curs-VN-1-3-6

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

1/10

VITALITATEA NAVEI

23 January 2016 Sef lucrari dr. ing. Alecu TOMA 1

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

ttp://adl.anmb.ro

11. Cercetarea şi stingerea incendiilor

Timp mediu de studiu: 2 ore

Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu, studentul va fi capabil să:

Descrie:

- organizarea echipajului pentru stingerea incendiilor;

- procedurile de alarmare a echipajului, cercetarea, stingerea şi raportareaincendiilor.

11.1 ROLUL DE INCENDIU

Alarmarea echipajului la apariţia sau observarea unui incendiu, este o componentăesenţială a luptei pentru vitalitatea navei, deoarece succesul operaţiunii de stingere şilimitare a pagubelor produse, depinde în bună măsură de operativitatea cu care seacţionează, precum şi de stadiul în care se află focarul de incendiu. Din această cauzăalarma de incendiu se dă de primul membru al echipajului care constată apariţiaincendiului. Echipajul care se află în cart acţionează conform rolului de incendiu.

Organizarea stingerii incendiilorOrganizarea intervenţiei pentru stingerea incendiilor, presupune stabilirea din timp a

unor măsuri, care să asigure atât ziua cât şi noaptea, observarea şi anunţarea operativă a

incendiului precum şi alarmarea şi deplasarea rapidă a tuturor forţelor şi mijloacelor decare dispune nava la locul unde a izbucnit acesta.

Măsurile de organizare a stingerii incendiilor, în principal se referă la: - Organizarea în prealabil a echipajului pe roluri. - Instruirea echipajului în vederea acţionării la stingere. - Stabilirea modului de anunţare şi semnalizare a incendiilor izbucnite pe navă. - Asigurarea prezenţei la posturi a tuturor mijloacelor de stins incendiu. - Asigurarea bunei funcţionări a mijloacelor de alarmare şi transmisiuni.

Organizarea echipajului pe roluri Întrucât pe navă nu există o formaţie de pompieri, special constituită, pentru

intervenţii la incendii – aşa cum de altfel există la uscat – aici, tot echipajul concură lalocalizarea şi stingerea incendiului. Pentru a nu se produce dezordine şi încurcături laacţionarea pentru stingere, pe navă echipajul se organizează pe roluri de intervenţie laincendiu. În acest scop echipajul navei se împarte în 4 grupe distincte:

1. – Personalul de conducere – comandant şi şef mecanic2. – Personalul operativ – cei ce fac de cart la punte şi maşini 3. – Personalul administrativ de zi – cei cu funcţii administrative 4. – Personalul la dispoziţia comandatului.

Atribuţiile personalului la incendiu- Personalul de conducere coordonează activitatea de stingere- Personalul operativ este acel personal care în timpul marşului execută serviciu de

cart, iar în staţionare, serviciul de gardă în post. Personalul operativ este organizat astfel:

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

2/10

VITALITATEA NAVEICercetarea şi stingerea incendiilor



În marşPersonalul operativ este organizat pe 3 carturi a câte 4 ore fiecare. În fiecare cart

există câte un ofiţer maritim şi un timonier, iar la maşini câte un ofiţer mecanic cu 2motorişti . La navele petroliere mai există în plus şi câte un fochist.

Acţionarea la stingerea incendiului de către personalul operativ se face în douăvariante:

Personalul din cartul care execută serviciu la punte şi maşini. fiind la posturi şiprimul care ia cunoştinţă despre izbucnirea incendiului va acţiona în urgenţa 1.

Personalul din carturile libere la bord, va acţiona în urgenţa a II-a însă ceva maigreoi din cauza întârzierii cauzate de trezire, echipare, identificare cu semnalele de alarmă

11.2 CERCETAREA INCENDIULUI

În condiţiile în care s-a declanşat sistemul de avertizare a unui incendiu sau auapărut semnele exterioare unui asemenea eveniment, se impune să se realizeze

cercetarea situaţiei de fapt pentru a interveni cu rapiditate în cunoştinţă de cauză şi afolosi cele mai eficiente mijloace din dotare.

Cel mai simplu procedeu de cercetare este cel pe care echipajul îl aplică la faţalocului, când incendiul a fost descoperit după indicii exteriori, dar focarul de incendiu nu seobservă. În acest caz misiunea principală a echipajului este de a descoperi focarul şi de a -l lichida.

