D. DRĂGHICESCU PROFESOR BUPLINITOa LA UNIVERSITATEA: DIN BUCUREŞTI

DIN

PSIGHOLOGIA POPORULUI ROMÂN (INTRODUCERE)

-Dieu doit avoir quelques secreta des­seins sur ce peuple, que Ies puilsances oecidenteles ont retrouve au bord du Da­nuba, at qu'eIIes ont adopte, comme fit de Morse Ia fille du Pharaon._

Le Cler-La Moldo- Valachie

BUCUREŞTI

LIBRARIA LEON ALCALA Y

1907

www.dacoromanica.ro

DIN PSICHOLOGIA POPORULUI ROMAN

www.dacoromanica.ro

Tipografia .GUTENBERG, Joseph Gobi

www.dacoromanica.ro

Ocunizez

aczn ac;dadeza

Varba. DZO4e6Ca.

in bettin De aDanca zecuriqtiiita re,atti, ineutaiatea efottlitieot Derube

in aceaela, Cuctate, renttu efatutiee cta cati au iimufeetit acebte

,orottiiti Oi rentta iuGitea, ratiuteaocil ce roatti

latanimii tomaluOi :

LE /NCH /NA ACEASTA LUCRARE

pUTORUL

PI

aDamc'a isi, atija aills:i.,

www.dacoromanica.ro

CUVANT iNAINTE

Cele cdteva cuvinte, pe care le-am insemnat camotto in fruntea acestei ceirti, se talmdcesc asa :«Trebue sd fi avut Dumnezeu vreun plan ascunsasupra acestei popor, pe care puterile occidentale1-au regdsit la marginea Dundrei pe care 1-auadoptat ca pe Moise nica lui Faraon >). Aceste cu-vinte sunt rejlectia, pe care un scriitor francez ofaced, dupes dddea searna din cate nenorociria scdpat prin ate restristi a trecut poporulroman. in convingerea lui addncd, viitorul neamuluinostru se ardla mdret, covarsitor. 0 soartea pro--via'entiald a veghial asupra noastra, care ne va fiales si ne va fi pdstrat penlru aducerea la ina'e-filinire a cine ,rtie ca'rei intentiuni secrete. Le Clervedea in noi, in minunea conservdrii noastre, sem-nele speranta unui popor ales de providenfd.

Nu tot asa de increzdtor in viitorul nostru eraun alt ,strein, care ne-a studiat pe la inceputulveacului trecut. Din potrivd. Charles Pertusierscria ca nu geiseste 41a Romani, orcare ar ji treaptasociald dupes care i-ai lua, nici un rezort, nici o

;1

ce-si

www.dacoromanica.ro

VIII

energie, nici chiar cea mai upard scdnteie de in-sursi7i rdsboinice, prin urmare nici cea mai micadin ideile cari to ina'reptittesc set promiti un a'estinmai inalt unei natiuni. _axed viii sd cite,s-ti indestinele acesteia, a-i putea sd-i proroce,sti ca cusiguranta va mai cdpcita de lac neateirnareaD.Prost mincinos prooroc a mai fast acesta, dinfericire pentru noi. Orcum ar fi insd, intre-aceste cloud extreme se mi,scau aprecierile lumiicivilizate asupra noastrd Amdndoud aceste apre-cieri erau de o potrivd de indreptdlite. Pertusier,observator mai superficial ci mai pozitiv, se °Areala defectele, isbitoare alevointei ,si ale mintalitd'ii romdne ,cti. Le Cler vea'eamai bine, fiindcd vedea mai addnc, ci a pututobserves bcinui ca insufirile negative, sldbiciunilevointei fi inteligen /ei romdnesti sunt roadele uniteale unor vremuri de restri,ste, ca, sub stratuTde izind pe care -I alcdtuesc ele, se ascund insufiripozitive comori sufielefti de mare viitor.

Adevdrul este ca trecutul nostru, atilt de agitatisi nefericit, n'a pus in joc fi n'a desvoltat decdtinsufirile sufletefti nefavorabile, slabe defectele,addogdnd pe ldnga lipsurile noastre morale delaobdrfie alte defecte noui. Calitdtile pozitive,bogdfiile mintalita ii noastre au lost oprite in lacdin desvoltarea lor, au a,stefitat 7ci a,steaptd Incaimprejurdri prielnice sd iasd la iveald. In ultimii5o de ani, aceste imprejurdri prielnice au inceputsd rdspunzei a,steptdrilor. Mintalitatea noastrd, inacest moment, intrd intr'o epocd de creafie dedesdvdr,sire. Toate semnele vremei ne fac sci pre-supunem ca ne gdsim la o cotiturd a istoriei, care-

si

nu-sisi ,s-i

lipsurile 1ci sldbiciunile

si

Si

si

,si

si

www.dacoromanica.ro

Ix

ne lasd inaintea ochilor o perspective mai fericiadecal cea care se inchide ina'dnitul nostru.

Viitorul pare destine a ,sterge p etele de peportretul nostru sufietesc, a imbundidli ,si umplelipsurile. Acest viitor va avea de acum sd pundin joc calitdtile ,si camerae firii noastre, sere a leoferi prilej ca sd se desvolte ,s-i sd se desdvdr,seascdin opere cu caracter propriu 'i de valoare univer-said. Se va puled vedea, in aceasta carte, cd intr'a-devdr mintalitatea noastrd este universald prigobdr,sia ei, cd aproafie nu se afld popor in Eu-ropa, care sd nu fi imbogiffil comoara sufieluluinostru cu zestre mintald din mintalitatea lui.

Afars de aceasta, in epoca de tranzitie in carene a/him, fiindcd bowie liparele de activitate, de-cugetare si simtire s'au topit, ne gdsim intr'o at-mosferd psichologicd ,si social& filind de anarhie,foarte complexd, chaotica. Aceastd stare de lu-cruri, prin necesitalea ei de a se stratifica ,siarmoniza, va trebui sd theme ,si sd provoace per-sonalitdti creatoare, puternice, de prima ordine,care sd strdngd energic ,si de aproape aceastacomplexitate anarhicd ,si s'o toarne in lipare noui,create potrivit cu situatia, ,si care sd rdmdie de-finitive. Veacul at XX-lea, ce se deschide inainteanoastrd, dispune de mai multe vacane de perso-nalitd(i istorice, maxi, cari trebuesc ocupate, ,si lacare generatia noastrd va fi chematd sd candideze.Cei ale,s1 vor fi fduritorii sufletului romdnesc, de-sdvdrsitorii personality /ii noastre elnice. Metoda-lor nu va putea fi decdt democraticd. Procedeurile-lor nu vor putea fi decdt reformele si masurile-sincer ,si profund democratice.

www.dacoromanica.ro

X

Infd,isate in rezumat, acestea vor fi ideile pre-cumficiniloare, pe care cititorii le vor putea gdsiin cuprinsul acestui volum. Pdnd la ce grad vomfi reusit sa le facem sd se desprinda luminos, estegreu s'o ;aim. Multe defecte 1) si lipsuri se vorgdsi in aceastd lucrare, cdci ea este opera timpuluiprin care trecem. Aceste defecte vor oglind2 poate,in redactarea tocmai lipsurile si defec-tele minlalitdtii noastre, fie care ne-am disnit sale descrim si sci le talmdcim. In lipsa de alte me-rile, aceasid lucrare va avea cel pu /in pe acela dea fi fest _parte constientd de neajunsurile rsi im-perfectiunile ei. Ar fi insd zadarnic sa le mai sem-natant si noi aici. Se vor gdsi, pe ldngd crilicii

a'estui criticastrii cari sd le sublinieze, sit leamplifice si sd le exagereze. Mai curdnd ar fi nevoiesd atragem luarea aminte asupra calita ilor, multesau putine, cari vor j in aceastd lucrare, caride sigur vor ft vdzute cu greu psi chiar ocolile dedetractorii Area numerosi ai timpului nostru 2).

Ceeace des ins& un caracter a'elical acestei lu-crdri este indoitul stop cu care a fost scrisd. Amdorit sa facem totodatd analize si interAreldride lucruri noui si anevoioase si sd isi populariamrezultate. Am riscat, prin urmare, sd pierdem dintr'o

1) Mai ales este regretabil ca grefeli de lipar au scapat dinnefericire prea multe. Tipcirirea este afci defectuoasd la noi, fold de.tea franceth. Autorul neobicinuit cu aceastei tiparire apeleazi laindulgenfa cititorilor,

F2) Un prielen aou inspiralia faces dar, chiar in acest mo-ment, nifte aprecieri injurioase, pe cart, in vederea acesteid-1 Neculal lorga, eminentul istoric, mi le adreseazd cu anticipafieIn ullimul numeir al eNeamului Romftnescs.

lucrdri,

cdrjii,

serioti,

si

www.dacoromanica.ro

parte ceeace am puled cci,stiga dintr' alla. De aceea,cartea de fatd este neegald. Sunt anume capitolepentru anume cititori ci anume allele pentru a-nume altii.

Cititorii cu o cultures mai speciald s' ar puteaopri, cu oarecare stdruintd, asupra primului capitol,in care am incercat ses rezumdm chipul cum com-cepem not fisichologia comparator a popoarelor. Ceicari nu sunt destul de pregdliti it pot trece cuvederea. Noi voiam chiar sd-1 ldsdm afar& dineditia popularci, dar nu ne-am indurat. CapitoleleII, III, IV ci V coprind istorie, ,si le datordm, inmare parte, d-lor Onciu, Bog-clan, Iorga si Xenopoltsere a city acesti eminenti istorici in ordine inversescu intinderea imprumulurilor luate dela dcinrcii1).Aceste capitole coprind consideratiuni ,s-i indicatiiasupra popoarelor, din imbinarea cdrora a efitneamul nostru, asupra /rasa- turilor for suflete,s-li dincare s'a Jdurit sufletul nostru etnic, ci asupraimpl'ejurdrilor in care s'a zdmislit acest suflet.Capitolele VI, VII ci VIII au un continut mailcimurit ci mai pretios pentru intelegerea caracte-rului ci mintii romcinersti. Insd cele asuprarora dorim s& atragem, cu deosebire, luarea aminte-a cilitorului sunt capilolul XI ,s-i mai ales X1I,care, acesta din urmci, este cel mai coprinzcitor cicel mai holdrilor. Despre capitolul ullim de con-cluzie n' avem nimic de zis. Cunosccind aproape de-ajuns psichologia Romdnilor, cum acest volumnu este decdt pentru a' ein,s-ii, ?slim Area bine cd vaadsi cei mai multi cititori.

1) La multe din cilafii a rcimas neindicat local de unde au fostMate, ca sci nu ingrcimcidim trimiteri prea mulle in josul paginei_

XI

cd-

si

www.dacoromanica.ro

XII

Volumul de fata necesiteazd insd, pentru a ficomplectat, alte a'oud sau patru volume, de cariam si vorbit in cursul aceseztia. El nu este a'ecdttemelia pe care vom urzi pe celelalte. Ca alare, elva fi deci de cloud on necomplect fi imperfect.Cea mai mare parte din aa'evdrurile si ipotezeleemise in cuprinsul acestuia isi vor gdsi o largd do-cumentare numai in cuprinsul acelora.

D. DRAGHICESCU.

Bucurefli, 26 Oclomurie, 1906.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

I.

Incepand aceste cercetdri, nu vom zabovi sänumaram si sa dovedim greutatile de tot felul sinenumdrate ce infatiseazd obiectul lor. Ar fi a-proape zadarnic. Toata lumea le cunoaste. Si Inca,unii asd sunt de convinsi de ele ca se cred indrep-tatiti sä nu aiba nici-o incredere in sfortarile noastre.

In cat, din potriva cum nu se face de obi-ceiu dela inceput simtim trebuinta sa aratam,nu cite greutati am intampinat ci cate inlesnirine-au stat la indemana, si nu cat este de greusubiectul, ci cat este de usor, in anumite condi-tiuni. Tinem sä ldmurim bine aceste conditiuni.Aceste Idmuriri pregdAitoare speram ca vor con-tribui cu ceva la o dreaptd pretuire a rezultateloracestui studiu.

Negresit ca notiunea despre psichologia popo-rului Roman este ceva nedeterminat in sine insasi.Dar cand vrei s'o studiezi, este de absoluta tre-buinta sd o determini, sau sä determini ce anumevrei sa cercetezi din continutul ei. Altminteri,

www.dacoromanica.ro

-2subiectul ramane vag, notiunea nedefinita. Fiecarepoate intelege prin ea ceeace binevoWe. Pentruunii, ale caror notiuni sunt de obicei inguste, su-biectul nu-i asa vast nici greu, si nici nu cereprea mult timp. Dupa mintea lor, cateva luni dezile ar ajunge -pentru scrierea psichologiei popo-rului roman. Fata de acqtia este inteadevar ne-cesar sa staruim asupra greutatilor si intinderiisubiectului. Pentru altii insa, a le caror notiunisunt adesea nedefinite, subiectul nostru is proportiiinfinite. Dupa acqtia din urma, este o cutezantasa intreprinzi astfel de cercetari si sä pretinzi saajungi la vreun rezultat in cativa ani de zile nu-mai, fara sä to ratacWi in haosul amanuntelor.

Spre a ne pune la adapost de obiectiunile ceni s'au adus in diferite chipuri cu anticipatiechiar dintr'o parte si dintr'alta, trebuqte saincepem prin a delimita subiectul si a lamuri ince conditiuni 11 intreprindem.

** *

In cercetarile noastre nu putem avea pretentiasä coprindem sufletul romanesc in toate amanun-tele lui. Mai ales, in acest prim volum, ne vommargini numai sä desprindem liniile cele mai ge-nerale §i, prin urmare, cele mai esentiale si ca-racteristice ale mintalitatii si ale caracterului nostruetnic. Negrqit Ca facand aceasta va fi greu, cuneputinta chiar, sa descoperim lucruri cu desa-varire not surprize dupa placul diletantilor.and este vorba sa desprinzi si sa fixezi trasatu-rile generale i 'de baza ale unei psichologii etnice,

www.dacoromanica.ro

-3ne aparat ca vei aved ss stdrui asupra acelorcalitati mintale si morale cunoscute si recunos-cute de toti ca fiind adevarate si generale. Carac-terul de noutate in aceasta privinta este exclus.

