1

Cuprins

ABREVIERI ..................................................................................................................................................... 2

INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 3

CONTEXT GENERAL ................................................................................................................................... 4

1.1. Autoritățile Republicii Moldova ............................................................................................... 4

1.2. Examinarea situației drepturilor omului de către organele de jurisdicție

regională și internațională .................................................................................................................. 9

1.3. Autoritățile Federației Ruse ................................................................................................... 12

1.4. Administrația de facto a regiunii .......................................................................................... 14

2. PROBLEME ACTUALE ....................................................................................................................... 15

2.1. Transmiterea informațiilor cu caracter personal de către autoritățile

constituționale ale Republicii Moldova administrației de facto de la Tiraspol

încalcă drepturile omului ................................................................................................................. 15

2.2. Restrângerea spațiului societății civile ............................................................................. 17

2

ABREVIERI

ASP Agenția Servicii Publice

CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului

CUC Comisia Unificată de Control

CNAS Casa Națională de Asigurări Sociale

FMP Forțele de Menținere a Păcii

GOTR Grupul Operativ al Trupelor Ruse

MGB Așa numitul minister al securității naționale a regiunii transnistrene

ONG Organizație necomercială/neguvernamentală

CAT ONU Comitetul Organizației Națiunilor Unite împotriva Torturii

PNADO Planul Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului

RMN Autoproclamata republica moldovenească nistreană

RICC Registrul informației criminalistice și criminologice

3

INTRODUCERE

Prezentul raport este o ediție periodică semestrială, realizată de Asociația Promo-LEX, în cadrul

Programului Drepturile Omului. Raportul include constatările cu privire la situația de fapt din

regiunea transnistreană în domeniul drepturilor omului, pentru perioada iulie - decembrie 2018.

Pentru expunerea constatărilor, au fost aplicate mai multe metode de monitorizare și cercetare, cele

mai importante fiind: analiza evenimentelor legate de procesul de negociere, analiza legislației locale

de facto și a legislației naționale constituționale, analiza proceselor și politicilor publice,

exemplificarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului, expunerea constatărilor instanțelor

internaționale și regionale, evoluția angajamentelor asumate în comun de către autoritățile

constituționale de la Chișinău și administrația de la Tiraspol, precum și formularea unor concluzii

relevante.

Necesitatea elaborării unui asemenea produs a fost determinată de faptul că drepturile omului sunt

puțin promovate și nu pot fi apărate eficient în regiunea transnistreană, inclusiv din cauza unui spațiu

restrâns pentru activitatea societății civile independente. Drepturile omului în acest teritoriu practic

nu sunt monitorizate de vreo instituție specializată locală, națională sau internațională. Puținele

organizații independente din regiune rămân sub o monitorizare strictă din partea serviciului de

securitate local (MGB). Între timp, Federația Rusă continuă să joace rolul decisiv în consolidarea

regimului de facto la Tiraspol prin suport economic, social, politic și militar oferit generos și

necondiționat, contrar normelor de drept internațional și statutului acesteia în contextul

reglementării problemei transnistrene. Totodată, politicile publice și strategiile menite să promoveze

și să apere drepturile și libertățile fundamentale ale omului, promovate de către autoritățile

constituționale, nu își ating scopul. În aceste condiții, administrația de facto nu poartă nicio

responsabilitate pentru abuzurile și acțiunile ce încalcă grav drepturile omului, continuând să

beneficieze de impunitate totală pentru faptele săvârșite de agenții lor.

Terminologia folosită în textul acestui Raport nu poate implica nicio poziție politică a autorilor și nu

poate fi interpretată sub aceste aspecte. Utilizarea în acest raport a unor termeni precum «Legislație»,

«Constituție», «Președinte», «Ministru», «Procuror», «Soviet Suprem», Autoproclamata republica

moldovenească nistreană «RMN» etc. nu presupune legitimarea acestora ori recunoașterea de jure a

acestor acte normative, a administrației sau a instituțiilor de facto. Acești termeni sunt utilizați

exclusiv pentru comoditatea cititorului și pentru a oferi o identificare cât mai exactă a documentelor,

administrației și instituțiilor de facto.

Prezenta ediție apare în cadrul proiectului „Promovarea respectării drepturilor omului în regiunea

transnistreană a Republicii Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul National

Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în acest Raport aparțin autorilor și nu reflectă

neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.

4

CONTEXT GENERAL

A doua jumătate a anului 2018 s-a evidențiat printr-o serie de activități ale actorilor relevanți în

problematica transnistreană: Moldova, Rusia, organizațiile internaționale, dar și administrația de

facto de la Tiraspol.

1.1. AUTORITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA

Activitatea Parlamentului

Examinând activitatea Parlamentului putem constata că problematica drepturilor omului în regiunea

transnistreană a fost abordată doar în câteva rânduri. Un exemplu reprezintă ședința Platformei de

consultare și control parlamentar pentru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova din

19.07.2018.1 În cadrul ședinței au fost evaluate activitățile în cadrul procesului de negocieri privind

reglementarea transnistreană, cu prezentarea măsurilor întreprinse de către autoritățile naționale

competente.

Tot la 19 iulie 2018, a fost adoptată Hotărârea nr.134 pentru aprobarea Strategiei naționale de

apărare şi a Planului de acțiuni pentru anii 2018–2022. Unul din riscurile specificate a fost considerat

- potenţialul militar semnificativ de forţe armate separatiste, susţinute multilateral din exterior. Forţele

separatiste şi cele străine, staţionate ilegal în regiunea de est, au o capacitate operaţională

considerabilă, fiind apte să constituie oricând o forţă de intervenţie, ceea ce ar permite regimului din

stânga Nistrului şi Federaţiei Ruse să-şi promoveze obiectivele strategice. Această capacitate militară

reprezintă o ameninţare majoră la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Un factor complementar de risc îl reprezintă munițiile și armamentul stocat în depozitele de lângă

localitatea Colbasna.2

Hotărârea nr.134 pentru aprobarea Strategiei naționale de apărare reprezintă o continuare a

constatărilor anterioare ale Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova din 2 mai 2017 prin

care s-a statuat drept neconstituțională dislocarea pe teritoriul țării a oricăror trupe sau baze

militare, conduse și controlate de către state străine3. Alte documente juridice care abordează

subiectu prezenței militare a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova sunt: Rezoluția ONU

privind retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii

1 ”Audieri parlamentare: Dialogul în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană s-a dinamizat”, http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/4698/Page/16/language/ro-RO/Default.aspx, Accesat la 23 martie 2019 2 Hotărârea Parlamentului nr. 134 din 19.07.2018 pentru aprobarea Strategiei naționale de apărare şi a Planului de

acțiuni pentru anii 2018–2022, publicat la 03.08.2018,

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=376667, Accesat la 23 martie 2019 3 Hotărârea Curții Constituționale nr. 14 din 02 mai 2017 cu privire la interpretarea articolului 11 din Constituție (neutralitatea permanentă a Republicii Moldova), http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=613&l=ro, Accesat la 23 martie 2019

5

Moldova4; Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în care se menționează expres despre

controlul Federației Ruse în regiunea transnistreană (Ilașcu și alții, cererea nr. 48787/99, Catan și alții

vs Moldova și Rusia, cererile nr. 43370/04, 8252/05, 18454/06; Mozer vs Moldova și Rusia, cererea nr.

11138/10 și altele);

Activitatea Președinției

Referitor la activitatea Președinției, constatăm că problematica drepturilor omului în regiunea

transnistreană nu a fost pe agenda discuțiilor publice.

În perioada de monitorizare, Președintele țării, Igor Dodon a participat la o serie de evenimente

relevante problemei transnistrene. Deși Președintele RM Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul de la

Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, subiectele ce se referă la situația drepturilor omului în regiunea

transnistreană nu au fost abordate, iar mesajul pe care-l transmite Președintele RM de fiecare dată

este același: ”Federația Rusă este un partener strategic al RM în soluționarea problemei Transnistrene.”

