8/14/2019 Declinul-lumii-antice.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/declinul-lumii-anticepdf 1/2

Tema ”Declinul lumii antice”1. Criza societă ii anticeț

În sec. III-V în Imperiul Roman criza politică s-a manifestat prin decăderea autorită ii imperiale, a aparatuluiț administrativ i a armatei. Tentativele unor împăra i de a redresa situa ia nu au dat rezuș ț ț ltate. Diocle ian (284-305) :ț

• Întroduce o nouă formă de guvernare –dominatul (se urmărea întărirea puterii centrale !• Întroduce ceremonialul despo ilor orientali (împăratul se numeaț Dominus deus – domn, monar" a#solut iș

zeu !• $ scăzut rolul politic al senatului, iar magistraturile au rămas doar titluri onorifice!• $ creat tetrarhia (guvernarea în patru i a împăr it imperiul în patru păr i (pentru a asigura conducereaș ț ț

imperiului !• Reformă militară!• %iscalitate e&cesivă, întroduse pre uri ma&imale (în scopul com#aterii speculei .ț

Constantin cel are (30!-33"):• 'esparte puterea civilă de cea militară!• Înfiin ează noi func ii, ocupate de comites (înso itor !ț ț ț• 'esfiin ează enatul, ca organ politic!ț• )eagă colonii (ini ial ărani i arendatori li#eri care i-au pierdut loturile de glie, făcîndu-i dependen i de mariiț ț ș ț ț

proprietari! pe me te ugari de meserie, pe oră eni de ora ul lor natal (măsuri ce au dus la întărirea procesuluiș ș ș ș de feudalizare !

• *onsolidează cre tinismul ca religie de stat prinș edictul de toleran ă de la ilano (313)#ț• *onstruie te o nouă capitală pe locul coloniei grece ti +izantion (ș ș 330) , numită apoiConstantino$ol.

'upă moartea lui *onstantin atacurile i invaziile popoarelor migratoare s-au intensificat i o mare parte a teritoriilor ș ș romane a fost ocupată de tri#uri migratoare. Tentativele de a resta#ili unitatea imperiului nu au avut succes.

%eodosius & (3"'-3'5)• Reforme în domeniul dreptului, fiscalită ii, finan elor (în scopul întăririi capacită ii de rezisten ă a imperiuț ț ț ț lui !• $cceptă un număr sporit de contingente #ar#are în armată!• Împarte imperiul între fii săi (3'5 – rientul cu capitala laConstantino$ol i-a revenit luircadius* iar

$usul* cu capitala la+oma* lui ,onorius . 'e la această dată imperiul î i pierde unitateaș

• &m$eriul de +ăsărit – intră într-o nouă fază de dezvoltare deose#ită su# raport economic, social, politic iș cultural, care va aduce la formarea&m$eriului izantin .

• &m$eriul +oman de $us – după moartea lui onorius s-au perindat la tron mai mul i împăra i, puterea aț ț fost de inută de comandan i de armată, ma/oritatea de origine germană, iar în armată sunt anga/a i tot maiț ț ț mul i mercenari germani.ț

*riza politică a contri#uit la adîncirea crizei social-economice, ale cărei semne apăruseră încă din sec.II d. r.ra ele :

ș• În Imperiul Roman de $pusora ele i ia a ur/ană nce$ să decadăș ș ț .• %iscalitatea e&cesivă, criza financiară, diminuarea popula iei ur#ane, reducerea produc iei me te ugăre ti auț ț ș ș ș

determinattrans erarea me te u arilor de la ora e n zona rurală.ș ș ș• conomia ca$ătă tot mai mult un caracter rural.• ra ele*ș permanent amenin ate de atacurile #ar#arilor treptatț se de$o$ulează , pierzîndu- i caracterulș

comercial i me te ugăresc.ș ș ș• În acela i timpș marea $ro$rietate unciară ca$ătă $ro$or ii nemai nt lniteț – marii proprietari acaparau

pămînturile celor săraci i a datornicilor, retrăgîndu-se pe latifundii care încep să fie îngrădite cu ziduri iș ș întărituri.

• 0e marile proprietă i funciare atelierele me te ugăre ti produceau tot ce era necesar pentru consumul intern – ț ș ș ș se prelucrau metale, se confec ionau arme, unelte, esături, podoa#e etc.ț ț

• $stfel, are loc trecerea de la economia de schim/ la economia naturală .

inan ele:ț• i$sa monedei resim indu-se tot mai acut, împăra ii au sta#ilit prin lege că dările i retri#uirea func ionarilor ț ț ș ț

să fie$lătite n natură .

