Curs Dermatologie 01 - Pielea Structura Functie

  • View
    93

  • Download
    5

Embed Size (px)

Transcript

  • 1STRUCTURA SI ' FUNCTIILE PIELII

    '

    Pielea este un inveli9 conjunctivo-epitelial, care se continua cu semimucoasele 9i mucoasele cavita~ilor naturale. Are o suprafala medie de 1,5-1,8 m 2 ~i reprezinta aproximativ 1/15 din greutatea corpului.

    1.1 Embriologie Epidermul 9i glandele anexe sunt de origine ectodermica. Dermul se dezvolta din mezoderm, iar aparatul pigmentar din neuroectoderm ( creasta neurala).

    ~

    Inca din luna a doua a vietii intrauterine epidermul este bistratificat, fiind alcatuit dintr-un rand de celule germinative cuboidale ~i dintr-un altul de celule peridermice. U nele dintre aceste celule se deta~eaza ?i plutesc in lichidul amniotic, de unde pot fi prelevate pentru analiza sexului cromatinian. Din luna a cincea epidermul este format din mai multe straturi yi incepe procesul de keratinizare .

    in luna a treia, din mugurele epitelial primar' se dezvolta firele de par' ~

    glandele sebacee 9i glandele sudoripare apocrine. In saptamana a 20-a fatul este complet acoperit de peri fini- lanugo. Din luna a patra, glandele sebacee au o secretie cazeoasa (vernix caseosa ), care protejeaza pielea de maceratia pe care ar produce-o lichidul amniotic. La sfan;;itul lunii a yasea, in regiunile axilara, perimamelonara ~i ano-genitala se gasesc glandele apocrine, care sunt incative. Ele se deschid in foliculul pilo-sebaceu, deasupra canalului sebaceu. sau direct la suprafata pielii, in apropierea foliculului.

    Glandele sudoripare ecrine se formeaza intre luna a patra ~i a ?aptea dintr-un mugure epitelial propriu care se invagineaza.

    Campul primitiv unghial, precursorul unghiei, apare in luna a treia, sub forma unei ingroyari epidermice situate pe fa~a dorsala a ultimei falange.

    ~

    Adipogeneza este asigurata de celulele mezenchimale. Incepe in saptama-na a 20-a sub forma "grasimii negre", inlocuita treptat, dupa saptamana a 25-a, cu grasimea normala.

    Aceste repere embriologice au valoare medico-legala pentru stabilirea vars-tei fatului.

    '

  • 21.2 Structura macroscopica a pielii

    La inspec~ia tegumentelor se remarca o serie de pliuri mai adanci, situate predominant in zonele de flexie 9i in cele ale marilor articulatii, precum 9i 9anturi ma.i fine, scurte, superficiale, care formeaza impreuna cadrilajul nor-mal al pielii. La nivel palmar ~i plantar, aranjamentul creste)or papilare - --dermatoglife - este de~erminat genetic ~i serve9te la identi:ficarea amprentelor digitale. Pe suprafa~a pielii se mai observa 9i mici pori, care reprezinta locul de deschidere a glandelor sudoripare sau sebacee.

    Culoarea pielii depinde de: fenotipul rasial, grosimea 9i dispozitia stratului de keratina, cantitatea ~i distribu~ia melaninei in melanozomi, vascularizatia dermului superficial ( cantitatea de hemoglobina 9i gradul ei de oxigenare) 9i cantitatea de caroteni ?i/sau alte substante colorante.

    1.3 Structura rnicroscopica a pielii

    Pielea este alcatuita din epiderm ?i derm. Sub ea se gase~te fesutul subcutanat (paniculul adipos).

    celular

    Epidermul, stratul extern al pielii, se afla in contact direct cu mediul ex-terior. Este un epiteliu pavimentos pluristratificat format predominant din keratinocite dispuse ordonat, a caror functie principala este aceea de a sintc-tiza keratina.

