UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂUSPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL

MECANIC

CICLUL DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI

Îndrumător, Studenţi:Prep. Univ. Ing. Obreja Claudiu Cozma Cristina Postolache Ştefan Răzvan Burghelea Sorina Ciuraru Andreea Grupa 731 A

2010

● Evaluarea ciclului de viaţă al ambalajelor din sticlă pentru apă minerală în programul SIMA PRO 7, obiectivul principal fiind distribuirea şi consumarea a 6000 litri apă minerală în oraşul Bacău cu ambalaje de 2 l sticla şi greutate 300 g .

2

Etapele de proiect

Date generale ............................................................................................4

1.Introducerea în programul SIMA PRO 7;a. Familiarizarea cu programul SIMA PRO 7................................................8b. Înţelegerea avantajelor programului SIMA PRO 7....................................9

2. Obţinerea ambalajelor din sticlă în programul SIMA PRO a. Creearea sau obţinerea elementelor componente.....................................10b. Asamblarea produsului.............................................................................10

3.Crearea sfârşitului de viaţă pentru fiecare element component al produsului sticlă............................................................................................21

4.Dezasamblarea produsului .......................................................................22

5.Crearea ciclului de viaţă în SIMA PRO 7 şi analiza graficelor folosind metoda Ecoindicator 95................................................................................23

6.Compararea ciclului de viaţă al produsului sticlă cu ciclul de viaţă al produsului pet..............................................................................................32

7.Concluzii ;a.În urma comparaţiei.......................................................................37b.În urma raportului..........................................................................37.

3

DATE GENERALE

Definirea termenului de „Ciclu de viaţă al produsului"

Ciclul de viaţă a unui produs reprezintă totalitatea etapelor pe care acesta le parcurge dealungul vieţii, începând de la faza de producţie a produsului, continuând cu consumarea pe piaţă şi retragerea acestuia. Ideea unui ciclu de viaţă al produsului recunoaşte faptul că proiectarea şi vânzarea unui produs este doar o parte a poveştii. De fapt, orice produs trece printr-o serie de paşi între timpul în care este conceput şi timpul în care produsul realizat este retras din uz sau înlăturat. Figura 1.5.1 arată diferitele etape ale unui ciclu de viaţă al produsului.

Figura 1. Etapele unui ciclu de viaţă a produsului

Impactul ciclului de viaţă al produsului asupra factorilor de mediu

O a treia arie generală a consideraţiilor vieţii este aceea a proiectării produselor prietenoase mediului la retragerea din uz si la înlăturare. Aceasta este o arie relativ nouă, dar activă, a cercetării academiciene, cu rădăcini în mişcarea ecologică din anii 1960. Ideea principală este că produsele ar trebui

4

proiectate având în minte înlăturarea, consumul operaţional al resurselor şi al poluării precum este luată în considerare eficienţa evaluării în multe proiecte. Această arie s-a maturizat până la punctul în care s-au dezvoltat standardele internaţionale pentru adresarea acestei probleme, incluzând seria ISO 14000 şi în particular ISO 14040 „evaluarea ciclului de viaţă".

Principii ale Evaluării Ciclului de Viaţă

Următoarea listă prezintă pe scurt câteva principii ale metodologiei Evaluarii Ciclului de Viaţă:

o Studiile Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să se adreseze sistematic şi adecvat aspectelor de mediu ale sistemelor-produs, de la achiziţia materiilor prime până la postutilizare.

o Gradul de detaliu şi desfăşurarea în timp a unui studiu a Evaluării Ciclului de Viaţă poate varia într-o gamă largă, în funcţie de definirea scopului şi a domeniului de aplicare.

o Domeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calităţii datelor, metodologiilor şi rezultatele studiilor Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să fie transparente.

o Studiile Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să pună în discuţie şi să documenteze sursele de date şi să fie comunicate în mod clar şi adecvat.

o Ar trebui să se stabilească prevederi, în funcţie de aplicarea intenţionată a studiului Evaluării Ciclului de Viaţă, pentru a respecta confidenţialitatea şi problemele de proprietate.

o Metodologia Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să fie deschisă includerii noilor descoperiri ştiinţifice şi a îmbunătăţirilor în domeniul tehnologiei.

o Cerinţele specifice se aplică studiilor Evaluării Ciclului de Viaţă care sunt utilizate pentru a face declaraţii comparative care sunt prezentate publicului.

