodor Ancu]a, pre-[edintele BMFMS. |n plus,Ancu]a mai spune c` \n cal-

culul acestui profit nu intr`[i Casa de Compensare abursei sibiene. „La Casa deCompensare profitul va fi deun milion de dolari. Deci, \ntotal, sper`m la finalul anu-lui 2006 s ̀avem un profit de1,5 milioane de dolari“, maizice pre[edintele BMFMS.

Un viitor monopolUnificarea BVB cu

BMFMS este la \nceput, darviitoarea entitate va func-]iona precum un monopol.Va fi singura societate co-mercial` care va func]ionape aceast` pia]`, iar cei carevor lua profitul vor fi caselede brokeraj. E drept, vor maiavea de c\[tigat [i ac]ionariineeligibili care vor veni dinfuziunea BVB cu BMFMS.Noua burs ̀va ob]ine cu u[u-rin]` \n anul 2007 un profitcel pu]in dublu fa]` de acestan, numai din venirea Fon-dului Proprietatea \n ringulbursier. {i asta, pentru c`bursa \ncaseaz ̀un comision

la tranzac]ionarea ac]iuni-lor. Nici nu-i important dac`pre]ul ac]iunilor scade saucre[te. Ceea ce conteaz ̀pen-tru profitul bursei este li-chiditatea. {i cu c\t vor fimai mul]i emiten]i la cotabursei, cu at\t afacerea va fimai profitabil`.

C\t cost` burseleBursele s\nt printre in-

stitu]iile cele mai rentabiledin România. Potrivit rapor-tului de evaluare \ntocmitde PricewaterhouseCooperspentru Bursa de Valori Bu-cure[ti, valoarea de pia]` aBVB este de 15,5 milioanede euro. |n schimb, valoarea

activului net e de cinci mi-lioane de euro. {i sistemulde tranzac]ionare Arena cos-t` destul de mult. El a fostapreciat de Pricewater-houseCoopers la 1,6 milioa-ne de euro. Pentru a se putearealiza unificarea burselor[i la BMFMS, a fost \ntocmitun raport de evaluare tot dec`tre PricewaterhouseCoo-pers. „Raportul Pricewater-houseCoopers referitor laBMFMS arat` c` valoarea depia]` este de 3,4 milioane deeuro, iar cea a activului net de1,601 milioane de euro“,afirm` Teodor Ancu]a, pre-[edintele BMFMS.

Este drept, dup` unifica-re se va face o nou ̀reevalua-re a celor dou ̀burse. Este dea[teptat ca noile pre]uri s ̀fiemult mai mari at\t la BVB,c\t [i la BMFMS. Cre[tereamai mare fa]` de vechea va-loare o va avea cu siguran]`BMFMS, la care volumultranzac]iilor s-a majorat depeste zece ori \n ultimul an.

Investi]ii mari�

03� Joi, 25 mai 2006Bani afaceri&

�� Flash bancar

Credit ipotecar deun milion de euro

�� Taxe [i impozite

Impozitarea \nsociet`]ile \nchise

— Doru CIREA{~

CREDIN}A potrivit c`reiama[inile germane s\nt celemai fiabile este gre[it`.Conform unui studiu furni-zat de site-ul britanicthisismoney.co.uk [i bazatpe num`rul de solicit`ri derepara]ii în garan]ie la osut` de automobile v\ndu-te, produc`torii celor maifiabile ma[ini s\nt japoneziide la Honda, Mazda, Toyo-ta, Nissan [i Lexus. Coree-nii, cu Hyundai [i Daewoo,ocup` celelalte pozi]ii dev\rf, într-un clasament carecuprinde 30 de mari produ-c`tori. Prima marc` euro-

pean` ca fiabilitate esteSkoda - pozi]ia nou`,aceasta fiind urmat` deMercedes Benz. Respecta-bila marc` BMW ocup` opozi]ie de mijloc - locul 17,[i este devansat` de Seat(pozi]ia 12), Porsche [iVolkswagen, pe pozi]iile14, respectiv 15. Audi ocu-p` un modest loc 28. Fabri-can]ii situa]i pe ultimelelocuri ale clasamentului(Audi, Saab [i Land Rover)primesc de aproximativ pa-tru-cinci ori mai multe soli-cit`ri de repara]ii în garan-]ie dec\t cei care ocup` pri-mele locuri \n clasamentul\ntocmit de site-ul britanic.

�� Mituri demolateMa[inile germanes\nt cele mai fiabile

� Emporiki Bank a lansat uncard interna]ional de creditdestinat persoanelor fizice,care pot dovedi venituristabile, cu v\rsta cuprins`\ntre 18 [i 80 de ani. Empo-riki MasterCard StandardCredit Card are o valoare alimitei de credit de p\n` latrei salarii nete, dar nu maimult de 3.000 de euro [i numai pu]in de 200 de euro.Pentru creditul utilizatbanca percepe o rat`anual` a dob\nzii de 18,5%.

� Noutatea cu care BCR avenit la edi]ia din acest ana salonului bancar ExpoIn-vest este majorarea plafo-nului de acordare a unuicredit ipotecar p\n` la unmilion de euro. Creditul segaranteaz` cu imobilulcare se cump`r` sau carese construie[te. Bancaofer` [i un credit de con-sum garantat cu ipoteca \nvaloare de p\n` la 500.000de euro.

� HVB Bank [i Banca }iriacau uniformizat oferta dedob\nzi nominale la porto-foliul de credite în valut`, odat` cu sc`derea ratelor înmedie cu un punct la Banca}iriac [i cu 1-4 puncte laHVB, reiese din datele fur-nizate de cele dou` insti-tu]ii de credite, care ur-meaz` s` încheie procesulde fuziune.

� BCR Asigur`ri a realizat,\n primul trimestru al anu-lui 2006, peste 86 milioanelei prime brute subscrisepentru asigur`ri generale,dublu fa]` de aceea[i pe-rioad` a anului trecut. Vo-lumul subscrierilor din2005 plaseaz` compania pelocul 6 din cele 42 de socie-t`]i de asigurare care ope-reaz` \n România, cu ovaloare total` de 296,89milioane lei prime brutesubscrise, din care 219,23milioane lei din asigur`rigenerale.

