Din Inchisorile Comuniste

8/12/2019 Din Inchisorile Comuniste

http://slidepdf.com/reader/full/din-inchisorile-comuniste 1/31

Cuvânt înainte

Viitorii cercetatori ai istoriei nu vor gasi, în zecile de mii de dosare ticluite de

securitatea comunista, marturiile din prezentul volum, deoarece acestea sunt scrise în

afara valorilor de minciuni comuniste.Oculta comunista a mizat pe disparitia victimelor, ca astfel sa ramâna pentru istorie

doar „ adevarurile”ticluite de securisti. Dar socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea

din târg. Din oceanul de lacrimi si sânge care a curs în cele patru decenii de teroare rosie, doar

câteva cupe s-au putut colecta. Din ce a ramas, câteva picaturi amare cu marturii secuprind si în acest volum. Puhoiul cel mare de suferinta si de marturii ale suferintei audisparut în morminte odata cu victimele...

arturiile sunt aran!ate pe închisori, având în fata si câte un mic comentariu, pentru a

pune în tema pe cititorul neavizat. "a data arestarii, ma!oritatea martorilor din prezentele episoade au vârsta între #$ si %&

de ani, fiind deci tineri si foarte tineri, de aceea si marturiile contin în ele vi'ratia

tineretii. (u sunt tânguitoare, cu tot tragismul lor.

Gheorghe Andreica

ÎNCHISOAREA JILAVA

Închisoarea Jilava a fost destinata ca centru de triere al detinutilor si ca „depozit” pentruanchetele Ministerului de Interne.În 1948 functiona cu vechea administratie, vechiul director si vechii ardieni. !e aceea sireimul a fost mai "l#nd, mai le$er pentru detinuti.%ceasta stare de lucruri n&a durat dec#t '&( luni. )am c#t dura un ciclu de „*nalte” studiicomuniste.+rimul episod al cartii are loc *n aceasta perioada. %l doilea si al treilea s&au petrecut *n1949 su" „domnia” lui Maromet, *n cel mai crunt reim de teroare. %l patrulea episod areloc *n 19' cu ocazia unei anchete privind procesul „-urcaniadei”. !in ordin, s&a aplicatun tratament mai "l#nd celor de su" ancheta.

MARTURIA LUI AUREL OBREJAprivitoare la închioarea Jilava

ÎNCHISOAREA JILAVA ! "#$%



!upa terminarea anchetei la Ministerul de Interne, am fost transportati la *nchisoareaJilava si introdusi *n camera 4 „secret”, ultima camera pe coridorul sectiei a II&a aacestei *nchisori.În camera am mai asit *nca vreo / de persoane, toate foste mari somitati ale vietii politice rom#nesti. 0&am *nt#lnit acolo pe !umitru roznea, decanul "aroului de avocati

Ilfov2 pe unul 3imca, ziarist la „niversul”2 pe eneralul 5aharia, ahiotantul maresalului%ntonescu si pe alti oameni valorosi, ce fusesera radiati din viata tarii si aruncati *naceasta "ezna su"pam#nteana.6eimul de *nchisoare, *n aceasta perioada, nu era aspru, cum avea sa fie nu peste multtimp. 7ra destul de "l#nd. amenii mai aveau la d#nsii chiar si "ani. %stfel ca d#ndu&iardianului 1//&// de lei, ne lasa sa circulam dintr&o camera *n alta p#na lanumaratoarea de seara.)ei mai influenti "ar"ati ai vietii pu"lice rom#nesti *nchisi pe sectia a II&a se aflau *naceasta camera, de aceea aici se str#neau si altii spre a pune tara la cale. oi, elevii si studentii, eram *n numar de vreo /, poate si mai "ine, deci ma$oritari. &aveam un reprezentant mai rasarit printre noi, doar pe unul -oma 3imion2 cu totii stateam

cuminti *n "anca noastra, fara sa ne amestecam *n politica. e&am retras *ntr&un colt al nostru, unde ne&am apucat de carte, pred#nd unii altora tot cestiam mai "ine, *nvat#nd matematici, istorie, lim"i straine, desen#nd, model#nd statuete*n sapun, at#tea si at#tea lucruri de mare folos. -ot, a"solut tot, *n afara de politica, la carenici unul dintre noi nu avea chemare, nici talent si nici *ndem#nare, "a chiar simteam cutotii o oarecare reata de ea.eneralului 5aharia nu&i placeau tinerii, de aceea ne si trata cu multa indiferenta, iar noine vedeam de ale noastre, *nvatatura si multa ruaciune. !ar, de la un timp, eneralul5aharia ne studia continuu, devenind mult mai atent fata de noi dec#t fata de conferintelesavanten tinute de politicienii notorii.Într&o zi, un caraliu mi&a adus pam#nt si ipsos, iar eu am modelat, cu ra"darea si talentuldetinutului, o frumoasa statueta, care a *nc#ntat pe toata lumea si mai ales pe eneralul5aharia. Ma *ntre"a atunci cine sunt. :anuia ca mostenesc talentul de sculptor de la cinestie ce oameni, care se tra din familii de printi sau intelectuali cu vechime. I&am spus c#tsunt de sarac, ca mama si tata n&au avut "ani sa ma *ntretina la scoala si ca *n timpulrefuiului din %rdealul de ord, hoinarind prin tara, eneralul )oroama a descoperit lamine o far#ma de talent si m&a luat su" protectia sa, *ntretin#ndu&ma la liceul +olizu din:ucuresti.eneralul, lumin#ndu&se deodata la fata, *mi zise cu cea mai mare prietenie, pe care n&omai *nt#lnisem la el de c#nd eram *mpreuna;& )um, *l cunosti pe nea Mitica<& !a, *l cunosc pe d&ul eneral !umitru )oroama.& 3tii ca&i aici si el<& u. 3i inima&mi tresari *n piept de "ucurie ca&l voi vedea pe "inefacatorul meu, dar si demare *ntristare ca se aseste pe undeva prin apropiere, *n aceasta "ezna.& Mere *n fiecare zi la infirmerie ca sa faca niste in$ectii. !aca&l p#ndim cu atentie dedupa eam, *l vedem cu siuranta.%stfel, *n $urul orei 9, c#nd stiam ca e timpul scosului detinutilor la infirmerie pentrudiferite tratamente medicale, am stat la p#nda *mpreuna cu eneralul 5aharia.!eodata, aparu un rup de detinuti. +rintre care unul parea "atr#n si sla", av#nd o mustata



luna si al"a, iar parul pe de&a&ntreul carunt.&ite&l, ala este, cel cu mustata carunta.&!omnule eneral )oroama= 3triai eu.eneralul, *nfiorat, *si *ntoarse pe loc capul spre eam. Îmi recunoscuse vocea. )#nd m&ao"servat, m&a si recunoscut.

&)um, si tu esti aici<&3e putea, domnule eneral, sa nu fiu alaturi de dumneavoastra<=3e "ucura eneralul. n z#m"et senin ca rasaritul de soare *i *nfasura fata si&mi zise *ntreacat;& 3a fii cuminte, sa nu faci vreo prostie.& 3a n&aveti ri$a de asta. !e la dumneavoastra am *nvatat sa fiu cel ce sunt.%m formulat astfel raspunsul, anume ca sa&i fac "ucurie eneralului si sa ai"a *ncredere*n mine.!oamne, !umnezeule= )#nd *l cunoscusem pe acest sf#nt, "inefacatorul meu, era un "ar"at voinic si drept. %vea o mustata "oata si lun rasucita cu "roaz"e de fire carunte.3emana "ine de tot cu 3tefan cel Mare. %cum parea doar o um"ra carunta. ric#t de tare

eram, fara sa vreau, ma trezii ca lacrimile *mi cureau suvoi.&OLITICA' &OLITICA SI IAR &OLITICA

Întruna din zile, se adunasera *n celula multi politicieni de renume. >iecare dintre ei se preatise cu o scurta conferinta privind oranizarea societatii de m#ine, dupa cadereacomunismului.!in respect pentru vor"itori, noi am *ncetat cu proramul nostru si am dat toata atentiacuv#ntarilor rostite de ei.ltimul vor"itor a fost !umitru roznea cu o e?punere deose"it de frumoasa.nul din profesori s&a adresat eneralului 5aharia zic#nd;

& !omnule eneral, dumneavoastra n&ati scos o vor"a macar. -ot timpul ati parut foarte*n#ndurat. 3puneti&ne ceva si dumneavoastra despre armata. 0a rom#ni armata are oimportanta aparte. )uv#ntul ei trae reu *n "alanta.%tunci eneralul 5aharia tusi, dre#ndu&si lasul2 ceilalti facura o liniste de morm#nt;& !omnilor, am ascultat cuvintele dumneavoastra frumoase care mi&au *nc#ntat auzul. u pot sa zic ca vreunul ar fi fost de prisos sau necuviincios pus *n cuv#ntarile aici rostite.3au ca ceea ce ati spus n&ar fi "ine.!ar ati omis ceva. )e sa facem cu acesti copii pe care cu totii *i avem aici, alaturi de noi<)e ne facem cu Miscarea 0eionara< !upa cum vedeti, ei sunt ma$oritari *n *nchisoare sisporesc lot dupa lot, alomer#nd puscariile.I&am urmarit de un timp sa vad ce preocupari au fata de noi, cei "atr#ni. u i&am vazutdec#t *nvat#nd si perfection#ndu&se mereu. 3e roaa lui !umnezeu cu ardoare, *n timp cenoi facem o cruce sumara, un semn oarecare, numai de forma, ca sa ne aflam *n trea"a. oi *mpartim ministere, functii, si tot felul de posturi, mai mari sau mai mici, *n statul dem#ine, fara sa stim daca el va fi sau nu. ricum am "oteza noi aceste functii, ele tot„ciolane” se cheama, unele mai carnoase, altele mai cu z#rcituri. +e acesti copii nu i&amauzit niciodata ca ar pofti la asemenea tre"uri.!omnilor, noi suntem viciati.!omnule decan, eu zic ca, *n caz ca lucrurile se vor schim"a, sa&i lasam pe d#nsii *n locul



nostru. oi sa stam pe de laturi tot cu vor"a si cu sfatul. 0a v#rsta noastra, asa ne sta mai "ine.3a stiti, domnilor, ca nimeni nu i&a ur#t mai mult ca mine. !aca maresalul mi&ar fi datordin sa&i *mpusc, i&as fi mitraliat fara pic de *ndurare. %m avut o informare resitaasupra lor. I&am considerat o ceata de der"edei fanatici, care omoara fara mila. I&am

considerat oameni care&s ahtiati dupa pistoale, vis#nd numai la crime si s#ne.Iata&i, *i avem *n fata aici l#na noi. )onstat ca tot ce am stiut eu despre acest tineret nu&idec#t minciuna si calomnie. %cum constat ca nu&s un mare aparator al poporului. !incontra, sunt un onococ care distrue tot ce&i mai "un si mai tare *n tara asta. Mareresala am facut fata de !umnezeu si fata de acesti tineri. Multumesc lui !umnezeu canu m&au *mpins pacatele sa ucid pe vreunul, asa cum am vrut. oi de o luna de zile, vor"im frumos, tot mai frumos. !e at#tea ori am vor"it contra lor, $inindu&i cu vor"e de ocara, desi *mpartim aceeasi os#nda la sase metri su" pam#nt. +eei nu i&am auzit niciodata ripost#ndu&ne. 7i au ramas mereu supusi si cu respect fata denoi, care&i hulim *ntruna.%sta nu va spune nimic dumneavoastra< iciodata nu i&am *ntre"at pe d#nsii ce vor, desi

numeric sunt mai multi dec#t noi si mult mai tineri. oi, cei "atr#ni, am avut cel putin niste functii *n stat. :olsevicii pot spune prin aceastaca le&am fost dusmani. )a am luptat *mpotriva lor. În aceasta lupta am cazut *nvinsi.%stazi suntem prizonierii lor. %cesti copii n&au facut *nsa nimic. ici macar nu s&au "ucurat de tinerete. &au avut c#nd. Ma *ntre"; -ot ei sunt de vina< 3au noi<

CUV(NTAREA LUI )INU MATEESCU

!ecanul, cuet#nd temeinic si drept, le zise celorlalti "atr#ni astfel;& +e domnul eneral *l cunosc. 7u zic ca dumnealui $udeca lucrurile *n profunzime. %redreptate. +#na acum i&am tot hulit pe acesti tineri. @ai sa le dam si lor cuv#ntul. 3a se

recomande cine sunt si ce vor. În felul acesta vom lamuri un lucru ce n&a fost lamuritnicic#nd, desi au curs p#raie de s#ne si nu stim "ine pentru ce.)u totii, fara e?ceptie, au laudat propunerea decanului. 7ra printre tineri un student penume !inu Mateescu. >rumos ca un *ner si destept ca un savant. +e acesta l&am ruat saspuna c#teva vor"e despre idealurile tineretului, despre conceptia Miscarii 0eionare.-oata cuv#ntarea lui Mateescu a durat vreo ' minute. -ema a"ordata a fost intelientafata *n fata cu moralitatea, si Mateescu a dezvoltat doar at#t c#t sa le dea "atr#nilor unsu"iect de meditatie pe cel putin o luna de zile. )uv#ntarea t#narului student a placut latoata lumea. În ziua aceea nimeni n&a mai avut de spus nimic.

*ENERALUL +AHARIA' )ORNIC SA CUNOASCA MAI MULTE

% doua zi eneralul a venit la mine, lu#ndu&ma cu frumosul, spre a&i spune tot ce stiudespre 0eiune. Mi&a fosr $ena. !iferenta de cultura dintre noi era enorma.eneralul a o"servat imediat sfiiciunea mea de a raspunda. M&a descurcat tot el dinsituatia peni"ila *n care ma aseam.& 0asa retinerile la o parte. -u spune&mi tot ce stii. u vreau sa aud *nvataturile voastre dela cei mai *n v#rsta. Areau sa le stiu numai de la tineri. ric#t de virtuos ar fi un om, cutimpul, pe umerii sai se asaza un strat de pacate mai rele sau mai usoare, care&i um"resc



virtutile. Aoi, tinerii, n&ati avut c#nd sa fiti napaditi de cenusa pacatelor. !e aceea de lavoi vreau sa *nvat. 0a voi virtutea e vie si stralucitoare.În discutii luni si deose"it de placute am petrecut c#teva zile cu acest eneral at#t de cultsi cumsecade. !ar *ntr&o zi a tre"uit sa ne facem "aa$ele si sa ne despartim.

