8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

1/34

CURS 6

Capacitatea sexuala. Sexualizarea normala si patologica

Examenul medico-legal in infractiunile contra vietii sexuale:

viol, uciderea nou-nascutului, avort.

Examenul victimei (ex. genital medico-legal, examen delaborator), examenul suspectului si identificarea medico-

legala a agresorului

Violenta domestica. Abuzul fizic si sexual al copilului.

Laborator medico-legal serologic si genetic 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

2/34

SEXOLOGIE MEDICO-LEGALA 

Expertiza medico-legala este solicitata pentru:

A. determinarea sexului;

B. determinarea/stabilirea capacitatii (= maturitatii) sexuale (la

 barbat si femeie)

C. determinarea prezentei anomaliilor vietii sexuale cu implicare

 juridica

D. Probarea infractiunilor in domeniul vietii sexuale (violul, perversiunile sexuale, coruptia sexuala, incestul etc.)

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

3/34

A. DETERMINAREA SEXULUI1. Omul poarta 4 diferentieri sexuale diferite: in celule (cromozomial), in gonade, in infatisare

(aparenta fizica) si in comportament

1. La nivel cromozomial (celular): sexul cromozomial (genetic). Aceste persoane au anomalii

genetice ale cromozomilor sexuali X si Y (ex. hermafroditism, sd. Klinefelter)

2. La nivelul gonadelor (ovar, testicul): sexul gonadic. Aceste persoane sunt purtatoare ale altor

gonade decat exprima infatisarea lor sexualizata (ex. aparenta unei femei dar purtand testicule si

sunt de fapt barbati, ex. sd. de testicul feminizant)

3. La nivelul infatisarii sale: sexul fenotipic. Aceste persoane au o infatisare sexualizata care diferita

de organele genitale pe care le poarta (ex. aparenta unei femei dar cu organe genitale masculine

sau aparenta unei femei si ambele organe genitale externe complet dezvoltate ca in

hermafroditism sau incomplet dezvoltate ca in pseudohermafroditism)

4. La nivelul comportamentului social si al recunoasterii sociale pe care il determina acest

comportament: sexul social (ex. transvestitism, transsexualism)

5. Civil (in actul de nastere se atesta sexul fenotipic)

2. Solicitarea determinarii/stabilirii sexului este posibila la: 

•La divort •In adulter  •La inregistrarea la starea civila, sau cand s-au produs greseli cu ocazia inregistrarii copilului la oficiulstarii civile

•La inscrierea in serviciu militar ,•La solicitarea schimbarii sexului civil

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

4/34

Transsexualul  traieste drama unui Eu captiv intr-un corp care nu-iapartine sub raportul identitatii sexuale. Are constiinta apartenentei

 psihofizice la sexul opus in contradictie cu sexul anatomic pe care il

 prezinta. Manifesta disjunctie intre eul corporal (incepe la 2 ani si sematurizeaza la pubertate) si eul psihologic. Nu se considera a fihomosexual. Se insoteste de mutilari si chiar sinucidere (beneficiazade schimbarea sexului prin expertiza medico-legala si hotaririre

 judecatoreasca). 1:100.000 la barbati (devierea manifesta in jurul

virstei de 4 ani) si 1:130.000 la femei (devierea manifesta in jurulvirstei de 8-12 ani). Cauza este probabil o slaba sexualizare fenotipica.

In forma sa minora, transvestitismul, persoana cauta satisfactia prinimbracarea hainelor sexului opus si uneori prin imprumutarea

comportamentului respectiv. Nu se considera a fi homosexual. Caforme: aparent, partial, complet.

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

5/34

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

6/34

La femeie: 

•in divort,

•casatorie,

•Substituirea de copii, etc.

Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii:

1. Capacitatea de coabitare (potentia coeundi): capacitatea femeii

de a intretine un raport sexual pe cale vaginala

2. Capacitatea de procreare (potentia generandi): ovare

functionale ce elibereaza ovule apte de fecundatie

3. Capacitatea de a conduce sarcina la termen (potentia gestandi):

femeia poate ramane insarcinata si sa nu piarda sarcina

4. Capacitatea de a naste pe cai naturale (potentia parturiendi):

femeia poate nastere natural, pe cale vaginala 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

7/34

Sex drive-ul uman este controlat si completat la 3 niveluri:

(1) instinctual (nivel biologic/instinctiv),

(2) fiziologic (nivel functional),

(3) emotional (nivel psihosexual), ultimul nivel raspunzand de circa 70%

din decizie. Emotiile sant controlate de psihism si deci acesta controleaza

actiunea (capacitate psihica si discernamantul pentru situatia comiteriiinfractiunii).