� La un c\[tig din transferuldreptului de proprietateasupra p`r]ilor sociale [ivalorilor mobiliare \n cazulsociet`]ilor \nchise, obliga-]ia calcul`rii [i re]inerii im-pozitului revine dob\ndito-rului de p`r]i sociale sau devalori mobiliare, \n mo-mentul \ncheierii tranzac-]iei, pe baza contractului\ncheiat \ntre p`r]i. C\nddob\nditorul de titluri devaloare nu este o persoan`fizic` român` cu domiciliul\n România, obliga]ia decalcul [i virare a impozitu-lui revine persoanei fiziceromâne cu domiciliul \n Ro-mânia, care realizeaz` ve-nitul, dac` dob\nditorul nu\[i desemneaz` un repre-zentant fiscal. Termenul de virare aimpozitului pentru pl`tito-rii de astfel de venituri estep\n` la data la care se de-

pun documentele pentrutranscrierea dreptului deproprietate asupra p`r]ilorsociale sau a valorilor mo-biliare la Registrul Comer-]ului sau \n registrul ac]io-narilor, dup` caz, opera]iu-ne care nu se poate efectuaf`r` justificarea vir`rii im-pozitului la bugetul de stat.|n situa]ia \n care p`r]ilecontractante convin ca pla-ta p`r]ilor sociale sau a va-lorilor mobiliare s` se fac`e[alonat, termenul de vira-re a impozitului pentru pl`-titorii de astfel de veniturieste p\n` la data de 25 in-clusiv a lunii urm`toarecelei \n care a fost re]inut. Transmiterea dreptului deproprietate asupra p`r]ilorsociale sau a valorilor mo-biliare trebuie \nscris` \nRegistrul Comer]ului [i \nregistrul asocia]ilor/ac]io-narilor, dup` caz.

„Raportul PricewaterhouseCoopersreferitor la BMFMS arat` c` valoareade pia]` este de 3,4 milioane de euro.“

— Teodor Ancu]a, pre[edintele BMFMS

DR

AG

O{

TOA

DER

Etapele jocului pe pia]a de capital

Client

Ia leg

`tura

Pl`t

e[te

com

ision

ul

Cump`r` ac]iuni

Prime[te ac]iuni

SSIF

SSIF

BVB

INFO

_CO

TID

IAN

UL

BVB VREA UN PROFIT NET DE CIRCA 26 DE MILIOANE DE LEI

Bursele din Româniafac milioane de dolari

Indiferent dac` investitorii c\[tig` sau pierd la burs`, ac]ionarii acestei institu]ii fac profituri de ordinul milioanelor.

50%este \n acest an

randamentul Bursei de Valori Bucure[tipotrivit Adun`riiGenerale a Ac]ionarilor.

Page 4: "Cotidianul" Economic Supplement

Bani \n buzunar�

Joi, 25 mai 2006 �Bani afaceri&

1 miliard de euro este valoareabunurilor finan]ate \n 2005 de

societ`]ile de leasing afiliate b`ncilor.

04

� Estim`rileprivind pia]atotal` aleasingului dinRomânia arat`spre un ritm decre[tere de 15%\n acest an. — Florin CEPRAGA

MEMBRII ASOCIA}IEI deLeasing [i Servicii Financia-re Nebancare (ALB) au sem-nat, \n primul trimestru din2006, contracte \n valoare to-tal̀ de 361,8 milioane de euro,cu 63% mai mult dec\t \n pe-rioada similar` a anului tre-cut, a declarat secretarul gene-ral al asocia]iei, Adriana Ah-ciarliu. „Cre[terea s-a datorat\n principal dezvolt`rii lea-singului de echipamente [i alleasingului imobiliar. Acestesegmente vor avea o evolu]ietot mai bun` \n perioada ur-m`toare“, a spus Ahciarliu.

ALB vizeaz` pentru sf\r-[itul acestui an un nivel alvalorii contractelor de 1,4miliarde de euro, ceea ce arcorespunde unei cote de 60%din totalul pie]ei de leasing.Anali[tii estimeaz` c` pia]ava \nregistra un ritm decre[tere de 15% fa] ̀de 2005,ajung\nd la o valoare total`de 2,3 miliarde de euro.

Scade cota celui maiimportant sector

Sectorul transporturilorde]ine cea mai mare pondere\n portofoliul membrilorALB, reprezent\nd 232,8 mi-lioane de euro, adic ̀64% dintotalul finan]`rilor. |ns` co-ta acestui segment a sc`zutcu 20% \n structura portofo-liului, comparativ cu perioa-da similar` a anului trecut.

Echipamentele cu scopindustrial ocup` 31% din to-talul finan]`rilor, cu 112 mi-lioane de euro, iar leasingulimobiliar [i-a majorat pon-derea cu 66%, ajung\nd la ocot` de 5%, ceea ce cores-punde unei valori de 17 mi-lioane de euro. Din totalulautovehiculelor finan]ate,autoturismele ocup`, cu 107milioane de euro, o cot` de46%, fiind urmate de vehi-cule comerciale grele – 27%(62 de milioane de euro),vehicule comerciale u[oare -24% (55 de milioane de eu-ro) [i alte tipuri de vehicule.

Leasingul reziden]ialse dezvolt` din 2007

Domeniul construc]iilora beneficiat de cele mai mul-te finan]`ri \n sistem leasing,av\nd o reprezentare de 23%(26 de milioane de euro) dintotalul contractelor ce au vi-zat echipamentele industria-le. Acesta este urmat de achi-zi]iile echipamentelor IT, cuun total de 21 de milioane deeuro (19%), [i de cele pentruechipamente destinate pro-ces`rii metalului – 16 mi-lioane de euro (14%).

Finan]area sectoruluiimobiliar este dominat` de

segmentul cl`dirilor indus-triale [i comerciale, cu untotal de 90% (15 milioanede euro), \n timp ce restulde 10% reprezint` sectorulreziden]ial. „Dac` p\n` \nprezent leasingul imobiliara \nsemnat \n cea mai marepropor]ie finan]area deproiecte pentru companii,\ncep\nd cu anul viitor vomasista la dezvoltarea leasin-

gului pentru segmentul rezi-den]ial, adic` pentru case [iapartamente“, apreciaz` di-rectorul general al HVB Lea-sing, Septimiu Postelnicu.

Reorientare spresectorul public

Companiile au atras ceamai mare parte a finan]`ri-lor \n leasing de la membriiALB \n primul trimestru, cuo pondere de 85%, urmatede componenta de retail(9%) [i de sectorul public(6%). „Anul acesta inten]io-n`m s` ne concentr`m \nspecial pe finan]`rile \n lea-sing c`tre sectorul public“, aad`ugat Ahciarliu. Contrac-tele \ncheiate pe o perioad`cuprins` \ntre trei [i patruani s\nt cel mai des \nt\lnite(40%), urmate de cele cu odurat` de 2-3 ani (29%), 4-5ani (18%), 1-2 ani (7%), pes-te cinci ani (3%) [i de un an(3%). Pia]a de leasing a tota-lizat \n primul trimestru ac-tive finan]ate de aproxima-tiv 606 milioane de euro, \ncre[tere cu 55% fa]` de ace-ea[i perioad` a anului tre-cut, c\nd a realizat un nivel

de 309 milioane de euro, po-trivit unui studiu al ALB.