o Întrucât activităţile comerciale sunt complexe pentru sistemul analizat în diferite etape ale ciclului de viaţă, nu există nici o bază ştiinţifică pentru reducerea rezultatelor Evaluării Ciclului de Viaţă la un singur punctaj general sau număr.

o Nu există o metodă unică pentru conducerea studiilor Evaluării Ciclului de Viaţă. Organizaţiile ar trebui să aibă flexibilitate pentru a implementa practic Evaluarea Ciclului de Viaţă aşa cum este stipulat în acest Standard Internaţional, pe baza aplicaţiei specifice şi cerinţelor utilizatorului.

5

Cerinţe referitoare la calitatea datelor

Cerinţele referitoare la calitatea datelor specifică în termeni generali caracteristicile datelor de care este nevoie pentru studii. Cerinţele referitoare la calitatea datelor trebuie să fie definite pentru a permite ca scopul şi domeniul de aplicare al studiului Evaluării Ciclului de Viaţă să fie îndeplinite. Cerinţele privind calitatea datelor trebuie să se refere la:

o acoperirea în timp;o acoperirea geografică;o acoperirea tehnologică;o exactitatea, caracterul complet şi reprezentativitatea datelor;o consecvenţa şi reproductibilitatea metodelor utilizate pe durata Evaluării

Ciclului de Viaţă;o sursele datelor şi reprezentativitatea lor;o incertitudinea informaţiilor.

Atunci când un studiu este utilizat pentru a susţine o declaraţie comparativă care este prezentată publicului, trebuie să se facă referire la cerinţele privind calitatea datelor menţionate mai sus.

Evaluarea ciclului de viaţă

Evaluarea ciclului de viaţă (ECV) este un instrument pentru evaluarea aspectelor de mediu şi a potenţialelor efecte ale produselor, proceselor sau activităţilor asupra mediului în scopul de a stabili oportunităţile de perfecţionare, ECV analizează întergul ciclu de viaţă al unui produs sau ai unei activităţi, acoperind extracţia şi prelucrarea materiilor prime; procesele de producţie; transportul şi distribuţia; folosirea, refolosirea şi întreţinerea produselor; reciclarea şi eliminarea finală a acestora.

Evaluarea Ciclului de Viaţă implică următoarele etape:o stabilirea sferei de cuprindere a ECV, a metodologiei şi a restricţiilor (cum

sunt resursele, calitatea şi volumul de date);o întocmirea unui inventar al intrărilor şi ieşirilor unui sistem (cuantificarea

energiei şi a materiilor prime utilizate şi a deşeurilor evacuate în mediu) şi evaluarea acestora;

6

o identificarea şi evaluarea efectelor potenţiale generate de respectivele intrări şi ieşiri asupra mediului (se au în vedere efectele generate prin folosirea resurselor, efectele generate asupra sănătăţii umane, asupra calităţii aerului, a apei şi a terenurilor si asupra ecosistemelor);

o interpretarea rezultatelor obţinute în etapele de inventariere şi evaluare a efectelor prin prisma obiectivelor studiului.

Evaluarea Ciclului de Viaţă se poate efectua la diferite niveluri, extinderea sa variind în funcţie de gradul de detaliu şi de natura datelor utilizate în studiu.

Principalele tipuri de ECV sunt:o analiza ciclului de viaţă; o ECV direcţionate; o ECV complete; o ECV extinsă.

Nivelul la care se efectuează ECV se stabileşte prin scopul studiului şi a rezultatelor urmărite, dar principiile de bază folosite sunt aceleaşi la orice nivel.

Analiza ciclului de viaţă constă în întocmirea unei simple hărţi a fluxurilor sau a unei diagrame de proces, care include principalele elemente ale ciclului de viaţă al unui produs. Această analiză este calitativă şi subiectivă, deoarece se bazează pe raţionamente profesionale. Analiza reprezintă etapa în baza căreia pot demara orice tipui de ECV şi furnizează suficiente informaţii care pot fi utilizate la celelalte niveluri.

ECV poate fi direcţională, pentru a reduce timpul necesar şi în funcţie de scopul urmărit.

ECV complete sunt cantitative şi implică achiziţionarea datelor măsurate şi a celor estimate pentru toate intrările şi ieşirile.