Originalitatea in adevaratul inteles al cuvantuluieste cu putinta, si chiar necesara, pe terenulstiintelor naturei. Aci cercetezi lucruri, cari suntprin natura for straine. omului. Orice constatarepersonals este aci ceva nou, original, fiindca este,prin firea lucrurilor, ceva strain, necunoscut siatunci se cimoaste pentru prima data. In acestinteles, originalitatea si descoperirile personalesunt cu neputinta in domeniul psichologiei etnice.Orice vei fi descoperit aci trebuie ss fie stiut,trebuie sd fie de mai inainte in cunostinta altora,a tuturor; eaci aci nu este vorba deck de cunos-tinte si de stari de constiinta.

Acl originalitatea ar insemna prezintarea unorpareri personale, particulare, cari, tocmai fiindcasunt particulare, nu ne infatiseazs adevarul reali-tatei. In chestiunile de psichologie socials si ctnica,este totdeauna vorba de lucruri cari privesc petoti, cari sunt la indemana tutztror, fiindca totiformeaza, obiectul acestui fel de cercetari, si, inacelas timp, acesti tog sunt obiecte cercetatoaresi cunoscatoare de sine.

Marele avantaj al studiilor de acest fel asupra_stiintelor naturale este tocmai cs acl obiectul pecare-1 cercetezi, si vrei sd-1 cunosti, fiind el 1nsuscercetator si cunoscator de sine, raspunde directinvestigatiilor stiintifice si chiar to poate controlssi desminti, cand ii atribui caractere si calitati sau

www.dacoromanica.ro

-4defecte straine de natura lui. Lucrurile naturii,din potriva, inconstiente si mute cum sunt, suferasä le atribui tot felul de caractere si legi, pe careti le dicteaza fantezia. Protestarea for este tot-deauna tarzielnica si indirecta.

Cea mai buna metoda, in lucrari ca cea defata, este deci sä iei diferitele pareri si cunostiinte,pe care obiectul cercetarilor tale be are despreel insusi, sa culegi sistematic si metodic diferiteledefecte sau calitati morale, pe care el si le atribuede obicei si sa le reprezinti dupa gradul genera-litatei si al importantei lor.

Diferitele pareri, astfel culese si sistematizate,se pot complecta si corija singure Intre ele, inmod firesc si logic, bine strans, incat sa reprezintefidel sufletul poporului ce ai de examinat.

Astfel, intrucat priveste trasaturile generale alesufletului romanesc, ele fiind cam aceleasi la toti,si recunoscute de toti ca fiind cam aceleasi, sar-cina noastra se va rnargini, asupra acestui punct,sa descoperim si sa adunam ideia pe care poporulroman o are despre el insusi, fie ca a dobandit-oprin mijlocirea persoanelor care ii apartin, sauprin a streinilor cari I'au cercetat. Cred ca vomfi cu atat mai obiectivi, cu cat ne vom tine mai multla parerile deja emise, unele devenite comune, sicu cat vom reduce mai mult partea aprecierilornoastre personale.

Asa delimitat, asupra acestui prim punct, greu-tAtile subiectului nostru se imputineaza foarte mult.Nu urmeaza insa de loc de ad ca aceasta prima

www.dacoromanica.ro

-5parte va fi usoara si ca vor ajunge cateva sap-tamani de cercetari pentru a fixa liniamentelegenerale ale psichologiei poporului roman. totass, nu urmeaza de loc de aci ca, intrucat nuvom aduce numai lucruri noui, personale, intrucatne vom tine la lucruri cunoscute, sfortarea noastrava fi fara interes, zadarnica.

Trebueste, cand culegi un material de opinii siaprecieri morale, un indelung examen, o inde-lungata cantarire cu cantarul preciziunii a valoreidiferitelor opinii. Trebue sa le pui in cumpanauncle cu altele, sa cauti sa rafinezi terezia apre-cierii si judecatii, pentru a fixa greutatea sl valoa-rea fiecarei trasaturi de suflet, pe care poporulsi-o atribue. Acest examen de preciziune si dedeterminare este neaparat necesar, pentru a puteareconstrui teoretic fiinta sufletului nostru etnic sia avea despre el o reprezentare metodica. Cad,in aceasta reprezintare, diferitele linii psichice alepoporului nostru trebuesc imbinate in ordinea lorfireascd si dupa importanta si valoarea lor. Maitrebue Inca facut, asupra acestor date recunoscutede toti, un adevarat proces logic de verificare cufapte din experienta de tot felul. Fiecare din insu-virile sau lipsele sufletesti generice ale Romanilortrebueste confruntata cu faptele, cu istoria, culiteratura, cu vieata economics. si socials, spre avedea daca ele sunt confirmate sau infirmate deatestea. De aci nevoia de a ilustra diferitele tra-saturi mintale romanesti cu fapte, cu scene auten-tice, cari sa pue in toata lumina trebuinciosa rea-litatea lor.

Acest proces de confruntare, de verificare si

www.dacoromanica.ro

6

de ilustrare concretd a principiilor psichologieietnice romanesti nu este usor de facut. Din po-triva. El chiar nu este nici zadarnic. ad, dacaar fi zadarnic, intreaga stiinta ar trebul sä fie astfel.In realitate, stiinta, dup . cum o defineste Goethe,nu este decat prezentarea, in mod sistematic, sa-vant, a cunostintelor cari sunt patrimoniul tuturor.Si dacd pentru Goethe asa este cu stiinta in ge-neral, apoi definitia lui este si mai potrivita, admi-rabild pentru stiintele morale. Pentru aceasta insa,stiintele morale nu sunt ceva nefolositor. In cazulnostru, este deja folositor sd culegi la un loc sisd strangi inteun manuchi sistematic parerile cepoporul roman le are despre insusirile lui sufletesti.

** *

0 a doua parte, un al douilea tel insemnat atcercetdrilor noastre va fi sd cantarn a explicacauzal insusirile si lipsurile sufletului romanesc.Pentru acest scop, ne vom sill sd infatisem min-talitatea si caracterul nostru etnic in cadrul forfiresc, istoric si social. Fail indoiala ca lipsurilesi insusirile lui oglindesc reliefurile sau adanciturileacestui cadru. Rolul nostru va fi sa stabilim punc-tele principale ale imprejurdrilor istorice si sociale,in cari s'a desvoltat neamul romanesc si din caridecurg, ca din niste fantani firesti, calitdtile sidefectele noastre sufletesti. Mai precis, ne vomsill, in cercetdrile noastre, sa fixam, pe cat esteposibil, origina, filiatiunea si evolutiunea carac-terului nostru etnic. Vom cauta sa stabilim lega-tura probabild dintre trasaurile si tesdtura sufle-tului nostru cu evenimentele istorice si sociale, in

www.dacoromanica.ro

7

care el s'a plamadit, cari 1-au determinat, cari1-au alterat sau desdvarsit. Intr'un cuvant, vomnazui sd stabilim evenimentele istorice mai insem-nate, din care isvoresc starile sufletesti generaleale neamului nostru.

.Pia definite si delimitate cercetarile noastre,asupra acestui al doilea punct, ele devin, dacd nuceva prea usor, cum din bundvointa au pretinsunii, cel putin ceva care nu este cu neputintd,cum din bundtate au insinuat altii. In ce masurdinsd sarcina ce ne-am luat este usoard sau posi-bild ? Pentru a ne cid si mai bine seama, trebuestesä delimitam si mai de aproape obiectul cerce-tarilor noastre, din punctul de vedere al explicariicauzale ce trebue data psichologiei noastre etnice.

In teza generala, sufletul si caracterul unui poporsunt, la un moment dat al dezvoltdrii lui, rezultatula trei serii de cauze bine definite. Acestea sunt, maiintaiu, elementele etnice primordiale, aluatul de rase-din care el s'a constituit; in al douilea rand, im-prejurarile istorice si sociale, in cari aceste elementeetnice au trebuit sd se contopeasca si in care po-porul, ce a rezultat din contopirea lor, a trebuit säcreased si sd se dezvolte; si in al treilea rand, insfarsit, conditiile si imprejurile istorice si sociale ac-tuale, cari imprumutd sufletului etnic culoareatualitatii.

Insusirile initiale, aduse de aceste elemente et-nice, s'au putut desvoltd tntr'o directie sau altardupa cum au fost determinate de imprejurdrile isto-rice mai insemnate. Din acest punct de vedere, ne-gresit ca materia etnica, din care s'a dospit neamulromanesc, fiind feluritd si multipla, ea a adus cu

ac-

www.dacoromanica.ro

8

sine Insusiri primordiale, ireductibile. In primulrand, vom avea deci sa cercetam, cari au fost felu-ritele elemente etnice cari s'au contopit intru plas-muirea poporului romanesc, si cu ce anume in-susiri a venit si a contribuit fiecare din ele la pia-madirea sufletului romanesc. °data stabilite acestedate, pe cat este cu putintd, vom incercd sd des-prindem, cari sunt evenimentele sociale id isloriceulterioare, si mai ales care sunt imprejurdrile maihotaritoare, cari au modelat aceste Insusiri liniale,in chipul in care ele se infatiseaza acum si carile-au dat directiile, pe care ele le urmaresc. Vomreusi, speram, astfel, sd determinam originea, filia-tiunea si evolutia spiritului romanesc, si, prin ur-mare, sd determinam si sane explicam starea defapt ce infatiseaza astazi mintalitatea si caracterulromanesc.

Pentru a ne ajunge scopul, va trebui O. alergamfoarte adesea la luminile istoriei. Se intelege Insadela sine ca not vom lud istoria ash cum este. Simai ales, Intrucat nu vom apela la istorie &catca sd cerem informatii asupra evenimentelor eimai generale, vom folosi aceste informatii ash cumni le prezinta istoria in stadiul sail actual de des-voltare. Vom lash deci la o parte controverseleistoriei. Cercetarea noastra, in aceasta din urmaprivintd, n'are nimic imposibil. lar intrucat pri-veste conditiile actuale ale starilor sufletesti ce neinfatiseaza astazi neamul romanesc, va ajunge ob-servarea fideld a conditiilor sale economice si aimprejurdrilor sociale, politice si culturale prin caretrece. Daca vom complecta observarile proprii,facute personal la fata locului, prin observarile

www.dacoromanica.ro

9 ---

altora, publicate si nepublicate, sarcina se usu-reaza cu atat mai mult.

*

Tata care sunt, aratate in scurte cuvinte, si intermeni generali, limitele cercetarilor noastre, si de,ce anume din continutul notiunii vaga i foartecoprinzatoare a psichologiei poporului romanescintelegem sa ne ocupam. Marginindu-ne la acestechestiuni generale, speram ca obiectul cercetarilornu va intrece cu prey mult limitele puterilor noastre.Dar, totdeodata, va recunoaste orcine ca acestecercetari cer sfortari, reflectiuni si observatii, caretrebuesc prelungite timp de mai multi ani.

Daca, asupra primului punct indicat, ne propu-nem sa fim cat se poate de putin personali siss culegem parerile generale asupra calitatilor saudefectelor noastre etnice; asupra celui de al doileapunct esential al subiectului nostru, interpretareacauzald a acestor calitati sau defecte, ne ramaneun camp liber, deschis reflectiunii si constructiuniilogice, objective, stiintifiice, dar personale. Orice in-cercare stiintifica serioasa culege faptele ash cumsunt si nimic altceva. Rolul ei activ este sa leinterpreteze, descoperindu-le cauzele. Tata dar undeva trebui sä se caute partea noastra personals si,in acelas timp, obiectiva, In aceste cercetari.

II.

Intinderea cercetarilor asupra unui ash de vastobject nu poate, de sigur, sa nu depaseasca cu-prinsul unui singur volum.

**

www.dacoromanica.ro

10

Intentiunea noastra este de a distribui materiain trei mari pdrti, pe care s'o coprindem in treisau cinci volume deosebite.

Prima parte, care va alcaul continutul volumuluide fatd, se va margin' sa infdtiseze, potrivit indica-tiunilor de mai sus, trdsdturile cele mai generaleale caracterului si mintalitOtii romanesti, precum,si mai ales, isvoarele for initiale si Imprejurarileistorice cari le-au alterat si le-au determinat.

In acest scop, vom avea sa cercetdm, in primulrand, mostenirea fizicd de rasa, adica etnica, aneamului romanesc, si vom incerca totdeodata safixam care este mostenirea noastra morala sausufleteasca, pe care ne-au ldsat-o popoarele deo-sebite, cari au contribuit, cu material etnic, cunumeroase vieti omenesti, la inchegarea neamuluinostru. Intre aceste neamuri deosebite, din a cdrorcontopire a exit poporul nostru, sunt, fard indoiald,mai intaiu populatille Traco-Ilirice, si in particulartriburile for Geto-Dacice, impreund cu resturi,probabil de oarecare insemnatate, din stravechiiScyti. In al doilea rand, trebue sO cercetdm ele-mentul roman, latin, a cdrui parte, daca nu casange cel putin ca suflet si limba, este negresitcovarsitoare in fOurirea sufletului nostru. Elementulslay, care ne-a thraurit Intr'o foarte mare masurd,din punct de vedere moral, intelectual si economic,Inca ne va preocupa serios si Indeaproape. Insfarsit, vom mai cduta sa lamurim intinderea sivaloarea influentei grecesti, care ne pare iarasconsiderabila. Si vom incheia acest prim grup deprobleme cautand a cantari, preciza si aprecia

www.dacoromanica.ro

11

influenta franceza, covarsitoare in timpul din urmasi influenta germana, care incepe a 'fi simtitoare.

Inraurirea mediului fizic si mai ales geograficne va preocupa de asemeni in acest prim volum.Vom cO.uta sa desprindem, in deosebi, influentace a avut asupra-ne situatia noastra geografico-sociala de popor neo-latin asezat pe frontiera acloud lumi si a cloud civilizatii atat de deosebite:lumea orientala mahometana si lumea occidentala.crestina.

Cel mai mare interes este insa menit sa ni-Idestepte partea pe care istoria nationals a luat-ola faurirea caracterului si mintalitatii neamului ro-manesc. Si cum istoria, in cazul nostru, trebueredusa la evenimentele ei cele mai statornice sicele mai generale, va trebui, prin urmare, sä exa-minam urmarile morale ce au avut pentru sufle-tul nostru urmatoarele marl evenimente: Navali-rile barbarilor; schimba'rile de domni si luptelepentru domnie, cari pricinueau aceste schimbari;luptele cu Turcii; intrigile boierilor atitate deTurci, Unguri, si Polonezi ; in sfarsit, constituireaRomaniei moderne si conditiile consolidarii ei. Unal patrulea si ultimul grup de probleme va fiacela care sa priveasca reformele politice, econo-mice, sociale si culturale realizate la not in ceadin urma jurnatate a veacului al XIX si schim-barile esentiale pe care ele suns pe drum a leaduce in caracterul si mintalitatea romaneasca.