)ISCI&LINAR S&RE ÎNCHISOAREA JILAVA

n numar de apro?imativ / de elevi eram transportati disciplinar de la *nchisoarea-#rusorul ou spre Jilava, *n prea$ma sar"atorilor de iarna, 1949. u facusem nici un rau la *nchisoarea minorilor din -#rusorul ou, nici un act deindisciplina. 3inura noastra vina a fost ca un rup de ticalosi, veniti din *nchisoarea3uceava, detinuti ca si noi, supusi preaplecati ai lui -urcanu B vestitul calau al studentilordin *nchisoarea +itesti C, ne trecusera pe o lista, etichet#ndu&ne ca oameni periculosi si cuinfluenta *n r#ndul elevilor detinuti. !in acest motiv, la sf#rsitul anului 1949, calcam dinnou praul *nchisorii Jilava. u mai recunosteam Jilava cea din anul 1948, unde statusem imediat dupa arestare. !e la

co"or#rea din du"a ne&am *nrozit. rlete, tipete, fluieraturi. +rin privirile in$ectate de uranimicitoare, ardienii semanau mai mult a diavoli proaspat sositi din infern spre a maiface unul si aici, pe pam#nt. e&au introdus *n spalatorul cel mare, din dreapta de la intrare, *n *ntreime din "eton sirece ca hiata, poruncindu&ne sa ne dez"racam *n pielea oala. %veam la noi lucruri dearta lucrate *n os la -#rusor; medalioane, cruciulite, una mai frumoasa dec#t alta, "achiar c#te un os *ntre de picior de "ou, sculptat *n *ntreime *n "asorelief pe toate partile,toate facute cu miala, *n care sufletul nostru era *ntiparit pe de&a&ntreul. -oate acesteo"iecte, de mare valoare pentru noi, au fost calcate cu cizmele si apoi zdro"ite cu unciocan, pe r#nd, fac#ndu&le praf, si odata cu asta si visele noastre *n ziua de m#ine.%poi a *nceput umilirea prin perchezitia facuta la pielea oala, m#inile sus pe perete si

picioarele rascracanate;& )asca ura, "eleste ochii, "eleste p..., casca curu=În fluieraturi si urlete am fost introdusi *n camera ' "is, unde mai asiram c#tiva ofiteri sitrei politicieni, *n total vreo D persoane. oi, elevii, ne.am rupat cu totii *ntr&un colt alcamerei, vaz#ndu&ne de tre"urile noastre; matematici, poezii, desens si modela$e *nsapun.+e data de ' noiem"rie 1949, *n timp ce pe celelalte sectii se auzeau striate de roazaurl#nd *n disperare, uta se deschise si fura introdusi *n camera o serie de oameni *n v#rsta, printre care si 7di -omescu si Mircea Aulcanescu. >iura acestuia din urma m&aimpresionat mult. +area ca o "iserica construita din "eton armat, care a ars *n *ntreime sin&a mai ramas dec#t acel schelet manific la care sa priveasca lumea ca la o minune. 3evedea *n el "ar"atul frumos la faptura, c#t si la suflet.n al treilea "ar"at ce fu introdus cu acest rup era +uiu 0azarescu, politician din caleafara de naiv. Încerca sa ma convina pe mine, cel pe de&a&ndoaselea convins, ca vome?ecuta ma?imum luni de puscarie.& +e ce va "azati, domnu +uiu, ca vom scapa<& Mi&a spus avocatul ca ori cedeaza rusii, ori *ncepe raz"oiul.& )um puteti crede asta<= !e ce sa *nceapa raz"oiul< +entru mine< +entru dumneata<+entru noi, cei c#tiva din aceasta *nchisoare< &ati auzit ca am fost v#nduti la Ealta ca



vitele la t#r de un paralitic unuia mai viclean dec#t satana *nsusi<= 3a dea !umnezeu safie altfel, dar eu nu cred.& %ici dumneata sa nu vor"esti nimic= !umneavoastra, tinerii, va pricepeti la matematici,la pictura, la sculptura, la orice, *n afara de politica. %ici numai eu am dreptul sa apreciez.3capam *n ma?imum luni. 3a fie clar=

%m tacut. u mai aveam ce raspunde. 7l era *nca ne$udecat, urma sa fie de atunci *nainte.%titudinea lui "atoasa mi&a placut, doar fundamentul ei cu „ vin americanii” era su"red.3i totusi, a tre"uit sa&l previn pe acest viteaz naiv sa fie atent, sa nu vor"easca orice,fiindca prin celule, peste tot, erau turnatori si informatori ai administratiei, care, tem#ndu&te, puteai da de mari nenorociri *nainte de a sosi americanii ca sa ne scape.:atr#nul era chelios. &avea par dec#t *n $urul cefei, dar acesta era destul de lun si ar fitre"uit sa fie tuns. Intra *n camera un caraliu care, *ndata ce&l vazu, se si lea deinteresanta lui frizura, care de mult tre"uia sa fie tunsa.& !e ce nu te&ai tuns, "a, "anditule<!ar el, "atos si plin de sine, *i raspunde cu *ndrazneala, repezindu&l oarecum;& Mie mi&a cerut procurorul eli"erarea, asa ca nu ma tund.

ardianul n&a mai zis nimic, ci a plecat tacut, las#ndu&l pe +uiu 0azarescu cu a lui aliurad#rza si sincer admirat de noi, ceilalti, pentru atitudinea lui plina de tarie si temeritate.!upa stinere, se deschise usa si aparu trupa lui Maromet, toti cu ciomee trainice *nm#ini si *n ochi cu priviri ce sc#nteiau de dusmanie de moarte.& )a&a&are&i a&a&la ce&e nu vrea sa&sa&se tu&u&nda< Întrea"a Maromet, care era si destul de "#l"#it.& 7u, raspunse +uiu 0azarescu cu *ndrazneala nehioa"a.& !a&a&te $os=În timp ce "atr#nul politician se co"ora de pe prici, Maromet *l apuca de ciuful din spate,tr#ntindu&l de la *naltime la pam#nt si *n fata tuturor *ncepu sa sara c#t era el de lun cucizmele pe acest om a$uns mai mult schelet dec#t ceea ce poate fi numit trup. Îi sari pefata cu cizmele, strivindu&i o"razul cum ai strivi o coropisnita retoasa ce&ti iese *n cale.:ietul +uiu 0azarescu cu reu se t#r* p#na su" prici si apoi *nlemni acolo.Maromet *l apuca de&un picior si astfel *l t#r* cu capul "alananind *ncoace si *ncolo, p#na&n spalator, unde au turnat c#teva aleti de apa peste el2 apoi strivit, *l aduse *napoi *ncelula.

URMEA+A SU&LICIUL

+este c#teva minute usa se deschide din nou si aparu Maromet cu o lista *n m#na si zise;& )a&are&ti a&au&uzi nu&umele, fu&u.tu.ti dumnezeii ma&a&tii de "a&andit= 3a&a sa&ari $os de pe pr&pri&ici=3tiam ca urmeaza "ataia si inima se *mpietrise *n mine.+rintre noi era si un t#nar evreu pe nume 3einhorn 6u"i. 6u"i era fiu de ra"in de prinalati. 0a tatal sau veneau B *nainte de auust 1944 C diferite persoane o"scure, cusepcile trase pe ochi. 7rau comunisti, iar ra"i, care stia ca urmeaza sa vina la puterereimul comunist, se punea "ine din timp, fac#ndu&si un capital politic ca lumea. 6u"i,*nsa, nu putea sa&i sufere pe comunisti si *ntr&o zi *i turna la fosta 3iuranta si astfelacestia au fost prinsi cu totii.3iuranta comunista descoperi cine a fost turnatorul si "aa pe "ietul 6u"i la zdup, si



*nca *n camera celor trimisi la Jilava disciplinar.!e pe lista *l stria si pe 6u"i, Maromet st#lcindu&i numele.& !u&umne&e&zeii ma&a&tii de "a&andit...si $ap=Airil Ma?im fu si el pe lista, astfel ca si el co"or* *n lovituri si, tot cu lovituri nemiloase,a$unse pe coridor.

& -iti 3toica, dumnezeii ma&tii=)#nd *mi veni si mie r#ndul, mi&am pus m#inile pe cap cum ma *nvatase altul care trecuse prin astfel de focuri si am trecut aler#nd printre caralii. 0ovituri am luat destule, dar cinemai avea timp sa distina care&i lovitura de cioma sau de picior cu cizma rea<%stfel, striara pe 1/ din camera, ultimul fiind icu :ardac, tot elev, venit odata cu minede la -#rusorul ou. )#nd caraliul vru sa&l loveasca cu masina de tuns *n spate, el seferi cu iuteala, iar caraluil nimeri cu m#na *n prici, s#ner#ndu&si&o "ine.+rintre cei 1/ trimisi la supliciu erau si ofiteri. nul mai t#nar, cu rad de capitan penume +relineanu, care avea o piele fina si al"a ca a unei domnisoare de pension, si unaltul cu rad de maior pe nume hitescu.+e coridor, ceva mai *ncolo, o alta echipa de ardieni *narmati cu pari astepta sa trecem

prin dreptul lor si sa ne faca *ncalzirea dar interveni ceva si n&am mai trecut pe l#naaceasta haita de lupi, ci au primit ordin ca sa ne "ae pe toti la „neara”. u ne&am speriat noi de „neara”, deoarece mai statusem *n astfel de celule de pedeapsa,numai ca de data aceasta ne poruncira sa ne dez"racam la pielea oala. %fara totul era*nhetat tun B era prin luna fe"ruarie C si *n aceasta camera se vedea heata roasa si sesimtea un miros *mputit, statut, de nedescris.+e $os fecale, voma, urina, toate amestecate si *nhetate. Aedeam heata roasa si mi se paru cam de / de cm.!upa ce se *nchise usa, de *ntuneric ce era, aveam impresia ca vedem.& )e facem, fratilor< )a daca stam locului, s&a zis cu noi, *nhetam.o %stfel, cu o m#na pe umarul celuilalt si c#t mai apropiati unul de altul, am *nceputmane$ul, un fel de fua la trap marunt *n $urul peretilor, tin#ndu&ne mereu cu o m#na deumarul celuilalt si cu una de perete. !e sute de ori ne&am *nv#rtit, p#na nu am mai putut.>ortele se epuizau, dar, ine?plica"il, altele le luau locul.o %m *nceput sa ne tinem *n "rate doi c#te doi si sa ne frecam pe spate sa mai punems#nele, c#t mai curea prin vine, *n miscare. %m epuizat si asta. +arca tre"uia sa stam $os, ca nu mai puteam. %m pus palmele su" fese ca sa nu stam direct pe heata si, apoi,unul pe enunchii celuilalt. e&am cuprins cu "ratele unul pe celalalt *n forma de colac siastfel ne *nv#rteam din nou la pas marunt.6u"i, mai „haios”, zise cu accentul lui specific evreiesc;& Ia te uita $idanii, cum se iu"esc cu le$unarii=3i toti am pufnit *n r#s, cu tot necazul ce&l aveam.& &ai ri$a, 6u"i, raspunse un altul. -e facem si pe tine leionar. %ceasta&i prima pro"asi cea mai usoara, mai sunt noua si primesti camasa verde.& „i&vei”, facu evreul. 3i asta ne.a mai *nveselit.!e necrezut= !oua zile am fost tinuti *n starea asta. Ma tot #ndesc acum, c#nd toate autrecut, de unde am avut at#ta forta ca sa rezistam< !e unde ne&a venit caldura ce o pierdeam cu fiecare secunda< !oamne !umnezeule, mare e umele -au= )red ca dintretoate vietatile lumii, nici una nu e mai rezistenta la supliciu precum e omul.-ot timpul auzeam striate de disperare. !ar *n a treia seara tipatele erau parca si mai



roaznice. +e coridoare se auzeau tropote de cizme ce calcau ra"it si apasat pe cimentulrasunator. !in dpartare se auzeau "u"uituri, cum ai lovi cu un par *ntr&o saltea. 6u"i sihitescu spuneau ca "at oameni. 7ra ceva roaznic.+asii au trecut de noi si iarasi se dadu stinerea. !ar dupa stinere aparu Maromet cutrupa lui de "atausi, cu coimaul la su"tioara.