ECV extinsă trebuie să includă efectele sociale şi efectele suplimentare cum ar fi emisiile de bioxid de carbon sau congestionarea traficului.

Calitatea datelor este un element extrem de important al ECV; putând avea o influienţă majoră asupra rezultatelor obţinute. În general, trebuie să se asigure că volumul şi calitatea datelor necesare sunt scopului ECV şi resurselor disponibile.

ECV reprezintă o componentă importantă a orcărui SMM, deoarece furnizează rezultate privind impactul generat de o activitate asupra mediului şi are un rol vital în contabilitatea de mediu şi pentru dezvoltarea durabilă, deoarece contribuie la reducerea consumurilor de mateii prime şi energie.

7

1. Introducerea în programul SIMA PRO 7

a. Familiarizarea cu programul SIMA PRO 7:

Life cycle assessment (LCA) este o metodologie de evaluare a aspectelor de mediu, asociate cu evoluţia ciclului de viaţă al unui produs.În acest sens, o aplicaţie importantă este reprezentată de analiza contribuţiei studiilor ciclurilor de viaţă asupra încărcării mediului, cu scopul de a stabili priorităţile asupra îmbunătăţirilor ce trebuie aduse produselor şi proceselor. În ultimii ani, LCA a devenit un element cheie al politicii de mediu. Sima Pro este un program care ajută la îmbunătăţirea politicii LCA. Un studiu LCA constă în : • definirea scopului şi amplitudinii studiului ; • emiterea unui model de ciclu de viaţă al unui produs, cu toate influenţele acestuia asupra mediului ;• înţelegerea impactului asupra mediului;• interpretarea studiului. . În Sima Pro există trei secţiuni :• câmpul text în care se pot descrie diferite aspecte legate de definirea şi amplasarea studiului ; • textele introduse aici pot fi copiate şi lipite în raport ;• o secţiune ce cuprinde date standard, potrivite pentru un studiu de caz. În programul Sima Pro, fiecare secţiune este aptă să descrie scopul şi amplasarea fiecărui element, astfel încât, în final, să se poată interpreta impactul unui produs asupra mediului. Sima pro 7 are toate caracteristicile pe care le aşteptaţi de la un pachet software LCA profesional:- o gamă completă de produse, profesionale sau de învăţământ, cu o soluţie Sima Pro potrivită pentru orice nevoie;- calcule directe de evaluare a impactului pentru fiecare etapă a modelului dumneavoastră;- analiza Monte Carlo;- toate rezultatele într-o singură fereastră convenabilă;- opţiuni extinse de filtrare pentru toate rezultatele;- analize de tratare a deşeurilor şi scenarii complexe de reciclare;- alocarea de multiple procese de ieşire.

8

b. Înţelegerea avantajelor SIMA PRO 7 : Studenţii pot repede construi produse model cu LCA Wizard. Ustensilele analitice puternice, oferă o părere din interior asupra originii rezultatelor. Ulterior, studenţii pot realiza schiţa proiectelor şi observaţiilor lor în LCA Explorer potrivit. SimaPro7 aduce o documentaţie serioasă, printre care şi Introducerea în LCA şi un Tutorial pentru a furniza experienţa deja testată. Un alt avantaj al SimaPro7 este că software-ul poate rula în mai multe limbi. Acest lucru îl face mai uşor de folosit/învăţat de către studenţi. Versiunile SimaPro7 educaţionale au aproape aceeaşi funcţionalitate ca versiunile Profesionale. Ele au baze de date de inventariere extinse şi o serie de metode de evaluare a impactului. Baze de date suplimentare, cum ar fi bazele de date ECOINVENT, sunt disponibile. În schimb, ne aşteptăm/dorim să folosiţi aceste licenţe doar în scopuri educaţionale.

9

2. Obţinerea ambalajelor din sticlă în programul SIMA PRO 7

a. Crearea sau obţinerea elementelor componente

Pentru obţinerea ambalajelor din sticlă am folosit următoarele elemente componente:

- capac, cu greutatea de 3g, confecţionat din metal neferos AlCuMg1;- etichetă faţă, cu greutatea de 1g, confecţionată din hârtie reciclabilă;- etichetă verso, cu greutatea de 1g, confecţionată din hârtie reciclabilă;- etichetă sus, cu greutatea de 0,5g, confecţionată din hârtie reciclabilă;- ambalaj sticlă, cu greutatea de 294,5, confecţionat din sticlă albă.

b. Asamblarea produsului

Asamblarea produselor se realizează prin îmbinarea a 3000 ambalaje sticlă, 3000 capace, 3000 etichete faţă, 3000 etichete verso, 3000 etichete sus.