Intr'un cuvant, in aceasta prima parte a lucrariinoastre, ne propunem sa cautam a distinge si ainfatisa trite° vie lumina materialul sufletesc pri-mordial ce a intrat in compozitia psichologiei

www.dacoromanica.ro

-- 12

noastre etnice. In urma, vom cerceta feluritele ope-ratiuni la cari acest material sufletesc a fost supusin laboratorul istoriei universale a neamurilor. Vompreciza toate transformarile mai principale, prin caremarele chimist, care este destinul nostru istoric, afacut sd treacd acest prim aluat etnic; toate adau-sele si toate amestecurile pe care le-a practicatasupra-i; feluritele forme pe cari i le-a dat sifeluritele grade de consistenta pe care i le-a im-primat in decursul timpului.

In a doua parte a lucrarei noastre, care va face.obiectul unui al doilea sou a doua volume, vomavea sd examinam, In amdnuntele ei, vieata inte-lectuald si emotionala a poporului nostru romanesc,asa cum va putea sd ne apara din cercetarea aria-liticd a literaturii populare, a obiceiurilor, a mo-ravurilor, a traditiilor si din observarea directa amodului cum cugeta si cum simte el astazi. Neva preocupa sa precizam care-s diferitele senti-mente ce stapanesc neamul nostru si care este vir-tutea si valoarea acestor sentimente.

In legatura cu aceste cercetari pur pshicholo-gice si ca o incercare de interpretare cauzala artzultatelor obtinute, cea de a treia parte a acesteilucrari se va ocupa cu fixarea conditiilor sociale,economice si politice, in care se desfasoara azi, incare tinde sd se consolideze vieata noastra etnica..si care inrauresc neindoios caracterul si mintali-tatea noastra.

Aceste cloud parti vor fi tratate deosebit in cateunul sau doua volume deosebite, care vor aparesuccesiv in masura in care vom fi putut aduna.si elabora materialul lor.

www.dacoromanica.ro

13

In savarsirea acestei vaste cercetari negresit cavom utiliza toate metodele si toate mijloacele deobservare si de informatiune: Istoria cu rezultateleei ; filologia cu datele ei cele mai precise; folclorulcu indicatiile lui pretioase; diferitele anchete ofi-ciale si particulare; observatiile oamenilor de expe-rienta; analiza literaturii culte; examenul scrupulos,facut personal asupra activitatii sociale si mintaleromAnesti de tot felul; analiza biografica a min-talitatii si caracterului oamenilor marl, pe cari i-adat neamul nostru aceasta analiza este necesarapentru motivele pe cari primele pagini ale capi-tolului urmator le vor indica scrierile oamenilorcompetinti, cari s'au aplicat la chestiuni analoagesau vecine; observarile si notele, deja numeroase,pe cari le-au scris despre not vizitatorii streini; si,in sfarsit, mijloacele de analiza si lumina de caridispune stiinta psichologiei sociale si a sociologieimoderne. Toate acestea vor fi intrebuintate si cer-cetate in de aproape si ne vom insusi dela eletot materialul de care vom avea trebuinta in con-structia logica a acestei lucrari, care este menita,cu alte cuvinte, sä culeaga sistematic si sa foto-seasca toate documentele ce vor fi la indemana,si cari, din distilarea for logica, din analiza si in-terpretarea for obieetiva, pot lasa sa se degajeze,in alambicul logic si psichologic in care le vomcontopi, fiinta imateriala, subtila si mladioasa asufletului romanesc.

De ce am procedat in felul acesta, incepand astabill mai intaiu elementele cele mai esentiale ale-psichologiei noastre etnice si a face observari ge-

www.dacoromanica.ro

14

nerale asupra mintalita ii si caracterului romanesc,in loc sa pornim dela observari de amanunte §inumai incetul cu incetul, prin generalizari aproxi-mative, sä ne ridicam pand la trdsaturile for celemai de bazd? Acestea-s obiectiuni, cari n'au decalun fundament iluzoriu. Alaiu intaiu, este o naivi-tate sa crezi ca in materie de psichologie etnicavei ajunge la un bun sfarsit, plecand numai delafapte amanuntite si suind cu incetul spre principiimai generale. Dela Stuart Mill incoace este stiutca in aceasta materie procedarea logica deductivaeste tot atat de necesara si poate fi aplicata cufolos. Inductia, observarea faptelor particulare nuserve adesea decat ca mijloc de confirmare siilustrare a adevdrurilor castigate deductiv, sau caun mijloc pedagogic, care nu-i lipsit de oarecarepedantism.

De altfel, not nu intrebuintam o metodd pro-priu zis si esclusiv deductiva, dace ne oprim maiintaiu la principiile mai generale ale mintalitatiisi caracterului nostru etnic. Aceste trasaturi ge-nerale si de bazd sunt castigate mai mutt printr'oobservare directa a faptelor, printr'un simplu exa-men al realitdtii noastre sufletesti. Trasaturile celemai generale ale spiritului sunt, in acelasi timp,cele mai simple. La prima.ochire, privirea sefixeaza pe ele, caci ele se desfac si se subliniazasingure din cauza simplitatii for relative si a ge-neralitatii lor. Cu concursul for numai, si orien-tandu-te dupe ele, poti scobori si descifra dedalulstarilor sufletesti mai particulare ce compun su-fletul unui neam. Ele formeaza singura bazd te-rneinica pe care poti sa reconstruesti fizionomia

www.dacoromanica.ro

15

particulars a sufletului unui popor, infatip.t subaspectele individuale. Aci este ca §i in Matematici,unde axiomele, cari sunt principiile Matimaticeicele mai generale, au fost cele dintaiu prinse .istudiate si pe baza carora, numai mai tarziu, s'adesvoltat eflorescenta diverselor stiinte superioarematematice.

In expunerea cercetarilor ce facem, nu avemtrebuinta ss in*arn toate observarile particularei sa plecam totdeauna dela fapte mici la gene-

ralizari mai mari. Nu facem aci pedagogie. Vominfati§a deci lucrurile, ass cum ele pot sa fie mailesne prinse §i intelese de oameni maturi. Orpartea generala este acea care, in orice ordin dechestiuni, este cea mai dintaiu prinsa si inteleasa.

De acea §i not incepem lucrarea noastra cupartea ei cea mai generala. Este insa adevarat carezultatele obtinute si coprinse in acest prim vo-lum pot fi modificate prin rezultatul la care nevor duce observarile §i analizele faptelor de de-taliu. Multe din punctele ce vom fi stabilit in a-ceasta prima parte a lucrarei noastre pot fi con-trazise, modificate, confirmate sau infirmate derezultatele cercetarilor ulterioare.

In cazul acesta, nu ne vom sfii de a reveniasupra acestor prime rezultate §i a le pune inarmonie cu cele ulterioare. Este foarte probabilca., dupe terminarea intregei lucrari, sa dam o adoua editie acestui prim volum si sa-1 modificamin sensul rezultatelor ce vom fi dobandit din stu-diile coprinse in ultimile doua. Daca in §tiintelecele mai inaintate totul este provizoriu, cu atAtmai mult ad. Lucrarea de fats are motive sä se

www.dacoromanica.ro

16

prezinte de doud on provizorie si imperfectd.Imperfectiunea ei suplimentard va putea fi inlaturata la o a doua editie.

Este adevarat ca pentru a indeplini sarcina cene ludm se cer oarecari conditii, cari fac ca nuoricine poate intreprinde astfel de cercetari. Secere, de pilda, conditii de culture specializata inaceasta directie determinate, deci competinta ne-tagaduita in materia stiintelor de sociologic si psi-chologie sociald. Si, mai pre sus de toate, se cereani indelungati de vieata in mijlocul poporului decare to ocupi, ani de adevaratd impartasire dinvieata lui emotionald, morald si sociald.

De asemeni, se mai cere celui 'care vrea sacerceteze si sa forrnuleze trasaturile psichologieietnice ale unui popor cunoasterea altor societati sipopoare streine, pentru a fi, astfel, in mdsura sadeosibeasca mai bine aceste trasaturi. Singur exa-menul comparativ al mai multor obiecte, poate dao vedere exacta si dreapta a insusirilor proprii fie-cdrui din ale. Un om nu se cunoaste pe sine decatin masura in care se alatura si se masoara cualtul. De asemeni, un popor nu poate fi cunoscutexact cleat dace, dupa ce-1 studiezi in sine insusi,11 pui in oportie si-1 compari cu alte popoare. Cu-nostinta despre altii ajuta totdeauna ca sa preci-zezi si lamuresti cunostinta despre tine.

Autorul acestei lucrdri lass altora sa. judece, dupascrierile sale specializate tocmai in aceasta directie,despre competinta sau incompetinta sa in materie.Ceeace indrazneste insd sa pretinda si tine sa arateel insus, este participarea lui large si intima la

www.dacoromanica.ro

17

vieata intima a acelei mari categorii de Romani,a populatiei dela taxa, din randurile cdreia a esit,particularitate pe care o socoteste ca pe cel mailegitim titlu al sau cu care intreprinde lucrareade fatd.

Negresit ca studiul psichologiei poporului romaninsemneaza aproape exclusiv studiul psichologieitaranului roman. In cursul acestei lucrari se vavedea cu prisosinta de ce. Or, tocmai aceastavieata a taranului roman avem pretentia de a o cu-noaste, cdci in sanul si din sanul ei am vazut lu-mina zilei, In mijlocul ei am trait copildria. Felulei de a cugeta si a simti, sentimentele si resen-timentele ei, emotiile, durerile, necazurile, bucu-riile, nazuintele si aspiratiile ei le-am impartasit.Ne-am insusit dela aceasta populatie romana te-melia sufletului nostru; moravurile si traditiile eine-au modelat primele manifestari sufleteti. Gustulpoeziei si melodiei populare 1-am dobandit dinleagan si intregi primii nostri 20-25 de ani aufost alintati in atmosfera for simpld, duioasa simonotond. Cantecile, bazmele si anectodele ei auhrdnit inceputurile mintii noastre si 1ntreaga cul .turd si 1nstructie ulterioara s'a altoit pe aceasta te-melie intim qi adanc taraneasca.

Ar fi aproape lndestulator, pentru a preciza sifixa liniile cele mai generale ale sufletului roma-nesc, sd scoboram in cutele intime ale sufletuluinostru si, printr'o analiza ascutita a propriei noastremintalitati, sd schitam liniile ei, cari vor fi, cumulta probabilitate, copia fideld a liniilor psicho-logiei noastre etnice. In acest sens putem cita peD-1 Foul Hee, care, vorbind despre psichologia po-

2

www.dacoromanica.ro

18

porului francez, zice: (intrucat eu sunt francez, atrebuit sa gasesc in mine Insumi marile linii fun-damentale ale neamului meu; ele vor fi deci Inportretul meu propriu, daca am cat de putin spi-ritul de psicholop.

De altfel, orcat ai voi sa fi obiectiv in aceastamaterie, nu poti inlatura cu totul pericolul su-biectivismului tau. Caci, dupa cum prea bine zicetot D-1 Fouillee, «cand e vorba sa reprezintiportretul psichologic al unei natiuni, cand to insutiapartii acestei natiuni, fail de voe tinzi sa faciportretul propriei tale individualitati». Este decichiar bine sa to orientezi dupa propriu-ti suflet,in fixarea marilor linii de baza ale psichologieineamului tau; pornirea aceasta nu este cu desa-var§ire neligitima.

Adeseori n'ai mai bun mijloc de a cunoatepe semenii tai cleat prin cumVinta ai de tineinsuti. Ea iti poate servi cel putin ca punct deplecare. Totul este sa controlezi destul de seriosrezultatele, sa le confruntezi cu trasaturile sufle-te§ti ale altora sa-ti dai seama bine daca elesunt confirmate sau infirmate in generalitatea ca-zurilor.

In imprejurarea noastra §i intrucat privWe maiales psichologia taranului roman, daca am puteastrabate invaliul sufletesc dobandit ulterior, dacaam putea sä desghioram straturile mintale maitarzielnice am putea desvall primul fond sufle-tesc de care dispunem, am putea gasi in el toateelementele cele mai de seama, toate trasaturilecele mai de temei ale caracterului ale minta-litatii romanqti. Am putea despleti din acest ghem

si

si

si

pe

www.dacoromanica.ro

19

de stari sufletWi, azi devenite in mare parte ne-con§tiente, sentimentele, notiunile, superstitiile, tra-ditiile ce fac temeiul sufletului nostru etnic.

Negrqit ca §i straturile suflete§ti de mai tarziu,pe care le-am primit din clasa de mijloc a bur-gheziei orarlor noastre, nu sunt lipsite de oriceinteres pentru cercetarile ce ne vor ocupa. Ridi-cate in lumina contintei Clare, ele ne pot orientsin studiul psichologiei burgheziei noastre. 0 sec-tiune, pentru a zice astfel verticals, facuta in su-fletul nostru, ne-ar desveli tocmai diferitele paturi

i elemente, cari formeaza compozitia societatiinoastre; caci diferitele noastre straturi sufletqtinu sunt decat simple aluviuni derivate din tere-nurile acestea sociale initiale, preexistente noun

Cat despre clasa socia1s cea mai superioara,ass zisa noastra aristocratic, in timpul din urmaam putut s'o observam mai de aproape. Insa psi-chologia ei nu pare a fi de mare interes pentrusubiectul nostru. Aceasta clasa socials, in mareaei majoritke, nu cunoWe nici limba romans. Sub-tire cum este, ea n'are nimic comun sufletqte cugrosul neamului nostru.

Pe de alts parte, studiile, cercetarile §i obser-varile ce am mai putut face Inca asupra altoradin societatile occidentale Franta, Germania,Anglia, Italia Si asupra psichologiei popoarelorrespective, cunWintele §i notele, ce-am luat asupracaracterului moravurilor lor, oricat de sumare,In treacatul unor calatorii qederi de cateva luniin mijlocul lor, speram ca ele ne vor servi sadeosibim mai u§or marile trasaturi distinctive alecaracterului romanesc.

