Cronica Vaii Jiului, Nr. 69, Joi 23 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 69

Joi, 23 februarie 2012

Comisia aprobã un ajutorpentru închiderea a trei mine

de cãrbune din RomâniaC omisia Europeanã a autorizat România sã acorde

din fondurile publice un ajutor de 1 169 milioaneRON (aproximativ 270 de milioane de euro) în vedereaînchiderii minelor de cãrbune necompetitive din treiunitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei JSCPetroºani (CNH SA). >>>>>> PPAGINAAGINA 3-A3-A

Sistarea finanþãrii POSDRUpune în pericol 100 de angajaþi

din Valea JiuluiP entru Valea Jiului, sistarea de cãtre Comisia

Europeanã a finanþãrii Programului POSDRU înRomânia, are consecinþe negative pe orizontalã, cum arfi afectarea a peste 100 locuri de muncã, specializarea a3000 de oameni, deschiderea de noi afaceri ºi ”alimenta-rea” firmei de publicitate ºi media. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 9-A9-A

Politicienii au intratîn febra pregãtirilor

pentru alegeriP oliticienii au intrat în febra pregãtirilor

alegerilor locale. Prima fazã, activitatea publicitarã, respectiv editarea materialele promoþionale gen afiºe, bannere sau pliante.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1212

Ajutorul de stat pentru huilã areavizul CE, dar banii vor sosi la CNH

în maxim douã sãptãmâni

1 ,17 miliarde de lei vor fi alocaþi CNHîn circa douã sãptãmâni – dupã apro-

barea bugetului ºi emiterea unei hotãrâride guvern - pentru finanþarea funcþionãriiminelor neviabile în forma deja stabilitã,plata disponibilizaþilor ºi acordarea faci-litãþilor pentru pensionarii din minerit.

PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:45 Conan aventurierul (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Dorinþã interzisã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Columbo: Martor orb

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Dreptate pentru mamamea (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Umbrela lui Gregoire 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:00 Fotbal: Twente - Steaua (live)22:00 ªtirile Pro TV22:30 Dexter (s) - Mesajul 23:30 Dexter (s) - La început 0:30 ªtirile Pro TV (r)

8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s)12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort -Redifuzare17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi -Redifuzare 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Teo - Redifuzare

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s)11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live)18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:05 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Judecã tu! 23:10 DocumentareleTeleviziunii Române: Rãzboi pecalea undelor 0:20 Profesioniºtii... (r)1:20 Tezaur folcloric (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

G rasu XXL ºi clipul pie-sei “LaLa Song”. Îþi

place?

Pe 5 septembrie 2011 (în ziua deLuni), Grasu XXL a lansat o piesãnumitã „LaLa Song”, în colaborarecu Guess Who. Melodia este extrasãde pe vitorul album al lui Grasu XXL,Unu. „LaLa Song” a avut premierape Pro FM ºi pe canalul de YouTubeal casei de producþie Okapi Sound.Videoclipul melodiei a fost lansat pe2011 la MTV, iar mai târziu a fosturcat ºi online, pe YouTube.Videoclipul a fost realizat de

Spike ºi echipa sa (Evil Twin Studio)în primãvarã, într-un club dinBucureºti, unde s-au adunat peste osutã de fani pentru a participa lafilmãri.

Scenariul îi urmãreºte pe GrasuXXL ºi pe Guess Who, care suntangajaþi sã susþinã un recital în acelclub.

P iesa “LaLaSong” a strînsaproape 1,5 milioane

de vizionãri pe YouTube. Pentru a menþine atmosfera încin-

sã, organizatorii oferã din orã în orã100 de shoot-uri gratuite, iar dupã

spectacol “Agenþia de modele”BSS, organizeazã un concursîn urma cãruia cele mai fru-moase zece fete vor beneficiade ºedinþe foto profesionalegratuite în valoare de 4000 deeuro.

Concertul va avea loc sâm-bãtã, 25.02.2012, ora 22 laClub 3D Stage - Petroºani,Casa de Culturã “IonDulãmiþã”- nr. 100 demisol.

al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi membri cedoresc sã înveþe tainele dansu-lui. Înscrierile se fac la sediulCasei de Culturã Studenþeºtidupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 -16:30 de luni-joi

Parângul Mic între orele16:30 - 17:30 de luni-joi.

Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi de liceu ºistudenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

AnsamblulArtistic Parângul

GRASU XXL vã invitã sâmbãtã la Club 3D Stage

M inerii disponi-bilizaþi de la

Compania Naþionalãa Huilei Petroºanidoneazã din puþinullor sinistraþilor dinVrancea.

Mai mulþi foºti ortaci dinVulcan au dat dovadã deomenie ºi au mers la cen-trul de colectare din locali-tate donând câte puþinpentru cei afectaþi decãderile masive de zãpadã.Unul dintre disponibilizaþispune cã sentimentul deomenie i-a împins la acestgest.

“Am vrut sã demon-strãm cã ºi noi disponibi-lizaþii suntem alãturi de sinistraþi. Le-am dus câtepuþin din toate. Am dus

paste fãinoase, bani ºi alimente care nu se stricã”,spune unul dintre disponi-bilizaþi.

Ei au dus ajutoarele lacentrul de colectare de lafostul CAP.

Aceastã acþiune estecoordonatã de organizaþiaPSD Vulcan.

De amintit este faptul cãdisponibilizaþii nu ºi-auprimit cea de-a treia transãa salariilor compensatorii.

Ei stau ºi îºi “cerºesc”banii, însã deocamdatã fãrãniciun efect. Chiar ºi aºa,foºtii mineri au dat dovadãde solidaritate ºi s-au alãtu-rat sinistraþilor.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 2012 Actualitate 3

C omisiaEuropeanã a

autorizat România sãacorde din fondurilepublice un ajutor de1 169 milioane RON(aproximativ 270 demilioane de euro) învederea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive dintrei unitãþi deþinutede CompaniaNaþionalã a HuileiJSC Petroºani (CNHSA).

Comisia a consideratcã mãsura este conformãcu normele UE privind aju-toarele de stat deoarece aju-torul acordat pentru acoperireacosturilor de producþie vascãdea în mod progresiv ºiîntrucât România s-a angajat sãpunã în practicã mãsuri com-plementare pentru diminuareaimpactului social ºi de mediu alînchiderii.

Decizia 2010/787/UE aConsiliului privind ajutorul destat pentru facilitarea închideriiminelor de cãrbune necompeti-tive permite autoritãþilor publice sã acorde, în anumitecondiþii, ajutoare pentru indus-

tria cãrbunelui, cu scopul de afacilita închiderea minelor dehuilã necompetitive, pânã îndecembrie 2018.CompaniaNaþionalã a Huilei JSCPetroºani este o întreprinderede stat ºi singura societate dinRomânia producãtoare de cãrbune.

În prezent, deþine ºapteunitãþi de producþie de cãr-bune, iar România a decis sãînchidã trei dintre acestea, con-siderate necompetitive. Prima

dintre mine va fi închisã pânãla sfârºitul anului 2015 (Petrila),iar celelalte douã pânã lasfârºitul anului 2017 (Uricani ºiParoºeni). Planul de închiderenotificat de România are carezultat o reducere progresivã avalorii totale a ajutoarelor acor-date pentru acoperirea cos-turilor de producþie, în confor-mitate cu decizia Consiliului.

În plus, planul includemãsuri de atenuare a impactu-lui asupra mediului al producþiei

de cãrbune. De asemenea,România s-a angajat sã sprijinelucrãtorii din mine careurmeazã a fi concediaþi ºi sãsusþinã reconversia profesionalãa acestora pentru a-i ajuta sãgãseascã un nou loc de muncãîn afara industriei cãrbunelui.

L iderii minerilorcred cã subvenþia a

venit tîrziuComisia Europeanã a dat

aviz favorabil pentru acordarea

subvenþiei în cazulindustriei extractivedin România. Totuºi,liderii minerilor spuncã e foarte târziu ºi ºi-au exprimat regretulcã pânã în acest puncta fost nevoie de oserie de revoltesociale.

Zoltan Lacataº,preºedintele LigiiSindicatelor Minieredin Valea Jiului(LSMVJ) spune cãsubvenþia e vitalã, darcã a ajuns sã fie discu-tatã foarte târziu. Pânãîn acest punct au fostfrãmântãri socialedestule ºi toþi au avut

de pierdut. „Acest lucru trebuiasã se întâmple încã de anul tre-cut ºi din pãcate s-a tergiversatfoarte mult. Au avut de pierdutºi minerii activi ºi cei disponibili-zaþi ºi pensionarii ºi, din pãcate s-a luat în discuþie acest lucrufoarte târziu. Chiar dacã efoarte târziu, e bine cã seîntâmplã. Eu sper sã sedepãºeascã toatã situaþia ºi sãaibã de câºtigat ºi angajaþii ºidisponibilizaþii”, a declaratZoltan Lacataº, preºedinteleLSMVJ

Diana Diana MITRACHEMITRACHERaul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Comisia aprobã un ajutor pentru închidereaa trei mine de cãrbune din România

Disponibilizaþiiîn faþa CNH

M inerii care s-au disponibi-lizat anul trecut de la

Compania Huilei vor protestaastãzi în faþa sediului Companiei.

Decizia aparþine grupului de iniþiativã acelor 900 de foºti mineri, iar disponibilizaþii vor venisã afle când îºi primesc tranºa a treia din bani.