    Dermul este situat imediat sub epiderm. Componenta sa principala este o proteina fibrilara- colagenul.

    Sub derm se gase~te paniculul adipos, alcatuit din adipocite organizate in lobuli adipo~i.

    De~i aceste straturi sunt prezente in toate regiunile anatomice, grosimea pielii . are variatii foarte mari in functie de zona topografica. Epidermul are grosimea 1naxima pe palme ~i plante (1,5 mm) ?i este foarte subtire la nivelul pleoapelor (sub 0,1 mm). Grosimea maxima a dermului se intalne9te pe tora-cele posterior, unde poate depa9i de 30- 40 ori pe cea a epidermului supraiacent. 'fesutul celular suhcutanat este bine reprezentat pe fese ~i abdomen 9i mai reclus cantitativ pe piramida nazala ~i presternal.

    1.3.1 Epidermul

    Epidermul adultului este compus din keratinodte ~i celule dendritice: melano-c:te. celule Langerhans~ celule dendritice nedeterminate ~i celule Merkel.

  • 3Kerat ina citele

    Keratinocitele constituie principala populatie celulara a epidermului. Ele sunt organizate in mai multe straturi, care pornind din profunzime spre suprafata sunt:

    Stratul bazal. Cuprinde un singur rand de celule cilindrice, dispuse in palisada, cu axullung perpendicular pe interlinia derrno-epidermica. Au citoplasma intens bazofila ~i un nucleu hipercrom, oval. Stratul bazal este bogat in mitoze, ceea ce demonstreaza caracterul lui activ, germi-nativ ( celulele din acest strat se mai numesc ~i keratinobla?ti). Celulele stratului bazal sunt legate intre ele ?i cu celulele din stratul spinos prin desmozomi, iar de membrana bazala prin hemidesmozomi. Con~in fila-mente de keratina- tonofibrile- al caror numar creste in straturile su-, perioare. Printre celulele bazale, neregulat intercalate, se gasesc celulele dendritice men tionate anterior.

    I

    Stratul spinos ( corpul mucos, stratul malpighian). Este constituit din 6- 20 randuri de celule poliedrice, eozinofile, interconectate prin desmo-zomi. Tonofibrilele sunt mai numeroase si formeaza un "schelet de sus-

    ... I

    tinere'' al citoplasmei ( citoscheletul). In acest strat apar corpii Odland ( keratinozomii), al caror numar ?i dimensiuni cresc in straturile supe-rioare; principalele lor functii sunt: limitarea pierderilor transcutanate de apa ~i asigurarea coeziunii intercorneocitare.

    Str atul granulos (Langhans). Este format din 1-4 rand uri de celule rom-hoi dale, turtite, cu nuclei picnotici ~i organite pe cale de disparipe. Aceste celule sunt bogate In granule de keratohialina, cu rol de cirnentare a tonofilamentelor in fascicule compacte. Stratul granulos lipse~te la nivelul mucoaselor.

    Stratul lucidum. Prezent exclusiv in regiunile palrnelor ~i plan tel or, se observa ca. o banda refringenta, care con~ine celule cu nuclei picnotici.

    Stratul cornos. Este format din 4- 10 randuri de celule turtite, suprapuse, lipsite de nuclei. Citoplasma lor a fost complet inlocuita de tonofibrile grease de keratina (peste 400 A), dispuse intr-a matrice alcatuita din granulele de keratohialina. Partea cea mai superficiala a stratului cornos - zona disjuncta - se deta~eaza la traumatisme rninore sub forma de scuame ( agregate lamelare de celule cornoase). Deta~area este facilitata de degradarea partiala a "cimentului intercelular" .

    .