§ii

i

www.dacoromanica.ro

20

Daca se vor mai avea Inca in vedere inlesnirilemari §i numeroase, ce persoanele autoritatile indrept ne-au facut pentru inplinirea acestei grele mi-siuni, neincrederea in reuita ei ar putea descrete.Am tinut, de altfel, sa atragem atentia asupra aces-tor lucruri de natura adesea, trebue s'o recunosc,prea gingar, numai pentru ca sä lamuresc binein ce conditii precise am facut cercetarile mele

cate inlesniri mi-au fost la indemana. Aceastain speranta ca se va putea risipi astfel putin dinscepticismul cu care multe persoane sincere, §icorWiente de greutatea imensa a subiectului, auputut privi sfortarile exprimate in paginile ceurmeaza.

Daca este insa ceva care numai poate lasa locla nici o indoiala privitor la lucrarea de fata, este,credem noi, utilitatea ei. Insemnatatea acestor cerce-tari va consta. In aceea ca ele vor constituI o incercarede cunowere §i recunoWere de sine a neamului.Dela Socrate se tie de ce mare pret este cunoa§-terea de sine. ConOinta cunoOnta exacta desine, cu cat se desvolta, devin cele mai puternicemijloace de lupta Si. de succes in lupta pentruviata a oamenilor a popoarelor. Nu este. deajuns sä fii tare, sa. ai insufti suelete§ti superioare.Data n'a contiinta data a tariei a 16.s-4i-tilerce posezi, -este aproape ca si cum Fitt avea.Ne stiind cat poti, nu intreprinzi dent ruertirl,sunt sau d'asupra sau de desubtul puterilor tale.Oamenii popoarele, cari, necunoscandu-se, se

qi

§i

§i

§i1t-al

tari

§i

www.dacoromanica.ro

21

'pretuesc mai putin decat sunt, raman si devinslabi. Este tot atat de pericolos daca. Iti exage-rezi sau dacd iti subpretuesti propriele-ti puteri.

Nimic nu poate ilustra mai luminos aceste re-flectii dealt istoria nefericitd a neamului nostru.Acestui neam, timp de mai multe veacuri, i-alipsit cu desavarsire constiinta despre Insusirilesale, despre puterile, intinderea si marimea lui nu-merica. Munteni, Moldoveni si Transilvdneni trairdamar de timp in vecindtate nemijlocita, se vazura,se cunoscurd, se pretuird si se ciocnird adesea siadesea se intovarosira pe campul de lupta, farasä le fi venit odata. in minte ca ei toti aceluiasneam apartin si ca daca rezldtiti sunt slabi si fri-cosi, adunati la olaltd ar fi numerosi si infricosetori.S'au vazut fara sa se vada de acelas neam, s'aucunoscut fard sd se recunoascd si sa castige con-stiinta de neamul lor, s'au pretuit pentru ca sdse despretuiasca in lupte intre frati, spre bucuriacelor de alte neamuri.

Dar era aceasta lipsa de constiinta si de cu-nostinta de sine urmarea fireasca a fatalitatii tim-pului de atunci, dupa cum, astdzi, cunostinta ceavem de intinderea neamului nostru si constiintace cdutam sa avem de noi sunt produsul Impre-jurarilor sociale si istorice de acum.

Sunt cunoscute tuturor sfortarile ce se fac lanoi, de vreo cativa ani, spre a capdta o cunostintaexacta despre diferitele noastre avutii si despreintinderea activitatii nationale in diferitele ei direc-tiuni. Anchete dupd anchete s'au fdcut si se maifac sub ochii nostri. Anchete agricole, anchete

www.dacoromanica.ro

-22industriale, anchete culturale, sanitare, expozitiiagricole, industriale, stiintifice, technice s. a., seurmaresc cu luare aminte de public. Si nu estede loc o potrivire intamplatoare, fare nici o lega-tura rationale, intre pregatirile ce se fac pentruinsghebarea unei prime expozitii nationale, ce isproportiile unei mari expozitii, si intre silintelenoastre de a da publicului o expunere generala.a insusirilor ce infatiseaza azi mintalitatea si ca-racterul romanesc. Nevoia reculegerii, scoborariiinlauntrul constiintei, cunoasterea exacta de sine,atat in domeniul moral si intelectual, cat si indomeniul activitatii practice, a devenit de o potrivasimtitoare, si, in acelas timp; !neat silintele noas-tre, depuse in lucrarea de fate, fac parte intregi-toare si sunt rupte din silintele neamului roma-nese de a ajunge la cunostinta de sine, de a sereculege.

Tocmai de aceea vom cauta si not se fim, incercetarile noastre si in rezultatele lor, de o ne-partinire desavarsita. Nu ne vom sfil a pune intoata lumina trebuincioasa relele insusiri si apu-caturi ce se gasesc in caracterul national; nu nevom da in laturi de a rascoll pane in fundul forranile sufletesti, pe cari ni le-au facut imprejura-rile nefericite ale istoriei noastre nationale; vomavea curajul se expunem in vaza tuturor acesterele insusiri si aceste rani; tot asa dup5. cum nuvom avea nici falsa modestie sä nu invederam bu-nele insusiri, tariile intelectuale si morale, insusi-rile sufletesti de cari dispunem si cari ar puteafi conditii de reusita in savarsirea idealului natio-

'

www.dacoromanica.ro

23 -

nal ce am avea de indeplinit. Curajul si ama-raciunea ce vom simti desvaluind in fata tuturorpartile rele ale sufletului nostru etnic, vor fi ras-platite prin placerea si mandria ce vom incercasubliniind partile lui bune. Nu este de loc nevoienici sa ne micsoram, nici sa exagera.m; a ne facecea mai mica iluzie asupra fortelor si insusirilornoastre este un pericol netagaduit.

Pentru indeplinirea scopurilor ce situatia si epocain care traim ne impun este de toata trebuintade a cunoaste exact primul instrument si mijloccu care trebue sa lucram : pe 710i insi-ne. Cacitimpul suprem a venit ca sä ne bizuim numai penot 17±r16.-Nazuinta tuturor popoarelor de astazieste tic a -ajunge, pe toate caile, la cea mai desa-varsita cunostinta de die si de fortele for moralesi materiale. Pornirea generala a ,1-e.r este decalcula, fara greseala, puterile; de a nu intreprinde

ca`FeSal""fThe-^-deaSupra puterilor proprii; dea micsora astfel rolul intamplarei si al nepreva-zutului dc a introduce lumina rece a ratiunii intoate actiunile sale spre a inlatura inprastiereazadarnica a energiei. In lupta economics fara cru-tare ce se da azi intre diferitele neamuri, numaiacela va reusi, care si-a cantarit cu preciziuneputerile, care si-a combinat rational mijloacele,care a condus cu singe rece si in cunostinta decauza complexul activitatii sale. In aceasta lupta,neamul romanesc se afunda si el pe zi ce trece.Loviturile primite pang acum incep sa.-1 destepte.De aci chiar inceputurile de trezire a constiinteide sine.

a'si,

-nirrrit47'

www.dacoromanica.ro

91

In deosebi, dezvoltarea stiintelor sociale de totfclul a contribuit poate cu mult la nasterea si in-tdrirea acestei nazuinte a neamurilor, de a se cu-noaste cu exactitate si a-si calcula actele. Ace-leasi urmari le-a avut, desigur, si spiritul po-zitiv al timpului. Oamenii politici din societatilemai Inaintate tind a deveni niste adevarati ingi-neri sau medici sociali. Apucdturile ingineresti, cal-culatoare metodic, isi fac drum in spiritul si Ca-racterele lor. In combinatiile si in loviturile lor, cinu mai opereazd decat cu date precise, cu cu-nostinte pozitive asupra popoarelor lor si asupravecinilor. «Se stie, zice D-1 Fouill6e, cum a sta-bilit odinioard cancelarul de fier calculile sale pedatele psichologiei poporului francez si pe aceleaale poporului german>>. Bismark, intrladevar, spu-sese Inca de mult «cd este tot atilt de esentiala se cunoaste caracterul unui popor ca si intere-sele lui». Cu cat au practicat mai mult acesteprincipii, oamenii de stat din Occident au fostcu ant' mai mani si au rdusit mai bine in planu-rile lor.

In curentul de lupta, in care se adanceste, neamulromancsc, inconjurat de vecini puternici si cotro-pitori, va trebui sa iasa din nepasarea si igno-ranta traditionald despre el si despre ceilati. Or,aceasta se face azi la not aproape pe toate cane.Trebue se luptdm cu armele stiintii din timpulnostru si cu ale acelora cari ne fac concurentd.Aceste acme sunt : prevederea, cunoasterea de-savarsita a mijloacelor si a insusirilor sale bunesau rele, intrebuintarea rationald a tuturor resur-selor materials si sufletesti de care dispunem. In

www.dacoromanica.ro

25

vartejul luptei, daca ne ignoram sau neglijem cevadin fortele noastre vom fi invinsi chiar de catreaceia cari in realitate au fost mai slabi decal noi.Energia nationala trebue cheltuita sub forma eicea mai potrivita cu imprejurarile si in directiacare i-ar conveni mai mult. Tocmai de acea esteneaparata nevoe sa ne cunoastem fortele si im-prejurarile sociale si istorice in care vremile vii-toare ne vor aseza.

Aceste cercetari ce prezintam aci publicului,noi pretindem, cu toata modestia ce trebue sane impunem, ca an de scop sa incerce a fixaaproximativ harta sufleteasca si feluritele insusiribune sau rele ale caracterului romanesc. Intentianoastra este de a procura documente si vederigenerale, cat se poate de exacte, asupra acestuiobiect, cari sa poata fi folosite deadreptul de ac-tualii si viitorii ingineri sociali si politici, carorasoarta le va incredinta faurirea si conducereaneamului nostru.

Neamul nostru se gase§te azi intr'un momentsolemn de reculegere. Scapat, ca prin minune,din vijelia valurilor istoriei universale, el a facutintr'o jumatate de secol pasi repezi pe taramulfiintaxii lui neatarnate si al progresului. Azi el seopreste locului o clipita. Masoarg distanta straba-tuta si pasii facuti dela marginea abisului. Isi pipaemadularele spre a se asigura daca le are intregi.ori neatinse; isi incearca tariile si nazueste.cunoasca toate resursele si virtutile ce-a mai pututscapa din vijelia vremurilor nefericite. Din cunoas-terea exacta a ceeace are, din bilantul celor per-dute "si celor ramase simte nevoia'sd-si Iamureasca

sa-si

www.dacoromanica.ro

26

contiinta de sine. Iar la lumina vie a acesteicontiinte, poporul romanesc a ajuns momentulin care trebue sa.-i faureasca un ideal bine con-ceput, potrivit cu fortele sale qi sa-i croiasca undrum sigur in strabaterea caruia trebue sd prevadatoate piedecile ce are de invins, tot curajul decare sd dea proba In invingerea for Si toate pre-gatirile de care va fi fost trebuinta.

Generatiei noastre, negre.it, ii va fi harazit dea grai patrunzator aspiratiile legitime ale neamului,O. le gaseasca formula, sä le infat*ze sub formaunui ideal bine cumpanit, croit din cunWinta de-savarita a neamului i a imprejurarilor geografice,istorice §i sociale prin care el are sa treaca in de-cursul veacului peste al carui prag p4im. Fara-maturile sau licaririle intrerupte, ganguririle unuiideal national ce a aparut adesea nearticulat inconOinta generatiei ce ne precedeaza, se vor de-fini in con§tiinta noastra, se vor intrupa intr'un idealcon§tient, statornic, dominant, calculat qi urmaritcu sange rece. In vederea fauririi acestui ideal,in scopul inlesnirii conceptiei lui, sunt indreptatecercetdrile noastre. Aceasta lucrare o consacru ge-neratiei din care fac parte, o inchin ei. Ea nu va finici complectd, nici desavArita. Ea este numai unpunct de plecare. Dar ceeace nu poate desava4§i complecta o persoand, va putea o generatieintreaga.

Elementele idealului nostru, a0 dupa cum ele nis'au desprins au aparut in aceste cercetari, se in-fati§eaza de o parte in masa compacta a populatieirurale §i de alta parte iu massele romane§ti cese in*a dealungul celor patru granite ale Re-

si

www.dacoromanica.ro

27

gatului. Aceste elemente incep deja sä se mistc sisa iasa la lumina. Din energia miscarilor for sidin lumina constiintei for se va fauri idealul gene-ratiei noastre.

Nu este nimanui greu de vlzut ea una dinpreocuparile mai de seamy ale constiintei publicedela noi, in ultimii ani, este atentia ce se da detoti, cu statornicie, populatiei noastre rurale. Ge-niul eel mai instinctiv al neamului a indicat caacolo este comoara energiilor romanesti. De acea,toata luarea aminte a celor prevazatori se inclreaptain aceasta. parte. Populatia dela tarn este ridicatain focarul atentiei publice. In diteva zeci de ani,dupa indicatia semnelor prevestitoare, aceastamassa irnensa de suflete inconstiente si de energiiatipite se va trezi. Cultivarea si instructia ci, pu-nerea in valoare a energiilor ce ascunde vor fielernentele din care se va plamadi o contiintanationals larga, puternica si activa. Cu mirareademocratica poporanista, ce se ive:;te la orizont,sub auspicii scrioase, cu reformele politice, socialesi economice, ce se preconizeaza de uncle per-soane al caror "rol este predominant in organizatiapartidelor noastre politice, in cincizeci de ani ri-dicarea populatici noastre taraneti va fi. fapt

Pcrsoane, elite din sat-1u' acestei populatii, auajuns azi la un grad ridicat de cultura, si, intrucat pastreaza contiinta care -i leaga de massa so-cials din care au pornit, nazuinta for este de areveni asupra ei, de a incerca s'o detepte, s'ocultive, s'o instrueasca formeze constiintaagera.

-

indeplinit.

§i sd-i

www.dacoromanica.ro

28

Obiectivul, ce isi propune fractiunea intelec-tuala e§ita din populatia rurala, tinde invederatsa ridice la vieata treaza qi la lumina pe fratii si pa-rintii lor, cari lancezesc uitati in intunecimea sa-telor. In mare parte asa se explica aceasta na-zuinta a opiniei publice de a se ocupa staruitorde soarta celor din sate, nazuinta care-i una dinnotele precumpanitoare ale contiintei celor dinclasa culta dela noi.