Disponibilizaþii de la minele din Valea Jiului vinjoi dimineaþã sã-ºi cearã drepturile din nou laCompanie. Ei vor cere banii de disponibilizare ºi audecis sã facã acest fapt tocmai pentru cã în 22 februarie la Bruxelles s-a discutat despre sub-venþionarea mineritului. Din banii de subvenþie esteposibil sã fie acordate ºi sumele lor compensatorii.

„Cu siguranþã vom fi în faþa Companiei. Mergem,aºa cum a decis grupul de iniþiativã, sã cerem ceeace li se cuvine oamenilor care au lucrat în minã”,spune Zoltan Lacataº, preºedintele LigiiSindicatelor Miniere Valea Jiului.

Fiecare dintre cei 900 de oameni care au plecatdin minerit mai are de primit aproximativ 7000 delei, suma echivalentã tranºei a treia de bani promisãla ieºirea din sistem.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Foºtii mineri alãturi de sinistraþi

U n pieton din Deva a muritaºteptând la semafor, dupã

ce a fost lovit, în plin, de un taxiproiectat pe trotuar în urmaimpactului cu un alt autoturism.Impactul a fost atât de dur,încât pietonul a fost aruncatpe treptele unei farmacii.

Întreaga scenã a fost surprinsãde camerele de supraveghere mon-tate pe o clãdire din apropiere. Peimagini se observã cum în inter-secþie intrã, în acelaºi timp, untaximetru ºi un autoturism deculoare galbenã, condus de ofemeie, care a lovit maºina de taxi.În urma impactului, taximetrul seroteºte pe ºosea, iar cu partea dinspate loveºte un pieton careaºtepta la semafor. Bãrbatul de 55

de ani a fost lovit atât de puternic, încât afost aruncat câþiva metri pe treptele uneifarmacii, iar taximetrul s-a oprit direct înstâlpul pe care este montat semaforulAccidentul s-a produs la nici 100 demetri de sediul Poliþiei Judeþene

Hunedoara, pe strada Mihai Eminescudin Deva. Bogdan Niþu, purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara, a declarat cãimaginile surprinse de camerele desupraveghere sunt analizate de poliþiºti,împreunã cu probele ridicate de la loculaccidentului pentru astabili care dintre ºoferi nu arespectat culoareasemaforului.

„În cauzã s-aîntocmit dosar penalpentru ucidere dinculpã, iar acumpoliþiºtii continuãancheta pentru a sta-bili care dintre ºoferieste vinovat”, a pre-cizat Bogdan Niþu.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 201244 Actualitate

Miniºtrimade in

HunedoaraN ouã hunedoreni au

ajuns pânãGuvernul României dupã1989. Studiul a fost realizat de Econtext ºi a rezultat astfel cãjudeþul Hunedoara ocupãlocul III în top.

Numãrul hunedorenilorcare au þinut frâiele în Guverna ajuns la 9 ºi astfel judeþulHunedoara este în top.Înainte sunt Bucureºtiul ºi

judeþul Cluj. Hunedorenii auajuns astfel pe podium ºi,potrivit studiului, de-a lungulanilor, miniºtrii au fost detoate culorile politice: TeodorMeleºcanu, Ioan OvidiuMunteanu, Gheorghe Barbu,Dan Motreanu, Iuliu Winkler,Karoly Borbely, Monica IacobRidzi, Ioan Botiº ºi GheorghePogea. Ardealul ºi Munteniasunt astfel în topul judeþelorcare au dat þãrii, miniºtri.

Dupã Hunedoara sunt, înacelaºi top, Prahova, cu 8miniºtri ºi Braºov cu 7.

Pânã acum, dupãRevoluþie, 15 guverne au con-dus România ºi hunedoreniisunt mândri cã scaunele aufost ocupate ºi de concetãþeniilor.


Potrivit directorului INSE-MEX Petroºani, ConstantinLupu, concentraþia de gazemãsuratã la nivelul solului eraextrem de mare.

“Am reuºit sã facem o cercetare amãnunþitã la faþalocului, în încãperea unde s-aprodus deflagraþia, la club,dar ºi în spaþiile adiacenteclubului, respectiv înîncãperea notarului. Acolo nuam putut intra pânã ce nu s-aasigurat încãperea.

Astãzi (nr: miercuri) amprelevat probe, împreunã cuprocurorii de la Parchet, iaracestea le vom expertiza înlaboratoarele noastre. Maideparte ne intereseazã sã

aflãm cum s-a produsmigraþia gazelor prin solînspre toaleta de la femei ºiîn cazul celei de-a douaexplozii care a fost sursa deiniþiere capabilã sã producã

deflagraþia. Sunt o mulþimede variante care ar fi putut sãproducã deflagraþia pe caretrebuie sã le analizãm”, spuneConstantin Lupu.

Potrivit cercetãtorilor de laINSEMEX explozia de la Sighetreprezintã “ un caz aparte”, iarcercetãrile în asemenea situaþiinu seamãnã.

Pentru stabilirea cât maiexactã a cauzelor care au statla producerea deflagraþiei, pelângã ancheta de la faþa locului,prelevarea probelor ºi experti-zarea lor, cercetãtorii de laINSEMEX vor trebui sã discuteºi cu accidentaþii, în momentulîn care acest lucru va fi posibil.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Probele prelevate de cercetãtori de la locul deflagraþiei de la Sighet, expertizate la Petroºani în laboratoarele INSEMEX

C ercetãtorii de la INSEMEX Petroºani au stabilit, în urmamãsurãtorilor de la nivelul solului, cã exista o fisurã la

conducta de gaz principalã, undeva pe strãzile Coposu-ªincai.

Bugetul 2011analizat în

Monitorul Oficial

G uvernul a aprobat bugetul de venituri ºi

cheltuieli al TermocentraleiParoºeni pentru anul precedent. ElectrocentraleParoºeni se aflã în subordineaMinisterului Economiei,Comerþului ºi a Mediului de Afaceri.

Veniturile societãþii au fost pro-porþionale cu cheltuielile. Astfel,intrãrile în conturile ElectrocentraleiParoºeni au fost de 134.865 de miide lei, iar cheltuielile au fost cu puþinmai mici ºi anume de 134.786 demii de lei. Cheltuielile salariale de laParoºeni au fost de doar 14.763 demii de lei. Angajaþii de la Paroºeniau beneficiat ºi de tichete cadoupentru cheltuieli sociale. Valoareaacestora a fost de 456 de mii de lei,în timp ce tichetele de masã au fostevaluate de 530.000 de lei. LaTermocentrala Paroºeni au fostcuprinse ºi investiþii de 18.500 demii de lei, care au fost suportate dinforþe propii.


Ucis în timp ce aºtepta la semafor


1 ,17 miliarde de leivor fi alocaþi CNH

în circa douã sãptãmâni– dupã aprobarea buge-tului ºi emiterea uneihotãrâri de guvern -pentru finanþareafuncþionãrii minelorneviabile în forma dejastabilitã, plata disponi-bilizaþilor ºi acordareafacilitãþilor pentru pen-sionarii din minerit.

În sfârºit, ieri, ComisiaEuropeanã a aprobat ajutorulde stat atât de aºteptat deCompania Naþionalã a Huilei,aflatã în agonie. Suma la carese ridicã acest ajutor de stateste de aproximativ 270 milioane euro, respectiv 1,17miliarde de lei ºi are ca scopprogramul de restructurare asectorului minier din huilã.Ajutorul de stat este menitînchiderii minelor neviabile -Petrila, Uricani ºi Paroºeni ,precum ºi acordarea de plãþicompensatorii pentru disponi-bilizaþi ºi facilitãþi pentru pen-sionarii minieri.

Entuziasmul primuluimoment al primiii veºtii ascãzut atunci când s-au ”inven-

tariat” paºii care urmeazã sãfie fãcuþi pânã la intrarea efec-tivã a banilor în conturileCompaniei Naþionale a Huilei.Cum guvernanþii nu par a-imai iubi pe mineri, ºi implicitValea Jiului, birocraþia imple-mentãrii acestui acord va maidura cam douã sãptãmâni.

G ratuitãþi da, darnu retroactiv

Preºedintele Consiliului deAdministraþie al CNH ºi direc-torul general al DirecþieiGenerale pentru ResurseMinerale din MinisterulEconomiei, Sorin Gãman, aþinut sã facã precizãri cu privirela acest acord al CE ºi etapelenecesare pentru plata ajutoru-lui de stat.

”Acest acord al CE înseam-nã funcþionarea celor trei mineneviabile în forma de organi-zare decisã, apoi plata urmã-toarei tranºe a salariilor com-pensatorii cãtre disponibilizaþiºi drepturile cuvenite pensio-narilor din sistemul minier,conform sumelor din notifi-carea fãcutã cãtre ComisiaEuropeanã. Fac precizarea cãdrepturile pensionarilor vor fiacordate de la data aprobãrii ºinu retroactiv. Urmeazã acumsã se stabileascã bugetul CNH,

preconizez în circa o sãp-tãmânã bugetul va exista” - adeclarat Sorin Gãman,preºedinte C.A. a CNH.

