-1Curs 1Dreptul comercial reprezinta reglementarea ce priveste comertul. Comertul d.p.d.v juridic se bazeaza pe principala reglementare in materie Codul comercial care este o lege. Se cheama cod pentru ca are o reglementare pe o suprafata mai intinsa si cuprinde normele, regulile care vizeaza intreaga activitate comerciala. Codul dateaza din 1887 si a fost creat pentru a realiza cerintele eco de piata libera. Era necesar pentru rapoturile comerciale cu exteriorul si pt care nu putea fi aplicata legislatia economica. De aceea el a supravietuit economiei aplicate. Folosirea notiunii de comert in sens larg se bazeaza pe dispozitiile Codului Comercial. In el exista o lista de 20 de acte juridice/operatiuni economice pe care legea le declara fapte de comert. Cel care savarseste una dintre acest fapte intra in raportul comercial. Cumpararile si vanzarile de marfuri sunt fapte de comert, dar si producerea de marfuri se cheama intreprinderi de fabrici si manufactura. Prin intreprindere Codul Comercial intelege o activitate prelucratoare. Omul intelege prin intreprinderi societatile comerciale, dar Codul intelege o activitate prelucratoare cu mijloacele din fabrica. De asemenea legea foloseste notiunea de intreprinderi de constructiuni prin care intelege activitatea de construire. Intreprindere de transport reprezinta activitatea de transport adica activitatea de translatie a persoanelor dintr-un loc in altul. Normele care reglementeaza aceste operatiuni apartin dreptului privat ce priveste raporturile dintre persoanele fizice si cele juridice. Distinct de dreptul privat exista dreptul public ce cuprinde organele de stat si cetateni, adica impozitul, normele care stabilesc impozitul sunt obligatorii. Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza raporturile care rezulta din savarsirea faptelor de comert. Persoana care savarseste fapte de comert devine comerciant. Izvoarele dreptului comercial repr reglementarile legale ce privesc activitatea comerciala. Principala reglementare ce sta la baza reglementarilor sectoriale pe diferite domenii o reprezinta Constitutia Romaniei, art 135 din Constitutie- eco Romaniei este o economie de piata si referindu-se la obligatiile statului aceasta trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei reale si cadrul favorabil pt valorificarea tuturor factorilor de productie. Activitatea comerciala ca orice activitate este supusa relementarii umane. Asigurarea protectiei comertului repr competitia ce se bazeaza pe proprietatea privata si libera initiativa. In afara de Codul Comercial avem si alte izvoare precum: - legile comerciale speciale - legea 26/1990 privind Registrul Comertului - Codul Civil si legile civile speciale Codul Civil de la 1804 exista si sub denumirea de Codul Napoleon si repr izvorul dupa care a fost constituit Codul Civil roman. In Franta in 1807 o parte din normele din Codul Civil ce privesc comerciantii au fost scoase si sa format Codul Comercial francez. Statutul juridic al comerciantilor

-2I. Faptele de comert sunt actele sau operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de marfuri si circulatia marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de lucrari cu scopul de a obtine profit. Art.3 cuprinde o lista de 20 de acte juridice si operatiuni economice pe care legea le declara fapte de comert. 1) Fapte de comert obiective (art.3) sunt cele pe care le denumeste legiuitorul. Legea nu conditioneaza calitatea celui care le savarseste. Faptele de comert obictive sunt: - de interpunere = prin care se realizeaza circulatia marfurilor - intreprinderi = acte sau operatiuni care vizeaza producerea de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii - conexe sau auxiliare = sugereaza ca este vorba de anumite acte/operatiuni care in sine nu au caracter comercial, deci sunt civile sar datorita legaturii lor dobandesc caracter comercial Contract de depozit = este in sine un contract civil, dar devine comercial uneori in anumite situatii a) Faptele de comert de interpunere se refera la cumparari si vanzari de marfuri, titluri comerciale de valoare, de actiuni. Cumparatorul vinde cu scopul de a revinde. Bunul cumparat poate fi revandut asa cum poate fi si prelucrat. Daca are ca obiect bunuri mobile contractul este comercial, daca nu este civil.Nu au caracter special operatiunile de cumprarare in scop de folosinta personala. Aici sunt incluse si operatiunile de banca si schimb. b) Faptele de comert intreprinderi desemneaza o activitate si nu un subiect de drept si se refera la tipuri de intreprinderi: de fabrici si manufactura. c) Faptele de comert conexe sunt acte sau operatiuni ce nu au caracter comercial, dar dobandesc acest caracter datorita conexiunii. Contractul de mandat = contractul prin care o parte denumita mandant da in puternicire celeilalte parti denumita mandatar ca sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului. Are caracter comercial cand are legatura cu actele pe care legea le declara fapta de comert. 2) Fapte de comert subiective sunt savarsite de o persoana care are calitatea de comerciant.Toate actele incheiate de un comerciant au caracter comercial. - actele juridice privind mostenirea este un act civil si nu comercial 3) Faptele de comert unilaterale/mixte exista fapte de comert care au caracter bilateral, iar cele cu caracter unilateral sunt comerciale numai pt una dintre parti, iar pt cealalta parte au caracter civil. Ex: actele de vanzare-cumparare pe care le incheie agricultorii pentru valorificarea produsele rezultate din cultivarea terenului Aceste contracte de vanzare-cumparare nu sunt fapte de comert pt agricultor. Au caracter civil pt agricultor si comercial pt celalalt. Aceste acte juridice care sunt fapte de comert unilaterale sunt guvernate de legea comerciala. Cu toate ca la un asemenea act participa un comerciant, actul se incheie cu respectarea legilor prevazute pt incheierea actelor comerciale. Prin faptul ca un necomerciant agricultor a incheiat un act juridic cu un comerciant si actul este supus legii comerciale nu il tranforma pe necomerciant in comerciant. Necomerciantul ramane la fel numai actul este supus legii comerciale, iar el nu are obligatiile pe care legea le prevede. Curs 2

-3-

Subiectele dreptului comercial 1. Participantii la raporturile comerciale sunt in principal comerciantii, dar comerciantii au un statut al lor aparte, care nu se aplica necomerciantilor. Notiunea de comerciant repr faptul ca comerciantul este orice persoana fizica sau juridica care savarseste fapte de comert in mod profesional. Notiunea de comerciant este o notiune generica care desmneaza orice persoana fizica sau juridica ce savarseste fapte de comert in mod profesional indiferent de natura faptelor de comert. Atunci nu trebuie confundata notiunea de comert in sens juridic cu cea din comert. D.p.d.v juridic comerciantul nu este numai negustor ci si antreprenorul, prestatorul de servicii. In eco se foloseste notiunea de agent economic in loc de comerciant. 2. Categoriile de comercianti in cadrul eco nationale - comercianti persoane fizice Legea nr 300/2004 stabileste conditiile in care o persoana fizica poate desfasura activ. eco in calitate de ecomerciant. Potrivit acestei legi o persoana fizica poate desfasura activ com in mod independent sau in cadrul unei asociatii familiale. Potrivit acestei reglementari pt a desfasura o activ com este nevoie de o autorizatie administrativa ce se obtine de la primaria localitatii unde se desfasoara activitatea, iar in Bucuresti de la primaria de sector. Pt a desfasura activ com legea mai cere inmatricularea in Reg Com - comercianti persoane juridice In general o persoana juridica este forma juridica prin care un grup de persoane fizice desfasoara in numele persoanei juridice care este un subiect de drept distinct. Exista diferite tipuri de persoane juridice: a. Societatile comerciale = un grup de persoane fizce care pun in comun anumite bunuri si desfasoara o anumita activitate comerciala * soc com cu capital de stat au luat fiinta prin transformarea intrep de stat inainte de 90. Numai ca intreg capitalul era detinut de stat, apoi a urmat privatizarea soc. (cap social trecea din mana statului in mana particularilor) * Legea 31/1990 reglementeaza soc com Se bazeaza pe proprietatea privata si pe libera initiativa, capitalul este detinut de asociati. Prin privatizarea soc com cu capital de stat soc in cauza se tranforma in veritabile soc com. b. Regiile autonome au luat nastere prin transformarea dintre intrep de stat in regii autonome. Legea 15/1990 prevedea ca unele intrep se tranforma in soc com iar altele in regii autonome. Cele care priveau domeniile strategice s-au transformat in regii autonome. Aceste regii desfasoara activ com, dar in domeniile strategice. c. Organizatiile cooperatiste tineau de reglementarile economiei planificate, iar soc cooperatiste au o reglementare mai apropriata de cea a soc com. Denumirile le gasim in privinta desfacerii de marfuri, mestesugaresti. d. Grupurile de interes economic sunt de data recenta, in 2003 au fost reglementate. Sunt grupuri de persoane fizice sau juridice e desfasoara activ eco complementare pt memebrii sai. Calitatea de comerciant 1. Calitatea de comerciant se dobandeste astfel:

-4Intre comerciantul persoana fizica si persoana juridica trebuie sa facem cateva diferente. Persoana fizica pentru a dobandi calitatea de comerciant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa savarseasca fapta de comert este o conditie indispensabila - sa savarseasca faptele de comert in mod profesional, ci nu accidental - sa savarseasca fapte de comert in nume propriu Persoana juridica Obiectul de activ este comercial prin simplul fapt al infiintarii persoanei fizice se dobandeste calitatea de comerciant. Statul este persoana juridica, dar si unitatile administrativ teritoriale pot savarsi fapte de comert, dar nu in calitate de comerciant. Asociatiile si fundatiile nu au un limbaj de comerciant, au un scop nonprofit si nu au calitate de comerciant. Profitul realizat nu se imparte intre asociati ci se foloseste pt realizarea scopului. 2. Dovada se face printr-un certificat la persoana juridica. Calitatea de comerciant inceteaza prin neindeplinirea calitatii de comerciant. Anularea autorizatiei este un indiciu al incheierii calitatii de comerciant. Calitatea de comerciant in cazul persoanei juridice inceteaza odata cu incetarea calitatii de comerciant. 3. Conditiile exercitarii activ com In reglementarea cadrului juridic se pleaca de la principiul libertatii comertului. Statul trebuie sa garanteze libertatea comertului. Legiuitorul se gandeste la protejarea persoanei fizice. Capacitatea persoanei fizice ceruta in calitate de comerciant pt a desfasura activ com se realizeaza prin savarsirea faptelor de comert. Conditia de capacitate Are capacitatea ceruta persoana fizica majora. Incapabila este persoana minora sub 18 ani. Incapacitatea minorului cuprinde: - minorul intre 14-18 ani care se considera ca are o anumita intelegere si poate sa incheie acte juridice cu incuviintarea parintelui sau tutorelui - de la 18 ani are capacitate deplina de exercitiu - de la 16 ani minorul poate sa incheie singur contractul de munca O persoana pusa sub interdictie judecatoreasca din cauza alienatiei nu poate fi considerat comerciant. Libertatea comertului mai este ingradita si pentru a proteja anumite interese generale ale soc. Aceste limitari poarta in lege denumiri diferite: incompatibilitati, decaderi sau interdictii. Incompatibilitatile sunt anumite limitari impuse de nevoia de a proteja prestigiul unor functii publice. Constitutia spune ca judecatorii nu pot desfasura in paralel alte activ com in calitate de comerciant. Sanctiunea este pana la indepartarea din functie. Decaderile sunt anumite limitari in privinta libertatii com. 4. Obligatiile comerciantului sunt: a. publicitatea prin Reg Com b. tinerea registrelor com de contabilitate c. desfasurarea activ com in donditiile concurentei licite a. Publicitatea prin Reg Com cuprinde evidenta comerciantilor si o baza de date. Legea 26/1990 privind Reg Com prevede atat la nivel national cat si teritorial oficiile la care se fac inreg. La nivel

-5national exista Oficiul National al Reg Com care functioneaza in cadrul Min Justitiei. Acest oficiu ine registrul central al Reg Com. La nivel teritorial exista oficii ale Reg Com in fiecare judet si in mun Bucuresti. Inreg cerute de lege se fac la ofiiile Reg Com teritoriale. Aceste oficii au obligatia ca unele inreg sa le comunice Oficiului National pt a fi retinute in Reg Central. Inreg sunt producatoare de registre juridice, de aceea cererile de inreg sunt solutionate de judecatorul delegat la oficiul Reg Com. Prin urmare nu directorul verifica cererea ci o persoana delegata. Inreg in Reg Com au caracter public si se facin urmatoarele situatii: - inainte de a incepe activ comerciantul trebuie sa ceara inmatricularea in Reg Com; cerea este insotita de o declaratie pe proprie raspundere ca indeplineste conditiile pt functionare si astfel se elibereaza certificatul de inreg in care exista codul unic de inreg - in cursul activ com comerciantul este obligat sa ceara inscrierea in Reg Com a unor mentiuni in legatura cu actele si faptele prevazute de lege. Aceste inreg sunt facute pt a proteja pe terti, care se bazeaza numai pe ceea ce este inreg. b. Obligatia de tine evidenta activ com Legea contab 82/1990 stabileste in sarcina comerciantilor de a tine anumite registre: - registrul jurnal = se consemneaza toate operatiunile com in ordine cronologica (plati si incasari) - registrul inventar = cuprinde inventarul patrimoniului comerciantului - registrul cartea-mare = este un reg complex care se foloseste pentru contabilitatea in partida dubla si foloseste conturi specializate Periodic inreg din aceste reg sunt inreg in situatia financiara anuala.

c. Obligatia de a desfasura activ com in conditiile concurentei licite Concurenta este motorul dezv activ com, ea trebuie sa se desfasoare in conditiile licite, adica prin respectarea legii. Pt a functiona in mod corespunzator legea reprima manifestarile de concurenta nelicita. Concurenta licita este protejata la nivel maroeconomic de legea 21/1996 asupra concurentei care sanctioneaza intelegerile si practicile anticoncurentiale, monopoliste. Legea protejeaza desf activ com si la nivel microeconomic si sanctioneaza acele fapte care sunt considerate fapte de concurenta neloiala. Legea nr 11/1991 privind combaterea concurentei nelooiale, faptele care sunt considerate fapte de concurenta neloiala. Ex: -confuzia = un comerciant foloseste ambalaje asemanatoare cu cele folosite de un comerciat de succes pt a induce in eroare -denigrarea marfurilor unui comerciant de catre altul

Curs 3

-6Fondul de comert Fondul de comert este intrumentul activ com si se defineste ca un ansamblu al bunurilor mobile, imobile, corporale sau necorporale afectate de un comerciant desfasurarii activ com in vederea atragerii clientului pentru obtinerea profitului. Juristii fac distinctie intre fondul de comert si patrimoniul comerciantului. Economistii nu fac la fel, ei denumesc fondul de comert patrimoniu comercial. Elementele fondului de comert: - bunuri corporale - bunuri incorporale Nu are un continut fix, ci un continut variat (in functie de obiectul de activ com) si variabil (nu isi pastreaza acelasi contiunut tot timpul, in functie de nevoi unele pot sa intre sau sa iasa). Trebuie sa avem in vedere ca fondul de comert cuprinde cele doua categorii de elemente de mai sus. Elementele incorporale sunt cele mai importante. a. Firma comerciantului d.p.d.v juridic consta dupa caz in numele sau senumirea sub care un comerciant este inmatriculat in Reg Com si sub care semneaza. Se foloseste numele cand este vorba de o persoana fizica si in firma unora dintre soc com (SNC). Firma trebuie sa aiba caracter de noutate, astfel poate sa individualizeze comerciantul. Ea se inreg la Reg Com odata cu inmatricularea comerciantului la Reg Com. Are drept exclusiv de a exploata firma si daca un alt comerciant incalca dreptul el este sanctionat. b. Emblema comerciantului este un element de identificare facultativ. Ea este folosita de un comerciant care desfasoara o anumita activ pt a se distinge de alti comercianti care practica o activ asemanatoare. Emblema consta intr-un somn sau o denumire care deosebeste un comerciant de altul sau o activ de acelasi gen. c. Clientela si vadul comercial Clientela este totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi comerciant pt a procura anumite bunuri sau pt apresta servicii. Clientela depinde de vadul comercial care d.p.d.v juridic repr atitudinea fondului de comert de a atrage clientela. Aceasta aptitudine se bazeaza pe anumite elemente concrete: locul unde se desfasoara activ com, calitatea marfii pe care o ofera, preturile practicate, reclama, moda. Intre cele doua elemente exista o stransa legatura, elementul esential este vadul comercial. Clientela si vadul comercial ofera protectie comerciantului, nu exista un drept exclusiv asupra acestuia. - dreptul de proprietate intelectuala, de autor Fondul de comert este considerat un bun unitar cu toate elementele sale, incorporale si corporale. Cu toate ca se recunoaste ca fondul de comert este un bun unitar elementele componente isi pastreaza individualitatea. Fiind un bun poate face obiectul unor acte juridice, se poate vinde, se poate inchiria, poate fi obiectul unei garantii reale mobiliare acordate bancii. Actele juridice sunt guvernate de regulile stabilite de Codul Civil. Auxiliarii comerciantilor

-7Auxiliarii com sunt persoanele de care se foloseste com in activ sa com. Auxiliarul incheie acte juridice in numele comerciantului. Se stabilesc raporturi de reprezentare intre comerciant si auxiliar. Reprezentarea comerciala este un procedeu tehnico-juridic prin care o persoana umita reprezentant incheie acte juridice cu tertii in numele si pe seama alatei persoane numita reprezentant cu consecinta ca efectele actelor juridice incheiate se produc direct in persoana reprezentatului. Reprezentarea poate avea ca izvor legea sau vointa unei persoane. Pentru a exista reprezentare sunt necesare 3 coditii: - existenta imputernicirii de reprezentare De obicei vointa de a reprezenta se sonsemneaza intr-un inscris care se cheama procura. Imputernicirea se da inainte ca reprezentantul sa incheie actul juridic cu tertii. - intentia reprezentantului de a reprezenta - vointa valabila a reprezentantului este numai un vehicol a vointei rerezentantului; trebuie sa nu fie un viciu. Regimul juridic al societatilor comerciale Societatea comerciala este o grupare de doua sau mai multe persoane constituite pe baza unui contract de societate beneficiind de personalitate juridica in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentu desfasurarea unei activitati comerciale in scopul realizarii si impartirii profitului realizat. Legea 31/1990 reglementeaza 5 forme de soc com: - soc in nume colectiv - soc in comandita simpla - soc pe actiuni - soc in comandita pe actiuni - soc cu raspundere limitata care are si o varianta cu asociat unic Elementele specifice ale contractului de societate: a. aporturile asociatilor b. intentia asociatilor de a colabora la constituirea soc si la desfasurarii soc c. impartirea profitului a. Aporturile asociatilor Notiunea de aport desemneaza sub aspect juridic obligatia asociatului de a aduce in sic un anumit bun. Aporturile sunt de 3 feluri: aport in numerar (asociatul s-a obligat sa aduca o suma de bani in soc), aport in natura (bunul adus constituie obiectul aportului care intra in patrimoniul soc) si aport in industrie (se refera la prestari de servicii sau aporturi in munca). Aportul in numerar este obligatoriu la orice forma de soc. Aportul in natura este permis in orice forma de soc, iar acela in industrie este permis numai la snc si scs.

