Cursuri Stiinte Comportamentale

7/18/2019 Cursuri Stiinte Comportamentale

1/24

CURS IDefiniiile sntii starea complet de bunstare fizic, mental i social i nu numai absena bolii

i a infirmitii (OMS, 194!

msura "n care o persoan sau un #rup sunt capabile s "i satisfac ne$oile debaz, dar i modul "n care sunt capabile s se transforme pentru a se adapta lamediul ambiant (OMS, 19%4!

Dimensiunile sntii(&'les i Simnett, 1999! 1. Sntatefizic) funcionalitatea or#anismului 2. Sntate mental) abilitatea de a #*ndi clar i coerent 3.Sntateemoional) recunoaterea i e+primarea emoiilor (fric, bucurie,

suprare). 4. Sntate social) abilitatea de a forma i menine relaii interumane 5. Sntatespiritual e+istena principiilor personale de comportament

. Sntate !n relaie cume"iul) inte#rare "n mediul "ncon-urtor

Interrelaia sntate oral # sntate $eneral # calitatea %ieii calitate a %ieii le$at "e starea "e sntate (.ealt.related /ualit0 of life! aprecierea calitii %ieiidin punct de $edere al strii de sntate permite

corelarea parametrilor c&t "e mult 'i c&t "e (ine trie'te un in"i%i" 2feciunile orale ) alterari "n perceperea

) ima$inii proprii self-image)*) propriei consi"eraii self-esteem)*) strii "e (ine well-being).

+o"elul conceptual al factorilor care influeneaz starea "esntate.Da,l$ren 'i -ite,ea" 1//5)

conditii socioeconomice si culturale3 factori de mediu conditii de trai si munca influente sociale si comunicare stil de $iata $arsta, se+, factori ereditari

COMPORTAMENTUL SANOGENDefiniie Complexul de atribute personale : -

-cunotine, valori, credinte, percepii (elem. cgniti!e), -stri afective i emoionale (elem. afecti!e), - motivaii, obiceiuri, aciuni i modele de comportament (elementecm"#tamentale)

legate de meninerea, restabilirea sau mbuntirea strii de sntate


2/24

0tiinele comportamentale Definiie0tiinele comportamentale !n me"icina "entar reprezint "emersul "e a !nele$e 'ieplica comportamentul oamenilor !n relaie cu starea lor "e sntate oral.

( 5ump.ris i M S 6in#, 7888!

faciliteaz "nele#erea diferitelor teorii despre funciile psi.ice umane i desprerelaiile interpersonale i sociale e+amineaz impactul pe care "l are comportamentul uman asupra sntii dez$olt cunotinele despre aspectele sociale ale practicii dentare urmresc s dez$olte capacitatea de "nele#ere a principiilor fundamentale i

comple+itatea interaciunilor dintre medic i pacient i capacitatea de comunicarecu cole#iipacientul

+o"ele "e a(or"are a (olii +o"elul (iome"ical al (olii

) concentrarea efortului medicilor asupra aspectelor biolo#ice ale bolilor

fizice) e+clude posibilitatea de a analiza $ariaiile care apar "n modul "n care se

simt indi$izii i "n modul cum e+perimenteaz ei boala) susine c $ariabilele psi.olo#ice i sociale au o importan secundar "n

e$oluia bolii i "n tratamentul acesteia) medicina umanistic (e+primat prin #ri-a i "nele#erea fa de pacieni!

este o parte important, dar intuiti$ +o"elul (iopsi,osocial

) predispoziia i e$oluia ma-oritii bolilor, fie ele fizice sau psi.ice, suntdeterminate i influenate "n e#al masur de factori biolo#ici, psi.olo#icii sociali

) Medicii care sunt capabili s e$alueze influena pe care o au aceti factoriasupra strii de sntate i de boal ale pacienilor $or fi capabili srealizeze inter$enii terapeutice mai eficiente i s obin rezultate maibune

n me"icina "entar redefinire a conceptului de sntate tradiional, sntatea oral era definit clinic, prin intermediul indicilor dentari

(care msurau prezena sau absena bolii! astzi se cunosc implicaiile psi,osocialeale afeciunilor odontoparodontale i

orale, $orbinduse c.iar de calitatea $ieii asociat strii de sntate oral

CURS IIDez%oltarea umana. (or"ari ale personalitatiieorii care au influentat stu"iul "ez%oltarii umane teoria psi,analiticasustine ca suntem in #eneral condusi de forte inconstiente ale

mintii3 aproape tot comportamentul, de la cele mai semnificati$e fapte la cele maipasa#ere #anduri, sunt intrun fel sau altul e+presii ale pulsiunilor si conflicteloremotionale ascunse constiintei noastre


3/24

teoria in%atariiafirma ca intre#ul comportament este rezultatul unor raspunsuriin$atate la di$erse tipuri de situatii

teoria co$niti%amanifesta interes pentru modul in care #andirea constienta aindi$izilor si masura in care se intele# pe ei insisi, precum si pe cei din -ur, leafecteaza comportamentul

6 perspecti%a eclectica incluzan" i"ei care pro%in "e la mai multe teorii

7ersonalitatea umana:ersonalitatea reprezinta indi$idualitatea psi,olo$icasi comportamentalaa omului aspecte fizice aspecte mentale aspecte sociale atitudinile sentimentele

:ersonalitatea umana corelatie intre #eneral, tipic si sin#ular 8mul este ca toti ceilalti oameni.;nsusirile si sistemul #eneral uman de

personalitate sunt proprii tuturor oamenilor din toate locurile si timpurile, dintoate societatole si culturile (de e+emplu, calitatea de fiinta sociala!

8mul este asemanator altor oameni.