AL )OILEA SU&LICIU

%fara, "anditilor= i s&a permis sa *m"racam izmenele si camasa. %m fost dusi *n spalatorul de l#naintrare, unde ni s&au pus ochelari de ta"la la ochi. 7u am str#ns si *ncretit fruntea spre aface sa pot vedea pe unde calc si i&am zis discret ofiterului hitescu;& !omnule maior, lasa&ma pe mine sa mer *n frunte, ca eu cunosc toate coclaurile peaici.o !ar el *mi raspunse d#rz si ne*nfricat;< & 3a ma las condus de tine, un copil nestiutor, eu, cel care am fost pe front printre

loante si schi$e<& 7 o mare deose"ire, domnule hitescu, acolo stiai unde&i dusmanul si de unde vinloantele2 aici nu stii de unde vin loviturile.& u&mi dai tu lectii=-ocmai atunci un tian spurcat *l apuca pe hitescu de ceafa si, tot lovindu&l cu pumnii sicu cizmele, *l duse la locul supliciului. )#nd usa spalatorului se deschise, am auzit clarstriate de om torturat. n ardian ma lua de m#na, *ncerc#nd sa ma plim"e de c#teva ori*n $urul lava"oului spre a&mi pierde directia, dar eu i&am zis;& 0asati, domnu ardian, smecheria asta, ca eu cunosc aceasta *nchisoare ca&n palma.!rept urmare, nu m&a mai *nv#rtit, ci m&a dus direct la locul supliciului, undeva *n reduit,*n fata camerei sau 4. +e reduit erau camere mari, *n care *ncapeau *n mod normal cam

1// de oameni, dar administratia *nchisorii *nhesuia si c#te &4 sute de oameni. sile dela intrare erau deschise, anume ca sa timoreze *ntreaa *nchisoare.Înainte de aa$une la locul torturii, auzii niste tipete, at#t de roaznice, *nc#t avuiimpresia ca sunt ale unui porc pe care atunci *l *n$unhie. %cest soi de tortura avu unefect ma?im asupra *ntreii *nchisori. În ce ma priveste, desi eram numai cu izmenele sicamasa pe mine si totul *nhetat *n $ur, nu simtii fri, ci, din contra, caldura.0a locul torturii era prezent ofiterul politic Aisinescu, care conducea toata operatiunea.Ma cunostea de data trecuta.6acnete se mai auzeau si *n alta parte. %ceasta *nsemna ca sunt mai multe echipe caretortureaza detinutii.& )um te numesti, "a<& "re$a %urel, domnule locotenent ma$or2 vreau sa stiu de ce m&ati adus aici<& Ia uite, "a, ca mai si *ntrea"a= !umnezeii ma&tii=3i ma prinse de cap, rasucindu&l astfel ca ma trezii imediat lunit la pam#nt. n ardianse aseza cu dosul pe cap, unul pe spate, unul pe mi$loc, iar unul pe calc#ie. În felul acestami&a ramas descoperita partea trupului de la "r#u p#na la ouale leznelor.În ra"a mare, privind spre lista cu victimele pe care o avea *n fata Aisinescu, amo"servat ca fiecare avea de primit un numar de lovituri dinainte sta"ilit.+rima lovitura a fost at#t de dureroasa, *nc#t am avut impresia ca m&au taiat *n doua cu o



"arda lata. 6eactia la durere a fost at#t de mare, *nc#t trecu de urletul normal pe caretre"uia sa&l scap din #tle$ul strivit de reutatea caraliului care&mi statea pe cap. 3i&amscos din mine un r#s de om ne"un. % duoa lovitura a fost la fel de dureroasa, a treia la fel,si asa si celelalte. +arca ma taia&n "ucati marunte cu o "arda lata si taioasa tare.hitescu ma prevenise, caci el stia cum se "ate, sa&mi pun m#inile su" "urta *n forma de

cruce si nu cumva sa le scot spre a le duce la spate, ca altfel ar putea sa&mi zdro"eascanoadele de la deete si asta&i mai rau dec#t "ataia pe care o primesti.7u n&am urlat, desi ar fi fost mai "ine sa urlu, poate scapam mai usor. %tunci *mi fulera prin minte supliciul lui @orea c#nd a fost tras pe roata...si&o lovitura& duoa le&am *nduratmai usor. Aaz#nd ca nu se mai opresc, cu un efort disperat mi&am rela?at *ntreul corp casi cum as fi murit. ardianul care&mi statea pe cap, simtind rela?area, le zise *n soaptacelorlalti;& % murit. u mai loviti.%u mai lovit ei de c#teva ori, apoi s&au ridicat de pe mine. Aeni politrucul Aisinescu si,lovindu&ma cu cizma peste picioare, *mi zise;& 3coala, "anditule=

!ar nu m&am sculat. %tunci, ardianul care *mi statuse pe cap se apleca spre urechea measi&mi sopti *ncet de tot;& 3coala "aiete ca astia te omoara.%ceasta soapta mi se paru at#t de "l#nda, *nc#t *n acel moment valora c#t lasul mamei,c#nd ma alinta ca sa dorm, si m&am ridicat *ncet, mai mult cu a$utorul lui, caci *mi ziceam*n sinea mea; daca o"serva ca mai am putina tarie *n mine, sunt capa"ili sa ma "ata p#nami&o zdro"esc pe toata.)are cum scapa de "ataie tre"uia sa treaca printr&un „tunel” format din mai multi caraliide&o parte si de alta, toti cu pari *n m#na, care loveau cu toata taria, la&nt#mplare, care peunde nimerea. 6ostul acestor lovituri era *n primul r#nd umilirea la care eram supusi sinumai *n al doilea r#nd avea rol de tortura. 7u meream prefac#ndu&ma pe $umatate mort,dus de "rat de acel ardian care&mi soptise la ureche sa ma scol.+e su" ochelari am o"servat cum ardianul care ma ducea facu semn celorlalti careasteptau sa nu ma loveasca, dar eu credeam ca ma va lasa din m#na si voi fi lovit si maitare, astfel ca instinctul de aparare iar prinse cura$ si forta, fiind ata de fua. !arardianul a fost corect si nu m&a lasat din m#na.%m fost dus din nou la „neara” si a tre"uit sa ma dez"rac de izmene si camasa si numaiol pusca sa intru *n acea camera. 0a usa era o aleata cu apa rece *n care am v#r#t m#nasi am dat putin peste carnea zdro"ita de lovituri ca sa mai *ndulcesc din durerea amara cema fulera *n dreapta si *n st#na.%m fost ultimul care am intrat. )eilalti urlau si "lestemau *n ura mare. %m *nceput si eusa urlu si sa&i "lestem pe calai. )apitanul +relineanu a muscat din murdaria ce ne*ncon$ura, de durere, iar ofiterului care ma *nfruntase cu tre"urile de pe front, i&am platit&o, *ntre"#ndu&l daca si pe front a fost ca aici. emu, scr#snind din dinti, si nu&miraspunse.!intre toti cei de fata, eu si cu icu :ardac am fost cei mai rezistenti si ne&am vaitat celmai putin, desi eram cei mai tineri.n fenomen ciudat mi s&a *nt#mplat *n timpul "ataii. %veam impresia, atunci c#nd primeam loviturile, ca sufletul din mine iese tot p#na la ura si apoi e tras de un caiciuc*napoi, si tot asa p#na la ultima lovitura.



În roaznicele conditii *n care stateam nu se mai putea rezista multa vreme. Moartea neadulmeca pe aproape, dar spre norocul nostru, la miezul noptii ni se deschise usa si amfost dusi *n camera noastra.n ardian merea *n fata cu un felinar, iar altul *n spate cu un alt felinar2 astfel *ncadratiam intrat *n camer*, unde asteptau cei (/ de oameni, caci *n total eram D/ de persoane.

)el care *ntocmise lista cu noi a fost turnatorul Aladescu, un tian tovaras de lupta cuheorhe heorhiu&!e$, care, *n prima faza, se lauda ca ar fi fost si el prin comitetulcentral al partidului comunist. %vea pretentia ca&i mai capa"il dec#t heorhiu&!e$,numai ca, descoperit ca a dat informatii fostei siurante, a a$uns la Jilava, unde si&a asitsf#rsitul.

EVREUL ,ANER

7ram *n *nchisoare la Jilava imediat dupa sosirea lui Maromet, pe la *nceputul anului1949.În camera, ma$oritatea era formata din tineri elevi ti studenti, fac#nd parte din „>ratiile de

cruce”.)eilalti detinuti, constituind minoritatea, erau c#tiva ofiteri de $andarmi, alte cadremilitare, functionari si o oranizatie sionista de evrei.3eful sionistilor era 7duard Faner, de meserie avocat. :ar"at solid, frumos si foartedestept. Mai era si un pianist pe nume !avid :ernstein, cu care ma *mprietenisem lacatarama si toata ziua , de dimineata p#na seara, discutam numai si numai despre arta.3u"iectul parea at#t de vast, *nc#t ne ra"eam ca nu cumva sa ne apuce punerea *nli"ertate *nainte de a&l epuiza. umai ca "ietul 7duard Faner, om mult mai solid dec#ttoti ceilalti, se topea vaz#nd cu ochii si a$unsese sa se poata ridica din pat cu reu. )ufiecare zi care trecea, minutarul ceasului din urma parca *l auzeam "at#nd din departare sitot mai tare. u era luma. mul daduse *ntr&o distrofie naruitoare si putea usor sacontracteze o "oala de plam#ni si sa moara rapid, sau sa mai *nt#rzie putin si sa moara din

alte motive la "aza carora era foamea cea crunta.-oata lumea ma alesese pe mine sef de camera, astfel ca lu#ndu&ma *n serios, l&am sfatuit pe Faner sa iasa la raport la comandantul Maromet. 3pre a evita o st#lcire *n "ataiB pentru *nviorarea functiilor vitale C l&am sfatuit sa spuna, primul lucru, ca este evreu sinumai apoi sa ceara reim *m"unatatit sau trimiterea la infirmerie.5is si facut. u era de asteptat ci, c#nd deschise ardianul usa pentru a duce murdaria laG), Faner s&a cerut la raport la capitanul Maromet. 3osi Maromet cu ciomaul luinoduros la su"tioara si ci vreo c#tiva haldai dupa d#nsul.& )i&i&ne&i a&a&cela ca&a&re vrea ra&a&port<& 7u, domnu comandant.& )e&e vrei "a&anditu&u&le=<& 3a traiti, domnu comandant, eu sunt evreu si am stat *n laarul de la %usschHitz si iataca am scapat cu viata, dar de aici de la comunisti nu scap.Îsi desfacu camasa, arat#ndu&si coastele mari ce puteau fi numarate chiar si din ochi si pielea ce le acoperea seman#nd mai mult cu o pielita&ntinsa si ata de rupt.Maromet se uita crunt la el, *ntre"#ndu&l ce&i cere.& 3a fiu dus la infirmerie sau sa&mi dati un reim de refacere.Maromet se scarpina putin dupa ureche ca sa&i vina o inspiratie c#t mai miseleasca cu putinta, *si pipai instinctiv ciomaul, dar renunta la el si&i zise stropsindu&se;



& 3tii ce<= -e "a *n p. ma&tii de "andit= >acu st#na&*mpre$ur si iesi afara cu toata suitalui.7ra un c#sti, care consta din faptul ca scapase neciomait. !e reula, *n Jilava acelorvremuri unicul medic adevarat era Maromet si sinurul medicament, ciomaul. -e "ateaat#ta, p#na ce sinur recunosteai ca esti sanatos tun.

)e sa facem cu Faner, care tre"uia neaparat salvat<= Îmi veni o idee; sa apelez la toatalumea si sa recurem la un act crestinesc de salvare a omului.& >ratilor, le zisei eu mai mult *n soapta celorlalti, eu zic ca n&ar fi rau ca din suplimentelece le primim *n fiecare zi, lui Faner sa&i facem o ratie zilnica si astfel se va reface. )a elnu sufera de nimic dec#t de foame. 7 du"lu de voinic dec#t noi ceilalti si mai "ar"at canoi, fiind si mai *n v#rsta.-oti au fost de acord. 6atia de m#ncare, spre a fi distri"uita eal, polonicul se dadea ras,apoi ce ram#nea, fiind tot ratia noastra, se redistri"uia ca un fel de supliment.+entru asta am instruit un fel de tichet, astfel ca fiecaruia sa&i revina o data r#ndul. 0afasole separat, la arpacas separat. %colo conta chiar si o portie de m#ncare. În felul acestanoi cedam unul din suplimente. +e c#nd noua ne venea r#ndul la D&8 zile, Faner lua *n

fiecare zi.UN -TAMBUR. MISEL

Areo &4 zile lucrurile au mers "ine, dar apoi se ridica unul, un plutonier de $andarmi penume )iacu si zise;& 3a stiti ca n&am de #nd sa hranesc $idanii. În 194/, c#nd ati avut puterea *n m#na,tre"uia sa&i omor#ti pe toti si sa scapam de ei.3&au mai ridicat c#tiva sustin#nd aceeasi idee si astfel toata actiunea noastra de salvare alui Faner de la moarte a fost compromisa. 0a r#ndul sau, Faner a luat cuv#ntul si a zis;& 7u multumesc leionarilor pentru polonicul de m#ncare pe care mi l&au dat si va

multumesc si voua, rom#nilor si crestinilor, pentru ca mi l&ati luat. %poi se *ntinse pe pat,tacut si a"atut.Miselia tam"urului n&am putut&o suporta noi, cei tineri, si ne&am *nversunat si mai multca sa&l salvam pe Faner, a carei scurta cuv#ntare ne&a intrat la suflet. )um sa facem sprea nu ne defavoriza prea mult pe noi, caci foamea era cr#ncena< e chinuia pe toti rozav,dar ne *nfr#nam din toate puterile, asindu&ne tot alte preocupari dec#t #ndul sau vor"adespre m#ncare.În camera erau si alti oameni mai v#rstnici care sufereau de diferite afectiuni, caroradiverse m#ncaruri nu le priau, fiind aruncate la tineta. %sa ca i&am luat cu frumosul peacestia, ru#ndu&i sa nu arunce m#ncarea. Mai veneau si noi arestati, care p#na seo"isnuiau cu laturile *nchisorii nu le m#ncau. %m intervenit si la unul dintre acestia si laaltii care au urmat dupa el, sa str#nem toata aceasta m#ncare si sa i&o dam lui Faner, acarui sinura afectiune era epuizarea fizica din cauza *nfometarii. )um asta n&a fostsuficient, am dat noi, tinerii, fiecare c#te o linura rasa de m#ncare, umpl#ndu&i *n fiecarezi lui Faner c#te o amela plina si, *n doua luni de zile, omul a fost pus pe picioare2 parcaatunci *l arestase, vesel si cu chef de vor"a. e&am despartit apoi, ur#ndu&ne din suflet li"ertate c#t mai ra"nica. !ar n&a fost sa fie. u l&am mai *nt#lnit de atunci, desi as fi vrut. %m prins doar un zvon ca ar fi fost pus *nli"ertate la interventia statului evreu. !aca&i adevarat sau nu, asta n&am de unde s&o stiu,



si nici sa verific2 la timpul potrivit nu am putut. !e acum e prea t#rziu. Ma *ndoiesc ca e printre cei vii. )a daca ar trai, ar tre"ui sa ai"a aproape 9/ de ani.

