MERCANTILISMUL

CURS 6CURS 6

Contex istoric, conditii premergatoare si cauze:

Marile descoperiri geografice

Renasterea

Reforma

Apusul feudalismului si stabilitatea politica

Aparitia statelor moderne

Consecinte: extinderea orizontului comercial apariţia unui aflux de produse exotice deplasarea centrului de gravitaţie economică a

lumii bulversare completă a averilor şi a ierarhiilor

sociale stimulare a spiritului de aventură şi de câştig lumea rurală şi artizanală este înlocuită de

lumea comercianţilor şi manufacturierilor

Renaşterea şi Reforma au provocat o zdruncinare a spiritelor care tindeau spre amoralizarea economiei şi spre abandonul progresiv al regulii medievale de moderare a câştigului.

Pentru prima dată în istoria gândirii economice se face abstracţie de considerentele etice.

Toate aceste fapte au permis apariţia mercantilismului care va domina în Europa de la mijlocul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Caracteristicile generale ale Caracteristicile generale ale mercantilismuluimercantilismului

Credinţa în superioritatea bogăţiei monetare Achiziţionarea aurului şi argintului, prin edict regal, constituia, în acelaşi timp, calea de îmbogăţire a statului şi scopul esenţial al activităţii economice;

Mijoacele de acţiune erau adecvate celor două situaţii posibile:

conservarea, atunci când ţara avea metale preţioase, achiziţionarea, atunci când ţara nu dispunea de metale

preţioase. Pentru a împiedica ieşirea şi pentru a încuraja intrarea

aurului şi argintului trebuia să se acţioneze în sens invers circulaţiei mărfurilor, adică reducerea importurilor şi creşterea exporturilor, altfel spus, o balanţă balanţă comercială excedentară. comercială excedentară.

Caracteristicile generale ale Caracteristicile generale ale mercantilismuluimercantilismului Realizarea ţelului mercantilist presupunea organizarea

industriei şi comerţului: reglementarea industriei, astfel încât, să asigure

produse ieftine (măsuri populare, salarii legale mari, regim de muncă obligatorie, crearea de manufacturi regale, încurajarea capitalismului etc.);

reglementarea comerţului trebuia să restrângă importurile şi să favorizeze exporturile de mărfuri şi să favorizeze importurile şi să restrângă exporturile de materii prime; atât pentru industrie, cât şi pentru comerţ se impunea cucerirea pieţelor celor mai avantajoase, prin colonizarea de noi ţări;

Generalizarea politicii mercantiliste a agravat opoziţia

dintre interesele ţărilor aflate în plină expansiune economică.

Deşi au existat unele diferenţe între, ţări totuşi Deşi au existat unele diferenţe între, ţări totuşi politicile economice inspirate de mercantilism s-au politicile economice inspirate de mercantilism s-au caracterizat prin:caracterizat prin:

chrysohedonism, etatism, reglementarea balanţei comerciale, organizarea industriei şi a comerţului, protecţionism, exclusivism maritim şi colonial, invidii internaţionale, naţionalism, intervenţionism.

Tipuri de politici mercantiliste

Mercantilismul metalist (spaniol şi italian),

Mercantilismul industrialist (francez), Mercantilismul comercial (britanic şi

olandez).

Merantilismul metalistMerantilismul metalist

forma iniţială şi primitivă a mercantilismului (Spania si Italia)

impunea prohibirea exportului de metale preţioase şi favorizarea importului prin sistemul balanţei comerciale

exportatorii spanioli erau obligaţi să exporte mărfuri spaniole şi să repatrieze sumele încasate din vânzări, iar importatorii de produse străine erau obligaţi să le plătească cu produse spaniole

Între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea s-a format o doctrină specific spaniolă cunoscută sub numele de bullionism şi caracterizată de ideea apărării directe (prin procedee autoritare de reglementare) a metalelor preţioase descoperite în minele din Indiile Occidentale

Reprezentanţi: analistul politic Juan de Mariana(1536-1623), Antonio Serra

Mariana (1536-1623) Scrierile sale despre bani şi preţuri conţin idei economice

liberale. Enunţă principiul după care regele nu avea nici un drept să

modifice valoarea banilor fără consimţământul supuşilor. Moneda are o dublă valoare: naturală sau intrinsecă şi

legală sau extrinsecă Rolul banilor ca instrument de schimb Propune un plan de reformă financiară care să revigoreze

bugetul, asigurându-i resursele necesare prin:

reducerea cheltuielilor casei regale, verificarea averilor de funcţionari, restrângerea generozităţii regelui, impozite asupra luxului şi consumului clasei bogate.

Antonio Serra susţine cu tărie abundenţa monetară căile atingerii acestui scop sunt:

naturale accidentale

dezvoltarea industriei este o sursă mai sigură de îmbogăţire decât agricultura - profitul industrial este mai puţin întâmplător şi mai extensibil decât profitul agricol.

circulaţia comercială apare ca o sursă destul de sigură de îmbogăţire, dar pentru a fi cu adevărat profitabilă trebuia cucerită supremaţia maritimă.

condamnă procedeele bullioniste şi se pronunţă pentru abundenţa metalelor preţioase şi pentru conservarea monedei la un preţ ridicat.

critică fixarea cursului de schimb de autorităţi, argumentând că, de fapt, cursul de schimb este un efect al comerţului, iar intervenţia asupra sa este inutilă.

Mercantilismul industrialistMercantilismul industrialist

Perfecţioneza sistemul acţionând indirect asupra stocului de metale preţioase prin intermediul industriei.

Statul trebuia să încurajeze sistematic manufacturile, cu scopul dezvoltării vânzărilor în străinătate ale căror încasări în aur să crească stocul de metale preţioase.