4/24

e$identierea continutul emotional ascuns al actiunilor zilnice subliniaza felul in care indi$idul este condus de impulsuri se+uale si a#resi$e

foarte puternice si de teama de eleComponente teoretice ale personalitatii Sinele sursa impulsurilor inconstiente care tind spre satisfacerea imediata a

ne$oilor si actioneaza confirmprincipiului placerii &ul opereaza in conformitate cu principiul realitatii incearca sa satisfaca ne$oile

sinelui pe cai care $or recunoaste $iata asa cum e ea, nu asa cum sinele doreste safie

Supraeul constiinta care deosebeste binele de rau si reuseste sa tina sinele subcontrol

eoria psi,analiticalimitenu poate fi testata in laborator, in conditii controlate, ceea ce a condus la acuzatia ca estemai mult mit decat stiinta, si ca e$aluarile ei tin mai mult de subiecti$ decat de obiecti$

Reactii contro%erse =o,n -atson psi.olo# american) ataca importanta acordata studiului

constiintei , care este o @ ipoteza necontrolabila, ne$erificabila si inaccesibilacercetarii

sin#ur comportamentulpoate fi studiat in mod obiecti$, aceasta orientarepsi.olo#ica fiind numita (e,a%iorism sau psi,olo$ia comportamentala.

comportamentul este modelat de e+perienta, de aceea el a acordat importantamecanismului in%atarii.

eoria in%atarii 9upoate fi o(ser%ata "irectsi poate fi "e"usa "oar din sc.imbarile de

comportament obser$ate ;n$atarea este o sc.imbare relati$ permanenta in domeniul comportamental, ce

apare ca rezultat al practicii sustinute >omportamentul este dupa Aatson @ansam(lul "e raspunsuri "ate la stimulii

care il "eclanseaza>. ;ntrea#a sfera a $ietii psi.ice cuprinde urmatoarele moduri de or#anizare

comportamentale %iscerale(frica, furia!, motorii(posturale, locomotorii! larin$iene(comportamente $erbale!


5/24

Oamenii au capacitatea de a in$ata o $asta cantitate de lucruri, plecand de la celemai simple comportamente si a-um#and pana la cele mai comple+e abilitati, cumeste limba-ul

Berapia comportamentala presupune ca multe comportamente neadec$ate suntrezultatul procesului de in$atare incorect, terapia cerand modificarea

comportamentului prin aplicarea principiilor de baza ale in$atarii

7si,olo$ia (e,a%iorista 6ea#a omul de lumea obiectelor si de lumea oamenilor de care este incon-urat,

care actioneaza asupra lui ca stimuli Omul este concret, real si determinat in actiunile sale de mediul natural si social

in care traieste, iar psi.olo#ia este centrata pe stu"iul omuluiin con"itiile luifiresti "e %iata, pe anticiparea si controlul comportamentului sau.

?imite simplifica nepermis de mult omul si $iata lui, fiind i#norate procesepsi.ice (constiinta, sentimentele, moti$atia intrinseca, $ointa!

Reformulare neo(e,a%iorismul

@urr,us SAinner) @stiinta adec$ata a comportamentului ar trebui sa tina seamasi de e%enimentelecare au loc in planul launtrical or#anismului, c.iar dacaori#inea lui ar trebui cautata in me"iul fizic si socialsi nu in sentimentele sistarile "e spiritale indi$izilor

acorda o mare importanta proceselor in%atarii( conditionarii operante!

ipuri "e in%atare Con"itionarea clasica) or#anismul in$ata o asociere intre doi stimuli (SS! Con"itionarea operanta) asociatia in$atata este intre un stimul si un raspuns (S

C! +o"elarea) subiectul in$ata prin obser$area altor persoane

Con"itionarea clasica Descoperita de ; :a$lo$, care a asociat un stimul necon"itionat(.rana! cu un

stimul con"itionat(metronomul! pentru obtinerea raspunsului con"itionat(sali$atia!

Raspunsurile emotionale, mai ales teama, pot fi in$atate pe calea con"itionariiclasice( de aceea copiii plan# la $ederea .alatelor albe, a instrumentelor si amirosurilor specifice, deoarece le asociaza cu manipularea impotri$a $ointei lor!


6/24

Ti"$#i %e cn%itina#e "e#anta1 Intarirea poziti%a) prezenta unui stimul care mareste probabilitatea aparitiei

raspunsului pe care la precedat 7 Intarirea ne$ati%a) eliminarea stimulilor neplacuti ( cei ce pro$oaca durere

sau an+ietate!, ceea ce creste probabilitatea aparitiei raspunsului

E 7e"epsirea aparitia unui stimul neplacut sau eliminarea unuia poziti$ ca urmarea unui raspuns

+o"elarea Ceprezinta in$atarea prin o(ser%area unui mo"elcomportamentalsi este foarte

importanta, mai ales pentru copii &ste un proces comple+, care implica multiple proceduri3 prin obser$area unui

model, o persoana poate sa intelea$aun intre# prototip "e raspunsuri, partilecomponente ale acestora, poate pune intre(arimodelului si astfel aparefee"(acAul

Be.nicile modelarii au fost folosite e+tensi$ in tratamentul tul(urarilor "e tip

fo(ii, fiind eficiente in reducerea fricii e+cesi$e de tratamentul dentar

CURS III. I78?8:I U+9B 0I RBSBURI?< D< 7


7/24

4 umoris*n#e, limfa, bila #alben i bila nea#r (s*n#ele $enos!

san$uin, "n care predomina s*n#ele ) $ioi, bine .rnit fle$matic, "n care predomin limfa ) reacii lente, indiferent coleric, "n care predomin bila #alben ) e+citabil i impulsi$

melancolic, "n care predomin bila nea#r ) retras, ne"ncrezator, lipsit de $i#oare