Curs 4

-8Capitalul social si patrimoniul societatii Capitalul social d.p.d.v juridic prin el intelgem expresia valorica a totalitatii aporturilor in numerar si natura. Are doua functii: contabila si juridica (cap social repr limita gajului general al creditorilor soc). Pentr SA si SCA legea stabileste un plafon minim de 90000 lei si pt SRL 200 lei. Patrimoniul soc este totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic si a bunurilor la care se refera si care apartin soc. Cap soc este fix pe intreaga durata de functionare a soc. Capitalul social poate fi subscis si varsat. Capital social subscris (= capital nominal) repr totalitatea aporturilor pt care asociatii s-au obligat. Cel varsat (suma pe care o efetueaza la momentul incheierii contractului) repr totalitatea aporturilor efectuate. b. Intentia asociatilor de a contstitui o soc com si de a colabora la desf activ com Prin urmare asociatii sunt animati de ideea ca vor sa constituie o soc si sa participe la organizarea ei. Activitatea este realizata de angajatii soc, nu de asociati. Ei trebuie sa participe la luarea deciziilor. c. Impartirea profitului realizat Scopul oricarei soc com este obtinerea de profit si impartirea lui intre asociati. Acest scop diferentiaza soc com de asociatii si fundatii care au scop nonprofitul. Partea din profit care se cuvine asociatului poarta numele de dividend. Asociatii participa si la suportarea pierderii, nu numai la impartirea profitului. Pentru a se putea distribui dividende se cer a fi indeplinite 2 conditii: - sa existe profit distribuibil - sa existe o hotarare a adunarii generale care sa stabileasca dividendul Pentru a vorbi de profitul distribuibil, profitul trebuie sa fie real si util. Profit real = excedent al activului patrimoniului peste nivelul cap soc. Profit util = ceea ce ramane dupa achitarea datoriilor legale.Din profitul soc trebuie sa-si acopere datoriile cu soc, se reintregeste activul patrimoniului cand el a scazut sub nivelul cap soc. Din profit se contituie fondul de rezerva. Atat timp cat nu exista o hot AGA nu exista un drept al asociatului fata de soc privind plata dividendelor. Criteriul de impartire al profitului Legea lasa posibilitatea acosiatilor ca prin actul constitutiv sa stabileasca modul prin care sa isi imparta profitul. Pt cei care nuu au stabilit nimic legea stabileste ca profitul sa se imparta proportional cu cota de participare la aporturile aduse in soc. Se raporteaza la cap soc varsat, nu la cel subscris. Pt cazul in care soc nu plateste dividendele in termenul stabilit prin AGA soc va trebui sa plateasca dobanda legala pt intarziere. Constituirea societatilor comerciale 1. Actul constitutiv are o denumire generica. Poate sa imbrace forma contractului de soc a statutului sau a inscrisului unic. Legea face anumite diferentieri: SNC si SCS = actul repr numai contractul de soc, SCA,SA si SRL = au doua acte constitutive contractul de soc si statutul soc. Legea permite insa ca cele doua acte distincte sa faca obiectul unui inscris unic. Contractul de societate este contractul prin care asociatii se inteleg sa efectueze anumite aporturi, sa desfasoare o activ com si sa imparta profitul. Pt a fi valabil contractul trebuie sa

-9indeplineasca conditiile cerute de lege. Se incheie in forma scrisa care poate fi inscris sub semnatura privata si forma autentica. Cuprinsul contractului de societate: - legea prevede principalele clauze ale contractului de soc; * Clauze de identificare a asociatilor care sunt parti in contract: denumire, sediu * Clauze de identificare a viitoarei soc com: forma juridica de identificare, obiectul de activitate, durata soc. * Clauze care vizeaza aporturile asoc: cap soc subscris si varsat. Distribuirea intre asociati a actiunilor sau a partilor sociale In contract trebuie sa se prevada *clauze privind administrarea soc: numele administratorilor si puterile lor. * Clauze referitoare la impartirea profitului: legea interzice ca intregul profit sa revina unui asociat sau pierderile sa fie suportate de un singur asociat. * Clauze referitoare la dizolvarea soc: trebuie sa fie stabilite in contract, partile nu pot deroga de la vointa lor decat at cand legea permite. Statutul societatii este un act constitutiv de natura contractuala care dezvolta anumite clauze ale contractului de societate, in special cele prevazute pentru functionarea societatii. Pt SRL actul constitutiv poarta denumirea de statut si exprima vointa unei singure persoane. 2. Dobandirea personalitatii juridice Si in cazul soc com avem personalitate juridica dobandita prin inmatricularea a Reg Com. In acest scop viitorul administrator al soc trebuie sa adreseze Oficiului Reg Com competent in raza teritoriala in care soc isi va avea sediul. Cererea de la Reg Com este un formular care cuprinde datele din actul constitutiv. Aici trebuie anexate anumite acte cum ar fi: actul/actele constitutive ale soc, un act din care sa rezulte efectuarea varsamintelor, declaratia pe proprie raspundre a asociatilor ca indeplinesc cerintele legii pt calitatea de asociat sau de administrare. Odata cu cererea de inmatriculare se depune si o declaratie pe proprie raspundere ca soc indeplineste conditiile pt functionare. Cererea de inmatriculare este supusa verificarii de catre un judecator delegat de Reg Com. In legatura cu autorizarea functionarii verificarea se face de biroul unic care functioneaza in cadrul Reg Com. Daca sunt indeplinite conditiile legii judecatorul delegat da o incheiere prin care dispune inmatricularea soc la Reg Com. Oficiul Reg Com elibereaza certificatul de inregistrare care cuprinde codul unic de inregistrare. Pe data inmatricularii soc in Reg Com se dobandeste personalitate juridica. Pentru publicitate fata de terti Oficiul Reg Com trebuie sa inainteze la Monitorul Oficial un extras de pe incheierea data privind inmatricularea. Acest extrs se publica in Monitorul Oficial partea a II a. Pt cazurile in care nu sunt respectate cerintele legii privind actele onstitutive sau inmatricularea soc legea prevede posibilitati de regularizare sar si anularea soc in anumite cazuri. 3. Personalitatea juridica a soc com Ca orice persoana juridica soc com are caracteristicile ei, dar cu unele deosebiri: - soc are atribute de identificare;

- 10 - soc are o vointa proprie, vointa soc este vointa asociatilor manifestata in cadrul AGA; - are o capacitate juridica = poate savarsi anumite acte juridice necesare activ; - are un patrimoniu propriu care este distinct de patrimoniile asoc; - ca orice pers juridica soc poate participa la raporturile juridice in nume propriu prin incheierea de acte juridice. Soc raspunde pt obligatiile asumate cu patrimoniul propriu. Soc ca persoana juridica este in drept sa stea in fata instantei judecatoresti. Functionarea soc com O soc functioneaza gratie organelor sale de conducere. AGA hotaraste, administratorul indeplineste ordinele, organele de control sunt cenzorii soc sau auditorii financiari. AGA este organul suprem ce ii cuprinde pe toti asoc. Legea face o anumita distinctie: - Adunarea generala ordinara (aprobarea situatiei anuale si a dividendelor, alegerea administratorilor si a cenzorilor) - Adunarea genrala extraordinara (are ca atributii aspectele speciale, modificarea actului costitutiv) Legea reglementeaza in mod amanuntit adunarea si functionarea AGA. Pentru a se lua hotarari in AGA legea distinge intre adunarea generala ordinara si cea extraordinara. Legea prevede pt adoptarea hotararilor conditii de cvorum si conditii de majoritate. Cvorum = minimum de participanti la AGA (un sfert din nr total al drepturilor de vot) Principiul nr drepturilor de vot este realizat prin nr de actiuni. Majoritate = jumatate+1 este nevoie dee voturile care repr 2/3 din nr total al drepturilor de vot. Se cere o conditie de cvorum si una de majoritate pt modificarea actului constitutiv. Hotararile AGA sunt obligatotii pt toti asociatii, chiar si pt cei care au votat impotriva. Hotararea AGA care contravine legii sau actului constitutiv poate fi anulata prin hotarare judecatoreasca, dar numai de cel care a votat impotriva si a cerut sa se consemneze in procesul verbal votul impotriva. Orice soc com indiferent de forma ei este administrata de unul sau mai multi administratori. Pt SCS si SA daca sunt mai multi administratori ei formeaza un organ colegial care se cheama Consiliul de Administratie. Potrivit reglementarii recente pt administrarea SA se poate alege de catre asociati intre doua sisteme de administrare: - sistemul unic de admin prin Consiliul de Admin si directorii soc - sistemul dualist prin directorat si Consiliul de supraveghere

Curs 5

- 11 -

Calitatea de administrator o au persoanele fizice sau juridice. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica: - sa aiba cap ceruta de lege, sa fie o persoan majora si capabila; - sa nu fi fost condamnata pt anumite fapte care sunt infractiuni eco; - calitatea de admin o poate avea un asociat sau o persoana din afara soc; - admin este desemnat prin actul constitutiv al soc sau ulterior, este ales de AGA; - intre admin si soc nu se incheie contract de munca. Atributiile admin includ dreptul de a incheia anumite acte juridice necesare pt realizarea obiectului de activitate al soc insa pt actele de o anumita valoare actele se incheie numai pe baza unei hotarari prealabila a adunarii asociatilor. Legea face distinctie intre administrarrea interna a soc si reprezentarea soc in raporturile cu tertii. Dreptul de reprezenta soc in raporturile cu tertii le are numai administratorul care a fost investit cu o asemeneea putere de reprezentare. * Admin raspunde pt prejudiciile cauzate soc * Soc prin adunarea generala poate sa revoce din functie pe admin. Nu trebuie sa motiveze revocarea, este suficient sa-si piarda increderea in acesta. Admin revocat nu se poate plange instantei si sa ceara reintegrarea in functie. * Daca a fost nejustificata revocarea, instanta poate obliga soc sa plateasc prejudicii. Organele de control ale gestiunii admin sunt: - auditorii financiari si cenzorii soc Pt cazul in care soc com este supusa obligatiei legale de auditare controlul gestiunii admin se realizeaza de catre auditorul financiar. Min Finantelor stabileste care anume soc sunt supuse acestei obligatii legale de auditare. Pt celelaltesoc care nu sunt supuse obligatiei legale de auditare controlul se poate realiza optional fie prin desemnarea unui auditor financiar, fie prin alegeerea unor cenzori. Reglementarea actuala prevede obligatia de numire a cenzorilor pt SA si SRL. Cenzorii sunt asociati ai soc. Legea cere ca unul dintre ei sa aiba calitatea de expert contabil sau contabil autorizat. Legea reglementeaza drepturile si obligatiile care revin cenzorilor asupra actelor admin. O obligatie importanta este verificarea situatiei financiare anuale. La incheierea ex financiar trebuie sa indeplineasca situatia financiara anuala si sa intocmeasca un raport asupra activ soc. Aceste documente se pun la dispozitia auditorului financiar sau a cenzorului in scopul verificarii legalitatii intocmirii situatiei financiare. Auditorul sau cenzorii intocmesc propriul raport care este de mare folos asociatilor. AGA nu va lua in discutie si nu va accepta situatia financiara anuala fara raportul auditorului financiar, repectic raportul cenzorului. Modificarea soc com Se realizeaza prin modificarea actului constitutiv. Conditii pt modificarea actului constitutiv: - modificarea se face prin hotararea AGA - hotararea se depune la Reg Com pt verificarea legalitatii - hotararea se inreg la Reg Com si se publicca in MO