V a mai dura ºioamenii nu mai

au rãbdareDirectorul general al

Companiei, Constantin Jujan,a avut atitudinea celui careaºteaptã prea mult un momentºi în clipa sosirii lui, nu se maipoate bucura de el. Probabilpentru cã aprobarea ComisieiEuropene fiind datã, presiuneaplãþilor se va muta pe CNH ºinu pe repeziciunea cu care artrebui sã se miºte MinisterulEconomiei ºi al Finanþelor înrezolvarea metodologiei de

acordare a banilor Companiei.”Nu, nu am sãrit în sus,

poate pentru cã au venit aºade târziu. Dar este bine cã însfârºit existã acest acord alComisiei Europene. Mai suntde parcurs câteva etape impor-tante, în principal trebuie sta-bilit bugetul CNH, apoi trebuiedatã o hotãrâre de guvern caresã cuprindã normativele. Avizulrezolvã niºte lucruri impor-tante, dar urmeazã o perioadãaºa-zis birocraticã ºi sper caaceasta sã nu se prelungeascã.Va trebui sã se facã proiectulacelei hotãrâri de guvern, apoinota de fundamentare, iarGuvernul sã o adopte. Credcã un termen maxim pentrurezolvarea tuturor acestor

etape sã fie douã sãptãmâni.Problema este cã oamenii numai au rãbdare” - a declaratdirectorul general al CNH,Constantin Jujan.

U nde sunteþi ”puide lei”, cei care

aþi declarat dragosteminerilor!?

Acum sã-i vedem pe ”puiide lei” la lucru, adicã pe toþiparlamentarii ºi lucrãtorii dinGuvern, care sunt oameni aiVãii Jiului ºi ai judeþuluiHunedoara, cum acþioneazã pelângã guvernanþi pentru par-curgerea acestor etape biro-cratice cât mai rapid. Nu dealta, dar toþi s-au declarat alã-turi de mineri ºi de ValeaJiului, începând de la fostulprefect Attila Dezsi, acum secretar al Guvernului, fostiiministri ai Economiei ºiFinanþelor, Adriean Videaui ºiGheorghe Pogea, GheorgheBarbu – fost ministru al Munciietc, pe lângã senatori ºi deputaþi ai Hunedoarei ºi VãiiJiului, toþi oameni cu influenþãcare fac parte din actuala putere. Acum, aproape de liniade sosire a banilor CNH, sã-ivedem ºi pe cei din opoziþie!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Ajutorul de stat pentru huilã are avizul CE, darbanii vor sosi la CNH în maxim douã sãptãmâni

D eºi se laudãcu tot felul de

proiecte inovatoare,Dãnuþ Buhãescu,primarul oraºuluiUricani, nu le-acuprins în bugetulde anul acesta,votat de aripaPSD+PNL.

”Cei din PSD au votatcum trebuia. Chiar dacãsunt proiecte pe careBuhãescu le trâmbiþeazãpeste tot, acestea nu sunttrecute în buget. Nu sunttrecute nici mãcar con-

tribuþia primãriei, cheltu-ielile neeligibile sau TVA.Dar sunt prinse dobânzileºi comisioanele pentruîmprumutul de miliardepe care vrea sã-l facã.Mai mult, avem 270.000de lei pentru dobânzi, darnu avem prins împrumu-tul pe care vrea sã îlfacã”, a declarat DanielMoraru, consilier localPRM.

Consilierul de laRomânia Mare maispune cã Buhãescu nuare de gând sã facãnimic pânã în iunie,deoarece aºteaptã rezul-tatul alegerilor.

”Proiectul cu spitalul,cel cu folclorul, nu suntnici ele trecute în buget.Dacã se va apuca delucru la spital, o va faceprin mai. Adicã va dasenzaþia cã se începlucrãrile, dupã care varenunþa la ele”, maispune Moraru.

Consilierul indepen-dent Ion Stãnescu spunecã nu se aºtepta ca buge-tul sã fie votat aºa cumar fi trebuit. ”Proiectelecu care se laudã el nu aufost prinse în buget, cidoar dobânzile ºi comi-sioanele la banii pe carevrea sã îi împrumute. El

se laudã cu aceleproiecte, dar nu are banipentru ele. Probabilaºteaptã alegerile ºi vededupã aceea ce va face ºidacã va face ceva”, pre-cizeazã Stãnescu.

Cât despre consilieriiPSD ºi mai nou PNL,care voteazã cum ordonãBuhãescu, Stãnescu nuare prea multe motive delaudã: ”Unii dintre ei,sãracii, nici nu ºtiu cevoteazã, acþioneazã doarla semnul mãriei sale,Buhãescu. Probabil îiintereseazã lista viitorilorconsilieri locali, care va fistabilitã în funcþie de câtde frumos ºtiu sã segudure. Dureros este cãBuhãescu acuzã puterea,când el face toaterãutãþile ºi ilegalitãþile cuo deschidere mult maimare. E o mare dictaturãîn tot ce face el, chiar ºiîn primãrie, undeoamenii sunt îngroziþi deel”.

Sorin Sanda, preºedin-tele PPDD Uricani, estede pãrere cã toate vor-bele primarului Buhãescucu privire la proiectelelegate de modernizareaUnitãþii Medico Sociale ºicelui legat de folclor suntsimple aberaþii.

”El numai dã din gurã,dar nu a venit cu nici uncontract clar, în care sãdemonstreze cã le va ºirealiza. Oricum estedubios cã vrea sã modernizeze o clãdire pecare în mandatul lui amai modernizat-o dedouã ori. Individul acestaare probleme atât cu logica, cât ºi consilierifoarte proºti de imagine,care îl învaþã sã mintã, înloc sã vinã cu fapte con-crete. Dacã ar avea drep-tate, ar veni cu actedoveditoare, care sãarate cã el are dreptate,nu sã împroaºte cu noroiîn toatã lumea. Dar probabil cã statul îndelun-gat în dulapurile ºi debaralele oamenilor dinUricani – cum singur se

laudã cã face pe la televi-zor – dãuneazã gravsãnãtãþii mintale. Maimult, ideea îndatorãriiuricãnenilor pe urmãtorii20 de ani i-a venit tot înmomentul în care mãspiona pe mine din dulapsau debara, cã nici el numai ºtie”, spune SorinSanda.

Dãnuþ Buhãescu nu aputut fi contactat dereporterii Cronicii VãiiJiului. Probabil era printr-o altã debara saualt dulap, încercând sã-ispioneze pe uricãneniicare nu-l agreeazã. Ori îidãdea lui Miticã Panþi noiordine de urmãrire a jurnaliºtilor care nu selasã mituiþi de cãtre el.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Dãnuþ Buhãescu, din debarauafratelui la votarea bugetului

Târg de artã laPetroºani

ª i în acest an, înaintea sãrbãtorilor de primãvarã, în Petroºani

va fi organizat un târg de artã.

Expoziþia intitulatã „ªi totuºi, vine primãvara...” esteorganizatã, în colaborare, de cãtre Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, Autoritatea Naþionalãpentru Sport ºi Tineret ºi Casa de Culturã a Studenþilordin Petroºani. Printre „produsele” care vor fi expuse senumãrã picturi, poze, produse fãcute manual, mãrþiºoare,origami, felicitãri sau decoraþiuni interioare. Expozanþiivor fi artiºti plastici consacraþi, din întreaga Vale a Jiului,dar ºi ºi elevi sau studenþi. Vernisajul expoziþiei (una cuvânzare) va avea loc joi, 23 februarie, la sediul Casei deCulturã a Studenþilor din Petroºani. (Mir(Mircea cea NISTOR)NISTOR)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

A proape 600 de cadredidactice din judeþul

Hunedoara au pãrãsit sis-temul de învãþãmânt înultimii cinci ani. Motivelesunt legate, în general, desalariile mici ºi de tãierileguvernanþilor.

Sunt dascãli care au preferat sãplece în alte þãri, pentru alte slujbe,mult mai bine plãtite ºi unde, spunei, au fost mai respectaþi, chiar dacãmunca lor nu a fost de a-i învãþacarte pe alþii.

”Am ales sã plec din învãþãmântpentru cã nu te poþi descurca cu600 de lei pe lunã. E bãtaie de jocpentru cât înveþi, mai faci ºi navetaºi stãteam la mama, care trebuia sãîmi cumpere haine, mâncare ºi altelucruri de care aveam nevoie. Esteumilitor sã fii profesor în România.În primul rând, nu eºti respectatde stat. Iar dacã statul nu terespectã, cum vrei sã te respectecopiii care vin la ºcoalã mult maibine îmbrãcaþi decât tine”, spuneRoxana Iancu, fostã profesoarã defrancezã.

În prezent, ea lucreazã în Dubai ºiare un salariu care i-a permis sã îºi ia

în Vulcan o casã ”pentru zile negre”,dar care îi asigurã ºi o viaþã îndestu-latã dincolo. ”Lucrez în turismacolo, la un hotel. Sunt recepþion-

erã, datoritã pregãtirii mele ºi fap-tului cã ºtiu englezã, francezã ºigermanã, exact limbile de care ainevoie. Plus româna, desigur. Esteinteresant ºi câºtig chiar ºi 3.000de euro pe lunã, mai iau ºi primeºi aºa pot ajunge sã iau ºi 4.000 deeuro. Totul, într-o singurã lunã.Sunt bani mulþi. De când sunt înDubai, de trei ani, am câºtigat câtaº fi câºtigat în România în zeceani. Mã bucur cã nu sufãr de nos-talgia unor colegi, de a rãmâne înþarã, de a-i învãþa pe alþii. Ce îmioferã mie România? Ani mulþi deºcoalã, iar dupã ce ieºi de pe bãn-cile ºcolii, te scuipã societatea întreochi”, spune, supãratã, femeia.