Si$au" funciile "e (az ale or$anismului tipul cere(ral sistem osos #racil, esut #ras slab dez$oltat, frunte lat, forma

capului ) piramid cu baza "n sus, tendin la alopecie, fi#ur e+presi$3 acti$itateintelectual intens, predispoziie la boli psi.ice

tipul respirator forma capului ) .e+a#onal, #*t lun#, nas ac$ilin, torace binedez$oltat, membre lun#i, musculatura bine dez$oltat3 predispui la afeciunirespiratorii

tipul "i$esti% forma capului ) piramid cu baza "n -os, mandibula binedez$oltat, membre i #*t scurte, abdomen proeminent, alimentaie e+cesi$3

predispoziie la boli di#esti$e ) .epatice, boli de nutriie tipul muscular musculatura foarte bine dez$oltat, bine proporionat, facies

dreptun#.iular, acti$itate fizic susinut3 predispus la afeciuni ale articulaiilor i$aselor

;rus, 'i ;is,er corelaia "intre personalitate 'i forma "inilor %i$uro'ii, cu incisi$i centrali foarte apareni, cu alura robust i primiti$ "elicaii, cu incisi$i centrali #racili, fra#ili i teri interme"iarii) ma-oritatea ) cu dinii a#reabili, dimensiune medie, aspect

sntos incisi$ul central reprezint partea concret a personalitii

forma incisi$ului lateral denot partea ei abstract cu c*t pacientul este mai $i#uros, mai aspru, mai dur, cu at*t incisi$ul lateralseamn mai mult cu incisi$ul central

cu c*t pacientul este mai intelectualizat sau mai efeminat, cu at*t incisi$ul lateralare o form mai bl*nd i atenueaz impresia creat de incisi$ul central

forma caninului trebuie luat "n consideraie ascuit la tineri, $i#uroi, a#resi$i3ptrat la pacienii robuti3 rotun-it la femei i la persoanele bl*nde

S,el"on tipurile somatice:si.olo#ia constituional studiaz relaiile dintre structura corpului, pe de o parte, i

acti$itatea psi.osocial, pe de alta parteBrei straturi de celule embrionare endoderm (din care se $or forma esutul adipos i or#anele di#esti$e! mezoderm (din care se dez$olt muc.ii i oasele! ectoderm (din care se $or forma sistemul ner$os i or#anele de sim!

>ele trei straturi embrionare nu contribuie "n mod e#al la formarea corpului1.


8/24

rotund, moale%iscerotonie

emperament#urmand, iubete confortul, sociabil, rela+at

2. +ezomorful

rsturi fizicemusculos, puternicsomatotonie

emperament:uternic, a$enturos, ener#ic, dominator

E


9/24

CURS IE eoria fenomenolo$ica moti%aiei umane) Comportamentul modul de manifestare, reaciile indi$izilor pot fi declanate

de cauze interne3 ansamblul lor a fost numit moti$aie, din latinescul moti$us(care pune "n micare!

moti$ul fenomen psi.ic ce declaneaz, direcioneaz i sustine ener#etic

acti$itatea studiul moti$aiei cercetarea determinanilor interni ai aciunilor noastre de ce

ne comportm "ntrun anumit fel, cum a-un#em s acionm, ce factori nedeclaneaz acti$itileJ

Definiiile moti%aiei dimensiune fundamental a personalitii3 $ariabil intern cu rol de suport "n declanarea i susinerea diferitelor procese i

capaciti psi.ice, a reaciilor e+terioare ale indi$idului 3 pune "n micare i direcioneaza indi$idul cmp de fore"n care se afl at"t subiectul, c"t i obiectele, persoanele i acti$itatile

(Kurt 6e'in! ansamblul de stimuli sau mobiluri ) trebuine, moti$e, tendine, atracii, interese,

con$in#eri, nzuine, intenii, $ise, aspiraii, scopuri, idealuri, proiecte ) caresusin din interior realizarea anumitor aciuni, fapte, atitudini (:: =e$eanu sicolab, 19%!

specific pentru mecanismul moti$aiei este caracterul ei intern, orice factore+tern, pentru a a$ea efect declanator, trebuie s aiba o semnificaie "n raport cufactorul intern

Componentele sistemului moti%aional trebuine, tendine, intenii, dorine, moti$e,interese, aspiraii i con$in#eri

1 re(uinele (ne$oile! semnalizeaz o stare de dezec.ilibru fiziolo#ic saupsi.olo#ic

; 2bra.am Maslo' teoriei #ratificrii trebuinelor (piramida ne$oilor umane !piramida cuprindea doar cinci ni$ele (de la necesitile inferioare spre cele superioare,se ealoneaz de la cele curente, materiale, imediate, la cele abstracte, spirituale, dedurat 3; ulterior, autorul a mai adau#at "nc dou ni$ele de trebuine co#niti$e (dorina de

a cunoate i a "nele#e! i estetice2 =e$oi de deficien =e$oi fiziolo#ice (.rana, adapost, odi.na, se+uale! =e$oi de si#uran si securitate =e$oi sociale (de dra#oste i apartenen la o familie, #rup prieteni, politic,

reli#ios ! =e$oi de autoestimare =e$oi de autodeterminare (de a atin#e propriul potenial creati$, de a obtine

performane "nalte !,


10/24

L =e$oi de cretere trebuintele cognitive(ne$oia de a "n$a, de a ti, de a e+plora, de a descoperi! trebuinele estetice(ne$oia de concordan, armonie, simetrie, ordine, de contact

cu operele de art, de contemplare a lor, etc!

trebuine de concordan(acord "ntre cunoatere, afecti$itate i aciune!