- 12 Majorarea cap soc presupune modificarea actului constitutiv. Legea reglementeaza modalitatile de majorare a cap soc: a. majorarea cap soc prin emiterea de noi actiuni sau majorarea val nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar sau in natura In schimbul aporturilor in numerar sau in natura se obtin actiuni, iar actionarii existenti trebuie sa faca noi aporturi, sunt protejati printr-un drept de preferinta. Nr de actiuni subscrise trebuie sa fie proportional cu nr de actiuni pe care le detine pt a pastra echilibrul in soc. In cazul in care actionarii existenti nu vor sau nu pot sa subscrie actiunile se pun la dispozitia publicului. b. valorificarea resurselor interne prin incorporarea rezervelor, incorporarea profitului si conversiunea datoriilor soc in actiuni ale soc. Aceste operatiuni sunt simple operatiuni contabile. Rezervele sunt sume de bani ce sa preiau din profit si se pastreaza pt a acoperi anumite nevoi ale soc. Daca nu se folosesc rezervele, elel se folosesc pt acoperirea cap soc. Fuziunea si divizarea soc com Fuziunea este o operatiune de concentrare a cap soc. Anumite nevoi pot duce la fuziune. Are doua forme: absortia si contopirea. Absortia inseamna ca o soc isi inceteaza existenta si patrimoniul sau este preluat de o alta soc. Contopirea repr unirea a doua sau mai multe soc care isi inceteaza existenta pt a da nastere unei noi soc com. Divizarea repr impartirea patrimoniului unei soc care isi inceteaza si transmiterea patrimoniului unor soc existente sau care iau fiinta. Legea reglementeaza si desprinderea unei parti din patrimoniulunei soc care nu isi inceteaza existenta si transmiterea ei catre una sau mai multe soc existente ori care iau fiinta. Pentru a realiza o operatiune de fuziune sau de divizare trebuie indeplinite conditiile legii prevazute pt modificarea actului constitutiv. Aceste conditii trebuie indeplinite de fiecare dintre soc implicate in operatiunea de divizare sau fuziune. Prin hotararea AGA sunt insarcinati administratorii soc implicate in operatiune pt a negocia si incheia un proiect de fuziune sau divizare. Asemenea proiect cuprinde conditiile eco., financiare de realizare a operatiunii. O problema care trebuie rezolvata este calitatea de schimb a actiunilor. Proiectul se depune la Reg Com pt verificarea legalitatii. Apoi se publica in MO. Cei interesati in special creditorii pot face opozitie la instanta la operatiunea de divizare sau fuziune. Adminstratorii au obligatia sa puna la dispozitia asoociatilor proiectul de fiziune/divizare, raportul propriu, raportul expertilor pt ca apoi urmeaza convocarea AGA pt a lua hotararea privind fuziunea/divizarea. Efectele fuziunii/divizarii: - soc care isi inceteaza existeenta se dizolva, dar fara lichidare; patrimoniul lor este dobandit de soc sau soc beneficiare - in schimbul patrimoniului primit soc beneficiare trebuie sa acorde actiuni sau pari sociale asociatilor soc care isi inceteaza existenta

- 13 - ca urmare a fuziunii/divizarii soc beneficiare dobandesc drepturile si obligatiile care au apartinut si isi inceteaza existenta Dizolvarea si lichidarea soc com Incetarea existentei soc se realizeaza prin doua faze: dizolvarea soc si lichidarea soc. a. Dizolvarea Legea reglementeaza urmatoarele cauze de dizolvare a soc com: - trecerea timpului stabilit in actul const pt durata soc se realizeaza prin modificarea actului - realizarea obiectului de activ sau imposibilitatea realizarii - declararea nulitatii soc pt nerespectarea conditiilor de constituire - hotararea AGA legea permite ca prin hotararea aceasta soc sa se dizolve - falimentul soc O soc com se poate dizolva si in cazul in care nu mai are organe de conducere, sediu, admin ori acestia sunt necunoscuti = dizolvare sanctiune Dizolvarea produce doua efecte: * soc dizolvata intra in lichidare * nu mai poate incheia operatiuni noi privind activitatea sa b. Lichidarea presupune un ansamblu de operatiuni care privesc lichidarea activului patrimoniului si lichidarea patrimoniului si impartirea activului net intre asociati. Operatiunile de lichidare se realizeaza de lichidatori. Pe parcusul indeplinirii operatiunilor de lichidare soc isi pastreaza personalitatea juridica. Lichidarea activului patrimoniului consta in incasarea creantelor soc de la debitorii sai precum si prefacerea in bani prin licitatie publica a bunurilor din patrimoniul soc. Lichidarea pasivului patrimoniului consta in plata datoriilor catre creditorii soc si ceea ce ramane repr activul net care se imparte intre asociati. Lichidatorii sunt cei care stabilesc sumele care se cuvin fiecaruia dintre asociati (proportional cu aportul fiecaruia). Lichidatorul este cel care cere radierea inmatricularii soc din Reg Com.

- 14 Curs 6SA este forma de soc cea mai evoluata si cea mai complexa. Ea este destinata desfasurarii afacerilor de anvergura. Este dotata cu tot ce trebuie pt a atrage fonduri. Este soc constituita prin asocierea a doua sau mai multe persoane care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri care se numesc actiuni. Pt desfasurarea unei activ com in scopul realizarii si impartirii pofitului. Capitalul social este divizat in anumite fractiuni care poarta denumirea de actiuni. Actionarii raspund pt oblig soc in limita aportului lor. Particularitati privind constituirea AGA - la baza SA se afla contractul de soc si statutul sau inscrisul unic - actul constitutiv trebuie sa cuprinda clauze care sa ii identifice pe asociati - asociatii SA se numesc actionari - SA trebuie sa aiba cel putin 2 asociati, in forma initiala a legii se prevdea 5 dar s-a modificat legea in 2006 - capitalul social minim 90000 lei - aporturile pot fi in numerar si in natura nu in prestatii in munca, la constituirea soc trebuie varsat cel putin 30% din cap subscris - actul constitutiv mai prevede si persoanele care vor administra soc - legea reglementeaza doua modalitati de formare a cap soc, prima modalitate este constituirea simultana - daca exista cel putin 2 actionari care pot sa subscrie intreg cap soc sau pot sa verse 30% din cap soc Cea de-a doua modalitate este constituirea continuata sau prin subscriptie publica. Formarea cap prin procedura subscriptie publica = fondatorii intocmesc un prospect de emisiune, un fel de oferta prin care aduc la cunostinta celor interesati constituirea soc. Prospectul cuprinde toate elementele necesare care folosesc celor interesati pt informare. In esenta sunt elementele prevazute in actul constitutiv. Prospectul de emisiune trebuie aprobat de judecatorul delegat de la Reg Com, dupa care el se publica in presa. Cei interesati subscriu actiuni ale soc care se constituie si se face pe baza unui exemplar din prospectul de emisiune. Odata ce s-a terminat subscritia se convoaca adunarea generala a subscriptorilor. Subsciptorii formeaza adunarea constitutiva. Atributiile adunarii constitutive sunt: validarea subsciptiei si aprobarea actului constitutiv Aprobarea actului constitutiv fondatorii intocmesc proiectul actului constitutiv, dar el trebuie sa fie aprobat de AC Functionarea SA Odata constituita ea este in drept sa emita actiunile si sa le repartizeze actionarilor potrivit aporturilor lor. Notiunea de actiune desemneaza si inscrisul constatator care incorporeaza fractiunea din KS. Actiunile se emit in forma nematerializata. Toate actiunile au aceeasi valoare. Actiunile confera

- 15 detinatorului anumite drepturi: dreptul la dividende, dreptul de a participa la AGA si de a vota, la incetarea existentei prin dizolvare primesc contravaloarea bunurilor aportate. Organele de conducere ale SA - AGA - Organul de Administrare - in 2006 s-a adoptat sistemul de admin a SA, soc poate fi administrata prin doua sisteme: unitar si dualist. Alegerea sistemul de admin se face la constituirea soc si se stabileste in actul constitutiv. Se intocmeste prin modificara actului. a. Sistemul unitar este sistemul clasic de administrare a Sa si se realizeaza prin consiliul de adminstratie si directorii soc. Consiliul de admin cuprinde un nr de admin care se stabileste in actul const, legea prevede numai 3 pt soc supuse obligatiei de verificare a situatiilor financiare de auditorii financiari. Consiliul de admin este un organ colegial, care se convoaca odata la 3 luni si are ca atributii principale: - adoptarea masurilor necesare realizarii obiectului de activitate - numeste si revoaca pe directorii soc - poate sa constituie anumite comitete consultative formate din admin pe diferite domenii Directorii soc sunt numiti de catre Consiliul de admin din randurile consiliului sau din afara lui. Directorii exercita conducerea soc. Legiuitorul doreste o separare intre organul de decizie Consiliul de admin si organul de executie-directori. b. Sistemul dualist - administrarea se realizeaza prin doua organe: directoratul si consiliul de supraveghere - acest sistem asigura mai bine delimitarea intre organul de decizie si cel de control Directoratul este format dintr-un nr de persoane stabilit prin actul constitutiv, persoanele acestea se numesc membrii ai directoratului. Atributiile directoratului sunt de conducere. Consiliul de supraveghere este un organ care are atributii de control asupra actelor directoratului. Membrii consiliului nu pot fi membrii ai directoratului. Obligatiunile sunt fractiuni ale unui imprumut pe care soc il obtine de la cei care au bani si vor sa investeasca. Notiunea de obligatiune desemneaza atat fractiunea imprumutului cat si inscrisul care incorporeaza fractiunea respectiva. AGA hotaraste emiterea de obligatiuni. Aceasta se realizeaza pe baza prospectului de gestiune care cuprinde informatii necesare pt cei care au bani si vor sa investeasca. Detinatorul de obligatiuni are dreptul ca la scadenta sa i se restituie suma aratat in inscris si dreptul la dobanzi. Calitatea de obligatar nu se confunda cu cea de actionar. Obligatarul este un creditor al soc si nu are dreptul la dividende. SRL este soc constituita pe baza deplinei increderi de doua sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri pt a desfasura o activ com si pt a imparti profitul. Capitalul social se imparte in fractiuni ce poarta denumirea de parti sociale, iar aceste parti sociale nu circula la bursa asa cum circula actiunile. Asociatii raspund pt obligatiile soc in limita aporturilor lor. La sfarsitul sec XX a fost

