Dimensiunea Economica a Sistemului Mass+Media

8/3/2019 Dimensiunea Economica a Sistemului Mass+Media

1/37

Facultatea de Jurnalism i tiinele Comunicrii, ANUL I, GRUPA I

Seminar 4

Dimensiunea economic a sistemmass-media

Proiect realizat de studentele:

Laura TeodorescuRoxana Oprea

Egina MihaiAlina Baltac

Mdlina Chioru


2/37

GESTIONAREA MASS-MEDIA

Resursele naturale ale ntreprinderilor mass-media provin dutilizatoripublicitate

O funcionare in pierdere le oblig s cear :ajutoare de la statajutoare de la partide politice, asociaii, industriai et


3/37

APARIIA INVESTIII INIIALE I BUGETE PENTRU ECHIPA

ntreprinderi privatentreprinderi publice -> primele televiziuni

exemple : BBC-tv Marea Britanie

Televiziunea FrancezaRAI Italia

Amploarea costurilor => nevoia de surse de capitalasocierea ntreprinztorilor privai

asocierea capitalului privat cu mprumuturi si subvenii publice


4/37

PRESA SCRIS Studii de pia i campanii de lansare

gsirea conceptului redacional

se analizeaz coninutul eventualilor concureni

preul pe care cumprtorii sunt dispui s-l plteasc

dac firmele ar fi interesate s achiziioneze spaiu publicitarexemplu: grupul german Bertelsmann si filial sa francez Prisma Pres

costul unei echipe redactionale

campanii promoionale costisitoare


5/37

PRESA SCRIS Imprimarea

Publicaiile au nevoie de o tipografie complet => investiie en=> apariia unui cotidian este rar

exemplu: Le Monde i grupul Hachette 1959 imprimerie la Ivry milioane de franci

: grupul Hersant imprimerie la Roissy 900 milioane de franc

AUDIOVIZUALUL : Radioul i televiziunea

studii de pia studii psihologice ce nu fac obiectul unor teste vangajarea unei echipe importante

mobilizarea de capitaluri nsemnate ( achiziionarea drepturilor ddifuzare)

Radioul produs ieftin

Televiziunea investiii limitate dac inta este un post local, producie original


6/37

Mijloace de difuzare

Costurile depind de :

procesul de difuzare ales ( - unde hertziene cablu satelit - )mrimea zonei de acoperire

topografia zonei de acoperire

densitatea populaiei

felul aezrilor

EXISTENA COTIDIAN CHELTUIELI CONTINUE PENTRU BFUNCIONARE

Costuri de funcionarelegate de conceperea i fabricarea coninutului

legate de difuzare i comercializare


7/37

PRESA SCRIS

2 tipuri de costuri :COSTURI FIXE salariile personalului permanent, obligaiuni fin

asigurri, diverse provizioane, cheltuielide ntreinere.COSTURI VARIABILE materii prime, cheltuieli de tiprire, de excomisioane pentru vanzare si publicitate.

Creterea cantitaii => scderea costului mediu unitarScderea cantitii => mrirea costului mediu unitar

Costurile redacionale si administrative depind de :numarul si notorietatea ziaritilor, a corespondenilor, colaborato

ponderea abonamentelor la agenii si, la baze de date

comercializarea produselor pe cele 2 piee : vanzarii , publicitaii


8/37

Costurile tehniceMaterii prime:

hartia aproximativ 11% din costul total

cerneala

Costuri de distributieReprezint 10 25% din cheltuielile unui ziar , procentaj ce difer

funcie de :

aria de distribuie

numrul abonatilornumarul de retururi

Mod de distribuie :vanzarea cu amnuntul

abonamentlivrarea la domiciliu


9/37

AUDIOVIZUALUL

Grila de programecaracter generalist sau tematic

caracter national sau localare rolul de a atrage i de a fixa publicul

trebuie s ina cont de : gesturile presupuse ale publicului, posibatragere a reclamelor, bugetul difuzorilor.

coninut cu provenien variat : fabricat de difuzori sau de la prexterni

2 strategii de gestionare a costurilor grilei de programe :

Strategia ncasrilorStrategia costurilor


10/37

Costurile emisiunilor pe genuri

Clasificare dup provenienta

de creaie originalcu drepturi de autor cumprate

alte emisiuni

Clasificare dupa genfictiunile pentru televiziune si filmele preurile variaz

emisiunile magazin si documentare ieftine - aprox. 1 milion de fraanimatiile foarte scumpe aprox. 4 milioane de franci

jurnalele informative n funcie de numarul jurnalitilor, al reportanotorietatea prezentatorilor.

jocurile cele mai ieftine aprox. 100 000 de francievenimente sportive, culturale cheltuieli tehnice, plata drepturiloautor.

Costuri de difuzare depind de modul de difuzare adoptat si de amplinvestiiilor

exemplu: telediffusion de France asigur difuzarea pe unde hertziene ssatelit marilor posturi de tv si radio.


