UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE MECANICA

LUCRARE DE DISERTATIE

Studiul si conceptia de eficienta economica pentrusetul de dispozitive modulate SEM 64

Coordonator Stiintific : Conf.Dr.Ing. DRAGNEI MihaiAbsolvent :Neacsu Marius-Cristian

CRAIOVA

Stadiul actual al folosirii Dispozitivielor Modulate in TehnnologiiDe Prelucrare prin Aschiere

1.1 Conceptul de Sisteme Modulate de Dispozitive1.1.1 Modularitatea in conceptul modern de proiectare a dispozitivelorIn generale , este cunoscut locul si rolul dispozitivelor de oriecntare si fixare in subsistemul tehnic al sistemului operational tehnologic.Aparan deci in sfera fabricatiei produselor, aceste dispositive care concur direct la realizarea produselor, iar prin intrarea in exploatare a acestor produse , la satisfacerea unor utilitati reclamate de societate. Dupa cum afirma Ihor Lmnji [57] scopul urmarit in permanenta de sistemul tehnic al societatii , supus dublului system de reglare, economic si tehnologic , este maximizarea unitatii. Neputand realiza la scara productiei industrial piesele necesare diferitelor produse mai simple sau mai complexe , intr-un system tehnic care sa excluda dispozitivele , conceperea si realizarea acestor dispositive trebuie sa satisfaca conditia de optim.Optimizarea , adica minimizarea sau maximizarea unei functii obiectiv sau functii scop , supuse unui sistem de restrictii, vizeaza in primul rand activitatea tehnica si apoi pe cea economica.In cazul dispozitivelor pentru prelucrari pe masini-unelte , un anumit parc existent de masini unelte, un anumit set de scule aschietoare standardizate sau normalizate si o diversitate practice nelimitata de forme si dimensiuni ale semifabricatelor, necesar a fi prelucrate, reprezinta conditiile concrete de ordin tehnic in care trebuie sa se realizeze optimul tehnologic.Modularizarea dispozitivelor , ca un caz particular al modularizarii sistemelor tehnice , reprezinta una din principalele cai de relaxare a restictiilor de ordin tehnic.In conditiile unei neingradiri a conceptiei formei pieselor , dar cu restrictii pentru masini-unelte si scule, rezulta functia obiectiv: maximizarea varietatii dispoziivelor de orientare fixare. Aceasta maximizare se loveste de bariera economica a eficientei prelucrarilor in cazul unicatelor sau al seriilor mici si cu grad de repetare aleator.Prin renuntarea la dispositive clasice, de sine statatoare, create pentru o anumita piesa si operatie si trecerea in conceptia si realizarea dispozitivelor , la sisteme modulare de dispozitive, permite realizarea varietatii (diferite tipuri de dispozitive) prin combinarea simplitatii (elemente modulate).Ar fi o greseala sa se inteleaga simplitatea constructive la modul simplist . Dispozitivele din elemente modulate , rezultatul procesului de simplificare a conceptiei si constructiei in domeniul dispozitivelor, este in acelasi timp rezultatul unui process de abstractizare , in masura in care abstractizarea este o abordare logica a concretului considerat complex. Este perfect aplicabil in domeniu teoriei si practicii dispozitivelor cele afirmate in lucrarea Fenomenul Tehnic[57] a lui I.Lemnji:Tehnica progreseaza printr-un process dialectic de la simplu la compus, iar apoi de la complex la simplu pe un plan superior. Aceasta cale de realizare a simplului superior, trecand printr-o faza complexa, inevitabila, intrucat faza simpla superioara se poate realiza dupa ce a fost cunoscuta functionarea sistemului complex.Abia aceasta cunoastere furnizeaza informatia necesara pentrua a se realiza simplitatea.Pornind de la dispositive relative simple, varietatea constructive a dispozitivelor s-a impus datorita complexitatii formelor prelucrate sau a necesitatii de crestere a impus datorita complexitatii formelor prelucrate sau a necesitatii de crestere a productivitatii prelucrarilor. Odata cu cresterea varietatii si complexitatii dispozitivelor a aparupt pe planul teorectic al abstractizarii conceptul de sistem organologic-fimctional si apoi cel de schema de orientare si fixare, simbolizata international, care este evident o simplificare in comparatie cu ansamblul organologic. Pornind de la aceasta abstractizare se operand asupra ei prin operatori de transformare, se descopera unitatile de baza ale sistemului complex, modulele revenind prin modul simplu la un simplu superior, combinatorica acestor module putand acoperi un domeniu larg de varietati, fiind in acelasi timp, supusa unor legitati care faciliteaza procesul instruirii, atat clasice, cat si programate.Teoria si practica moderna a proiectarii dispozitivileor nu limiteaza libertatea proiectantului in a concepe dispizitivul ci din contra, limitand desfasurarea dezordonata a imaginatiei creatoare, il elibereaza pe proiectant de sarcina de a imagina intregul dispozitiv (complexul organologic), deci de a inventa amanuntul, acesta existanda sub forma elementelor modulate, normalizate, tipizate.Efortul proiectantului va fi deci de a gasi schema de orientare si fixare optima care se va materializa apoi in dispozitivul solicitat prin tema, folosind organologia modulata tipizata, normalizata.1.1.2 Seturi constructive de dispozitive modulate

Un set de dispozitive modulate consta dintr-o multime de elemente constructive singulare, care se potrivesc reciproc putandu-se asambla conform temei de prelucrare a piesei.Dispozitivele din elemente modulate au aparut ca o extindere a utlizarii dispozitivelor de orientare si fixare a semifabricatelor la prelucrarea prin aschiere, control, asamblare(sudura, nituire sau asamblari demontabile), etc. in conditiile productiei de serie mica si unicate, caracteristice productiei anuale de bunuri si la care nu este economica utilizarea dispozitivelor speciale.Dispozitivelel modulate reprezinta o categorie aparte pe langa cele special, specializate si universasle. Un dispozitiv asamblat din elemente modulate are caracteristicile unui dispozitiv special, fiind destinat, in general, orientarii si fixarii unui lot restans de piese, in schimb elementele care il compun sunt universale pentru a putea indeplini roluri diferite in diverse ansambluri de sipozitive in care pot fi montate.Dispozitivul din elemente modulate este destinat prelucrarii unui numari mic de piese si, in general, fara repetare certa astfel incat el exista si este folosit pe timp limitat, dupa care elementele care il compun sunt demontate si pot fi utilizate in alte montaje.Pentru a face posibila realizarea unui dispozitiv din elemente modulate pentru un caz dat trebuie sa existe un set de elemente modulate care sa permita obtinerea functionalitatii necesare. Un astfel de set compus din 15.000 20.000 elemente si subanansambluri modulate, poate permite monatarea a peste 50 de dispozitive simultan.Avantajele si dezavantajele sistemelor modulate sunt realizate in subcapitolul 1.3.

1.2 Domeniul de aplicare al dispozitivelor modulateDispozitivele modulate sunt potrivite pentru urmatoarele cazuri:a) Pentru realizarea fizica a unui prototip.b) Pentru serii zero, la care in general se poate conta pe modificari ale piesei si ca atare nu este indicat a se realiza un dispozitiv special.c) La inceperea unei fabricatii daca dispozitivele speciale de mare urgenta nu se pot pune la dispozitie in termen.d) In cazurile de caderi ale dispozitivelor speciale datorita unor accidente sau uzuri, in vederea evitarii unor timpi de asteptare si depasiri de termen.e) In fabricatia de sereie, pentru introducerea imediata de modificari a unor repere pentru care exista un dispozitiv special dar care nu poate fi modificat. f) Cauza modificarii unui dispozitiv special poate fi si de alta natura. De exemplu, cand o piesa este pozitionata necorespunzator ca urmare a uzurii unei scule, in special la piese forjate sau presate si la piese turnate, datorita deplasarii miezurilor se vor obtine erori de pozitionare a piesei care pot fi prevazute si compensate prin elemente de reglare modulare, corespunzatoare. Si in aceste cazuri , se realizeaza o punte, pe o perioada de modificare a dispozitivelor speciale, cu ajutorul dispozitivului modulat.g) Pentru evitarea zonelor critice in executie, realizand o dublura a unui dispozitiv special existent.h) Pentru executia de piese model, in vederea unor scopuri de incercari, intrucat prelucrarea pieselor devine posibila pe masini- unelte simplei) La repetarea executiei neprevazute a unei piese care a fost deja realizata cu un dispozitiv modulat, fiind posibila o executie rapida prin reconstruirea dispozitivului.j) La executarea pieselor de schimb pentru care au existat dispozitive speciale dar au fost casate.k) In special pentru productia de unicat pentru care dispozitivul modulat, datorita timpului scurt de asamblare(2-8 ore), este mai productiv decat dispozitivele speciale anume construite. Acest avantaj se refera la produse care anterior se executau in serie mare si care acum, datorita procesului de inovatie se executa intr-un numar mic sau serie redusa.l) La controlul formei si al dimensiunilo unor piese de proba.m) Pentru sisteme de fabricatie flexibile care in principal se preteaza pentru serie mica si pentru care un dispozitiv special nu ar fi economic. Structura constructiva a elementelor modulate, asigura o posibilitate de aplicare variata, in special la dispozitive de: frezare gaurire, rabotare, strunjire si rectificare. Pe langa aceasta, este posibil de exemplu, a transforma un dispozitiv de frezare intr-unul de gaurire.Dispozitivele modulate se preteaza atat la utilizarea (fixarea) pe masini-unelte neconventionale cat si pe masini-unelte clasice .Pentru pozitionarea si fixarea piesei (pieselor) exista diferite elemente constructive (fig. 1.1-1.5).Pentru aceasta exista diverse piese de fixare (fig. 1.1-1.5), de ridicare, deschidere sau basculare din perimetrul piesei cu soclurile aferente, elemene de prelungire (fig. 1.4) si altele. In afara de aceste elemente constructive, se folosesc si piese anexa, ca: port-bucsa de gaurire, elemente de centrare si altele care conform scopului urmarit sunt corespunzator construite si se pot combina reciproc.