- 16 reglementata SRL cu asociat unic. Asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Nu poate fi asociat unic la mai multe soc. Constituirea SRL: actul constitutiv trebuie sa aiba cel putin 2 asociati si cel mult 50. Plafonul min al capitalului social este de 200 lei. KS se imparte in fractiuni denumite parti sociale. SRL cu asociat unic detine toate partile sociale. Functionare SRL: organe de conducere, AGA, organe executive si administratorii soc. SRL este administrata de 1 sau mai multi administratori. Daca sunt multi admin se formeaza consiliul. Daca avem mai multi admin trebuie sa prevedem in actul constitutiv obligatiile lor. Organele de conducetre sunt cenzorii si auditorii financiari. In privinta SRL cu asociatul unic atributiile AGA sunt aprobate de el. Asociatul unic poate fi in acelasi timp si administrator. Partile sociale detinute de un asociat pot fi instrainate altui asociat din soc sau unei persoane straine de soc. Legea reglementeaza si uzurile de excludere a asociatului unic: nu a efectuat aportul la care s-a obligat, s-a amestecat in conducerea soc fara a avea dreptul. Legea reglementeaza si retragerea din soc: se poate face numai in conditiile prevazute in actul constitutiv sau cu acordul celorlalti asociati sau cu ordin jud. SRL se poate transforma in SRL cu asociat unic si invers. Institutia obligatiilor financiare Cuprinde normele care reglementeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre comercianti. In principiu raporturile sunt rap contractuale = comerciantii incheie anumite contracte. Contractul este o manifestare de vointa din partea a doua persoane privind nasterea, transmiterea, stingerea unor drepturi si obligatii. D.p.d.v juridic prin contract se intelege o manifestare de vointa ci nu un inscris constatator al manifestarii vointei. Un contract se poate incheia si verbal nu numai scris. Contractele in general pot fi incheiate intre persoane prezente sau intre cele care se afla la distanta. In general manifestarile de vointa poarta denumirea de oferta su acceptarea ofertei. In cazul in care partile sunt prezente ofertantul face o oferta celeilalte parti. Cealalta parte o poate refuza sau accepta. Daca o accpeta = acord de vointa. Daca o refuza = nu se incheie nimic. Incheierea se realizeaza prin cele doua manifestari de vointa. In cazul in care sunt absenti important este cand se intalnesc ca sa se realizeze. Potrivit legii contractul se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia la cunostinta acceptarea ofertei. Se prezuma ca ofertantul a luat la cunostinta acceptarea ofertei in momentul in acare acesta soseste la domiciliul sau sediul ofertantului.

- 17 -

Curs 7Plata dobanzilor in general daca nu se executa o obligatie baneasca la termenul stabilit debitorul va fi obligat sa plateasca o dabanda. Dobanda este o suma de bani care repr despagubirile cuvenite creitorului pt neprimirea la termen a sumei de bani. Dobanda cuvenita creditorului se stabileste prin vointa partilor. Daca nu se stabileste cuantumul dobanzii se aplica dobanda legala. Potrivit legii BNR stabileste dobanda de referinta in fiecare luna si o publica in MO. Pentru calculul dobanzii se are in vedere dobanda din prima zi lucratoar din sem 1 pt obligatiile sem 1 si dobanda din prima zi lucratoare a sem 2 pt obligatiile din sem 2. Potrivit legii pt intarzierea in plata sumelor de bani se datoreaza exclusiv dobanda. Dobanda incepe sa curga de la data scadentei, data implinirii termenului pt executarea obligatiei. Legea interzice acordarea de catre instanta debitorului un termen de gratie pt executarea obligatiei. Potrivit legii in obligatiile com debitorii raspund solidar pt obligatiile lor. Daca 2 com incheie un contract cu banca pt imprumut si nu il restituie la termen obligatiile lor sunt solidare, fiecare dintre ei poate fi obligat pt achitarea imprumutului. Aceasta este o masura care il protejeaza pe creditor. Proba in obligatiile comerciale Daca pretinde ceva trebuie sa faca dovada cu contractul. Mijloacele de dovada sunt aplicabile prin regulile generale: - se pot folosi ca mijloace de proba inscrisul, martorii, corespondenta comerciala; - in raporturile com se folosesc ca dovada si registrele comerciale de contabilitate, care au o functie de evidenta si intrument de proba. Daca registrele au fost tinute legel, at acestea fac dovada impotriva celui care le tine, dar si in favoarea lui. Registrele com pot fi considerate inscrisuri sub semnatura privata. Faptul ca fac dovada impotriva celui care le tine fac dovada ca este urmarea aplicarii inscrisurilor sub semnatura privata care au forta probanta impotriva celui care le tine. Registrele com nelegal tinute au forta probanta numai impotriva celui care le tine, nu si in favoarea lui. Prescriptia actiunilor in obligatiile comerciale Legiuitorul pt a pune capat intr-un termen scurt aspectelor litigioase stabileste un termen pt actiunile prin care sunt solutionate litigiile. Termenul de prescriptie cu caracter general este de 3 ani. Sunt anumite situatii concrete in care legea stabileste un termen mai scurt de 3 ani (ex: daca cumparam un radio si descoperim vicii ascunse, am timp 6 luni). Raspunderea pt nerespectarea obligatiilor comerciale In general raspunderea pt nerespectarea obligatiilor din contractele com consta in plata de despagubiri. In mod exceptional raspunderea poate sa constea in plata unor penalitati. Despagubirile a. pt a obtine despagubiri creditorul trebuie sa faca dovada ca a suferit un prejudiciu si intinderea prejurdiciului

- 18 b. trebuie sa faca dovada existentei obligatiei debitorului si culpa debitorului Despagubirile constau intr-o suma de bani pe care instanta jud o stabileste pe baza probelor. Pot fi pt neexecutarea obligatiei, pt executarea necorespunzatoare, pt intarziere in executarea oblig. Penalitatile repr o suma de bani pe care partea care nu isi repecta obligatiile o datoreaza celeilalte parti. La incheierea contractului partile prevad in contract suma sau criteriul de stabilire a sumei pe care o va plati debitorul cu titlu de penalitati. Avantajul acestei forme de raspundere creditorul are dreptul sa primeasca suma de bani fara a face dovada de prejudiciu. Contractul de vanzare-cumparare comercial Este contractul prin care o parte numita vanzator se obliga sa transmita proprietatea asupra unui bun al sau celeilalte parti numita cumparator in schimbul unui pret. Acest contract poate avea ca obiect numai bunurile mobile, nu si cele imobile. Aceste contracte au caracter civil si nu comercial. Produce urmatoarele efecte: transmiterea dreptului de proprietate si alte drepturi se refera la obligatiile partilor. Transmiterea dreptului de proprietate de regula dreptul de prorprietate asupra lucrului vandut se transmite de la vanzator la cumparator in momentul incheierii contractului, cand partile se inteleg cu privire la lucrul vandut si la pret. Bunul sa fie individual determinat. Partile pot sa deroge, prin vointa lor pot sa stabileasca un alt moment al transmiterii dreptului de proprietate. Odata cu transmiterea dreptului de proprietate se stramuta de la vanzator-cumparator si riscurile pieirii fortuite a bunului. In raporturile com marfurile care constituie obiectul contractului nu se predau direct cumparatorului si carusului care le trasmite la destinatie si le elibereaza comparatorului. Se aplica principiul bunurilor determinate generic. Obligatiile vanzatorului a. sa predea lucrulvandut b. sa-l garanteze pe cumparator a. Lucrul se preda le termenul prevazut in contract. Referitor la termen acesta poate fi esential pt satisfacerea intereselor cumparatorului. Nerespectarea termenului poate duce la desfiintarea contractului. b. Obligatia de garantie are doua aspecte, vanzatorul trebuie sa garanteze linistita folosinta a bunului de catre cumparator: garantie contra evictiunii si vanzatorul raspunde fata de cumparator daca cumparatorul este deposedat de bun de un tert care dovedeste ca el este proprietarul. Vanzatorul garanteaza utila folosinta a bunului: garantia contra viciilor lucrului, care pot fi aparente sau ascunse. In rap com vanzatorul raspunde atat pt viciile aparente cat si pt cele ascunse. Pt protectia consumatorului ordonanta nr 21/1992 stabileste o raspundere speciala a vanzatorului: o raspundere in termenul de garantie si o raspundere duoa expirarea termenului de garantie. Vanzatorul com trebuie sa stabileasca un termen in care garanteaza ca produsul isi pastreaza caracteeisticile. Acesta raspunde pt orice deficienta constata a bunului indiferent daca sunt vizibile sau nu viciile. Cumparatorul are drept sa ceara vanzatorului inlocuirea bunului, restituirea pretului sau remedierea acestuia.