JILAVA'"#/0)E CE AI )ESENAT' BAN)ITULE12

Mai *ncoace, prin 19', dupa ce am fost dus la ancheta *n leatura cu procesul lui-urcanu, stateam *ntr&o camera cu mai multi, dar nu chiar at#t de *nhesuiti ca&n prima perioada a marii terori.-re"uia sa fac ceva, c#t de putin, caci nu puteam sta locului. 7?ista o metoda de a desena,cu succes, pe sticla B respectiv pe eam C, un#nd cu sapun eamul si presar#nd putin!!- B praf cu care se dadea prin camera *mpotriva plosnitelor C. %poi, cu un pai scos dinroo$ina, faceam diferite fiuri de oameni, caci modele aveam destule *n camera. 0amulti le era frica sa pozeze, ca nu cumva sa fie "anuiti pentru aceasta, dar s&au asitdestui care sa o faca.Într&o zi, p#ndindu&ma, caraliul m&a prins tocmai c#nd lucram la un portret al unuia din

camera. !eschise usa "rusc si veni la mine;& )e faci acolo, "anditule<& )e sa fac< !esenez.& )e&i aia<& iste portrete. )hiar oamenii astia din camera.& u cumva sa le steri, c&ai *ncurcat&o cu mine, "anditule=& u le ster, domnu plutonier.+este c#teva momente se prezenta *nsotit de a$utorul lui Maromet, un ofiter pe numeIvanca. %cesta nu era sanatos la minte B cum de altfel, nici un ofiter nu era C. !e meseriecroitor, din comuna Jilava, a$uns pe post de ofiter la *nchisoarea Jilava, devenise unuldintre cei mai crunti "atausi.

iciodata nu te privea *n ochi. m"la cu capul plecat *ntr&o parte, privindu&te mai mult pe su" ene.& )are&i ala< 5ise catre caraliu.o M&am prezentat imediat, recunosc#nd ca eu le&am facut.& !e ce ai desenat, "anditule<& +ai, n&am avut ce sa fac si am desenat.& u cumva sa le steri "anditule, ca te omor *n "ataie=& %m *nteles domnule ofiter.!upa c#teva minute se auzira pasi mai multi de cizme tropaind pe coridorul "oltit al puscariei, iar usa se deschise din nou;& )are&i "anditul acela<& 7u, sa traiti.7ra Aisinescu, loctiitorul politic, av#nd *n spate mai multi ardieni.& -u, ma "anditule<= B Ma cunostea de client vechi C. Iar nu&ti vezi de trea"a< u cumvasa le steri, ca ai *ncurcat&o=& u, sa traiti, n&am sa le ster.Mai trecura c#teva minute si din nou se auzi tropait de turma draceasca, care se apropiade celula noastra. ta se deschise si aparu Maromet *nsotit de toata trupa lui;& )are&i "anditul ala<



& 7u, sa traiti, domnule comandant.+rivi portretele. >iind usor de recunoscut si identificat, care pe ce detinut din camerareprezinta.& )ine&i asta<& %sta&i d#nsul, si&l aratai pe unul care&mi pozase.

3i acesta tremura mai a"itir ca mine, caci nu era deloc luma, desi teroarea cea mare semai potolise.& !ar asta cine&i<& %sta&i el. 3i&l aratai pe celalalt care.mi pozase.+rivea ticalosul, si compara sa se convina daca *ntr&adevar pe asta&l desenasem. orocul meu ca desenele toate erau reusite si semanau cu modelele de parca ar fi fostfotorafii "ine facute, altfel o *ncurcam, ca n&a ramas nici un sinur portret sa nu fie "inestudiat si comparat cu coleul care pozase.& )e meserie ai, "anditule<& %m fost elev la scoala de arte si ma pricep la desenat.%poi, st#nd c#teva clipe sa #ndeasca sau sa scorneasca vreo ticalosie din mintea lui cea

neara, *mi zise;& u cumva asti&s sfinti de&aia de ai vostri<& u, domnu comandant.3i mai prinsera cura$ si ceilalti si *ncepusera sa&l asiure ca nusunt nici un fel de sfinti reprezentati acolo *n desene, ci&s capetele lor, ale celor care au pozat.& )e condamnare ai<& 1' ani.& 3tere&le si sa nu mai desenezi, "anditule= e&am *nteles<& %m *nteles, domnule comandant.%stfel am scapat fara sa&mi faca nimic. %lta data, pentru asemenea fapta, daca scapamviu *n urma "ataii ce as fi primit&o, ar fi fost o adevarata performanta, daca nu chiar ominune nemaipomenita.

MARTURIA LUI &UIU ATANASIUprivitoare la încenarile 345iciare 5in an4l "#/%

CEL DE AL TREILEA MARTIRIU AL LUI RADU GYR

-oti tiranii lumii acesteia, toti asupritorii, au mena$at mai mult sau mai putin pe c#ntaretii popoarelor.7?ceptie de la aceasta reula fac tianii care nu au ma#ncat p#inea cea al"a si scumpa aacestei tari. 6eimul maresalului %ntonescu l&a v#r#t *n puscarie pe marele poet 6adu

!emetrescu r. !e ce< +entru a&ti satisface am"itiile cazone de „mare salvator” al patriei. eneralul nu suporta sa simta pe cineva ca&i sta *n fata.0a concursul pentru locul cel din frunte, un poet cu faptura umila ca aceea a lui 6adu rva sta *ntotdeauna *n fata unui trufas eneral. 3i aceasta fara onoruri dinainte oranizatesau fanfare cu steauri *n frunte ce "at pasul *n ritmul to"elor asurzitoare.6eimul eneralului a inventat cea mai $osnica umilinta pentru tineretul fac#nd parte dinMiscarea 0eionara; „6ea"ilitarea” post&mortem pe frontul de rasarit *n linia *nt#i, deunde se stie ca putini scapa vii sau *ntrei= :a a mai inventat o miselie *n plus fata de c#te



au fost cunoscute p#n* la acea data; 0eionarii de frunte, e?pres nominalizati, tre"uia safie *mpuscati pe la spate de c*tre chiar fratii lor rom#ni *n timpul luptelor.-rimis pe frontul de rasarit, 6adu !emetrescu r a fost ranit si invalidat *nca la*nceputul luptelor. % fost *nsotit spre casa de un soldat. n fel de escorta „speciala”.stasului i s&au dat instructiuni sa prinda ocazia „ca vrea sa fua” si sa&l *mpuste pe la

spate.-#narul soldat, om cu frica lui !umnezeu, proaspat scapat din marele macel, nu s&a pretatla o asemenea manevra diavoleasca.6adu r a stat *n *nchisoare p#na *n anul 19'4&19'', c#nd, cu ocazia unei perioade de„dezhet” politic, a fost pus *n li"ertate. %totputernicul heorhiu&!e$ s&a aplecat laruamintea presedintelui Indiei ca sa&l eli"ereze. Mircea 7liade a fost cel a intervenit la presedintele Indiei, iar aceasta, *n continuare, la dictatorul 6om#niei.!in puscarie, poetul a fost dus direct la spitalul „)aritas” pentru refacere, apoi lasat li"er*n voia soartei= %ceasta perioada de li"ertate a durat p#na apro?imativ prin luna fe"ruarie19'8, c#nd a fost din nou arestat.!e data aceasta oculta comunista l&a introdus pe 6adu r *ntr&o *nscenare $udiciara

m#rsava si i&a aplicat un reim de e?terminare lenta plina de sadism. !iavolii reimuluicomunist tineau neaparat sa compenseze perioada c#t nu l&au avut pe poet direct *nhiare. În *nscenarea imainata, oculta securisto&comunista a plasmuit o ooasa maimare dec#t un munte; mai *nt#i securistii au operat toate mutatiile, au *nfaptuit toatemanipularile B multe inimaina"ile C, a"ia apoi au trecut la arestari si punerea *n scena amurdariei *nchipuite de mintea lor "olnava si *nreunata de multa ura si miselie. %u procedat ca pluarul care&si preateste oorul de toamna pentru *nsam#ntarea de primavara. 3e mai aseamana aceasta *nscenare cu un munte urias de hiata B ice"er C ce pluteste dinspre miazanoapte spre apele calde, *nvaluit *n ceata rece.

&ARTEA VA+UTA A ICE6BER*6ULUI

+entru a *ntelee *ntreaa *nscenare $udiciara *n care a fost implicat poetul, voi prezentamai *nt#i persoanele cele mai importante pe care le&a folosit securitatea comunista. +eumerii acestora oculta a cladit *ntre esafoda$ul *nscenarii.+rimul persona$ este doctorul %urel Marin, din :ucuresti, specialist .6.0., un adevaratsavant *n materie, recunoscut pe plan international.În timpul studentiei %urel Marin a facut si el parte din oranizatiile leionare de tineret.!upa instaurarea reimului comunist *n 6om#nia si&a dat seama dincotro "ate v#ntul. %fost un om practic si "ine informat. &a mizat si nu s&a leanat *n „vise dulci”. 3i&a datseama ca ro"ia comunista va fi de luna durata. % intuit uneltirile ocultei ce si&a propusdistruerea spiritualitatii crestine si nationale a neamului nostru si a celorlalte neamuricazute *n hiarele comunismului.%urel Marin s&a prezentat *n fata camarazilor sai zic#ndu≤& >ratilor, eu ma retra din 0eiune. u vad *n viitorul apropiat nici o sansa de mai "ine. u vad posi"ilitatea de a&mi continua cercetarile de specialitate dec#t *ncadr#ndu&ma *n proramul reimului comunist.%stfel, %urel Marin s&a despartit onora"il de fostii sai camarazi. În fata autoritatilorcomuniste si&a facut o auto"iorafie sincera *n care si&a recunoscut *ntre trecutul sauleionar. %poi s&a *nscris *n partudul comunist, calitate fara de care nu ar fi putut sa&si



continue cercetarile stiintifice.%l doilea persona$ este +uiu %tanasiu, avocat de meserie. În 0eiune avea un rad maresi fusese prefect leionar.-rimis pe rontul de rasarit, a cazut prizonier. %laturi de alti camarazi de arme a refuzat sase *ncadreze *n diviziile procomuniste. !in contra, *mpreuna cu alti ostasi din armata

rom#na cazuti *n hiarele "olsevicilor, a oranizat diferite actiuni de protest contrasamavolniciilor sav#rsite de "olsevici *mpotriva prizonierilor rom#ni. +entru acest motiv,*mpreuna cu altii, a fost detinut *n prizonierat p#na *n anul 1948.%"ia *n anul 1948 a fost eli"erat din laarele rusesti. +redat autoritatilor rom#ne, acesteal&au internat *ntr&un laar, pe *ntinsul canalului !unare&Marea eara, cu reim dedetinut politic.%"ia *n anul 19'4 a fost pus *n li"ertate. !upa punerea *n li"ertate, +uiu %tanasiu,*mpreuna cu un alt camarad, tot leionar, pe nume :ar"ulescu, a preluat un chiosc deziare si tutun pe )alea Aictoriei, *n :ucuresti.%l treilea persona$ a fost unul pe nume 0ucuta. %cesta era ininer sef la uzinele „9 Mai”din :ucuresti. u era leionar. % fost *n schim" camarad de arme cu +uiu %tanasiu pe

frontul de rasarit si *n cntinuare prizonier prin laarele din 633. >iind eli"erat, *n perioada 19'4&19'( chiar conducerea partidului comunist daduse „indicatii” ver"ale,recomand*nd directorilor de *ntreprinderi sa mai „*nchida ochii” lsa trecutul politic, saana$eze si oameni cu dosarul „deochiat”.7conomia era *n mare deriva tocmai din cauza lipsei de oameni competenti *n posturilecheie, ocupate acum de diferiti indivizi adunati de prin santurile mahalalelor "ucurestene.%sa s&a a$uns la du"larea posturilor importante. 0ichelele detineau puterea si avanta$ele personale, iar oamenii capa"ili si competenti erau cu munca si raspunderea.+uiu %tanasiu a aflat, *ntr&o "una zi, ca poetul 6adu r traia *n crunte lipsuri materiale.% mai aflat ca, fac#ndu&i&se rau *ntr&o statie de tramvai, a cazut lesinat pe peron. %cestlucru nu l&a lasat indiferent. )u orice pret tre"uia sa&i sara *n a$utor.Îl cunostea "ine pe doctorul %urel Marin. Îi cunostea temperamentul si scoala la care *sifacuse educatia. )hiar daca doctorul parasise 0eiunea, soarta unui om de talia poetului6adu r nu putea sa&l lase nepasator si surd la „eamatul” de disperare.6ationamentul lui +uiu %tanasiu a fost corect. !octorul %urel Marin a$unsese un renumitspecialist .6.0., av#d venituri "anesti uriase fata de ceilalti camarazi ai sai, oropsiti dereimul comunist. +uiu %tanasiu i&a scris c#teva r#nduri doctorului, ru#ndu&l sa&l a$ute pe poet.3crisoarea, si mai pe urma a$utorul "anesc de la doctor, au fost trimise prin aceeasi persoana, pe nume Manolescu. -re"uia ferit doctorul de contactul direct cu poetul B oasemenea fapta constituia „crima” de „a$utor leionar” din punct de vedere comunist C.!octorul %urel Marin a fost trimis B de catre conducerea tarii C sa participe la un conresal medicilor, care se tinea la +aris. 7l reprezenta stiinta medicala din 6om#nia.)um era de asteptat, a fost primit cu multa caldura de diaspora rom#neasca. % fost invitatla !iferite „cercuri” ale diasporei, toti fiind curiosi sa afle din ura lui noutatile din tara.Ma$oritatea zdro"itoare a celor care l&au primit la +aris pe doctor erau leionari, fosticamarazi de lupta ai sai. %entii securitatii au urmarit pe savant pe tot traseul sau,*nreistr#nd ce vor"este si, mai ales, cu cine vor"este.0a aceste discutii a fost evitata divularea terorii la care era supusa populatia tarii.!iscutiile s&au limitat doar la discutii nevinovate, ce nu puteau constitui acuze la



persoana doctorului %urel Marin. !iaspora cunostea prea "ine situatia din tara si a evitatcu ri$a sa&l puna *n dificultate pe savant.-otusi, necunosc#nd perfect mecanismele oculte ale securitatii, diaspora nu si&a imainatca securitatea putea sa fa"uleze, sa inventeze „discutii”, „comploturi” ce nimanui nu i&autrecut vreodata prin minte.