1.3 Avantaje si dezavantaje la folosirea in fabricatie a dispozitivelor modulate

In tab. 1-3 sunt prezentate avantajele si dezavantajele privitoare la costuri, utilizare si probleme tehnologice ale aplicarii dispozitivelor modulate. Din aceasta reprezentare si in legatura cu problemele de eficienta reies si limitele tehnico-economice ale utilizarii dispozitivului modulat, vizavi de stabilirea deciziei de a se achizitiona sau nu un set de elemente modulate. Caracteristicile diferitelor sisteme modulate rezulta din reprezentarile din tab. 1.4In tab. 1.5 sunt prezentate avantajele si dezavantajele modurilor de asamblare a modulelor intre ele.

Problema Utilizarii

AVANTAJE

1. Pentru realizarea fizica a prototipurilor.

2. Serie zero, la care in general se poate conta pe modificari ale pieselor si ca atare nu e indicat a se realiza un dispozitiv special.

3. La inceperea unei fabricatii daca dispozitivele speciale de mare urgenta se pot pune la dispozitie in termen.

4. Reluarea lucrarilor in caz ca un dispozitiv special s-a defectat, in vederea evitarii unor timpi de asteptare si depasiri de termen.

5. In fabricatia de serie, pentru introducerea imediata de modificari a unor repere pentru care exista un dispozitiv special, pana la modificare acestuia.

6. Evitarea zonelor critice in executie, realizand o dublura a unui dispozitiv special existent.

7. Pentru executia de piese model, in vederea unor scopuri de incercari, cand prelucrarea pieselor nu este posibila pe masini-unelte simple.

8. La repetarea executiei neprevazute a unei piese, care a fost deja realizata cu ajutorul unui dispozitiv modulat, realizandu-se o executie rapida prin reconstruirea dispozitivului.

9. Utilizarea rapida la insusirea fabricatiei unor piese neprevazute.

10. Punerea la dispozitie a unor dispozitive atunci cand cele caracteristice sunt deja stricate.

11. Prin montaj mai rapid punerea la dispozitie mai rapida fata de dispozitive speciale.

DEZAVAATAJE1. Pierderi de timp pentru montaj la reutilizare. Totusi la 9 a fost notat ca dezavantaj un posibil dezavantaj, avand in vedere costurile. Lipsa costului aferent materialului si a costurilor de uzinare, permit acest fenomen.

2. La un dispozitiv se foloseste un numar mic de module, pentru a mari precizia si rigiditatea.

3. La o exploatare in mediul coroziv exista pericolul scaderii preciziei.

Tab. 1 Problema utilizarii dispozitivelor din elemente modulate.

Problema Tehnologiei

AVANTAJE1. Utilizarea pe diferite masini-unelte.

2. Utilizarea la masini-unelte comandate in NC sau CNC cu sau fara palete.

3. Utilizarea in interiorul unui sistem de executie flexibil.

4. Ca grupe de dispozitive conceptive.

5. Pentru mai multe operatii consecutive simultane, de exemplu, un dispozitiv de gaurire poate fi utilizat si ca dispozitiv de frezat, rectificat sau asamblare.

6. Posibilitatea de combinare cu DIN sau norme uzinale precum si elemente modulate specifice.

7. Combinarea elementelor specifice, pentru operatii de strunjire.

8. Trecerea rapida la inlocuirea pieselor in procesul tehnologic.

9. Precizie mare si stabilitate.

DEZAVANTAJE1. Utilizarea pe diferite masini-unelte.

2. Utilizarea la masini-unelte comandate in NC sau CNC cu sau fara palete.

3. Utilizarea in interiorul unui sistem de executie flexibil.

4. Ca grupe de dispozitive conceptive.

Tab. 2 Problema tehnologiei-factor de utilizare a dispozitivelor modulate.Problema Costurilor

AVANTAJE

1. Reducerea cheltuielilor cu dispozitive.

2. Reducerea cheltuielilor pentru proiectarea dispozitivelor.

3. Reducerea cheltuielilor pentru executia dispozitivelor.

4. Reducerea cheltuielilor de manopera, de uzinare.

5. Reducerea cheltuielilor materiale.

6. Reducerea cheltuililor pentru standarde si norme uzinale

7. Economisirea capacitatii de executie in ateliere specifice pentru S.D.V.- uri.

8. Reducerea cheltuielilor de depozitare si intretinere.

9. Reducerea cheltuielilor de import.

10. Necesare redus de capital fata de specialitatile dispozitivelor.

DEZAVAATAJE1. Costuri mari de procurare a seturilor modulare

2. Depozit de piese tip modul costructiv si costuri pentru spatii de montaj.

3. Costuri mari pentru punerea la dispozitie la refolosirea fata de un dispozitiv special

4. Blocarea de capital daca modulele nu sunt realizate in intregime.

Tab. 3 Problema costurilor- factor de utilizare a dispozitivelor modulate.

1.4 Elemente constructive ale sistemelor de dispozitive modulate.

Un set de dispozitive modulate consta, in principiu din urmatoarele elemente constructive :1) Placi de baza drepte, rotunde, vincluri, mesesinus care se ataseaza altor elemente.2) Elemente de constructie ca, de exemplu corpi cu canale T , corpi intermediari, corpi inclinati, corpi distantieri, corpi suport, cale distantiere, care sunt necesare ca elemente intermediare pentru a nivela anumite inaltimi sau distante.3) Elemente de reazem ca, de exemplu: cepi reglabili cu cap sferic, cepi de sprijin striat, plan sferic,prisme, reazeme suplimentare reglabile, reazeme pentru gaurire, bolturi cilindrice, bolturi frezate etc. care servesc toate la orientarea pieselor.4) Elemente de fixare a piesei : prisma de fixare, cap de presiune, capd de prindere, suport de cama, brideU, plate, cu deget, cu cot, cu cama, elemente de fixare manual sau hidraulic.5) Elemte de reglaj al sculei si elemente de ghidare ale acesteia ca, de exemplu, elemente de pozitionare pentru reglarea frezei, resptectiv a burghiului. Elemente de ghidare ale sculei ca , de exemplu, port bucse pentru gaurire, balamale, dornuri de reglaj, elemente de blocare, cala de reglare, limitator de reglaj care permite limitarea deasupra piesei sau permite gaurirea piesei lateral.6) Elemente de asamblare , care servesc la asamblarea elementelor mentionate la puncteele anterioare: pene canal T, pene de ghidare, pene de fixare, pene de pozitionare, piulite crenelate, piulite cu guler rotitor, piulite normale, piulite cruce, rigla de asamblare, suruburi.Cu privire la elementele de assamblare trebuie facuta mentiunea ca exista deosebiri importante intre diferite sisteme de fixare si de montare a dispozitivului intrucat , elementele modulate se fixeaza intre ele fie prin intermediul unor combinatii de elemente de legatura si fixare, fie prin stifturi de pozitionare si fixare.Aceste elemente constructive disponibile in cadrul setului de constructie se completeaza deseori cu elemente constructive normate dupa DIN sau norme uzinale.

1.5 Tipuri de sisteme de dispozitive modulate.

Principal, se pot deosebi sisteme de dispozitive modulate, dupa modul de asamblare al elementelor constructive. Exista sisteme cu alezaj (tab.4, poz. 1-4) si sisteme cu canale T (tab.5, poz1-6).

1.5.1 Sistemul cu Alezaj

Legatura preponderenta a elementelor modulate se realizeaza prin stifturi pasuite si suruburi (tab.4, poz. 1-4 si fig.1 si fig. 2).

SISTEM MODULATSISTEM ALEZAJSISTEME CANALE "T"

SIMPLEIN CRUCE

Transmit forta (axa)YZXYZX

Directie forta

Forma

Directia fortei si forma

Tab. 6 Modul de transmitere al fortei la diferite sisteme de imbinare a elementelor modulate.

Dispunerea elementelor constructive. Principiul gaurilor la un element modulat.Elemente de legatura ale alezajelor.Nr. crt.Firma1234

FIRMABlumle KgDe-sta-CoVEBZoler & Co

CaracteristicasistemuluiBLUCOF.B.S.-M2

ReprezentantafirmeiO Kraft KgDe-sta-CoBeier & CoZoler & Co

SistemCaracteristiciSISTEM ALEZAJ

Transmitere fortaStifturiStifturiStifturiStifturi

Distanta intre gauri30, 40, 50503250

Diametrul gaurii 10 H7 12 H7 16 H7 12 H7 9 H7 20 H7

Placi de bazaRotundDreptunghiDreptunghiDreptunghi

Modul de baza390x450748x998640x1020380x520

AsamblareelementeM10, M12,M16M12M8M16

Toleranta laasamblare0,010,02-0,050,020,02

PozitionareelementeStifturipasuiteStifturipasuiteAlezaje H 13Stifturipasuite

Marime set2111

Tip setMicMicMareMijlociu

DocumentatieFaraFaraFaraFara

Tab. 3 Dispozitive modulate in sistem alezaj existente pe piata.

Nr. crt.Firma1234567

FirmaHalderMauserRomheld(CSI)VebWhartonI.M.P.

DenumireaSistemuluiV30V70VS5000-USP-WhartonSEM 64

Reprez.firmeiHalderHohn&KohlRomheld-Beien&CoLenze&Co-

SistemCaracteris.SISTEME MODULATE CU CANALE "T"

Transmit.forteiCanaleTCanaleTCanaleTCanaleTCanaleTCanaleTCanaleT

Distantaintre canale3070601002006048, 64,96507564

Dimens.Canale T8H714H714H720H724H7120.01510H714H716H715H7-

Placi debaza180x300370x630840x10801250x1600100x1200300x720 305297x576395x768672x1690360x360250x800140x128140x256204x380268x512

Modul debazaRotundDrept.RotundDrept.Dreptun-ghiularRotundDrept.Dreptun-ghiularDreptun-ghiularDreptun-ghiular

Asam.elemt.de bazaM6/M8M12/M16M12M16M12M8M12M167/16"1/2"9/16"M6M8

Tolerantala asamblare0,010,010,040,050,010,050,020,0080,02

Pozit.elem.de asezareCanale TPenePeneCanale TPeneCanale TPeneCanale TPeneCanale TPeneCanale TPene

Structura2111312

Tip setMareMareMicMareF.micF.micMare

Document.ProiectProiectFaraProiectProiectProiectProiect

Tab.4 Sisteme Modulate cu canale T existente pe piata.Aici placile de baza sunt mai stabile decat la placile cu nuturi in "T" si executia placilor de gaurire e mai simpla.La sistemul de alezaj transmiterea de putere se efectueaza ca la placa cu canale "T" in cruce(tab.6).In cadrul sistemului alezaj se pot deosebi 3 feluri :1) alezaje pasuite si filetate;2) alezaje pasuite;3) alezaje;Ultimul sistem fiind adecvat numai pentru construitrea de dispozitive pentru sudura si montaj (tab.5, poz.4) si este reprezentat ca unicat pe piata.