- 19 Exista anumite produse care au anumite caract si trebuie sa existe un termen de valabilitate. Dreptul cumparatorului cand constata deficiente poate sa ceara inlocuirea sau restituirea pretului, nu si remedierea. Ordonanta reglementeaza si o raspundere dupa expirarea acestui termen de garantie: raspunderea duratei medii de utilizare a produsului. Vanzatorul raspunde pt viciile descoperite in cadrul duratei medii de utilizare, daca au fost descoperite dupa nu mai raspunde. Obligatiile cumparatorului - sa primeasca lucrul vandut - plata pretului care trebuie achitat in cuantumul si la termenul stabilit in contract In cazul in care pretul nu s-a achitat la termen se poate face actualizarea pretului. Comerciantii pot stabili pretul in valuta, dar plata se face numai in lei. Daca s-a actualizat suma datorata cu titlul de pret, pt intarzieri se pot acorda si dobanzi. Consecintele nerespectarii obligatiilor contractuale Potrivit legii in cazul cand una dintre parti nu isi executa obligatiile asumate cealalta parte este indreptatita sa uzeze de exceptia de neexecutare , sa ceara rezolutiunea contractului ori sa ceara executarea obligatiei in cauza. a. Rezolutiunea contractului Conform art 67 cand mai inainte de expirarea termenului fixat pt executarea contractului una dintre parti a oferit celeilalte predarea lucrului vandut sau plata pretului si acesta nu isi indeplineste la termenul fixat obligatiunea sa at contractul se considera desfiintat in favoarea partii care isi executase obligatiunea sa. - rezolutiunea contractului se produce de drept cand o parte ofera executarea iar cealalata parte nu isi executa obligatia sa - daca in contract s-a stabilit un termen de predare a lucrului cu plata pretului la acelasi termen, contractul se desfiinteaza in cazul cand inainte de implinirea termenului cumparatorul ofera pretul iar vanzatorul nu preda lucrul la termenul convenit - alt caz de rezolutiune a contractului reglementat de codul comercial priveste rezolutiunea pt expirarea termenului esential. Nerespectarea termenului esential atrage rezolutiunea de drept a contractului in favoarea partii in folosul careia i s-a stipulat termenul esential. b. Executarea coactiva = mijloc mai eficient de executare cu participarea partii interesate in obtinerea executarii obligatiei; - cumparatorul are dreptul sa-si procure bunul de pe piata prin intermediul unui agent oficial; - daca la cumpararea efectuata prin intermediul agentului oficial s-a platit un pret mai mare decat cel convenit prin contract cumparatorul are dreptul sa pretinda diferenta de la vanzator - cand cumparatorul nu isi executa obligatia de a lua in primire bunul, vanzatorul are dreptul sa depuna bunul la o casa acreditata de comert pe socoteala si cheltuiala cumparatorului sa fie vanduta; - daca pretul la care s-a vandut este mai mic decat cel prevazut in contract vanzatorul are dreptul sa ceara diferenta de cumparare;

- 20 -

Curs 8Contractul de mandat-comercial Are functia de a mijloci afaceri comerciale. Este contractul in care o persoana se obliga sa incheie in numele si pe seama altei persoane care i-a dat imputernicire, mandantul anume acte juridice care pt mandant sunt fapte de comert. Conditiile de validitate a contractului de mandat-comercial - sa indeplineasca conditiile cerute pt orice contract: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza. - se incheie prin acordul de vointa al mandantului si mandatarului; - comerciantul care nu vrea sa primeasca insarcinarea mandantului are obligatia ca in cel mai scurt timp sa il anunte pe mandant despre refuzul sau - legea obliga pe comerciant sa pastreze bunurile care i s-au expediat si sa le conserve pe cheltuiala mandantului pana cand acesta ar putea lua masurile necesare - are ca obiect tratarea de afaceri comerciale - obiectul il constituie actele juridice care sunt fapte de comert, aceste acte juridice trebuie sa fie fapte de comert pt mandant Efectele contractului de mandat-comercial a. obligatiile partilor - mandatarul are oblig sa execute mandatul, acesta obligatie consta in incheierea actelor juridice cu care au fost imputernicit de mandant - mandatarul trebuie sa respecte clauzele si instructiunile primite - mandatarul are obligatia sa aduca la cunostinta tertului cu care incheie actul imputernicit in termenul careia actioneaza - are obligatia sa plateasca dobanzi la sumele de bani cuvenite mandantului, daca in executarea mandatului a incasat anumite sume de bani cuvenite mandantului mandatarul este obligat sa le remita acestuia sau sa le consemneze pe numele mandantului - mandantul trebuie sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pt executarea mandatului - sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pt executarea mandatului - sa restituie cheltuielile facute de mandatar pt excutarea mandatului - mandantul va suporta aceste cheltuieli numai atunci cans mandatarul a actionat potrivit imputernicirii premite sa nu i se poate retine numai o culpa in indeplinirea mandatului b. privilegiul mandatarului In scopul protejarii intereselor mandatarului legea ii confera un privilegiu special prin care i se garanteaza satisfacerea drepturilor sale banesti de catre mandant. - prin acest privilegiu i se garanteaza mandatarului plata sumelor de bani care le datoreaza mandatul cu titlu de retributie, cheltuielile facute la executia mandatului, despagubiri pt prejudiciul suferit cu ocazia indeplinirii mandatului

- 21 - se exercita asupra tuturor bunurilor mandantului pe care mandatarul le detine pt executia mandatului sau Contractul de comision Este contractul prin care o parte numita comisionar se obliga pe baza imputernicirii celeilalte parti numite comitent se incheie acte de comert in nume propriu sar pe seama comitentului in schimbul unui comision. - apare ca o varietate a mandatului comercial; conractul de comision este un mandat comercial fara reprezentare - deosebirea intre cele doua contracte o repr structura lor, in cazul contractului de mandat, mandatarul are dreptul de reprezentare, el incheie actele juridice in numele si pe seama mandantului; in cazul contractului de comision, comisionarul nu beneficiaza de dreptul de reprezentare si el incheie actele juridice in nume propriu dar pe seama comitentului; Conditii de validitate a contractului de comision - se incheie prin acordul de vointa al partilor - in cazul in care comisionarul nu vrea sa primeasca insarcinarea comitentului el este tinut sa indeplineasca obligatiile prevazute de art 376 contractele comerciale - actele juridice pe care comisionarul le incheie un tert trebuie sa fie fapt de comert Efectele contractului in raporturile dintre comitent si comisionar Obligatii pt comisionar - este obligat sa execute mandatul de comitent in baza imputernicirii primite comisonarul este obligat sa incheie actele juridice stabilite de comitent - trebuie sa indeplineasca actele pe care le reclama realizans operatii comerciale cu care a fost imputernicit de comitent - in executarea mandatului comisionarul este obligat sa se conformeze intructiunilor comitentului - sa dea socoteala asupra indeplinirii mandatului primit (comisionarul este tinut sa-l informeze pe comitent asupra mersului operatiunilor de natura sa modifice imputernicirea primita Obligatiile comitentului - sa isi indeplineasca obligatiile cu buna credinta si diligenta unui profesionist - sa plateasca comisionul cuvenit comisionarului, pt indeplinirea obligatiilor privind incheierea actelor juridice care au facut obiectul insarcinarii primite comisionarul primeste o remuneratie - plata remuneatiei din momentul in care comisionarul a incheiat actele juridice cu tertii Efectele executarii contractului de comision fata de terti - in baza imputernicirii primite, comisionarul incheie acte juridice in nume propriu - in contractul incheiat intre comisionar si tert, comisionarul este partea contractanta si are calitatea de debitor sau creditor fata de tert, comisionarul este direct obligat catre persoana cu care a contractat ca sistem afacerea ar fi fost a sa proprie - prin incheierea contractului intre comisionar-tert nu se stabilesc raportuei juridice intre comitent si tert - comisionarul este raspunzator fata de comitent pt incheierea actelor juridice cu tertul nu si pt executarea lor

- 22 Contractul de garantie reala mobiliara - in scopul sporirii eficientei garantiei executarii obligatiile civile si comerciale prin legea nr 99/1999 a fost adoptata o noua reglementare privind garantiile - bunurile care fac obiectul garantiei s-au diversificat iar prin consacrarea garantiei fara deposedare se elimina consecintele antieconomice ale gajului traditional - garantiile reale mobiliare reglementate de aceasta lege sunt destinate sa asigure indeplinirea unei obligatii civile sau comerciale nascute.. unei persoane fizice sau juridice - legea reglementeaza contractul de garantie reala mobiliara, adica un contract incheiat anume pt garantarea executarii obligatiilor Contractul de garantie reala mobiliara este contractul in temeiul caruia debitorul unei obligatii constituite in favoarea creditorului o garantie reala asupra unor bunuri mobile sau drepturi in scopul asigurarii executarii obligatiei asumate. - prin contractul de garantie se naste un drept real ce confera creditoruluiun drept de preferinta si un drept de urmarire - daca debitorul a dispus de bunul sau dreptul afectat garantiei in cazul in care nu isi indeplineste obligatia garantata, creditorul are posibilitatea sa isi exercite dreptul asupra bunului afectat garantiei care se gaseste in posesia unui tert si produselor acestuia Caraterele juridice ale contractului: este bilateral, cu titlu oneros, accesoriu si solemn Constituirea garantiei reale mobiliare - contractul se incheie intre debitor si creditor avand ca obiect bunurile prevazute de lege si responsabilitatile formalitatile de publicitate Debitorul (garantul) este persoana obligata sa aduca la indeplinire obligatia garantata printr-o garantir reala mobiliara Creditorul (persoana garantata) este persoana in favoarea careia s-a constituit garantia reala - prin contractul de garantie mobiliara se poate garanta indeplinirea oricarei obligatii civile sau comerciale nascute din orice contract incheiat intre persoanele fizice sau juridice - contractul de garantie se incheie in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata si trebuie semnat de catre debitor - forma scrisa a contractului este impusa de lege pt a se putea realiza conditia publicitatii - conditia publicitatii se considera indeplinita din momentul inscrierii avizului de garantie reala la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare Efectele contractului de garantie reala mobiliara - contractul de garantie reala mobiliara da nastere la drepturi si obligatii atat pt debitor cat si pt creditor - pe durata contractului de garantie debitorul care detine bunul afectat garantiei are dreptul sa administreze bunul si sa dispuna de el in orice moment - in cursul duratei contractului de garantie debitorul care are posesia bunului afectat garantiei este obligat sa intretina bunul si sa il foloseasca ca un bun proprietar - contractul este in drept sa verifica bunul afecatat garantiei aflat in posesia debitorului fara sa afecteze activitatea acestuia

- 23 - daca debitorul nu isi indeplineste obligatia garantata, creditorul are dreptul in temeiul garantiei sa intre in posesie sau sa retina bunul afectat garantiei si dreptul de a-l vinde pt a obtine plata obligatiei garantate - cand obligatia a fost indeplinita creditorul a intrat in posesia bunului are obligatua sa il restituie Executarea garantiei reale mobiliare: - daca debitorul nu indeplineste obligatia garantata, creditorul are dreptul sa aleaga pt satisfacerea creantei sale intre a initia precedura de executare reglementata de Codul de procedura civil sau de a executa garantia reala - in vederea satisfacerii creantei sale creditorului are dreptul sa ia in posesie bunul care constituie obiectul garantiei sau produsele realizate din valorificarea acestuia, inscrisurile care constata dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului - cand nu este posibila intrarea in posesia bunului creditorului trebuie sa apeleze la executarea jud odata intrat in posesia bunului creditorului va proceda la vanzarea lui - debitorul, creditorul sau proprietarul bunului poate face opozitie la vanzarea bunului in termen de 5 zile de la primirea notificarii = nerespectarea ei atrage dupa sine nulitatea vanzarii si raspund pt pagubele cauzate - suma de bani obtinuta din vanzarea bunului va fi distribuita de creditor in ordinea stabilita de lege: plata chelt privind conservarea, luarea in posesie si vanzarea bunului, plata dobanzilor si a creantei garantate