Tot acolo ºi-a gãsit ºi jumãtatea ºis-a cãsãtorit. Robert este ºi elromân, din Arad ºi este manager înfirma unde lucreazã ea. ”Ne-amvãzut ºi ne-am plãcut, a fost o

experienþã interesantã sãdescopãr un român aici, decare sã mã îndrãgostesc.Împreunã ºtiu cã vom avea unviitor minunat, departe deRomânia. Acum lucrãm sãmai strângem bani, pentru ane permite sã ne luãm ºifamilia aici. E mult mai bineaici, dacã munceºti. Eºtirespectat”, spune Roxana.

O întreb dacã i-a plãcut sã fiedascãl. Îmi rãspunde zâmbind:”Sincer? Niciodatã. Mama ºi-adorit asta ºi eu am ascultat-o, i-am urmat sfatul, dar nu mi-aplãcut. ªi ºtii de ce? Din cauzalipsei de respect a elevilor, apãrinþilor. Este frustrant ca tu,care ar trebui sã îi înveþi pecopii niºte noþiuni, sã le acoperiniºte lacune, sã mãnânci poatepâine cu zahãr acasã, iar ei sã îþi

flu-ture pe sub nas ultimul model demaºinã cumpãrat de tãticul sauultimul tip de telefon mobil. Amavut colege pe care le-am suprinsplângând din cauza unor astfel desituaþii jenante. Dar ele nu au avutcurajul ºi norocul meu: erau dejacãsãtorite ºi aveau ºi doi, trei copii,pe care nu îi puteau lãsa acasã”.

Cât despre sentimentul patrioticpe care mulþi români se laudã cã îlau, Roxana zâmbeºte ºi acum:”Patriotism? Ce mi-a oferit mieRomânia ca sã îi fiu recunoscã-toare?! O viaþã infimã, într-un carti-er muncitoresc, alãturi de o familiecare nu-ºi permitea sã-ºi cumperemedicamente atunci când era bol-navã? O slujbã unde primeºti câte-va sute de lei ºi eºti cãlcat înpicioare de toþi, începând de laguvernanþi, pânã la conducereaºcolii, unde directorii se cred miciregi pe moºie? Crede-mã cã suntdezgustatã ºi mâhnitã în acelaºitimp ºi nu înþeleg de ce foartemulþi tineri capabili aleg sã rãmânãaici, sã se chinuie, când valoarealor ar putea fi apreciatã în altãparte. Nu, nu sunt patrioatã ºi nicinu voi fi vreodatã. Frustrãrileadunate împotriva acestui stat suntprea multe ca sã-mi treacã vreo-datã”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Dubai, destinaþia de vis pentru foºtii dascãli

D espre singura clãdire dinValea Jiului „dotatã” cu o

bulinã roºie cel care a construit-oconsiderã cã imobilul ar rezistachiar ºi la un cutremur devastator.

Astfel, inginerul constructor Bogdan M.susþine cã imobilul în care (încã) maifuncþioneazã Oficiul Poºtal Nr. 1 din Petroºanirezistã ºi la un cutremur de9 grade pe scara Richeter.Astãzi pensionar, fostulangajat al Trustului deConstrucþii Hunedoara maicrede cã, probabil, mafiaterenurilor a pus ochii peclãdirea la care a lucratacesta în anii 70.

„Ca inginer constructor laTCH am lucrat la con-strucþia acestei clãdiri ºivreau sã precizez cã aceastãclãdire rezistã ºi la uncutremur de 9 grade pescara Richter. Probabil,mafia terenurilor a pus ochiipe ea.

Unii dintre actualii edili

locali au lucrat, cândva, acolo dar, se pare,scopul scuzã mijloacele”, a spus Bogdan M. Înparantezã fie spus, în anii epocii de aurclãdirile în care îºi desfãºurau activitatea servici-ile de poºtã sau cele de telefonie erau consider-ate ca fiind de importanþã strategicã, fiind tre-cute ºi pe hãrþile militare. Deci, un astfel deimobil nu putea fi construit în bãtaie de joc,fiind gândit sã dureze.

Pânã una-alta, însã, clãdirea, construitã prin

anii 70, s-a ales cu o bulinã roºie fiinddeclaratã drept un imobil cu risc seismic ridicat.Mai exact, deºi destul de „tânãrã”, acesta arurma sã se dãrâme în cazul unui cutremur.Interesant este, însã, faptul cã despre„decernarea” bulinei roºii reprezentanþiiInspectoratului de Stat în Construcþii nu ºtiaunimic. Cel puþin pânã în momentul în care i-am informat noi... În cazul în care clãdirea vafi totuºi demolatã, pe locul în care se aflãaceasta, ar urma sã „rãsarã” o parcare.Respectiv, parcarea hotelului ce urmeazã a firidicat pe locul în care, pânã nu cu mult timpîn urmã, se afla fostul Hotel „Central”.

Pe de altã parte, fostul inginer constructor,ajuns astãzi la venerabila vârstã de 80 de ani,mai ridicã ºi o altã problemã. Respectiv pe ceaa amenajãrilor interioare efectuate, mai multsau mai puþin legal, la parterul blocurilor delocuinþe din Petroºani.

„Ceea ce au fãcut unii la parterul blocurilor,pentru amenajarea unor spaþii comerciale saubirouri, reprezintã un atentat la siguranþacetãþenilor. S-au spart ziduri de sprijin sau deconsolidare... În cazul unui cutremur va fi vai ºiamar. V-o spune un inginer constructor, cu 40de ani de experienþã la activ”, a mai precizatBogdan M.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Au mairãmas „niºte”

ajutoare

Î n cursul sãptãmânii trecute, un convoi

cu produse alimentare a plecat din Valea Jiului sprezonele afectate de cãderilemasive de zãpadã.

Mai exact, alimentele ºi con-servele colectate dela oamenii ºi mineriidin Vale au ajuns însatele ºi cãtunele„înzãpezite” dinjudeþul Vrancea. Înparantezã fie spus,acþiunea de colectarea ajutoarele destinatesinistraþilor zãpezii afost iniþiatã de cãtreprimãria dinPetroºani, la acþiuneraliindu-se, apoi, ºicelelalte primãrii dinValea Jiului precum

ºi alte asociaþii sau oameni de afa-ceri. Dupã ce convoiul a plecat joi,16 februarie, spre zonele calami-tate, în Petroºani, cel puþin, acþi-unea de colectare a ajutoarelorumanitare a continuat ºi vineri, 17februarie.

Astfel, la sediul primãriei se maiaflã, în prezent, depozitate câtevasute de kilograme de fãinã, mãlai,conserve sau apã platã. Cui (ºi când)vor fi atribuite acestea rãmâne devãzut... Nu de alta dar, se pare cã,iarna a cam bãtut în retragere, noicãderi abundente de zãpadã fiind totmai puþin probabile.


Deºi „îmbulinatã” ar rezista la un cutremur...

Târg de artã laPetroºani

ª i în acest an, înaintea sãrbãtorilor de primãvarã, în Petroºani

va fi organizat un târg de artã.

Expoziþia intitulatã „ªi totuºi, vine primãvara...” esteorganizatã, în colaborare, de cãtre Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, Autoritatea Naþionalãpentru Sport ºi Tineret ºi Casa de Culturã a Studenþilordin Petroºani. Printre „produsele” care vor fi expuse senumãrã picturi, poze, produse fãcute manual, mãrþiºoare,origami, felicitãri sau decoraþiuni interioare. Expozanþiivor fi artiºti plastici consacraþi, din întreaga Vale a Jiului,dar ºi ºi elevi sau studenþi. Vernisajul expoziþiei (una cuvânzare) va avea loc joi, 23 februarie, la sediul Casei deCulturã a Studenþilor din Petroºani. (Mir(Mircea cea NISTOR)NISTOR)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

A proape 600 de cadredidactice din judeþul

Hunedoara au pãrãsit sis-temul de învãþãmânt înultimii cinci ani. Motivelesunt legate, în general, desalariile mici ºi de tãierileguvernanþilor.

Sunt dascãli care au preferat sãplece în alte þãri, pentru alte slujbe,mult mai bine plãtite ºi unde, spunei, au fost mai respectaþi, chiar dacãmunca lor nu a fost de a-i învãþacarte pe alþii.

”Am ales sã plec din învãþãmântpentru cã nu te poþi descurca cu600 de lei pe lunã. E bãtaie de jocpentru cât înveþi, mai faci ºi navetaºi stãteam la mama, care trebuia sãîmi cumpere haine, mâncare ºi altelucruri de care aveam nevoie. Esteumilitor sã fii profesor în România.În primul rând, nu eºti respectatde stat. Iar dacã statul nu terespectã, cum vrei sã te respectecopiii care vin la ºcoalã mult maibine îmbrãcaþi decât tine”, spuneRoxana Iancu, fostã profesoarã defrancezã.