1.5.2 Sistemul cu Canale in "T"Sistemul cu canale in "T" , a carui executie se bazeaza pe forma constructiva a meselor diferitelor masini-unelte este tipul cel mai raspandit. Canalele "T" servesc la prelucrarea si poztionarea elementelor constructive ale setului. In functie de forma constructiva a canalelor "T" , simpla sau in cruce(tab.5, poz1-6 si fig.3), transmiterea fortei se face in directia celor 3 axe atat sub forma de contact fortat, cat si sub forma de contact pe profil (conctact de forma).

1.6 Exemple de dispozitive modulare existente pe piata.

1.6.1 Sistemul U.S.P. (U.R.S.S.)

Sistemul U.S.P. de dispozitive modulare a fost elaborat teoretic si introdus in practica de catre inginerii V.Ponomarev si V.Kuznetov in anul 1974.In anul 1958 s-a creat la Moscova o intreprindere specializata in producere de elemente modulare pentru dispozitive. Ulterior, aceasta intreprindere si-a creat filiale in alte orase, cum ar fi : Novosibirsk, Minsk, Leningrad, Kharcov, Sverdlosk, integrand ideea de mode3rnizare a dispozitivelor in peste 1800 de uzine din diferite sectoare ale constructiei de masini.In acest sistem o garnitura se compune din sase grupe in care sunt incluse 176 de tipuri de lemente si subansambluri si 1661 de tipodimensiuni astfel:

1) Piese de baza11 tipuri106 tipodimensiuni

2) Piese intermediare63 tipuri677 tipodimensiuni

3) Elemente de asezare25 tipuri270 tipodimensiuni

4) Elemente de fixare si reazeme31 tipuri363 tipodimensiuni

5) Diferite piese27 tipuri198 tipodimensiuni

6) Subansambluri19 tipuri47 tipodimensiuni

Particularitatea constructiei placilor de baza si subansamblurilor este existenta unor canale "T" pentru asamblare si fixare si a unor santuri pentru introducerea penelor pe fata inferioara. Elementele care se asambleaza sunt tolerate astfel incat sa formeze ajustaje alunecatoare. Piesele de baza sunt formate din placi, coltare, inele corpuri etc. (fig 1.5.9). Asamblarea elementelor si subansamblurilor pe placile de baza se realizeaza cu ajutorul unor pene speciale introduse si fixate in canalele "T".Ajustajul corespunzator se asigura prin prelucrarea precisa si ingrijita a suprafetelor de contact. In locurile de intersectie a canalelor "T" se executa gauri filetate (M12x1,6) necesare pentru suruburilede fixare. Pe fetele laterale ale placilor se executa santuri necesare la asezarea bridelor, pentru fixarea dispozitivului pe masa masinii-unelte.Fata interioara a placilor poseda 2 santuri pentru introducerea penelor de orientare fata de canalele "T" de pe fata mesei masinii.Placile mici servesc la asamblarea dispozitivelor pentru frezare, burghiere, rectificare in vederea prelucrarii pieselor mici de aparate. Placile dreptunghiulare se includ in ansambluri pentru prelucrarea unor piese de dimensiuni mijlocii si mari. Coltarele mici compun ansambluri pentru burghiere, frezare etc. pentru piese mici si mijlocii. Cele mai mari sunt rigidizate prin nervuri iar pe suprafete se dispun de canale "T". Placile circulare se folosesc ca piese de baza ca si cele dreptunghiulare si patrate.Pe suprafata lor sunt executate canale "T" dispuse la 90 sau radial. Central sunt executate gauri cu diametrul de 25-35 si 45 mm. Grosimea acestor placi este de 25-50 mm. Caracteristicile lor sunt : diametrul exterior, dispunerea canalelor, grosimea. Codificat DA/360 * 60 * 40. Inelele de bazare (fig1.5.9, poz.5) sunt folosite ca elemente de asezare pentru diferite dispozitive la operatii foarte variate : control, sudura, asamblare. Inelele au trasate gradatii pe circumferinta lor, in scopul usurarii asezarii elementelor sub anumite unghiuri. Sectiunea transversala a inelelor este constanta(45*60) pentru toate tipodimensiunile, asigurandu-se astfel rigiditate si rezistenta suficienta.Elementele de conducere cu fixare si strangere constituie cea mai numeroasa si variata grupa . Suprafetele de lucru si alezajele acestor elemente sunt executate cu grija deosebita pentru ca ele sa poata executa asamblari in clasa a-6-a si a-7-a de precizie. Suprafetele sunt calite si rectificate. Placutele cu dimensiuni variate putand asigura exigentele de precizie a marii majoritati a uzinelor. Reazamele constituie o subgrupa numeroasa fiind esxecutata intr-o gama mare de dimensiuni.

1.6.2 Sistemul V/O Stankoimport

Dispozitivele din elemente modulate furnizate de firma V/O Stan-Koimport sunt realizate integral , ceea ce spune ca elementele lor toate reciclabile , putand trece in asamblare, utilizare, la dezasamblare, la stocare si din nou la asamblare.Folosirea acestor elemente modulate reduce durata de pregatire a fabricatiei de 2,5 5 ori si durata de utilizare a montajului de 25- 30 de ori.Dispozitivele construite cu elemente modulate ale firmei nu necesita nici un fel de prelucrari complementare, intr-o utilizare normala elementele setului au o durata de utilizare de peste 15 ani.Astazi sistemul cuprinde 537 de tipuri si 2936 de elemente de baza.Eficienta anuala a bazei de montaj din Moscova pentru dispozitive modulate este relevata de cele aproximativ 205.000 de dispozitive puse la dispozitie prin cele 150 de filiale ale sale in peste 100 de intreprinderi din tara.Ea este deja integrata intr-o productie de 1,4 milioane de combinatii de dispozitive modulare care se traduc printr-o economie de cateva zeci de milioane de euro.Interesant de remarcat ca baza din moscova pune la dispozitia beneficiarului sau cumparatorilor mini-seturi la comanda, evitandu-se astfel blocajul de capital. Astfel, pentru asamblarea a 1000 de dispozitive pe an o intreprindere are nevoie in medie de 4500-5000 de elemente modulate. Pentru montaj si magazie este necesara o masa cu doua posturi de lucru.

1.6.3 Sistemul SEM 64 Romania

Sistemul SEM 64 a fost proiectat de Institutul Politehnic Bucuresti Facultatea T.C.M. si este executat si comercializa de I.M. Plopeni - F.D.S.M. Baicoi.Caracteristicile tehnice principale sunt prezentate in continuare.

Variante

NormalaMijlocieRedusa

Greutate set : (daN)55002000750

Nr. de elemente din componenta variantei1750064002300

Modulul de baza (mm)64

Canale de ghidare14 (h6)

Nr de dispozitive diferite posibil de realizat simultan505050

Marimea piesei de prelucrat (mm)L = 600l = 300h = 300

Precizii obtinute50

Precizii obtinuteClasa 7

Timpi de montaj (ore)6

Tab. 7 Caracteristici tehnice principale ale setului SEM- 64 DISROM.

1.6.4 Sistem modulat NORLEM Franta

Sistemul modulat NORLEM este constituit din elemente modulate standar, reutilizabile, care se pozitioneaza pe o placa de baza prevazuta cu alezaje pasuite dupa trei directii (A).Acest sistem permite realizarea de montaje pentru prelucrare pe masini verticale sau orizontale pentru piese mici , intr-un timprecord cu o mare capacitate de fixare. Acest sistem este format din module (kits) pentru diverse aplicatii in cutii (cofraje) din lemn. Toate elementele sistemului sunt grupate intr-o biblioteca internationala compatibila cu DMT, AutoCAD, CAD KEY, MICROCADS. Aceasta biblioteca permite realizarea de montaje direct pe ecran.Acest sistem este comercializat de firma UGAP Franta in trei variante constructive: Set modulat nr. 2.000.006.164 continand 164 de module. Fixarea si centrarea pe placa de baza se realizeaza prin stifturi cu diametrul de 12 mm si suruburi M6, cu alezaje pasuite la p=25 mm. Se poate utiliza pe masini verticale de capacitate mica. Set modulat cu numarul nr. 2.000.006.185 continand 185 module. Fixarea si centrarea pe placa de baza se realizeaza prin stifturi cu diametrul de 12 mm si suruburi M6, cu alezaje pasuite la p=25 mm. Se poate utiliza pe masini orizontale de capacitate mica. Set modulat nr. 2.000.010.164 continand 164 module. Fixarea si centrarea pe placa de baza se realizeaza prin stifturi cu diametrul de 18 mm si suruburi MIO cu alezaje pasuite la p=40 mm. Se poate utiliza pe masini de prelucrat la capacitate medie.

1.6.5 Sistem modulat POLISOK Franta

Sistemul modulat POLISOK (B) este constituit dintr-o gama completa de elemente modulate standard reutilizabile. Ele pot intra intr-o gama larda de combinatii putandu-se obtine dispozitive foarte variate.Aceste elemente modulate modulate permit realizarea simultana de montaje pe puncte de sprijin, pe pioni centrali, pe plane inclinate. Este comercializat in 2 game: Serie 30 pentru fixarea de piese de dimensiuni mici, avand in componenta 214 elemente. Serie 60 pentru fixarea de dimensiuni medii si mari, avand in componenta 256 de elemente.

Toate elementele setului sunt grupate intr-o biblioteca in format electronic compatibil cu DMT, GMP 2D, AutoCAD.