Ceeace nadajduim noi sa reese limpede dincomplexitatea acestor cercetari, din studiul dife-ritelor probleme amintite ad pe scurt, este con-Ointa lamurita §i exacta despre stadiul desvol-tarii mintale, morale §i sociale in care ne aflarnazi, a drumului f.cut §i a celui care mai este defacut de acum inainte. Fir We, de gradul de des-voltare prin care trecem acum sunt legate uneledefecte ale caracterului nostru si unele insusiribune ale mintii noastre. Imprejurarile, In cari s'adesfaprat trecutul nostru, au proectat adeseadungi groase de umbra peste fiinta sufletului ro-manesc. Sunt unele desvoltari morale deviate,anormale, fruct al conditiilor de restrite ,sunt unele deprinderi rele, opera unei vietiistorice fara noroc, aceste insusiri indoelnice sirele trebuesc inlaturate sau indreptate.

Numarul mic al oamenilor noWi culti si lumi-nati are o frumoasa menire de pedagogi nationali,pentru cateva zecimi de ani de acum inainte. Eiau datoria de a descoperi toate insuqirile rele,anormale, deviate ale sufletului romanesc, pentrua cauta sa le indrepteze, sä be curete §i sa le

www.dacoromanica.ro

29

Inbunatateasca sau sä le faca sa dispara. Pentruacest scop, ei trebue sa examineze cu telescopulstiintelor psicho-sociale moderne Infatisarea sufle-tului nostru etnic, sa-i lamureasca toate cutele,sa-i desprinda toate apucaturile rele; va mai trebuiInca, in primul rand, sa urmareasca, departe, intrecutul nostru cel mai Indepartat, isvorul, genezaacestor deprinderi si Insusiri rele, ca si a Insusi-rilor bune ce infatisem si sa-si dea seama carisunt conditiile si imprejurariie cari au determinatbunele Insusiri si caror conditii si imprejurari sedatoresc Insusirile si deprinderile rele. In urma,datoria for va fi sa se aplice asupra prezentului,asupra conditiilor actuale care prelungesc si mentinaceste insusiri rele. Ca un pedagog luminat, oa-menii culti ai generatiei noastre trebue sä gaseascamijloace pentru a inlatura conditiile si impreju-rarile ce corespund relelor noastre Insusiri. Eitrebue sa indrepte defectele noastre etnice secandisvorul din care ele decurg. Insusirile noastre su-fletesti nu se vor Inbunatati decat prin inbunata-tirea soartei, prin ameliorarea conditiilor sociale siistorice ale popul atiilor noastre rurale. Intervenireaenergica a claselor culte asupra defectelor noastresufletesti, reactiunea viguroasa contra conditiilorsi Imprejurarilor din care decurg relele noastreInsusiri sunt singurile mijloace de indreptare side reusita In lupta apriga ce se deschide intreneamuri.

Sfortarile ce-am depus In aceste cercetari aude scop sa incerce a arunca oarecare lumina peste

www.dacoromanica.ro

30

bunele i relele noastre insu*i sufletWi spre ale face mai tior de vazut pentru ochii orcui. Maimult Inca, ele au fost menite sd desvalue i sdlumineze imprejurdrile sociale istorice din canau isvorat relele insqiri. Criteriul utilitatii acestecercetari, sa fie, deci, pentru orce critic, mdsurain care ele vor fi re4t sd se apropie catui deputin de idealul propus.

si

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

COND MILE GENERALEALE

PSICHOLOGIEI POPOARELOR

De obiceiu, in cercetarile de psichologie se vor-beste, foarte adesea, despre o constiinta sociald,care pare a fi ceva deosebit de constiinta indivi-duala a membrilor societdtii. Tot astfel, auzim vor-bindu-se de constiinta nationals, ca de ceva deo-sebit, dacd nu cu totul strein de aceea a persoa-nelor cari alcatuesc natiunea. Aceasta deosebirece se obisnueste a se face intre constiinta indivi-duala si constiinta sociald sau nationald este o ches-tiune de un interes precumpanitor in cercetarile ceurma'rim aici.

De aceea, sa ne fie ingaduit, dela inceput, sd neoprim putin ca sa anaiizam si sd cercetam pe ceeste intemeiata aceasta deosebire, ce legatura poatefi intre constiinta indivizilor si aceea a societatii saua natiunii. Avem convingerea ca din aceasta ana-

www.dacoromanica.ro

32

liza, vom putea scoate oarecare lumina asupra sia constiintei sociale si nationale, dar mai alesasupra constiintei individuale.

In intelesul propriu at cuvantului, and vorbimde constiinta nu ne o putem Inchipui, decat ca fiindlegata de o complexiune de organe fiziologice, ner-voase, cerebrale. Un individ omenesc, Infatisand tot-deauna acest complex organic, este fail lndoialasubstratul unei constiinte. Dar societatea ? Este eaun complex fiziologic ? Ar fi absurd s'o afirmam-Ea este o complexiune de raporturi si de lucruri.Serios nu se poate vorbi de o constiinta sociala,propriu zisa, caci n'a vazut-o nimeni. Cel mult opoti concepe ca o simpla metafora.

In afara de consfiinta si eul individului nu exists,cleat doar in inteles figurat, o constiinta sociala.Eul national sau social este o abstractie fauritade spiritul stiintific si realizata, Intrupata de spi-ritul literar la omenilor pe jumatate Invatati. Savedem daca notiunea de constiinta sociala, intrucatpoate Insemna ceva., nu infatiseaza, in realitate,deosebirile ce exista intre diversele grupuri de in-divizi, cari, dupa societatile in cari traesc, formeazadiferitele nationalitati.

De fapt, constiinta nationala se identified, seconfunda cu constiinta aproape a fiecarui individin parte, ce apartine natiunei respective si mai alescu a unor persoane devenite mari personalitatiistorice. Intre constiinta nationala si aceea a unuiconational exista un raport analog cu acela careexista intre un caine si speta sau varietateacanina din care face parte. Fiecare exemplaral spetei canine poarta in el toate insusirile esen-

www.dacoromanica.ro

tiale ale spetei. Tot astfel, fiecare din membriiunei natiuni poartd in el insusirile principale alepoporului din care face parte. In realitate, ideiade natiune, constiinta nationals este trasa din vi-ziunea insusirilor sufletesti, cari se gasesc comunela aproape totalitalitatea membrilor natjunii. Numaica aceste insusiri stint foarte adesea sau necom-plecte, sau ascunse, sau alterate la indivizii luatiin particular.

Trasaturile generale ale portretului unei natiunise prezinta sub infatisari individuate, particulatela indivizi. Elc nu apar mai Clare decat la eroiisi oamcnii maxi ai natiunilor. Dar dacs aplici pro -cedeul lui Galton, al fotografiilor compozite, su-prapuse, protretele psichologice a douazeci de ro-maui, iti vor da, fara indoiala, portretul generic atsufletului romtinesc, ass cum Galton a putut ob-tine portretul autorului unei familii prin fotogra-fiarea suprapusa a membrilor ei. Negresit ca minteaomeneasca a savarsit in chip spontan, aceasta fo-tografiare colectiva, suprapusd a conationalilor sirezultantci castigate astfel i-a dat eticheta de na-tiune, constiinta socials, ell/ national. Este inve-derat ca in realitate no exists decat constiinta in-divizilor, jar constiinta nationals este numai infa-tisarea abstracta a trasaturilor sufletesti, comuneunei intregi categorii de indivizi apartinand uncinatiuni si care se subliniaza mai ]impede la persona-

remarcabile ale Istoriei.De accea, D-1 Fouillae a putut zice ca gaseste

intr'insul liniile fundamentale ale poporului francezsi de accea si not ne-am propus sa ludm, atat capunct de plecare al acestor cercetari, cat si ca

3

33

litatile

www.dacoromanica.ro

34

mijloc de verificare si de orientare in rezultateleobtinute, fondul sufletesc cu care ne-am nutrit dinatmosfera intelectuala si morala a populatiei noastrerurale.

Origina social& a con,cliintei individuale.Dar ideea de constiinta sociala si de eu national

mai are Inca o incemnatate si o semnificare demare pret. Ea este intrezarirea indepartata a unuiadevar stiintific, de cea mai mare importanta,anume O. constiinta individuala este ea insasi denatura si de origina sociala sau nationala. Dacanu exista o constiinta sociala sau nationals, cinumai constiinte individuale, totusi acestea din urrnasunt produsul unei conexiuni de Imprejurari siconditii in cea mai mare parte sociale. Aceastaconexiune de conditii particulare, proprii fiecaruipopor in parte, poate fi considerata ca o constiintasociala externa, obiectiva, din care decurg cons-tiintele particulare.

Tot ass, desi, nu exista decat indivizi caini, in-susirile for canine si ]e trag, prin ereditate, delatoata seria generatiflor trecute ce constitue sfietasau varietatea lor.

In complexul psichologic al unei persoane, trasa-turile esentiale, fundamentale, sunt acelea pe cariea le infatiseaza in comun cu alte persoane ceapartin aceleasi natiuni. Cum este invederat, pe deo parte, ca aceste insusiri generale, fundamentale,nu pot fi deck produsul unor conditii si Impreju-rani, cari au fost comune generalitatii membrilorunei natiuni, si cum, pe de alta parte, este neindoiosca aceste imprejurari si conditii comune sunt maiales de natura sociala caci mediul social este

www.dacoromanica.ro

35

cam acelasi pentru toti urmeazd dela sine caelementele si factorii constiintei indivizilor sunt deorigin si de natura sociala. Iata cum incercareade a deslegh problema raporturilor dintre cons-tiinta sociala si constiintele individuate ne punepe urmele evidente al celui mai esential factor alfenomenului constiinta: societatea, natiunea careiaapartin constiintele.

Intr'un cuvant constiinta nationals, care faceobiectul de cercetare al psichologiei etnice, nuexists decat in constiinta indivizilor; in schimbinsa, conditiile si factorii constiintelor individuatesi, prin urmare, a constiintei etnice sunt in primulrand sociale.

Studiul psichologiei poporului roman va fi decistudiarea caracterului si constiintei indivizilor siinterpretarea for in functie de conditiunile istoricesi sociale ale neamului.

tiinta psichologiei sociale mai distinge, pe langdelementul social precumpdnitor, in formarea cons-tiintei unui popor, si alte elemente determinante,cum, spre pildd, rasa, mediul fizic, clima, confi-guratia geografied. La randul sail, factorul socialtrebue desfacut si considerat sub diferitele lui as-pecte. El coprinde desasurarea istorica, conditiileistorice de vecinatate si lupte cu popoare vecine,conditiile economice, institutiile sociale, volumulsocial, adica numarul mai mare sau mai mic atmembrilor unei societati sau natiuni; densitatea so-cials, adica gradul in care membrii societatii auraporturi 'repetate, multiple si variate intre ei sisunt in atingere unii cu alti in multe si diferite, sau

www.dacoromanica.ro

36

putine si statornice imprejurari. Heterogeneitateasau omogeneitatea membrilor societatii intre ei Inca.sunt elemente de luat in seamd.

§ I. Rasa, clima, configuratia geografica.

Vom cerceta aici prealabil care este, in general,valoarea fiecarui din acesti factori, sub feluritele foraspect; in formarea sufletului unui neam.

Valoarea factorului fizio : rasa. mai in-taiu, care este insemnatatea factorului rasa in de-terminarea psichologiei etnice ? incearca sa.distinga azi, in cuprinsul rasei albe, mai multe su-brase, care difera intre ele prin variatia unora dincaracterele for anatomice si sufletesti, in deosebicraniul, indicele cefalic si culoarea pielei, vointasi inteligenta.

Aceste rase secundare sunt: asa zisul homo eu-ropeus, plavit la fata, temperament sanguin, muschiputernici, par lung, Man sau ros, ochii albastrilimpezi si cu un temperament usuratic, subtil, di-baci. El are statura Malta si puternica, fata lungd,nasul subtire, drept sau convex, gatul lung, corpulsi membrele fungi si indicele cefalic 0.74, ceeacetraduce un crania relativ lung sau dolicho-cefal.In opozitie cu aceasta este homo alpinus, ale caruicaractere fizice si sufletesti sunt cu totul opuse:fata oachese, parul negru sau castaniu, ochii negri,craniul larg si putin lung (brachicefal) nasul concav,relativ larg, fata larga, talia mijlocie sau mica.

Ca punct de trecere intre aceste cloud varietati.

www.dacoromanica.ro

37

este homo mediteraneus, care are culoarea lui homoalpinus §i particularitatile anatomice ale lui homoeuropeus.

Din tipul lui homo europeus fac parte popula-tiile germanice, elementul teutonic si anglo-saxon.Tipul homo mediteraneus se gasWe la populatiileiberice in Spania, in Nordul Africei, in Sicilia, inItalia meridionala §i la rasele semite.

Homo alpinus este tipul populatiilor celtice qislave. Dupa parerea d-lui Fouill6e, acest tip esteraspandit in Franta in provinciile bretone, in Au-vergne, Savoia, in Elvetia, in Bavaria, in Romania,Albania, Irlanda §. a.

Ceeace deosibete populatiile blonde, dolichoidede cele oachee, brachicefale, este ca cele dintaiu,pe langa o inteligenta repede si patrunzatoare,mai au o activitate qi o energie neinvinsa, o vointatare, adesea violenta §i foarte tenace; pe cand bra-chicefalii se deosibesc prin vioiciunea for de spirit,prin mobilitatea §i veselia for prin acea ca ei au maimulta inteligenta cleat vointa. Intr'un cuvant, oa-menii blonzi sunt oameni de caracter si de vointatenace, dominants; iar oamenii oache0, cu fruntealata qi scunzi, sunt inteligente schimbatoare, lipsitide energie qi fara caracter. Antropolog*ii, celputin unii din a0 zisii savanti in chestiunile antro-pologice, ass caracterizeaza aceste doua tipuri ome-neqti. Ei atribue toate calitatile alese oamenilorblonzi si inalti si toate defectele oamenilor oache0si scunzi. Dupa dansii, unii constitue elita, aristo-cratia spetii umane, ceilalti paria, vulgul, pleavaomeneasca. Lucrul este streveziu: aceste teorii isiau origina for in cranii dolichoide. *tiinta mai se-

www.dacoromanica.ro

38

rioasa le trateaza azi de inventii fanteziste, bunede utilizat prin romane.