În prezent, ea lucreazã în Dubai ºiare un salariu care i-a permis sã îºi ia

în Vulcan o casã ”pentru zile negre”,dar care îi asigurã ºi o viaþã îndestu-latã dincolo. ”Lucrez în turismacolo, la un hotel. Sunt recepþion-

erã, datoritã pregãtirii mele ºi fap-tului cã ºtiu englezã, francezã ºigermanã, exact limbile de care ainevoie. Plus româna, desigur. Esteinteresant ºi câºtig chiar ºi 3.000de euro pe lunã, mai iau ºi primeºi aºa pot ajunge sã iau ºi 4.000 deeuro. Totul, într-o singurã lunã.Sunt bani mulþi. De când sunt înDubai, de trei ani, am câºtigat câtaº fi câºtigat în România în zeceani. Mã bucur cã nu sufãr de nos-talgia unor colegi, de a rãmâne înþarã, de a-i învãþa pe alþii. Ce îmioferã mie România? Ani mulþi deºcoalã, iar dupã ce ieºi de pe bãn-cile ºcolii, te scuipã societatea întreochi”, spune, supãratã, femeia.

Tot acolo ºi-a gãsit ºi jumãtatea ºis-a cãsãtorit. Robert este ºi elromân, din Arad ºi este manager înfirma unde lucreazã ea. ”Ne-amvãzut ºi ne-am plãcut, a fost o

experienþã interesantã sãdescopãr un român aici, decare sã mã îndrãgostesc.Împreunã ºtiu cã vom avea unviitor minunat, departe deRomânia. Acum lucrãm sãmai strângem bani, pentru ane permite sã ne luãm ºifamilia aici. E mult mai bineaici, dacã munceºti. Eºtirespectat”, spune Roxana.

O întreb dacã i-a plãcut sã fiedascãl. Îmi rãspunde zâmbind:”Sincer? Niciodatã. Mama ºi-adorit asta ºi eu am ascultat-o, i-am urmat sfatul, dar nu mi-aplãcut. ªi ºtii de ce? Din cauzalipsei de respect a elevilor, apãrinþilor. Este frustrant ca tu,care ar trebui sã îi înveþi pecopii niºte noþiuni, sã le acoperiniºte lacune, sã mãnânci poatepâine cu zahãr acasã, iar ei sã îþi

flu-ture pe sub nas ultimul model demaºinã cumpãrat de tãticul sauultimul tip de telefon mobil. Amavut colege pe care le-am suprinsplângând din cauza unor astfel desituaþii jenante. Dar ele nu au avutcurajul ºi norocul meu: erau dejacãsãtorite ºi aveau ºi doi, trei copii,pe care nu îi puteau lãsa acasã”.

Cât despre sentimentul patrioticpe care mulþi români se laudã cã îlau, Roxana zâmbeºte ºi acum:”Patriotism? Ce mi-a oferit mieRomânia ca sã îi fiu recunoscã-toare?! O viaþã infimã, într-un carti-er muncitoresc, alãturi de o familiecare nu-ºi permitea sã-ºi cumperemedicamente atunci când era bol-navã? O slujbã unde primeºti câte-va sute de lei ºi eºti cãlcat înpicioare de toþi, începând de laguvernanþi, pânã la conducereaºcolii, unde directorii se cred miciregi pe moºie? Crede-mã cã suntdezgustatã ºi mâhnitã în acelaºitimp ºi nu înþeleg de ce foartemulþi tineri capabili aleg sã rãmânãaici, sã se chinuie, când valoarealor ar putea fi apreciatã în altãparte. Nu, nu sunt patrioatã ºi nicinu voi fi vreodatã. Frustrãrileadunate împotriva acestui stat suntprea multe ca sã-mi treacã vreo-datã”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Dubai, destinaþia de vis pentru foºtii dascãli

D espre singura clãdire dinValea Jiului „dotatã” cu o

bulinã roºie cel care a construit-oconsiderã cã imobilul ar rezistachiar ºi la un cutremur devastator.

Astfel, inginerul constructor Bogdan M.susþine cã imobilul în care (încã) maifuncþioneazã Oficiul Poºtal Nr. 1 din Petroºanirezistã ºi la un cutremur de9 grade pe scara Richeter.Astãzi pensionar, fostulangajat al Trustului deConstrucþii Hunedoara maicrede cã, probabil, mafiaterenurilor a pus ochii peclãdirea la care a lucratacesta în anii 70.

„Ca inginer constructor laTCH am lucrat la con-strucþia acestei clãdiri ºivreau sã precizez cã aceastãclãdire rezistã ºi la uncutremur de 9 grade pescara Richter. Probabil,mafia terenurilor a pus ochiipe ea.

Unii dintre actualii edili

locali au lucrat, cândva, acolo dar, se pare,scopul scuzã mijloacele”, a spus Bogdan M. Înparantezã fie spus, în anii epocii de aurclãdirile în care îºi desfãºurau activitatea servici-ile de poºtã sau cele de telefonie erau consider-ate ca fiind de importanþã strategicã, fiind tre-cute ºi pe hãrþile militare. Deci, un astfel deimobil nu putea fi construit în bãtaie de joc,fiind gândit sã dureze.

Pânã una-alta, însã, clãdirea, construitã prin

anii 70, s-a ales cu o bulinã roºie fiinddeclaratã drept un imobil cu risc seismic ridicat.Mai exact, deºi destul de „tânãrã”, acesta arurma sã se dãrâme în cazul unui cutremur.Interesant este, însã, faptul cã despre„decernarea” bulinei roºii reprezentanþiiInspectoratului de Stat în Construcþii nu ºtiaunimic. Cel puþin pânã în momentul în care i-am informat noi... În cazul în care clãdirea vafi totuºi demolatã, pe locul în care se aflãaceasta, ar urma sã „rãsarã” o parcare.Respectiv, parcarea hotelului ce urmeazã a firidicat pe locul în care, pânã nu cu mult timpîn urmã, se afla fostul Hotel „Central”.

Pe de altã parte, fostul inginer constructor,ajuns astãzi la venerabila vârstã de 80 de ani,mai ridicã ºi o altã problemã. Respectiv pe ceaa amenajãrilor interioare efectuate, mai multsau mai puþin legal, la parterul blocurilor delocuinþe din Petroºani.

„Ceea ce au fãcut unii la parterul blocurilor,pentru amenajarea unor spaþii comerciale saubirouri, reprezintã un atentat la siguranþacetãþenilor. S-au spart ziduri de sprijin sau deconsolidare... În cazul unui cutremur va fi vai ºiamar. V-o spune un inginer constructor, cu 40de ani de experienþã la activ”, a mai precizatBogdan M.


Au mairãmas „niºte”

ajutoare

Î n cursul sãptãmânii trecute, un convoi

cu produse alimentare a plecat din Valea Jiului sprezonele afectate de cãderilemasive de zãpadã.

Mai exact, alimentele ºi con-servele colectate dela oamenii ºi mineriidin Vale au ajuns însatele ºi cãtunele„înzãpezite” dinjudeþul Vrancea. Înparantezã fie spus,acþiunea de colectarea ajutoarele destinatesinistraþilor zãpezii afost iniþiatã de cãtreprimãria dinPetroºani, la acþiuneraliindu-se, apoi, ºicelelalte primãrii dinValea Jiului precum

ºi alte asociaþii sau oameni de afa-ceri. Dupã ce convoiul a plecat joi,16 februarie, spre zonele calami-tate, în Petroºani, cel puþin, acþi-unea de colectare a ajutoarelorumanitare a continuat ºi vineri, 17februarie.

Astfel, la sediul primãriei se maiaflã, în prezent, depozitate câtevasute de kilograme de fãinã, mãlai,conserve sau apã platã. Cui (ºi când)vor fi atribuite acestea rãmâne devãzut... Nu de alta dar, se pare cã,iarna a cam bãtut în retragere, noicãderi abundente de zãpadã fiind totmai puþin probabile.


Deºi „îmbulinatã” ar rezista la un cutremur...

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 201288 Actualitate

N ici bine nu s-a încãlzit, cã la

Petroºani, primarul a scosdrumarii la lucru. Dacã vre-mea rea, îngheþul ºi materi-alele antiderapante au fãcutca drumul de la intrarea înAeroport sã fie din nou caciuruit de zeci de gropi ºicratere, acum se încearcã oreabilitare a zonei.

Aºa se face cã azi dedimineaþã, o echipã de circa10 angajaþi, plombau gropilede pe drumul principal. „Înmomentul în care vremea ne-a permis, în sensul în caretemperaturile au fost peste 0grade, am putut sã intervenimcu mixturã de asfalt care setoarnã la rece. Este o mixturãspecialã ºi vom continua aces-te lucrãri în toate zonele undeavem probleme. În general,

aceste gropi au apãrut pe dru-murile betonate”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Cã vremea nu permiteturnarea de asfalt cald ºi cã sefoloseºte cel la rece, este deînþeles, însã de ce muncitoriiplombeazã gropile cu buteliaºi cu pârlitorul, este încã oenigmã...

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Asfaltãri cu butelia, la Petroºani

C hiar dacã apa for-matã în lacuri în

urma zãpezilor topite,face ca Valea Jiului sãarate ca o micã Veneþie,pericol imediat de inun-daþii nu existã.

Specialiºtii de la ApeleRomâne spun cã cel puþin pânãla data de 1 martie, vremea nune va da de furcã. Însã, maideparte de atât‚ nicio prognozãnu poate fi sigurã. “Totuldepinde de factorul numit tem-peraturã. Temperatura aerului ºiprecipitaþiile. Existã acest risc,de ce sã nu-l luãm în calcul?!