În raportul său pentru 2 ani de activitate, Președintele apreciază dreptu un succes faptul semnării

deciziilor protocolare în noiembrie 2017, care, potrivit acestuia, ar fi o dovadă a ”soluționării

problemelor oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.”5 Nu este clar însă rolul Președintelui și în

ce măsură Președenția Republicii Moldova a fost implicată în semnarea, și ulterior executarea acestor

documente.

Pe de altă parte, Consiliul Societății Civile pe lângă Președintele Republicii Moldova s-a întrunit de 3

ori (24 iulie 2018, 21 august 2018 și 15 noiembrie 2018), însă comunicatele privind rezultatele

acestor ședințe nu reflectă în ce măsură sau dacă în general subiectul drepturilor omului în regiunea

transnistreană a fost abordată sau discutată la acest Consiliu.

Activitatea Guvernului

În contextul Rezoluției ONU privind retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine

de pe teritoriul Republicii Moldova, Prim-ministrul Pavel Filip a ținut un discurs în cadrul dezbaterilor

generale ale sesiunii a 73-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Premierul a cerut de

la tribuna ONU, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării, referindu-se și la exercițiile militare

efectuate de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) împreună cu structurile paramilitare

neconstituționale.6 Mai multe detalii despre acțiunile cu caracter militar ale GOTR sunt menționate

în prezentul Raport la secțiunea destinată activității Federației Ruse.

4 ”Adunarea Generală a ONU cere Rusiei retragerea completă și necondiționată a trupelor sale din Republica Moldova”, https://moldova.europalibera.org/a/onu-moldova-rezolutie-retragerea-trupelor-ruse/29314184.html, Accesat la 23 martie 2019 5 ”Raportul Președintelui Republicii Moldova, dl Igor Dodon la 2 ani de activitate”, http://www.presedinte.md/files/media/78696-RAPORT%20FINAL%202.pdf, Accesat la 23 martie 2019 6 ”Pavel Filip, la tribuna ONU: Facem apel la Federația Rusă să înceteze activitățile ilegale și să reînceapă fără întârziere retragerea forțelor militare”, https://gov.md/en/content/pavel-filipwe-appeal-russia-stop-illegal-activities-resume-withdrawal-military-forces, Accesat la 23 martie 2019

6

În această perioadă au fost organizate 2 ședințe ale Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea

țării.7 În cadrul acestora a fost prezentat stadiul actual a procesului de negocieri pentru

reglementarea transnistreană, a fost trecută în revistă activitatea din cadrul platformelor de dialog

existente și realizările înregistrate la implementarea agendei așa-numitului pachet Berlin Plus, au fost

expuse noile inițiative și priorități promovate de către Chișinău și Tiraspol.8

În această perioadă grupurile de lucru ale Chișinăului și Tiraspolului s-au întâlnit de peste 30 de ori,

pe diferite probleme. În 5 dintre ele au fost discutate subiecte privind situația persoanelor cu dizabilități, situația dreptului la educație și documentarea populației din stânga Nistrului.

La ședința Guvernului din 25 iulie 2018 au fost operate ajustări la Hotărârea Guvernului nr. 1160 din

20.10.2016 ,,Privind aprobarea Programului național de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020”

și la Hotărârea Guvernului nr.1164 din 22.10.2016 ,,Cu privire la Programul național de prevenire și

control al infecției HIV/SIDA și infecțiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020”. Potrivit

Guvernului, proiectul vine să soluționeze situația critică din regiunea transnistreană unde proporția

de afectare cu infecții HIV și TB reprezintă 1/3 comparativ cu statisticile constatate pe malul drept al

r. Nistru, iar stocurile disponibile sunt suficiente până în luna august 2018. Proiectul creează cadrul

normativ necesar pentru asigurarea regiunii transnistrene cu medicamentele și dispozitivele

medicale necesare pentru prevenirea, combaterea și tratarea persoanelor ce suferă de aceste maladii

periculoase.9

La 18 septembrie 2018, Vicepremierul Cristina Lesnic a participat la cea de-a 1324-a reuniune a

Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului. Aici au fost abordate

evoluțiile pe marginea hotărârii CtEDO pronunțată în cauza Catan și alții și măsurile ce se impun a fi

întreprinse de către Guvernul Federației Ruse în vederea executării acestei hotărâri.10

La 12 octombrie 2018, după o pauză de peste doi ani, s-au întrunit grupurile de lucru pentru acte de

stare civilă și documentare a populației. Discuțiile s-au axat pe prezentarea noilor modificări în

legislația Republicii Moldova în materie de prestare a serviciilor de acte civilă pentru locuitorii din

stânga Nistrului și mun. Bender, în special introducerea unui nou articol (131) în Legea nr.100/2001

privind actele de stare civilă.11 Despre utilitatea, dar și despre riscurile noului mecanism de

7 Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării este o platformă de lucru ce are menirea de a coordona promovarea de către toate autoritățile publice a unei politici unice pe dimensiunea transnistreană și s-a întrunit pentru a treia oară în acest an. 8 ”Subiecte de actualitate vizând problematica transnistreană analizate de Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării”, https://gov.md/ro/content/subiecte-de-actualitate-vizand-problematica-transnistreana-analizate-de-comisia, Accesat la 23 martie 2019 9 ”Guvernul a aprobat măsuri de susținere a locuitorilor din regiunea transnistreană în vederea asigurării acestora cu medicamente antituberculoase și antiretrovirale, precum și cu dispozitive de diagnostic a tuberculozei și a infecției HIV”, https://gov.md/ro/content/guvernul-aprobat-masuri-de-sustinere-locuitorilor-din-regiunea-transnistreana-vederea, Accesat la 23 martie 2019 10 ”Viceprim-ministrul Cristina Lesnic a participat la reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului”, https://gov.md/ro/content/viceprim-ministrul-cristina-lesnic-participat-la-reuniunea-comitetului-de-ministri-al , Accesat la 23 martie 2019 11 ”La Tiraspol s-au reunit grupurile de lucru pentru acte de stare civilă și documentare a populației”, https://gov.md/ro/content/la-tiraspol-s-au-reunit-grupurile-de-lucru-pentru-acte-de-stare-civila-si-documentare?fbclid=IwAR2yAwwsLU7JqttxYOQdiLjZWM53n12h4RYGZ7_tyKTF-bnLPhHJWmNNoFI, Accesat la 23 martie 2019

7

documentare a populației din stânga Nistrului, Promo-LEX a elaborat o analiză în baza dosarelor pe

care le-au avut în gestiune avocații din cadrul Asociației.12

La 19 decembrie 2018, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova au semnat un memorandum privind

crearea unei platforme trilaterale interguvernamentale în vederea unui schimb de experienţă în

integrarea teritoriilor necontrolate de aceste guverne, şi a unei contracarări a Federaţiei Ruse. 13

Monitorizarea implementării deciziilor protocolare

În perioada de monitorizare, următoarele decizii protocolare pe segmentul drepturilor omului au

avut cele mai importante evoluții.

Realizarea mecanismului din anul 2006 referitor la prelucrarea terenurilor agricole

Mecanismul din anul 2006 presupune ca proprietarii de terenuri agricole de după traseul Râbnița-

Tiraspol vor avea acces la terenurile agricole, doar după ce vor primi certificate anuale de înregistrare

provizorie la administrația raională și orășenească de la Dubăsari.

Revenirea la mecanismul din 2006 nu a înlăturat integral restricțiile în privința dreptului la

proprietate a terenurilor agricole. Or, potrivit constatărilor CtEDO din cauza Sandu și alții vs Moldova

și Rusia (par. 82), condiționarea accesului la terenurile agricole, fie prin încheierea unor contracte de

arendă, fie prin eliberarea unor certificate de folosință temporară, de asemenea reprezintă o limitare,

respectiv o încălcare a dreptului la proprietate.

La 7 noiembrie 2018, Asociația Promo-LEX a organizat o masă rotundă cu tema „Problemele și

perspectivele protecției dreptului la proprietate asupra terenurilor de după traseul Râbnița - Tiraspol”.