11/37

RESURSELE DIN VANZAREA CTRE UTILIZATORI

Presa si problemele preului de vanzare

Preul presei cotidiene variaz mult de la o ar la alta n cazul aceluiai publicatie .Cauze:

mrimea tirajelorproporia important a abonailor

veniturile publicitare

Taxe, abonamente si plata in funcie de nivelul consumului2 moduri principale de finanare:

TaxaPlata pe program =>sub form de abonament

=>sub form de plat n funcie de nivelul cons


12/37

Piaa publicitar si micile anunurincasrile de la utilizatori nu ajung pentru a echilibra bugetele ntreprind

de pres => piaa secundar => piaa publicitaii

Preul de vanzare a spaiului si selectivitateaDepinde de 2 criterii fundamentale :

mrimea audieneiprofilul socioeconomic

Tarifele se ine cont de :

poziia in pagina si in rubrica redacional ( presa scris )ora sau momentul inserrii ntr-un calup publicitar ( televiziunii)

Impactul asupra suportului i a coninutuluiPublicitatea

influeneaz formatul numarul de pagini, tipurile de hartie, folo

culorilor i durata programelor.se folosesc si forme mai voalate

publicitatea redacional (adopta stilul, grafica si ilustrata uarticol)

sponsorizarea televizat (citare a numelui i a emblemei furde reclame).


13/37

AJUTOARELE - iniiate de stat ( nu le finaneaz ntotdeauna)

indirecte ( evit sau micoreaz cheltuielile)directe ( fonduri alocate sub form de mprumuturi rembursabilesubvenii ).

Ajutoarele acordate presei scriseajutoare de la stat ( n special cotidienelor de informare politic)

subvenii sau mprumuturi in condiii avantajoasepoate fi redus preul hartiei sau a altor materialediminuate taxele vamale, impozite, tarife potale avantajoase

Ajutoarele acordate audiovizualuluisunt nfiintate sisteme de economii forate care adun bani de la

pentru a-i acorda productorilor

au ca scop dezvoltarea si fortificarea intreprinderilor de producieindependente

Exemple : Contul de Susinere a Industriilor de ProgrameContul de Susinere a Programelor Radio


14/37

CONCLUZIE

n concluzie, nu numai in Frana, dar i peste tot n lume,consumatorii dicteaz regulile jocului. Fie c sunt de acord s plteadirect informaia, fie c prefer s fie fideli unor ntreprinderi de pre

finanate din publicitate i de ctre stat.


15/37

INTRERUPEREA PROGRAMULUI OBISNUIT. Pre-empting vs news

Intreprinderile media sunt finantate, in mare parte, din reclamA intrerupe un program, costa.Audienta scazuta= costuri reduseAudienta maxima= cheltuieli in plus

Prestigiul unui post de televiziune consta SI in calitatea stirilordifuzeaza.Publicul fidel asteapta sa fie informat.Postul nu-si permite sa ignore stirile importante, indiferent de


16/37



17/37

News break= un rezumat al stirilor dintr-o zi

Sunt difuzate in timpul reclamelor

Sunt sponsorizate.Costurile intreruperii reclamelor nu sunt suportate de televiziuAu rolul de a anunta ca programul de divertisment difuzat va f

programul de stiri


18/37



19/37

Madalina Chiuoru, grupa IFJSC


20/37

Modelul verbal al lui Gerbner:Comunicarea are loc prin anumite mijlo

pentru a face disponibile materiale".

George Gerbnera produs o incercamodel al comunicarii cu valente generalEra un model incomparabil mai complex

lui Shannon si Weaver, dar care preluase

schelet modelul comunicarii ca proces li


21/37

Cine e

de fapGEORG

GERBN


22/37

CONCRN

Organizatie media complexa care reun

mai multe intreprinderi din diferite ram

economiei, sub conducere unica.


23/37

Cea de-a treia dintre cemari reele de televiziuStatele Unite, a fostcum

n 1985 de Capital Cit

Communications penmiliarde de dolari


24/37

In august 1995, Compania Walt Disncumprat Capital Cities/ABC pentru19 miliadolari, realiznd cea mai puternic companmedia de divertisment dinlume (Fabrikant,

In 1993, Capital Cities/ABC a fost coprima la nivel naionalcu venituri de 4,6 mde dolari n comunicaii electronice, audiovproduciade programe, cablu i tehnologie


25/37

Gannett, cel mai

mare concern naionalde ziare, care publicUSA Todayi alte 82 decotidiene, cu

un tiraj total de 5,8milioane, a cheltuit 1,7miliarde de dolaripentruMultimedia Inc.

(Bendavid, 1995).


26/37


27/37

Prin 1987, dousprezececoncerne mari, dintre care musunt de asemenea implicaten

radiodifuziune i televiziune, cpublicarea de reviste i cri media,controlau aproape jum

din circulaia cotidienelor la ninaional.