Ierar,ia tre(uinelor +asloF e+plicarea comportamentelor deoarece diferite trepte apar pe r"nd "n funcie de

dez$oltare psi.ic intensitatea trebuinelor scade de la baz spre $"rf3 trebuin superioar nu se satisface dec"t dac au fost satisfacute "ntro oarecare

msur cele inferioare ei cu c"t o trebuin este mai "nalt, cu at"t este mai caracteristic pentu om

7 Dorineles"nt trebuine contientizate

E en"ina(impulsul sau propensiunea! este trebuina aflat "n stare dee+citabilitate accentuat, care determin micare, aciune spontan

4 Inteniaeste tendina cu un #rad superior de elaborare mental, orientat spre unscop

+oti%ele s"nt trebuine at"t de puternice "nc"t determin, declaneaz aciunile,acti$itiile prin care se satisfac

Rolurile moti%aiei esenial "n acti$itatea psi.ic i "n dez$oltarea personalitii,fiind primul element

cronolo#ic al oricrei acti$iti, cauza ei intern semnalizeaz deficituri fiziolo#ice i psi.olo#ice (foamea )scaderea #licemiei, selecteaz i declaneaz acti$itile corespunztoare propriei satisfaceri i le

susine ener#etic (trebuina de afirmare a unui ele$ declaneaz acti$iti de"n$are, participare la concursuri!

contribuie, prin repetarea unor acti$itati si e$itarea altora, la formarea siconsolidarea unor insusiri ale personalitatii


11/24

Un in"i%i" poate fi moti%at s a"opte o atitu"ine a(or"!n" una "intre ne%oilesale nesatisfcute 'i "etermin!n"ul s accepte faptul c numai a%!n" aceaatitu"ine !'i poate satisface ne%oia respecti%.

CURS E.


12/24

Scoala proces+o"elul ?assFell >ine comunicaJ >e spuneJ :rin ce canalJ

>uiJ >u ce efectJ

:rin efect, autorul intele#e ca o sc.imbare obser$abila si masurabila a stariireceptorului este cauzata de un element din cadrul procesului de comunicare1.


13/24

Scoala proces+o"elul =aco(son conte+t al comunicarii contact canalul de comunicare si cone+iunile psi.olo#ice ce se stabilesc intre

emitator si destinatar

@cod comple+ul de semnificatii impartasite prin intermediul carora sa construitmesa-ulScoala semiotica Semnificant e+istenta fizica a semnului, cu$antul scris sau rostit Semnificatul conceptul mintal pe care cu$antul il e+prima

2tribuirea de semnificatii este diferita de la o cultura la alta si de la o societate la alta

iomele "e la 7alo lto1 =u e+ista noncomunicare (comunicarea este ine$itabila!7 >omunicarea se desfasoara la doua ni$eluri informational si relational (acesta

ofera informatii de interpretare a continutului celui dintaiE & un proces continuu, ce nu poate fi tratat in termen de cauza efect sau stimul

raspuns4 >omunicarea imbraca fie o forma di#itala ($erbala!, fie una analo#ica (orice

comunicare non$erbala! Orice proces de comunicare este simetric sau complementar, in functie de

elementul pe care se bazeaza (e#alitate sau diferenta!P >omunicarea este ire$ersibila Odata emis, mesa-ul produce efecte directe sau

indirect, mai rapid mai intarziat, pe termen scurt de durata :resupune procese de a-ustare si acordare3 acesta atunci cand $orbitorii dau

sensuri diferite mesa-ului

Scopurile comunicarii Sa fim receptionati (auziti cititi! Sa fim intelesi Se fim acceptati Sa pro$ocam o reactie (o sc.imbare de comportament de atitudine!

Clasificarile comunicarii

; >omunicarea poate fi %er(alareprezentand din ceea ce se comunica non%er(alareprezentand 9E (paralimba-ul sau comunicarea para$erbala, adica

tonul $ocii si ritmul dau E%, iar mimica si #esturile reprezinta ! ;; >omunicarea poate fi lin$%isticacu a-utorul limbii articulate paralin$%isticacu a-utorul tonului, a infle+iunilor, a ritmului $ocii etralin$%istica, ce se foloseste de mi-loace non$erbale ;;; >omunicarea poate fi


14/24

intrapersonala comunicarea in si catre sine interpersonala intre persoane "e $rup intre membrii #rupurilor prin massme"ia catre marea masa de indi$izi

Comunicarea %er(ala:oate fi realizata prin

Cu%inte rostiteformal(cu clienti, cu pacienti! si informal(prieteni, cole#i,familie!

Cu%inte scrise tiparituri, scrisori, carti, email

;unctiile lim(aHului =aAo(son) ?unctia emoti$a se indreapta asupra transmitatorului, a$and drept scop

e+primarea directa a atitudinii $orbitorului fata de cele spuse de el ?unctia conati$a sau persuasi$a este concentrata asupra destinatarului,

urmarindese obtinerea unui anumit tip de raspuns din partea lui ?unctia referentiala, denotati$a sau co#niti$a este indreptata asupra referentului,

intereseaza in primul rand semnificatia, continutul e+primat ?unctia fatica se refera la contactul interlocutorilor, la cone+iunea lor

psi.olo#ica si deci, la controlul functionarii canalului de comunicare intre ei ?unctia poetica se concentreaza asupra mesa-ului, modul de e+primare, forma

(in poezie, de e+amplu! ?unctia metalin#$istica face trimitere la codul utilizat

>ele sase functii definite de GaQobson coe+ista de fapt in orice tip de comunicare

Situatiile "e comunicare rolurile sociale cadrul fizic cadrul social conte+tul lin#$istic conte+tul e+tralin#$istic momentul desfasurari comunicarii