0a Manastirea %ntim, su" aripa +atriarhiei din :ucuresti functiona o rupare misticanumita „60 %+6I3”, %0 )%6I M-6 76% +7-0 3andu -udor. 3copulacestei rupari era mentinerea treaza a spiritualitatii rom#nesti *n acele vremuri decercetare satanica a neamului nostru.!iferite opere literare ale talentelor din elita rom#neasca au fost *nreistrate pe "andamanetica spre conservare pentru eneratiile ce vin. +rintre acestea erau si multe poeziiale lui 6adu r, reproduse de *nsusi lasul poetului. na din cele mai importante poeziia fost „6idica&te heorhe, ridica&te Ioane=”%nii 19''&19'( au fost ani de usoara destindere. 3&a operat o sla"ire percepti"ila a„suru"ului”. 3&a dat o mica ratiere pentru detinutii politici cu condamnari p#na la ' ani.3&au desfiintat provizoriu pedepsele „administrative” date dupa "unul plac al securitatii2

reimul comunist a mai dat putina atentie si intelectualitatii. În )apitala si *n marile orasede provincie s&au format timide cercuri intelectuale, unde se discuta orice, mai putin politica partidului comunist.%sa arata partea vazuta a „ice"erului” ce plutea *ncet spre oceanele mai calde.

&ARTEA NEVA+UTA A ICE6BER*6ULUI

6evolutia din naria a demonstrat ca reimul impus se Moscova n&are sanse desupravietuire dec#t *n conditii de teroare ma?ima. Întocmai ca *n 633.3&a trecut la preatirea ultimului asalt. Mecanismele ruinite ale miseliilor au fost unse cuvaselina multa si apoi puse toate odata *n functiune. rma aducerea la ieslea lui satan a

taranimii, prin totala ei $efuire. %ceasta operatiune implica; actiuni de forta2 arestarea *nmasa a fruntasilor taranimii2 *ntemnitarea persoanelor cu influenta *n mase si ceicunoscuti a avea e?perienta *n lupta anti"olsevica2 santa$e de proportii2 crearea uneiatmosfere de spaima si nesiuranta.-rupele rusesti s&au retras dincolo de +rut. culta moscovita a chemat miselimea din6om#nia la e?amenul de „doctorat”.rma sa fie asita si ultima „necunoscuta” a ecuatiei, neaparat un „comandamentleionar” cu multe ramificatii, ca o p#nza de paian$en, ce ar cuprinde *ntreaa tara.+entru toate acestea era nevoie de o fantezie *n e?ces. >antezia e?ista. Mintile securistilordeversau de at#ta plin de fantezie.Mai era nevoie si de un spri$in e?tern. 7?ista si acesta, la rasarit tunurile rusesti tintind cutevile spre noi. !in apus se auzea refrenul „adio si n&am cuvinte”B un fel de „pa si pusi”C.!in *ntreaa aceasta orchestra se distinea cu claritate vioara *nt#i apartin#nd 3..%.!eci, nici o sansa, din nici o paret. %sa erau m#nati din urma de cio"anii revolutiei ca oturma $alnica de oi ce mer spre a"ator pentru taiere.Iata acum si compozitia „marelui” comandament leionar imainat de oculta comunista;3ecuritatea a fi?at ca sef al „comandamentului” pe leionarul :ar"ulescu, v#nzatorul dela chioscul de ziare si tiari din )alea Aictoriei. 0&au arestat. % *nceput tortura, spre a&lface sa recunoasca „crima”de a fi comandantul suprem al complotului leionar antistatal.



0a a doua serie de torturi la acre a fost supus, :ar"ulescu a *ncetat din viata.)#t zel si "ar"arie a pus securitatea *n ancheta, omor#ndu&l pe om numai la a doua seriede cazne== u&i nimic. %ncheta mere *nainte= )omandant suprem va fi urmatorul *n ordine, adicaavocatul +uiu %tanasiu, ortacul lui :ar"ulescu. !oar au lucrat *mpreuna la acelasi chiosc

de ziare si tutun, *ntre peretii caruia se ascundea marele „comandant leionar” din6om#nia... !eci, din punct de vedere „tactic”, „strateic” si „militar” e?ista uncomandant suorem *n persoana lui +uiu %tanasiu.+uiu %tanasiu, colac peste pupaza, fiind si avocat de meserie, „stia” si „*nv#rtea” pe„nevinovata securitate”, asa, „pe v#rful deetelor”. 3e potrivea.Marele „comandament leoinar” inventat de securitate tre"uia sa ai"a si un „sefspiritual”. )ine sa fie< )ine sa fie<= 0&au asit; 6adu !emetrescu r. !oar el eraautorul poemului „6idica&te heorhe, ridica&te Ioane=”.Între timp, securitatea a pus m#na si pe "anda manetica de la „6uul %prins”. 7?ista deacum si o pro"a materiala raitoare. revolutie leionara din interior nu era de conceput B pentru securitate C fara leatura cu

comandamentele leionare din strainatate, *n fruntea carora se asea @oria 3ima. imic mai simplu. &a fost „trimis” *n strainatate doctorul %urel Marin „ca sa aducaordine si planuri” de la @oria 3ima< &a luat acesta leatura cu toate ane?elecomandamentului leionar de la +aris< )e a cautat %urel Marin la )onresulMedicilor<... +articiparea doctorului %urel Marin la )onres a fost doar „o masca”, un prete?t. În dosul acestei forme nevinovate se ascundea punerea la cale a „lovituriiarmate” de tip „leionaro&fascist”=Iata&l pe "ietul doctor pus „calare pe "at”, *n calitate de „curier” al fantasticuluicomandament leionar care urma sa dea semnalul revolutiei la :ucuresti.În timpul procesului, la interoatoriu, doctorul %urel Marin a spus adevarul asa cum afost; ca *nt#lnirile cu mem"rii diasporei n&au avut nimic politic *n ele. umai ca nudeclaratiile din fata instantei au fost luate *n considerare, ci acelea de la dosar care au fostsmulse de securitate prin torturi, santa$ sau amenintari.3e pare ca doctorul %urel Marin n&a fost torturat. 3i&a dat seama ca nu e?ista nici oscapare si ca p#na la urma tot va tre"ui sa accepte su" tortura declaratiile ticluite. %stfel,a semnat toate declaratiile asa cum le&a ticluit securitatea ca sa iasa „pasienta”.În manipularea si *nselatoria facuta de securitate doctorul %urel Marin tre"uia sa ai"acalitatea de martor. u s&au putut a"tine si l&au inculpat si pe d#nsul, potcovindu&l cu 'de ani munca silnica.0ovitura de stat imainata de securitate era armata. !eci, tre"uia sa se dovedeascae?istenta armelor. ri, securistii n&au reusit sa dovedeasca nici macar e?istenta unor pistoale cu dopuri sau cu apa. %u rezolvat si aceasta „spinoasa” pro"lema; l&au "atut pe "ietul ininer 0ucuta p#na ce acesta a recunoscut ca are un depozit de armament lamarinea satului unde s&a nascut.5eci de masini *ncarcate cu securisti s&au deplasat la fata locului. %u scormonit pam#ntul, prefac#ndu&sea fi plini de emotia celor ce vor asi. :ine*nteles, nu s&a asit nimic. uconteaza ca nu s&a asit nimic, ci ca e?ista la dosar o declaratie *n care se pomeneste dee?istenta unui depozit de armament. Mai stii< +oate ca *ntre timp alti „"anditi” au mutatdepozitul *n alta parte=rice persoana care a dat numai "una ziua lui +uiu %tanasiu a fost "otezata de catre



securitate cu denumirea de „sef al comandamentului leionar”= În cel mai "un caz eraetichetat drept „curier” al unui „comandament” ce urma sa fie inventat ulterior.În cadrul acestui paien$enis imainat de securitate au fost aatate fel de fel de„comandamente” leionare, constituind punctele centrale ale marilor *nscenari din anul19'8.

%u mai e?istat si mici rupuri disparate de intelectuali care *n viata lor facusera de toate*n afara de politica. %u e?istat oameni condamnati chiar si individual, unii pentru ca *ntimpul revoltei de la :udapesta au fost prea "ine dispusi2 altii pentru ca erau prea ra"itila mers pe drum2 altii ca au privit chior#s la portretele marilor dascali= 3i c#te si mai c#teastfel de „crime” inadmisi"ile *mpotriva reimului „umanitar” comunist.%rierarda arestatilor o formau martorii lui Iehova, ca reprezentanti ai sectelor interzise.!in „comandamentul central leionar” imainat de securitate mai faceau parte si;I"raileanu, vechi leionar, 6ica 5amfiroiu, profesor de istorie, leionar, ichi roza,0eionar si acesta.+rocesul s&a $udecat. 3entinta a fost urmatoarea;& 6%! !7M7-673) E6; condamnat la moarte2

& +I %-%%3I; condamnat la moaret2& 0)-%; condamnat la moarte2& 6I)% 5%M>I6I; condamnat la moarte2& %670 M%6I; condamnat la ' de ani munca silnica. emernicii au implicat&o *n proces si pe fiica lui 6ica 5amfiroiu, pe nume 6odica, pecare au condamnat&o la 1' ani munca silnica.

RECURSUL

0a recurs toate condamnarile la moarte au fost comutate *n munca silnica pe viata.6ezultatul recursului n&a fost comunicat condamnatilor. %cestia au fost tinuti, *n

continuare, *n camerele os#nditilor la moarte, care aveau un reim special; condamnatiierau leati cu lanturi rele la picioare, s&a aplicat un crunt reim de "at$ocora si teroaredin partea ardienilor.ardienii care&i pazeau au fost special selectionati din r#ndurile celor mai prosti si fara desuflet. 3ecuritatea, care&i diri$a pe ardieni, urmarea din um"ra efectul distructiv si deuzura a fortelor psihice ale detinutilor.3ituatia aceasta de spaima, ca la fiecare rasucire a cheii *n "roasca ar fi momentul decisival e?ecutiei, a durat un an de zile...%"ia apoi li s&a comunicat condamnatilor comutarea pedepsei din condamnare la moarte la munca silnica pe viata si li s&au taiat lanturile de la picioare.În continuare, 6adu !emetrescu r a fost tinut *ntr&un crunt reim *ntre viata si moarte.)#nd administratia constata ca este aproape de moarte, poetul era dus la spitalul *nchisorii%iud pentru reviorare. !upa ce se mai *ntrema putin, era din nou supus reimului dee?terminare.Iata cum „e?perienta +itesti” o aplicau acum miseii *ntr&o noua varianta, de luna durata,la *nchisoarea %iud.

RE*IMUL )E TEROARE A&LICAT &OETULUI



%sa a durat teroarea *mpotriva poetului cu tot felul de „socuri” tip „Macarenco”p#na *nanul 19(, c#nd i&au preatit ultima lovitura, spun#ndu&i ca daca nu cadeaza si nu seleapada de trecutul sau leionar, *i vor aresta sotia si fiica.Marele poet pastra pentru sotia si fiica sa Monica B 0uminita C un adevarat cult plin deduiosie si draoste familiala. ltima lovitura "ine calculata si *ndelun dospita *n mintile

satanice ale miseilor a avut un efect ma?im; poetul a decedat=

MARTURII777' MARTURII8

În privinta doctorului %urel Marin, se stie ca acesta a functionat la spitalul penitenciarului%iud ca medic&detinut p#na prin anul 19(/&19(1, c#nd a fost eli"erat si repus *n aceeaisituatie ca *nainte de arestare, cu o mica deose"ire; de acum doctorul %urel Marin era*nsotit peste tot, ca o um"ra, de catre o femeie care *i era asistenta.Într&o "una zi, a cazut $os si a murit. +ersoane mai apropiate doctorului presupun camoartea n&a fost naturala, ca ar fi vor"a de un asasinat. %sistenta care l&a *nsotit peste tot pe doctor ar fi fost o aenta *n slu$"a securitatii, a carei misiune a fost ca sa&l asasineze pe

doctor.-otusi, aceasta varianta despre soarta doctorului %urel Marin poate sa nu fie adevarata, cidoar o fa"ulatie creata de mintile oamenilor ce traiesc *ntr&o vesnica teroare, suspectati sisuspect#nd la r#ndul lor pe calai. În ce ma priveste, cred ca a fost vor"a de un asasinat.!in postura *n care se asea doctorul, cunostea prea multe. !e aceea tre"uia sa moara. 3ialtii cunosteau multe. !ar nu erau *n postura doctorului. +e acestia oculta comunista i&alasat sa moara *n paturile lor.

ÎNCHISOAREA &ITESTI"#$#6"#/"

!aca zici iadul pe pam#nt, nici atunci n&ai spus suficient ca sa e?primi ce a *nsemnat*nchisoarea +itesti pentru studentii rom#ni.!in cercetarile facute p#na *n prezent, rezulta ca aceasta nimicire a tineretului rom#n afost proiectata ca un plan strateic cu mult *naintea marilor arestari din anul 1948. 7a afost proiectata la Moscova de FA! si *ncura$ata de alte cercuri oculte internationale.Metoda de lucru s&a "azat pe rezultatele e?perientelor facute *n niunea 3ovietica deschim"are a refle?elor conditionate si de formare a altora dec#t cele do"#ndite prineducatia de p#na atunci B hipnoza prin teroare2 vezi procesul maresalului -uhacevsKi C.!etinutul era supus unor torturi inimaina"ile *n celula *n care *si e?ecuta pedeapsa, zi sinoapte, p#na la limita vietii. )#nd se o"serva ca victima poate sa moara era din readusa laviata, iar tortura se repeta de la capat.-ortura dura p#na c#nd victima devenea din erou un misel, din credincios, unnecredincios, p#na c#nd, din chinuit, devenea el *nsusi tortionar. -oti centrii nervosi *sischim"asera atitudinea, devenind e?act invers de cum fusesera *nainte2 din anticomunistconvins devenind comunist convins. u era posi"il nici un fel de simulacru. )ea mai mica ezitare era pedepsita cu trecerea dinnou prin toate fazele torturii destinate celor nereeducati. 3&au folosit metode de soc careaveau darul, pe l#na tortura, sa distrua si latura afectuva a sufletului uman *nca din prima clipa.



%ceasta actiune a fost pusa *n practica de un student pe nume 7uen -urcanu, comunistinfiltrat *n *nchisoare prin *nscenarea unui proces de omisiune de denunt si condamnatla D ani de *nchisoare corectionala. )ondamnarea lui -urcanu n&a fost dec#t un ali"i, carea *m"racat un lup *n "lana de oaie spre a fi introdus *n staul ca sa sf#sie toata turma. %reusit sa sf#sie si a reusit sa&si ia si rasplata *n fata plutonului de e?ecutie, caci asa stiu

comunistii sa&i rasplateasca pe cei care&i servesc cu mult zel.