Evenimentul a avut loc la Consiliul Raional Dubăsari din satul Coșnița, iar la aceasta au participat

reprezentanți ai autorităților publice locale de nivelul I și II, agenți economici și fermierii care dețin

terenuri agricole după traseul Râbnița - Tiraspol. Ca urmare a discuțiilor avute, s-a identificat că o

parte a terenurilor agricole nu pot fi trecute prin mecanismul care se dorește a fi implementat,

deoarece există mai multe probleme tehnice de documentare a proprietarilor actuali, astfel că în jur

de 800 hectare de teren sunt în proces de documentare.14

Funcționarea școlilor moldovenești care folosesc alfabetul latin

În urma discuțiilor între Chișinău și Tiraspol, administrația Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării în colaborare cu Agenția Servicii Publice (ASP) au admis ca începând cu 1 noiembrie 2018,

elevii și profesorii instituțiilor de învățământ cu predare în limba română din regiunea

transnistreană vor circula în baza carnetelor de elev și legitimațiilor de profesori de tip nou.15

12 Persoanele reprezentate de Promo-LEX au contribuit la modificarea mecanismului legal de documentare a populației din stânga Nistrului, http://ipn.md/ro/dosar-transnistrean/92781, Accesat la 23 martie 2019 13 Ucraina, Georgia şi Republica Moldova semnează un memorandum cu privire la teritorii pe care nu le controlează şi la contracararea Rusiei, https://adevarul.ro/international/europa/ucraina-georgia-republica-moldova-semneaza-memorandum-privire-teritorii-nu-controleaza-contracararea-rusiei-1_5c1b9c7ddf52022f75b2e1a0/index.html?fbclid=IwAR35OlXozjT0C1YQ6esxI66SlYVTpbWacum_duzLQoQvWGJSIkXtdsXHStk 14 ”Situația accesului la terenurile agricole din raionul Dubăsari discutată în cadrul unei întâlniri de lucru la Coșnița 7.11.2018”, https://promolex.md/13751-situatia-accesului-la-terenurile-agricole-din-raionul-dubasari-discutata-in-cadrul-unei-intalniri-de-lucru-la-cosnita/?lang=ro, Accesat la 23 martie 2019 15 ”Liberă circulație pentru elevii și profesorii liceelor din stânga Nistrului”, https://gov.md/ro/content/libera-circulatie-pentru-elevii-si-profesorii-liceelor-din-stanga-nistrului, Accesat la 23 martie 2019

8

Cu toate acestea vom atrage atenția asupra faptului că problemele sistemice existente anterior

oricum nu au fost rezolvate odată cu introducerea acestor mecanisme. Excluderea prevederilor

discriminatorii din prevederile normelor locale, acțiunile de intimidare din partea regimului de la

Tiraspol, sunt probleme care s-au constatat și în această perioadă.

Un exemplu elocvent constituie acțiunile de intimidare a miliției transnistrene, care înainte de

începerea anului școlar 2018-2019 iarăși au avertizat administrațiile școlilor moldovenești să

renunțe la simbolurile Statului RM în timpul festivităților de deschidere a anului școlar: - La gimnaziul din s. Roghi, r-nul Dubăsari au fost prezenți aproximativ 20 de reprezentanți ai

miliției transnistrene, majoritatea îmbrăcați în civil. Unul dintre aceștia s-a apropiat de

directoare și a prevenit-o să nu intoneze imnul de stat și să nu arboreze drapelul țării.

- La Gimnaziul Corjova, r-nul Dubăsari au fost observați cca. 15 milițieni care supravegheau

evenimentul;

- La Liceul Teoretic ”Evrika” din or. Râbnița, au fost prezenți reprezentanți ai structurilor locale.

Activitatea Comisiei Unificate de Control

În a doua jumătate a anului 2018, Comisia Unificată de Control (CUC) s-a întrunit de 23 ori. Analizând

comunicatele de presă emise de CUC, au fost sintetizate următoarele incidente care privesc direct

situația drepturilor omului în regiunea transnistreană:

● La 15 august 2018, o patrulă militară a GOTR a interzis șefului militar superior al Forțelor de

Menținere a Păcii (FMP) al Republicii Moldova și unui reprezentant OSCE accesul la locul de

desfășurare a exercițiilor militare; 16

● La 6 septembrie 2018, angajații subdiviziunilor Agenției Servicii Publice (ASP), inaugurate în

orașele Tiraspol și Râbnița, au fost blocați la posturile de control instalate ilegal de către

structurile de forță transnistrene. Acestora le-au fost perchiziționate automobilele de serviciu,

ridicate actele de identitate, dar și formulare, ștampile și alte rechizite de lucru. Asemenea

incidente s-au produs concomitent la podurile peste râul Nistru Gura Bâcului – Bâcioc și Rezina

– Râbnița;17

● La 3 octombrie 2018, la indicația MGB-ului, reprezentanții miliției din or. Dubăsari au reținut

muncitorii SRL „Contava-Com” din satul Cocieri, în timp ce aceștia efectuau lucrări tehnice în

satul Corjova;18

● La 23 octombrie 2018, contingentul FMP al Federației Ruse fără înștiințare, coordonare și decizia

Comandamentului Militar Întrunit și a Comisiei Unificate de Control, au efectuat în Zona de

Securitate un marș cu tehnică militară și efectivul din subordine; 19

16 ”Militarii ruși patrulează ilegal în Zona de Securitate”, https://gov.md/ro/content/militarii-rusi-patruleaza-ilegal-zona-de-securitate, Accesat la 23 martie 2019 17 ”Delegația Republicii Moldova a reiterat problema liberei circulații în Zona de Securitate”, https://gov.md/ro/content/delegatia-republicii-moldova-reiterat-problema-liberei-circulatii-zona-de-securitate, Accesat la 23 martie 2019 18 ”Cazurile de încălcare a liberei circulații în Zona de Securitate rămân în atenția Delegației Chișinăului în Comisia Unificată de Control”, https://gov.md/ro/content/cazurile-de-incalcare-liberei-circulatii-zona-de-securitate-raman-atentia-delegatiei, Accesat la 23 martie 2019 19 ”Militarii ruși nu respectă procedurile stabilite în Zona de Securitate”, https://gov.md/ro/content/militarii-rusi-nu-respecta-procedurile-stabilite-zona-de-securitate, Accesat la 23 martie 2019

9

● Pe parcursul perioadei de monitorizare, de către reprezentații administrației de la Tiraspol a fost

blocată sporadic activitatea instituțiilor penitenciare amplasate în or. Bender, aflate în

subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Blocarea se realiza în esență prin

deconectarea de la energia electrică, apă potabilă, agentul termic și canalizare.20

Suplimentar, în perioada de monitorizare, au fost observate discuții neconstructive în cadrul

ședințelor CUC. Repetat a existat o rezistență vehementă a reprezentanților Rusiei și administrației

de la Tiraspol privind crearea unui mecanism mai eficient de monitorizare a zonei de securitate.

Mecanism care ar veni să asigure reacționarea operativă a observatorilor și comandamentelor

militare din cadrul Misiunii de Pacificare în cazul acțiunilor nelegitime desfășurate în Zona de

Securitate de către pretinsele structuri de forță și formațiunile paramilitare.

Elaborarea de politici publice cu referire la drepturile omului în regiunea transnistreană

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 295-308 din 10.08.2018 a fost publicată Hotărârea cu

privire la aprobarea Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului (PNADO) pentru anii

2018–2022 (nr. 89, 24 mai 2018). PNADO 2018-2022 vine să asigure continuitatea, extinderea și

realizarea la un nivel mai avansat a măsurilor prioritare stabilite în raport cu regiunea

transnistreană. Documentul prevedea că Guvernul în decurs de 2 luni, va înființa Consiliul Național

pentru Drepturile Omului, responsabil de monitorizarea și evaluarea implementării Planului național

de acțiuni. În termenul stabilit de Hotărâre, Guvernul nu a creat Secretariatul Permanent pentru

Drepturile Omului, care urma să asigure activitatea de secretariat a Consiliului Național pentru

Drepturile Omului.