Sexualitatea se stabileste in cadrul dezvoltarii psihosexuale prin conditionare.

Comportamentul sexual la om se construieste prin balansul intre ceea ce este

sexual satisfacator si ceea ce este social tolerat. Comportamentele sexuale se pot clasifica in acceptabile si neacceptabile din

 punct de vedere social.

Pana la 8 ani se completeaza harta corticala a placerii sexuale intregind

 programarea sexuala corticala (lovemap, John Money, 1986).

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

8/34

i l i l i ih l i i ii

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

9/34

Crimele cu orientare sexuala se impart psihopatologic in 4 categorii:

1. violenta interpersonala inclusiv violenta domestica

2. abuz sexual cu viol si/sau sodomie

3. abuz sexual deviant (crima psihotica sau “lust murder ’) 4. crima in serie (serial murder”) 

Tipul psihologic al criminalului in omorurile orientate sexual este:

Omorul organizat: tulburari de personalitate antisociala (DSM-IV, 1994) de tip psihopatic (sadic sau impulsiv) sau

 sociopat ; are QI peste medie este o persoana sociala (familist adesea), compentent sexual, adesea cu carnet de

conducere, isi desfasoara activitatea mai ales in alte zone decit domiciliul sau, dovedeste o buna organizare, victime

care prezinta trasaturi commune, premeditare atent gindita, manifesta cruzime, fantezie, pastreaza trofeee de la

nivelul cadavrului (urechi, sâni, etc.), alcatuieste aranjamente ce au o idee centrala pe care doreste ca echipa de

anchetatori sa o descopere, organizeaza omorul ca pe un joc si o intrecere cu anchetatorii de care este mindru. Seexcita prin suferinta victimei si astfel o tortureaza. Transporta cadavrul la distanta si sterge urmele sau lasa numai

acele urme pe care le doreste.

Omorul dezorganizat: criminalul manifesta tulburare de personalitate de tip psihotic (fara motivatie aparenta sau cu

motivatie bizara) ce se poate intilni de exemplu in schizofrenii ca  scurt episod psihotic ( DSM-IV, 1994) declasate de

stress sau alte conditii; are QI sub medie, este singuratic , necasatorit, inhibat sexual, incompetent sexual, fara carnet

de conducere, isi desfasoara activitatea in apropierea domiciliului sau pentru a se simti in siguranta , organizarea este

minima sau lipseste, nu premediteaza omorul desfasurindu-se fulgerator sub actiunea unui impuls de moment siadesea sub actiunea stress-ului, manifesta cruzime efectuând leziuni mutilante cu depersonalizarea cadavrului

(distrugerea fizionomiei atit pentru a nu fi recunoscut cât si pentru a nu "fi privit" de acesta; actiunea de desfigurare

are si ca scop să exprime furia sa care se adreseaza fata de toate femeile si nu fa ţă de una in mod particular); adeseaexercita actiuni sadice adresate impotriva organelor genitale ale victimei pe care le distruge in moduri cit mai

impresionante. Cu toate acestea actiunile sadice se desfasoara postmortem. In mod esential diferenta fata de tipul

organizat este nelinistea, teama, anxietatea de care da dovada.

Uneori diferentele nu sunt foarte mari: oricare dintre tipurile psihologice descrise pot genera crime “serial murder” 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

10/34

 

Definitie: violul este definit ca (elemente de probatiune):

1. Actul sexual,

2. de orice natură, 

3. cu o  persoană de sex diferit sau de acelaşi sex,

4. prin constrângerea acesteia

5. sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra 6. ori de a- şi exprima voinţa, 

 se  pedepseşte  cu închisoare de la 3 la 10 ani  şi  interzicerea unor

drepturi.