28/37

Intre 1960 i 1995, numrul ziarelor de sear a sccu o treime de la 1.459 la 947, reflectnd schimbarea

obiceiurilor americanilor, care, dup ce se ntorceau de lamunc,se ndeprtau acum din ce n ce mai mult de ziare iorientau ctre televiziune.

Unele din ziarele de sear s-au transformat n publdiminea, dup cum s-a vzut din dublarea numrului decotidiene de diminea de la 312 la 611 n aceeaiperioad(Glaberson, 1995a).

Fr ndoial, numrul total de cotidiene la nivel nasczutde la 1.771 n 1960 la 1.558 n 1994, deci cu mai mu200, ntr-o perioad cndpopulaia Statelor Unite a crescutla 180 de milioane la 263 milioane.

Mai ngrijortore ste faptul c numrul de orae cucotidiene concurente a sczut de la 552 n 1920 la 28n 198


29/37

In ultimii ani, ziarele au ncerca

diversitate de metode pentru a pstra

ctiga cititori.

Concernul Gannett a fondat N

2000" pentru a stabili ce doresc s vcititorii.

di l i l i i i ld


30/37

Editorul ziarului Miami Herald a spusangajailor si s concentreze resursele de

laredacia de tiri asupra a nou subiecte dcare cititorii notri ne-au spus c suntimpoutile n mod special" (Glaberson, 1995b).

Civa ziariti de la Herald au obse

printre subiectele care nu se aflau pe listapreferinelor cititorilor sunt:politica naionareligia, problemele economice, reportajul dinvestigaie i afacerileinternaionale.

Editorul a spus c focalizarea ziarulupreferinelor cititorilor afost o ncercare de rspunde scderii tirajului. Knight-Ridder apersonalulziarului i a nchis pentru o perio

unele dintre departamente.


31/37

Unul dintre domeniile care se dezvolt cel n proprietatea media este acela alconglomerateloO corporaie-mam poate deine ziare, reviste, edserviciide tiri, organizaii de sondare a opiniei pustaii de radio i de televiziune, TV princablu, reeradioteleviziune i companii care produc discuri, bcasete icluburi" asociate care promoveaz, vnddistribuie aceste discuri, benzi i casete.


32/37

In 1993, General Electric a raporta

venit anual care era cel de-al treilea camdin SUA n domeniul comunicaiilor

electronice - 3,1 miliarde de dolari

General Electric a cumprat n

1985Radio Corporation of America pen

miliarde de dolari. RCA la rndul ei

deineaNBC i apte staii de televiziune

cele mai mari orae din America.


33/37

Civa cercettori din domeniul media au evide

faptul c proprietatea asupra mediadetermin controlul

care, la rndul su, determin coninutul media, acesta

fiindprobabil principala cauz a efectelor

media. Proprietatea asupra media este o preocupareimpteoreticienilor n comunicare implicai n cercetarea efe

media.

A fost avansat un numr de motive pentru opoz

de concentrarea din ce n cemai mare a proprietii asup

n America. Aproape toate se ocupau de efecteleproprieasupra coninutului media i, n ultim instan, asupra

Acestcapitol a discutat unele dintre multele remedii pos

au fost sugerate.

Specificul economic al produselor mediatice


34/37

Persabilitatea coninutului mass-media

O producie de prototipuri

O distribuie rapid i costisitoare

Relaii profesionale speciale

Specificul economic al produselor mediatice

Specificul cererii i al pieei

O pia limitat

O valorificare dificil

O pia dubl pentru un produs unificat


35/37

Strategii puse n joc

DIVERSIFICAREA

Diversificarea pe orizontal const n dezvoltarea unor produs

acelai tip sau nrudite. Astfel apar mai multe titluri de acelai gecu aceeai periodicitate i iau natere reele de cotidiene. Din

de vedere economic, interesul este dublu:1. Se pot schiziiona echipamente de serviciu, se cumpr

prime la un pre mai mic, angajaii din redacii colaborepentru scrierea de articole.

2. Este mai uor de negociat vinderea spaiului publicitar.Diversificarea pe verticala const n dezvoltarea n interiorul u

filiere. Spre exemplu, un concern tipografic s vrea s editeze(exemplul grupului Bertlsmann), iar un editor s ncerce s-l dist(exemplul grupurilor Hachette i NMPP).

Diversificarea multimedia face referire nu doar la asocierea zi

posturilor de radio i televiziune, ci i la glisarea sper alte domennvecinate. De exemplu, numeroase revite ofer CD-uri .


36/37

Concentrarea este inseparabil de diversificare i se traduce pro ntrire a ntreprinderilor care iniiaz procesul. Spre exemplu,

presa scris, integrarea pe vertical poate merge pn la controlu

pdurilor( pentru fabricarea hrtiei) sau pn la controlul locurilounde se vnd ziarele.

Internaionalizarea

Internaionalizarea schimburilor

Internaionalizarea repturilor i conceptelor Internaionalizarea capitalurilor



37/37

J

Documents

Dimensiunea Economica a Sistemului Mass+Media