MARTURIA LUI *HEOR*HE SUROIUprivitoare la încep4t4l 9ree54carii9 5e la &iteti

PRIMA LOVITURA

0a *nceputul anului 1949, dupa ce fuseseram $udecati si condamnati, am plecat de la*nchisoarea Jilava la *nchisoarea +itesti, destinata studentilor.În aceasta camera eram *ncarcerati toti a"solventii anului 4 al facultatii de medicina din:ucuresti, care fuseseram implicati *n lupta anticomunista. Îmi amintesc doar c#teva

nume; uti +atrascanu, %lio +opescu, :orcea, si asa mai departe, p#na la numarul de/. &aveam un reim sever, "a chiar puteam zice ca era destul de le$er fata de ancheteledure prin care trecuseram si fata de naduful suportat la Jilava. oi, cei din aceasta celula, faceam cu r#ndul si pe plantoanele, *ntretin#nd curatenia pecoridoare si servind m#ncarea la detinuti. ardienii erau toleranti, mai puteam sa nestrecuram dintr&o celula *n alta si astfel sa cunoastem si pe alti camarazi mai proaspatarestati si condamnati si, odata cu acestea, ultimele noutati.+e data de 19 aprilie 1949 veni si primul lot suceveni. 0ot mare, ma$oritatea av#ndcondamnari cu munca silnica si temnita rea2 o parte mai mica aveau condamnari pediferite termene cu *nchisoare corectionala. n numar de ( din acestia au fost *ncarcerati*n celula nr.( situata e?act vis&a&vis de celula noastra. %cestia erau; -urcanu 7uen,

nisor, he"ac, -icu )raiu, Martinus si *nca unul de al carui nume nu&mi aduc aminte.@a"ar n&aveam ce #ndesc sau cum sunt ei oranizati. e&am strecurat *n celula lor si ei*ntr&a noastra si discutam prieteneste si sincer tot ce stiam. Ma *ntre"a -urcanu;&Ma, voi va mentineti pe pozitie<&3e poate< Ii raspundeam eu. )e oameni am fi daca dupa c#teva luni de puscarie amdeveni fricosi si tradatori<M&a *ntre"at cine&i seful, care&s cei de care asculta masa de detinuti2 *l interesau numaioamenii "ravi, iar eu i le spuneam pe toate, mereu, pe cele care le socoteam drepte siadevarate. !eparte de mine vreo "anuiala de miseliile ce zaceau *n sufletul acestui om.!upa vreo 1/ zile de asemenea iscodeli, dintr&o data ardienii au *nchis celulele,instituind un reim e?trem de sever, de o strictete ma?ima. &am mai fost scosi pe

coridor sa mai facem serviciul de plantoane, *n schim" acest lucru a fost preluat de-urcanu si cei de la celula nr.(. @#rdaul cu m#ncarea se ducea prima data *n celula lor,unde acestia aleeau ce era mai "un, pe saturate, si numai apoi *mparteau ce mai ram#neala celelalte celule.%cest lucru a durat p#na apro?imativ la 1' mai 1949, c#nd, la un moment dat, ardianuldeschise usa si introduce peste noi pe -urcanu, *mpreuna cu cei cinci colei de celula, cu "aa$e cu tot si, fara sa rosteasca o vor"a, *nchide usa. oii veniti au lasat "aa$ele $os, iar -urcanu, hodoronc&tronc, *ncepu sa ne tina un discurs



cam *n felul urmator;&oi suntem veniti de la Iasi si 3uceava, ne&am rupt de toata credinta leionara avuta*nainte, am parasit toate credintele o"scurantiste, reliioase, si suntem decisi sa terminamcu "anditismul. )ine&i de acord cu acest punct de vedere sa treaca acum l#na noi=3tupoare pe toti cei /. Începeam sa *ntele mismasurile facute de administratie pentru a

preati clipa aceasta. !ar *nca *nteleeam prea putine.:ine*nteles ca nimeni dintre noi nu a trecut alaturi de el, "a un oltean mai cura$os dinfundul camerei i&a raspuns clar ca nu trecem. %tunci cei ( ca la o comanda, au scos din "aa$e cozi de matura, dinainte preatite, si au *nceput sa ne loveasca fara mila saurusine.6a"dam si *ncasam lovituri nemiloase. e&ar fi fost mai usor sa contracaram si sa&ianihilam, caci eram de ori pe at#tia si aveam avanta$ul moral de luptatori anticomunisti,fata de c#tiva misei si tradatori, dar antecedentele proaspete de cola"orare ale acestorticalosi cu administratia, sau mai "ine zis, administratia care actiona prin intermediul lor,ne&au inhi"at toate fortele, *nc#t, *n afara de o aparare pe care o face un copil c#nd tatalsLu *i aplica o corectie dupa zicala; nuiaua este rupta din rai, altceva nu am facut.

INTERVENTIA )IRECTORULUI AL7 )UMITRESCU

)am dupa o ora de "atucire au o"osit, si -urcanu s&a repezit la usa "at#nd puternic cu pumnul.sa s&a deschis pe loc si iata&l pe directorul !umitrescu ca apare cu o stinhie de lemn patrat de esnta tare *n m#na, urmat de o ceata *ntreaa de ardieni. Ia cuv#ntul -urcanu;&!omnule director, noi suntem o serie de studenti care am renuntat la toate conceptiileo"scurantiste mistico&leionare, "urheze si de alta natura si vrem sa ne reeducam spre afi de folos societatii, dar leoinarii au sarit pe noi sa ne omoare=!irectorul !umitrescu *si compuse atunci o fiura plina de aresivitate, inhal#nd aer c#t

mai mult *n piept ca sa zica ceva *mpotriva noastra.%tunci am luat cuv#ntul eu, zic#ndu&i directorului;&!omnule commandant, *n aceste conditii care au aparut astazi, noi nu suntem siuri pevietile noastre.&)e maaa, nu mai sunteti siuri pe vietile voastre<=3i *ncepu sa ma loveasca cu acea stinhie de lemn p#na a o"osit, iar noi toti,si mai aleseu, simteam ca suntem pierduti. u a permis nici unuia din cei ciomaiti sa ia cuv#ntul,ci dupa ce a terminat a ma "ate ne&a zis la toti;&3a nu mai aud nimic= -oata lumea face ce zic acesti oameni cinstiti care au lepadat "anditismul si sunt pe drumul cel "un=% facut st#na&mpre$ur, las#ndu&ne pe m#na fiarelor. u mai era nimic de facut, dec#t dera"dat. !ar nici unul nu si&a dat seama ce urmeaza, caci daca am fi stiut, am fi riscatmoartea, cu mult mai simpla si mai putin dureroasa.

&E M(NA CALAILOR

!upa iesirea directorului din camera, -urcanu, privindu&ne crunt si cu o uranemai*nt#lnita la cineva *n priviri, ne porunci sa luam pozitia chinuitoare la marinea patului cu #inile *ntinse, cu privire tinta *ntr&un punct fi?, fara a avea voie sa privim *n



dreapta sau st#na2 apoi, pe r#nd, am trecut la autodemascare.Aictima tre"uia sa stea *n pozitie de drepti si sa raspunda la *ntre"arile lui -urcanu.%cesta era "ine informat de continutul dosarului si de atitudinea avuta de victima dupaarestare si condamnare. )ea mai mica nesinceritate *n aceasta demascare era pedepsita peloc. 3tudentul era dez"racat la pielea oala, *ntins pe $os si "atut p#na la lesin *n fata

celorlalti care asistau neputinciosi si *nroziti la toata rozavia ce se dezlantuise. &a fostunul care sa scape netorturat si multi dintre noi treceau de mai multe ori la r#nd prin fazatorturii.%utodemascarea era ver"ala si scrisa. )ea ver"ala consta nu numai din propriile fapte cenu le&ai declarat la securitate, ci si din declaratiile *mpotriva coleilor de scoala, vecini,rude2 chiar si *mpotriva ardienilor sau alt personal din *nchisoare mai omenos. -oateacestea se verificau prin ceilalti torturati, iar cea mai mica nepotrivire era crunt pedepsita.%ceasta a fost faza ver"ala, dupa care a urmat faza scrisa2 dar numai dupa ce eraiconsiderat vidat de tot ce aveai *n tine.%sa a aratat faza *nt#i, care a durat c#teva saptam#ni fara *ntrerupere, zi si noapte.3imteam cum ne pierdem, cu toate ca *nca mai aveam putere, dar nu puteam aprecia c#ta,

caci torturile ne*ntrerupte ne copleseau cu totul.+rimul pe care l&am vazut caz#nd si trec#nd de partea tortionarilor a fost uti +atrascanu2 paharul pentru colectat otrava suferintei se vede ca i&a fost mai mic dec#t al celorlalti sia$unsese sa se umple si sa deverseze. u ne dadeam seama daca uti +atrascanu a trecutde partea lor pentru a se salva pe sine si pe altii, sau pentru ca, parasindu&l puterile, noilerefle?e conditionate au pus stap#nire totala pe el.Multe as mai avea de spus din aceasta prima faza a disperarii, dar ma simt coplesit at#t deamintirea lor, c#t si de atacurile otravite cu care necomunistii ne asalteaza acum pe unc#mp pustiu2 c#nd oameni care&si zic intelectuali se multumesc, sustin#nd minciunile, cucunostintele do"#ndite *n scoala enerala dintr&un manual unic de istorie, autor av#ndu&l pe un oarecare 6oller.

E:&LICATII &RIVIN) &RIMUL ATAC AL LUI TURCANU )E LAÎNCHISOAREA &ITESTI

Începutul reeducarii a pornit cu ( insi, *n fruntea carora s&a asit -urcanu.+e masura ce creierele erau spalate, cu oamenii compromisi si transformati *n fiare *nfiare, -urcanu si&a marit echipa de ro"oti. %cestia e?ecutau orice ordin cu o fidelitate deneimainat. umarul ro"otilor crestea cu fiecare t#nar care se pra"usea. În mod siur, pel#na cei ( care au efectuat primul atac, au mai e?istat *nca pe at#tia introdusi prindiferite camere ca delatori pentru preatirea terenului.rice desconspirare a acestei actiuni era pedepsita cu torturi mortale. -orturile see?ecutau *n fata celorlalti, care asistau *nroziti si neputinciosi.În acea perioada, multi au fost omor#ti *n torturi. %sa se e?plica e?istenta unui numardestul de mare de reeducati *n atacul sav#rsit de -urcanu pe data de ( decem"rie 1949B 3f#ntul icolae C *ntr&o camera mare de pe sectia corectie.%sa se e?plica cel de al doilea atac, si cel mai feroce, e?ecutat la data de ' decem"rie1949 *n camera 4 spital *mpotriva capeteniilor studentimii. )ei aresati la acea data aufost vreo / de insi. %resorii, *nca odata pe at#tia sau chiar trei contra unu. !eci, *ntre4/ si (/. Ma$oritatea dintre acestia au fost introdusi cu mult *nainte *n camera, pentru ca



fiecare dintre ei sa&si repereze cu precizie victima pe care o va ataca.Metoda aceasta a constituit arma noua pe care comunismul a introdus&o *n lupta.%ceasta arma a facut ravaii. +rocedeul a fost importat cu numele sau propriu; MetodademascarilorB si a intrat *n dotarea securitatii su" numele de %ncheta perpetuaC.Metoda a fost "ine e?perimentata *n niunea 3ovietica, de unde a fost importata, dar a

fost aplicata la +itesti cu mult mai multa ferocitate dec#t acolo. 3e zice ca *n niunea3ovietica a fost aplicata detinutilor de drept comun. u ma *ndoiesc de aceasta, dar suntcu at#t mai mult convins ca a fost aplicata si detinutilor politici. 5eci de milioane de ro"iconstituiau detinutii politici.În niunea 3ovietica, oameni "ravi erau transformati *n mielusei *n cel mult o noaptesau doua de tortura. 0a +itesti a fost nevoie de luni *ntrei de supliciu p#na c#ndstructurile spirituale au fost modificate cu 18/ de rade.7?plicatia e simpla; *n niunea 3ovietica n&a e?istat o 0eiune disciplinata care sa stiece vrea= &au e?istat tineri crestini care sa se fi preatit anticipat pentru a rezista la prioana.Aai noua, rom#nilor= e&am imainat toate supliciile posi"ile, *n frunte cu cel al mortii

prin *mpuscare, dar supliciul reeducarii &% >3- I-I- !7 IM7I.MARTURIA LUI *HEOR*HE MARUTA

MISCAREA TINERETULUI REGALIST

%ceasta oranizatie a fost initiata de mine si de altul, pe nume 6adu Mitescu. 6aduMitescu era seful lotului. În timp ce eram urmariti de securitate, el a reusit sa se sustraaarestarii, astfel ca am ramas eu seful lotului.!enumirea oranizatiei, Miscarea -ineretului 6ealist, am dat&o astfel pentru ca asa amcrezut noi ca putem mai "ines sa concretizam mai "ine lupta anticomunista.

În ziua de 4 noiem"rie 1949 am fost $udecati si depusi la penitenciarul Jilava, unde amsuportat un reim de *nfometare cr#ncena. +e data de 9 decem"rie 1949, un numar de1(&1D studenti am fost transferati la penitenciarul +itesti.Înca de la Jilava, securitatea a avut ri$a sa lanseze zvonul ca studentii vor fi adunati toti*n penitenciarul +itesti, unde li se va aplica un tratament preferential, *n sensul ca voravea carti de citit, pachete, leaturi cu familiile prin vor"itoare, etc. 3tudentii si elevii vorfi privileiati, deoareca din punct de vedere al reimului comunist aceste doua cateoriide detinuti erau elemente tinere si recupera"ile.0a *nchisoarea +itesti am fost *ncarcerati *ntr&o camera de la su"sol, av#nd un proramdestul de le$er. u departe de acea camera era si "aia cu dusuri a *nchisorii. )#nd eramscosi la "aie, ardianul ne zicea;

&!upa ce terminati, sa ma anuntati ca sa deschid usa.5iceam *ntre noi ca se confirma zvonurile despre +itesti, cu reimul sau "l#nd, farastrictete si teroare, cum era la Jilava.0#na camera de "aie era un c#ntar zecimal pentru c#ntarit alimentele. e&am c#ntarit sinoi c#nd meream la "aie. 0a *naltimea mea de 1,8/m, c#ntaream 4' de K. %"ia atuncimi&am e?plicat ametelile ce le aveam c#nd ma ridicam din pozitia culcat. -oti aratam lafel. 7ram adevarate stafii, venite din lumea cealalta.