D. PROBAREA INFRACTIUNILOR IN DOMENIUL VIETIISEXUALE: VIOLUL

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

11/34

30 15

152 17

57 8

23 2

3

5

7

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

60 ani

Incidenta pe grupe de virsta a agresiunilor sexuale la femei

 Numar cazuri

Tentative

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

12/34

 

Obiectivele expertizei medico-legale in viol:

I. probarea realitatii actului sexual

II. probarea lipsei de consimtamant (constrangerea): leziuni

corporale

III. probarea imposibilitatii de a se apara sau de a-si exprima

vointa: examen fizic, toxicologic, psihic

IV. evaluarea gravitatii vatamarii suferite de victima (ZIM)

V. identificarea agresorului 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

13/34

Intervalul viol-examinare

21%

13% 10%

5% 4% 4.70%

42%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

15 zile (21

zile-2 ani)

Nu

marcazuri

P l d i

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

14/34

 Protocol de examinare:

kit pentru viol

documentarea datelor

colposcopie, fotografiere a leziunilor (vatamarilor) de pe cors si a organelor genitale externe

CML documentat cu traumatograma,schite, fotografii. Examinarea in spital este importanta! 

 Etapele probatiunii medico-legale:

examenul psihologic (probarea lipsei de discernamint, capacitate psihica)…  abuzul emotional

abuzul psihologic

examenul fizic (probarea lipsei de consimtamint)

leziuni nespecifice (in context agresional, in contextul actului sexual normal). Marca muscata(!) devine specifica la copil (dg. dif. cu maxilarul de copil).

leziuni specifice (la persoana majora sunt mai putin genitale si mai mult corporale)

absenta leziunilor: la varste mici, persoane labile psihic, deficiente psihologice, complexe, etc.

examenul genital si prelevarea probelor biologice (+ corpuri delicte) in vederea examinarilorcomplementare de laborator medico-legal (chiar daca este virgina)

Probe directe ca este sperma: grup, ADN, evidentierea spermatozoidului

Probe indirecte ca este sperma: reactiile microcristalografice Florence si Barberio, dozarea Zn

(cea mai mare concentratie in spermatozoid), fosfatazele acide comune si prostatice(concentratie mai mare de minim 4 ori in lichidul prostatic fata de orice alt fluid sau tesut si persista circa 4 zile de la ejaculare), proteina p30 (specifica prostatei), cercetarea contaminariivictimei cu o boala infectioasa cu transmitere sexuala (sifilis, gonoree, herpes genital,trichomoniaza, condiloma acuminata - papilomavirus, sancroid - Hemophilus Ducreyi,limfogranulomul veneric  –   chlamidia, SIDA  –   HIV) sau sarcina (testele de sarcina se pozitiveaza la aproximativ 2 saptamini dupa fertilizare).

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

15/34

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

16/34

Probarea LIPSEI DE CONSIMTAMANT (constrangerea):

Produce leziuni traumatice (vatamari) adresate scopului

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

17/34

Probarea actului sexual se realizeaza prin examengenital: acesta va putea constata:

o penetrare in vagin cu ruptura himenului

Recenta (deflorare recenta -sub 10-14 zile) Veche (deflorare veche –peste 10-14 zile)

starea de virginitate (se cauta alte acte sexuale)

Concluziile medico-legale vor atesta: prezenta/absenta leziunilor traumatice mecanism traumatic (lovire, zgaraiere, muscare)

agent traumatic

data probabila (ex. leziunile traumatice pot data/nu pot data

din data…. )  nr. de zile de ingrijire medicala

starea genitala (virgo, virgina anatomic –penetrareposibila fara deflorare- deflorare recenta sau deflorareveche)

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

18/34

IDENTIFICAREA PRESUPUSULUI AGRESOR  

! Foarte important - examinarea suspectului poate descoperi:

• leziuni recente rezultate din lupta cu victima urme de (escoriatii, echimoze),

• fire de par  de la victima,

•  pete de sange de la victima,

•  pina la 24 ore de la viol exista posibilitatea identificarii pe  penisulviolatorului  a prezentei unor celule vaginale de unde se poate extrage si

identifica ADN-ului femei violate  (evident daca acesta nu a purtat prezervativ si nu s-a spalat).

•  prezenta unor boli cu transmitere sexuala  –  care pot fi identificate la victimadupa perioada de incubare

Determinarea grupei sangvine a violatorului din urmele de sperma gasite in vaginulvictimei; 75-80% din populatie sunt secretori  (elimina Ag de grup sangvin plus

antigenul H prin umorile biologice). Antigene A,B

Victima A, secretia vaginala A si B, suspect B: posibilitati: el B, AB, orice

grup (prezervativ) sot A sau AB

Identificarea ADN

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

19/34

markeri enzimatici (peptidaza A specifica rasei negroide)

glioxalaza-1

grupele de sange (la cei ce secreta antigenele ABH in secretiilelor – ex. saliva, sperma, etc.- si care se numesc secretori se potdetermina grupele de sange nu numai in sange ci si in secretii).