Cea mai periculoasă şi greu de estimat rămâne situaţia în care incendiul a luatamploare şi a fost descoperit după indicii exteriori (miros de ars, fum, zgomote atipice,explozii, etc.). În acest caz cercetarea incendiului se face în următoarea ordine:

- se alarmează echipajul; - cel care conduce operaţiunea de stins incendiul, trimite în zona probabilă a

incendiului echipe de cercetaşi, formate cel puţin din doi oameni dotaţi cu aparateautonome de respirat, care au sarcini concrete cum ar fi: stabilirea compartimentelorincendiate, stabilirea căilor de propagare, pericolul pe care îl prezintă pentrucompartimentele vecine, acordarea primului ajutor eventualelor victime surprinse în zonăetc.

- cercetaşii controlează şi după caz pipăie pereţii etanşi verticali învecinaţi cucompartimentul incendiat, stabilesc cu precizie şi discernământ locul unde a izbucnitincendiul şi căile probabile de răspândire.

- după descoperirea focarului de incendiu şeful echipei de cercetare ia măsuri destingere a incendiului, iar omul de legătură raportează situaţia conducătorului operaţiei destingere a incendiului.

- ceilalţi cercetaşi procedează la stingerea incendiului, evacuarea răniţilor saucontinuă cercetarea conform dispoziţiunilor date de conducătorul acestei operaţii.

- în timpul cercetării se interzice să se folosească pentru iluminare flăcări portative,deoarece acestea pot aprinde vaporii de combustibil încălziţi sau alte substanţeinflamabile;- în compartimentul incendiat temperatura este mult mai mare şi există o circulaţie agazelor din compartiment prin diverse secţiuni de trecere, deci cercetaşii trebuie să ţinăseama că în momentul deschiderii unui tambuchi sau a unei uşi, secţiunea de trecere agazelor creşte brusc, ceea ce face ca flacăra să fie dirijată brusc în direcţia cercetaşului(deoarece gazele năvălesc spre exterior).

- semnele care indică apropierea de focarul de incendiu sunt: sclipirile flăcării,creşterea densităţii şi fumului din compartimentele străbătute, pitura arsă, temperaturaridicată a pereţilor verticali etanşi zgomote caracteristice arderii.

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

3/10




Cercetaşii trebuie să ia în considerare faptul că în fum şi întuneric capacitatea deorientare este mult diminuată.

Pentru a se uşura operaţiunea de cercetare şi apoi stingere a incendiului, la ordinulconducătorului de stingere şi cu aprobarea şefului mecanic se pot conecta ventilatoareleportative şi cele staţionare pentru a absorbi fumul din compartimentele învecinate învăluite în fum.

Operaţiunea de cercetare a unui incendiu este de cea mai mare importanţă,deoarece pe baza rapoartelor şi informaţiilor primite cel care conduce operaţiunea iahotărâri, care în cazul unor informaţii eronate pot atrage după sine urmări din cele mainefaste pentru siguranţa navei şi a echipajului.

11.3 IZOLAREA INCENDIULUI

În ceea ce priveşte propagarea şi izolarea incendiului la bord nava beneficiază pe

de-o parte de măsurile pasive, impuse de registrele de clasificaţie, iar pe de altă parte demăsurile organizatorice ale echipajului, care luptă pentru izolarea şi stingerea incendiului.

Măsurile pasive, care fac parte din protecţia constructivă a navei împotrivaincendiilor, sunt:

- separarea de restul navei a încăperilor locuite; - protecţia ieşirilor din compartimente prin perdele de apă; - construcţia pereţilor din tablă sau din materiale necombustibile (cu punct de

aprindere mai mic de 750C), care asigură izolarea fiecărui compartiment; - folosirea pentru covoare, saltele, huse, perdele etc. a unor materiale care nu

trebuie să propage flăcările mai rapid decât ţesăturile de lână cu greutatea specifică de800g/m2.

Măsurile active luate de echipaj pentru izolarea şi propagarea incendiului la bordulnavei fac parte din tactica stingerii incendiului şi în esenţă cuprind:

- alarmarea rapidă a echipajului; - manevrarea navei astfel încât flăcările incendiului să ajungă sub vânt pe calea

cea mai scurtă, fără a pune în pericol însă bărcile de salvare sau plutele gonflabile; pentrua se menţine nava cu prova uşor în vânt se poate fila ancora cu 4-5 chei de lanţ la apă;

- punerea în funcţiune a pompelor principale de incendiu şi pregătirea celorlaltepompe, ce se pot cupla la magistrala de incendiu;

- scoaterea de sub tensiune a instalaţiei electrice în zona avariată şi pregătireamijloacelor portative de iluminat;

- oprirea ventilaţiei în compartimentele stabilite ca fiind afectate de incendiu; - stropirea cu apă a pereţilor compartimentelor învecinate pentru a împiedica

transmiterea căldurii; - evacuarea materialelor explozive din zonele învecinate.