LA CAMERA 9$ S&ITAL9

În acea camera am stat e?act o luna de zile. +e data de / ianuarie 19'/, ardianul a zissa ne facem "aa$ele si, cu ele *n m#na, am fost condusi la camera 4 spital, la eta$ul I.&-urcanule= ite, ti&am adus noi oaspeti.

-urcanu *n calitate de sef de camera se prefacu a fi foarte "inevoitor si cu o voce "l#ndane&a zis;&Mai "aieti, acum ocupati si voi locurile ce le asiti li"ere. 3titi voi cum e c#nd vii mai peurma, ocupi ce este li"er.0ocurile li"ere *n camera erau rasfirate printre ceilalti pe care i&am asit acolo. u s&a "rodit nici macar doi dintre noi sa fim unul l#na altul. )um eu am intrat ultimul *ncamera, am asit doar un sinur loc li"er, penultimul de l#na usa. +e ultimul pat era*ntins un t#nar ce parea rav "olnav. u putea nici sa se scoale din pat. )eva mai t#rziuam aflat ca "olnavul se numea :odanovici %le?andru, seful unui rup leionar din Iasi.

&+ot sa stau aici, domnu -urcanu<

&!a, asaza&te acolo, a raspuns -urcanu cu o voce ce arata multa "unavointa.+rimele zile la camera 4 spital au fost de rela?are. :astinasii acestei camere ne&au provocat la discutii; !e unde venim< +entru ce am fost arestati< )ine a ramas nearestat<-oate aceste *ntre"ari, "a unele total neo"isnuite, mi&au dat de "anuit ca aici e cevanecurat, si am devenit circumspect.:odanovici *ncerca sa&mi suereze rozavia care ne asteapta. Aoiam sa descifrez si satalmacesc cele zise de d#nsul *n soapta, dar n&am reusit sa pricep aproape nimic. data, *ntimpul mesei, c#nd toti erau atenti la m#ncare, :odanovicimi&a soptit;&>ii atent ce vor"esti, ca se vor *nt#mpla niste lucruri!in acel moment am fost si mai precaut, dar eram departe de a "anui ce ma astepta. )utotii simteam ca ceva planeaza asupra noastra, ceva nedefinit.

Îmi aminteam ca, *n timp ce eram *nca *n carantina *n camera de la su"sol, *n ziua de)raciun, am auzit niste tipete de om torturat. Mi s&a parut ca veneau din partea *nchisoriiunde ne aseam noi acum. %dica de la camera 4 spital.!upa &4 zile, -urcanu a schim"at foaia "unavointei si a striat autoritar la noi;&-oata lumea drepti= u misca nimeni= -oata lumea trece prin fata mea=7u stateam linistit *n pat, nu puteam saNmi imainez ca aceata porunca mi se adreseaza simie.&:anditule, tu nu te scoli<M&am ridicat imediat din pat, trec#nd la r#nd. Începea sa intre frica *n mine, cacio"servasem leaturile cordiale care e?istau *ntre -urcanu si ardieni. :a chiar supunereaardienilor *n fata lui -urcanu. Aor"ele lui :odanovici a"ia acum *ncepeau sa ai"a*nteles.-urcanu *ncepu urmatorul discurs;&-re"uie sa stiti ca viitorul omeniii este comunismul. )lasa muncitoare ne hraneste penoi, „"anditii”, pe ratis. Muncitorii care trudesc din reu ne dau de m#ncare noua, laniste tr#ntori, care, *n loc sa fim alaturi de *ntre poporul muncitor, ne&am aratat coltii siam luptat *mpotriva clasei muncitoare. +#na aici v&a fost= )ol#ii va vor fi rupti, cu saufara voia voastra. !e aici nu scapa nimeni fara sa&si fi lepadat definitiv toate conceptiileleionaro&fascisto&"urheze,etc., si fara sa declare tot ce n&a declarat la ancheta



securitatii.5adarnica a fost toata prudenta mea de a nu scapa vreo vor"a necuetata, ca napastatotusi m&a a$uns.

BATAIA

0a un semn facut de -urcanu, a$utoarele lui, cei peste / de locatari ai camerei, au scosde su" saltele ciomee, capete de priciuri, "ucati de ca"luri roase si elastice, si *ncepurasa ne loveasca. În cap, peste picioare, peste fata. u conta ca loviturile puteau fi mortale. &am trecut de contraatac, ci ne&am aparat numai de lovituri, pe c#t a fost posi"il. edadeam seama ca trea"a e oranizata si diri$ata din um"ra de securitate.7chipa de "atausi a fost aran$ata de catre -urcanu pe doua r#nduri, printre care tre"uia satrecem su" ploaia de lovituri ale tortionarilor. %cela dintre noi care *ncerca cea mai micaopozitie sau protest *n fata acestei samavolnicii, era tr#ntit la podea si "atut individual dec#te &4 tortionari, pe unde se nimerea.% durat aceasta "ataie vreo ore, p#na ce tortionarii au o"osit de at#ta „truda”, pe care o

depusesera schiniuindu&ne.%m fost din nou r#nduiti cu totii *ntr&un flanc, cu fata la tortionari. În fruntea lor se afla-urcanu. 7l a *ntre"at pe unul din lotul meu;&)ine e seful lotului<&Maruta, raspunse acesta arat#ndu&ma pe mine.%poi -urcanu mi se adresa mie;&Ia c#rpeste&le c#te o palma la fiecare=&)um sa&i palmuiesc, domnu -urcanu, c#nd ei *mi sunt prieteni<&>u...!umn...+astele...0asa, ca le dau eu, sa vezi si tu cum se loveste.Aaz#ndu&i trupul v#n$os si m#na puternica, arat#nd mai mult a la"a de urs, l&am opritzic#nd;

&0asati domnu -urcanu, le dau eu c#te una. %m tras c#te o palma la fiecare, usor ca sa nudoara, iar formalitatea sa fie *ndeplinita.&>u...!umn...ma&tii de "andit. Ia vino *ncoace sa&ti arat eu cum se dau palmele.5ic#nd aceasta, *mi tr#nti fulerator o palma at#t de puternica, *nc#t ma azv#rli dinmi$locul camerei cu capul tocmai *n tineta, l#na perete. În cadere, mi&a sarit m#na st#nadin umar, iar cea dreapta s&a fracturat. &a fost de a$uns at#ta, ci ma prinse cu m#na st#na si *mi tr#nti un pumn *n piept. %mcazut pe marinea patului, fractur#ndu&mi toate coastele de pe partea dreapta. %poi a saritca o fiara asupra mea, *ncep#nd sa mp loveasca si sa ma calce *n picioare. În zadar macalca *n picioare, ca eu nu mai asteptam nimic. 0esinasem de durere.)#nd mNam trezit din lesin, unul din tortionari ma doftoricea. 7ra uti +atrascanu, carefacea pe doctorul, fiind unul din "atausii de frunte. % reusit sa&mi potriveasca m#nast#na la loc, dar m#na dreapta, care era fracturata, s&a umflat *nrozitor. Întreaadoftoriceala mi&a facut&o uti +atrascanu si cu asta am ramas p#na la capat, vindec#ndu&ma fara nici o alta asistenta medicala.%m avut noroc cu loviturile rave de la *nceput, caci am fost lasat *n pace un timp.-urcanu se ocupa de torturarea celorlalti camarazi ai mei, fara *ntrerupere. +entru mine aramas doar pozitia fi?a la marinea patului, chin destul de mare si acesta, dar care erafloare la ureche fata de chinurile prin care treceau ceilalti.



TURCANU SI BO*)ANOVICI

!in c#nd *n c#nd, -urcanu, scr#snind din dinti, se adresa lui :odanovici, care nu se putea ridica din pat;&Ma, tu, prietenul meu cel mai "un, de m#na mea ai sa mori= 3i se repezea la el lovindu&l,

asa culcat cum era si *n imposi"ilitate de a mai face vreo miscare.)um patul meu era chiar lipit de al lui :odanovici, simteam dinspre el o duhoare deurina si de hoit *n descompunere. u putea sa se dea $os din pat, se urina pe el. )u toateacestea, nu scotea nici un eamat, nu schita nici un semn de durere. !urerile acestuitre"uie sa fi fost roaznice, caci odata, c#nd s&a *ntors putin *n pat su" patura sura si aspraunde zacea *n pielea oala, i s&au vazut fesele si pulpele picioarelor care pareau o carnetocata, terfelita parca prin unoaie. %veam impresia ca fusese "atut cu o sc#ndura prevazuta anume cu cuie *nc#rliate. umai asa puteam sa&mi e?plic halul *n care era.Într&o dimineata, am *ncercat discret pe su" patura sa&l misc, dar trupul *i era rece. !upanumaratoare a fost pus *ntr&o patura si scos afara pe coridor. !aca moartea lui a fost realasau numai aparenta, asta n&am de unde s&o stiu.

0a sosirea lotului meu *n camera „4 spital”, supliciul lui :odanovici era *ncheiat.0oviturile ce i le mai dadea -urcanu din c#nd *n c#nd erau fara efect. 0ovea ca *ntr&unsac. :odanovici nu schita nici un est de aparare sau durere.

MOARTEA STU)ENTULUI *I*I VATASOIU

!upa vreo 1 zile de la sosirea noastra *n camera „4 spital” am fost scosi la "aie.%ran$amentul pentru "aoe a fost facut de *nsusi -urcanu. În fata merea un tortionar„reeducat”. !upa el, tot c#te o victima si un tortionar. În prima serie erau 1 victime si 1tortionari.+rintre cei care au plecat *n prima serie a fost si ii Aatasoiu, student si cole de an cu

mine. 7u am ramas *n seria urmatoare.3e pornea din camera *n r#nd, c#te unul, si *n pas alerator. %uzeam *nca tropotele celorcare se departau, c#nd deodata am auzit un tipat si apoi cineva a striat cu las tare; Ma,ce faci< Înapoi=I&am vazut pe toti venind *napoi si lu#ndu&si locul *n pozitie fi?a pe paturi. !intre eilipsea ii Aatasoiu. 0a scurt timp dupa aceasta am auzit "ocanituri pe coridor, ca un felde activitate de lucru. u mi&am putut da seama despre ce activitate poate fi vor"a. )am pe la ora doua, ciocaniturile au *ncetat pe coridoare, iar noi am reluat proramul de "aie.+e olul scarilor era de$a montata plasa de ss#rma. %cesta era sinurul loc pe unde era posi"ila o sinucidere.%"ia t#rziu de tot am aflat ca ii Aatasoiu s&a aruncat cu capul *n $os pe acest ol,murind pe loc Beste de remarcat ca, doar cu c#teva luni *nainte, se sinucisese *n acelasimod, dar la capatul opus al penitenciarului, studentul 3er"an heorhe Ovezi”Memorialul ororii”, ed.Aremea, :ucuresti 199',p.(98C.ii Aatasoiu, *nca li"erfiind, ne&a spus&o tuturor, ca *n caz de arestare si torturare, el se va sinucide. 3e vede ca aavut cura$ul sa se tina de cuv#nt.%cest eveniment, despre care nimeni n&a suflat o vor"a atunci, a fost urmat de cea maiminutioasa perchezitie ce mi&a fost dat s&o suport *n *nchisoare. +erchezitia a fostefectuata de *nsusi -urcanu si de ro"otii lui.



INS&ECTIA

7ra pe la sf#rsitul lunii fe"ruarie 19'/, c#nd, *ntr&o zi, a fost introdus *n camera un t#narstudent cu fata de copil. 3a fi avut v#rsta de 19&/ de ani. umele lui; ita )ornel.% fost introdus direct *n „focurile reeducarii”, adica *n torturi cumplite, alaturi de noi

ceilalti. -oata noaptea am petrecut&o *n torturi roaznice, aplicate de *nsusi -urcanu si deechipa sa de peste / de tortionari, toti cu creierele „spalate” si trasformati *n ro"otidocili, fara alta vointa si initiativa dec#t acea impusa de -urcanu. +ardoseala era stropitacu s#ne, hainele celor torturati, la fel.% trecut ora deschiderii, s&a servit terciul si am fost o"liati sa stam cu m#inile *n "uzunar, cu privirea fi?a la "ec, fara sa facem nici cea mia mica miscare *n dreapta saust#na.-urcanu a iesit din camera, dar peste un minut sau doua a reintrat ca o furtuna;&Mai, fiti atenti. %vem control. )#nd stri drepti, toata lumea se va ridica *n picioare.!upa c#teva minute, primul ardian deschide usa, zic#ndu&i lui -urcanu;&%u intrat pe sectie=

&a terminat "ine de zis, ca usa s&a deschis lar si *n camera au intrat indivizi *m"racaticivil si *m"racati militar, am"ii av#nd rade superioare.+e civilul din frunte, ce se vedea ca e seful „deleatiei”, l&am recunoscut imediat dupafiura, caci facea parte din "iroul politic al comitetului central al +artidului )omunist, si pozele acestora erau at#rnate peste tot. 7ra Iosif Fisinevschi, de nationalitate evreu.%l doilea civil era %le?andru !umitrescu, al &lea, *m"racat militar, era eneralul iKolschi Bde fapt run"er, de nationalitate evreuC, iar al &lea *m"racat *n uniforma eraseful securitatii din +itesti.&7i, cum e< % pus *ntre"area "at$ocoritor Iosif Fisinevschi.În clipa aceea, studentul cel t#nar adus *n camera a"ia cu o zi *nainte t#sni din locul saude l#na prici si zise lui Iosif Fisinevschi;

&3unt detinitul ita )ornel. )um sa fie< u vedeti si dumneavoastra< 3i arata cu m#naspre ceilalti. 3untem torturati.%"ia atunci am *ndraznit sa privesc la fiurile celor torturati. 7rau pur si simpludesfiurati. >etele tumefiate, ochii umflati si neri de lovituri. nora le mai curea s#nedin ura. 7ra un ta"lou *nspaim#ntator. 3i eu fusesem torturat. +ro"a"il aratasem la fel cuceilalti.&)e te pl#ni ca sunteti "atuti< %sta nu&i nimic. %ti fost adusi aici ca sa fiti omor#ti= 3*ziceti „merci” de reimul uman pe care vi&l aplicam=5ic#nd aceasta, au facut cu totii st#na *mpre$ur si au iesit ra"it din camera, pentru aevita orice replica a celor torturati.%m ramas cu totii *nmarmuriti de raspunsul primit si de „fiurile” facute de acestiinspectori. 3paima celor torturati a atins cota ma?ima. u mai aveam cui sa ne pl#nem.3imteam ca suntem pierduti.