Compatibilitati, incompatibilitati

Fosfoglucomutaza in sange (marker enzimatic util in filiatie)

amprenta genetica din fluidul vaginal (evidentierea a doua

 profiluri ADN) sau din produsul de conceptie avortat.

Grup agresor poate fi:

Grup victima AH AH O

Secretie vaginala victima A, B AH AH

BH, ABH AH,O, nesecretor AH. Nu poate fi B sau

AB

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

20/34

CAPITOLUL VIIExpertiza şi constatarea Art. 191 

Expertiza genetică judiciară 

(1) Expertiza genetică judiciară se poate dispune de către organul deurmărire penală, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, sau deinstanţă, prin încheiere, în cursul judecăţii, cu privire la probele

 biologice recoltate de la persoane sau orice alte probe ce au fostgăsite ori ridicate. 

(2) Expertiza genetică judiciară se efectuează în cadrul instituţiilormedico-legale, al unei instituţii ori unui laborator de specialitate saual oricărei alte instituţii de specialitate certificate şi acreditate înacest tip de analize.

(3) Probele biologice recoltate cu ocazia examinării corporale pot fifolosite numai la identificarea profilului genetic judiciar.

(4) Profilul genetic judiciar obţinut în condiţiile alin. (3) poate fifolosit şi în altă cauză penală, dacă serveşte la aflarea adevărului.  (5) Datele obţinute ca urmare a expertizei genetice judiciare

constituie date personale şi sunt protejate conform legii. 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

21/34

Sursele de DN  În principiu, orice tip de materialbiologic poate servi ca substratpentru efectuarea unui test ADN 

• sânge•  pete de sânge• spermă sau pete de spermă • salivă  - conţine celule epiteliale bucale care prin detaşare pot fi depuse pe

mucuri de ţigară,  periuţe  de dinţi, pahare, gumă  de mestecat, în interiorulmăştilor , etc.

• celule epiteliale tegumentare - se regăsesc frecvent pe îmbrăcăminte, obiectesau sub unghiile victimelor (detaşate  prin abraziunea tegumenteloragresorului)

• tesuturi proaspete, putrefiate, carbonizate sau mumifiate•  preparate anatomo-patologice arhivate (ţesuturi incluse în parafină sau

etalate pe lamă în diferite coloraţii)• fire de păr  • unghii• fecale• urină • oase 

Testarea ADN poate fi aplicata tuturor probelorbiologice enumerate deoarece contin celulenucleate, deci implicit material genetic nuclear.

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

22/34

(PRUNCUCIDEREA)  ART. 200 Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă    (1) Uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24

de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

  (2) Dacă faptele prevăzute în art. 193 - 195 sunt săvârşite asupra copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama aflată înstare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună şi, respectiv,3 ani.

Expertiza medico-legala cuprinde expertiza nou-nascutului, mamei si locului faptei

 Examenul medico-legal al nou-nascutului in pruncucidere  starea de nou-nascut  la termen: diametre, lungime, greutate, aspectul pielii, a

cordonului, organe genitale, fanere virsta intrauterina: L:5, radical din L, Balthazard-Dervieux, NAR viabilitatea  dovezile de instalare a vietii extrauterine: docimazia

durata vietii extrauterine: tegumente, cordon, bosa, meconiu acordarea ingrijirilor dupa nastere: densitate urinara peste 1012 

Cauza posibila a mortii in pruncucidere  inainte de nastere pe timpul nasterii dupa nastere: violente (comisive/omisive), neviolente

CAPITOLUL IV

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

23/34

CAPITOLUL IV 

Agresiuni asupra fătului 

  ART. 201 

  Întreruperea cursului sarcinii    (1) Întreruperea cursului sarcinii săvârşită în vreuna dintre următoarele împrejurări: 

  a) în afara instituţiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate în acest scop;     b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrică-ginecologie

şi drept de liberă practică medicală în această specialitate;    c) dacă vârsta sarcinii a depăşit paisprezece săptămâni, se pedepseşte cu închisoare de la 6

luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.    (2) Întreruperea cursului sarcinii, săvârşită în orice condiţii, fără consimţământul femeii

 însărcinate, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unordrepturi.

  (3) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) s-a cauzat femeii însărcinate ovătămare corporală, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unordrepturi, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. 