11.4 STINGEREA INCENDIILOR

11.4.1 METODE GENERALE DE LICHIDARE A UNUI INCENDIU

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

4/10




Metodele generale de lichidare a unui incendiu sunt date de însăşi condiţiile deexistenţă a focarului care au fost explicate anterior şi sunt componentele aşa zisuluitriunghi al focului, adică: Existenţa oxigenului O2 temperatura necesară T existenţa materialului combustibil C

Acest triunghi, în care apar cele trei condiţii ce trebuie îndeplinite simultan, sugereazăşi mijloacele de stinger :

O2 . Micşorarea procentului de O2 sub 9 % duce la stingerea jarului, iar sub 15 %nu se mai întreţine arderea. De aici rezultă necesitatea existenţei instalaţiei cu dioxid decarbon şi de gaz inert la petroliere. De asemenea întreruperea alimentarii cu O2 a focaruluide incendiu, prin interpunerea unui strat de spumă, are ca rezultat apariţia instalaţiei destins incendiu cu spumă (în diferite variante – cu formare interioară sau exterioară aspumei) .

T La bord temperatura poate creşte natural sau artificial. Natural de la radiaţiile

solare şi artificial în compartimentul de maşini. Pentru a împiedica apariţia unui focar deincendiu trebuie să avem în vedere o scădere a temperaturii până sub limita de aprindere.Scăderea temperaturii se realizează prin răcire, adică stropirea cu apă de unde aparenecesitatea construcţiei instalaţiei de stins incendiu cu apă.

C Existenţa combustibililor la bord nu poate fi înlăturată şi din această cauză seiau măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, măsuri stipulate de tratateleinternaţionale. Încă din faza de proiectare se iau măsuri de amenajare a încăperilor naveicu materiale rezistente la foc, având diferite clase de rezistenţă în ceea ce priveştetemperatura.

A acţiona numai asupra factorilor care fac posibilă apariţia unui incendiu, înseamnăa echipa nava cu materiale şi echipamente scumpe, ceea ce ar mări preţul de cost şi aşa

mare şi de aceea constructorii realizează o conlucrare între detectarea incendiului în fazaincipientă (atunci când poate fi stins uşor) şi dotarea cu mijloace de stins incendiu, de aicirezultând dezvoltarea detectoarelor de incendiu. Din această analiză se poate desprindeconcluzia că limitarea unui incendiu poate avea la bază două principii şi anume:

- lichidarea incendiilor în compartimente închise prin reducerea procentului deoxigen cu ajutorul diferitelor instalaţii (instalaţii volumice);

- lichidarea incendiilor în locuri deschise prin scăderea temperaturii, deci folosireainstalaţiei de stins incendiu cu apă (instalaţii de suprafaţă).

11.4.2 TACTICA STINGERII INCENDIULUIPrincipala condiţie, care face ca lupta împotriva incendiului izbucnit la bordul navei

să fie încununată de succes, este aceea de a se întreprinde cu multă rapiditate măsurienergice şi hotărâte de lichidare a acestuia. Primul membru al echipajului care adescoperit incendiul, trebuie să alarmeze echipajul prin cele mai apropiate mijloace şi apoisă treacă imediat la stingerea acestuia cu mijloacele specifice din dotare.

Pentru ca lupta împotriva incendiilor să fie încununată de succes, este necesar ca întreg echipajul navei să cunoască ordinea, dotarea şi modul de folosire a mijloacelor destins incendiul.

Stingerea incendiului este o operaţiune vitală, caracterizată printr -o ofensivăcontinuă asupra focarului, până la lichidarea lui completă.

În funcţie de situaţia existentă la bord, acţiunea de stingere poate avea două etape: I. Localizarea incendiului.

Localizarea incendiului reprezintă totalitatea acţiunilor ce se întreprind pentrulimitarea extinderii acestuia, drept care se iau următoarele măsuri:

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

5/10




1) Având în vedere că nava este construită, în general, din tablă navală cu oconductivitate termică bună, se va pune un accent deosebit pe răcirea zonei de ardere. Această operaţiune se bazează pe introducerea în zona incendiului a unor substanţecapabile să preia o cantitate de căldură, ce ar duce în mod inevitabil la extindereafocarului. Astfel, se vor pune în funcţiune manicile cu ţevile de refulare şi instalaţiile fixe derăcire cu apă şi spumă ce sunt amplasate în zona respectivă.