Oameni si popoare brachicefale, cum au fostRomanii, au facut proba de cea mai tenace siintensa putere de vointa, desl le lipsed indicelecefalic, pe care-1 prevad pseudo-savantii antropo-logisti ; pe cand oamenii blonzi, dela Nord, caresunt caracterizati numai prin puterea for de vo-inta, au dat proba de o inteligenta vasta desvol-tata in detrimentul chiar al vointei elementare.Astfel, aceasta rasa dolichoida a dat pe Kant,care a fost inteligenta cea mai curata si cea maivasta. De asemeni, populatia scandinava de azi,care implineste in chip ideal conditiile rasei purdolichoide, nu se ilustreaza de loc prin insusiri devointa, prin fapte care sa depaseasca pe aceleaale altor popoare.

Aceasta teorie antropologica se bazeaza insape cateva fapte si imprejurari, a caror valoare n'afost just intcrpretata. Intre altele, stiut este cdcentrii motori si vizuali sunt localizati in parteaoccipitald si parietald a encefalului, iar aceastaparte fiind mai desvoltata la dolichocefali decatla brachicefali a facut sä se traga concluzia caacestia au o vointa superioara, statornica, tenacesi sunt mai energici decat populatiile oachese.Acestia din urma, fiind brachicefali, au regiuneacentrilor motori mai putin desvoltata si mai des-voltata regiunea anterioara a centrelor de ideatie;de aci s'a tras concluzia ca ei sunt inferiori inprivinta vointei, schimbatori, inteligenti, cu o ima-

www.dacoromanica.ro

39

ginatie vie, toate acestea 1nsusiri care ii fac maislabi decat dolichocefalii.

Aceasta consideratie, a priori, a fost confirmatade imprejurarea ca majoritatea oamenilor de ta-lent sau de geniu au fost blonzi, dolichoizi si deaceea ca in decursul istoriei universale, rasele do-lichoide dela nord au fost in chip statornic supe-rioare populatiilor brachicefale dela sud, cdci acsteadin urma au fost totdeauna invadate, invinse sistapAnite de cele dintaiu. De altfel, aceasta dinurrnd imprejurare explica singurd de ce numaruloamenilor distinsi apartin rasei blonde.

Gdsindu-se, in mai toate societatile moderne,in situatia unei clase dominante, negresit O. ei auavut in favoarea for toate mijloacele de instructiesi de cultura pentru a dezvoltd dispozitiunile pecare le-au avut dela natura. Aceste conditii fac,dupd Cando lle, ca un om din clasa superioara arede opt on mai multe sanse sa se distinga cleatcel din clasa mijlocie si de Base sute de on maimulte decat cel din clasa inferioard. tExplicareaacestui fapt, se intreabd D-1 Fouillee, nu trebuiacautata in greutatile pe care le incearca." talentulin manifestarea sa? Usor este unui zidar sa -si ma-nifesteze pe poetul inascut ce este in el ?).

Chestiunea principals, in aceasta problemd, rd-mane sa se stie dacd n'au fost alte cauze, inde-pendente de meritul for intrinsec, care au facutsuperioritatea istorica a populatiilor de Nord. Na-valirea for spre Sud si triumful for asupra unorpopulatii pacinice si civilizate nu presupune numaicleat avantagiile rasei lor, ci, poate, desavanta-giile patriei for nordice si a staxii for de barbaric,

www.dacoromanica.ro

40

care le dispunea catre rasboiu, in care, fiind mereudeprinse, trebueau sa ajunga superioare brachice-falilor pacinici dela Sud. Gonite de ariditatea so-lului si de asprimea unei clime reci .i lipsita desoare, otelite in lupte vecinice, ce purtau sau contraariditatii solului si asprimei climei, sau intre ele,era firesc sä apuce drumul tarilor luminoase, caldesi fecunde si sa invinga, spre a domina in urma,populatiile ce le gaseau acolo. Aceste avantagiitrecatoare au fost deci efectul unor desavantagiifiresti. Am zis avantagii trecatoare, de oarece po-pulatiile de Nord, innecate in masa celor dela Sud,brachicefale, deli se gasesc in pozitia for socials avan-tajata de clasa dominants, tind a se imputina, ase elimina treptat si a dispare dinaintea acestoradin urma. Superioritatea lor, daca n'ar fi discuta-bila, este totus invederat trecatore, caci tocmaide aci provin tanguirile antropo-sociologistilor caLapouge si Ammon. 4Toti antropologistii sunt deacord a recunoaste Ca de fapt dolichocefalia va fiinlocuita printr'o brachicefaliez.

In realitate, caracterul anatomic dolichoid al po-pulatiilor blonde de Nord, desvoltarea partii pos-terioare a craniului este determinate de chipul forde vieata. Populatia rasboinica, ducand totdeaunao vieata de lupta, ale carei conditii erau mai greledin cauza sgarceniei naturii, a fost firesc ca la eacentrii motori din regiunea parietals si cei dinpartea occipitala, regiunea cerebrala unde resedcentrii vizuali, cari reguleaza actiunile de atac side aparare, sä se desvolte. De aci desvoltareaunei vointi energice, a unui caracter tenace, constantla populatiile blonde din Nord. Tot ass este si cu

www.dacoromanica.ro

41

desvoltarea in largimea fruntii la populatiile brachi-cefale. Forma rotunda a craniului for decurge fi-resc dela modul for de vieata: a§ezata, pacinica,dedata la industrie, la arte, la §tiinte §i la toateformele de activitate a oamenilor civilizati.

Dupa Virchov, «daca capul se largete, dupa cumtrebue s'o faca Inca i mai mult cu timpul, estepentru ca sa dea loc la tot ce ne va face sa c4-tigam progresul cunWintelor: forma rotunda esteaceea care ingadue sa ingramadWi cea mai maremassa cerebrala in spatiul cel mai mic).

In aceasta privinta, deci, departe ca brachicefaliasä fie un caracter anatomic inferior, ea este tocmaiconditia cea mai favorabila a rau§itei in vieata mo-derna. Ea este o anticipatie a viitorului. Celor pecare-i caracterizeaza, acelora be va apartine viitorul.

Aceastea-i una din cauzele cari fac ca populatiablonda, dolichoida se rarete dispare dinainteapopulatiei brachicefalice. Ceeace a facut-o supe-rioara, in trecutul de barbaric de rasboiu alneamurilor, o va face inferioara in viitorul de civi-lizatie de pace. Rasa blonda, dolichoida, dacanu s'ar schimba, ar deveni nepotrivita cu modulde vieata pacinica, ce pare a se putea spera inviitor. Inteadevar, civilizatia cre§terea cunWin-telor §tiintifice va dezvolta tot mai mult parteaanterioara a craniului §i prin urmare brachicefalia.

Pe de alta parte, trebue tinut seama ca dimen-siunile craniului, fie In largime sau in lungime, prinele ir0e, nu vor sä zica nimica. Creerul, consti-tuit intr'un fel sau in altul, este un instrument pecare trebue sa vie anume imprejurari istorice sau

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

42

curente sociale nimerite, care sä4 pund in miscaresi care sd-1 fats sä lucreze conform constitutiei lui.Inca, in afard de aceste imprejurari si curente,el n'are nici. o valoare; iar, in aceste imprejurarisau curente, cand lucreaza, toed valoarea ex-plicative a functionarii lui apartine acestor con-ditii de imprejurari si curente. Asa se face ca do-lichoizii, oamdni cu craniul lung, sunt lenesi siinactivi in Spania, in Sicilia si in Italia meridio-nald; pe cand. brachicefalii din Italia de nord des-fasurd o activitate, care egaleaza, la Milan, pe aceeaa Englejilor si a Americanilor.

0 aka obiectiune, care darams teoria rasei in-trodusa in interpretarea insusirilor psichice ale po-poarelor, este aceea ca nu se gaseste nici un poporformat din o rasa curate, caci dolichoizii si bra-chicefalii se amesteca, in proportii foarte felurite,la diferitele popoare si apoi dolichoizii se gasescin mare numar chiar in mijlocul celor mai dife-rite rase colorate in galben sau negru. 4Dacs formalungueatd a craniului ar aved vre-o Insemnatate,pentru vointa si inteligentd, cum se face ca po-pulatiunile negre apartin, in cea mai mare parte,tipului dolichoid ?)

Dace vroim ss desprindem acum sensul comunal tuturor acestor consideratii, facute asupra pArtiideterminante ce trebue acordata factorului rasa,observam : intaiu, ca rasa are valoare determinantsnumai atunci cand lucreaza In concordantd.' cu im-prejurari istorice si cu curente sociale potrivite ei,dar independente de ea ; al doilea ca, intrucdt rasase considers dupa forma rotunda brachicefala, sau

www.dacoromanica.ro

43

lungueata, dolichoida, a craniului, aceasta formaea insasi variaza, am vazut, cu modul de vieatasociala pe care-I duc populatiile respective. Eadepinde de vieata combative sau sedentara, paci-nica si civilizata pe care o duc populatiile intre ele.

Nu vorbim de inaltimea taliei, de culoarea pa-rului sau a ochilor, cari nu pot avea nici o le-gatura cu forma activitatii unui om; de oarecesunt caractere anatomice externe, foarte superfi-ciale, fare nici o legatura esentiala cu organele ac-tivitatii sau ale inteligentii. Niste caractere, externefiind, se schimba si ele, dupa clime si latitudine.De unde rezulta ca rasa este ea insasi o insusirea oamenilor, care derive dela felul vietii sociale,pe care o duc; si ca daca are vre-o valoare, inpsichologia popoarelor, o imprumuta dela curen-tele sociale si imprejurarile istorice actuale, in care,odata formate, este pusa O. se manifeste. In re-zumat, indaratul factorului rasa, cu cat aprofundamchestiunea, gasim ca se ascunde tot factorul socialsi ca rasa nu este deck o consecinta direct.. aconditiunilor istorice si sociale a popoarelor.

Valoarea explicative, in psihologia etnica, a fac-torului rasa, considerate din punct de vedere fizic,este deci foarte mica, de aceea si not fi vom daputina insemnatate in explicarea caracterului simintalitatii romanesti.

Dace insa privim rasa ca un complex de insusiri sufletesti simple, elementare, atunci nea-parat ce o vom tine in socoteala, intrucat pri-veste aceste insusiri, ca fiind niste date initiale, pri-mordiale a caror interpretare istorica si social.este cu neputinta. de urmarit.

www.dacoromanica.ro

44

Valoarea factorului fizic: clime. Unul dinadevdrurile cele mai stranic wzate qi primite detoti, in tiinta sociald contimporana, este ca va-loarea factorului fizic se micoreazd in masura ce§tiinta §i technica se desvoltd §i ne dau mijloa-cele trebuincioase pentru a predomina natura. Inlupta cu natura, popoarele inapoiate, inculte tre-bue sa se supue naturii sa se adapteze ei,sä se schimbe ele dupe cerintele mediului fizic;iar popoarele inaintate, civilizate se deosibesc prinaceea ca mai curand schimba ele mediul fizicin care traesc §i-1 adapteaza cerintelor for pe candfizice§te raman relativ neschimbatoare. Valoa-rea factorului fizic, in determinarea psichologieietnice, variaza deci dupe gradul de civilizatie alpopoarelor. Pentru o natiune inapoiate, atat timpcat ea a fost §i este inapoiate, cum este cazulneamului romanesc, mediul fizic §i geografic joacdun mare rol. Acest rol descre§te pe masura ceea va inainta in civilizatie. Nici odata insa putereade determinare a mediului fizic nu va dispare cu totul.Dace el a putut diferentia speta umana in dife-rite rase, cum a facut-o negreqit la inceput, candmaterialul omenesc era mlddios inform, mediulfizic nu va inceta nici mai tarziu de a inriuri in-torsatura spiritului qi caracterul popoarelor.

Este neindoios ce intinderea i intensitateaactivitatii unui neam are urmdri qi asupra carac-terului qi asupra inteligentei lui. Modul cum valucre, va inriuri fatal modul cum va simti Si cu-geta el; iar modul cum lucreaza cineva este de-terminat, in general in mare parte, de feno-

si

si

:?.i

www.dacoromanica.ro

45

menele climaterice in care omul este pus sä lu-creze. Mai mult, chipul in care cugeta §i simteomul, sensibilitatea i senzatiile lui sunt inriuritedirect de clima. 41n tarile in care aerul este uscati electric, zice D-1 Boutmy, fibra se incordeaz5.

§i tesaturile se strang, iar impresiunile patrundmai iute. Reactiunea pe care ele o provoaca esteaproape spontanee. Solemnitatea inceata a efuluiarab ascunde un foc care arde ascuns, care va iz-bucni intr'un ,sir de miFari repezi i sigure, de ac-tiuni tari i pasionate. In Anglia, sensibilitatea estemai putin dqteapta §i mai lenw in raspuns. Inaceste corpuri mari i albe, vepic scaldate in aerumed, senzatia patrunde mai incet, circuitul estemai lung de strabatut. Impresiunile i perceptiu-nile sunt desigur mai putin numeroase in aceaunitate de timp §i ascutimea for este mai mica».

Ca Si sensibilitatea, (imaginatia ]or fizica, facul-tatea de a-i. reprezenta senzatiile a ramas tar-zielnica §i ingusta».

Ar putea cineva presupune ca influenta climeise marginqte numai la functiunile inferioare alespiritului unui neam. Lucrul este i.ior de admispentru acestea §i devine mai greu pentru functig-nile mai inalte ale mintii. Cu toate acestea, ima-ginatia mintii creatoare si chiar procesul ideatiunii

i al abstractiunii se resimt, la un popor, tot at:atde puternic de variatiunile climei in care traqte.Astfel, dupa d-1 Boutmy: 41impezimea aerului careInvelWe obiectele, frumusetea luminii care le scalda,gradatiunaa bogata a reliefurilor, delicatetea con-tururilor, stralucirea i varietatea culorilor sunt osarbatoare pentru ochi. Senzatii foarte deosebite

www.dacoromanica.ro

46

lntre ele si de o nesfarsita felurire ocup5. si In-canta spiritul; ele II fac sa se intoarca catre lu-crurile din afara. Din toate aceste inf5.tisari netedesi nuantate nasc in gramada ideile Clare, cari seclaseaza in de ele singure in creer. Spiritului Iiplace sä le treaca adesea pe dinainte si sä le ma-nevreze. Gurii ii place sa le traduca in mai multesilabe, cuvinte vesele, sonore, pronuntate incet inaerul cald care le aduce in urechi. Cugetarea sigraiul sunt aici In mod firesc analitice... Plimbatprin atatea impresiuni felurite si delicate, omul nule paraseste decal cu parere de rau pentru a lucra;totdeauna este grabit sa se reintoarca la prive-listea insufletita, 4pe care firea si mintea lui i leInfatiseaza In orce clipe. Un fel de diletantizmpasiv si rafinat este isvorul dela care se duce sasoarba bucuriile sale cele mai vii).