CURS EI. Comunicarea non%er(alDefiniie

>omunicarea non$erbal este ansamblul de semnale diferite de cu$inte carepot fi decodificate, transmi*nd "nelesuri

2ceste semnale pot repeta, contrazice, "nlocui, completa sau accentua mesa-ultransmis prin cu$inte

In"icii non%er(ali Stanton) &+presia feei esturile


15/24

:oziia corpului Orientarea :ro+imitatea >ontactul $izual >ontactul corporal

Micri ale corpului 2spectul e+terior :aralimba-ul 2spectul scrisului

?im(aHele folosite !n comunicare 7ease Dinu) 6imba-ul tcerii 6imba-ul spaiului 6imba-ul corpului

?im(aHul tcerii Bcerea este le#at de ascultarea i receptionarea corect a mesa-elor Bcerea poate stimula con$ersaia 2scultare acti$ informaie, "nele#ere, ascultare reciproc i cooperare?im(aHul spaiului spaiul intim 48 cm ("n culturile europene3 e+cepie fac persoanele iubite sau

membrii familiei! spaiul personal:17 m (comunicarea este confortabil! spaiul social: 4 m ("n situaii impersonale3 asi#ur eficien ma+im i

implicare emoional minim! spaiul public:peste P m (presupune, de obicei, comunicare "ntro sin#ur direcie

i neimplicarea auditoriului!7aralim(aHul Bonul, infle+iunile i "nlimea $ocii Citmul i fluena $orbirii :auzele >u$intele de umplutur

(aaR, tiiR, deci, u.R! Oftatul Busea semnificati$Contactul %izual

Ce#leaz flu+ul con$ersaiei ?urnizeaz feedbacQul ?aciliteaz e+primarea emoiilor Semnaleaz natura relaiei dintre interlocutoriel mai puternic mi-loc non$erbal de comunicare Micari fine ale spr*ncenelor si oc.ilor Dilatarea pupilei


16/24

Direcia pri$irii7osturile 'i mi'crile corporale :oziia corpului indic starea social, dorina de a domina sau de a se supune etc :osturile i miscarile pot reflecta ima#inea de sine, "ncrederea "n propria

persoan, starea emoional sau atitudinea fa de ceilali

:esturile Comunic informaii Comunic emoii Susin "iscursul


17/24

rabit, nu isiintrerupe acti$itatileanterioare

Bimpul Caspunde prompt,isi consacra timpultotalinterlocutorului

?olosite pentru a

impune distanta fatade interlocutor

:ozitia picioarelor

si mainilor(sezand!

6ipsita de

ostentatie (retrase,nederan-ante!?olosit ca bariera Mobilierul ?olosit pentru a

apropia persoaneleBipatoare, ne#li-enta,pro$ocatoare

;mbracamintea De bun #ust,decenta

:ri$ire opaca,incruntare, indiscrepanta cusentimentele

&+presia faciala ambitoare, inconcordanta cusentimentele

Distra# atentia de la

discurs, in discordantacu $orbirea

esturile :un in e$identa

cu$intele, calde,rela+ante;neficiente (careintrerup sauin#reuneazacomunicarea!

?orme non$erbale decomunicare

&ficiente (careincura-eazacomunicarea,do$edind aprobaresi respect pentruinterlocutor!

&$idente,stan-enitoare

Manierismele(comportamentebizare!

2bsente saunederan-ante

?oarte puternic, foarteslab Tolumul $ocii Moderat, usor deinteles:recipitat, nerabdatorsau stacatto foarte rarsau ezitant

Citmul $ocii Moderat sau maiscazut

2patic, adormit, fortatori ner$os

=i$elul atentiei 2lert pe totparcursulcon$ersatiei

Comunicarea cu pacientul Un practica medical, completm informaiile obinute de la pacient prin anamneza

$erbal cu un numr de informaii non$erbale

&+ist o le#atur direct "ntre ni$elul de pre#tire, staturul social, disponibilitateade a $orbi ale unei persoane i numrul de #esturi utilizate pentru a transmite unmesa-


18/24

CURS EII.Em"atia me%ic$l$i fa& %e "acient

Definitie capacitatea de a te identifica emoional cu trairile altei persoane

aceasta transpunere reprezinta una dintre trasaturile cele mai importante alemedicului, nefiind un mi-loc de cunoastere stiintifica, ci mai de#raba intuiti$a, cupri$ire la ceea ce pacientul e+perimenteaza

8rientarea non"irecti%> fa "e pacient Carl Ro$ersV relaie centrat pe client care creeaz un climat "n care acesta se simte acceptat,

se poate "nele#e pe sine i "i recunoate problemele3V acest climat relaional se bazeaz pe patru componente

1. acceptarea necon"iionat a celuilalt2. neutralitatea (ine%oitoare3. autenticitatea4. empatia

A fi em"atic 'Rge#s(V a percepe cu acuratee ca%#$l inte#n %e #efe#in& al alt$ia, cu toate componentele

sale emoionale i cu semnificaiile carei aparin, ca i cum ai fi cealaltpersoan, dar fr a pierde condiia de ca )i c$m

V capacitatea medicului de a se a)e*a +n lc$l "acient$l$isu i de a pri$i lucruriledin perspecti$a acestuia, prin oc.ii lui

V t#ans"$ne#e +n "si,lgia cel$ilaltfr a pierde "ns i%entitatea %e sine

V S Marcus subliniaz c aceast transpunere este realizat at*t la ni$elul i%eil#(preluarea modului "n care pacientul #*ndete i realizeaz rolul su social! dar ila ni$elul sentimentel#(prin perceperea e+perienei acestuia i preluarea strii luide spirit!