Introducând elementele componente, programul SIMA PRO 7 a generat următorul arbore:

10

Figura 2. Arborele de producţie al ambalajului sticlă

11

Analizând arborele produsului putem observa impactul fiecărui element component în parte asupra mediului, în urma fabricării acestuia. Linia roşie îngroşată reprezintă componenetele necesare la obţinerea ambalajului şi anume sticla.

Etichetele, reprezentate prin linia roşie subţire, sunt cele care au cel mai slab impact către mediu întrucât acestea sunt realizate din hârtie, ceea ce face posibilă reciclarea lor şi refolosirea acestora într-un nou proces.

Un alt impact asupra mediului îl au capacele. Acestea dăunează într-un procent mai mare decât etichetele deoarece la fabricarea lor se folosesc mai multe metale având un efect negativ către mediu.

12

Figura 3. Graficul de caracterizare al elementelor componente

13

Din graficul de caracterizare al elementelor componente, utilizând metoda Eco-indicator 95 V2.03, putem observa că ambalajul din sticlă predomină în ceea ce priveşte impactul acestuia asupra mediului. Efectul de seră este produs în cea mai mare parte de către emisiile generate în urma fabricării ambalajului din sticlă, dar şi de către capac, chiar dacă acesta din urmă are o influenţă mai mică. La fabricarea ambalajului din sticlă se foloseşte cea mai mare cantitate de metale grele, iar pentru fabricarea capacului se folosesc cele mai multe substanţe cancerigene. De asemenea, emisiile rezultate în urma fabricării ambalajului din sticlă sunt cele care ajută cel mai mult la formarea smogului de vară şi celui de iarnă. Impactul cel mai mic asupra mediului îl au etichetele faţă, verso şi sus, deoarece sunt fabricate din hârtie, aceasta putând fi reciclată.

14

Figura 4. Graficul de normalizare al elementelor componente

15

Cu ajutorul graficului de normalizare, utilizând metoda Eco-indicator 95 V2.03, putem analiza impactul fiecărui element component în parte asupra mediului. Emisiile rezultate în urma fabricării sticlei duc la formarea de metale grele, ele dăunând în cel mai mare procentaj dintre toate celelalte componente. Aceste emisii duc la formarea efectului de seră, a smogului în timpul verii dar şi în timpul iernii, ceea ce face ca fabricarea sticlei să aibă impactul cel mai puternic asupra mediului înconjurător. Un alt element component este capacul. În urma fabricării acestuia rezultă emisiile ce duc la formarea, în cantitatea cea mai mare, a substanţelor cancerigene. Din acest grafic ne dăm seama că cel mai neglijent impact este cel al etichetelor. Acest lucru este posibil deoarece etichetele sunt realizate din hârtie, hârtia fiind supusă procesului de reciclare.

16

Figura 5. Ponderea elementelor componente

17

Din graficul generat de către ponderea fiecărui element component în parte, utilizând metoda eco-indicator 95 V2.03 pentru realizarea acestui grafic, observăm că ambalajul din sticlă prezintă cel mai mare pericol pentru mediu deoarece se foloseşte în cantitatea cea mai mare.

Gramajul capacului face ca acesta să aiba un efect negativ considerabil asupra mediului, iar etichetele faţă, sus şi verso sunt cele care folosesc cea mai puţină hârtie, rezultând că acestea din urmă nu aduc prejudicii semnificative mediului înconjurător.