    Keratinogeneza. Pe parcursul drumului lor spre stratul cornos keratinocitele sufera un proces de keratinizare. Acesta lncepe prin sinteza ~i acumularea in

  • 4dtoplasma a unor filamente cu structura de a:-helix ( tonofild:tfieHfe)?t6itiplf~e : 4~ntr.-rq P!q~~~na i~~r.o~~-~ ;n:; ;l~~r~HP-~;~ 1 ( ;ro:n()~l~e.n,te~~~ ~~~~P ~~i:: ~~ :~.f~~P-~' Re diW~tA"P;~.~q,H~~lu,l~~'~! ~~r~fa:tip,.o~~~~9r,? ~ ,_:.P~rH~i :~P~C;i_~~te . al~ ~~~tE1.f.~ !-~ forma.' de placi, numite desmozomi. Keratinocitele din stratul granulos c9p~~.n in plus granule de keratohialina, alcatuite dintr-un material amorf, bogat in '\l~gailnir iaisulfiaibbticah~d~r~t lin :pre~ur~or :ci.l fila~tine.i2 i ; :. , ; L, 1 ;; :
  • 5Tabelul 1.1 Citokine produse de keratinocita Interleukine IL-l IL-6 IL-8

    Factori de crestere Factori de stimulare I

    EGF G-CSF TGF-a M-CSF. TGF-,8 GM-CSF FGF-a FGF-b PDGF

    a.Legenda: EGF= Epidermal Growth Factor; TGF= Transforming Growth Factor; FGF= Fibroblast Growth Factor; PDGF= Platelet Derived Growth Factor; G-CSF= Granu-

    . locyte Colony Stimulating Factor; M-CSF= Macrophage-CSF; GM-CSF= Granulocyte Macrophage Colony Stimulating Factor.

    dopa-chinona. Prin polimerizarea acesteia din urma se formeaza eumelanina (pigmentul maro sau negru); feomelp,nina ~i tricocromii (pigmen~i ro~ii) sunt sintetiza~i prin copolimerizarea dopa-chinonei cu dsteina. Melaninele prote-jeaza impotriva agresiunii ultravioletelor, prin absorb~ia ~i refiectarea lor, pre-cum ~i prin neutralizarea radicalilor liberi.

    Regla.rea melanogenezei. Melanogeneza este stimulata de ac~iunea mal multor factori, dintre care eel mai important este expunerea la ultraviolete (UV). Alti factori stimulanti sunt: MSH, ACTH, estrogen.ii, progesteronul.

    in functie de raspunsul pielii la UV se descriu urmatoarele "fototipurP' cutanate: tipul I: persoane care se ard totdeauna. ~i nu se bronzeaza niciodata; tipul II: persoane care se ard de obicei ~i se bronzeaza uneori; tipul III: persoane care se .ard rareori ~i se bronzeaza de obicei; tipul IV: persoane care nu se ard niciodata ~i se bronzeaza 1ntotdeauna; tipul V: pigmentafie constitutiva moderata; tipul VI: pigmentafie constitutiva marcata (negri).

    Celula Langerhans

    Este o celula dendritica cu originea in maduva hematogena. Are nucleullob-ulat ~i prezinta in citoplasma granula~ii .in forma de "racheta" (granulele Bir-beck), vizibile la microscopul electronic. Este lipsita de desmozomi ~i tonofi.-brile. Prezinta pe suprafafa antigene ale complexului major de histocompati-bilitate clasa II (HLA-DR, HLA-DP, HLA-DQ) ~i receptori pentru frac~iunea Fe a IgG ~i IgE ~i pentru frac~iunea C3b a complementului. Are un rol major in

  • 6reactivitatea imuna a pielii, principalele sale functii fiind captarea, procesarea ~i prezentarea antigenelor ex ogene limfocitelor T.

    Celula dendritidl. nedeterminata .

    Celula dendritica nedeterminata, identificabila prin microscopie electronica, este caracterizata prin absenta atat a melanozomilor cat ?i a granulelor Bir-beck. Ea este inrudita cu celula Langerhans ~i poseda, ca ~i aceasta, antigene ale complexului major de histocompatibilitate clasa II (MHC clasa II).

    Celula Merkel

    Este situata de obice