19/24

Elementele em"atieiV ; element al empatiei abilitatea %e a #ece"ta sentimentele cel$ilalt3V al ;;lea capacitatea de a cm$nica !e#bal )i nn!e#bal aceast& +nelege#eV Em"atia t#eb$ie s& fie t#ansmis& cel$ilalt.Asc$lta#ea acti!&

V prim pas "n susinerea procesului de comunicare cu pacientul 3V $orbitorul este "ncura-at s continue con$ersaia, este a-utat "n momentele "n carese bloc.eaz i este solicitat s e+plice detalii dificil de "neles

Manifesta#ea em"atiei. S$gestii 'Reg$li(V 9u %or(ii "espre "umnea%oastrV 9u sc,im(ai su(iectul "iscuieiV 9u "ai sfaturi nu "ai %er"icte nu criticaiV 9u planificai "inainte ce a%ei "e spusV Urmrii sentimentele celuilalt a'a cum reies ele "in lim(aHul %er(al 'i "in

cel non%er(al

V Interesai% "e sentimentele ne%oile 'i temerile pacientuluiV 9u pretin"ei ca ai !neles ce %rea s spun atunci c&n" "e fapt nu lai!neles

V Confirmai ca ai !neles parafraz&n" i"eea transmis "e el Erei s spuicJ>)

E!al$a#ea ni!el$l$i %e em"atieV Ni!el$l -. Manifesta#ea em"atiei blcat&.V Ceplica medicului este ofensatoare i deloc pertinent, el nerspunz*nd

sentimentelor pacientului (o strate#ie folosit pentru a in.iba e+primareaemoiilor!

V Ni!el$l . Manifesta#ea %iscntin$& a em"atiei.V Medicul nu comunic recunoaterea mecanismelor profunde ale afectelor

pacientului3 "n sc.imb, "nele#e sentimentele de suprafa rostite e+plicit deacesta 2titudinea pasi$ a medicului nu rele$ nimic din ceea ce pacientul acomunicat "n mod implicit

V Ni!el$l . Reflecta#ea.V Medicul "i transmite direct pacientului c sentimentele de suprafa sunt "nelese

i le reflect cu precizie

V Ni!el$l /. Em"atia a%iinal&V Cspunsul mediculuicomunic "nele#erea sentimentelor pacientului "n

profunzimea lor i la ni$elul dispoziiei pacientului de ai dez$lui propriileemoii Medicul depete ni$elul e+plicit al cu$intelor interlocutorului sau,pentru a deduce cauza emoiilor sau pentru a descoperi sentimente asociate, darfr direcie clar, e+plicit

V 2ceast form de empatie se manifest prin e+presii de #enul M "ntreb dacmiai putea spuneR, :oate cR, 2m impresia cR sau =u cum$a credeicR


20/24

Ca* "#actic- Cnte0t

V O pacient pentru o restaurare fizionomic "n re#iunea frontalV la consultaie, medicul depozite importante de tartru "nsoite de inflamaie#in#i$al, carii dentare netratate i complicate pe dinii laterali

V Medicul propune urmtoarele etape de tratament i#ienizare, rezol$area leziunilorcare #enereaz infecii i abia apoi restaurarea fizionomic "n re#iunea incisi$ilor

V Pacienta1 =u cred c am posibilitatea s susin financiar un tratament de aamare an$er#ur i, "n plus, pe mine nu m intereseaz dec*t felul "n care aratdinii care se $d =u pot accepta planul dumnea$oastr de tratament

Me%ic$l1V R&s"$ns em"atic %e ni!el -

V =u sunt de acord cu dumnea$oastr 2sanarea ca$itaii bucale "nainte derefacerea dinilor frontali este sin#ura soluie terapeutic acceptabilWV R&s"$ns em"atic %e ni!el V ;#ienizarea ca$itaii bucale i eliminarea infeciilor sunt absolut necesareWV R&s"$ns em"atic %e ni!el V =u a$ei resursele financiare pentru un tratament de aa mare amploare i

considerai mai important aspectul dumnea$oastr fizionomic 2a esteJV R&s"$ns em"atic %e ni!el /V =u a$ei posibilitatea s susinei financiar acest tratament de mare amploare

pentru c nu "l considerai absolut necesar pentru bunstarea dumnea$oastr Tdorii doar un aspect fizionomic a#reabil care s $ asi#ure relaii sociale de

calitate 2m "neles corect punctul dumnea$oastr de $edereJn concluzieV A fi em"aticX a "nele#e durerea sau satisfacia altuia aa cum el le simte i a

percepe cauzele acestora asa c$mel le percepe 3V Medicul trebuie s arate c +nelegesuferina celui bolna$, dar s n$ s$fe#e

+m"#e$n&cu el i nici s n$se an#a-eze "ntro atitudine de sim"atie3V ?olosirea empatiei are o influen poziti$ at*t "n ceea ce pri$ete satisfacia

pacientului, c*t i "n respectarea unui anumit tratament

CURS EII. namneza.e,nici terapeutice "e comunicare 6a baza comunicrii efecti$e i a unei bune relaii cu pacientul abilitatea de a

realiza o e+celent anamnez(inter$iu clinic!3 acesta conduce la o dia#nosticarecorect i la obinerea cooperrii pacientului at"t "n timpul tratamentului, c"t i "nrespectarea recomndarilor fcute

utilizarea tuturor abilitilor de comunicare ale medicului i practicarea anumitorte.nici terapeutice de comunicare