1.6.6 Sistem modulat WDS WHARTON Marea Britanie

Sistemul modulat de prindere Wharton se remaca prin : Refolosirea elementelor standardizate Proiectare speciala, ca si precizia de fabricare, permit asamblarea si reasamblarea dispozitivelor, in functie de variatia dimensionala si geometrica a pieselor, mult mai rapid si ieftin decat a celor clasice. Precizie In esenta sistemul consta intr-o placa de baza (cu 1, 2 sau mai multe fete active)superfinisata si care dispune de o retea longitudinala / transversala de canale T , care permit asamblarea unei varietati de combinatii de elemente pe toate cele trei axe (x, y, z), cu o precizie dimensionala de pana la zece microni. Aceasta caracteristica permite pozitionarea de piese cu geometrie complexa cu aceeasi precizie. Rigiditate Este asigurata cu diverse elemente si dispozitive de strangere. Acestea permit un acces usor si rapid al sculei aschietoare. Fiabilitate Sistemele WDS Wharton livrate acum 30 de ani sunt inca in stare de functionare la diversi clienti.Ideal pentru sectiile de prototipuri, compartimente de dezvoltare, pentru productia de serie mica si mijlocie, cat mai ales pentru punerea in valoare a utlilajelor CNC si in special a centrelor de prelucrare orizontale, sistemul WDS Wharton este disponibil in 3 variante constructive: Mica Modul 40 mm, cu filete M8 - M10; Medie Modul 50 mm, cu fielete M12; Mare Modul 75 mm , cu filete M16;

Principalele domenii de utilizare ale sistemului WDS Wharton sunt industria aero-spatiala, industria de autovehicule, industria energetica s.a. intre firmele care utilizeaza curent acest sistem mentionam: Ford Motors, General Electric, Lockhead Aviation, McDonnel-Douglas Aircraft,Boeing, Sikorski Helicopters, Westinghouse (U.S.A.), M.T.U. , M.A.N. , Siemens AG, Daimler Benz

2.1 Fundamentele teoretice necesare realizarii aplicatiei

Proiecarea unui dispozitiv utiliznd metoda SEFA-DISROM, se poate finaliza prin completarea unor fie paaport SEFA, avnd ca scop determinarea n fnal a schemei de orientare i fixare optime (SOF-O), pe baza creia se poate realiza montajul dispozitivului din elemente modulate.Completarea acestor fie SEFA de proiectare se poate face sub asistena calculatorului, n regim conversaional, dar necesit consultarea din partea utilizatorului a surselor bibliograflce [ ], [ ].Realizarea fielor SEFA presupune parcurgerea urmtoarelor activiti, precizate pe fiele paaport cu A0lA09, dup cum urmeaz: A0l - Schia operaiei pentru care se proiecteaz dispozitivul - presupune o schi a piesei, diferit de cea din planul de operaii, pe care se trec informaii legate de: suprafaa de prelucrat, cu precizarea formei, dimensiunii, poziiei relative fa de aceste suprafee de pe pies, rugozitate; tipul sculei achietoare.A02 - Evidenierea condiiilor tehnice prescrise piesei - presupune stabilirea condiiilor (cotelor) liniare sau unghiulare care determin forma i dimensiunea suprafeei de prelucrat, poziia relativ ntre suprafeele de prelucrat, poziia relativ ntre suprafeele de prelucrat i alte suprafee de pe pies,A03 - Selectarea condiiilor - presupune stabilirea din cadrul tuturor condiiilor impuse piesei, a condiiilor determinante (C.D.), adic a condiiilor (cotelor) care exprim cu certitudine o poziie relativ ntre suprafaa de prelucrat i alte suprafee de pe pies. A04 - Geometrizarea condiiilor determinante - presupune transcrierea geometric a condiiilor determinante, ca condiii de legtur ntre elemente geometrice de tip punct, dreapt sau plan.A05 - Selectarea extremelor, obinerea extremelor dependente - const n clasareaextremelor n extreme directoare, legate strict de suprafaa de prelucrat, deci de scula achietoare, i extreme dependente, legate de elementele geometrice fa de care este determinat poziia suprafeei de prelucrat prin condiiile determinanteA06 - Explicitarea extremelor dependente implicite, dependente presupuse, explicitarea tuturor extremelor dependente care apar sub form implicit.A07 - Ordonarea extremelor dependente explicite, presupune o clasificare a extremelor dependente implicite n ftmcie de numrul gradelor de libertate preluate piesei, respectiv de frecvena de apariie a acestora.A08 - Simbolizarea informaional a extremelor dependente ordonate - se realizeaz folosind simboluri informaionale pentru diferite elemente de orientare, n funcie de natura geometric i tehnologic a bazelor de orientare.A09 - Combinarea simbolurilor - duce la obinerea schemelor de orientare tehnic-posibile (SO-TP), cu observaia c o schem de orientare tehnic posibil preia piesei un numr de grade de libertate egal cu numrul condiiilor care determin poziia suprafeei de prelucrat n sistemul bazelor de cotare. n continuare se completeaz fiele SEFA, pe care se stabilete n final schema de orientare optim (SO-O). Acest lucru presupune parcurgerea urmtoarelor activiti: Determinarea eronlor de onentare admisibile; Determinarea erorilor de orientare reale (caracteristice); Selectarea SO-TP, obinerea SO-TA; Calculul forei de fixare, stabilirea SOF-O.n continuare se va face o prezentare n detaliu a activitilor A0l - A09, aceasta reprezentnd de fapt o adaptare a variantei moderne de proiectare a dispozitivelor de prelucrare pe maini unelte, SEFA - DISROM, pentru cazul de proiectare a dispozitivelor din elemente modulate ataate setului SEM - 64. Proiectarea schemelor de orientare tehnic - posibile ( SOF - TP )Analiza orientrii semifabricatelor n dispozitive a scos n eviden faptul c aceeai baz poate fi orientat n diferite moduri, folosindu-se diferite elemente de orientare.De aici rezult ideea unei multitudini de variante tehnic posibile pentru o tem dat, din care proiectantul va reine una singur : varianta optim.AOl. Ridicarea schiei operaieAceast schi, spre deosebire de schia din planul de operaii, este o schi de lucru pe care se trec mai multe elemente necesare stabilirii schemei de oirentare optime.Schia operaiei trebuie s cuprind un numr sufcient de vederi i seciuni din care s rezulte suprafeele ce se prelucreaz i celelalte suprafee ale piesei, ndeosebi cele prelucrate anterior. n prima vedere sau seciune trebuie s se reprezinte semifabricatul n poziie normal de lucru pe maina unealt.Pe aceast schi se vor reprezenta succesiv urmtoarele elemente :- se evidenieaz, prin ngroare sau cu alt culoare, suprafaa sau suprafeele care se prelucreaz la operaia pentru care se proiecteaz dispozitivul ;- se reprezint poziia centrului de greutate al piesei, determinat geometric sau rezultat n urma calculului, precum i greutatea piesei ca vector, pentru a putea stabili n ce msur semifabricatul rmne n echilibru pe reazeme ;- se reprezint cotele de gabarit ale piesei n stadiul n care se gsete semifabricatul n cadrul operaiei n cauz ;- se reprezint cotele de poziie relativ ntre suprafeele ce se prelucreaz i restul suprafeelor n ordinea:- fa de suprafeele prelucrate anterior- fa de suprafeele neprelucrate- se reprezint cotele dimensionale i de poziie relativ ale suprafeei (suprafeelor) care se prelucreaz la operaia respectiv;- se evidenieaz condiiile de form i de poziie relativ ale suprafeei de prelucrat;- se reprezint semnele de prelucrare n ordinea:- pe suprafeele prelucrate anterior- pe suprafeele neprelucrate- se reprezint schematic sculele n dreptul suprafeelor care se prelucreaz, marcndu-se prin simboluri micrile sculelor i ale piesei, folosind n acest scop axele de simetrie n lungul sau n jurul crora are loc miscarea;- se reprezint prin simboluri forele i momentele de achiere pentru faza de prelucrare considerat;- se numeroteaz toate suprafeele piesei, vizibil, ntr-un mod care s permit identificarea uoar a orcrei suprafee;A02. Evidenierea condiiilor tehnice prescrise piesei la operaia consideratn general orice pies este proiectat pentru un scop anume, determinat de rolul funcional al acesteia din ansamblul dtn care face parte. Potrivit acestui rol proiectantul a indicat pe desenul de execuie al piesei, materialul, dimensiunile, precizia dimensional, de form, de poziie relativ i rugozitatea suprefeelor.n conformitate cu desenul de execuie al piesei, pentru operaia pentru care se execut dispozitivul, se vor evidenia toate condiiile piesei necesar a fi respectate n cadrul operaiei pentru care se execut dispozitivul. Acest lucru presupune:- stabilirea cotelor i toleranelor suprafeelor care se genereaz n cadrul operaiei ct i a poziiei reciproce a acestor suprafee;- stabilirea cotelor i toleranelor pentru condiiile de poziie relativ ntre suprafeele ce se genereaz i restul suprafeelor asfel:- ntre suprafeele ce se genereaz i cele prelucrate anterior;- ntre suprafeele ce se prelucreaz i cele care nu vor suferi transformri;Toate aceste informaii se trec n tabelul 2.1.1, cu meniunea c n rubrica "de unde rezult" se trece fie opiunea "desen", dac condiiile necesar a fi respectate apar n mod explicit pe desen, fie opiunea "subneles", pentru condiiile necesar a f respectate care nu apar n mod explicit pe desen.De asemenea n rubrica "descrierea condiiei" aceasta se exprim clar prin cuvinte, fr posibilitatea de interpretri diferite. Necesitatea indicrii corecte a condiiilor este reclamat de faptul c, neluarea n considerare a unora, are ca urmare n etapele urmtoare, limitarea schemelor de orientare i n consecin, posibilitatea pierderii soluiei optime.Tab. 2.1.1.Nr.condiiei

Descrierea condiiei(n clar tehnologic)

De unde rezult

C1

C2

::

:

Cn

A03. Selectarea condiiilor - obinerea condiiilor determinante (CD)Dintre toate condiiile (cote) evideniate la punctul precedent, trebuie s se rein pentru analiz, numai acele condiii care definesc poziia reciproc a suprafeei de prelucrat n raport cu celelalte suprafee prelucrate (neprelucrate) anterior. Astfel se definesc:a. CONDIII DIMENSIONALE (Di) - se refer la dimensiunile i forma unor scule achietoare, i nu sunt legate de procesul de orientare.b. CONDITII DE POZIIE (PR) se la poziionarea suprafeelor de prelucrat n raport cu alte suprafee. n cadrul lor se defnesc :b.l Condiii de POZIIE RELATV PRIN CONSTRUCIE (PRC) serefer la construcia dispozitivului;b.2 Condiii deRELATIV PRIN ORIENTARE (PRO) se refer la condiii legate de procesul de orientare. n cadrul lor se definesc:b.2.1. Condiii DETERMINANTE (CD) - se refer la condiii care determin cu certitune o poziie reciproc a suprafeei de prelucrat n raport cu alte suprafee de pe pies;b.2.2. Condiii ECHIVALENTE (CE) - se refer la condiii care determin sub alt formulare aceeai poziie reciproc ca i condiiile determinante, reducndu-se astfel cu acestea;b.2.3. Condiii INCOMPATIBILE (CI) - sunt condiiile care se exclud reciproc cu condiiile determinante;n cadrul acestei etape se selecteaz condiiile determinante n conformitate cu cele artate mai sus.Selectarea se poate face ntr-un tabel cu cel prezentat n continuare :

Condiia

Condiii dimensionale

Condiii de poziie reciproc PR

Poziie relativ prin construcie

Poziie relativ prin orientare PRO

Determinante

Echivalente

Incompatibile

di

PRC

CD

CE

CI

C1

C2

:

:

Cn

A04, Geometrizarea conditiilor determinante - stabilirea extremelor condiiilorn cazul cel mai general generarea unor suprafee plane, cilindrice, conice, etc. poate fi considerat ca avnd loc prin deplasarea unei curbe generatoare, n lungul unei curbe directoare, implicnd asfel necesitatea unei micri relative ntre cele dou curbe. Generarea suprafeelor, din punct de vedere al geometrizrii condiiilor determinante, este legat de anumite elemente geometrice (puncte sau drepte) coninute n planul director sau generator.Elementele geometrice legate prin condiii poart denumirea de EXTREMELE condiiei i pot fi din punct de vedere geometric puncte, drepte, suprafee.Din punct de vedere al posibilitilor de legare, se disting ase cazuri, prezentate n tabelul 2.1.2.

Tab 3.1.2Speacondiiei

Extreme legate prin condiii

Spea condiiei

Extreme

Extreme

1.

Punct

Punct

P-P

2.

Punct

Dreapt

P-D

3.

Punct

Suprafa

P-A

4.

Dreapt

Dreapt

D-D

5.

Dreapt

Suprafa

D-A

6.

Suprafa

Suprafa

A-A

n cadrul acestei etape se preiau condiiile determinante n clar tehnologic, se determin numrul de ordine al suprafeelor care concur la realizarea condiiilor i se trec n tabelul 2.1.3

Tab. 2.1.3.Condiia

Extrem

Condiia de legtur

Extrem

Cl

C2

::

Cn

A05. Selectarea extremelor - obinerea extremelor dependenteConsidernd dispozitivul ca o parte a sistemului tehnologic i innd seama de definiia procesului de orientare se constat c n acest sistem, exist un element de referin, scula achietoare, deoarece n raport cu traiectoria tiului principal al acesteia se realizeaz orientarea suprafeei de generat.Suprafaa de generat sau elementele geometrice ale acesteia este raportat la elementele geometrice ale sculei (traiectorii, axe, puncte) dar i la alte suprafee de pe pies prin condiiile determinante de poziie reciproc. Rezult c extremele condiiilor sunt raportate la aceeai baz de referin, adic, scula achietoare.O condiie de poziie reciproc ce trebuie respectat n procesul de orientare este o legtur ntre dou extreme ale condiiei, dintre care unul se afl cuprins ntre elementele geometrice ale suprafeei ce se generereaz, suprafaa ce este legat direct de elementele geometice ale sculei. Se definesc astfel dou tipuri de extreme, aflate ntr-o relaie de condiionare:a. Extrem DIRECTOR (independent, de referin ) - legat de suprafaa ce se genereaz deci de scula achietoare; b. Extrem DEPENDENT - legat prin condiia determinant de extremul director;Avnd cele dou tipuri de extreme, se verific care din cele dou extreme ale condiiei este dependent i care director, observaiile trecndu-se n tabelul 2.1.4

Tab. 2.1.4.Condiia

ExtremDIRECTOR

Condiia de legtur

Extrem DEPENDENT

C 1

C 2

::

C n

A06. Explicitarea extremelor dependente impliciteExtremele dependente pot fi exprimate sub form explicit atunci cnd pentru exprimarea extremului nu se apeleaz la alte extreme dependente i sub form implicit, atunci cnd pentru exprimarea extremului se apeleaz la alte extreme dependente.n tabelul 2.1.5. se prezint schema general de explicitare a extremelor, n funcie de cazurile de determinare geometric a acestora, iar n tabelul 2.1.6. pentru cazurile cel mai frecvent ntlnite, pentru suprafeele implicite plane sunt prezentate mai amnunit posibilitile de explicitare n acest caz.Tab. 2.1.5ElementimplicitTipElement geometric de determinare

Amplasarea n spaiu a elem. geom. de determinare funcie de planul implicit

Elemente geometrice explicite pe pies

S

U

P

R

A

F

A

P

L

A

N

3puncte- Cuprinse n plan- 2 n plan i 1 n exterior- 1 n plan si 2 exterioare- Exterioare planului

3 puncte convenabile de pe pies *

1dreapt

+

1punct- Cuprinse n plan

- 1 ax ** + 1 punct- 1 muchie + 1 punct

- Dreapta n plan i punctul exterior

- 1 ax ** + 1 punct- 1 muchie + 1 punct

- Dreapta intersecteaz planul i punctul exterior

- 1 ax ** + 1 punct- 1 muchie + 1 punct

- Dreapta paralel cu planul i punctul n plan

- 1 ax ** + 1 punct- 1 muchie + 1 punct

- Dreapta paralel cu planul i punctul n exterior

- 1 ax ** + 1 punct- 1 muchie + 1 punct

- Dreapta intersecteaz planul i punctul n plan

- 1 ax ** + 1 punct- 1 muchie + 1 punct

2drepteconcurente

- In plan

- 2 axe- 1 ax + 1 muchie- 2 muchii

- Una n plan i una taie planul

- 2 axe- 1 ax + 1 muchie- 2 muchii

- Ambele taie planul

- 2 axe- 1 ax + 1 muchie- 2 muchii

- Paralele cu planul

- 2 axe- 1 ax + 1 muchie- 2 muchii

2drepteparalele

- n plan

- 2axe- 1 ax + 1 muchie- 2 muchii

- Una n plan i una exterioar planului

- 2 axe- 1 ax + 1 muchie- 2 muchii

- Exterioare planului

- 2 axe- 1 ax + 1 muchie- 2 muchii

Tipul extremuluiForma implicit

Forma explicit

PUNCT

- Centru de simetrie- Centrul unei seciuni

- Centrul sferei- Vrful conului

DREAPT

- Axa de simetrie- Linia centrelor unui alezaj

- Axa unei suprafee de rotaie

PLAN

- Plan tangent- Plan diametral- Plan de simetrie nelegat de alte suprafee- Fee reale de pe pies

- Plan ce conine o suprafa real a piesei- Plan de simetrie legat i de alte suprafee reale de pe pies

Pentru explicitarea extremelor dependente implicite se parcurg pe rnd urmtoarele etape :- se preiau extremele dependente de la punctul anterior i se trec ntr-un tabel de forma tabelului 2.1.7. Pentru explicitarea extremelor se folosesc tabelele 2.1.5 i 2.1.6. n cazurile mai complicate cnd explicitarea nu se poate realiza din prima ncercare se trece de la forma implicit complicat la o form implicit mai simpl (parial implicit) i apoi la forma explicit. Pentru explicitare, ca indicaie general, se prefer:

- axele paralele cuprinse n plan;- axele paralele cuprinse una n plan i una exterioar;- axele paralele exterioare planului;- axe concurente n plan;- axe concurente paralele cu planul;- plan paralel;- o ax i un punct.Rezultatele se trec n tabelul 2.1.7.

Tab. 2.1.7

Condiia determinant

Extrem dependent(form iniial)

Extrem dependent(form final)

C1

C2

::

Cn

Observaie : Semnificaia notaiilor folosite n tabelul 2,1,5* - Acele puncte care ndeplinesc una sau mai multe din urmtoarele condiii :- s fie pe o suprafa prelucrat anterior- s poat fi determinat clar, ca poziie, prin cote i tolerane- s permit accesul uor al unui viitor element de orientare al dispozitivului- s fie astfel ales nct fora de greutate s creeze o reaciune pozitiv pe elementul de orientare** - Prin ax ngelegem o ax a unei suprafee de revoluieA07. Ordonarea extremelor dependente expliciteOrientarea unei piese n raport cu un element referi (traiectoria tiului principal al sculei) se poate realiza prin legarea unora (orientarea simplifcat) sau mai multor grade de libertate (orientare complect).Numrul gradelor de libertate este impus de condiiile determinate. n concluzie, pe primul plan trebuie s stea condiia impus i apoi gradul de libertate. Numai n acest mod se pot stabilii corect situaiile care reclam o orientare complect sau simplificat i se pot evita situaiile de legare a unui numr mai mare sau mai mic de grade de libertate dect cel necesar.Remarcnd faptul c ntotdeauna un extrem al condiiei, i anume, cel director, legat de scula achietoare, este materializat prin nsi scula achietoare, rezult faptul c satisfacerea unei condiii determinante se va reduce la materializarea extremului dependent al condiiei respective. Materializarea extremelor, care pot fi puncte, drepte sau suprafee, se realizeaz prin simbolizare pe schemele de orientare.Cum ns pentru o anumit prelucrare exist mai multe condiii determinante i deci mai multe extreme dependente, apare necesitatea stabilirii unei ordini de materializare (simbolizare) a extremelor dependente explicite.Astfel pentru stabilirea ordinii de materializare a extremelor se parcurg pe rnd urmatoarele etape:- se preiau extremele de la punctul anterior i se verifc dac exist sau nu extreme dependente explicite care se repet;- n cazul n care se gsesc extreme dependente explicite care se repet se face o ordonare a lor, ncepnd cu extremul dependent cu frecven maxim de apariie i continund cu celelalte extreme n ordinea descresctoare a frecvenei. Justificare acestei ordini este n legtura cu necesitatea de a satisface ct mai multe condiii pe unul i acelai extrem, ceea ce va duce la obinerea unui numr minim necesar i suficient de elemente de dispozitiv cu avantaje tehnico - economice evidente.- n cazul n care nu se gsete un extrem cu pondere de frecven n raport cu celelalte, se ia pe rnd fiecare element specific singular, i innd de natura lri (se determin cte grade de libertate ale piesei le va putea prelua), se va face o ordonare a extremelor implicnd criteriul numrului maxirn de grade de libertate.n continuare, n tabelul 2.1.8., sunt prezentate, pentru cazurile cele mai frecvente, numrul maxim de grade de libertate ce pot fi preluate pe diferite tipuri de suprafee.Tab. 2.1.8.Forma geometric a suprafeei