2) Se va încerca limitarea oxidantului din mediul carburant prin: închiderea uşilor,hublourilor, spiraiurilor din apropierea incendiului şi oprirea instalaţiei de ventilare în zonarespectivă.

3) Izolarea substanţelor combustibile neincendiate de zona de ardere.4) Lichidarea sau reducerea intensităţii arderii pe direcţiile ce prezintă pericol de

explozie.

II. Lichidarea incendiului.Lichidarea incendiului este operaţiunea prin care se înţelege stingerea completă a

focarelor de ardere şi imposibilitatea reactivării lor. În această etapă se concentreazămajoritatea forţelor şi mijloacelor asupra focarelor cu arderea cea mai intensă şi careprezintă pentru navă pericolul cel mai mare.

Pentru reuşita acestei acţiuni trebuiesc respectate următoarele:1) Distanţa de la mijlocul de stins incendiu până la focar să fie cât mai mică şi dacă

este posibil acesta să fie dispus deasupra focarului sau măcar la acelaşi nivel; 2) La atacarea focarului se va avea în vedere: direcţia şi tăria vântului (se va

acţiona cu vântul din spate pentru a feri oamenii de flăcări şi pentru a nu se împrăştiaspuma), natura incendiului, mijloacele de care dispunem;

3) Focarul incendiului să fie atacat de la bază spre vârf; 4) Persoanele ce acţionează la stingere vor înainta în mod continuu şi vor colabora

cu cei ce salvează oameni şi materiale; 5) Trebuie să se acţioneze cu rapiditate întrucât o mare parte din succesuloperaţiunii de stingere depinde de aceasta .

11.4.3 SARCINA CONDUCERII ŞI INFORMAREA ASUPRA SITUAŢIEI Orice persoană de la bordul navei care observă izbucnirea unui incendiu sau

descoperă un focar de incendiu, trebuie să anunţe imediat prin orice mijloc posibil ofiţerulde cart sau comandantul navei şi să treacă imediat la stingerea acestuia, conform roluluide incendiu.

Cu excepţia compartimentului de maşini, conducerea nemijlocită a luptei pentrustingerea incendiilor, revine căpitanului secund sau în lipsa acestuia ofiţerului de cart pe

navă. În compartimentul maşini lupta pentru stingerea incendiului este condusă de şeful

mecanic, iar în lipsa acestuia de ofiţerul mecanic de cart. Indiferent unde a apărut focarul de incendiu măsurile principale de stingere a

incendiului sunt următoarele: 1) Echipajul navei va acţiona cu rapiditate, având grijă să folosească în mod just

mijloacele de combatere a incendiilor.2) Interzicerea răspândirii incendiului în compartimentele învecinate sau la punţi şi

suprastructuri.3) În caz că stingerea incendiului nu este posibilă, compartimentele incendiate

trebuie izolate .

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

6/10




4) Observarea pereţilor etanşi şi a temperaturii din compartimentele vecine, răcireaşi ventilarea acestor compartimente, în scopul de a degaja fumul şi eventualele gazeexplozive, care ar putea avea urmări majore asupra extinderii incendiului.

Întotdeauna izbucnirea unui incendiu la navă are loc prin surprindere şi adesea se întâmplă să fie identificat numai după anumiţi indici exteriori (fum, miros de ars), fără să secunoască precis, unde şi ce anume arde. În acest caz cel care conduce operaţiunea destingere trebuie să se informeze neîntârziat asupra situaţiei reale, pentru a stabili:

- locul focarului de incendiu şi ce anume arde; - amploarea incendiului şi căile de propagare; -condiţiile care îngreunează sau uşurează stingerea şi pericolul pe care îl reprezintă

pentru compartimentele vecine;- măsurile necesare pentru lichidarea definitivă a focarului de incendiu.