Daca schimbi cu totul acest decor al firii sipui un popor sä se desvolte in pervazul unor con-ditii geografice si climaterice cu desavarsire deo-sebite, altfel se va desvolta si mentalitatea lui.Tata cum prezinta d-1 Boutmy, influenta climeiasupra Englezului din acest punct de privire :

4 Desvoltarea intelectuala, zice dansul, s'a produscu totul altfel sub cerul britanic. In aceasta at-mosfer5. brumoasa sau inecata de ploae, conturu-rile se sterg, reliefurile dispar, culorile fine seIneaca intr'un cenusiu uniform. Numai strigaturilesgomotoase ale culorii rosie si verde rezista: aces-tea vor fi culorile englezului. 0 senzatie, care-iobicinuit trista, monotony si lipsita de interespierde iute puterea ce are asupra sufletului si el

www.dacoromanica.ro

47

o lase, pentru ca sa se intoarca catre obiecte maiatragatoare. Lumea launtrica it prinde in mrejeleei ; it absoarbe; si daca ese de acolo, in urma,la chemarea neasteptata a vreuuei impresiuni mailamurife si mai atragatoare, ese cu o capacitateacumulats de a se bucura de aceasta impresie,care se vadeste prin taria si adancimea accentului,adesea, si mai ales, cu tovarasie de icoane si ideiprelucrate in lunga sa retragere; el le scoate dinpropria-i substanta si le imprastie cu belsug asu-pra lucrurilor. Nici °data vre o sensibilitate n'aprimit mai putin de afara si n'a savurat mai viu,In felul sau, putinul ce-i fusese dat prin exceptieI.

Cu alte cuvinte, dupa d-1 Boutmy, si cu dreptcuvant, daca sufletul unui popor capata obicinuintade a till mai mult in afara si a se lasa sa fie gu-vernat si coplesit de aceasta lume, aceasta vinedela limpezimea aerului, dela frumusetea luminei,dela vioiciunea culorilor si a formelor. Din potriva,o lumina lenese, urita, un aer greoiu, cetos, careineaca formele, silesc spiritul omenesc sa se in-chida in el insusi, sa se nutreasca din propria-i sub-stanta si sa impue lumei din afara felul lui launtricde a fi. Viata sufleteasca reflexive, profunda, in-toarsa care interior, individualists, sau acea es-pansiva, superficiala, stralucitoare in afara suntdeterminate, si una si alta, de doua modalitatidd a fi, bine deosebite, ale atmosferei.

Un cadru firesc, cald, plin de soare face dinspiritul unui popor un fel de oglinda sufleteascaconvexa; din potriva, un cadru cetos, posomotht,inchis, cu soare lenes si sters, da spiritului formaunei oglinzi sufletesti concave. Una proiecteaza tot

www.dacoromanica.ro

48

continutul ei in afara, cealalta it concentreaza inadancimile sale launtrice.

Dar chiar activitatea spiritului, sub forma sa cea .mai Malta, poarta pecetia particularitatii climate-rice in care se desfa§oara vieata omului. Astfel,obi§nuinta §i facultatea unui popor de a concepii§i construi ideile generale, de a se delecta in teoregenerale sau "intr'un empirism tiranic atarna, incea mai mare parte, de felul de vieata pe care-1duce, care, la randu-i, atarna de conditiile clima-terice §i geografice in care trae§te acel popor.

«Orce generalizare, zice d-1 Boutmy, are catemelie un caracter abstract, bine determinat, careeste recunoscut cu atat mai u§or §i se distingemai cu relief, cu cat oamenii pot sa se lase sä fieatra§i mai indelungat de catre impresiunile in careel se coprinde. Aceasta prima conditie lipse§teEnglezului. Ad omul este absorbit mereu sau rapitde catre nevoia de actiune, generalizarea §i ab-stractiunea nu pot avea loc liber decal daca spi-ritul nu este mereu readus, din motivul nevoii deactiune, catre realitatile concrete,... caci acesterealitati it descurajeaza descoperindu-i ceeace estein mod fall simplificat, in mod practic fal§ificatin toate afirmarile sale mai cuprinzatoare. Ra-sele cari s'au distins in producerea ideilor gene-rale sunt acelea carora bel§ugul §i netezimeasenzatiilor ]e -au ingaduit, fara ostenala, priveli§teaperceptiunilor tari §i numeroase, limpezi §i felu-ritex.... Aceste conditii be gase§te d-1 Boutmyimplinite la Grecii antici §i la Francezi. La En-glezi este cu totul din contra «...rarimea §i nedis-

www.dacoromanica.ro

49

tingerea initials a reprezentarilor spiritului, greoaiasi nesigura for gravitare nu le fac proprii apro-pierii for dese si felurite, din care trebue sa sedesprinda abstractiunile in belsug. Aparand ici sicolea intunecate, singuratice, ele nu formeaza ungrup organizat, capabil de miscari destul de bineordonate si potrivite pentru a se ridics impreunain regiuni superioare, si pentru a se deda aci laconstructii speculative largi). De sigur, daca En-glezul este mereu atras si tinut de nevoia deactiune, este din cauza climei, a putinei rodniciia solului, a luptei cu natura, care, fiind mai sgAr-cita, isi da mai anevoe comorile sale omului.

Aceasta predomnire a activitatii, ajutata dechipul in care impresiile naturii se infatiseaza spi-ritului: obscure ran si sterse, fac ca poporulEnglez ss nu se dedea. la idei si teorii generale.Tocmai din potriva a fost cu poporul Francez,care s'a dezvoltat in conditii climaterice opuse.De acea, faptele concrete si ideile generale voravea o soarta diferita in mentalitatile celor cloudpopoare. Pe cand Royer Collard va zice: tjemeprise un fait) Englezul Burke va zice din con-tra 4je hais jusqu'au son des mots qui exprimentles abstractions,.

In sarsit, dupa d-1 Boutmy, conditiunile de clima,de lumina, variatiile acestora ar avea inrauriri hota.-ritoare chiar asupra celor mai inalte conceptii fi-lozofice ale popoarelor. Astfel, popoarelor delamiaza-zi, cari sunt vesnic deschise la impresii Clare,definite, repetate, li se impune in mod fatal o con-ceptie naturalists a lumii si a omului, de caremodul de a fi al lucrurilor dinprejur. Speculatiile

4

www.dacoromanica.ro

50

metafizice sunt ad favorizate de mediul fizic si eleau in totdeauna un caracter naturalist. Cu popu-latiile nordice, potrivit conditiilor for de clima,lucrul este tocmai din potriva. Un fel de misticismpractic si individualist este particularitatea carecaracterizeaza spiritul lor.

Intrucat clima lucreaza asupra spiritului, in modindirect, prin mijlocirea transformarilor fiziologicece ea determine in organism ? D-1 Fouillee a re-zumat admirabil influenta ei in termenii urmatori:(Climatul, zice dansul, lucreaza asupra tempera-mentului, pentru ca prin mijlocirea acestuia sa lu-creze asupra spiritului... Caldura prea mare face elcursul sangelui si al fluidelor sa fie prea repede;ea mareste secretarea si eliminarea substantelorapoase si solide, ceeace face organismul mai putincapabil de incordare si de munca. Atatind san-gele si deschizand porii, ea face ca pielea sinervii sa fie prea impresionabili. Din cauza aceastaoamenii sunt simtitori, imaginatia for este atitabilapeste margine. Insfarsit, prea multa caldura ajungesa oboseasca si sa sece simtirea insasi). Cu friguleste desigur dinpotriva.

.cFrigul zice d-1 Fouillee, adauga forte corpului,pentru ca hranirea corpului este mai bogata simai distribuita in totalitatea organelor; de acolorezulta o mai mare atragere catre lucrurile ane-voioase. Aceasta energie fizica aduce cu sine omai mare energie morala, o trebuinta de a lucra,de a se misca, de a se cheltui. 4Frigul contrac-teaza si fibrele pielei, de unde rezulta o respiratiemai mica, vibratiile par atunci mai putin warede produs in toate partile contractate ale corpului,

www.dacoromanica.ro

51

simtirea este mai anevoe de desteptat. Dar ()datatrezita, si de motive ne aparat mai serioase, pati-mile sunt mai adanci si mai durabilei.

De opotriva de simtitoare sunt pentru tempe-ramentul popoarelor In particular umiditatea, lim-pezimea si starea de agitatie a aerului. Wmidi-tatea statornica, zice autorul ce citaram, astupamai ales porii pielei, intarziaza circulatia umorilor,micsoreaza forta sistemului vaso-motor, is cevadin energia corpului intreg, toceste simtirea siactivitatea morala, Intr'un cuvant predispune laincetineala si inertia temperamentului flegmatic).Sunt clime care predispun la melancolie, dupacum sunt de cele cari fac pe om vesel si nepa-sator. Starile de suflet sunt inteadevar influentatede veselia Iuminei sau de posomorarea cetii si anegurilor. Si aceste Insusiri ale momentului, andse repeta, sfarsesc prin a trece in temperament.

Intre ce limite se intind Insa aceste inriuriri aleclimei este greu de hotarit. Sigur este Insa caputerea for scade, In masura ce inteligenta sitecnica omeneasca dau omului putinta sa lupte si,In parte, sa se apere in potriva acestor Inriuriri.Si caldura si frigul pot fi in buna parte domolitepe cale artificiala.

In afara de aceasta, sunt multe cazuri in cariaceeas clima n'a produs aceleasi rezultate morale,la popoare diferite. Amintim spre pilda a daca nes-tatornicia ar fi o insusire sufleteasca datorita, dupaparerea lui Montesquieu, climei temperate; cumse face, sä intreaba d-1 Fouillee, a milioane deChineji traiesc in aceeasi clima ca si Francezii,

www.dacoromanica.ro

52

fara ca sä aiba aceeai predilectie pentru schim-bari, care ar fi, zice-se, una din trasaturile Fran-cezului. Apoi aceea§i clima a produs pe Greciivechi, pe Turcii moderni ca i pe Hotentoti.Dovada ca clima calda, §i chiar cea prey calda,nu poate impedica formele mai intinse ale activi-tatii, sta Si faptul ca civilizatia omeneasca 4i trageinceputurile tocmai din Wile tropicale. Fenicienii,Egiptenii, Aztecii i Mexicanii au pus bazele civi-lizatiei omenqti intr'o clima arzatoare.

0 inraurire mai adanca asupra caracterului para avea conditiile solului pe care trae§te un neam.Da ca solul este bogat i foarte fertil, populatia,care traete pe el, poate sä c4tige inclinari sprelenevie, desfrau; daca fertalitatea lui este mijlociese zice Ca aceasta-i o conditie care desvolta in-teligenta. Din potriva, sterilitatea §i saracia solu-lui se zice ca vor desvolta vointa, spiritul de in-treprindere Si de aventuri. Tocmai acestei calitatia solului se datoresc, cu drept cuvant, insu§irilemorale ce caracterizeaza de obiceiu populatiilenordice.

Configufatia solului §i situatia geogra-fici. Este cunoscuta de mult psichologia popoa-relor ce locuesc cu predilectie muntii. Elvetia i

Muntenegru avura un destin deosebit in Istoriauniversals, multumita negre§it in mare parte so-lulului for muntos. De obiceiu, un fel de mandrie,neatarnarea de caracter, spiritul de libertate sunttrasaturile suflete§ti neindoioase ale muntenilor.

Tot astfel se crede ca o tail paduroasa in-

www.dacoromanica.ro

53

aria populatia la o vieata de vanatoare, bar-bary despotica; stepele, cAmpiile prea intinseo inclina la o vieata de pastor nomad, orga-nizata in familii patriarchale si la o emigrareperiodica. 4Monotonia stepelor fara sfarsit intindeuniformitatea sa chiar asupra spiritelor. a Stepaeste autocratica pentru acelas motiv care face cadesertul este monoteist. Si intr'adevar, ao naturamonotony si goala, inchisa si inerta, oglindindu-sein mod uniform in suflete, fara ocean si faramunti, fara nimic care sä inspaimante, care saatite si sa ezalteze, va inclina. imaginatia sprevise nelarnurite, nedefinite si goale ca ea insasi,si nicidecum care conceptii puternice, sau catreimagini vii., 1).

De aci contrastul intre mintalitatea egipteanasi cea greaca antica, intre inteligenta franceza sauitaliana si cea indiana. In India, conceptia omuluia fost zdrobita de impresiile lumei din afara cea luat proportii gigantice in mediul inconjurator..Muntii Himalaia, imensi, orgoliosi si amenintatori;campiile fara margini, oceanul fail fund, Incon-jurator din toate directiile ; fluviile imense prinmassa lor, toate acestea au lucrat altfel asupraimaginatiei indiene, decat variatiile mijlocii ale so-lului francez, italian si grec. Acolo sufletul a fostzdrobit de proportiile ce prezenta natura sub fe-luritele ei infatiseri, mintea a fost aservita si imo-bilizata. ; aici, din potriva, spiritul a putut sa seechilibreze, sa coprinda si sä infraneze proportiilesi impresiile naturii modeste, mijlocii. In lupta cu

1). Fouillee. Psych. de Peuples Europ. Pag. 396.

si

www.dacoromanica.ro

54

lumea fizica aici rezorturile spiritului s'au intarit,el a invins s'a desvoltat prin chiar faptul do-minarii ce a pus asupra ei ; acolo aceste rezorturis'au slabit, caci, in lupta cu natura, inteligentaindiana a e§it invinsa.

In sfax§it, situatia geografica a solului locuit deun popor contritme invederat la modelarea sufletu-lui sau intr'un fel sau altul. AO, spre pilda, existao deosebire izbitoare intre un popor insularintre popoarele continentale, intre un popor insi-rat dealungul marii §i altul pe care -1 Inchid dintoate partile munti sau deerturi. Un tarm demare presarat cu porturi bine adapostite, trecereape solul patriei a unui mare drum comercial saua unui fluviu u§or navigabil, care-i tot un fel dedrum, insa de sine mergator, iata atatea parti-cularitati geografice ale caror inrauriri pot fi ho-taratoare asupra caracterului etnic.

