8/16/2019 de alea
1/1
tabel ajutator sSUP A => indrumari II
pt fiecare clasa de varsta se face cate un tabel.
col 10...16, 18. suprafata * consistenta ex= 1.33*8= 1.064
impartirea supraf normala cu supraf redusa pt a rezulta
consistenta medie.
|fara cresterea curenta|
clasa de prod medie se determina prin ponderata, cls 1 de prod
la fag + cls 2 +cls 3 +cls 4/ cls 1 +cls 2 +cls 3 +cls 4
tĦ,din gabioane,din zidĦrie de piatrĦ cu mortar de ciment
(sau din beton şi pĦmânt,ducturi prefabricate,din metal,etc.
12.3.3.2. Baraje din lemn. Barajele din lemn,ca ÅŸi celelalte
lucrĦri hidrotehnice din lemn,au avantajul cĦ lemnul se procurĦ
mai uÅe rapid în operĦ. Dezavantajul constĦ în faptul cĦ se
degradeazĦ prin putrezire, ceeduratĦ de funcţionare scurtĦ
comparativ cu alte materiale de construcţie. Din acest mo
plasarea şi execuţia acestui tip trebuie fĦcutĦ cu mult
discernĦmânt astfel încâtogic care sĦ intre în vegetaţie,sĦ
se transforme într-un timp cât mai scurt,3-4 aniarajele din lemn
sunt folosite pe formaţiunile torenţiale cu grad de
torenţialitate mijciu sau relativ mijlociu. Barajele din lemn se
construiesc dupĦ principiul cĦsoaielor(fig.12.14 şi 12.15).
Pereţii din amonte şi din aval se alcĦtuiesc din grinzi
(buştenie transversal. Pereţii transversali sunt consolidaţi
prin grinzi(bârne)scurte,iar în ir se face o umpluturĦ cu
piatrĦ mare. Pereţii pot fi fie plini când grinzile se
aşeaz îmbinĦri prin tĦieturi la jumĦtatea lemnului,sau
pot sĦ fie cu goluri atunci când ga peste alta fĦrĦ nici o
prelucrare, caz în care umplutura trebuie sĦ fie din piatrĦuni
mari. Solidarizarea grinzilor se face cu piroane sau buloane (0 1-2
cm), cuie de lemn, sau scoabe. La partea inferioarĦ primul rând
de buÅŸteni este acoperit cu unde buÅŸteni longitudinali,astfel
încât sĦ se realizeze o cutie,care împreunĦ cu umplucreze ca
un corp greu la împingerea apei ÅŸi a pĦmântului. In caz coă în
vreme ce stă î
la cald cam 1-2 ore, după care dăm zeama la foc molcom cam un
sfert de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct,
amestecăm în 10 l de apă caldă cu ceva săpun de cas0 g) sau, în
lipsă, cu una-două linguri de detergent de vase sau săpun lichid.
Pomii şi arbuştii fructiferi vor fi fericii nevoie mare. Praf de
muştar, bun împotriva moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a
viespii negre a coacăzului și agrişului. Aşadar ai nevoie de: 100 g
praf/faină de muştar (de la farmacie) + 10 l apă. Se lasă la cald
cam două zile, apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se
diluează 1:1. La fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam
2 linguri, sau 40 de g de săpun de casă răzuit și topit. Rebombă,
folosită în copilăria mea, mi-o aduc aminte atât de limpede, de
parcă ar fi fost ie. Asta pentru că mama a reinut-o şi a tot
folosit-o în mica noastră livadă de 7-8 pomişora rândul meu, o pun
în aplicare cu mare reuşită. Sună cam aşa: 2 ceşcue cu mahoarcă
(tutunetratat, dacă există posibilitatea de a face rost de foi de
tutun este şi mai bine) +
1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un
pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de
cenuşă. Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticlă de 3 l,
apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opări, apoi se acoperă.
Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână
şi, din vreme în vreme, când ne maie, amestecăm. După ce a trecut
vremea, strecurăm, stoarcem bine ¹pulpaº, după care completu apă
până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru ± 40 g (săpun cu
gudron, din cel