Mrimea relativ

Grade de libertate maxime

PLAN

Intinsngust i lungngust i scurt

321

CILTNDRIC

LungScurt

42

CONIC

LungScurt

53

SFERIC

3

CANELAT

Cilindric lungCilindric scurtConic lungConic scurt

5364

FILETAT

Cilindric lungCilindric scurt

42

Rezultatele se trec n tabelul 2.1.9Tab.2.1.9.Ordinea

Extrem

Criteriul de ordonare

Obs.

Nr. grade de libertate

Frecvena de apariie

I

II

::

n

A08. Simbolizarea materializrii extremelor dependente ordonate

n cadrul acestui punct, folosind simbolizarea informaional i innd cont de felul extremului dependent ce urmeaz a fi materializat, se indic pe schia piesei variantele posibile pentru fiecare extrem dependent n parte, fecare simbol fiind nsoit de o cifr de ordine.Pentru a realiza corect variantele de simbolizare a materializrii extremelor dependente, se parcurg pe rnd urmtoarele etape:- se preiau extremele dependente explicite i ordonate de punctul anterior i se determin natura geometric a extremului respectiv, punct, dreapt sau plan;- se asociaz extremelor simbolurile corespunztoare;- se asociaz fiecrui simbol un numr de ordine;- simbolurile vor fi trecute pe schia operaiei pe suprafeele care se vor folosi la contactul cu viitoarele elemente de dispozitiv. La trecerea simbolurilor pe schi, se va verifica numrul gradelor de libertate, ca i natura acestor grade, preluate la simbolizarea fiecrui extrem .OBSERVAIE: Toate extremele dependente simbolizate, leag grade de libertate, folosind pentru orientarea piesei n dispozitiv suprafeele principale, adic acele suprafee care sunt legate prin condiii determinante de suprafeele ce se genereaz. Simbolurile folosite n acest caz vor avea punctul (punctele) complect negrit, indicnd prin aceasta realizarea unei asa numite ""orientri principale"". Mai pot apare ns i alte dou cazuri de orientare i anume: a) Orientarea AUXILIAR - folosete acele suprafee care NU sunt legate prin condiii determinante de suprafeele ce se genereaz. Simbolurile folosite acestei orientri sunt aceleai ca i n cazul orientrii principale cu deosebirea c punctul reprezint un cerc al crui mijloc nu este negrit.b) Orientarea SUPLIMENTAR - folosete suprafeele care NU particip n procesul de orientare al piesei, elementele de dispozitiv preconizate a fi folosite pe aceste suprafee au rolul de a mri rigiditatea piesei, de a contribui la stabilitatea piesei n timpul prelucrri, de a micora forele de strngere.

A09. Combinarea simbolurilor. Determinarea numrului de scheme de orientare tehnic - posibile (SO - TP)n cadrul acestui punct, ntr-un tabel centralizator, se trec numerele de ordine, preluate de la punctul anterior, ale simbolurilor, grupate pe tipuri de determinri i extreme, i se procedeaz la combinarea simbolurilor astfel n una i aceeai schem de orientare nu poate fi simbolizat dect o singur dat fiecare extrem dependent, ndeplinindu-se asfel numrul de grade de libertate preluate.Combinarea simbolurilor se poate realiza ntr-un tabel de forma tabelului 2.1.10.

Tab. 2.1.10Nr.SO-TP

EXTREMIEXTREMII

EXTREMIII

Structura

Simbol(1)(2).....(p)(r)(r+1)......(r+q)(s)(s+1).......(s+w)

1

2

3

::

n

La atribuirea numerelor de ordine simbolurilor este bine s se respecte condiiile:r = p + 1; s = r + q + 1

AplicatieRealizarea reperului Port-perie M3 - 1000

3.1 Analiza constructiv-dimensionala a piese si stabilirea datelor initiale necesare declansarii procesului de proiectare.

3.1.1 Analiza formei pieseiFCG

Familia 83Carcase

3.1.2 Analiza dimensionalaH[mm]l[mm]L[mm]Spatiu gabarit[mm3]a1

971622353692790 mm3

3.1.3 Analiza materialului pieseia>PmaxFmaxRmax = 240N/mm2;HB= 75

3.1.4 Analiza greutatii pieseiG=4.107 kg; =8500kg/m3Vol=0.00048318 m3J=Are plan de simetriexCG=73.04 mmyCG=0 mmzCG=29.7 mm

3.1.5 Precizarea suprafetelor ce urmeaza a fi generate

Sup.Caracteristicile explicite ale suprafetelor de generat

FormaPreciziaformeiDimens.[mm2]Preciziadimens.PozitiarelativaPreciziapoz. rel.RaPres.spec.

APlana 0.297x400.1900.0525-

Bplana 0.297x400.1900.0525-

3.22 Date initiale privind caracteristicile fabricatiei in care se va incadra dispozitivul.3.2.1 Date privind volumul de productie.Nij=36.7

3.2.2 Date privind caracterul productiei.Puc=1 luna3.2.3 Date privind constanta fabricatiei.m = 1k = 3.2.4 Precizarea tipului de dispozitiv ce se proiecteaza.Alegerea dispozitivului de tip D.E.M.3.23 Date initiale tehnologice referitoare la operatia pentru care se proiecteaza dispozitivul.3.3.1 Date privind natura operatiei.Operatia : Frezare3.3.2 Date privind regimul de aschiere.kFxkFykFzkMxkMykMzObs

81.53 N130.45 N65.23 Ns =0.025 mm/dintev = 188.5 m/minn = 600 rot/minFz = 163 NMz = 8150 N*mm

FV=FXFH=FZFtr=FY

3.3.3 Date privind masina-unealta.

TipM-UMasina de frezat universalaCaracteristici

ConstructiveFunctionale

Cod : F.U. 36x160L = 300 mml = 1100 mmH = 500 mmsr = 0.026 mm/rotn = 600 rot/mint = 1 min

3.3.4 Date privind scula aschietoare.Freza frontala de tip B 100x75 I SPUN 12.03.08 conform STAS 9211/2-86/K20 cu D = 100 mm.z = 6 dintiCodCaracteristica dispozitivului in legatura cu timpul de baza:tbValoarea cu care se afecteaza tb datorita dispozitivului:td

1Dispozitivul nu influenteaza timpul de baza0

CodCaracteristica dispozitivului in legatura cu timpul auxiliar (tda):Valoarea din timpul auxiliar total afectata activitatilor legate de dispozitiv (tda):

2.1Dispozitivde orientare si fixare :-piesa se aseaza si se scoate manual din dispozitiv0.58

2.2Dispozitiv de orientare si fixare :-piesa se aseaza si se scoate manual din dispozitiv, strangerea se face cu un mecanism cu cama0.41

2.3Dispozitiv de orientare si fixare :-piesa se aseaza si se scoate manual din dispozitiv, strangerea se face cu un sistem hidraulic0.28

CodCaracteristica dispozitivului in legatura cu timpul pentru odihna si necesitati (tdon):Valoarea din timpul pentru odihna si necesitati firesti afectata activitatilor legate de dispozitiv (tdon):

3.1Dispozitiv cu actionare manuala0.03

3.2Dispozitiv cu actionare hidraulica:0.04

CodCaracteristica dispozitivului in legatura cu timpul de deservire tehnica (tddt):Valoarea din timpul de deservire tehnica afectata activitatilor legate de dispozitiv (tddt):

4.1Dispozitivul nu necesita reglare0

4.2Dispozitivul necesita reglare0.02

4.2Dispozitivul necesita reglareq wiwtemului hidraulic0.021

CodCaracteristica dispozitivului in legatura cu timpul de deservire organizatorica (tddo):Valoarea din timpul de deservire organizatorica afectata activitatilor legate de dispozitiv (tddo):

5.1Dispozitivul se curate numai la sfarsitul schimbului0.1

CodCaracteristica dispozitivului in legatura cu timpul de deservire tehnica (tddt):Valoarea din timpul de deservire tehnica afectata activitatilor legate de dispozitiv (tddt):

6.1Dispozitivul se fixeaza pe masa M-U cu 2 suruburi manual. Se prelucreaza 3 suprafete si la prelucrare participa un dispozitiv7

6.2Dispozitivul nu se fixeaza pe masa masinii de gaurit. Montarea dispozitivului: manual6

NrCrt.CodtdbCodtdaCodtdobCodtddtCodtddoCodtdpitdntdmaxtdnd Avansul pe minut calculat.

Diferenta mare la frezarea de finisareDaca apar vibratii se micsoreaza: Turatia sculei. Avansul pe minut.Calculul fortei tangentiale:

unde :

sau ;

Puterea efectiva la frezare :

Verificare regimului de aschiere stabilit :

Selectare economica:

S2SC7S8S8

UtilitatiUtilitatiUtilitati

C1C2C3C1C2C3C1C2C3

(1)0.40.30.3(3)10.8(6)

(2)0.40.30.3(4)0.81(7)

0.40.30.80.31(5)0.61(8)

0.40.310.30.8

C1P.60K1=0.4

C2K2=0.3

C3K3=0.3

Coef de pondere1

0.8

0.6

Utilitati :

Practica proiectarii constructive a dispozitivelor din elemente

modulate SEM-64

4.1 ALEGEREA SAU PROIECTAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE COMPONENTE ALE DISPOZITIVULUI

Pe baza SOF - O determinat anterior, se trece la proiectarea propiu-zis a dispozitivului, care ncepe cu proiectarea sau alegerea elementelor componente, pe grupe organologice.