18

Figura 6. Graficul de comparare al ambalajului pet cu ambalajul sticlă

19

Realizăm graficul de comparare al ambalajului sticlă cu ambalajul pet folosind metoda Eco-indicator 95 V2.03 şi observăm că în urma procesului de fabricaţie a acestora, emisiile rezultate în urma producerii ambalajului pet,acesta ajută cel mai mult la realizarea efectului de seră.De asemenea, la fabricarea ambalajului pet se folosesc mai multe resurse energetice. Un alt efect negativ asupra mediului este atât smogul de iarnă cât şi smogul de vară, acesta fiind produs mai mult de către emisiile rezultate în urma fabricării ambalajului pet decât de către emisiile rezultate în urma fabricării ambalajului din sticlă.Însă, în ceea ce priveşte deşeurile solide rezultate în urma folosirii acestor ambalaje, a metalelor grele şi substanţelor cancerigene folosite la fabricarea acestor ambalaje, ambalajul din sticlă este cel care predomină. Ca şi concluzie, ambalajul pet dăunează mediului într-un procentaj mai mare faţă de ambalajul din sticlă. Acest lucru este posibil deoarece sticla se poate spăla şi reutiliza, ceea ce implică mai puţine procese, implicit mai puţină materie primă necesară obţinerii celor 3000 de ambalaje, iar ambalajul pet este confecţionat din plastic, acesta necesitând reciclarea lui, ceea ce implică mai multe procese şi efecte negative în urma fabricării ambalajului pet.

20

3. Crearea sfârşitului de viaţă pentru fiecare element component al produsului sticlă

Pentru realizarea sfârşitului de viaţă al produsului sticlă vom supune fiecare element la anumite procese specifice:

- sfârşit de viaţă capac: - 3000 capace; -reciclare 60%,; - pierderi 40% .

- sfârşit de viaţă etichetă faţă: - 3000 etichete faţă ; - reciclare 70% ; - pierderi 10% ;

- incinerări 20%.

- sfârşit de viaţă etichetă verso: - 3000 etichete verso ; - reciclare 70% ; - pierderi 10% ;

- incinerări 20%.

- sfârşit de viaţă etichetă sus: - 3000 etichete sus; - incinerări 100%.

- sfârşit de viaţă ambalaj sticlă: - 3000 ambalaje sticlă; - reciclare 15% ; - pierderi 5%; - reutilizări 80%.

Am creat sfârşitul de viaţă al fiecărui element în parte în procent de 100%.

21

4. Dezasamblarea produsului

Pentru realizarea acestei etape se dezasamblează fiecare element în procent de 100%.

Pentru dezasamblarea ambalajului sticlă s-a selectat sfârşitul de viaţă a sticlei. Acesta se dezasambleaza în procentaj de 100%.

Pentru dezasamblarea capacului am selectat sfârşitul de viaţă al capacului.

Pentru dezasamblarea etichetei faţă am selectat sfârşitul de viaţă a etichetei faţă.

Pentru dezasamblarea etichetei verso am selectat sfârşitul de viaţă a etichetei verso.

Pentru dezasamblarea etichetei sus am selectat sfârşitul de viaţă a etichetei sus.

Dezasamblarea produsului se face pentru a vedea ce putem refolosi, prin reciclare sau prin spălare, sau ce pierderi avem, determinând astfel cantitatea necesară de materie primă care ne trebuie la asamblarea celor 3000 de ambalaje. De asemenea, prin etapa de dezasamblare putem monitoriza dezasamblarea ambalajului în fiecare element component în parte. Dezasamblarea acestora este necesară deoarece fiecare element component este realizat din materiale diferite şi necesită procese de fabricare distincte.

22

5. Crearea ciclului de viaţă în SIMA PRO 7 şi analiza graficelor folosind metoda Ecoindicator 95

Am creat cu ajutorul programului SimaPro 7 ciclul de viaţă al ambalajelor, în care am selectat faza de produs sticlă, apoi am asamblat fiecare element. Am folosit etapa de transport, în care am transportat produsul cu ajutorul unei maşini diesel I de la fabrică către supermarket pe o distanţă de 65 km, apoi de la supermarket la locuinţa consumatorului pe o distanţă de 30 km şi, în final, de la locuinţa consumatorului la zona de deşeuri pe o distanţă de 25 km. Am creat sfârşitul de viaţă al produsului sticlă. În urma datelor obţinute, a generat arborele ciclului de viaţă:

23

Figura 7. Arborele ciclului de viaţă al produsului

24

În urma analizei arborelui cu ajurorul metodei Ecoindicator 95 au rezultat urmatoarele concluzii:

- am creat arborele ciclului de viata introducând toate elementele componente pentru creare celor 3000 ambalaje din sticlă;

- toate componentele asamblării s-au conectat şi a rezultat produsul final pregătit pentru distribuţie;

- sfârşitul de viaţă al produsului sticlă s-a descompus în elementele componente ;

- linia roşie îngroşată reprezintă componenetele necesare la obţinerea ambalajului şi anume sticla;

- sfărşitul de viaţă al ambalajelor din sticlă s-a descompus in elementele componente reprezentate cu roşu, iar pentru reutilizarea elementelor s-a folosit culoarea verde;

- cea mai mare problemă care apare în urma analizei arborelui ciclului de viaţă este cea a consumului de metale grele.

