8/16/2019 Curs 8. psihoterapie.docx

1/3

Curs 8: TEHNICI ŞI METODE ÎN PSIHOTERAPIE

Iatrogenia stare psihică reactivă determinată de atitudinea greşită a medicilor şi personaluluisanitar. Efecte negative nedorite induse de orice act terapeutic nedorit (dg, preventive).

Metodele psihoterapeutice sunt numeroase datorită numărului mare de tehnici (peste 200

susţine în !!0 ". #onescu$ %00 afirmă în 200 #. &afinoiu, iar în 200' &. &avid,menţioneaă 200 de şcoli şi '00 de tehnici), dar toate au la *aă relaţia de comunicare şiinfluenţare a personalităţii. +iind att de numeroase, tehnicile, ca şi metodele de psihoterapienu pot fi clar delimitate cu referire la conţinut şi modul de acţiune distincte şi *ine preciate.-n funcţie de anumite criterii putem distinge metode de psihoterapie orientate emoţional sauafectiv şi metode de psihoterapie orientate intelectual sau cognitiv.

ehnicile psihoterapeutice sunt specifice fiecarei modalităţi psihoterapeutice/

(1) dinai!"#si$ana%iti!e ( asociaţiile li*ere, interpretarea visurilor )$

&') uanist"e(istenia%"e(#erienia%e (de eemplu, tehnici paradoale)&*) !ogniti+"!o#ortaenta%e (restructurări cognitive).

-n practică, se poate promova un eclectism metodologic (se utilieaa proceduri din diverseforme de psihoterapie), în condiţiile în care avem o conceptualiare clinică riguroasă. -n

 principiu, tehnicile de intervenţie vieaă urmatoarele nivele/ () nivelul cognitiv (cum ar fimodificarea cogniţiilor disfuncţionale)$ (2) nivelul comportamental (de eemplu, modificareacomportamentelor deadaptative)$ (1) nivelul *iologicfiiologic modificări *iologice printehnici de psihoterapie şi medicale (de eemplu, relaare).

Pro!ese%e #si$otera#iei-n psihoterapie, esenţial este realiarea unei relaţii de comunicare în special ver*ale între

 pacienţi şi psihoterapeut, relaţie ce are drept scop ameliorarea simptomelor pacientului,tratarea tul*urărilor în etiopatologia cărora sunt presupuşi a fi incriminaţi factori psihosocialişisau o adaptare socială mai *ună.

3rin procesele psihoterapeutice înţelegem acele ,a#te #si$o%ogi!e !o#%e(e, care apar şi sedevoltă în cursul relaţiei psihoterapeutice care domină şi diri4eaă această relaţie, dnduiterapiei un caracter specific şi original.

Trans,eru% este teoretiat pentru prima dată de psihanaliă i repreintă în epresia lui +reudș5piatra unghiulară a psihanaliei6.

ransferul poate definit ca retrăirea 7 în raport cu persoana psihanalistului 7 a unor sentimente, atitudini, gnduri pe care pacientul lea avut în prima copilarie faţă de persona4eimportante. -n preent, transferul este perceput ca o retrăire concentrată a vieţii timpurii înscop corectivterapeutic.

ransferul este un fenomen iraţional, proiectiv şi am*ivalent.

Ne+ro-a de trans,er, întlnită mai ales în psihoterapia individuală, constă în apariţia unor convingeri false şi a unei atitudini iraţionale faţă de terapeut. -n fapt, această nevroă poate ficonsiderată ca epresia unui ataşament transferenţial ecesiv faţă de terapeut.

1

8/16/2019 Curs 8. psihoterapie.docx

2/3

8/16/2019 Curs 8. psihoterapie.docx

3/3

comunicate pacientului, care îşi va eplica astfel simptomele în corelaţie cu acestesemnificaţii.

&in partea pacientului, în această faă se realieaă o apropiere evidentă faţă de terapeut. -ngeneral, arta interpretării este redusă la decriptarea semnificaţiei. 3ropriu simptomului,

visului, actului este tocmai faptul că repreintă un condensat de semnificaţii şi că apare caîm*inarea unor criptări succesive.

&in această pricină, interpretarea unică, de o*icei rapid găsită, afirmată în mod categoric ducela stagnarea psihoterapiei şi adesea chiar la o criă a ei. "ăsirea unei semnificaţii nu tre*uie săslă*ească efortul de a căuta altele, ţinnd seama de convergenţa semnificaţiilor.

9rta interpretărilor are drept scop principal, după +reud, identificarea reistenţelor pe măsurăce ele apar şi determinarea pacientului să devină conştient de ele.

Inter#retarea +ise%or ca proces ce are loc în această a doua faă a procesului terapeutic 7 

această cale de descifrare a inconştientului nu este întotdeauna la îndemna psihoterapeutului.:isul, dincolo de sensul său sim*olic, de capacitatea lui de a transpune idei în imagini, apareca marca unei personalităţi, ca epresie a tendinţelor *aale ale individului.

recerea de la un tip de interpretare a visului la un altul este paralelă cu o mişcare generală pecare o suferă întregul proces în mersul progredient al unei psihoterapii, adică interpretareasimptomului suferă o mutaţie şi devine treptat analiă a caracterului. Su!!esu% a!estei

 0ntre#rinderi este un arguent #uterni! !. #si$otera#ia 0n tota%itatea ei +a ,i o reu2it.

Ventilaţia şi catharsis!ul sunt enomene psi#ice "nrudite, care apar "n

cadrul psi#oterapiei individuale şi de grup. 0entilaţia constă "n eprimareadesc#isă a unor gânduri intime, "n timp ce catarsis!ul are "n vedereevocarea unor sentimente şi aecte care pot ataşate gândurilorventilate.

2in perspectiv3 psi#analitic3, termenul de cat#arsis a ost elaborat dec3tre 4reuer şi 5reud, ind "nţeles ca eliberare de sub o ecitare anormal3,prin stabilirea sau restabilirea asocierii unei emoţii cu amintirea sau ideeaevenimentului care a cauzat!o. 'n contet literar, cat#arsis!ul este denitca eliberare de pasiuni, puricare prin emoţii, "n special de acelea de mil3

si team3 (dar şi satisacţie a reuşitei), "n primul rând prin intermediul artei.6ristotel arm3 c3 scopul tragediei este acela de a trezi cat#arsis!ul.

Abreacţia, enomen "nrudit cu catarsis!ul, constă "n retrăireaevenimentelor trecute şi a emoţiilor asociate lor. 'ntrucât pacientul estecapabil să recunoască relaţia dintre atitudinile iraţionale actuale şi stărileemoţionale trecute, abreacţia presupune un anumit grad de "nţelegere şiconştientizare a tulburărilor emoţionale. 6breacţia desemnează odescărcare bruscă a unor tensiuni emoţionale care useseră blocate "n

inconştient. 7u toate că provoacă această tulburare, abreacţia reprezintă oeperienţă terapeutică ma*oră.

8