  (4) Când faptele au fost săvârşite de un medic, pe lângă pedeapsa închisorii, se va aplica şiinterzicerea exercitării profesiei de medic.    (5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.     (6) Nu constituie infracţiune întreruperea cursului sarcinii în scop terapeutic efectuată de

un medic de specialitate obstetrică-ginecologie, până la vârsta sarcinii de douăzeci şi patru desăptămâni, sau întreruperea ulterioară a cursului sarcinii, în scop terapeutic, în interesul

mamei sau al fătului.    (7) Nu se pedepseşte femeia însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii.  

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

24/34

ART. 202    Vătămarea fătului    (1) Vătămarea fătului, în timpul naşterii, care a împiedicat instalarea vieţii

extrauterine se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani.    (2) Vătămarea fătului, în timpul naşterii, care a cauzat ulterior copilului o

vătămare corporală, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacăa avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.   (3) Vătămarea fătului în timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior

copilului o vătămare corporală, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2ani, iar dacă a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este închisoareade la 6 luni la 3 ani.

  (4) Vătămarea fătului săvârşită în timpul naşterii de către mama aflată înstare de tulburare psihică se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. (1)şi alin. (2), ale cărei limite se reduc la jumătate. 

  (5) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) - (4) au fost săvârşite din culpă,limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate. 

  (6) Nu constituie infracţiune faptele prevăzute în alin. (1) - (3) săvârşite deun medic sau de persoana autorizată să asiste naşterea sau să urmăreascăsarcina, dacă acestea au fost săvârşite în cursul actului medical, curespectarea prevederilor specifice profesiei şi au fost făcute în interesulfemeii gravide sau al fătului, ca urmare a riscului inerent exercitării actuluimedical.

  (7) Vătămarea fătului în perioada sarcinii de către femeia însărcinată nu sepedepseşte. 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

25/34

AVORTUL spontan (patologic): 5-20% Provocat

-la cerere (legal)Legal la cerere peste 16 ani si sub 14 saptamani de

sarcina in mediu medical si de catre medicAtentie; Fata peste 16 ani este majora in raport cu

consimtamantul in raport cu sarcina dar este minora fatade consimtamantul in raport cu starea de boala (ex. poatecere anticonceptionale orale la 16 ani si 1 luna dar dacasurviin complicatii consimtamantul pentru o interventiechirurgicala, etc. poate veni numai de la parinti)

-accidental (traumatic): intreruperea traumatica a cursuluisarcinii in orice moment intre momentul conceptiei simomentul dinaintea nasterii naturale (! accidentul rutier)-empiric (traumatic): mijloace mecanice, chimice, fizice

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

26/34

VD este o problema majora de sanatate si de incalcare a drepturilor omului

In ciuda a ceea ce se crede conform careia cel ce abuzeaza si-a pierdut doar pentru moment controlul

comportamentului, realitatea este diferita: cel ce abuzeaza alege intentionat sa isi exercite abuzulnu

 pentru ca se afla in lipsa de control ci tocmai pentr u a controla o acea persoana . Conventia privind combaterea violentei asupra femeii si violentei domestice (Consiliul Europei:

Conventia de la Istanbul, 2011) prevede: 

“VD inseamna orice act fizic, sexual, psihologic sau economic de violenta in familie sau domesticaintre actuali si fosti parteneri aflati in relatie maritala sau de concubinaj, indiferent daca agresorul

imparte sau nu acelasi domiciliu”. 

“Violenta intima asupra partenerului” “Intimate partner violence" (IPV) , M.P. Johnson, 1990 estein general considerata sinonima cu abuzul domestic sau violenta domestica desi in fapt termenul de

VD este mai larg intrucat include si abuzul asupra copilului sau asupra varstnicului membri ai familiei,

etc.

Include:

1. Violenta comuna de cuplu (fata tulburare de comportament)2. Terorism intim

a) Psihopatii (general violent)

 b) Disforic borderline (dependenta afectiva de relatie)

3. Rezistenta violenta (impotriva abuzului) [3]

4. Control violent mutual

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

27/34

 

Definitiile mai vechi considerau ca abuzul, manifestatain relatiile de convietuire casnica, devine violentadomestica atunci cand se refera la producerea violentei

fizice, ca un pas ulterior. Exemplu este definitia”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare,petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrulrelaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal

sau de domiciliu (Stark si Flitcraft, Inst. Melissa pt.preventia violentei si tratarea victimelor violentei, 1991)

Definitiile mai noi cu precadere cele ale UE ce sunt

armonizate in legislatia romaneasca prevad o abordarediferita in care violenta domestica se refera nu doar laparteneri ci la orice persoana din familie si nu doar laviolenta fizica ci la orice forma de abuz. IN violenta

domestica se include violenta in familie, violenta asuprafemeii si asupra copilului.