1.2. EXAMINAREA SITUAȚIEI DREPTURILOR OMULUI DE CĂTRE ORGANELE DE

JURISDICȚIE REGIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO)

În această perioadă, CtEDO a pronunțat 5 hotărâri și a comunicat cel puțin 3 cereri în cauzele în care

s-a invocat violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

La data de 17.07.2018, CtEDO a pronunțat Hotărârea în cauza Mangîr și alții c. Moldovei și Rusiei. În

anul 2006, la momentul depunerii plângerii, reclamanții activau în calitate de ofițeri de poliție în

cadrul Inspectoratului de Poliție Bender. Reclamanții au fost reținuți de către persoane necunoscute

din cadrul Ministerului Securității Naționale RMN. Iar pe durata privării de libertate în perioada 14

iunie 2006 - 23 iunie 2006, în cadrul Izolatorului de detenție provizorie din or. Tiraspol, aceștia au

fost deținuți în condiții inumane de detenție. Curtea a admis plângerile reclamanților și a constatat

violarea articolelor 3, 5 și 13 ale Convenției, ca urmare a privării acestora de libertate în perioada 14

iunie 2006 – 23 iunie 2006 precum și aplicării unui tratament contrar articolului 3, dar și lipsa unui

remediu efectiv privind drepturile încălcate.21

20 ”Noi disensiuni în Comisia Unificată de Control”, https://gov.md/ro/content/noi-disensiuni-comisia-unificata-de-control, Accesat la 23 martie 2019 21 Cererea nr. 50157/06, http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-184655, Accesat la 23 martie 2019

10

Tot la data de 17.07.2018, CtEDO a pronunțat Hotărârea în cauza Sandu și alții c. Moldovei și Rusiei,

reclamanții (1646 de persoane fizice și 3 companii agricole din r. Dubăsari) au deplâns lipsa accesului

la bunurile lor și lipsa unui remediu efectiv ca urmare a interzicerii accesului de către administrația

de facto la terenurile lor, interdicție impusă încă în anul 2004. Mai mult ca atât, în perioada ulterioară,

administrația a condiționat accesul prin semnarea anumitor contracte între proprietari și

administrația de facto. Subliniem faptul că CtEDO a constatat violarea articolului 1 Protocolul 1 al

Convenției, ca urmare a interzicerii accesului proprietarilor la terenuri, precum și pe motiv că

obligarea reclamanților să încheie contracte de arendă a terenurilor cu administrația de la Tiraspol

a fost o măsură ilegală. 22

La data de 18.09.2018, CtEDO a pronunțat Hotărârea în cauza Stomatii c. Moldovei și Rusiei. În anul

2010, fiul reclamantei a fost înrolat forțat într-o structură militarizată din regiunea transnistreană.

În timp ce acesta îndeplinea serviciul militar a fost împușcat de persoane necunoscute. Pentru că

structurile ”RMN” nu au oferit o explicație convingătoare a circumstanțelor legate de moartea lui A.

Stomatii și pentru că au existat deficiențe grave în investigarea faptei de omor, Curtea a constatat că

articolul 2 - dreptul la viață, a fost încălcat atât sub aspect material, cât și sub aspect procesual.23

La aceeași dată, CtEDO a pronunțat Hotărârea în cauza Kolobychko c. Moldovei și Rusiei. Fiul

reclamantului este un alt militar, care în anul 2007 fiind înrolat forțat într-o structură militară din

regiunea transnistreană a decedat în timpul îndeplinirii serviciului militar. Structurile ”RMN” au omis

să ofere pe parcursul anului 2008 informații reclamantului privind mersul anchetei, astfel l-au lipsit

pe ultimul de posibilitatea de a-și apăra interesele legitime. Curtea a constatat violarea art. 2 sub

aspect procedural ca urmare a omisiunii administrației de la Tiraspol de a oferi informații privind

mersul procedurilor penale, și astfel l-au lipsit pe reclamant de o investigație efectivă.24

La data de 23.10.2018, CtEDO a pronunțat Hotărârea în cauza Bobeico și alții c. Moldovei și Rusiei. Pe

parcursul anului 2004, reclamanții - 10 elevi și directoarea Gimnaziului Internat pentru copii orfani

din or. Bender, au fost intimidați și supuși altor tipuri de presiuni, cu scopul de a renunța să mai

învețe în instituția de învățământ cu predarea în limba română.

Curtea a conchis că acțiunile întreprinse de structurile RMN au urmărit scopul de a determina

renunțarea la învățarea în limba maternă și că aceste acțiuni nu au urmărit un scop legitim. Astfel, a

fost constatată încălcarea dreptului la educație în privința celor 10 elevi, menținând constatările din

cauza Catan, deoarece dreptul la educație a fost încălcat în aceeași perioadă. 25

CtEDO a comunicat la 27.08.2018 cauza Petru Oprea și alții vs. Moldova și Rusia (cererea nr.

36545/06). Cauza se referă la plângerile unui număr de 57 de proprietari de terenuri agricole, aflate

în raionul Dubăsari. Reclamanții sunt rezidenți şi locuitori ai localității Molovata Nouă, situată pe

malul stâng al Nistrului şi dețin cote de teren în apropierea satului.

22 Cererea nr. 21034/05 și alții 7, http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-184651, Accesat la 23 martie 2019 23 Cererea nr. 69528/10, http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-186322 , Accesat la 23 martie 2019 24 Cererea nr. 36724/10, http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-186321 , Accesat la 23 martie 2019 25 Cererea nr. 30003/04, http://hudoc.echr.coe.int/eng/?i=001-187234 , Accesat la 23 martie 2019

11

La aceeași dată a fost comunicată cauza V.I. vs Moldova și Rusia (cererea nr. 63750/17). Cauza vizează

ilegalitatea acțiunilor „autorităților” de la Tiraspol, care au admis ingerințe grave în dreptul la

respectarea vieții private. Reclamantul, cetățean al Republicii Moldova, susține că prin indicarea în

„livretul militar” emis de administrația de la Tiraspol a informației medicale accesibile persoanelor

terțe, se încalcă principiul privind nedivulgarea secretului medical, protecția datelor cu caracter

personal, ceea ce constituie o limitare nejustificată a dreptului la viața privată contrar prevederilor

art. 8 al Convenției.26

CtEDO a comunicat la 11.10.2018 cauza Mustea vs Moldova și Rusia (cererea nr. 83954/17).

Reclamantul este un fost funcționar din cadrul administrației orășenești din nordul regiunii

transnistrene. Acesta a invocat la CtEDO violarea drepturilor sale prevăzute de art. 3 CEDO (detenție

în condiții inumane și lipsa asistenței medicale), art. 5 CEDO (libertatea și siguranța persoanei) și

art.13 (lipsa unui remediu efectiv la nivel național). 27

Activitatea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia

de la Veneția)

Comisia de la Veneția a adoptat la 22.10.2018 un aviz în privința Legii cu privire la prevenirea și

combaterea terorismului. Comisia de la Veneția a constatat că definiția de „activități teroriste“ are un

caracter mult prea general și ridică următoarea întrebare: ”Legea intenționează să acopere situația

din Transnistria - o parte a teritoriului Republicii Moldova, de facto controlată de un guvern

separatist?”28 Întrebarea cu privire la previzibilitate legii este una mai mult decât relevantă, or în

lipsa unei reglementări clare privind teritoriul din stânga Nistrului s-ar putea pune un semn de

egalitate între terorism și separatism. Astfel nu va fi clar dacă anume aceasta este intenția

legiuitorului.

Activitatea Organizației Națiunilor Unite (ONU)

La 10 august 2018, Comitetul ONU Împotriva Torturii a solicitat Federației Ruse ca prin intermediul

negocierilor în formatul 5 + 2 să încurajeze adoptarea unor măsuri eficiente de prevenire și

combatere a torturii și a altor rele tratamente, ținând cont de vacuumul legal care s-a creat în

regiunea transnistreană. Comitetul a confirmat obligația Federației Ruse în conformitate cu art.2 și

16 ale Convenției (CAT ONU) în a preveni și a combate tortura și alte rele tratamente în regiunea

transnistreană a Republicii Moldova asupra căreia exercită control efectiv29

În cadrul revizuirii Federației Ruse,30 CAT ONU în premieră a atrasă atenția Guvernului rus asupra

obligațiunii sale extrateritoriale în a preveni și a combate tortura și alte rele tratamente în regiunea

transnistreană a Republicii Moldova, deoarece exercită controlul efectiv asupra acestui teritoriu și

asupra administrației de la Tiraspol.