11.4.4 FOLOSIREA MANICILOR ŞI A ŢEVILOR DE REFULARE

În faza iniţială a atacului unui incendiu de materiale solide combustibile, dacă luptacu stingătoare nu a fost eficientă, este indicată folosirea ţevilor de refulare. Grupa va fiformată din trei persoane:

- şeful grupei TL-team leader ce asigură coordonar ea,- WO - waterwall cel care asigură peretele de apă – operator ce foloseşte ţeava

de refulare,- HO-hydrant operator identifică şi manevrează hidrantul care trebuie să

alimenteze peretele de apă sau jetul compact de apă.HO poate să îşi reia locul alături de ceilalţi militari din grupă şi devine manipulatorul

furtunului (HH- hose handler ) de incendiu ajutând-ul pe cel care ţine ţeava de refulare.

În caz de incendiu la acelaşi nivel .Waterwall operator – WO se aşează într -un genunchi în faţa uşii sau lateral în

funcţie de sensul de deschidere al uşii.

Fig. 11.1 Poziţia iniţială a WO – waterwall operator

În funcţie de deschiderea uşii, WO se va aşeza astfel încât să nu încurcedeschiderea uşii. Şeful grupei se aşează în spatele WO, pentru a ordona asigurarea unuiperete de apă de către acesta.

Poziţia TL în spatele WO şi HO. Odată ce uşa este complet deschisă, HO seaşează alături de şeful grupei TL şi ţine manica celui ce asigură perdeaua de apă WO,devine HH. Dacă focul se observă, acesta ordonă lupta cu focul. De reţinut, fumul nu iesedin compartiment datorită peretelui de apă asigurat de WO.

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

7/10




Fig. 11.2 Aşezarea grupei pentru lupta cu focul

Dacă focul nu se observă, TL ordonă răcirea zonei apropiate intrării încompartiment şi foloseşte camera termică (TIC – thermal imaging camera) pentruscanarea compartimentului, în scopul găsirii focarului şi îndrumarii WO pentru lichidarea

incendiului. Atunci când TL este pregătit, ordonă grupei să se ridice în picioare şi să înainteze în compartiment. HH acţionează acum pentru ghidarea furtunurilor şi ajută grupela înaintare.

Fig. 11.3 Aşezarea TL folosind TIC

Î n caz de incend iu la alt nivelWO - waterwall şi HH îşi ocupă poziţiile, amândoi în genunchi cu manica în partea

opusă balamalelor. TL se întoarce cu spatele la tambuchi. Le indică celor doi căintenţionează să deschidă tambuchiul. Şeful grupei se apleacă, prinde marginea trapei şi

se ridică, astfel asigurându-se un unghi de 45o .Imediat WO îşi poziţionează ciocurile pe partea interioară a ramei tambuchiului. TL

întoarce capul pentru a verifica dacă ţeava de refulare este în interiorul ramei tambuchiuluişi deschide complet trapa. Cu trapa deschisă WO asigură ca fumul şi flăcările să nu iasădin compartiment. Şeful grupei ordonă WO să coboare ciocul de barză 2 m în interiorulcompartimentului. Cu duza setată să asigure un perete de 2 m diametru, WO balanseazăciocul de barză pentru o răcire cât mai bună a compartimentului. Când TL este mulţumitde răcirea efectuată de către FO, îi ordonă acestuia să recupereze duza. WO ridică cioculde barză, ajutat fiind de HH, verifică setarea duzei la protecţie personală şi îşi reia loculiniţial, pe marginea tambuchiului.

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

8/10




Fig. 11.4 Poziţionarea grupei în vederea ridicării trapei tambuchiului

Fig. 11.5 Coborârea ciocului de barză de către WO pentru răcirea focarului

Şeful grupei preia ciocul de barză al WO şi coboară scara până când umerii săi

ajung la nivelul tambuchiului. Dacă constată că se poate executa coborârea în siguranţă,acesta r idică mâna cu palma strânsă, semn că activitatea de coborâre poate fi continuatăde WO şi HH.

În final, echipat cu TIC, TL coboară şi el scara şi se aşează în spatele WO, lângăHH.

Fig. 11.6 Modul de ţinere a furtunului sub braţul drept

de către WO Fig. 11.7 . Poziţionarea TL

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

9/10




Team leader, şeful grupei, scanează compartimentul cu camera TIC, apoidirecţionează acţiunea manipulatorului cu ţeava de refulare şi jetul sau perdeaua de apăspre focarul incendiului.