- 24 -

Curs 9Contractul de leasing Este un contract comercial de data mai recenta, s-a impus dua al doilea razboi mondial. Denumirea vine de la cuvantul englezesc to lease = a inchiria. Este de origine americana, iar la noi prin ordonanta Guvernului 51/1997 s-a reglementat prima oara privind soc de leasing si operatiunile de leasing. Operatiunile de leasing implica toate operatiunile necesare procurarii bunului si punere la dispozitia cumparatorului. Este distinctie intre operatiunea de leasing si contractul de leasing. Contractul de leasing este contractul prin care o parte denumita locator-finantator transmite dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este sau pe care il va procura de la fz celeilalte parti denumita locatar-utilizator in schimbu unui pret denumita rata de leasing. Iar la expirarea duratei contractului locatorul-finantatorul, se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului-utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi controlul ori de a inceta raporturile contractuale. Aceasta dubla denumire a partilor se explica prin faptul ca bunul care constituie obiectul contractului poate sa existe in patrimoniul soc de leasing sau poate sa nu existe si sa fie nevoie sa il procure de la fz. Leasingul clasic cuprinde utilizatorul, finantatorul si furnizorul. In perioada moderna soc de leasing au inceput sa-si procure bunurile respective si atunci cand solicitantul se adreseaza soc exista doua variante: a. exista bunul in soc, raportul se aseamana cu contractul de locatiune b. la solicitarea bunului acesta nu exista in patrimoniu si atunci soc cumpara bunul si il pune la dispozitia solicitantului in folosinta; denumirile sunt de finantator si utilizator. Exista mai multe forme de leasing: leasing mobiliar si imobiliar. 1. Leasingul mobiliar are ca obiect bunurile mobile. Nu pot face obiectul leasingului mobiliar: - inreg pe banda audio-video, piesele de teatru, brevetele, bunurile mobile necorporale si drepturile de autor. Dreptul de utilizare a programelor pt cal pot face obiect. Leasingul mobiliar are ca obiect cladirile de obicei. O alta distinctie facuta si de lege: leasing financiar si operational. Exista si o forma de leasing care se cheama lease-back. Incheierea contractului de leasing presupune o oferta din partea utilizatorului, solicitantului. La oferta soc de leasing poate accepta imediat oferta daca are bunul in patrimoniul sau si daca nu trebuie sa il cumpere. Odata ce s-a procurat bunul soc de leasing este obligata sa incheie contractul de leasing si in temeiul acestui contract toate drepturile soc de leasing izvorate din contractul de vanzarecumparare incheiat cu furnizorul se transmit solicitantului cu exceptia dreptului de a dispune de bun. Obligatiile locatorului-finantatorului: * transmiterea utilizatorului posesia si folosinta bunului - predarea-primirea bunului se face in mod diferit, daca bunul se afla in patrimoniul soc predareaprimirea se face intre cei doi, daca nu are loc predarea intre fz si utilizator

- 25 - in caz de nerespectare a operatiunii de predare utilizatorul are dreptul sa dea in judecata direct fz * obligatia de a garanta linistita folosinta a bunului -locatorul raspunde pt tulburarile folosintei din partea tertilor * obligatia de a asigura bunul care constituie obiectul contractului de leasing * obligatia de a respecta dreptul de optiune al utilizatorului - utilizatorul are dreptul sa opteze pt cumpararea bunului in schimbul platii tuturor ratelor si a valorii reziduale - prelungirea duratei contractului - incetarea rap contractuale In caz de nerespectare a acestor oblig la cererea utilizatorului instanta jud poata da o hotarare care sa tina loc de vanzare-cumparare Obligatiile utilizatorului * obligatia de a efectua receptia si de a primi bunul In cazul nerespectarii oblig de a primi bunul de catre utilizatorul soc de leasing poate cere rezilierea contractului cu plata de despagubiri pt prejudiciul cauzat. * obligatia de a exploata bunul potrivit instructiunilor fz * obligatia de a plati ratele de leasing Potrivit legii in cazul in care nu se achita ratele de leasing doua luni consecutiv soc de leasing are dreptul sa ceara rezilierea contractului cu urmatoarele consecinte: - utilizatorul trebuie sa restituie bunul - sa plateasca ratele scadente care nu au fost achitate - sa plateasca despagubiri pt prejudiciul cauzat * obligatia de a nu greva bunul cu sarcini * obligatia de a apara soc de leasing impotriva uzurparilor Contractul de franciza Este un contract prin care o parte numita francizor se obliga sa transmita celeilalte parti denumita beneficiar dreptul de a exploata o marca si sau know-how privind un bun sau un serviciu in schimbul unei redevente (pret). Contractul se incheie intre francizor si un alt comerciant. Ei isi desfasoara activitatea in mod independent. Obligatiile francizorului - oblig de a transmite beneficiarului un produs sau un serviciu, francizorul este obligat sa asigure o pregatire a personalului - oblig de a asigura beneficiarului asistenta tehnica si comerciala - oblig de a asigura publicitatea produsului sau serviciului Obligatiile beneficiarului - oblig de a exploata marca produsului sau serviciului in conditiile stabilite in contract - oblig de a plati redeventa in schimbul folosirii marcii sau produsului respectiv Francizorul cere si o taxa de intrare in retea care se plateste la incheierea contractului. - oblig de a-l informa pe francizor asupra desf afacerii

- 26 - oblig beneficiarului de a nu divulga know-how-ul sau info in legatura cu produsul sau serviciul respectiv. Dreptul la marca este protejat de lege. Are caracter personal, deoarece francizorul isi alege beneficiarii. Legea lasa posib partilor sa stabileasca oblig care le revin.

Curs 10Titlurile comerciale de valoare 1. Cambia este reglementata prin legea 58/1934, ea se folosea in raporturile de comert exterior. Cambia este un inscris prin care o persoana numita tragator sau emitent da ordin unei alte persoane numita tras ca la scadenta sa plateasca o suma de bani unei a treia persoane care poarta denumirea de beneficiar. Inainte de emiterea cambiei intre persoanele care apar in calitate de tragator, tras si beneficiar au existat anumite raporturi juridice sunt contracte obisnuite care dau nastere la anumite drepturi si obligatii. Persoana care are dreptul sa primeasca o suma in calitate de creditor poate sa emita o cambia prin care sa dea ordin debitorului sau sa plateasca suma datorata in mainile unui creditor al celui care a dat ordin. Cambia este inmanata creditorului. Raporturile juridice preexistente nu fac decat sa explice sis a justifice emiterea cambiei. Dup ace cambia a fost emisa ea circula si confera drepturile si obligatiile prevazute in legea cambiala fara referire la raporturile fundamentale. In principiu rap fundamentale nu se sting, darn u mai sunt operationale, numai intr-un singur caz particular, cand posesorul cambiei este refuzat la plata de catre tras si atunci legea ii da posibilitatea posesorului cambiei sa foloseasca actiunea atasata raportului fundamental. Conditiile de valabilitatea a cambiei: a. forma scrisa b. inscrisul sa cuprinda mentiunile obligatorii stabilite de lege a. Legea nu cere o anume forma scrisa poate fi un inscris sub semnatura privata. Forma cambiei in formularul tipizat cuprinde urmatoarele mentiuni obligatorii ale legii: - trebuie sa existe denumirea de cambie - ordinul neconditionat de plata al unei sume de bani determinata - numele trasului - indicarea scadentei - indicarea locului unde trebuie facuta plata - numele aceluia careia se face plata/ numele beneficiarului - data si locul emiterii - semnatura tragatorului In cazul in care lipseste o mentiune obligatorie inscrisul nu mai are valoare de cambie insa pt a salva cambia legea admite/ ofera anumite remedii. Girul este un act juridica prin care beneficiarul cambiei numit girant transmite altei persoane numita giratar toate drepturile izvorand din titlul respectiv. Printr-o declaratie care cuprinde ordinul adresat la girant trasului sa plateasca suma de bani girantului. Operatiunea de gir mai este numita si andosare.

- 27 Efectele girului: - efectul translativ = prin gir se transmit giratarului toate drepturile rezultate din cambie - efectul de garantie = prin transmiterea cambiei prin gir girantul se obliga ca daca trasul refuza plata va plati el - efectul de legitimare = prin dobandirea cambiei giratarul se legitimeaza ca proprietar al inscrisului si creditor al sumei de bani prevazuta in inscris Acceptarea cambiei - legea reglementeaza acceptarea cambie; in principiu prezentare cambiei la acceptare este facultativa si nu obligatorie insa prezentarea cambiei la acceptare are avantajul ca prin ea se testeaza atitudinea trasului privind plata sumei de bani prevazuta in cambie. a. Daca accepta cambia se naste obligatia expresa a trasului de a plati suma de bani la scadenta b. Refuza acceptarea cambiei presupune ca trasul nu vrea sa plateasca cambia la scadenta, in aceasta situatie legea permite beneficiarului cambiei sa actioneze pe ceilalti semnatori ai cambiei care sunt debitori de regres. Exista un caz cand prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie: cand scadenta ete la un anumit termen de la vedere. Manifestarea de vointa a trasului in sensul acceptarii se materializeaza prin punerea semnaturii in cseta din mijloc a formularului. Avalul cambiei este o garantie a executarii obligatiei cambiale. Avalul este un act juridic prin care o persoana numita avalist se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali care poarata denumirea de avalizat. Avalistul este garantatul, iar avalizatul este cel garantat. Prin punerea semnaturii pe cambie avalistul devine debitor cambial. Efectele avalului: - avalistul are pozitia juridica a analizatului si are aceleasi obligatii ca si analizatul - daca avalistul a platit beneficiarulu cambiei poate sa ceara avalizatului ceea ce a platit Plata cambiei La scadenta beneficiarul cambiei prezinta trasului sau avalistului daca trasul a achitat suma posesorului cambiei se sting toate obligatiile debitorilor cambiali. Consecintele neplatii cambiei Sunt cazuri in care trasul refuza plata cambiei. Aici legea pune la dispozitie anumite dispozitii juridice pt a pune la dispozitie mai multe mijloace juridice: actiunile directe impotriva trasului, actiunea de regres si executarea silita in temeiul titulului care ar valoarea unui titlu executoriu. Daca trasul refuza plata beneficiarul poate sa se indrepte cu o actiune impotriva oricarui debitor de regres: tragator, girat, analist. Obligatia debitorilor de regres sunt solidare ceea ce inseamna ca beneficiarul cambiei poate sa aleaga in mod liber pe oricare dintre debitorii de regres fara vreo ordine anume. Legea prevede in mod expres ca cambia are valoarea unui titlu executoriu, este ca si o hotarare jud. Astfel beneficiarul nu se mai adreseaza unei judecatorii. Legea are o fomalitate investirea titlului cu formula executorie