21/24

namneza ne pune "n contact direct cu pacientul , "n timpul creia medicul i pacientul se

cunoscV dialo#area este o aptitudine $ital lipsa informaiilor, a e+plicaiilor i a instruciunilor duce la ne"nele#eri i la

neaderen "n respectarea recomandrilor i tratamentuluiRe$uli 'i te,nici :acienii sosesc la cabinet de-a an+ioi, panicai, preocupai (unii sunt capabili s

recunoasc i s e+prime aceste sentimente, altii nu!3 Medicul ) trebuie si "nt"mpine z"mbind, si salute, s se prezinte i apoi si

in$ite s ia loc 3 important este s le rein numele i sl pronune corect3 dialo#ul s aiba loc "ntrun cadru plcut, linititor3 cei doi aezai pe dou fotolii

identice, nu pe scaunul de tratament i nici desprii de biroul medicului trebuie sa; tratm cu rbdare, si ascultm cu mult atenie, si "ncura-m prin "ntrebri scurte s $orbeasc cu "ncredere despre problemele

lor, despre ceea ce consider ei drept cauze ale acestor probleme, despre ceea ce eicred c sar putea rezol$a prin tratament scopul principal al anamnezei este acela de a sc.imba reciproc informaii pentru

a crea astfel un raport bazat pe "ncredere i respect aceast te.nic d posibilitatea de control al situaiei, de a menine dialo#ul pe

f#aul care ne intereseaz pacientul (indiferent de clasa social sau pre#tirea profesional!, datorit

an+ietii, fricii, durerii, uit repede ceea ce i sa spus, periodic, trebuie s li se reaminteasc recomandrile fcute (mesa-ul s fie

re"un"ant! medicii fr prea mari abiliti de comunicare sau "n cazul anumitor tipuri de

pacieni (copii, btr"ni, persoane cu probleme mintale! materiale a-utatoare cumar fi desene, postere, brouri, casete $ideo, filme, diapoziti$e, etc

e,nicile anamnezei . A"lica#ea +nt#ebil# %esc,ise1 2>um $ simiiJ, >u ce $ pot a-utaJ, >e fel de probleme ai a$utJ )

pacientii $orbesc despre problemele lor comple+e, fr resticii3 faciliteaz dia#nosticarea, deoarece rspunsul pacientului poate nu are le#atur cu

simptomele, dar poate are mare importan "n $iata sa i are repercusiuni "n stareasa de sntate

/. Menine#ea t&ce#ii

pacientul ofer la "ntrebri raspunsuri monosilabice controlul minim asuprapersoanei, dar prin tcere "i spune acesteia c medicul ateapt mai mult de laea

pacientul d un raspuns complet i spontan3 unii dintre acetia fac pauze i apoicontinu, completeaz

pacienii foarte emoti$i e bine s tcem pentru a le da timp si dozeze saucontroleze emoiile


22/24

3. 4acilita#ea #&s"$ns$#il# "ncura-area comunicrii prin comportament, #esturi, mimic, cu$inte care nu au

nici o le#atur cu boala sau cu informaia pe care dorim so obinem3 cazul persoanelor cu probleme de comunicare, medicul este cel care trebuie s

#seasca calea corect de ai face s $orbeasc5. Cnf#$nta#ea implic faptul c medicul trebuie s afle tot cel intereseaz despre pacient din

comportamentul i obiceiurile de rutin ale acestuia contraindicat "n anumite situaii c"nd pacientul continu s ofere doar rspunsuri

scurte, concise, la "ntrebri desc.ise, la tcere, la facilitare si c"nd acesta nu sesimte "n lar#ul lui

Medicul spune mai bine ce$a de #enul nu $ simtii bine s $orbii despre acestelucruriJ, apoi obser$ reacia pacientului i "ncet, "ncet, se a-un#e la confruntare

6. A"lica#ea +nt#ebil# %i#ecte ofer medicului cel mai mare control, dar dac "ntrebrile s"nt folosite "n

e+clusi$itate, nu arat situaia real a pacientului, mai ales dac acesta este opersoan concis

dac nu a reuit cu te.nicile anterioare, poate pune "ntrebri directe, la subiect,care au doar rspunsuri concrete i pe care pacientul nu le poate e$ita

Cauze ale comunicrii "efectuoase "intre me"ic 'i pacient1. titu"inea profesional

titu"inea me"icilor ; consider c educaia pacientilor reprezint o component important a

acti$itii lor i acord cel mai mare $olum de informaii posibil "n economia detimp a consultaiei, adapt"nd informaiile "n funcie de capacitatea de "ntele#ere apacienilor$ad relaia cu pacientul ca o relaie de reciprocitate, recunosc"nd rolul-ucat de pacient pe tot traseul relaiei medicale

;; ofer doar un minimum de informaii, "n special celor care le solicita acestlucru, iar altor pacieni, care nu solicit, nu le ofera nici un fel de informaiitendina de a accentua statutul lor profesional, distana profesional dintre ei ipacienti i de a e+ercita un control se$er asupra consultaiei

2. Stiluri "e anamnez bi#c#atic&'#ientat& s"#e me%ic(este caracterizat printrun inter$iu eficient,

bine condus de medic, uniform fcut tuturor pacientilor, care limiteazposibilitatea e+primrii sensibilitilor i particularitilor psi.olo#ice alepacienilor, determin"ndui s rspund limitat i de suprafa, fr tendina de ae+tinde dialo#ul

#ientat& s"#e "e#san&, "n care manifestarea empatiei i constientizareasentimentelor pacienilor au fcut obiectul comunicrii din timpul anamnezei

3. @ariere sociale 'i "e statut profesional me"icpacient


23/24

diferenele se manifest in abilitile medicului de a obine informaii rele$antedespre pacient "n timpul anamnezei, c"t i in capacitatea pacientului de a transmiteinformaiile medicului i de a recepiona, "nele#e i accepta mesa-ele transmisede medic

pacienii din clasele sociale cu "nalt calificare solicit mai multe informaii

despre etiolo#ia, profila+ia i tratamentul afeciunilor dec"t pacienii din clasa demi-loc, iar cei din clasa muncitoare pun foarte puine "ntrebri, ceea ce conduce lainterpretarea c nu doresc s fie informai (diferenele sociale dintre acetia imedici fiind mult mai mari!