Această concluzie a Comitetului a fost posibilă datorită constatărilor și recomandărilor formulate de

26 ”Curtea Europeană a comunicat guvernelor Moldovei și Federației Ruse încă două cauze”,

https://promolex.md/13085-curtea-europeana-a-comunicat-guvernelor-moldovei-si-federatiei-ruse-inca-doua-

cauze/?lang=ro, Accesat la 23 martie 2019 27 ”Injustiția din regiunea transnistreană, în atenția CtEDO”, https://goo.gl/s9Zrg1 , Accesat la 23 martie 2019 28 Avizul Comisiei de la Veneția nr. 936/2018 referitor la Legea privind prevenirea și combaterea terorismului, https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2018)024-e, Accesat la 23 martie 2019 29 Observațiile Finale a Comitetului (UN CAT) https://bit.ly/2G2dJVw, Accesat la 23 martie 2019 30 Revizuirea Federației Ruse la CAT - sesiunea 64-a a Comitetului https://bit.ly/2ujCXWz, Accesat la 23 martie 2019

12

Promo-LEX și OMCT31 în raportul prezentat Comitetului în cadrul sesiunii de revizuire a Federației

Ruse.32

Activitatea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)

La 11 iulie 2018, Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa a

reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii

Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii în una civilă cu mandat

internațional.33

În cadrul celei de-a 25-a reuniuni a Consiliului de Miniștri al OSCE, care a avut loc la Milano pe 07

decembrie 2018, a fost adoptată Declarația cu privire la evoluțiile procesului de reglementare a

conflictului transnistrean în formatul „5+2”. Documentul reafirmă poziția fermă a statelor participante

ale OSCE de a identifica o soluție comprehensivă, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean.

Soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale

recunoscute la nivel internațional, cu determinarea unui statut special pentru regiunea

transnistreană, în măsură să garanteze respectarea drepturilor inalienabile, politice, economice și

sociale ale populației.34

Activitatea Uniunii Europene

La 5 decembrie 2018, 89 de organizații printre care și Asociația Promo-LEX au subsemnat apelul

către Consiliul Afacerilor Externe al UE în vederea susținerii adoptării „Legii Magnitsky” la nivelul

Uniunii Europene pentru a combate gravele violări ale drepturilor omului.35

La 14 martie 2019, Parlamentul European a votat Rezoluția prin care solicită instituirea unui regim

de sancțiuni la nivelul Uniunii Europene pentru a impune înghețarea activelor și interzicerea vizelor

pentru persoanele implicate în violări grave ale drepturilor omului. Lista va include actorii statali și

ne-statali care au contribuit direct, financiar sau prin acte de corupție sistemică, la astfel de abuzuri

și crime internaționale.36

1.3. AUTORITĂȚILE FEDERAȚIEI RUSE

Influență politică în regiunea transnistreană. La 09.09.2018, în Federația Rusă au fost organizate

alegeri parlamentare noi pentru alegerea deputaților în Duma de Stat a Federației Ruse. Ca urmare a

deciziilor unilaterale ale Federației Ruse, au fost deschise șase secții de votare pe teritoriul Republicii

Moldova, dintre care trei în regiunea transnistreană, în Dubăsari, Dnestrovsk și Tiraspol. Aparent, nu

31 http://www.omct.org/cat/civil-society-participation/, Accesat la 23 martie 2019 32 Raportul Promo-LEX și OMCT (UN CAT), https://bit.ly/2TmsDa8, Accesat la 23 martie 2019 33 Declarația Adunării Parlamentare OSCE de la Berlin reafirmă sprijinul deplin pentru soluționarea conflictului din regiunea transnistreană, https://bit.ly/2Whyujd, , Accesat la 23 martie 2019 34 ”Consiliul Ministerial al OSCE salută efortul Guvernului de la Chișinău în dosarul transnistrean”, https://gov.md/ro/content/consiliul-ministerial-al-osce-saluta-efortul-guvernului-de-la-chisinau-dosarul-transnistrean, , Accesat la 23 martie 2019 35 Scrisoare deschisă a ONG-urilor privind susținerea ”Legii Magnitsky”, https://bit.ly/2QC0Bud, Accesat la 23 martie 2019 36 Rezoluția privind instituirea unui regim de sancțiuni la nivelul Uniunii Europene, https://bit.ly/2UCd8fK, Accesat la 23 martie 2019

13

a existat acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, iar o reacție publică a întârziat

să apară.37

Suportul economic pentru regiunea transnistreană. La 19.12.2018, administrația de facto de la

Tiraspol a primit o nouă tranșă de bani din Federația Rusă cu titlu de ajutor umanitar. Amintim că

începând cu anul 2008, Rusia expediază de două ori pe an ajutor umanitar sub forma mijloacelor

bănești. În jur de 146 mii persoane beneficiază de aceste mijloace bănești. Beneficiari pot fi

persoanele care primesc pensie transnistreană ori persoanele care primesc pensie potrivit altui stat,

dar locuiesc permanent în regiunea transnistreană. 38

Influență militară în regiunea transnistreană. Exercițiile militare ale Grupului Operativ al

Trupelor Ruse (GOTR) au continuat și în perioada monitorizată. Începând cu luna martie 2018,

acestea sunt anunțate public de către Statul Major al Districtului Militar Vest al Federației Ruse pe

site-ul acestuia.39

Militarii din cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) continuă să promoveze și să implice

populația din regiune în activități cu caracter militar, astfel aceștia au deschis în luna iulie 2018,

prima ”tabără militar-patriotică, Steaua Roșie” pentru copii care vor studia discipline militare.40

În lunile august, septembrie și octombrie 2018, GOTR împreună cu forțele paramilitare transnistrene

au desfășurat exerciții militare de amploare în regiunea transnistreană.41 La 14 august 2018, pe

malul stâng al Nistrului, în regiunea plajei din s. Târnauca, raionul Slobozia și în apropiere de podul

de pietoni de peste r. Nistru din or. Tiraspol, „a fost stabilită concentrarea tehnicii blindate de tip TAB

(,,БТР70”) și a autocamioanelor militare fără numere de înmatriculare și însemne de apartenență.

Potrivit CUC, se auzeau bine motoarele blindatelor, iar tehnica și echipamentul militar special au fost

observate intrând în apele râului Nistru. 42

În perioada 23-27 octombrie 2018, militarii din GOTR au încheiat pregătirile finale pentru exercițiile

din Zona de Securitate și au efectuat un marș pe o distanță de 25 de kilometri atât prin localități cât

și pe terenurile din apropierea acestora. 43

Mesajul care îl adresează în mod continuu Federația Rusă este unul contradictoriu. Oficial, se afirmă

că regiunea transnistreană este teritoriul Republicii Moldova, iar Federația Rusă respectă

integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Pe de altă parte se observă că Federația

Rusă continuă să-și mențină controlul politic, economic și militar în regiune, fără a coordona și

37 ”Organizarea parlamentarelor noi în Rusia confirmă controlul rus în stânga Nistrului, expert”, http://ipn.md/ro/dosar-

transnistrean/93474, Accesat la 23 martie 2019 38 ”În regiunea transnistreană a ajuns ajutorul umanitar rus pentru pensionari”, http://gov-pmr.org/item/13695, Accesat la 23 martie 2019 39 ”Grupul Operativ al Trupelor Ruse din regiunea transnistreană pregătește tehnica militară pentru exercițiile de depășire a obstacolelor acvatice”, https://structure.mil.ru/structure/okruga/west/news/more.htm?id=12190813@egNews, Accesat la 23 martie 2019 40 ”În regiunea transnistreană a fost deschisă în premieră o tabără pentru copii militarilor”, https://structure.mil.ru/structure/okruga/west/news/more.htm?id=12185156@egNews, Accesat la 23 martie 2019 41 Expert | Exerciții militare de amploare în Transnistria, cu participarea a 1.000 de militari din cadrul GOTR https://bit.ly/2TNF3gy, Accesat la 23 martie 2019 42 ”Reacția Chișinăului la exercițiile militare din regiunea transnistreană cu forțarea râului Nistru”, https://bit.ly/2TOEAut, Accesat la 23 martie 2019 43 ”Marș al autovehiculelor și tehnicii blindate în Zona de Securitate, pregătit de trupele ruse din stânga Nistrului”, https://bit.ly/2Ofwl4L , Accesat la 23 martie 2019

