Documents.tips Febra Hemoragica Crimeea Congo

7/23/2019 Documents.tips Febra Hemoragica Crimeea Congo

1/21

Febra hemoragica Crimeea-Febra hemoragica Crimeea-

CongoCongo


2/21

Aceasta maladie e provocata de un virus dingenul Nairovirusilor, familia Bunyaviridae.

Genul Nairovirusilor include 32 de tipuri devirusi, care se transmit exlusiv prinintermediul capuselor. Exista insa doar 3tipuri care pot provoca maladii la om, dintreele Crimeea-Congo ind cel mai important.

Este vor!a, astfel, in primul rind despre o"oono"a, insa focare epidemice se potproduce si la om, in acest ca" ea provocindo mortalitate foarte ridicata.


3/21


4/21

#aladia a fost descrisa pentru prima

data in $%&& in Crimeea, insa in $%'%s-a sta!ilit ca un agent patogenidentic a provocat o epidemie in

Congo ($%)%*. +in com!inatiaacestor 2 localitati si provinedenumirea maladiei si a virusului.


5/21

#aladia se intilneste in multe tari din Africa,Europa (tarile !alcanice*, Asia.


6/21

#orfologia si patogenia virusului#orfolo

gia si patogenia virusului

nfectia incepe prin atasarea virusului de celula-tinta.roteinele de pe suprafata virusului (care inmaoritatea ca"urilor sunt glicoproteine* se leaga dereceptorii celulari. Nu au fost gasiti receptori celularispecici pentru acest virus, se presupune ca el intra

in celula prin endocito"a clatrin-dependenta./e"icula endocitata fu"ionea"a cu li"o"omii, unde au

loc sc0im!ari conformationale necesare activitatiivirusului.

1-a dovedit ca patrunderea virusului e un proces p-

dependent (pentru a produce infectia e necesar unp sca"ut*. +e asemenea, e nevoie de microtu!uliintacti, deoarece in prima ora dupa infectare virusulse misca de-a lungul microtu!ulilor pentru a atingelocusurile necesare transcrierii si replicarii.


7/21

ranscrierea si replicarearanscrierea si replicarea/irusul 4CC este un virus A5N negativ.

5eplicarea incepe prin transcriptia unui A5Nm6complementar unui segment de A5N viral. Acestlucru se efectuea"a cu autorul unei A5N-polimera"e A5N dependente, si are loc in primele

' ore de dupa infectare. n aceasta fa"a, pre"entamicrotu!ulilor nu e necesara.

1e presupune ca replicarea incepe doar atunci cindsunt suciente nucleoproteine capa!ile sa

incapside"e genomii si antigenomii sinteti"ati denovo. n timpul replicarii nucleoproteina virala edirectionata spre spatiul perinuclear, transportulei efectuindu-se pe !a"a citosc0eletului.


8/21

Asam!larea si excretiaAsam!larea si excretia

roteinele virale sinteti"ate trec prin 5E si AG, sematuri"ea"a si apoi virionii maturi sunt inclusi inve"icule. Aceste ve"icule sunt transportate spresuprafata celulei si eli!erate. Anume eli!erarea

virusului depinde de microtu!uli intacti, deoarececalea secretorie de la AG pina la mem!ranacitoplasmatica utili"ea"a microtu!uli.


9/21


10/21

Agentii cau"aliAgentii cau"ali

/irusul poate infecta un numarmare de animale domestice sisal!atice. Acestea suntinfectate prin intermediul

muscaturii de capusa.rincipala capusa responsa!ila de

transmiterea virusului apartinegenului yalomma. /irusul sepoate transmite la acestea etransovarian (de la femelainfectanta la descendenti* saupe cale sexuala. 7datainfectata, insecta pastrea"a

virusul intreaga sa viata.


11/21

7mul se infectea"a e prin contact

direct cu singele sau tesuturileanimalelor infectate, e prinmuscatura capusei.

4recventa mor!iditatii e mai inalta lalucratorii ce contactea"a cu animale(lucratori la a!atoare, agricultori,veterinari*.


12/21


13/21

#anifestarile clinice#anifestarile clinice

+urata perioadei de incu!atie depinde demodul de contaminare8- dupa muscatura unei capuse 9 de la $ la 3

"ile (pina la %*:-

dupa contact cu singe sau tesuturicontaminate 9 )-' "ile (pina la $3*

1imptomele apar !rusc,perioada prodromalalipseste8 fe!ra (care este permanenta pe

intreaga durata a maladiei*, mialgii, ameteli,dureri in ceafa, cefalee, fotosensi!ili"are.Citeodata se o!serva greturi, voma, dureri degit, acompaniate de diaree si dureria!dominale.


14/21

n urmatoarele "ile apare confu"ie,

agresivitate, care sunt succedate desomnolenta si depresie.

+urerile a!dominale se locali"ea"a in0ipocondriul drept: la palpatie se

o!serva 0epatomegalia.+in alte simptome se pot mentiona8

ta0icardia, adenopatii, petesii pemucoase (care pot trece in ec0imo"e*.

Eruptiile se manifesta in ;)< de ca"uri ,ind su! forma de purpura si ro"eole.1e determina o 0iperemie pronuntata afetei , gitului , conuctivelor , sclerelor


15/21

erioada 0emoragica corespunde cu

apogeul maladiei,starea !olnavului seinrautateste !rusc. Apar fenomene0emoragice (melena, 0ematuria,epistaxisul*. =a !olnavii gravi se

de"volta insucienta 0epatica, renalasi pulmonara, incepind cu a cincea "ide !oala.

5ata de mortalitate e de 3>a "idupa aparitia simptomelor.


16/21


17/21


18/21

+iagnosticul de la!orator+iagnosticul de la!orator

1e !a"ea"a pe depistarea pre"entei gG si g# prin reactiiimunoen"imatice (E=1A*, incepind cu "iua a 'a amaladiei. g# se mentin pina la & luni la un niveldetecta!il, iar concentratia gG scade, dar poate depistata timp de pina la ) ani.

n ca"uri mortale, reactia imuna nu reuseste sa producaanticorpi in cantitati suciente pentru a depistate. naceste ca"uri se recurge la depistarea virusului intesuturi sau singe.

entru aceasta se poate i"ola virusul din prelevate de

singe sau tesut, cu cultivarea ulterioara pe celule.

1e pot depista antigenele virale in tesuturi prin reactii deimuno?uorescenta sau imunoen"imatice.

Cea mai ecienta metoda este diagnosticul C5, care

permite detectarea genomului viral.


19/21

Hemoleucograma leucopenie ,trombocitopenie pronuntata

Se dezvolta o anemie hipocroma .

In urina frecvent albuminurie si

microhematuria


20/21

ratamentratament

Bolnavul i"olat in !oxa , deservit de personal siinstrumentar special .

rana 9 cant. suciente de proteine animale , vit. C @ .

er. pre0emoragica 9 sol. "otonica de NaCl, gluco"a-)


21/21

=eucopenie 9 nucleinat de sodiu

5e"ultate !une 9 la folosireaglicocorticosteroi"ilor .

rolaxia complicatiilor - penicilina ,

peniciline semisintetice.1e utili"ea"a ri!avirina (antiviral*, care

da efecte po"itive atit laadministrarea enterala, cit si laadministrarea intravenoasa.