Dacã temperaturile cresc bruscsau dacã avem precipitaþii,existã riscul de inundaþii. Nu aºputea spune despre cursurile deapã, pentru cã acum, niveluleste foarte scãzut ºi albia poatesã prea o cantitate mare deapã. Dar, sunt anumite pâraie ºitorenþi care pot sã iasã dinmatcã ºi sã creeze inundaþii”, aafirmat Sorin Corici, ºefS.H.Petroºani - Apele Române.

Bancurile de gheaþã de pecursurile de apã se topesc încet,dar sigur. Jiul de Vest spreexemplu, acum circa o sãp-tãmânã era îngheþat complet,iar cel de Est, parþial.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Predicþii despreimprevizibil

D upã 12 aniîn care a

stat într-un spaþiual CompanieiNaþionale aHuilei Petroºani,unde funcþioneazãºi Staþia deSalvare MinierãSALVAMINPetroºani, LigaSindicatelorMiniere ValeaJiului a ajuns în„pribegie”.

Înfiinþatã de MironCozma, LigaSindicatelor MiniereValea Jiului traverseazão perioadã mai puþinpropice. Cu datoriimari, încã de pe timpulmineriadelor, pe care leare achitat la bugetul de

stat, LSMVJ a rãmas ºifãrã sediu. Chiar dacãîncã mai reprezintãinteresele a 1800 deoameni din Valea Jiului,angajaþi ai CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani, LSMVJ a fostnevoitã sã plece dinspaþiul în care afuncþionat încã din anul2000. CNH le-a pus ladispoziþie respectivulspaþiu pentru cã aºa erastipulat în ContractulColectiv de Muncã.„Aºa a vrut domul direc-tor Jujan”, s-a mulþumitsã declare preºedinteleLSMVJ, Zoltan Lacataºreferindu-se la faptul cãau fost nevoiþi sã plecedin spaþiul de la SAL-VAMIN. ªi cum cotizaþi-ile sunt tot mai puþine,iar datoriile mari,reprezentanþii Ligii s-auvãzut într-o situaþie difi-

cilã, dar ajutorul a venitde la Blocul NaþionalSindical la care esteLiga afiliatã. Aceºtia auînchiriat un sediu, încare ºi LSMVJ îºidesfãºoarã acum activi-tatea.

Conform calculelorfãcute de finanþiºti,LSMVJ trebuie sã achitecãtre stat datorii depeste 1,1 milioane delei, suma reprezentând

daune produseeconomiei naþionale întimpul mineriadelor.

Practic, penalitãþile ºimajorãrile de întârzieredepãºesc cu mult datoriaîn sine. Astfel, valoareaefectivã a sumei deplatã este de 68.602 lei,iar diferenþa o reprezin-tã penalitãþile ºimajorãrile de întârziere.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

D acã româniiobiºnuiau sã

întindã o pãturã ºi sãpunã un grãtar pe caresã sfârâie mititeiiaproape oriundevedeau o zonã maiverde, acum trebuie sãºtie cã sunt pasibil deamenzi mari.

Ei pot fi sancþionaþicu sume cuprinse între100 ºi 5.000 de lei.Potrivit proiectului adop-

tat ieri înºedinþa de Guvern,urmeazã sã fie amenajatespecial pentru picnic, pedomeniul public sau pri-vat al statului sau alunitãþilor administrativ-teritoriale, zone care vorfi dotate cu utilitãþi ºifacilitãþi pentru aceastãactivitate ºi în careaprinderea focului estepermisã. Aceste zone vorfi indicate în parcuri ºi înzonele limitrofe ale

pãdurilor situate înintravilanul localitãþilor.“Am vãzut la televizor...Osã ne conformãm ºi o sãidentificãm spaþiile undes-ar putea organiza astfelde locuri. Cu siguranþãvor fi cele în care semergea ºi pânã acum,dar trebuie îndepliniteniºte condiþii de mediu.Este vorba de apã curen-tã ºi de alte lucruri caretrebuie realizate de cãtreadministraþia publicã

localã”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Cea mai cunoscutãzonã de agrement pentrupicnic de pe razaPetroºaniului, esteBrãdetul. De asemenea,un alt loc frecventat vara,este zona verde de pemarginea drumului cãtreParâng sau malul pârâu-lui Jieþ.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Liga lui Cozma funcþioneazã în „pribegie”

Grijã unde prãjim mititeii


P entru ValeaJiului, sistarea de

cãtre ComisiaEuropeanã a finanþãriiProgramului POSDRUîn România, are con-secinþe negative pe orizontalã, cum ar fiafectarea a peste 100locuri de muncã, spe-cializarea a 3000 deoameni, deschidereade noi afaceri ºi ”ali-mentarea” firme depublicitate ºi media.

În Valea Jiuluiproiectele selectate ºiaprobate spre finanþarede Uniunea Europeanãprin ProgramuluiOperaþional Sectorial“Dezvoltarea ResurselorUmane” – POSDRU a

adus multe beneficii pemai multe paliere.

Doar la EuroJobsPetroºani, pe lângã faptulcã au fost calificaþi/spe-cializaþi un numãr de3000 de persoane, alþicirca 100 de oameni aufost angajaþi pentru deru-larea acestor proiecte.

Mai mult, conformcondiþiilor impuse în contracte, derulareaproiectelor prin POSDRUau alimentat ºi firme depublicitate ºi media, pelângã faptul cã din cei3000 de ºcolarizaþi mulþiºi-au gãsit locuri demuncã în conformitate cuspecializarea recunoscutãîn Europa, iar alþii ºi-audemarat afaceri.

Sistarea plãþilor pentruRomânia pentruProgramul POSDRU are

dimensiuni dramaticepentru unii, pentru alþiieste o mãsurã necesarã,dar pentru România esterãu, spune fostul directorcoordonator al Organis-mului InternaþionalRegional POSDRURegiunea Vest,Haralambie Vochiþoiu,actual director alEuroJobs Petroºani.

”Nu-i chiar o tragediesistarea finanþãrii. Esteo mãsurã care s-a aplicatºi altor state, care s-aucorijat rapid ºifinanþãrile s-au reluat.Sigur, nu este de doritaºa ceva, este rãu pen-tru noi. Impactul acesteimãsuri este uriaº pezona locurilor demuncã. Eu sper caaceastã sistare sã nu fiepentru 6 luni, ci pentru

3 luni, având în vederemãsurile rapide ºi radi-cale luate de premier ºide ministrul Muncii.Unele mi se par multprea mult, adicã sã ceribeneficiarilor declaraþiipe propria rãspunderecã nu au dat ºpagã pen-tru aprobareaproiectelor. Dar o s-ofacem ºi pe asta.

În România, dejaeste o mare investiþiePOSDRU, având învedere cã grupul þintãeste de 1, 650 milioanede români.

Dar sunt mulþi alþiipe lângã aceºtia care arpierde. De exemplu, lanoi, este vorba de 100de angajaþi ºi grupulnostru þintã, care estede 3000 de oameni.

Deci ºi aceste locuri

de muncã sunt în peri-col. Nu vreau sã fiualarmist.

În plus, UniuneaEuropeanã precizeazã cãGuvernul nu trebuie sãsuspede plãþile peperioada rectificãrii defi-cienþelor constatate, darbugetul e cum e…” - adeclarat HaralambieVochiþoiu, spune fostuldirector coordonator alOrganismuluiInternaþional RegionalPOSDRU Regiunea Vest.

Deficienþele constatatede Comisia Europeanã, ºipentru care s-au sistatfonduri în valoare de 3,5milioane euro, se referãla procedurile de selecþiea proiectelor ºi la cele deverificare de prim nivel.

În conformitate cu

prevederileRegulamentului pentrufondurile structurale,aceste deficienþe duc la oîntrerupere a termenuluipentru plata cererilortransmise de statul mem-bru la Comisie pentru operioadã maximã de 6luni.

“Comisia este încrezã-toare cã autoritãþileromâne trateazã defi-cienþele semnalate cuseriozitate ºi iaumãsurile ce se impun ºicã acestea vor duce la oreluare a plãþilor înaintede expirarea celor ºaseluni prevãzute deRegulament”,menþioneazã reprezen-tanþa CE.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Comisie pentruproblemele

micuþului caresuferã de

Sindromul DownR eprezentanþii mai multor

instituþii s-au întâlnit, ieri, laªcoala Generalã nr. 4 din Vulcan,aacolo unde învaþã bãieþelul de 7ani, care suferã de Sindromul Downºi a cãrui mamã a reclamat cã suntsupuºi la grave abuzuri.

Reprezentanþi ai Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiHunedoara, Inspectoratului ªcolarJudeþean, psihologi, dar ºi reprezentanþi ºiai ªcolii Generale nr. 4 din Vulcan au ana-lizat ieri, împreunã cu mama copilului,problema elevului de numai 7 ani, caresuferã de Sindromul Down ºi au stabilitpunctual paºii care trebuie urmaþi aºa încâtsã nu mai aparã nici un fel de problemã.

Copilul a fost înscris la o ºcoalã demasã, având toate avizele necesare, însã auapãrut tot felul de probleme ºi acuze.„ªcoala nu l-a abuzat în nici un fel. Noi amîncercat sã facem tot ceea ce este mai binepentru acest copil. Doamna probabil estesupra-solicitatã pe problemele pe care leare ºi, din acest motiv, a interpretat altfeldiscuþiile pe care le-am avut”,a declarat, lafinalul întâlnirii, directorul unitãþii deînvãþãmânt, Ecaterina Ilieº.