14

comunica activitatea sa cu autoritățile constituționale. Acest control este exercitat contrar dreptului

internațional și documentelor bilaterale semnate de către Rusia și Moldova. Într-o astfel de situație,

este foarte dificil de a responsabiliza administrația de facto a regiunii și de a solicita

1.4. ADMINISTRAȚIA DE FACTO A REGIUNII

În raportul precedent menționam despre reținerea mai multor persoane în urma participării la protestul din 2 iunie 2018, organizat la Tiraspol. Ca urmare a acestor acțiuni, instanțele de judecată locale au aplicat sancțiuni sub formă de amendă și arest contravențional la cel puțin 11 participanți ai întrunirii pașnice.

În ceea ce privește organizatorul întrunirii - Oleg Horjan, lider al partidului comuniștilor din regiune, a fost condamnat la 2 noiembrie 2018, la 4 ani și 6 luni privațiune de libertate, pentru presupusa infracțiune de „acțiuni violente împotriva unei persoane publice/reprezentantului puterii”. Ulterior, recursul său a fost respins, iar sentința a fost menținută la 28 decembrie 2018 printr-o altă decizie a aceleiași instanțe.

În prezent, Oleg Horjan este deținut în penitenciarul Hlinaia din Tiraspol, în condiții care sunt

calificate drept inumane și degradante potrivit constatărilor Comitetul European pentru Prevenirea

Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante și raportorilor speciali care au

vizitat regiunea transnistreană.

15

2. PROBLEME ACTUALE

2.1. Transmiterea informațiilor cu caracter personal de către autoritățile

constituționale ale Republicii Moldova administrației de facto de la Tiraspol

încalcă drepturile omului

Transmiterea datelor cu caracter personal de la autoritățile constituționale către diverse structuri

ale administrației de facto de pe teritoriul țării reprezintă o practică mai veche și ilegală, astfel de

acțiuni fiind destul de complicat sau chiar imposibil de demonstrat.

Unul dintre primele cazuri demonstrate în acest sens a fost cel al familiei lui Vitalie Eriomenco, om

de afaceri din regiunea transnistreană. În ianuarie 2012, întru executarea interpelării structurilor

ilegale de la Tiraspol, un colaborator al MAI a dezvăluit şi a transmis structurilor neconstituționale

de la Tiraspol informaţii cu caracter personal ale tuturor membrilor familiei Eriomenco, în special:

fişele personale, extrasele din registrul cadastral al bunurilor imobile etc.

În același an, a fost efectuat primul pas în explicarea juridică a acestei colaborări. Consiliul Superior

al Magistraturii în aprilie 2012 a adoptat o Hotărâre prin care a declarat inacceptabilă orice

colaborare sub aspect juridic cu structurile de la Tiraspol.44

Ulterior, în anul 2014 Curtea Supremă de Justiție a recunoscut ilegalitatea acțiunilor colaboratorului

care a transmis date cu caracter personal unor structuri neconstituționale de pe teritoriul țării.

Totodată, CSJ a obligat MAI să-i plătească familiei lui Vitalie Eriomenco despăgubiri în valoare de 192

mii de lei, deoarece a divulgat ilegal datele cu caracter personal structurilor ilegale de la Tiraspol.45

Ulterior, în anul 2017, Asociația Promo-LEX a fost sesizată de mai multe persoane care nu-și puteau

perfecta pașapoartele Republicii Moldova, fiind invocat motivul existenței cazierelor judiciare. ASP

își justifica pe atunci refuzul de a elibera actele prin faptul că există informații provenite de la

structurile neconstituționale din stânga Nistrului, care se regăseau în „Registrul informației

criminalistice și criminologice” (RICC), gestionat de structurile constituționale ale MAI.

Avocații Promo-LEX au sesizat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

(CNPDCP) pentru a verifica legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal, existând dubii privind

veridicitatea informațiilor din RICC. În procesul de examinare a sesizării s-a demonstrat că, în

perioada anilor 1991-2005, MAI a prelucrat date cu caracter personal provenite de la structurile

neconstituționale. După anul 2005 datele cu caracter personal nu mai erau prezentate de structurile

din regiunea transnistreană. Însă datele cu caracter personal luate la evidență în perioada anilor

44 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la demersul domnului Oleg Efrim, ministru al Justiţiei,

referitor la opinia asupra adresării domnului Eugen Carpov, viceprim-ministru, pe marginea abordării unor probleme de

natură juridică, https://csm.md/files/Hotaririle/2012/14/209-14.pdf, Accesat la 23 martie 2019 45 Încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-1468/14 din 14 mai 2014, http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=9844, Accesat la 23 martie 2019

16

1991-2005 continuă să existe în RICC, astfel persoanele care se regăsesc în aceste baze sunt

considerate ca fiind sub urmărire penală sau cu antecedente penale, fapt ce încalcă drepturile lor.

Ca urmare, la 16 noiembrie 2018, CNPDCP a adoptat două decizii care reflectă consecințele

colaborării între autoritățile constituționale și administrația de facto de la Tiraspol. CNPDCP a

constatat că, stocarea informațiilor provenite de la entități din stânga Nistrului reprezintă o violare

a legislației în vigoare, deoarece autoritățile constituționale (Ministerul Afacerilor Interne – MAI) nu

pot garanta și/sau legitima temeinicia și veridicitatea acestor informații.46

CNPDCP a constatat încălcarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, a decis

că prelucrarea în mod automatizat a unor categorii speciale de date ale cetățenilor Republicii

Moldova, în baza unor informații provenite de la entități neconstituționale, reprezintă nerespectarea

principiilor de protecție a drepturilor persoanelor fizice. CNPDCP a stabilit că aceste ilegalități

cauzează o limitare în exercițiul drepturilor și libertăților cetățenilor, în special se manifestă prin

imprecizii la eliberarea cazierelor sau a certificatelor judiciare și implicit la eventuale prejudicii care

decurg din aceasta. CNPDCP a dispus că MAI trebuie să distrugă informațiile stocate ce îi vizează pe

cetățeni. În termen de 10 zile MAI urma să notifice CNPDCP despre măsurile întreprinse în acest sens.

MAI a emis la 29 martie 2018 Ordinul nr. 108 prin care a fost stabilit că „la perfectarea actelor se ia

în calcul doar informația emisă de către organele constituționale ale Moldovei”. Totuși, considerăm

că acest mecanism nu remediază problemele informațiilor stocate în RICC în perioada anilor 1991-

2005, ceea ce presupune imperativitatea executării deciziilor CNPDCP de către MAI.

Între timp, pe rolul instanțelor de judecată se află alte cauze care privesc schimbul de informații, în

special când autoritățile constituționale au transmis informații structurilor de la Tiraspol. O astfel de

situație se referă la transmiterea de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) unei structuri

de la Tiraspol date cu caracter personal ale persoanelor care erau pensionari sau urmau să

beneficieze de pensii pentru limită de vârstă.