8/14/2019 Declinul-lumii-antice.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/declinul-lumii-anticepdf 2/2

6cla ii:• 7erenta/ilitatea muncii scla ilor – din cauza condi iilor precare de via ă ace tia nu erau cointeresa i înț ț ș ț

îm#unătă irea metodelor de muncă i perfec ionarea te"nicii.ț ș ț• 'ezvoltarea for elor de produc ie în societate se realiza foarte încet – nivelul agriculturii a evoluat pu in peț ț ț

parcursul secolelor! în atelierele me te ugăre ti lipsea diviziunea muncii, predomina simpla reproducere.ș ș ș• 1unca sclavilor a fost productivă atît timp cît ei puteau fi u or ac"izi iona i, atunci cînd numărul lor a sc"ăzutș ț ț

produc ia a stagnat.ț• 1ul i dintreț scla i sunt trans orma i n coloniț .• *olonii erau datori să furnizeze o parte din produse proprietarilor de pămînt. În sec.IV colonii au fost lega i deț

glie, a fost interzisă vînzarea sclavilor fără pămînt.• 1unca colonilor era folosită pe domeniile imperiale, ale #isericii i ale marilor proprietari.ș• 2umărul colonilor a crescut i în urma a ezării #ar#arilor pe proprietă i în calitate de coloni.ș ș ț• tatutul /uridic al colonilor se deose#ea de cel al ro#ilor, iar odată curăs$ ndirea colonatului diferen eleț

devin neesen iale. 'eose#indu-se formal de sclavii rurali, colonii s-au transformat în sclavi ai pămîntului.ț• *onform edictului împăra ilor $rcadius i onoriu (sf.sec.IV averea colonului i el însu i apar ineaț ș ș ș ț

proprietarului.

arii $ro$rietari:•

3# in din partea conducerii de stat anumite drepturi i privilegii, devenindț ș a$roa$e inde$enden i. ț• %olosind tot mai mult în locul sclavilor munca colonilor i a ăranilor li#eri, proprietarii latifundiilor au formș ț

treptat oclasă socială nouă deose#ită de a proprietarilor de sclavi.• 0utereama na ilorț a crescut mult – ei /udecau popula ia locală, strîngeau impozitele, dispuneau deț

deta amente înarmate.ș• )egea interzicea concentrarea unor proprietă i funciare care depă eau o anumită limită, însă marii proprietariț ș

nu o respectau, ac"izi ionînd pămînt în diferite provincii. *re terea proprietă ii funciare a magna ilor aț ș ț ț constituit #aza tendin elor separatiste a aristocra iei provinciale pu in interesate de men inerea unită iiț ț ț ț ț imperiului.

În acela i timp înș &m$eriul +oman de +ăsărit i în nordul $fricii economia era în plin avînt. $ici continuau săș se men ină ora e mari cu o intensă via ă me te ugărească i comercială. 1arile latifundii i munca sclavilor nu auț ș ț ș ș ș ș înlocuit complet munca producătorilor li#eri, iar răspîndirea muncii colonilor, proveni i în mare parte dintre migratorț a dus la cre terea productivită ii muncii în agricultură. 4conomia înfloritoare a permis împăra ilor să dispună deș ț ț mi/loacele necesare pentru între inerea armatei i a aparatului administrativ cu care puteau men ine ordinea internă iț ș ț ș apăra "otarele.

2. $ari ia ermenilor societă ii medie ale.ț ț Reformele înfăptuite de împăra ii romani nu au putut opri procesul de destrămare a societă ii sclavagiste, trecereaț ț spre o nouă orînduire, cea feudală. $cest proces se caracterizează prin

• răspîndirea colonatului!• constituirea unor mari domenii #azate pe o economie autar"ică (producerea tuturor celor necesare traiului în

cadrul domeniului respectiv !• reîntoarcerea la economia naturală!• plata dărilor i retri#u iilor în natură!ș ț• începutul formării unei noi clase dominante!• apari ia unor noi rela ii între ăranii li#eri i marii proprietari funciari – cunoscute su# denumirea de patronat.ț ț ț ș

To i cei apăsa i de func ionari, de autorită ile oră ene ti sau de marii proprietari de pămînt intrau su# ocrotireaț ț ț ț ș ș unor oameni influen i – considera i patroni. 4i cedau pămîntul de care dispuneau patronului, dar continuausă-ț ț lucreze, ac"itînd toate impozitele i prestînd serviciile presta#ilite de patron. $stfel ei scăpau de ve&a iileș ț func ionarilor. *u timpul, însă, patronii i-au transformat i pe ace ti ărani în coloni, accelerînd procesul deț ș ș ț dispari ie a ărănimii li#ere.ț ț

0rincipalele$o$are mi ratoare care au atacat Imperiul Roman însec. &&&- au fost o ii* hunii* andaliiț .Imperiul Roman de $pus a pierdut treptat provinciile dunărene i cele de pe Rin, apoi ispania, 5allia, +ritania, careș au fost cucerite de #ar#ari. În anul410 Roma a fost prădată de vizigo i, iar înț 455 de vandali. În4"! ultimul împărat+omulus u ustus , un copil de 67 ani, a fost omorît de un ef #ar#ar,ș doacru , care s-a proclamat rege al Romei.*u căderea Romei se sfîr e te istoria Imperiului Roman de $pus.ș ș