11.4.5 FOLOSIREA MANICILOR ŞI A ŢEVILOR DE REFULARE CU SPUMĂ În faza iniţială a atacului unui incendiu de materiale lichide combustibile, dacă lupta

cu stingătoare cu spumă nu a fost eficientă, este indicată folosirea instalaţiilor de stinsincendiul cu spumă mecanică. Grupa de sprijin va fi formată din trei-patru persoane: şefulgrupei TL ce asigură coordonarea, cel care asigură jetul de spumă FO - foamwall – operator - ce foloseşte ţeava de refulare cu spumă, manipulatorul furtunului (HH - hosehandler) ţine furtunul ce merge la ţeava de refulare şi WO care trebuie să răceascăsuprafeţele cu temperatură ridicată.

În caz de incendiu la acelaşi nivel WO se aşează în genunchi în faţa uşii sau lateral în funcţie de sensul de

deschidere al uşii. În funcţie de deschiderea uşii, FO se va aşeza astfel încât să nu încurce deschiderea uşii. Şeful grupei se aşează în spatele WO; pentru a ordonaasigurarea unui perete de apă de către acesta.

Poziţia TL în spatele FO şi HH. Odată ce uşa este complet deschisă, dacă focul seobservă, TL ordonă lupta cu focul. Dacă focul nu se observă, TL ordonă răcirea zoneiapropiate intrării în compartiment şi foloseşte camera termică pentru scanareacompartimentului incendiat în scopul găsirii focarului şi îndrumării FO, în scopul înăbuşiriiincendiului. Atunci când TL este pregătit, ordonă grupei să se ridice în picioare şi să înainteze în compartiment. HH acum acţionează pentru ghidarea furtunelor, pentruajutarea grupei la înaintare.

Fig. 11.8 Poziţionarea grupei la atacul focului cu spumă mecanică

În caz de incendiu la alt nivel. (aici intervine şi HO de la secvenţa anterioară) FOşi HH îşi ocupă poziţiile, amândoi în genunchi cu manica în partea opusă balamalelor. TL se întoarce cu spatele la tambuchi. Le indică celor doi că intenţionează să deschidătambuchiul. Şeful Grupei se apleacă, prinde marginea trapei şi se ridică, astfel asigurându-se un unghi de 45o.

Imediat FO şi WO îşi poziţionează ciocurile pe partea interioară a rameitambuchiului. TL întoarce capul pentru a verifica dacă ţeava de refulare este în interiorul

ramei tambuchiului şi deschide complet trapa. Cu trapa deschisă, WO asigură ca fumul şiflăcările să nu iasă din compartiment. Şeful grupei ordonă WO să coboare şi să pendulezeciocul de barză 2 m în interiorul compartimentului. WO balansează ciocul de barză pentru

8/18/2019 curs-VN-1-3-6

10/10




o răcire cât mai bună a compartimentului. Când TL este mulţumit de răcirea efectuată decătre WO, îi ordonă acestuia să recupereze ţeava de refulare. WO ridică ţeava de refulare,ajutat fiind de HH, reglează setarea duzei la protecţie personală şi îşi reia locul iniţial, pemarginea tambuchiului. FO refulează spumă în compartimentul incendiat cu produsecombustibile lichide sau solide, care se topesc.

Fig. 11.9 Proiectarea spumei în interiorul compartimentului

Şeful grupei preia ţeava de refulare a WO şi coboară scara până când umerii săiajung la nivelul tambuchiului. Dacă este în siguranţă, acesta ridică măna cu palmastrânsă, semn că activitatea de coborâre poate fi continuată de FO şi HH.

Şeful grupei, TL, coboară şi el scara şi se aşează în spatele WO, lângă HH.Scanează compartimentul cu camera TIC, apoi direcţionează acţiunea manipulatorului cuţeava de refulare a spumei mecanice spre izolarea focarului incendiului.

Exerciţii

1. Enumeraţi măsurile de organizare a stingerii incendiilor la bordul navei. 2. Cum este organizat pe roluri echipajul unei nave pentru stingerea incendiilor?3. Ce elemente cuprinde rolul de incendiu ?4. Care este procedura de cercetare a incendiului când incendiul a fost descoperit

după indicii exteriori, dar focarul de incendiu nu se observă? 5. Care este procedura de cercetare a incendiului când incendiul a luat amploare şi a

fost descoperit după indicii exteriori?

6. Enumeraţi măsurile pasive de izolare a incendiului la bord. 7. Enumeraţi măsurile active de izolare a incendiului la bord. 8. Care sunt etapele de stingere a incendiilor?9. Prezentaţi modul de acţiune dacă sunteţi în serviciul de cart şi primiţi un raport de

incendiu?10. Nu sunteţi ofiter de cart şi primiţi o informare de incendiu. Cum acţionaţi ?

Documents

curs-VN-1-3-6