Cea mai mare cot` depia]` este \nregistrat` decompaniile subsidiare b`n-cilor, cu 62% din total, \ntimp ce companiile apar]i-n\nd unor dealeri sau produ-c`tori auto au cumulat 23%[i cele independente 15%.

Asocia]ia de LeasingBancar [i-a schimbat denu-mirea \n Asocia]ia de Lea-sing [i Servicii FinanciareNebancare \n luna aprilie,p`str\nd sigla ALB, ca urma-

re a adopt`rii legisla]iei pri-vind activitatea institu]iilorfinanciare nebancare.

ALB reune[te \n prezent16 societ`]i de leasing, re-spectiv Afin România, AlphaLeasing, BRD Sogelease, BTLeasing Transilvania, EFGEurobank Leasing, FinansLeasing, HVB Leasing, Im-

morent România, ING Lease,Italo Romena Leasing, Mo-toractive, Piraeus Leasing,Raiffeisen Leasing, TBI Lea-sing, UniCredit Leasing [iVolksbank Leasing. Societ`-]ile de leasing afiliate b`nci-lor au finan]at anul trecutbunuri \n valoare total` de1,039 miliarde de euro, re-prezent\nd 54% din pia]a deleasing, estimat` la 2,015miliarde de euro.

Tura]ii joase Dup` ce a \nregistrat un

avans de aproximativ 20%\n luna ianuarie din acestan, pia]a auto româneasc`a sc`zut tura]ia p\n` la 4,6%\n luna aprilie. |n ianuarie2005 a fost consemnat unritm de cre[tere mai multdec\t dublu comparativ cuprima lun ̀din 2004. |n apri-lie anul trecut, pia]a a urcatcu 75 de puncte procentualefa] ̀de aceea[i lun ̀din 2004.Potrivit Asocia]iei Produc`-torilor [i Importatorilor deAutomobile (APIA), \n inter-valul ianuarie–aprilie 2006,cererea de autoturisme noi aajuns la 70.499 de unit`]i.

Pia]a de leasing ]inte[te spre un nou record \n acest an, dup` ce \n 2005 a dep`[it dou` miliarde de euro.

UniCredit vreaprofit mai mare

� UniCredit Leasingvizeaz` pentru anul 2006contracte \n valoare de221 de milioane de euro,\n cre[tere cu peste 30%,comparativ cu realiz`rilede anul trecut, [i unprofit de [ase milioaneeuro, a declarat direc-torul general al compa-niei, Melih Mengu.Compania a \ncheiat anultrecut cu un profit de 4,6milioane de euro [i o cifr`de afaceri de peste 80 demilioane de euro. „Am\ncheiat primul trimestrual acestui an cu contractede 91,1 milioane de euro,valoare care ne plaseaz`pe prima pozi]ie \n topulcompaniilor de profil“, aspus Mengu. Compania afinan]at bunuri \n cuan-tum de 83,2 milioane deeuro, mai mult dec\t du-blu \n raport cu aceea[iperioad` a anului trecut.Pentru acest an, ]inta pri-vind bunurile finan]ateeste de 200 de milioanede euro, \n cre[tere cu36%. Achizi]ia de echi-pamente industrialereprezint` o ponderemajoritar` \n portofoliulcontractelor semnate \nperioada ianuarie-martie,av\nd o valoare de 45,8milioane de euro. Lea-singul auto a totalizat26,4 milioane de euro,\n timp ce leasingulimobiliar a atins nivelulde 11 milioane de euro.Profitul net pentru pri-mele trei luni este de 2,02milioane de euro, \n cre[-tere cu 63% fa]` deacela[i interval din 2005. � UniCredit Leasing arealizat o cifr` de afaceride 29,5 milioane de euro,urm\nd ca aceasta s`creasc` la 141,5 milioanede euro p\n` la fineleanului, apreciaz` Mengu.Cu un capital social de52,98 milioane de lei,compania avea, la finelelunii martie, active \nvaloare de 259 milioanede euro, aproape dublucomparativ cu primultrimestru al anului trecut,c\nd a raportat un nivelde 134 de milioane deeuro. UniCredit Leasing\[i desf`[oar` opera]iu-nile la nivel na]ional \n12 ora[e, respectiv Arad,Bac`u, Br`ila, Bra[ov,Cluj-Napoca, Constan]a,Craiova, Ia[i, Oradea,Sibiu, T\rgu-Mure[ [iTimi[oara, av\nd 85 deangaja]i \n prezent. Ofi-cialii companiei inten]io-neaz` s` deschid` \nc` 17puncte de lucru \n cursulanului, dintre care [ases\nt \n curs de \nfiin]are.UniCredit Leasing Româ-nia activeaz` ca finan-]ator \nc` din anul 1994,c\nd a fost \nmatriculat`sub numele de Romlease.

Pondereasectoarelor

64%

232,8 milioane ETransporturi

Echipamente industriale

Leasing imobiliar112 milioane E

17 milioane E

31% 5%

10% va fiponderea

de]inut` de leasingulimobiliar \n 2007.

ALB A |NCHEIAT CONTRACTE DE 362 DE MILIOANE DE EURO |N PRIMUL TRIMESTRU

Leasingul românilor batespre 2,3 miliarde de euro

INFO

_CO

TID

IAN

UL

Page 5: "Cotidianul" Economic Supplement

� Impozitul pelocuin]e nu vacre[te semnificativanul viitor, dec\tpentru casele cuo suprafa]` depeste 150 de metrip`tra]i.— Ionu] TUDORIC~

PROPUNERILE de modi-ficare a Codului Fiscal vi-zeaz` at\t majorarea valo-rilor pe metru p`trat, c\t [i acoeficien]ilor de ajustare\n func]ie de zona ampla-s`rii cl`dirii.

Valoarea impozabil`pentru un metru p`tratdintr-o cl`dire cu cadre dinbeton armat, c`r`mid` ars`[i utilit`]i va cre[te de la 631de lei la 669 de lei.

Coeficien]ii cu care se\nmul]e[te valoarea calcu-lat` conform metodei men-]ionate vor fi dubla]i, \nmajoritatea situa]iilor. |ncazul unei cl`diri \n zona Aa unei localit`]i de rang zero,coeficientul va cre[te de la1,3 la 2,6.

Impozitul de 0,1%În cazul persoanelor

fizice, impozitul pe cl`dirise calculeaz` prin aplicareacotei de 0,1% la valoareaimpozabil` a cl`dirii.