- 28 2. Biletul la ordin este reglementat de legea 58/1934. Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita emitent se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane numita beneficiar. Biletul la ordin se incheie in forma scrisa si trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in lege: - denumirea de bilet la ordin - promisiunea emitentului de a plati la scadenta suma de bani - indicarea scadentei - numele aceluia caruia i se face plata - data si locul emiterii - semnatura emitentului Intrucat prin emiterea titlului legea nu mai prevede acceptarea ce la cambie. Cazuri speciale: scadenta la un anumit termen de la vedere. Plata BO, avalul si consecintele sunt aplicabile de la cambie. Daca emitentul obtine analizarea titlului de la o banca, plateste banca. 3. CEC-ul este folosit dupa legea 59/1934. Este un inscris prin care o persoana numita tragator da ordin unei banci la care un disponibil banesc numita tras sa plateasca la prezentarea titlului o suma de bani altei persoane numita beneficiar. Trasul aici este numai o banca. Pt emiterea titlului trebuie indeplinite anumite premize: - existenta unui disponibil in contul tragatorului - existenta unei conventii intre tragator si tras care permite tragatorului emiterea de cec-uri - ordinul neconditionat de a plati o suma de bani - numele celui care trebuie sa plateasca - numele bancii cu sucursalele - data si locul emiterii - semnatura tragatorului CEC-ul nu are o functie de creditare. Legea prevede termene scurte de prezentare a cec-ului: 8 zile daca plata se face in aceeasi localitate cu loc in care a fost emis; 15 zile daca plata se face in alta loc decat in cea care a fost emis. Banca este un simplu platitor, nu este debitor. Daca banca refuza plata beneficiarul nu poate chema in judecata banca pt k nu este debitor. Are actiune de regres impotriva tragatorului sau girantului.

- 29 -

Curs 11Procedura insolventei Procedura insolventei grupeaza normele care se refera la tratamentul juridic aplicat persoanelor juridice/ comerciantilor aflati in dificultate. Legea 64/1945 privind procedura reorganizarii sociale a fost inlocuita cu legea nr 85/2006 privind procedura insolventei. Scopul acestei reglementari este acoperirea pasivului debitorului. Prin anumite masuri si operatiuni urmareste obtinerea de fonduri pt plata datoriilor debitorului. Legea reglementeaza doua cai pt realizarea scopului: procedura generala si simplificata. Procedura generala implica doua modalitati: reorganizarea juridica si falimentul. Procedura simplificata presupune intrarea direct in faliment. I. Conditiile cerute pt aplicarea procedurii insolventei: Pt aplicarea procedurii sunt necesare 2 conditii: a. debitorul sa faca parte din categoriile de persoane carora li se alica procedura si care sunt expres prevazute de lege b. debitorul sa se afle in stare de insolventa a. Legea stabileste categoriile de persoane carora lise aplica procedura generala si celor carora li se aplica procedura simplificata. Procedura generala se aplica: soc com, soc cooperative si organizatiile cooperatiste, forme asociatiste in anumite domenii, grupurilor de interes economic, asociatilor si fundatiilor care realizeaza activitati economice. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura simplificata: com persoane fizice care desf activ in mod independent sau in cadrul asociatiei familiale, unor soc com care se afla in anumite situatii speciale care nu permit reorganizarea. b. Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caract prin insuficienta fonurilor banesti exigibile. Elemente care rezulta din insolventa: - insuficienta fondurilor banesti disponibile - neplata la scadenta a datoriilor exigibile Starea de insolventa se caracterizeaza prin lipsa de lichiditati. Datoriile pot fi comerciale, bugetare si salariale. Legea stabileste un plafon minim de 10000 le sau in cazul dat salariale valoarea a 6 salarii medii pe economie. Dovedirea insolventei uneori este dificil de facut. De aceea legea prezuma ca debitorul este in insolventa daca nu si-a achitat datoriile banesti in termen de 30 zile de la scadenta. II. Organe care participa la procedura insolventei - instantele jud: tribunalul si curtea de apel

- 30 Tribunalul exercita toate procedurile prevazute de legea 85/2006 printr-un judecator-sindic. Exista mai multe tribunale, iar competenta apartine tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul debitorului. Curtea de apel este competenta sa judece recursul impotriva hotararilor judecatorului-sindic. - judecatorul-sindic este un jud al tribunalului specializat pe procedura aplicarii insolventei. Organizeaza si conduce desfasurarea intregii proceduri a insolventei. - administratorul judiciar este o persoana fizica/juridica care are calitatea de practician in insolventa. Statutul practicianului in insolventa este reglementat prin legea 86/2006. Atributiile admin jud vizeaza procedura reorganizarii judiciare. - lichidatorul este o persoana fizica/juridica care trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa procedura falimentului - adunarea creditorilor - administratorul special este o persoana fizica/juridica desemnata de adunarea generala a asociatilor unei soc com; repr si interesele asociatilor in cadrul procedurii III. Continutul si desfasurarea procedurii insolventei Cererile introdutive pt a se aplica procedura este nevoie de investirea tribunalului care se face prin cererea debitorului sau cererea creditorilor. Cererea debitorului legea lasa posibilitatea de a se adresa instantei pt procedura insolventei. Cererea trebuie sa fie insotita de anumite documente din care sa rezulte situatia financiara: *Lista creditorilor dar si declaratia prin care sa-si exprime optiunea pt aplicarea procedurii generale sau cea simplificata. Cererea creditorilor cel mai adesea creditorii sunt cei care introduc cererea pt aplicarea procedurii. Cererea trebuie sa precizeze creanta si temeiul creantei, eventualele garantii ale creantei, legea lasa posibilitatea sa declare intentia pt a participa la reorganizare. Pt a introduce cererea trebuiesc indeplinite anumite conditii: - debitorul sa se afle in insolventa - creanta sau creantele creditorului sa respecte val prog Dupa introducerea cererii si investirii tribunalului judecatorul-sindic nominalizat va examina cererea. Examinarea cererii presupune verificarea indeplinirea cerintelor legale diferentiat cererea debitorului sau cererea creditorului. Legea reglementeaza posibilitatea contestatiei dupa caz a creditorului fata de cererea debitorului sau contestatia debitorului fata de cererea creditorului. Judecatorul-sindic este cel care examineaza cererile si in functie de ceea ce constata da o hotarare de admitere sau de respingere a cererii. Deschiderea producerii insolventei are anumite efecte juridice: - ridicarea dreptului debitorului de a-si mai administra patrimoniul, administrarea se va realiza de admin judiciar sau de lichidator Se excepteaza cazul cand debitorul a optat pt procedura reorganizarii. - suspendarea actiunilor judiciare individuale impotriva debitorului - suspendarea curgerii dobanzilor a penalitatilor. Daca debitorul nu a executat la scadenta dat banesti suporta sanctiunile. - interdictia intrainarii actiunilor detinute de administrator la SA

- 31 Primele masuri luate de judecatorul-sindic sunt: - notificarea deschiderii procedurii fata de cei interesati - declararea creantelor de catre creditor; aceste delcaratii sunt verificate de admin judiciar si se intocmeste un tabel preliminar al creantelor - intocmirea de catre admin judiciar a rapoartelor prevazute de lege: * trebuie sa precizeze daca debitorul va fi supus procedurii simplificate sau se va continua perioada de observatie * trebuie sa precizeze daca sunt conditii pt aplicarea procedurii reorganizarii sau in absenta acestora propunerea de intrare in faliment Procedura reorganizarii judiciare Reorganizarea se face pe baza unui plan de reorganizare care cuprinde masuri economice, financiare, de personal, de schimbare a conducatorilor menite sa redreseze activitatea pt a produce profit. Planul poate fi propus de catre debitor, admin judiciar sau de comitetul creditorilor. Planul este supus aprobarii creditorilor. Votarea planului se face pe categorii de creante. Planul este acceptat de majoritatea in valore a creditorilor care detin creante impotriva debitorilor. Planul care a fost votat de catre creditori trebuie confirmat de jud sindic. Programul de plata a creantelor Procedura falimentului consta intr-un ansamblu de masuri privind prefacerea in bani din patrimoniul debitorului si cu sumele de bani obtinute satisfacute creantele creditorului. Pt intrarea in faliment este nevoie de hotararea jud sindic. Lichidatorul se numeste prin hotararea de intrare in faliment. Sumele de bani se distribuie potrivit legii. Creantele creditorului cu garantii sunt satisfacute cu prioritate din val bunului care constituie obiectul garantiei. Cei care nu beneficiaza de garantii sunt satisfacute potrivit ordinii de prioritate stabilita de lege. Apoi sunt satisfacuti salariatii si statul. Bancile care au acordat in perioada reorganizarii sunt pe locul 4. Raspunderea membrilor organelor de conducere pt starea de insolventa a debitorului Reglementarea actuala nu mai are caracter punitiv. Legea stabileste rasp membrilor org de conducere si de supraveghere: admin soc com, directorii, membrii directoratului, cenzorii, auditorii financiari, consiliul de supraveghere. Pot cere angajarea raspunderii admin judiciar, lichidatorul si comitetul creditorilor. Judecatorul sindic poate sa ii oblige sa suporte o parte din pasivul debitorului. Legea stabileste un termen de 3 ani care curge de la data in care cel indreptatit a luat la cunostinta. Persoanele care raspund, raspund doar pt faptele prevazute de lege si numai daca sunt in legatura cauzala cu starea de insolventa a debitorului. Daca faptele respective indeplinesc conditiile pt a fi infractiuni persoanele in cauza sunt sanctionate si penal.