4.1..1 ALEGEREA SAU PROIECTAREA SISTEMULUI DE ELEMNTE CUROL DE ORIENTARE

Propriu acestei etape i este alegerea sau proiectarea elementelor sau mecanismelor de orientare corespunztoare SOF - O a dispozitivului. Acest lucru presupune parcurgerea urmtoarelor etape :a) Pe baza SOF - O, a schiei operaiei i desenului de execuie al piesei, se identific bazele de contact ale semifabricatului cu viitoarele elemente de dispozitiv;b) Se identific, pe baza simbolurilor folosite pentru orientare, tipurile de reazeme necesar a fi folosite pentru materializare n dispozitiv; c) Se aleg elementele i mecaniamele cu rol de orientare din structura setului SEM -64 (tab. 4.1 i anexa 4.2 )Aceste elemente mai poart denumirea i de reazeme de orientare i sunt utilizate pentru orientarea semifabricatelor. Forma i dimensiunile acestora sunt determinate de natura geometric a bazelor de orientare. n caz general n categoria acestor elemente intr: reazeme pentru suprafee plane, cilindrice interioare i exetrioare, conice interioare i exterioare, sferice interioare i exterioare etc.Tab.4.1Nr.crt.

Denumirea

Cod

Dimensiuni

OBS.

0

1

2

3

4

1

Bol cilindric scurt 6 ..14

BCG 006 - 014

24 x d

Anexa 4.2

2

Bol cilindric scurt 15 .. 18

BCG015-018

24 x d

Anexa 4.2

3

Bol cilindric frezat

BFG 006 - 014

24 x d

Anexa 4.2

4

Bol cilindric scurt frezat

BFG015-018

24 x d

Anexa 4.2

5

Prism de fixare ngust

PFI - 044

44x44x40 cu =900-

6

Prism ngust

PSI- 038

104x38x16 cu =900

-

7Prism ngustPSN - 064110x64x16 cu =900-

8Prism de strngereESP 090-120axbxa

Anexa 4.2

9

Bol cilindric normalBCN-06224 x d

-

10

Bol cilindric normal frezat

BFN - 034

24 x d

-

11

Prism fix normal

PFN - 064

64x64x84 cu =900-

12

Prism fx mare

PFM-128

128x64x64 cu =900-

13

Prism fix marePFM - 09696x64x64 cu =900-

14

Cep de reazem cu cap platCSP-01025x19x 23,5

-

1 5Cep de reazem cu cap zimatCSZ-01025x19x 23,5

-

16

Cep de reazem cu cap zimat

CSS-011

25 x19x 23,5-

17

Cep de reazem cu cap bombat

CSB - 020

25x19x 23,5

-

18

Reazem de gurire

RGF - 008

30x15x68-

ALEGEREA SAU PROIECTAREA ELEMENTELOR DESTRUCTUR INTERN

Elementele de structur interioar de tip corpuri de baz reunesc pe ele toate elementele de orientare i fxare. Aceste elemente au fost codificate cu iniialele CTT, CSI, CSM, CIB, CDC, CCT, CBB, CIL, urmate de un grup de trei cifre care reprezint numrul de dispunere al canalelor T dup limea i lungimea corpului. Elemente modulare de categoria corpurilor de baz va conine n final urmtoarele tipodimensiuni de corpuri (tabelul 4.3 i anexa 4.4 ):

Tab. 2.3Nr. crt.

DenumireaCOD

Dimensiuni

OBS.

1

Corp intermediar nclinat

CII015-300

76x64x0Anexa 4.4

2

Corp intermediar

CII016-024

76x64xh

Anexa 4.4

3

Corp nalt cu canale T perpendiculare

CCT003

192x76x64-

4

Corp nalt cu canale T perpendiculare

CCT003

128x76x64

-

5

Corp intermediar ngust

CDC016-024

64x38xh

Anexa 4.4

6

Corp ngust cu dou canale T

CDC032-048

64x38xhAnexa4.4

7

Corp distanier lat

CTL 032-04876 x 64 x hAnexa 4.4

8

Corp distanier lat

CIL 058

76 x 64 x 58

-

9

Corp ngust

CIT 001

64 x 64 x 38

-

10

Coip ngust suport mic

CSI00l

64 x 64 x 38

-

11

Corp ngust suport mare

CSI 002

128x64x38-

12

Corp suport mic

CSN00l

76 x 64 x 64

-

13

Corp suport mijlociu

CSN 002

128x64x38-

14

Corp suport nalt

CSN 003

192x76x64

-

15

Coip suport normal

CST 002

140x76x64

-

16

Corp suport mare

CST 004

268x76x64-

17

Plcu intermediar pentru bloc

PIB 004 - 010

66xl6xh

Anexa 4.4

18

Plcu intermediar cu canale T

PII 020-06064 x38 x h

Anexa4.4

19

Plcu intermediar lat

PIL020-060 |76x64xh

1 Anexa 4.4

4..1..2. ALEGEREA SAU PROIECTAREA SISTEMULUI DE ELEMENTE CU ROL DE FIXAREAvnd la baz SOF - O, n cadrul acestui punct se urmrete fie identificarea din setul SEM - 64 a elementelor cu rol de fxare, ce pot fi folosite direct pentru materializarea SOF-O, fe proiectarea integral sau parial a elementelor si mecanismelor de fixare corespunztoare SOF-O.Pentru realizarea acestui scop se indic parcurgerea urtntoarelor etape :1) Din tratarea etapelor anterioare se extrag toate informaiile referitoare la SOF-O, cu precizarea bazelor de contact pe care vor fi aplicate elementele de fixare, poziia i plasamentul acestora.n ceea ce privete direcia i punctul de aplicare al forelor de fixare,corelat cu poziia reazemelor, fa de punctul din care sunt acionate, este bine s se respecte precizrile din tabelul 4.42) Se decodific simbolul blocului de acionare, stabilit de tipul constructiv al dispozitivului, i se alege din set, soluia constructiv, care prin adaptarea poate rezolva problema. Tabelul 4.5 ofer posibilitatea alegerii tipului mecanismului de fixare n funcie de tipul acionrii.3) Se decodific simbolul blocului de transfer stabilind fie din set tipul constructiv, fie stabilind soluii constructive prin adaptarea celor existente la specificul dispozitivului.4) Se decodific simbolul constructiv blocului de execuie (tab. 4.6) stabiiindu-se tipul constructiv i se alege din set soluia constructiv, eventual cu adaptarea lor la specificul dispozitivului.5) Se calculeaz elementele dimensionale, pornind de la valoarea forei de strngere, definitivnd soluia constructiv pe baza valorilor calculate.Din punct de vedere al forelor, respectiv, curselor realizate, un sistem de fixare poate fi considerat ca fiind compus dintr-o nlnuire de cuple elementare, nct, dac se cunosc relaiile pentru acestea, se pot determina cu uurin relaiile pentru orice sistem,Considernd c pentru o cupl elementar (cu filet, pan, excentric, etc.) relaia dintre fora la intrare Q i cea la ieire S este de forma :Si =Qi x Ki(4.1)

-unde K: este raportul de transmitere al forelor, raport care nglobeaz i randamentul, rezult c pentru un ansamblu complex relaia dintre fora de ieire S i cea de intrare Q este de forma:S = Q x K1 xK2 x ......Kn (3.2)-unde n: este numrul de cuple elementare care compun sistemul complex.Relaii similare pot fi stabilite i pentru curse. Astfel, pentru o cupl elementar se poate scrie relaia ntre cursa de ieire ei i cea de intrare i; de forma:ei=ii xmi(3.3)iar pentru un sistem complexe = i x m1 x m2 x ...mn (3.4) n care mi este raportul de transmitere a cursei, iar n - numrul de cuple elementare.Avnd n vedere aceste consideraii, n tabelul 4.7 se prezint schiele i relaiile de calcul ale forelor i curselor pentru cuple elementare cu unele indicaii dealegere i calcul al parametrilor constructivi.n tabel s-au notat: S - fora la ieire din sistem; Q - fora la intrare; e - cursa corespunztoare fortei S; i - cursa corespunztoare fortei Q.6) Se aleg sau se proiecteaz elementele de acionare a sistemelor de fixare. Momentele realizate manual cu diferite capete de antrenare sunt prezentate n tabelul 4.8TAB. 4.5Felul acionrii

Complexitatea mecanismului

Tipul mecanismului destrngere

Numrul de puncte n care se poate face strngerea

Manual

Simpl

urab sau piuli Excentrici Elemente clastice

Intr-un singur punct sau, succesiv, n mai multe puncte cu mai multe mecanisme

Combinat

uruburi i prghiiuraburi, pcnc i plunjere Sumburi i hidroplast (ulei,etc)Excentrici i prghiiElemente elastice i prghii

ntr-un singur punct sau, succesiv, n mai multe puncte

Mecanic

Simplu

Motor pnenmatic (strngere direct pe pies)Motor hidraulic, etc.

ntr-un singur punct sau, succesiv, n mai multe puncte folosind unul sau inai multeMotoare

Combinat

Motoare i prghiiMotoare i plunjereMotoare, plunjere i prghii Motoare, pene i prghii

Principalele elemente modulate apartinnd setului SEM - 64, cu rol de fixare sunt prezentate centralizat n tabelul 4.9, respectiv anexa 4.10.

4.1.3 ALEGEREA SAU PROIECTAREA ELEMENTELOR CU ROL DE ASAMBLAREAceast categorie de elemente constituie cea mai numeroas i variat grup. Suprafeele de lucru i alezajele acestor elemente sunt executate cu grij deosebit pentru ca ele s poat executa asamblri n clasa a Vl-a i a Vll-a de calitate. Plcuele i uruburile de fixare au dimensiuni variate putnd asigura exigenele de precizie.Tab.4.11Nr. crt.

DENUMIREA

COD

DIMENSIUNI

OBS.