Aceasta se determin`prin înmul]irea suprafe]eiconstruite cu impozitul pemetrul p`trat aferent fie-c`rui tip de construc]ie.

În cazul unei cl`diri careare pere]ii exteriori dinmateriale diferite, se ia \nconsiderare valoarea im-pozabil` cea mai mare co-

respunz`toare tipului cl`-dirii respective. Adic` ocl`dire construit` par]ialdin c`r`mid`, dar [i dinlemn, se va impozita ca ocl`dire din c`r`mid`.

Potrivit proiectului deCod fiscal, un metru p`tratde cl`dire cu cadre din be-ton armat, cu pere]i exte-riori din c`r`mid` ars` saudin materiale compozite vaavea o valoare impozabil`de 669 de lei. Vorbim desprecazul \n care cl`direa estebun` de locuit, adic` areinstala]ie electric`, ap`,canalizare [i \nc`lzire.

|n cazul unei cl`diri dinlemn [i piatr` natural`,valoarea impozabil` a me-trului p`trat scade p\n`la 182 de lei.

Cl`dirile anex` din be-ton, c`r`mid` sau compo-zite vor avea o valoare impo-zabil` de 114 lei. Anexeledin lemn, piatr` sau c`r`-mid` nears` vor avea ovaloare impozabil` de 68 delei pe metrul p`trat. În cazulînc`perilor amplasate lasubsol, la demisol [i/sau lamansard`, utilizate ca lo-cuin]`, valoarea impozabil`se reduce cu 75%.

Pentru acelea[i spa]iineutilizate ca locuin]`, va-loarea impozabil` scade cunumai 50%.

Rangul localit`]iiValoarea impozabil` a

cl`dirii se majoreaz` apoi înfunc]ie de rangul localit`]ii[i zona în care este ampla-sat` cl`direa, prin înmul-]irea valorii determinatedup` modelul de mai sus cuindicele aferent zonei \n careeste amplasat` cl`direa.

Acest indice de multipli-care variaz` de la 2,60 \n cea

mai bun` zon` (localitate derang 0, zona A \n cadrul ei)p\n` la 0,90 (\ntr-o localitatede rang 5, zona D).

Valoarea se reduce înfunc]ie de anul termin`riiacesteia. Cu 15% pentru cl`-direa care are o vechime depeste 50 de ani la data de 1ianuarie a anului fiscal dereferin]` [i cu 5% pentrucl`direa care are o vechimecuprins` între 30 [i 50 deani, inclusiv, la data de 1ianuarie a anului fiscal dereferin]`.

În cazul cl`dirii la careau fost executate lucr`ri dereconstruire, de consolida-re, de modernizare, de modi-ficare sau de extindere, dinpunct de vedere fiscal, anultermin`rii se actualizea-z`, astfel c` acesta se con-sider` ca fiind cel în careau fost terminate acesteultime lucr`ri.

În cazul cl`dirii utilizateca locuin]` a c`rei suprafa]`construit` desf`[urat` de-p`[e[te 150 de metri p`tra]i,valoarea impozabil` se ma-joreaz` cu c\te 10% pentrufiecare 100 de metri p`tra]isau frac]iune din ace[tia.

|n cazul persoanelor juri-dice, cota de impozit se sta-bile[te prin hot`r\re a Con-siliului Local [i poate ficuprins` între 0,5 [i 2%,inclusiv.

|n alt` ordine de idei, \ncazul unei cl`diri care a fostreevaluat` conform Legiicontabilit`]ii, valoarea im-pozabil` a cl`dirii este va-loarea contabil` rezultat`din reevaluare, înregistrat`ca atare în contabilitateaproprietarului – persoan`juridic`.

80 de lei la dou`camere

Conform calculului pre-v`zut \n proiectul de Codfiscal, pentru un apartamentde dou` camere, cu o supra-fa]` de 50 de metri p`tra]i\ntr-o zon` semicentral` dinBucure[ti, impozitul ajungela aproximativ 80 de lei.

Bani \n buzunar�16% va r`m\ne \n 2007 impozitul petranzac]iile imobiliare, dar doar

pentru casele \nstr`inate \n mai pu]in de trei ani.

05� Joi, 25 mai 2006Bani afaceri&

Lemnul e oricummai ieftin� Chiar dac` \n prezentconstruc]iile din lemns\nt \nt\lnite aproapeexclusiv \n zonelemontane, aceast`variant` \ncepe s` fieluat` \n considerare [ide cei care vor s`construiasc` o cas` \nora[, \ns` cu costurireduse. |n acest caz,pre]ul este de 230-250 deeuro/mpc, cu TVA inclus.Astfel, o locuin]` cu osuprafa]` construit` de100 mp ar costa \ntre23.000 [i 25.000 de euro,cu tot cu finisaje. � Pentru o construc]ie lacheie, care beneficiaz`de toate finisajele(gresie, faian]`, t\mpl`-rie), pre]ul ajunge la 500de euro/mpc. |n acestcaz, pentru o cas` de100 de metri p`tra]iconstrui]i se vor pl`ti50.000 de euro. |nambele cazuri \n pre] nueste inclus [i terenul.

VALOAREA IMPOZABIL~, PLUS RANGUL LOCALIT~}II, MINUS ANUL DE CONSTRUC}IE

Cum se impoziteaz` casa la anulIndicii de \nmul]ire a valorii impozabile\n func]ie de localitate [i zon` (2007)

ZonaRangul localit`]ii

0 I II III IV V

A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05

B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00

C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95

D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90INFO_COTIDIANUL

Impozite pe terenuri

ZonaRangul localit`]ii

0 I II III IV V

A 7.404 6.148 5.401 4.681 636 509

B 6.148 4.648 3.768 3.180 509 382

C 4.648 3.180 2.385 1.511 382 254

D 3.180 1.511 1.261 880 249 127

INFO_COTIDIANUL

2,6 va fi coeficien-tul maxim de

majorare a impozituluipe locuin]`.

|n cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistratîn registrul agricol la categoria de folosin]` terenuricu construc]ii, impozitul pe teren se stabile[te prinînmul]irea suprafe]ei terenului, exprimat` în hectare,cu suma corespunz`toare din tabel.

La vile, valoarea impozabil` cre[te cu 10% la fiecare 100 mp.

Page 6: "Cotidianul" Economic Supplement

Bani&idei�

Joi, 25 mai 2006 �Bani afaceri&

65% dintre marile companiiromåne[ti ofer` angaja]ilor

servicii medicale gratuite.