25

Figura 8. Graficul de caracterizare

26

La analiza graficului de caracterizare utilizând metoda Eco-indicator 95 V2.03, putem observa că tot ce este reprezentat deasuprea liniei de 0 sunt impacturile care apar asupra mediului, în principal cele care rezultă din fabricarea ambalajelor din sticlă, iar sub linia de 0 sunt reprezentate impacturile rezultate în urma realizarii sfârşitului de viaţă al produsului sticlă. Prin culoarea verde este reprezentat etapa de transport care se realizează cu ajutorul unei maşini diesel I (reprezentat prin culoarea verde).

27

Figura 9. Graficul de normalizare

28

Dupa analiza graficului de normalizare utilizând metoda Ecoindicator 95 se observă ca impactul cel mai mare asupra mediului îl deţine tot procesul de fabricare a celor 3000 ambalaje din sticlă.

Emisiile rezultate în urma fabricării sticlei duc la formarea de metale grele, ele dăunând în cel mai mare procentaj dintre toate celelalte componente.

29

Figura 10. Ponderea elementelor componente

30

Din graficul generat de către ponderea fiecărui element component în parte, utilizând metoda eco-indicator 95 V2.03 pentru realizarea acestui grafic, observăm că ambalajul din sticlă prezintă cel mai mare pericol pentru mediu deoarece se foloseşte în cantitatea cea mai mare.

31

6. Compararea ciclului de viaţă al produsului sticlă cu ciclul de viaţă al produsului pet

Pentru compararea ciclului de viaţă sticlă cu ciclul de viaţă pet am folosit metoda Ecoindicator 95 şi am calculat datele pentru a rezulta graficele de comparare.

32

Figura 11. Graficul de comparare al ambalajelor pet-sticlă

33

Comparând cele două amabalaje, şi anume ambalajul din sticlă şi ambalajul pet, folosind metoda Eco-indicator 95 V2.03, putem observa că în urma fabricării ambalajelor din sticlă obţinem mai puţine emisii care ajută la crearea efectului de seră şi la deteriorarea stratului de ozon. De asemenea,din grafic reiese că la fabricarea sticlei se foloseşte o cantitate mai mare de metale grele, iar la fabricarea peturilor substanţele cancerigene şi resursele energetice se folosesc într-o cantitate mai mare decât în cazul procesului de fabricare a sticlei. În ceea ce priveşte smogul de vară şi smogul de iarnă, emisiile rezultate în urma fabricării ambalajului pet,acesta favorizează creearea acestora.

34

Figura 12. Graficul de comparare al ciclului de viaţă sticlă cu ciclul de viaţă pet

35

Acest grafic generat în urma folosirii metodei Eco-indicator 95 V2.03 prezintă ponderea ambalajului din sticlă în comparaţie cu ambalajul pet. Conform acestui grafic, la fabricarea ambalajelor pet s-a folosit o cantitate mai mare de metale grele şi emisiile rezulate în urma acestui proces de fabricare ajută într-un procentaj mai mare la crearea efectului de seră şi distrugerea stratului de ozon. Acest lucru este valabil deoarece ambalajul sticlă este spălat şi pe urmă îmbuteliat într-o mare parte, pe când ambalajul pet este reciclat într-o măsură mai mare astfel fiind necesare mai multe materii prime pentru fabricarea a 3000 de ambalaje.

36

7. Concluzii

a. În urma comparaţiei:

- deoarece sticla este mai uşor de reutilizat, neavând nevoie de o cantitate mai mare de materii prime, iat ambalajul pet necesită un proces de reciclare, rezultă că ambalajul pet implică mai multe procese şi mai multe resurse energetice.

- impactul cel mai mare asupra mediului, in ceea ce priveşte fabricarea ambalajelor din sticlă, îl au folosirea metalelor grele.

b. În urma raportului:

- datorită programului SimaPro 7 şi a metodei Ecoindicator 95, au fost realizate cu mai multă uşurinţă arborele de producţie şi graficele.

37

38

39

40