Cei mai de seama reprezentanti: Jean-Baptiste Colbert, Jean Bodin (bazele teoriei cantitative a monedei), Antoine de Montchretien

Jean-Baptiste Colbert

Principalul initiator al ideilor mercantiliste in Franta; s-a implicat activ in economie

Sistem economic ce ii poarta numele: colbertism

In ansamblu, politicile sale au fost eficiente, , ducand la cresterea semnificativa a industriei si economiei franceze

Considera drept sursa de bogatie comertul international: o tara se imbogateste cand vinde in strainatate mai mult decat cumpara

Pe plan intern:

Privilegii fiscale si subventii pentru manufacturile susceptibile de a alimenta exportul bine cotat (articole de lux, postav, otel)

Interventia sistematica a statului in fixarea generala a preturilor si salariilor, dar si privind reglementarea stricta a calitatii produselor

Dezvoltarea industriilor, inclusiv prin aducerea celor mai buni ingineri si muncitori in Franta

Dezvoltarea transporturilor ca premisa a dezvoltarii comertului; dezvoltarea unei retele vaste de drumuri si canale,

Reducerea tarifelor nationale pentru constructii

Pe plan extern: Protectionism riguros: edictul din 1667 preciza tarifele

vamale corespunzatoare Pentru import, drepturile prohibitive erau stabilite pentru

produsele fabricate în străinătate care concurau produsele naţionale, în timp ce materiile prime erau scutite de taxe pentru a alimenta industria franceză

Pentru export, vânzarea mărfurilor naţionale era încurajată de primele acordate armatorilor şi companiilor de comerţ. De asemenea, exportul cerealelor era interzis, pentru a evita foametea şi pentru a permite menţinerea salariilor scăzute, ceea ce însemna şi păstrarea şanselor în comerţul internaţional.

Pentru import, drepturile prohibitive erau stabilite pentru produsele din strainatate care concurau produsele nationale

Materiile prime erau scutite de taxe vamale de import, pentru a alimenta industria.

Mercantilismul comercial Orientat prioritar spre dezvoltarea

comerţului şi navigaţiei Se forţa asigurarea unei balanţe de plăţi

externe pozitive al cărei sold era reglat în aur şi în argint, nu numai pentru importul şi exportul de mărfuri, ci şi pentru toate obligaţiile angajate cu străinătatea

Oliver Cromwell, Navy Act, 1651 – rezerva marinei britanice monopolul comertului Angliei cu toate continentele

Reprezentanţi: Thomas Mun, Josiah Child, William Petty, Thomas Gresham

Thomas Mun (1571 – 1641)

Adept al interventiei indirecte a statului Preocupat de probleme comerciale O balanta de plati favorabila implica:- cresterea productiei industriale, fara a neglija agricultura- Exportul trebuie sa cuprinda numai materii prime abundente- Importul trebuie sa cuprinda numai produse absolut

necesare consumului national- Abtinerea de la lux- Cucerirea transporturilor maritime, a depozitelor de marfuri

si a pescuitului in larg

Thomas Mun Respinge viziunea simplista bullionista (prohibirea

totala), sustine accesul liber al marfurilor Pentru import, accesul era liber - fara interdictii, dar nu

gratuit – in schimbul unei taxe Pentru export – libertate totala Admite ca exista si alte surse de bogatie inafara

metalelor pretioase Comertul – singura cale de a imbogati Anglia prin: - Practicarea unui consum intern cumpatat- Utilizarea mai multor suprafete de teren in agricultura si

a altor resurse naturale- Reducerea taxelor vamale asupra bunurilor produse cu

materiale straine si care erau exportate- Exportul bunurilor cu preturi mari si cu cerere inelastica

la pret

William Petty Autor de tranzitie, precursor al lui David Ricardo in teoria

salariului si rentei si initiator al teoriei factorilor de productie Bogatia unei tari rezulta dintr-un proces complex de cooperare

si specializare a activitatilor; cuprinde si metalele pretioase Orice stat are nevoie de bani, pe care ii poate procura si in alt

fel decat recurgand la procedee bullioniste. La producerea bogatiei coopereaza munca si pamantul

“Munca este tatal si principiul activ al bogatiei iar pamantul este mama”

Munca isi creste efectul multiplicator datorita diviziunii muncii; conditia: legea trebuie sa intervina pentru limitarea salariilor – un nivel la care sa nu moara de foame lucratorii

Munca putea fi prezenta si trecuta; munca trecuta se materializa in stocul de capital

Pamantul:- Asigura hrana si bunurile pentru schimb- Producea renta: “ ceea ce producea pamantul fara

interventia muncii”; Chiar daca renta ramane un mister, Petty o identifica

drept remuneratia proprietarului de pamant

Rata dobanzii si comertul Respinge interventia statului in fixarea ratei dobanzii Usstine prohibirea iesirii banilor Promoveaza avantajele enorme ale comertului

exterior: crestrea bogatiei generale, abundenta aurului, argintului, bijuteriilor

Proclama libertatea comertului Sustine extinderea coloniilor

De-a lungul timpului mercantilismul a fost criticat de catre economisti fie pentru fondul teoretic care propovaduia bogatia monetara, fie pentru sustinerea inversunata a liberalismului; alti economisti au preluat ideile convenabile unei filiatiuni interventioniste

În concluzie, mercantilismul reprezintă un amalgam între teoria şi practică economică, mercantilismul s-a impus ca o doctrină economică etatistă, reglementatoare şi protecţionistă; mercantiliştii defineau economia ca o ramură a artei de-a guverna, având ca obiectiv găsirea mijloacelor celor mai eficiente de a îmbogăţi statul.