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

28/34

"In sensul prezentei legi, violenta in familiereprezinta orice actiune sau inactiune

intentionata, cu exceptia actiunilor deautoaparare ori de aparare, manifestata fizic sauverbal, savarsita de catre un membru de familieimpotriva altui membru al aceleiasi familii, care

provoaca ori poate cauza un prejudiciu sausuferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori

 psihologice, inclusiv amenintarea cu asemeneaacte, constrangerea sau privarea arbitrara de

libertate.“ (art. 3, Legea 217/2003 modificata de 25/2012) 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

29/34

 a) violenta verbala – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizareade insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;

b) violenta psihologica – impunerea vointei sau a controlului personal,provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin oricemijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintariverbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte degelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;

c) violenta fizica – vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire,trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in oriceforma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente,prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;

d) violenta sexuala – agresiune sexuala, impunerea de acte degradante, hartuire,intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexualefortate, viol conjugal;

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

30/34

  e) violenta economica –  interzicerea activitatii profesionale, privare demijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum

ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de

sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a

 poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de

munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de

familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;

f) violenta sociala –  impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitatesi de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea

izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de

acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;

g) violenta spirituala –  subestimarea sau diminuarea importanteisatisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare,ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la

valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la

credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte

actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

31/34

ART. 199    Violenţa în familie    (1) Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 şi

art. 193 - 195 sunt săvârşite asupra unui membrude familie, maximul special al pedepsei prevăzutede lege se majorează cu o pătrime. 

  (2) În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi

art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie,acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi dinoficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală. 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

32/34

Art. 5 Legea 217/2003 modificata de 25/2012, [5])

In sensul prezentei legi, prin membru de familie seintelege:a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora,

precum si persoanele devenite prina doptie, potrivit legii,astfel de rude;

b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora

dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in careconvietuiesc;

d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in dreptdrepturile fata de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijestepersoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala orihandicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc acesteatributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

33/34

 Numărul de victime ale violenţei în familie a crescut cu circa50% în ultimii cinci ani, de la 8.104 în 2004 la 12.161 anultrecut, în acelaşi interval înregistrându-se 778 de decese cauzatede incidentele domestice (Agenţiei Naţionale pentru ProtecţiaFamiliei, ANPF).

Cea mai mare pondere în cazurile de violenţă domestică dinintervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupelede vârstă 0-14 ani (17,69%), 25-35 ani (14,25%) şi 35-45 ani(14,16%).

În ceea ce priveşte demersurile legale întreprinse de victimeleviolenţei în familie, 37% dintre acestea au solicitat expertizămedico-legală în vederea obţinerii certificatului medico-legal,30% au depus plângere la Poliţie, iar 2% au început procedurade divorţ (ANPF) 

8/17/2019 Curs 6 Drept_2015

34/34

Aplicatii in domeniul penal si militar  Aplicatii in domeniul civil 

- identificarea victimelor in omoruri si

 pruncucideri

- cercetarea paternitatii

- identificarea criminalilor dupa urmele lasate la

locul faptei sau asupra victimelor

- cercetarea maternitatii (schimburi accidentale de

copii in maternitati, noi-nascuti abandonati sau

 pierduti, etc.)

- identificarea agresorilor sexuali - rezolvarea cazurilor de imigratie (reintregirea

familiilor )

- identificarea autorilor talhariilor si furturilor - identificarea adoptiilor ilegale

- trierea si excluderea suspectilor in diferite

anchete politienesti

- identificarea fetilor conceputi prin fertilizare in vitro

sau a mamelor surogat

- identificarea victimelor in accidente aviatice,

catastrofe naturale, acte de terorism, razboaie

- cercetarea unor relatii de inrudire biologica intre:

 bunici/unchi-nepoti, veri de grd.I-IV (pana la veri de

grd. IV), etc.

- elucidarea cauzelor unor accidente rutiere si

aviatice pornind de la urmele biologice

- stabilirea unor relatii de descendenta biologica in

scopul aflarii adevarului istoric sau din interese

 politice

- probabrea unor rapiri si sechestrari de persoane,

a traficului ilegal de persoane si de organe umane

- stabilirea unor relatii de inrudire la solicitarea

societatilor de asigurare

- probarea unor agresiuni fizice - incheierea unor polite de asigurare cu clauze de