Practic, sãptãmâna trecutã a avut loc onouã discuþie între cadrele didactice ºimama copilului. Din cauza bolii de caresuferã, micuþul – spune directorul instituþieide învãþãmânt – nu se poate concentra maimult de 15 minute. „Când se plictisea,

devenea agresiv cu colegii lui. I-am cerutmamei sã încerce sã rezolve aceastã pro-blemã ºi, probabil, a înþeles greºit”, a maispus sursa citatã anterior. Este adevãrat,însã, cã alþi pãrinþi nu au înþeles situaþiaspecialã a elevului de clasa I, însã, direc-torul ªcolii Generale nr. 4 spune cã ºcoalanu are nicio legãturã cu aceste atitudini.Acum, s-a decis sã se meargã mai departeºi s-au stabilit punctual responsabilitãþi atâtpentru reprezentanþii unitãþii deînvãþãmânt, cât ºi pentru mama copilului,iar conlucrarea s-a luat, din nou, de la zero.

Reamintim cã acest caz a fost semnalatde Centrul European pentru DrepturileCopiilor cu Dizabilitãþi (CEDCD ), care aureclamat cã bãieþelul în vârstã de numai 7ani ºi mama acestuia sunt supuºi unor pre-siuni teribile pentru retragerea copilului dinºcoala în care învaþã ca elev în clasa I dincauzã cã bãieþelul are Sindrom Down.

Reprezentanþii CEDCD au reclamat fap-tul cã profesorii ºi conducerea ºcolii dinmunicipiul Vulcan „folosesc toate metodelede intimidare pentru ca mama sã-ºi retragãbãieþelul cu Sindrom Down din clasa I. Îltrimit acasã înainte de încheierea progra-mului ºcolar, coalizeazã pãrinþii împotrivaminorului ºi a pãrinþilor, ameninþã, nu îlintegreazã în activitãþile curiculare ºiextracuriculare ºi este mereu dat ca exem-plu negativ”.


T ransparenþãdecizionalã

de la Petrila constã înpublicarea anunþurilorde stare civilã pe site-ul administraþiei publice.

Dupã o perioadã încare site-ul PrimãrieiPetrila nu a funcþionat,tehnicienii informatici auînceput cu publicareaanunþurilor celor care vorsã îºi lege destinele.Astfel, pe portalulPrimãriei Petrila au fostpublicate pânã înprezent cinci anunþuri decãsãtorie. Cei care seopun cãsãtoriei o potface în scris în termen de10 zile de la publicarea

anunþului. Totodatã, ceicare nu sunt de acordtrebuie sã prezinte doveziîntemeiate care sãsusþinã opunerea.Potrivit reprezentanþilorPrimãriei Petrila, publi-carea anunþurilor esteobligatorie. “De anul tre-cut este obligatoriu sã pub-licãm anunþurile de cãsãto-rie pe site. Cei care nusunt de acord cu cãsãtoria

se pot opune. În cazul încare aceste anunþuri nusunt publicate, viitoriiînsurãþei pot acþionaadministraþia în instanþã”,afirmã Dorin Curtean, citymanager Petrila. LaPetroºani, anunþurile decãsãtorie sunt publicate înincinta instituþiei, acesteaneregãsindu-se însã pesite.


Sistarea finanþãrii POSDRU pune în pericol 100 de angajaþi din Valea Jiului

Anunþurile de cãsãtorie a viitorilor însurãþeide la Petrila publicate pe site-ul Primãriei

2 3 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Din punct de vedere sentimental,lucrurile evolueazã cel puþin mulþumi-tor, cãci fiinþa iubitã te sprijinã în totce doreºti sã întreprinzi. Relaþiile cupersoanele mai în vârstã nu îþi suntfavorabile, aºa cã, pe cât posibil –evitã-le! Din punct de vedere finan-ciar ai putea avea astãzi, o realizare.

Se întrezãreºte posibilitatea unorschimbãri, pe care de fapt þi le dore-aþi de multã vreme. ªi chiar dacã laînceput lucrurile nu se vor prezentachiar aºa cum îþi doreºti, nu trebuiesã fii circumspect. O persoanã maipuþin cunoscutã îþi va solicita ajutoruldar lãmureºte-te despre ce e vorba.

Ai de rezolvat câteva problemeurgente care îþi stau pe suflet. Oreuniune de familie îþi va da ocaziasã dezbaþi probleme pe care le con-sideri importante ºi care nu mai potfi amânate. Þi se va promite un aju-tor substanþial acolo unde se poate,ceea ce vã va mai însenina fruntea.

Sunt ºanse sã câºtigi bani dincolaborãri. Sunt persoane care îþipândesc greºelile, dar nu-i bagi înseamã ºi bine faci. În schimb, dinpunct de vedere sentimental se parecã lucrurile evolueazã cum nu sepoate mai bine, cãci ai putea face ocucerire sau îþi vei consolida relaþia.

Unele din proiectele pe care þi le-aifãcut de mai mult timp ar putea fipuse în practicã, dar va trebui sã aimultã rãbdare în ceea ce priveºterezultatele. Impulsul interior teîmpinge la a cheltui. Þi-ar face mareplãcere sã colindzi prin magazine ºisã îþi satisfaceþi toate mofturile.

Ai ºanse sã fii mulþumit, cãci reuºeºtisã îþi rezolvi o problemã cu care teconfrunþi de mai mult timp. În ceeace priveºte situaþia financiarã, sepoate spune cã vei avea ceva motivede bucurie. Dar cum ºi cheltuielilevor fi mai mari ºi va trebui sã îþiachiþi obligaþiile.

Chiar de la primele ore ale dimineþiivei primi o informaþie care îþi va ridi-ca multe semne de întrebare, dar nueste momentul sã ºi reacþionezi.Câºtigul pe care îl aºtepþi azi vaîntârzia o bunã bucatã de vreme. Nuinsista, cãci nu vei reuºi decât sã teenervezi fãrã rost.

Ideile tale sunt inspirate, dar nu esteun moment favorabil pentru a lepune în practicã. Puþinã rãbdare îþiva da ocazia sã gãseºti persoane caresã te susþinã din toate punctele devedere. Ai o zi destul de bunã, deºiperspectiva drumurilor nu îþi surâdedeloc. Nu ai însã ce face.

Ai un sentiment de nemulþumire, deiritare, care nu îþi permite sã faciceea ce þi-ai propus. N-ar fi exclusnici ca relaþia cu partenerul de viaþãsã fie ceva mai tensionatã. Cel maibine ar fi sã ai o discuþie deschisã cuacesta fãrã a-i face, însã, prea multereproºuri.

Vei avea parte de o zi încãrcatã, cãciai o mulþime de activitãþi pe ordineade zi ºi toate trecute la prioritãþi; tesimþi pur ºi simplu copleºit. Dacã veifi dispus sã faci un efort ºi sã îþiorganizezi cu atenþie programul, veireuºi sã te descurci cât se poate debine. O rudã îþi va da un ajutor.

Este foarte posibil sã te angajezi într-o relaþie sentimentalã pe care veidori sã o þii departe de ochiicunoºtinþelor. Procedeazã cu maximãprudentã, cãci în orice clipã te-aiputea da de gol. Din punct de vederefinanciar ai putea avea o reuºitã careîþi va permite sã-þi faci planuri.

Starea ta generalã nu estenemaipomenitã, te enervezi din oriceºi nu reuºeºti sã-þi canalizezi energiaspre un scop concret. Implicarea înactivitãþi practice te-ar putea ajutaîntr-o oarecare mãsurã. Dacã ai degând sã iei o decizie, încearcã sã fiimai obiectiv.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

ª ase oameniau primit

pânã acum auto-rizaþie pentru avinde mãrþiºoareºi flori.

Ei au venit de mier-curi în centrul munici-piului Petroºani, în ime-

diata vecinãtate a sediu-lui ªcolii Sportive, undeadministraþia localã le-apregãtit amplasamentul.Administraþia de laPetroºani a aprobatacest amplasament, iaro altã locaþie este cea dela intrarea în piaþa cen-tralã. Autorizaþiile aufost eliberate tocmai

pentru ca ºi deDragobete, vânzãtorii sãpoatã sã-ºi expunãmarfa ºi cumpãrãtorii sãpoatã sãrbãtori iubireaîn stil românesc,urmând ca apoi sãvândã, de pe aceleaºiamplasamente ºimãrþiºoarele.


Au venit vânzãtoriide mãrþiºoare

Zilnic, zeci de oameni vin laCNH cu speranþã cã poate va fiaºa, astfel cã acum s-a ajuns la numai puþin de 1235 de cereridepuse.

“Înþelegem interesul comunitãþiifaþã de subiectul angajãrilor încadrul Companiei, însã la acestmoment nu putem spune decât cãCNH SA nu face angajãri. Esteadevãrat cã existã un protocolîncheiat între Ministrul Economiei,directorul general al CNH ºipreºedintele Sindicatului Munteleîn care se prevede angajarea depersonal, dar acest lucru se varealiza în compensarea ieºirilor lapensie din acest an.

La momentul respectiv, CNHva comunica oficial demarareacampaniei de angajãri de personalprin toate mediile de informare,astfel încât, cei interesaþi sã poatãparticipa la selecþie ”, a declaratOana Stoicuþa, purtãtor de cuvântCNH.