Ca urmare a sesizării avocaților din cadrul Asociației Promo-LEX în cazul Polinei Iurco, CNPDCP a

adoptat o decizie în anul 2016, prin care a constatat ilegalitatea acțiunilor săvârșite de CNAS. CNAS

a contestat-o în instanța de judecată și la 20 noiembrie 2018, Curtea de Apel a emis o decizie

definitivă, prin care a reiterat ilegalitatea transmiterii datelor cu caracter personal de către CNAS

structurilor similare de la Tiraspol. Prin aceeași decizie au fost reamintite principiile de protecție a

datelor cu caracter personal, mai ales în contextul unui schimb de informații cu structurile

neconstituționale. Astfel, orice dezvăluire de date cu caracter personal către entitățile din stânga

Nistrului, care acționează în afara câmpului legal al Republicii Moldova, reprezintă o gravă încălcare

a principiilor de protecție a datelor cu caracter personal.47

46 ”Datele cu caracter personal provenite de la structurile neconstituționale de la Tiraspol sunt stocate ilegal de către autoritățile constituționale și urmează a fi radiate din Registrul de Stat al Republicii Moldova”, https://bit.ly/2TZv0BC, Accesat la 23 martie 2019 47 Încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-229/19, http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=49799, Accesat la 23 martie 2019

17

2.2. Restrângerea spațiului societății civile

Societatea civilă joacă un rol esențial în promovarea și apărarea drepturilor omului, proceselor

democratice, asigurarea, menținerea păcii și securității în ”zonele gri”.48 Crearea unui mediu favorabil

și lipsit de presiune pentru societate civilă este extrem de importantă pentru orice societate, inclusiv

pentru teritorii controlate de regimuri nerecunoscute, implicit în astfel de situații locuitorii sunt

supuși unor riscuri suplimentare. Atunci când societatea civilă este redusă la tăcere prin amenințări,

campanii de persecuție sau de denigrare, o evaluare obiectivă a situației drepturilor omului devine

dificilă sau chiar imposibilă. Deseori, societate civilă reprezintă unica sursă de informare privind

situația reală a drepturilor omului în ”zonele gri”, iar lipsa de protecție a societății civile echivalează

cu un eșec total în protecția drepturilor omului.

Din 2015 încoace, mediul de activitate al societății civile în regiunea transnistreană devine tot mai

ostil, iar presiunile au luat forme diversificate: utilizarea interdicțiilor de călătorie împotriva

apărătorilor drepturilor omului și intimidarea de către reprezentanții Serviciului de securitate (KGB

sau MGB); denigrarea publică a imaginii societății civile, amenințarea conducătorilor ONG-urilor de

către reprezentanții MGB, inițierea dosarelor penale. De regulă, activitatea organizațiilor

neguvernamentale este urmărită, controlată sau monitorizată pentru a împiedica orice discuții

libere. Au fost înregistrate numeroase cazuri de intimidare pentru a preveni implicarea locuitorilor

în discutarea sau abordarea unor subiecte delicate, din perspectiva administrației care controlează

acest teritoriu.49

Unii din reprezentanții societății civile din regiune nu au libertate în a denunța acțiunile de intimidare

din partea administrației. Deseori, nu cunosc până unde este limita ingerinței admisibile în activitatea

apărătorilor și ai altor subiecți ai societății civile. Astfel, remarcăm degradare continuă a mediului

societății civile, iar în aceste condiții ONG-urile vocale riscă să dispară. Practicile de intimidare și

control excesiv din partea administrației de facto a regiunii sunt diverse și în ultimul timp sunt

adaptate la cele din Federației Ruse.

Astfel, în a doua jumătate a anului 2018 s-au confirmat îngrijorările privind riscurile unor noi

reglementări privind organizațiile necomerciale din regiunea transnistreană, îngrijorări enunțate în

raportul precedent.50

Din noiembrie 2018, condițiile de activitate a ONG-urilor devin și mai dure, astfel încât să crească și

mai mult presiunea și controlul asupra ONG-urilor, să minimalizeze și să oprească orice impact al

activității lor. Astfel, la 18 noiembrie 2018 a fost adoptată Hotărârea privind introducerea

modificărilor și completărilor la Decretul Guvernului ”RMN” din 30 iulie 2018 nr. 259 "Cu privire la

forma și termenul limită pentru raportarea surselor de finanțare de către asociațiile obștești". Prin

48 “Zonele gri” - teritorii ale Statelor care se află sub controlul autorităților de facto, http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-EN.asp?fileid=25168&lang=en, Accesat la 23 martie 2019 49 ALTERNATIVE REPORT to the UN Human Rights Committee regarding Moldova’s third Periodic report regarding the implementation of International Covenant on Civil and Political Rights https://promolex.md/wp-content/uploads/2016/09/Raport-CCPR-eng-1.pdf, Accesat la 23 martie 2019 50 RAPORT | Drepturile Omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, ianuarie – iunie 2018, https://bit.ly/2HGOuqS, Accesat la 23 martie 2019

18

aceste amendamente, ONG-urile sunt obligate să raporteze structurilor fiscale de la Tiraspol nu doar

informații privind volumul finanțărilor ci și informații privind programele și acțiunile planificate

pentru a fi implementate pe teritoriul regiunii transnistrene.51

Cazul Centrului informațional de drept Apriori

Prima organizație în privința căreia a fost aplicat mecanismul de ”purificare a societății civile” sau

eliminarea ONG-urilor indezirabile este cazul Centrului Informațional de drept Apriori,52 organizație

necomercială din regiunea transnistreană a cărei misiune este promovarea drepturilor omului pe

acest teritoriu.

La 1 noiembrie 2018, în temeiul noii legi despre ”ONG-uri”, Apriori a fost supus unui control de către

Procuratura locală. La 19 decembrie 2018, Procuratura a emis prescripția sa prin care a acuzat ONG-

ul de încălcarea Legii despre ”ONG-uri” (art.2 p.7) și anume de faptul că în perioada anilor 2016-2017

au fost finanțați din fonduri străine și că în a doua jumătate a anului 2018 au desfășurat activități

privind situația jurnaliștilor în regiune, calificate de Procuratură drept ”activități politice”: a)

Expoziția ”Mass-media sub presiunea a trei atmosfere: Smirnov, Șevciuk, Krasnoselskii”53; b)

Prezentarea cercetării ”Sistemul electoral: analiza și perspectivele pentru Transnistria”.54

În rezultatul acestui control, Centrul Apriori a fost somat de către Procuratură să ”elimine fără

întârziere încălcarea legii" și să ia măsuri pentru a preveni astfel de încălcări pe viitor prin abținerea

sa de la angajarea în activități politice pe teritoriul regiunii transnistrene. Despre măsurile

întreprinse, Centru Apriori a fost obligat să informeze în scris Procuratura.55

Această somație a Procuraturii a fost contestată de către Centrul Apriori în instanțele locale de

judecată. Potrivit declarațiilor reprezentanților Centrului, la examinarea cauzei nu au fost asigurate

garanțiile unei justiții echitabile. La 14 februarie 2019, contestația Centrului Apriori a fost respinsă.

Este important de reținut faptul că neexecutarea Prescripției Procuraturii din 12 decembrie 2018,

implică lichidarea organizației.56

La 8 ianuarie 2019, Organizația neguvernamentală ”People in Need” a făcut un apel către autoritățile

de facto din regiune să protejeze drepturile și libertățile fundamentale ale omului în conformitate cu

standardele și spiritul dreptului internațional, în loc să acționeze în mod activ împotriva lor.57

51 Hotărârea nr.259 din 30 iulie 2018 privind raportarea surselor de finanțare http://gov-pmr.org/item/13519 ; Hotărârea din 23 noiembrie 2018 privind modificarea Hotărârii nr. 259 https://bit.ly/2HvKHgC, Accesat la 23 martie 2019 52 ”Centrul Informațional și juridic Apriori”, https://apriori-center.org/about/, Accesat la 23 martie 2019 53 ”Săptămâna libertății de exprimare-2018”, https://bit.ly/2UIBpRF 54 Prezentarea cercetării ”Sistemul electoral: analiza și perspectivele pentru Transnistria” https://bit.ly/2WdU2x9 ; Video https://www.facebook.com/club19pmr/videos/2243264209254566/, Accesat la 23 martie 2019 55 ”Activitatea politică” pe exemplu ONG-ului ”Apriori” https://apriori-center.org/opiti-na-apriori/, Accesat la 23 martie 2019 56 ”Activitatea politică” pe exemplul ONG-ului ”Apriori”, https://apriori-center.org/opiti-na-apriori/#_ftn111, Accesat la 23 martie 2019 57 ”Transnistria: Discussion as a crime?”, https://www.clovekvtisni.cz/en/transnistria-discussion-as-a-crime-5561gp, Accesat la 23 martie 2019