06

— Doru CIREA{~

SPECIFICUL economiilorcentral [i est-europene, res-pectiv nivelul redus al sala-riilor (20 - 40% din mediaUE), competi]ia ridicat`pentru personalul înalt cali-ficat, existen]a poten]ialuluiimportant al personaluluide conducere de a-[i schim-ba angajatorul, cere din par-tea angajatorilor strategiiproprii, „agresive“, de p`s-trare a personalului.

Strategiile potrivite nuimplic` obligatoriu cre[teriale cheltuielilor cu salariile,îns` trebuie s` ia în conside-rare tendin]e precum refor-ma sistemelor de pensii [iasigurare a s`n`t`]ii, caretransfer ̀spre sectorul privatresponsabilitatea unor servi-cii pe care statul nu le poatesatisface mul]umitor.

Asigur`ri de via]`pentru manageri

|n cazul multina]iona-lelor se arat` util` acordarea

unor asigur`ri de via]`.Uzual, volumul acestoravariaz` între 12 [i 36 de sa-larii lunare, cu o medie situa-t` în jurul a 24 de retribu]ii,asigur`ri pentru invaliditatepermanent` în jurul acele-ia[i sume [i indemniza]iipentru spitaliz`ri, spunspeciali[tii de la AIG Life.

|n ultimii ani se constat`o inciden]` sporit` a bene-ficiilor reprezentate deînscrierea managerilor însistemele de pensii private,pe cheltuiala angajatorului.

Personalului mediu dinaceste companii îi s\ntacordate asigur`ri de via]`sau de accidente la nivelulc\torva salarii lunare,indemniza]ii medicale,control medical la locul demunc`.

Pachetele de beneficiivor deveni mult mai con-sistente în ]`rile central [iest-europene, iar în Ro-mânia cele bazate pe pensii[i asigur`ri se vor dezvoltasubstan]ial, cred speciali[tii

AIG Life. O dezvoltareimportant` este a[teptat` [iîn privin]a serviciilormedicale pl`tite de anga-jatori pentru angaja]ii aces-tora, datorit` apari]iei dedat` recent` în România apie]ei serviciilor medicaleprivate.

Credite preferen]ialepentru salaria]i

Avantajele men]ionatenu s\nt singurele modalit`]ide recompensare a angaja-]ilor, pe pia]a de profil b`n-cile, societ`]ile de asigur`ri[i cele de servicii medicale

afl\ndu-se într-o permanen-t` competi]ie pentru a oferiangajatorilor pachete debeneficii c\t mai avanta-joase, destinate „consuma-torului final“ - salariatul.

Tot at\t de atractive pen-tru motivarea salaria]ilors\nt [i creditele speciale des-tinate salaria]ilor [i nego-ciate de angajatori cu b`n-cile. Produsul este oferit înspecial de corpora]iile cu celpu]in 500 de angaja]i [i încare salariul lunar mediunet este egal cu cel pu]inechivalentul în lei a 500 deeuro. Oferta bancar` este

elaborat` în urma efectu`riiunei analize care ia în consi-derare num`rul de angaja]ipe specializ`ri, salariulmediu lunar pentru fiecarenivel analizat [i, nu în ulti-mul r\nd, importan]a anu-mitor angaja]i/categorii depersonal pentru corpora]iarespectiv`.

Ce e bun nu e [i scumpPrincipalele produse ne-

gociate în România s\nt cre-dite de achizi]ie autoturis-me, locuin]e [i terenuri, îm-prumuturile nenominalizatepentru nevoi personale, car-duri de credit, alte depozitesau instrumente de econo-misire. Pe l\ng` pre]ul avan-tajos oferit, propunerile ban-cherilor se pliaz` pespecificul fiec`rei companii,spune Mihaela Lupu, direc-tor în cadrul unei importan-te b`nci. Aceasta pune la dis-pozi]ie agen]ii dedicate spe-cial angaja]ilor care benefi-ciaz` de aceste avantaje.

Dac` salariatul p`r`se[tecompania care i-a oferit unbeneficiu bancar, acesta vatrece în condi]iile standardde creditare acordate oric`-rui client obi[nuit al b`ncii.

S`n`tate pe gratispentru angaja]i

Conform unui studiurealizat de PWC, Româniaeste ]ara din Europa Centra-l ̀[i de Est în care beneficiilemedicale s\nt cel mai desînt\lnite, 65% dintre com-paniile chestionate oferindca avantaje angaja]ilor servi-cii medicale private, spredeosebire de Cehia, undedoar 47% dintre angaja]iprimesc acest sprijin, de Bul-garia (35%) sau de Slovacia(18%). |n situa]ia în careabonamentele s\nt negociatepentru to]i angaja]ii uneicompanii, tariful perceputeste de 3 ori mai mic dec\tcel al abonamentelor angaja-te individual, spune WarghaEnayati, director în cadrulunei clinici private. Servi-ciile tip „Premium“ (n. red. -care includ activit`]i de me-dicina muncii, acces nelimi-tat la serviciul de urgen]`permanent, consulta]ii demedicin` general` [i specia-litate etc.) au fost oferite înRomânia la 100% dintremanagement, 80% din per-sonalul superior [i 70%dintre muncitori, arat`studiul PWC.

— Doru CIREA{~

PENSIUNEA agroturistic` comple-teaz`, prin ni[a de turi[ti c`rora lise adreseaz`, pia]a hotelurilor. To-todat`, pensiunea poate fi constru-it` într-o zon` greu accesibil` ma-rilor hoteluri, dar cu un peisaj de-osebit. Tendin]a în aceast` indus-trie este ca turi[tii s` devin` dince în ce mai aten]i la calitatea ser-

viciilor pe care le primesc [i la mo-dul în care s\nt trata]i de c`tre per-sonalul de contact.

Loca]ia [i serviciile,primordiale

Elementele-cheie în aceast`afacere s\nt loca]ia (peisaj, acce-sibilitate, posibilit`]i de petrecerea timpului), serviciile oferite cli-en]ilor, personalul de contact. O

astfel de afacere are bariere deintrare destul de ridicate, deoareceeste nevoie de o investi]ie marepentru un antreprenor aflat laînceputul activit`]ii. „Cu 200.000 deeuro po]i face o mic` pensiune careva avea 10 camere, 20 de paturi [idotare medie“, spune Samoil`Szabo, [eful SAPARD, institu]iecare d` credite nerambursabile cuaceast` destina]ie. Pentru dot`risuplimentare, precumpiscin ,̀ sta]iede epurare a apelor, s\nt necesareresurse suplimentare.