4. 7erspecti%e "iferite ale me"icului 'i pacientului perspecti$elor diferite ale celor doi asupra strii i boal i a obiecti$elor

anamnezei i educaiei pentru sntate medicul, din perspecti$a sa, acord importan raionamentului tiinific i datelor

psi.oclinice "n dia#nosticarea bolii pacientul subliniaz importana e+perienei subiecti$e a bolii i semnificaia

acestei e+periene pacienii caut rspunsuri la "ntrebri de #enul >are este cauza apariiei acesteiafeciuniJ, De ce mi sa "nt"mplat tocmai mieJ, cut"nd informaii care s lee+plice mecanismele declanatoare ale bolii prin modele e+plicati$e create de ei

5. Dificulti "e !ntele$ere 'i memorie folosirea de catre medici a unui lim(aH prea aca"emicsau a -ar#onului te.nic,

care nu este accesibil sau familiar pacienilor Y c.iar in cazul folosirii unui limba- accesibil, pacienii pot s nu "escifreze

mesaHul sau s fac confuzii "atorit cuno'tinelor limitate despre etiolo#ia,e$oluia i tratamentul bolilor3

Y unii pacieni s"nt reinui (-enai, sfioi! sau prea "elicaii nu pun "ntrebrisuplimentare referitoare la afeciunea lor3

Y momentul derulrii anamnezei sau educaiei pentru sntate poate a$ea o!ncrctur emoionalpentru pacient (a#itaie, team!, care poate influenane#ati$ procesul de memorare al informaiilor3

cantitatea mare "e informaiioferite "ntro edin poate afecta capacitatea dememorare i "nele#ere a pacientului, el neput"nd recepiona i memora "ntre#mesa-ul

7articularitile comunicrii me"icpacient !n tratamentul pe"o"ontic copii, ca i adulii, sosesc la cabinet an+ioi, panicai, transpunerea "n aceast

stare se datoreaz relatrii e+perienelor dentare neplcute a$ute de prini,familie sau prieteni3 o problema special este aceea c muli aduli transmitan+ietatea lor copiilor 3

e+ista copii care percep unele tratamente in$azi$e ca pe o pedeaps3 ei trebuiecon$ini c acesta este "n beneficiul lor, trebuie ludai la fiecare pas pro#resi$ i"ncura-ai s cread c pe msura ce se obinuesc cu edintele la mediculpedodont, frica $a disprea


24/24

muli copii la "nceput, desc.id #ura foarte puin, dar dac medicul e abil, "ncet"ncet "i face so desc.id at"t c"t este ne$oie pentru a lucra Diapoziti$ele, casetele$ideo, desenele care prezint copiii "n aceeai situaie, infricoai, dar care ulteriorafirm ca iau "n$ins teama, s"nt de mare a-utor "n cazurile speciale

>opiii an+iosi $d "n me"ic o ameninare, de aceea rolul lui este acela de ai

educa, de ai a-uta si "n$in# teama, de ai "n$a s coopereze, de ai moti$a sadopte obiceiuri de "n#ri-ire oral adec$ate >a i la adulti, calitile "e comunicare r("areai profesionalismulne a-ut

s rezol$m toate cazurile folosirea lim(aHului(comunicarea $erbal! -oac cel mai important rol "n le#atura

dintre copil i medicul pedodont sau asistent care, cu mult rabdare, pot eliminateama i an+ietatea, mai ales "n tratamentele in$azi$e

Modele de abordare ale copiluluiV 1. mo"elul !n"rumarecooperaremodela pe copii pentru a a-un#e la raportul

de comunicare dorit 2. mo"elul "e apropiere %er(al

a ab#%a#ea "e#misi!& informaii detaliate(necesitatea tratamentului dentar,procedurile, ce $a simi "n timpul tratamentului, ce senzaii $a a$ea ! fac ca miculpacient s se rela+eze, s se simt mai si#ur i mai linitit, predispus la cooperare

b ab#%a#ea em"atic& trasmite trei mesa-e principale ma intereseaz i s"ntpreocupat de ceea ce simi, "ncerc s "nele# cum te simi i e foarte normal ssimti ceea ce simi

cAb#%a#ea "e#snal&acesta e fcut s "nelea# c el e $zut i recunoscut caindi$id

Strate$ii comune ntrirea %er(al sau material poziti% K folosirea frec$ent a laudelor,

"ncura-rilor, susinerii i c.iar a recompenselor materale de $aloare mic ransmiterea sentimentului "e controlcredina unei persoane "n abilitile salede a modifica $aloarea ameninrii spre ea "nsi prin aciunile i reaciilesale3reduce an+ietatea ii d ni$ele "nalte de toleran (de e+emplu, "ncetarea aciuniiturbinei sau piesei la semnul m"inii copilului!

;olosirea "irecti%elor.Cecomndarile i solicitrile s"nt folosite permanent "ncabinetele stomatolo#ice 2cestea implic autoritate i abilitatea de a facepacientul s e+ecute ceea ce i se cere

7ersuasiunea.6imba-ul e folosit pentru a sc.imba atitudinile i obiceiurile de"n#ri-ire oral ale pacientului Se obine fc"nd apel la relaie, la consecine i la$alori

Comunicarea non%er(al. 7aralim(aHulBonalitatea $ocii e+presii faciale i de"ndrumri e+plicite pot fi de mare a-utor "n con$in#erea pacientuluicopil

3 poziia corpului, #esturi, e+presii faciale, atin#eri uoare, prietenoase

Documents

Cursuri Stiinte Comportamentale