19

Amintim că atât în privința acestei Legi a ”ONG-urilor”, cât și în privința mediului în care activează

societatea civilă din regiunea transnistreană, Raportorul Special al ONU Michel Forst s-a arătat destul

de îngrijorat. Astfel că la 28 februarie 2018, Raportorul Special al ONU Michel Forst a prezentat, în

cadrul celei de-a 40-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, observațiile sale finale,

declarând că: „în regiunea transnistreană, legislația privind organizațiile non-profit provoacă

îngrijorări serioase, iar apărătorii drepturilor omului uneori nu simt că operează într-un mediu sigur și

permisiv”. Raportorul special a primit mai multe informații cu privire la supravegherea apărătorilor

drepturilor omului de către așa-numitele servicii de Securitate din regiunea transnistreană și

autoritățile de aplicare a legii. Activitatea apărătorilor drepturilor omului este adesea percepută de

către autorități drept subversivă, iar motivele de securitate au fost uneori folosite pentru a limita

activitățile lor.58

Aproape în aceeași perioadă, constatări similare a fost făcute de un alt expert al ONU, Dl. Thomas

Hammarberg, care în rezultatul vizitei sale din iunie 2018 s-a arătat serios îngrijorat de

amendamente ”legislative” care limitează activitățile ONG-urilor în regiunea transnistreană și de

intimidările asupra acestora din parte agenților de securitate din regiune. Expertul a îndemnat

regimul de la Tiraspol să revizuiască acele dispoziții „legale” care intimidează societatea civilă și

limitează activismul în promovarea drepturilor omului și să înceteze practica ”discuțiilor” de rutină

a ”agenților de securitate” cu reprezentanții ONG-urile active.59

Mai grav este că această Lege poate afecta orice ONG din regiunea transnistreană, deoarece fără o

finanțare din străinătate, aceste ONG-uri sunt în imposibilitate de a activa, de a se dezvolta

organizațional, iar alte resurse interne nu există. Mai mult decât atât, potrivit acestei Legi, ONG-urile

în cauză practic nu vor putea desfășura activități publice pentru a promova anumite schimbări,

lucruri firești pe care trebuie să le facă orice organizație, deoarece mereu vor fi calificate drept

”activități politice” interzise le Legea dată.

Atacurile la adresa Promo-LEX continuă

De cca. 4 ani accesul reprezentanților Asociației ”Promo-LEX” rămâne restricționat în localitățile din

stânga Nistrului. Constatăm lipsa de progres în îmbunătățirea spațiului de activitatea a societății

civile în regiunea transnistreană, și degradarea considerabilă a drepturilor omului în regiunea

transnistreană a RM.60

58 ”Mecanismul național de protecție a apărătorilor drepturilor omului, tot mai necesar”, https://promolex.md/14674-mecanismul-national-de-protectia-a-aparatorilor-tot-mai-necesar/?lang=ro, Accesat la 23 martie 2019 59 Follow-up Reporton Human Rightsin the Transnistrian Region http://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/docs/Follow-up_Report_TH_2018.pdf , Accesat la 23 martie 2019 60 Freedom in the World 2018 (Transnistria profile) https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2018/transnistria; Freedom in the World 2017 (Transnistria profile) https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2017/transnistria; , Accesat la 23 martie 2019

20

În pofida declarațiilor și apelurilor Raportorilor Speciali ai ONU61 și a altor instituii internaționale62

și naționale63 cu privire la asigurarea desfășurării activității legitime a reprezentanților Promo-LEX

în regiunea transnistreană fără obstacole, hărțuire sau persecuție de orice fel, atacurile împotriva

Promo-LEX continuă și astăzi. În perioada de referință au apărut mai multe articole și reportaje

denigratoare difuzate de principalele canale media ”oficiale” ale administrației de facto din Tiraspol64

printre care ”Первый приднестровский канал” 65 și ”Новости Приднестровья”.

Astfel, în lumina unor tendințe îngrijorătoare, Asociația Promo-LEX îndeamnă reprezentanții

comunității internaționale, mediatorilor şi observatorilor în procesul de negocieri din formatul 5+2,

să susțină societatea civilă și să solicite Guvernului RM să depună o mai mare diligență în vederea

creării unor mecanisme de protecție a apărătorilor drepturilor omului care activează în zonele de

conflict sau post-conflict. Promo-LEX solicită reprezentanților administrației transnistrene de la

Tiraspol să oprească acțiunile de denigrare a activității organizațiilor neguvernamentale și a

apărătorilor drepturilor omului.

Administrația de facto din regiunea transnistreană a Republicii Moldova continuă să accepte și

tolerează realizarea doar a proiectelor cu caracter preponderent social și umanitar. Anume astfel de

proiecte sunt salutate și încurajate, pentru că ele vin să rezolve o parte din problemele categoriilor

vulnerabile, cu resursele donatorilor străini. În același timp, resursele locale se cheltuite pentru

numeroase antrenamente militare și implicarea locuitorilor regiunii, inclusiv a tinerilor, în activități

de promovare și propagandă militară. Pe de altă parte, orice activități sau proiecte de promovare a

drepturilor politice, economice, culturale sau sociale, sunt considerate activități ce implică

organizațiile neguvernamentale din Transnistria în activitate politică. Considerăm că, în aceste

circumstanțe, situația reală a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului nu poate fi nici

înțeleasă, nici îmbunătățită. Atât societatea civilă și presa, de pe ambele maluri ale Nistrului, cât și

autoritățile constituționale și instituțiile internaționale, implicate sau interesate de rezolvarea

problemei transnistrene, trebuie să-și schimbe abordarea. Strategiile realizate în ultimii 10 ani au

avut doar rezultate negative pentru locuitorii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

61 ONU (Geneva): Cazul Promo-LEX în vizorul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, https://promolex.md/1908-onu-geneva-cazul-promo-lex-in-vizorul-consiliului-onu-pentru-drepturile-omului/?lang=ru, Accesat la 23 martie 2019 62 ”Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cere o mai bună protecție pentru apărătorii drepturilor omului și ONG-uri”, https://promolex.md/1637-adunarea-parlamentara-a-consiliului-europei-cere-o-mai-buna-protectie-pentru-aparatorii-drepturilor-omului-si-ong-uri/?print=print&lang=ro, Accesat la 23 martie 2019 63”Mecanismul național de protecție a apărătorilor drepturilor omului, tot mai necesar” https://promolex.md/14674-mecanismul-national-de-protectia-a-aparatorilor-tot-mai-necesar/?lang=ro ; Necesitatea fortificării sistemului de protecție a dreptului omului în regiunea transnistreană a fost discutată la a 26-a sesiune a Grupului de lucru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (HRC) pentru EPU https://promolex.md/3999-necesitatea-fortificarii-sistemului-de-protectie-a-dreptului-omului-in-regiunea-transnistreana-a-fost-discutata-la-a-26-a-sesiune-a-grupului-de-lucru-al-consiliului-onu-pentru-drepturile-omului-hrc/?lang=ro, Accesat la 23 martie 2019 64 ”Ucigașul de state s-a îndreptat spre Transnistria”, https://rusvesna.su/news/1534510678; ”Cine și de ce finanțează organizațiile necomerciale din Moldova? Istoria Promo-LEX” https://www.youtube.com/watch?v=SZweKaZvVy0; Cum să ne protejăm de ”apărătării drepturilor omului” sau Cine finanțează Promo-LEX?” https://novostipmr.com/ru/news/18-12-17/kak-zashchititsya-ot-pravozashchitnikov-ili-kto-finansiruet, Accesat la 23 martie 2019 65 ”Televiziunea de stat RMN” https://tv.pgtrk.ru/ru/about ; ”Știrile Transnistria – agenția de informare oficială RMN” - https://novostipmr.com/ru/news/18-12-17/kak-zashchititsya-ot-pravozashchitnikov-ili-kto-finansiruet, Accesat la 23 martie 2019