Puncte slabe, puncte tariDezavantajul reprezentat de o

valoare ridicat` a investi]iei este

compensat de c\teva avantaje, cumar fi nevoia ridicat` de locuri decazare în anumite zone ale ]`rii, laun anumit standard de calitate(minimum 3 stele/margarete). To-todat` este posibil` ob]inerea definan]are prin intermediul progra-mului SAPARD, în propor]ie de50% din valoarea investi]iei. Baniise primesc în cel mult trei luni de laprezentarea deconturilor. Ridicareaunei pensiuni într-o zon` cu poten-]ial mic poate duce la un grad de o-cupare sc`zut [i o recuperare greoa-ie a investi]iei. |n regiunile cu puter-nic poten]ial turistic, c\t [i în cele ce-va mai pu]in c`utate exist ̀riscul dea nu putea fi g`sit personal calificat.

Beneficii acordate angaja]ilor

10 Produse economisire12 Împrumuturi bancare17 Telefon mobil23 Activit`]i sportive24 Gust`ri32 Ajutor c`s`torie46 Bunuri pre] redus50 Asigur`ri via]`/Accidente57 Abonament s`n`tate66 Bonuri de mas`73 B`uturi r`coritoare

Cadouri pentru angaja]i 7785 Activit`]i sociale

ale companiilor

�� Culoar liber la oportunit`]i

Investi]ie în turismcu bani publici

INFO_COTIDIANUL

� C\teva mici bonusuri acordateangaja]ilor cu valoare pentru firm`asigur` fidelizarea acestora.

MICILE SERVICII OFERITE INTELIGENT |I FIDELIZEAZ~ PE MARII ANGAJA}I

Pia]a avantajelor promite

Sursa: PwCRomånia

Page 7: "Cotidianul" Economic Supplement

Auto�4.051 de autovehicule marca Hyundai au fost

comercializate \n 2005 \n Romånia.

07� Joi, 25 mai 2006Bani afaceri&

� Ma[inacoreean` cunume mexicanvrea s`impresionezeprin tr`s`turileeuropenizate.— Florin CEPRAGA

IMPORTATORUL autovehi-culelor Hyundai pe pia]aromâneasc`, Hyundai AutoRomânia, a lansat la sf\r[ituls`pt`m\nii trecute nouagenera]ie a vehiculului deteren Santa Fe. Modelul estedisponibil at\t \n versiuneacu cinci locuri, c\t [i cu [aptelocuri. Pre]urile de achizi]ie\ncep de la un minimum de19.990 de euro [i ajung p\n`la 26.590 de euro, excluz\ndtoate taxele.

Potrivit reprezentan]ilorimportatorului, designul cutr`s`turi europene, faptulc` este cel mai nou modelde pe pia]a romåneasc`, pre-cum [i existen]a unei ver-siuni cu trac]iune pe ro]ileanterioare [i pre]ul redus deachizi]ie s\nt principaleleelemente de atractivitate alenoii genera]ii.

Dac` un alt model de te-ren din portofoliul Hyundai,Tucson, se adreseaz` \n pro-por]ie de 40% femeilor, noulSanta Fe este o ma[in` carevizeaz` cu preponderen]`publicul masculin, spune di-rectorul general al HyundaiRomânia, Narcis Ghi]`. Esteun autovehicul de familie,c\t [i unul pentru tineri cuv\rste cuprinse \ntre 28 [i35 de ani, a ad`ugat Ghi]`.

Atac la v\rf de clas` Reprezentanul Hyundai

a afirmat c` noul model ]in-te[te s` concureze cu numemari de pe pia]a off-roadmondial`.

„Cu noul Santa Fe, carese deosebe[te semnificativde versiunea anterioar`,inten]ion`m s` atac`m \nspecial vehiculul de terencu cel mai mare succes depia]`, Volkswagen Touareg,care, \n ciuda faptului c`apar]ine altei clase, estefoarte asem`n`tor cu ma[i-

na noastr`. Inten]ion`m, deasemenea, s` diminu`m [iv\nz`rile altor modele con-curente cum ar fi ToyotaRAV4, Land Rover sau VolvoXC90“, a sus]inut directorulgeneral al companiei im-portatoare.

Simplitatea alegerii:dou` motoare

Noul Santa Fe dispunede dou` versiuni de moto-rizare. Motorul pe benzin`de 2,7 litri dezvolt` 188 decai-putere, \n timp ce diese-lul de 2,2 litri genereaz` 150

de cai. Modelul dispune de ocutie de viteze manual` cucinci rapoarte. |n ceea ce pri-ve[te cutiile de viteze auto-mate exist` dou` variantecu patru sau cinci viteze.Prin compara]ie, cel mai slabmotor de la Volkswagen

Touareg are 3,2 litri [i 241 decai, iar cel mai mic motordiesel de 2,5 litri genereaz`175 de cai-putere. Propul-soarele de top s\nt un V8 de4,2 litri [i 310 cai-putere [iV10-le pe motorin` de 5 litri[i 310 cai-putere.

V\nz`ri de 7.000 de unit`]i

Reprezentan]ii compa-niei estimeaz` pentru acestan v\nz`ri de 7.000 de ma-[ini, comparativ cu 4.051 deautovehicule, dintre care 15vehicule comerciale, anultrecut. Potrivit datelor Aso-cia]iei Produc`torilor [i Im-portatorilor de Autovehi-cule, \n primele patru luniale acestui an au fost comer-cializate 1.997 de autotu-risme [i 20 de autoutilitareHyundai.

„Cre[terea din acest anse va datora \n special mo-delului Accent, lansat \n lu-na februarie, pentru care

prognoz`m v\nz`ri de circa4.000 de unit`]i. Accent estesingurul model din portofo-liul nostru care este fabricat\n Europa, [i, ca urmare aacestui fapt, \n lipsa taxelorde import, am reu[it s`penetr`m [i segmentelereprezentate de clien]i careachit ̀\n rate sau cu plata peloc. Majoritatea clien]ilorcare opteaz ̀pentru celelaltemodele aleg leasingul camodalitate de finan]are“, amai spus Ghi]`.

Hyundai Auto Româniacontroleaz` o re]ea de 36 dedealeri la nivel na]ional [iare \n vedere deschidereaunor complexuri 3S (show-room, service, magazin depiese de schimb) la Cluj,Timi[oara, Craiova [i Cons-tan]a. Importatorul faceparte din grupul }iriac Auto,coordonatorul a \nc` patruimportatori de autovehicule:AutoRom, Romcar, M CarTrading [i Premium Auto.