0

1

2

3

4

1

Piuli cu guler rotitor

PGR019

M12x 14

-

2

Piuli hexagonal

PHN 012

28x10 (M12)-

3

Piuli cu sup. sferic

PHC018

M18

-

4

Piuli nal pentru strngere

PIF 01230 x 12(M12)

5

Piuli randalinat

PRI012

40 x 12 (M12)

-

6

Piuli cruce

PSC015

-

-

7

Prezon

PSE 050-550

M12xLxLl

Anexa4.11

8

umb M4 cu cap cilindric cu cresttur pentru pene de orientare

SSC 004

M4x 16

-

9

urub M4 cu cap cilindric cu cresttur pentru pene de orientare

SSC 006

M4x 16

-

4.1.4 ALEGEREA SAU PROIECTAREA SISTEMULUI DE ELEMENTE CU ROL DE GHIDARE A SCULELOR ACHIETOARE

Elementele de ghidare a sculelor sunt utilizate la dispozitivele de gurit, de alezat cu alezoare sau bare de alezat i, mai rar, la alte tipuri de dispozitive. Ca elemente de ghidare a burghielor, lrgitoarelor, alezoarelor simple, lamatoarelor etc., se folosesc bucse fixe de diferite forme, iar pentru ghidarea barelor de alezat n dispozitive pot fi utilizate buce fixe sau rotitoare. La proiectarea bucelor nestandardizate pentru ghidarea burghielor, parametrii acestora se aleg corespunztor indicaiilor din tabelul 4.13.

Mrimea h a distanei dintre suprafaa frontal a bucei i suprafaa piesei pentru burghiere i alezare cu alezorul se alege din tabelul 4.14. Tab 4.14.Principalele elemente modulate aparinnd setului SEM 64, cu rol de ghidare a sculelor achietoare sunt prezentate n tabelul 4.15 i anexa 4.16.

4.1.5 ALEGEREA SAU PROIECTEREA ELEMENTELOR DE LEGTUR CU MAINA - UNEALT

Elementele de legtur ale dispozitivului cu mainile - unelte se aleg sau se proiecteaz avnd n vedere dimensiunile meselor i respectiv axelor principale ale mainilor pe care se monteaz, urmrind ca aestea s asigure o poziionare a dispozitivului pe maina - unealt cu erori minime.Elementele de legtur modulate aparinnd setului SEM - 64 sunt prezentate ntabehi14.19Tab.4.19Nr.crt.

Denumirea

CodDimensiuni

Obs.

1

Ureche de fixare cu trei guri

UFP 003

96x48x48

2

Ureche de fixare cu cinci guri

UFP 005

160x48x48

4.1.6 ALEGEREA ELEMENTELOR DE STRUCTUR INTERN DE TIP " PLCI DE BAZ "

Aceste elemente au rolul de bazare si fixare a tuturor elementelor cu rol de orientare i fixare n cadrul dispozitivului proiectat. Elementele au fost codate cu iniialele PBD urmate de un grup de trei cifre care dau indicaii privind numrul canalelor " T " dispuse pe cele dou direcii ale plcii de baz.Exemplu: PBD 022 defmete o plac de baz cu dou canale T pe lime i dou pe lungime.Plcile de baz aparinnd setului SEM 64, su codul i principalele dimensiuni ale acestora sunt prezentate n tabelul 4.20.

Tab. 4.20Nr. crt.

Denumirea

CodDimensiuni

Obs.

1

Plac de baz

PBD 024

256 x 140x64

2

Plac de baz

PBD 022

140 x 128x64

3

Plac de baz

PBD 036

384x128x64

4

Plac de baz

PBD 048

512x268x64

7 canale

5

Plac de baz

PBD510

640x396x64

9 canale

6

Plac de baz

PBD612

766 x 396 x 64

1 1 canale

4.2 PRECIZIA DISPOZITIVELOR DIN ELEMENTE MODULATE

4.2.1 ERORI DE EXECUIE ALE SUBANSAMBLELOR DIN ELEMENTEMODULATE

Precizia reperelor ce se execut n dispozitive modulate, depinde de o serie de factori, dintre care, dup opinia autorului, determinani sunt:- schema de orientare i fixare;-modul de obinere a condiiilor fiincionale (construcie, reglare, prelucrare);-precizia setului (modulelor) din care se monteaz dispozitivul;-rigiditatea construciei dispozitivului modulat.Subansamblele de orientare din elemente modulate sunt formate din dou sau mai multe module dintre care mcar urml este modul de orientare sau un modul care n ansamblul respectiv ndeplinete rolul de orientare.

Pentru a obine pe pies cotele cu toleranele impuse, trebuie ca toleranele cotelor care nchid lanurile de dimensiuni corespunztoare ansamblului s fie mai mici dect cele prescrise piesei, aceasta avnd n vedere c la prelucrare mai apar i alte erori. De obicei, toleranele Td ale cotelor de nchidere ale lanurilor de dimensiuni ale dispozitivului se iau procentual din toleranele Tp ale cotelor corespunztoare piesei. Frecvent se accept valorile:Td = (1/2 1/4)Tp (4.3.1)pentru dispozitivele utilizate la prelucrri mecanice pe mainile unelte, iar pentru dispozitivele de control se poate ajunge la 1/10 T .Toleranele Td ale cotelor dispozitivului se repartizeaz de obicei, pentru dispozitive speciale, sub forma unor abateri simetrice fa de valorile medii ale cotelor piesei de realizat pe dispozitiv. Atunci cnd, cazul DEM, se ine seama de faptul c unele erori influeneaz cota de realizat pentru pies ntr-un singur sens (cazul uzurii) toleranele Td apar repartizate asimetric fa de valorile medii ale cotelor piesei.Erorile de poziie ale suprafeelor de orientare n ansamblu DM se pot considera ca elemerste de nchidere ale unor lanuri de dimensiuni.Pentru rezolvarea lanurilor de dimensiuni pentru ansamblul DM se pot utiliza, dou metode:a) Metoda interschimbabilitii - utilizat n cazul n care cota real de nchidere, care trebuie s se ncadreze n abaterile prescrise, se obine prin asamblarea unuia sau mai multor module, far ca acestea s necesite ajustri suplimentare. Acest lucru impune ca elementele componente ale DM (modulele) s fie realizate n cmpuri de toleran n concordan cu precizia impus piesei pe direcia cotelor determinate;b) Metoda reglrii - const n modifcarea elementului compensator ca valoare, prin deplasare sau introducerea unei piese compensatoare de mrime adecvat. Ponderea unor elemente de reglare poate s complice DM, dar n anumite cazuri este justificat de uurina realizrii arhitecturale a DM.Erorile de poziie menionate mai sus sunt, n caz general rezultatul:a) erorilor de execuie a modulelor (vezi Tab. 4.10);b) erorilor dimensiunilor liniare;c) eroarea de la paralelism;d) eroarea de la perpendicularitate;e) eroarea datorat asamblrii modulelor ntre ele.Pentru simplificarea calculelor, prezentate n continuare, lanuri de dimensiuni pentru ansamblul DM au fost considerate lanuri de dimensiuni plane. O asemenea simplificare este admisibil fiindc erorile calculate n lanuri reduse n plan sunt puin mai mari dect n lanurile spaiale iniiale.Tab. 4.10 Caracteristicile principale tehnice ale setului SEM 64CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE

VALOARE

Dimensiunea caracteristic de baz - distana dintre cananlele "T"

64 mm

Dimensiunea canalelor "T" i a canalelor de pan pentru orientare i fixare

1400,018(H6)

Dimensiunile nominale pentru filete i guri filetate pentru fixarea elementelor

M12

Dimensiuni nominale pentru filete i guri filetate pentru alte elemente

M6, M8

Toleranele la dimensiuni nominale pentru suprafeele active i funcionale

clasele IV-VIIIISO

Toleranele pentru condiii de poziie reciproc

clasele IV-VI STAS 7393-1985

Toleranele la dimensiuni unghiulare pentru suprafeele active i funcionale

307/ 1

Ajustaje uzuale pentru montajul elementelor

H6/h6

Rugozitatea suprafeelor active

Ra: 1,6; 0,4

Rugozitatea suprafeelor nefuncionale

Ra: 3,2; 6,3

BIBLIOGRAFIE

1. Bragaru, A.- Contributii la teoria elaborarii schemelor de bazare si fixare a pieselor in dispozitive de lucru pe masini-unelte2. Bragaru, A.- Bazele optimizarii schemelor de orientare a pieselor la prelucrarea in dispozitive pe masini unelte. 3. Bragaru, A.- SEFA-DISROM. Siestem si metoda. Teoria si practica proiectarii dispozitivelor pentru prelucrari poepe masini-unelte.4. Bragaru, A.- SEFA-DISROM. Sistem si metoda. Problematica stadiilor de fabricare, omologare, exploatare, depozitare, reparare, triere, reconditionare si casare a dispozitivelor pentru prelucrari pe masini- unelte.5. Bragaru, A.- Bazele optimizariiproceselor tehnologice de construvtie de masini. Stancescu, C 6. Bragaru, A. s.a.- Cercetari privind clasificarea si codificarea dispozitivelor folosite in constructia de masini.7. Dragnei, M.- Proiectarea dispozitivelor. Orientarea si fixarea pieselor in dispozitive,vol 1.8. Dragnei, M.- Teoria si practica proiectarii dispozitivelor. Orientarea si fixarea pieselor in dispozitive. 9. Dragnei, M.- Teoria si practica proiectarii dispozitivelor. Mecanisme de fixare a semifabricatelor in dispozitive. 10. Stanescu, I.- Dispozitive pentru masini-unelte. Tache, V.11. Tache, V.- Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectarea schemei de fixare Bragaru, A.orientare a semifabricatelor.12. Tache, V.- Indrumar de proiectarea dispozitivelor.13. Tache, V.- Constructia si exploatarea dispozitivelor.14. Tache, V. - Elemente de proiectare a dipozitivelor pe masini-unelte.15. Vlase, A. - Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp.16. Dragnei, M. - Dispozitive din elemente modulate17. Dragnei, M. - Tehnologii si echipamente de control18. Sturzu, A. - Tehnologii si echipamente de control

1