MOARTEA STU)ENTULUI NITA CORNEL

-urcanu a *nchis linistit usa camerei dupa inspectori, apoi, privind crunt la ita )ornel,*ncepu cu *n$uraturile cele mai a"$ecte si $osnice din repertoriul sau.&3a te dez"raci imediat=



%stfel "ietul ita s&a dez"racat *n pielea oala. % fost leat cu m*inile la spate de dinro"otii lui -urcanu. Între m#ini fu introdus un par ros ca sa reziste si cei l&au ridicat la*naltimea priciului de la eta$, p#na a ramas asa, sp#nzurat, *n cea mai dureroasa pozitie.%poi -urcanu a luat o "#ta mai roasa Bcam c#t m*na meaC si a *nceput sa&l loveasca pe ita.

%poi, adres#ndu&ni&se noua celorlalti, care priveam *nroziti, ne&a zis;&Iata ce o sa pateasca acela care va mai *ndrazni sa iasa la raport.:estia de -urcanu *l lovea cu parul peste fata, cu o ferocitate cresc#nda. 0a fiecarelovitura peste o"raz, capul *i era azv#rlit *n dreapta sau *n st#na, av*nd impresia ca #tulsecat de carne se va rupe si va z"ura c#t colo, rostoolindu&se.%m auzit cum, la o lovitura mai puternica, oasele faciale i&au fost zdro"ite. %m sesizat unsunet stins si surd, ca sfar#marea unei co$i de nuca su"tire. 0a alta lovitura, i&au sarit maimulti dinti din ura. chii i&au s#nerat hol"ati ata sa iasa din or"ite, cu roaza sispaima *ntiparita *n ei. Începu sa vomite cu chiauri de s#ne si o picatura de s#ne i se prelinea din ureche. u&mi pot da seama c#t a durat supliciul acestui martir, caci fiecare clipa parea o

vesnicie. 0a un moment dat, a scapat capul *n $os, d#nd semnal de moarte.)hiar si astfel, cu capul "alananind fara viata, a mai fost lovit de c#teva ori, p#na c#ndunul din cei ce&l tineau sp#nzurat *i spuse lui -urcanu;&% murit.&!a&l *n p...ma&sii= )e&i daca a murit< n leoinar mai putin.-rupul fara viata si fata aceea inasa de copil zdro"ita *nspaim#ntator, s#ne amestecatcu carne, zaceau acum *n mi$locul camerei. !ar pofta de tortura a lui -urcanu *nca nu se potolise, ci privea ca o fiara *n dreapta si *n st#na, ata sa sf#sie si pe altii.&%duceti o patura=+e loc, au adus o patura *n care au *nfasurat cadavrul si astfel l&au scos pe coridor, deunde l&au luat ardienii sa&l duca mai departe.

MARTURIA LUI TACHE RO)ASprivitoare la închioarea &iteti

DE LA TÂRGUSOR LA PITESTI

3pre sf#rsitul anului 19'/, eram *ncarcerat la *nchisoarea -#rusorul ou, cu ocondamnare de ' ani *nchisoare corectionala. +e vremea aceea eram *nca elev. 3tateam*ntr&o camera numita „izolare” cu un reim de celula, deoarece, alaturi de alti elevi, amrefuzat „reeducarea”. 7ram considerat periculos si instiator de frunte. !in cei care eramla izolare, colonelul 3epeanu -udor a selectionat, prin luna octom"rie, pe D insi, care am

plecat la canalul !unare&Marea eara.%m a$uns la laarul +eninsula, unde am stat saptam#ni. %poi din nou au venit de laadministratie cu o lista, pe care fiuram ' insi, din cei D veniti de la -#rusor; eu, :e$an,3uciu %urel si *nca unul.%m fost transportati la +oarta %l"a si introdusi *ntr&o "riada de drept comun. %colo amstat c#teva luni, apoi am fost transportati la *nchisoarea Jilava. u ma puteam nicicum dumiri ce *nseamna acest transport de la o *nchisoare la alta dintara. Mai ales ca era at#t de conspirativ. +lec#nd spre Jilava de la o colonie de drept



comun, ni s&a pierdut orice urma fata de camarazii nostri, care erau *n cu totul alte laare,formate e?clusiv din detinuti politici.)u un nou transport, ne&am pomenit la *nchisoarea +itesti, *n camera „4 spital”.%uzisem eu ca la +itesti se *nt#mpla lucruri stranii, dar nu aveam nici o confirmare precisa din ura unui camarad pe care sa&l cunosc si *n care sa pot avea *ncredere. +e c#ti

i&am considerat eu oameni de *ncredere si stiam ca vin de la +itesti, i&am *ntre"at. !aracestia au neat ca acolo s&ar *nt#mpla lucruri roaznice. %t#t de "ine fusesera dresati sasimuleze sinceritatea, *nc#t m&au convins si i&am crezut. >rica de care erau stap#niti era perfect mascata. &am reusit sp sesizez nimic.

M6AM &US &E TREABA' CA )E OBICEI

eav#nd nici un fel de confirmare de la cei pe care i&am *ntre"at, nu prea mi&am facutmari pro"leme. oii veniti *n camera eram *n numar de 11. În camera am asit *nca vreo' de detinuti veterani ai *nchisorii, toti studenti la diferite facultati din tara. Îmi amintescnumele a insi dintre acestia; pe unul *l chema )ostachescu, iar pe al &lea, %pavaloaie.

I&am *ntre"at pe c#tiva dintre veterani despre cum mer lucrurile la aceasta *nchisoare.Mi&au raspuns ca la +itesti e "ine, detinutii *si vad de tre"urile lor, iar administratia nu seamesteca *n cior"a detinutilor. Mi&am zis *n sinea mea ca am nimerit&o "ine.)ei ( studenti de la medicina cu care venisem erau toti condamnati pentru aderenta laMiscarea 0eionara, dar nu prea erau ei *n tema cu doctrina leionara. %u fost mai multisimpatizanti dec#t activi, sau au contri"uit cu a$utoare la sustinerea oranizatiilorleionare. %$unsi la *nchisoarea +itesti, ar fi vrut sa cunoasca si ei ceva din doctrina pentru a sti de ce sufera condamnarile primite.7u, care cunosteam "ine leile si poruncile date de )apitanul )orneliu 5elea )odreanu,cunosteam pe de rost discursurile sale, circularile, multe c#ntece si poezii si at#tea siat#tea lucruri2 m&am oferit pe loc sa&i *nvat, fara sa ma feresc de cineva. 3criam, z#r#ind

cu un v#rf de ac pe co$i de sapun, iar studentii le memorau cu lacomie pe toate.-otusi, un lucru mi se parea curios. !e c#te ori ieseam *n curte la plim"are, c#te unul saudoi studenti, veterani ai +itestiului, ram#neau *n camera, motiv#nd ca nu sunt dispusi sase plim"e, iar c#nd noi ne *ntorceam, toate foitele de sapun erau disparute. )ei ramasi *ncamera motivau ca le&au aruncat la G), ca nu cumva sa fie asite de ardieni. u mi&amfacut eu mari pro"leme din aceasta, ci le refaceam pe toate la loc.%sa au durat lucrurile p#na *n luna martie 19'1 *n ziua de :unavestire.

ATACUL

În seara zilei de :unavestire, *n timp ce noi scoteam tinetele de murdarie ardianul ne&azorit zic#ndu≠&Mai repede= Mai repede, ca avem trea"a *n seara asta=Îmi ziceam *n sine ca ardianul s&a ticnit la cap, deoarece *n nici o *nchisoare nu e?istautre"uri dupa proramul de seara.0a c#teva minute dupa ce ne&am *ntors de la G), usa s&a deschis "rusc si *n camera aintrat renumitul -urcanu, cu c#tiva detinuti dupa el. 0iota de ardieni s&a oprit *n usa, au privit *nceputul, apoi au *nchis usa.-urcanu a venit direct la mine. M&a prins de #t si a *nceput sa ma tr#nteasca cu capul de



paturi. )ei vreo ' de studenti pe care *i asisem la sosirea noastra *n camera au scos desu" roo$ini si de prin "aa$e "#te, *mpartindu&se fiecare pe victime, tot c#te pe 1, si au*nceput sa ne loveasca fara mila. e&au macelarit, pur si simplu. %t#ta au lovit *n noi, p#na nu ne&am mai putut ridica de $os. %poi ne&au dez"racat pe toti *n pielea oala si ne&au facut ei, detinutii, cea mai minutioasa perchezitie pe care am suportat&o vreodata *n

*nchisoare.-oate hainele noastre le&au facut ramada *n mi$locul camerei si, r#nd pe r#nd, ni s&a datdin ele la fiecare, dar nu pe cele care erau ale noastre, ci asa cum a vrut -urcanu.% urmat *nchiderea. -urcanu ne&a amenintat ca nu cumva sa scoatem o vor"a fata deardieni de cele ce se *nt#mpla, ca *n final tot cu el ram#nem *n camera si va fi vai de pielea noastra.+entru numaratoare, pe noi, cei zdro"oti, ne&au aran$at *n r#ndul din mi$loc. În fata si *nspate erau a$utoarele lui -urcanu.)u toate acestea, unul, pe nume Munteanu, a t#snit din r#nd, iesind pe coridor siraport#ndu&i primului ardian ce se *nt#mpla *n camera. %cesta s&a prefacut ca nu&l aude.%poi doi ardieni l&au *m"r#ncit *n camera, de unde a fost preluat de -urcanu, care l&a

tras, smucindu&l *nspre interior. +#na la stinere a continuat "ataia fara *ntrerupere.%sa a *nceput reeducare pentru mine.

EU SUNT TURCANU2

3u" pieptul paros, putin dezvelit, al lui -urcanu, parca "ateau inimi *n contratimp. nade fiara si alta de misel fara marini. Îsi tinea discursul url#nd si privind direct la mine.3imteam p#r$olul otravit al acestui suflet neru care i&a *nspaim#ntat pe toti. !umnezeumi&a trimis mie harul 3au, lu#ndu&mi frica. !e lasul sau cutremurator nu simtteam nici o*nfiorare.&)e, ma "anditilor, voi rom#ni<= )ine, ma, Mironovici< )antacuzino<= )e&i, ma, cu

icolina, cu flacara revolutiei anticomuniste< Aeti muri c#nd vreau eu. Încet, culinurita= 3a vina @oria 3ima sa&si vada eroii= 3a vina el, sa&i dau si lui o sf#nta*mpartasanie= ici unul nu va scapa de aici nereeducat. %sa am hotar#t eu= u voi lasa penici un "andit sa *nsele clasa muncitoare. !aca asta nu *nteleeti de "unavoie, o veti facede frica mortii. u puteti rezista. !e m#inile mele ai sa mori, "anditule=+rivirea lui -urcanu era atintita direct asupra mea, dar !umnezeu mi&a dat un asemeneacura$, ca *l dominam. 7ram siur ca nu va sari la mine sa ma ia la palme. %sa a fost.&7u fac cum vreau eu, nu cum vreti voi. )e zici, mai "anditule<-ot mie mi se adresa. 7u taceam, privindu&l tinta. ici dispretuitor, nici sever, niciraz"unator. Îl priveam pur si simplu.&)e zici, Aoinea ctavian, poate cineva sa&mi reziste<Aoinea ctavian statea pe patul de sus *n pozitie de tortura si parea a fi cel mai zdro"itdin toata camera.&u cred ca poate cineva sa va reziste dumneavoastra, domnule -urcanu, pentru ca avetio metoda mult mai "una dec#t securitatea.&%i auzit, ma<!in nou si&a mutat privirea spre mine;&ici pentru el, pentru Aoinea ctavian, „reeducarea” n&a a$uns la capat, dar *l mai las sase refaca.



!oamne, !umnezeule= umai cine n&a cunoscut *nchisoarea +itesti si n&a trecut princamera „4 spital” ca sa&l cunoasca pe -urcanu si pe acolitii sai dezumanizati numai acela poate sa spuna ca ar fi putut ca sa reziste. În rest, nimeni. %"solut nimeni. ici unul dincei care au ustat aceasta cior"a amara nu va putea spune ca se poate rezista.-urcanu continua, caci se vedea ca are pofta sa se prezinte si sa ne arate ce&i poate capul;

&!aca @ristos ar fi trecut prin m#inile acestea, nu mai a$unea nici 7l pe cruce. &ar fi*nviat. &ar fi fost crestinism, aceasta mare minciuna, si toata lumea ar fi trait *n liniste=7u sunt -urcanu= +rimul si ultimul. B )ititorul poate sa constate sinur radul dedemonizare al lui -urcanu. 3atanizat p#na *n maduva oaselor, se credea pe sine un fel de„mesia”, ca el ar fi „%lfa si mea”C. u s&a nascut un altul care sa&mi ia locul. +e minenu ma poate nimeni minti, asa cum va mint pe prostii ca voi.7u sunt adevarata evanhelie= 7u o scriu acum. %m pe ce o scrie; pe st#rvurile voastre.)e scriu eu e lucru adevarat, nu "asme de adormit copiii.+rostilor, @oria 3ima *si pune la *ncercare adeptii sa vada c#t pot rezista reeducarii. !ecisa vina el, sa vina acum ca sa&si vada eroii= -reziti&va "anditilor, nu mai avem timp de pierdut=

5ic#nd acestea, a iesit pe usa si ne&a lasat pe m#na celorlalti calai, creati de d#nsul, dupachipul si dupa asemanarea lui. -oti erau ro"oti cu fantezie si multa initiativa sprecumplite torturi. În fiecare clipa erau ata sa&si *ntreaca „maestrul”. )u toate acestea,marile miselii le lasau pe seama lui -urcanu, ca sa nu&l supere ori sa fie "anuiti ca *si*nsusesc rezultatele nerelor sale trudiri.

Documents

Din Inchisorile Comuniste