� Fiat lanseaz` Grande Punto

AutoItalia, importatorul m`rcilorFiat, Alfa Romeo, Maserati,SsangYong [i Honda, a lansat lasf\r[itul s`pt`m\nii trecute \n Ro-mânia modelul Grande Punto. No-ul Fiat este disponibil \n dou` ver-siuni, cu cinci, respectiv trei u[i, lapre]uri \ncep\nd de la 10.727 deeuro, cu toate taxele incluse.„Modelul de segment B, GrandePunto, va concura pe pia]a româ-neasc` \n special cu Renault Clio,Peugeot 206 [i Ford Focus“, a de-clarat managerul re]elei de dealerial companiei, Cristian Milea. GrandePunto este disponibil \n patru

niveluri de echipare, Active, Dyna-mic, Emotion [i Sport, [ase varian-te de motoriz`ri, cu capacit`]i cu-prinse \ntre 1,2 [i 1,9 litri, [i putericare \ncep de la 65 de cai [i ajungp\n` la 130 de cai-putere. AutoItalia \[i men]ineestim`rile realizate la\nceputul anului privindv\nzarea a 8.500 dema[ini \n 2006, dintrecare 3.000-3.500 deunit`]i vor fivehicule comerciale.„Vom realiza esti-m`rile prognozatepentru acest an \nfunc]ie de cum vor fi

primite pe pia]` noile modeleAlbea [i Punto. V\nz`rile au sc`zutla \nceputul anului pentru c` pre-decesoarele celor dou` modele ur-mau s` fie retrase“, a spus Milea.

� BMW vrea s` v\nd` 1,6milioane de ma[iniConstructorul german de automo-bile BMW urm`re[te majorarea nu-m`rului de automobile v\ndute la1,6 milioane de unit`]i, p\n` \nanul 2010 [i va atinge obiectivul dev\nzare a 1,4 milioane de vehicule\n 2007, cu un an \naintea terme-

nului previzionat. „Vomatinge obiectivul anun-

]at \n anul 2002, pri-vind v\nzarea a 1,4milioane de unit`]i\n 2008, cu un anmai devreme“, a de-clarat directorul

general al grupului,

Helmut Panke. Totodat`, compa-nia \[i men]ine previziunile privindconsemnarea unui nivel record alprofitului \nainte de impozitare, \nacest an, de patru miliarde de euro.Aceast` cifr` include veniturile de375 de milioane de euro ob]inute\n urma ced`rii ac]iunilor de]inutela produc`torul de motoare pentruaeronave Rolls Royce. Constructo-rul german se axeaz` pe cre[terea[i eficientizarea produc]iei pentrua contracara efectele aprecieriimonedei europene [i a major`riipre]ului materiilor prime. Venitu-rile aferente primului trimestru alacestui an au \nregistrat o cre[terede 58% fa]` de 2005.

�� Nout`]i \n grila de start

Reprezentan]ii Hyundai Auto Romånia vor ca noul model Santa Fe s` fie un concurent serios pentru Toyota RAV4 sau Land Rover.

� Grupul }iriac Auto va in-vesti 20 de milioane de europentru construc]ia \n Bucu-re[ti a unui centru unde vorfi comercializate toate m`r-cile din portofoliu, a decla-rat directorul de investi]ii algrupului, Drago[ Dr`ghici.“Construc]ia acestui centru,care va fi amplasat pe osuprafa]` de 3,7 hectare, vafi finalizat` la sf\r[itulanului 2007. |n acestspa]iu, unde vor func]ionashowroom-uri, unit`]i

service [i depozite de piesede schimb, vor fi reunitetoate m`rcile de autovehi-cule distribuite de }iriacAuto”, a spus Dr`ghici.Reprezentantul }iriac Autoa precizat c` terenul nece-sar proiectului a fost dejaachizi]ionat [i este situat \napropierea autostr`zii Bu-cure[ti - Pite[ti.}iriac Auto comercializeaz`\n exclusivitate pe pia]aromâneasc` peste 80 demodele ale m`rcilor Mer-

cedes, Smart, Chrysler, Jeep,Mitsubishi, Ford, Mazda,Jaguar, Land Rover [i Hyun-dai. V\nz`rile grupului aucrescut cu 50% \n 2005,ajung\nd la 17.683 de uni-t`]i. |n privin]a rezultatelorpe m`rci, Ford [i Hyundaiau \nregistrat cele mai marivolume, cu 7.749 de unit`]i,respectiv 4.051 de unit`]iv\ndute. Pentru Ford cre[-terea a fost de 65% fa]` de2004, iar v\nz`rile Hyundais-au dublat.

NOUL MODEL SANTA FE VREA S~ CONCUREZE CU TOUAREG

Jeep-ul s`racilor vrea s`intre \n garajul boga]ilor

Holdingul }iriac \[i face mall auto

Page 8: "Cotidianul" Economic Supplement

� A \nceput caunic angajat [ipatron. CiprianBabi]` a intrat\n afaceri dinstuden]ie [iacum vrea s` seextind` \nBulgaria [i \nMoldova. — Florin CEPRAGA

|N 1999, STUDENTUL de 23de ani la sociologie a decis c`e timpul s` schimbe ceva \nceea ce prive[te situa]ia samaterial`.

„|ntruc\t nu eram mul]u-mit de situa]ia mea financia-r`, am decis c` vreau [i potrealiza mai mult. Am înce-put firma av\nd ca obiect deactivitate comer]ul cu mate-riale [i echipamente de pro-tec]ia muncii. Sediul a fostini]ial într-un apartamentla bloc, la etajul zece. |n dor-mitor am amenajat depozi-tul, iar în sufragerie – bi-roul“, spune Babi]`.

Ca orice început, a fostdestul de greu. „Am fost ne-voit s ̀muncesc mult, de celemai multe ori m` trezeamla 3.00 sau 4.00 [i alergamdup ̀comenzi [i dup ̀marf .̀|n acela[i timp, studiam pia-]a de profil, pentru a vedeacare s\nt automatismele ei,care s\nt posibilit`]ile de aatrage clien]i spre firm`“,adaug` t\n`rul antreprenor.

A pornit afacerea el fiind[i singurul angajat, [i pa-tron. |n timp, activitatea s-aextins, iar în prezent Inter-babis are 25 de angaja]i.

Profit reinvestit Primii bani c\[tiga]i i-a

reinvestit, în primul r\nd,în marf`, în promovarea fir-mei, în editarea ofertelor, ac`r]ilor de vizit ̀[i în creareaunui portofoliu de clien]i.Ulterior, a investit în logis-tic`, achizi]ionarea de ma-[ini [i a unui nou sediu.

„Cred c` dac` vrei s` facio afacere de viitor, din cares` \]i asiguri un venit conti-nuu, trebuie s` te concen-trezi pe a investi \n ea. Dinacest motiv am decis s` in-vestesc \n firm` dec\t s` \misatisfac anumite nevoi demoment“, spune antrepre-norul despre ceea ce a f`cutcu primii bani c\[tiga]i.