Aceastã isteria a cererilor avenit dupã ce sindicaliºtii audeclarat în mod public de maimulte ori cã se fac angajãri, deºi înmomentul de faþã nu existã niciuntemei pe baza cãruia s-ar puteaîntâmpla acest lucru, ci doar un

protocol ambiguu.De altfel, pentru

începerea recrutãrioamenilor, mai întâitrebuie realizatã oanalizã de personaldetaliatã, care apoisã discutatã înConsiliul deAdministraþie alCNH, care va lua odecizie. Anul acesta,de la minele dinValea Jiului ar urmasã fie scoºi la pensie270 de ortaci.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE


2 012 este primulan în care copiii

de grãdiniþã suntsupuºi unor testepsihologice. Aºa seva face trierea lor,în funcþie de compe-tenþe ºi vârstã, iarprimii copii deja auajuns la evaluatori.

În Valea Jiului sunt ast-fel de centre în fiecareoraº ºi pãrinþii trebuie sãºtie cã tot ceea ce are locîn cadrul evaluãrii esteconfidenþial, dar se þinecont de vârsta copilului.

„Pãrinþii trebuie sã ºtiecã, dacã micuþulîmplineºte 6 ani pânã la31 august 2012 ºi vrea sãîl dea în clasa I, evaluareacopilului se va face lasolicitarea în scris atutorelui, ori pãrintelui,dacã a frecventat grupapregãtitoare.

Dacã nu a frecventatgrupa pregãtitoare, darevaluarea certificã faptulcã acel copil aredeprinderile necesare,poate fi înscris în clasa I.

Dacã, însã, pãrinteleopteazã pentru clasa

pregãtitoare, copiii seevalueazã la cererea pãrin-telui”, spune DanielTivdã, profesor evaluator.

În plus, dacã este vorbadespre un copil careîmplineºte 6 ani între datade 1 septembrie, pânã la31 decembrie 2012, atun-ci va urma clasa pregãti-toare. Evaluarea ºi înacest caz se face la cer-erea pãrintelui ºi dacã areaptitudini atunci va mergela clasa pregãtitoare, iardacã în urma evaluãrii sedovedeºte cã nu are astfelde aptitudini, atunci

rãmâne la grãdiniþã îngrupa mare.

Cei mici pot sta pe tim-pul evaluãrii cu pãrinþii ºitestãrile se fac mai mult înjoacã, iar pânã acum, toþicei care au fost progra-maþi sã fie testaþi, au tre-cut cu brio testul.

„Sunt probe carevizeazã comportamentulsocio-afectiv, care le eval-ueazã emoþiile,capacitateade a reþine regulile unuijoc, de a descrie un desen,adunãri sau scãderi sim-ple, ori aranjarea unorobiecte dupã diferite cri-

terii. Nu am întâlnit difi-cultãþi, iar pânã acum amevaluat la Petroºani 9copii”, a adãugat ºi DianaVladislav, un alt profesorevaluator.

Evaluarea psihosomat-icã este o modalitate de aafla competenþele celormici, de a le cunoaºtecapacitãþile de adaptare laºcoalã ºi încearcã sã elim-ine discrepanþele dintrecei care au urmat grã-diniþa ºi cei care intrãdirect în primul an deºcoalã.


A început evaluarea boboceilor

N ominalizatã lanu mai puþin de

4 categorii, AngelaStoica a fost desemna-tã cel mai bun vicepri-mar de municipiu, încadrul celei de-a XII-aediþii a Galei PremiilorExlusiv, organizatã înValea Jiului deExclusiv Media Grup,condusã de TiberiuVinþan.

Viceprimarul municipi-ului Vulcan, AngelaStoica, a fost nominalizatãla categoriile „Cel maibun om politic”, „Cel maibun viceprimar demunicipiu”, „Cel mai bunsusþinãtor al tradiþiilorlocale”, dar ºi „Cea maiactivã prezenþã în media”.ªi cum un om poatecâºtiga un singur premiu,

conform regulilor acesteiGale, a fost desemnatãcel mai bun viceprimar demunicipiu. ªi premiulpentru cel mai bun primarde municipiu a ajuns tot laVulcan, fiind câºtigat deGheorghe Ile. „Acestlucru denotã faptul cãadministraþia publicã dinVulcan este condusã de

oameni care pun suflet,oameni cu iniþiativã, carelucreazã într-o echipã binecoagulatã, cu orizonturilargi pentru dezvoltareamunicipiului. Cred cãaceste premii ne-au fostacordate þinând cont deproiectele implementatecu succes, cu rezultatefoarte bune.

Premiul acordat mie îlmeritã deopotrivã ºicolaboratorii mei dinPrimãria Vulcan, împre-unã cu care am lucrat laaceste proiecte, dar ºicetãþenii din Vulcan careau suportat disconfortulcreat când s-au implemen-tat anumite proiecte, cuma fost cel care a vizatmodernizareaBulevardului”, a declaratAngela Stoica. Ea a pre-cizat cã acest premiu, pre-cum ºi nominalizãrile lacelelalte categorii, omotiveazã sã meargã maideparte, sã lupte pentruceea ce ºi-a propus sãrealizeze.

În cadrul evenimentuluidesfãºurat ieri, PrimarulMunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, a fostdesemnat „Omul anului2011”.


Vulcanul are cea mai bunã echipã administrativãIsterie pentrunimic

N u se fac angajãri în mineritul dinValea Jiului, cel puþin nu acum!

Reprezentanþii Companiei Naþionale aHuilei au infirmat aceste zvonuri în urmacãrora s-a stârnit o adevãratã isterie.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 februarie 201212 Politic

P oliticienii auintrat în febra

pregãtiriloralegerilor locale.Prima fazã, activi-tatea publicitarã,respectiv editareamaterialele promoþionale genafiºe, bannere saupliante.

Numai cã, staff-urilede campanie ale partide-lor politice s-au trezit cãproducãtorii de hârtie,poliplan ºi mase plasticeau avertizat în urmã cucâteva zile firmele careau ca obiect de activitatepublicitatea cã, în perioa-da campaniilor electorale, orice fel decomanda de material seva achita în avans. Adicã,pe principiul în campanie“Bani jos, ochii la uºã!” -„Da’ ce? Plãtim înainte,ca la curve!?”, a fostreacþia unui lider de partid. Rãspunsul a venitprompt din partea unui

patron de firmã: „ -Acumpatru ani am dat falimentdin cauza „þeparilor”voºtri care au comandatafiºe ºi bannere ºi nu le-au plãtit!”

Decizia firmelor de anu mai accepta comenzi

de la politicieni decât cuplata în avans vine dupãce în campaniile din2008 ºi 2009, sumeleneachitate firmelor din

publicitate de cãtrediverse partide au depãºitsuta de milioane de euro.

P DL îi dã bicecu schimbarea

culorii ºi a sigleiDemocrat-liberalii nu

au renunþat la gândul dea se rebrãndui. LideriPD-L de la centru vor sã-ºi schimbe culoarea por-tocaliu, dar ºi trandafiru-lui din siglã, sens în carepreºedinþilor de filiale li s-a cerut sã-ºi exprime înacest sens punctele devedere.

Fiecare preºedinte deorganizaþie judeþeanã îºiva spune punctul devedere privind schim-barea culorii ºi a siglei.Dacã susþine schimbarealor, iar dacã da, ce vari-ante preferã, au declaratpentru rtv.net surse dinconducerea partidului.

Potrivit acestora, nu esteexclus ca, în funcþie decum va decurge cen-

tralizarea acestor punctede vedere ºi care dintreele vor fi majoritare, sãse ia o decizie chiar încursul acestei sãptãmâni.

Culorile vehiculatesunt verdele, albastru, darexistã încã susþinãtori aiculorii actuale, portocali-ul. În ceea ce priveºtesigla, trandafirul, considerat un simbol emi-namente de stânga, aces-ta ar putea fi schimbat cuinima, simbolul PartiduluiPopular European.

U NPR solicitã25% din

locurile uneiviitoare uniuniPDL-UNPR

În aceastã perioadã,PDL,în disperare decauzã, negociazã cu toþiposibilii parteneri pentruo posibile alianþã care sãse numeascã MiºcãreaPopularã. Dupã cePNÞCD (aripa Lupu-Pavelescu-Miluþ) ºi PERau pus drept condiþieeliminarea UNPR dintr-oviitoare colaborare pemotiv cã sunt socialiºti,democrat-liberalii au aflatcare sunt ºi pretenþiileactualilor parteneri.

Pe surse, oamenii lui

ministrului Gabriel Opreaar fi pus o condiþie greude digerat de PD-, ºianume -25% dinviitoarele liste comune,atât la locale, cât ºi parla-mentare.

O alianþã electoralãeste doritã foarte clar deambele partide, susþinanumiþi lideri UNPR, darpentru alegerile localedin iunie se pare cã numai este timp de para-fare la tribunal a unei noi

structuri politice, motivpentru care în bãtãliaelectoralã se va intradoar cu un acord politicde tip „gentlemen’sagreement”. Seurmãreºte stabilirea unorcandidaþi unici pentrufuncþiile de primar, maiales în localitãþile undeactualul edil este cotat cuºanse mari larecâºtigarea mandatului.

În altã ordine DanDiaconescu a primitordin de la Cotroceni sãrupã cât mai mult dinelectoratul USL, iarBecali ... vrea si el unPPDD.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Politicienii au intratîn febra pregãtirilor pentru alegeri

Documents

Cronica Vaii Jiului, Nr. 69, Joi 23 februarie 2012