Drumul de lasociologie la afaceri

„Este adev`rat c` am ter-minat sociologia“, \[i moti-veaz` Babi]` decizia de a in-tra \n lumea afacerilor, „îns`realitatea m-a îndrumat c`-tre c`i neb`nuite, realiz\ndc` este important s` studiezipia]a [i s ̀încerci s ̀faci ceeace se cere la un anumit mo-ment pe acea pia]`“.

A fost un domeniu com-plet nou pentru t\n`rul pa-tron, pe care l-a descoperitînt\mpl`tor, lucr\nd într-ofirm ̀produc`toare de mate-riale [i echipamente de pro-tec]ia muncii.

„Nu eram \ns ̀foarte mul-]umit de management, a[ac` am decis s` pornesc pepicioarele mele. Treptat, amcunoscut mai bine acest do-meniu de activitate, produ-sele, pia]a [i am consideratc` s\nt st`p\n pe acest seg-ment, a[a c` am decis s`merg pe cont propriu“, rela-teaz` Babi]`.

Tinere]ea trebuies` a[tepte profitul

Babi]` le recomand` ti-nerilor care doresc s` încea-p` o activitate pe cont pro-priu, indiferent de domeniulales, s` aib` curaj [i încrede-re în ei [i în ceea ce pot rea-liza. „Important este s` stu-dieze c\t mai bine domeniulales, pia]a, concuren]ii [i totceea ce ]ine de activitatea pecare doresc s` o desf`[oare.

Este greu la început, aparprobleme pentru care trebu-ie s` fii preg`tit [i s` [tii s`le rezolvi, s ̀perseverezi prinmunc ,̀ deoarece tu însu]i tre-buie s` fii un exemplu pen-tru angaja]ii [i colaboratoriit`i“, sus]ine omul de afaceri.

Poate tocmai de aceeaBabi] ̀sugereaz ̀c ̀e bine caînainte de a demara o activi-tate proprie s` lucrezi în ca-drul unei firme, cu un do-meniu de activitate c\t maiapropiat de cel pe care îl ai învedere, pentru a înv`]a c\tmai mult. „E important s` aianumite responsabilit`]i, s`î]i coordonezi activit`]ile ast-fel înc\t s ̀te încadrezi în ter-mene, s` r`spunzi anumitora[tept`ri.

Consider c ,̀ indiferent înce domeniu î]i desf`[ori ac-tivitatea, trebuie s` î]i stabi-

le[ti mereu anumite obiecti-ve [i targeturi. De asemenea,e important s` respec]i cali-tatea produselor sau a ser-viciilor oferite [i s` fii co-rect cu partenerii de afaceri.Nu vei reu[i niciodat` s`r`zba]i pe acest` pia]` dac`nu e[ti corect cu clien]ii t`i.Niciodat` s` nu te a[tep]i cadin primul an de activitates` ai profituri uria[e. Un t\-n`r \ntreprinz`tor are nevo-ie de timp pentru a se punela curent cu nevoile pie]ei [ipentru a se adapta. Abia apoise poate g\ndi la mai mult“,afirm` Babi]`.

Prima comand`face to]i banii

Probleme apar mereuatunci c\nd începi o acti-vitate nou` [i nu ai foartemult` experien]` în dome-

niu, recunoa[te antrepre-norul. „Faptul c ̀aveam doar23 de ani atunci c\nd ampus bazele acestei afaceri afost un impediment în c\[-tigarea încrederii clien]ilor.|ns` o dat` cu prima coman-d`, încrederea în calitateaserviciilor oferite [i în se-riozitatea angaja]ilor a fostc\[tigat`.“

Planuri de extindere Cifra de afaceri a firmei

Interbabis pentru anul 2005a fost de aproximativ 1,5 mi-lioane de euro. Rata profitu-lui a fost de 15-20%, acestafiind aproape \n totalitatereinvestit.

Pentru 2006, patronulfirmei [i-a propus s` dezvol-te portofoliul de clien]i lanivel na]ional prin deschide-rea de noi centre de distribu-]ie [i în alte jude]e ale ]`rii.

„De asemenea, avem învedere [i dezvoltarea la nivelregional, prin deschidereaunor centre de comerciali-zare a produselor noastre înBulgaria [i \n RepublicaMoldova“, declar` Babi]`.

|ncep\nd cu acest an, In-terbabis \[i va desf`[ura ac-tivitatea într-un nou sediu,tot în Bra[ov. „Aici vom dez-volta [i o activitate de pro-duc]ie de echipamente deprotec]ie. Totul necesit̀ timp,implicare managerial` [i og\ndire pe termen cel pu]inmediu, dac` nu chiar lung“,spune t\n`rul antreprenor.

Pe val�

Joi, 25 mai 2006 �Bani afaceri&08

|ncep\nd cu acest an, Interbabis\[i va desf`[ura activitateaîntr-un nou sediu, tot în Bra[ov.

CiprianBabi]`� 31 de ani� 1999: \nfiin]eaz`Interbabis� 2005: profitul cre[tecu 15-20%� 2006: firma se extinde \nMoldova [i Bulgaria

„Munca m-aajutat s` \mi[lefuiesccaracterul, s`urm`resc [irezolvareaproblemelorcolaboratorilormei, nu doarale mele.“

„Faptul c`aveam doar 23de ani atuncic\nd ampus bazeleacestei afaceria fost unimpedimentîn c\[tigareaîncrederiiclien]ilor.|ns` o dat`cu primacomand`,încrederea afost c\[tigat`.“

— Ciprian Babi]`

Schimb de mentalitate

� Avantajele intr`rii \n lu-mea afacerilor c\nd e[tit\n`r s\nt entuziasmul,dorin]a de a realiza maimult, puterea de a dep`[ianumite probleme [iîncrederea în ceea ce faci,spune Babi]`. „Practic,munca m-a ajutat s` \mi[lefuiesc caracterul, s` ur-m`resc [i rezolvarea pro-blemelor colaboratorilormei, nu doar ale mele. Unangajat mul]umit, motivat

de ceea ce face, deexemplu, va munci cu omai mare pl`cere. To]iavem amintirile comuni[ti-lor, c\nd lumea mergea laserviciu din obliga]ie [inu din pl`cere. Acestelucruri trebuieschimbate, trebuieschimbat`atmosfera lalocul de munc`[i regulilespartane.“

T|N~RUL PATRON A SPECULAT OPORTUNIT~}ILE DE BUSINESS DIN BRA{OV

Sociologul care face afaceride 1,5 milioane de euro

Babi]` [i-a tras casc` pentru c` ies bani buni din v\nzarea de echipamente de protec]ie a muncii.