Astfel, situatia geografica insulara a Angliei ainriurit neindoios asupra desvoltarii mintalitatii §icaracterului englez. Acel individualism cunoscutat Englezilor, obicinuinta de a se izola in ei in-§i§i, spiritul de complecta neatarnare §i deplinalibertate, care-i insufletWe Si care le este atat decaracteristic nu sunt oare insu§iri cari decurg dinstarea de izolare, in care i-a pastrat situatia forgeografica? Izolarea sociala a Angliei a trecut incaracterul indivizilor; neatarnarea nationala pecare le-o asigura bariera ce oceanul pune intrecontinent §i insulile britanice a trecut in modulde a fi al Englezului s'a transformat aci intr'oneatarnare de caracter foarte fireasca Si foarte

si

$i

www.dacoromanica.ro

55

puternica. Aceasta izolare i neatarnare geogra-fica a Angliei a facut ca puterea centrala a gu-vernului s'a desvoltat sfios qi slab Si a lasat locTiber pentru desvoltarea individului. Forta statu-lui, neavAnd ocazie de a se exersa in razboaecu vecinii, a lasat deplina libertate desvoltariicomplecte a initiativei individuale. PersonalitateaEnglezului, in individualismul ei concentrat, in-chis, necomunicativ qi In izolarea statornica, incare se pastreaza, este ea ins4i o insula; ea re-produce fidel caracterul esential al patriei engleze.

Din acest punct de vedere, situatia geograficaa Frantei fiind cu totul diferita, spiritul francezs'a desvoltat in directii cu totul diferite. In loculcompletei izolari a Angliei, Franta este In atingerecu mai toate popoarele Europei. Ea ocupa o po-zitie centrala i este punctul de intersectie, deatingere qi de trecere al diferitelor neamuri euro-pene. Ea este rescruciul Europei, adevarata ras-pantie a tuturor curentelor nationale, intelectuale*i morale. In consecinta, spiritul §i caracterul francezInfatiraza insuOi, cari contrasteaza cu individua-lismul Inchis §i izolator al Englezului. Spiritul qicaracterul francez sunt personificarea sociabilitatii,a inteligentei deschise, centrifuge, comunicative,exuberante. Francezul este sociabil, comunicativ,deschis, dupa cum patria franceza are toate gra-nitile deschise, corn unica direct cu toate popoareleEuropei centrale §i este in atingere villa i zilnicacu toate neamurile cari o inconjoara.

Situatia ei centrala qi deschisa tuturor curentelormorale qi intelectuale a contribuit negrqit, cu foartemult, la predilectia ce o au Francezii de obiceiu

www.dacoromanica.ro

56

pentru ideile generale. Pozitia sintetica a Frantei afacut ca diferitele curente s'au acumulat in spiritulfrancez; ad ele s'au sintetizat si generalizat, cu nece-sitate, si aceasta functionare sintetica a trecut instructura intima a spiritului francez. Pe de altaparte, aceeasi pozitie geografica, deschisa in toatedirectiile, a imprimat caracterului francez comuni-cativitatea, nevoia de a se propaga intelectua-liceste, de a se raspandl peste societatile vecine,de a le converti, de a le influents cel putin. In-tr'un cuvant, ridicarea morals si intelectuala cecaracterizeaza spiritul francez se datoreste situatieicentrale a Frantei, care, ca un focar luminos, im-prastie departe razele ei.

Cam aceeasi este si mai ales a fost pozitia geo-grafica a Eladei antice, si de aceea este atataafinitate si sunt atatea insusiri comune intre spiritulfrancez si al vechilor Eleni.

Asezarea unui popor pe tarmul presarat cu por-turi al unei mad, trecerea unui mare drum co-mercial sau unui mare fluviu navigabil pot deter-mina evident modul de a fi al acestui popor. Mareacu porturile ei, drumul si fluviul comercial in-deamna populatiile spre activitate, spre intreprin-ded si aventuri. Activitatea, astfel provocata, des-volta vointa energica si produce Inflorirea generalsa societatii. Prin fora lucrurilor, societatea res-pective este deschisa diferitelor influence si curentede tot felul. Poporul care o alcatueste poate acu-mula din bogatiile materiale si sufletesti can trecsi se opresc in porturile lui. Mintea lui se imbo-gateste si se rafineaza in acelas timp, In care

.

www.dacoromanica.ro

57

vointa lui se imputerniceste. Aceste particularitatigeografice facura in vechime inflorirea Fenicienilorsi Grecilor; in timpi mai noui, prosperitatea repu-blicilor venetiene, florentine si genoveze, precumsi aceea a oraselor germane hanseatice. Drumulcomercial schimbandu-si directia aduse decadereaacestor societati, dupa cum inainte adusese pros-peritatea lor.

Dupa ce-am pus astfel in toata lumina for favo-rabila inriurile simtitoare, pe care conditiile fizicesi geografice ale unui popor be au asupra desvol-tarii inteligentii si caracterului sau, ramane sapretuim si O. rezurnam, in scurte cuvinte, care estevaloarea efectiva a acestor inriuri. Am vazut deja elrasa nu influenteaza natura sufleteasca a unui popor,decat cand este pusa in valoare de anume impreju-rani istorice si conditii sociale, fara care influentaei ar fi nesimtita, aproape nula. Acelas lucru sepoate repeta si despre influenta climei, a confi-guratiei solului si a situatiei geografice. Aforismullui Pascal ca moralitatea se schimba. cu gradulde latitudine si cu situatia geografica s'a dovedita nu avea decat o valoare foarte discutabila.

Pe acelas grad de latitudine, in aceeasi climase desvolta popoare cari ne infatiraza insusirilecele mai diferite, opuse chiar. Limpezimea aeruluistraveziu $i frumusetea luminei, vioiciunea culorilorsi a impresiilor sunt azi pentru Turci aceleasi cariau fost altadata pentru Grecii din timpul lui Pericles,si totusi nu au nici un fel de urmare pentru ceidintai. Ele n'au imprimat de loc in spiritul turcesc,nici predilectia pentru ideile generale,, nici simtul

www.dacoromanica.ro

58

rafinat at proportiilor, at contururilor si al formei.Tot ass colinele din jurul Florentei, cu atmosferastravezie, albastrue si violets ce le ineaca, n'auputut ss perpetueze la florentini geniul lui DaVinci §i al lui Michel Angelo, etc. Conditiile derasa, de clima, de configuratia solului nu pot pro-voca nimic ele prin ele insa-le. Ele nu sunt con-ditii indestulatoare pentru desvoltarea nici unuifel de activitate artistica, intelectuala, economics,etc. Tot ce pot face ele este sa des o coloarelocals, particulars diferitelor feluri de activitateomeneasca, indats ce energia umana, imbolditade alte necesitati si conditii, incepe a se manifests.

Limpezimea si frumusetea luminii n'a pututschimbs si inlatura pasivitatea poporului turc, sprea imprima anume forme activitatii lui. Dar dacaacest popor ar desvolta o activitate, in directiilepe cari Grecii antici le-au urmat, lard indoiala casimtul formei si predilectia pentru idei generalesi spre armonia proportiilor ar apare deopotrivain manifestarile energiei turcesti. Simtul formei,al colorilor Clare, at ideilor definite, generale, cedisting azi pe Francezi sunt, de sigur, inriuritede insusirile atmosferii si climei, de situatia geo-grafica a Orli lor. Dar au trebuit ss fie anumeconditii istorice si sociale, cari sa deschida spiritulfrancez la aceste impresiuni si sä desvolte energiafrancers spre a se manifests sub formele precise,pe 'cari i le-au imprimat conditiile ei climatericesi geografice. Indaratul conditiilor fizice de climbsi de configuratia solului, sunt alti factori pro-funzi si puternici, cari pun in miscare marinaomeneasca §i determina caracterul si mintalitatea

www.dacoromanica.ro

59

popoarelor. Clima, rasa, solul, sunt factori cari im-prumuta sufletului etnic numai suprafata, aspectuldin afara, coloarea locala. Sub fatada aceastalucreaza factorii a tot puternici: istoria si conditiilesociale si economice, pe care desvoltarea istoricaa unui popor le impune acestuia la fiecare pas.

De aceea, cu drept cuvant, a putut D-1 Fouill6e,dupa Auguste Comte, sa considere clima, rasa siconditiile fizice in general ca factori statici aipsichologiei etnice, iar istoria si conditiile socialeca fiind adevaratul element dinamic al ei. «Is-toria poporului, legaturile lui cu vecinii, desvol-tarea lui launtrica din punct de vedere intelectual,estetic si morah, iata esentialul in explicarea ca-racterului si mintalitatii unui popor. Factorii fizicin'au vreo valoare proprie, cleat In functiune deacesti factori istorici si sociali. Sa se tina in seamasi de aceea ca mijloacele civilizatiei sustrag peom dela influenta directs a mediului fizic si -1 su-pun aproape exclusiv, influentei mediului omenesc,social. Si Inca se mai poate ayea in vedere ca mediulomenesc, social, modifica mereu mediul fizic, II

umanizeaza, Il socializeaza, it spiritualizeaza 1) chiar,incat ajunge un moment in care influents mediuluiomenesc devine, pe alts cale, Inca odata o influentsndirecta a mediului social.

§. 2. Factorii istorici gi sociali.

Valoarea factorilor fizici ai psichologiei etnice afost cunoscuta de mult si chiar adesea exagerata;in tot cazul ea a lost bine studiata sub toate for-

1) Vezi Durkheim, Division du travail social, Page 375.

www.dacoromanica.ro

60

mele ei. Nu este tot asa cu influenta factoriloristorici si sociali. Daca In timpul din urma li s'arecunoscut acestora o tnriurire covarsitoare asupraformarii inteligentii si caracterului unui popor, Incanu s'a precizat si definit exact si lamurit impor-tanta for si modul for propriu de a influenta.

De acea, simtim trebuinta de a rezuma acivaloarea si modul de influentare al acestor factori.

Ca sa intelegem mai bine cari 's conditiunileprecumpanitoare In formarea spiritului, trebue sane dam bine seama de ce este constiinta si cumse formeaza ea de obiceiu. Ad nu vom face cleatsa rezurnam ipoteza cea mai cu trecere in stiintacontimporana:

Negresit ca sufletul sau constiinta omului numai sunt, pentru nici un om de stiinta, o substantaparticulars, o entitate unitara, indivizibila, indivi-duala, dela care sa emane, in chip natural, sterilede constiinta. Constiinta este considerate azi de§tiinta pozitiva ca fiind un tot unitar si complexde stari de constiinte: senzatiuni, emotiuni, ten-dinte, volitiuni etc. Ea nu ezista independents, inafara de actele cari se petrec inteinsa, ci eaconsta in chiar suma starilor si a functiunilor dincari se compune. Unitatea ei este espresia core-latiunei strinse care leaga intre ele diferitele stariinterne si functiuni. Aceasta unitate este pur sisimplu functionala; ea va fi ceace va fi corelatiunile,raporturile statornice cari leaga diferitele stari in-terne, care compun vieata sufleteasca. Cu alte cu-vinte, constiinta si unitatea ei este (un produs alorganizarei actelor din continutul sail* dupe, cum

www.dacoromanica.ro

61

foarte nimerit rezumeaza D-1 Radulescu-Motru 1)rezultatul stiintific obtinut Ora acum asupra a-cestei cestiuni.

Desvoltarea constiintei si a personalitatii depindede bogatia starilor interne, adica dela multiplici-tatea si varitatea materialului psichic si dela gra-dul lor de organizare si de coherent5.. Multimeamare a starilor sufletesti si organizatia lor, iataelementele esentiale ale unei personalitati.

Constiinta dar este un complex in vesnica de-venire si transformare. Structura ei intima depindede modul cum sunt organizate intre ele starileinterne, de felul corelatiunii lor. Fara indoialaInsa ca raporturile can leaga starile interne nupot fi cleat raporturile cari leaga, in afara, obiec-tele externe, cari corespund acestor stari interne.Starile sufletesti reproduc, In general, in spirit,ordinea si corelatia obiectelor din afara, cari le-audat nastere. Pe de alts parte, un adevar cu de-,savarsire castigat de stiinta sociala moderns esteca continutul constiintei este cules din vieata so-cietatii, in care ea s'a format si se desvolta. Con-stiinta intreaga si cugetarea omeneasca sunt cunecesitate determinate de vieata si atmosfera Ape-diului social, in care ea se gaseste si se manifests.Astazi nu se mai poate talmaci constiinta si co-prinsul sau decat prin mijlocirea vietei sociale.Constiinta este rezultatul adaptarii omului la me-diul social.

Intr'adevar, omul fiziceste a exit din adaptareavietei la conditiile mediului cosmic, fizic. Cu apa-

1) Cultura romans ai politicianism, p. 48.

www.dacoromanica.ro

62

ritia societatii omenesti, crescande din ce in cemai largi, omul, considerat fiziceste, a trebuit sase adapteze si la acest nou mediu. Din aceastaa doua adaptare a exit, in chip general, vieatasufleteasca a omului, constiinta sa. Daca deci fi-ziceste omul este fructul adaptarii vietii la mediulcosmic, vieata sufleteasca, constiinta, este fructuladaptarii omului fizic la mediul social in care atrebuit sa traiasca. Materialul psichic al constiintei,fiind hat in cea mai mare parte din atmosferamediului social omenesc, structura constiintei, uni-tatea ei, corelatia si organizarea starilor ce ocompun, trebue sa oglindeasca structura societatii,corelatia si organizarea vietii sociale de tot felul.Vieata sufleteasca este ecoul launtric, in indivizi,al vietii sociale din afara. Raporturile ce leagasta'rile interne vor reproduce aci coesiunea rapor-turilor diferitelor acte ce compun activitatea so-ci

Si daca este adevarat vieata sufletului no-stru sau unitatea ci, nu este decAt reproducereafidela a activitatii sociale si a modului cum a-ceasta este organizata; atunci, fara indoiala, cainteligenta si spiritul nostru se vor modela dupefelul activitatii sociale la care luam parte. Intr'ade-var, vointa si inteligenta noastra sunt rezultatulmodului nostru de a lucra si de a cugeta. Rea-mintim aici cuvintele pe care Goethe le pure ingura lui Faust: la inceput a fost actiunea. Chipulin care lucram si gandim, obiectele cugetarii noa-stre, ne este impus de societatea in care traim,fac parte din modul de a lucra al unei societati.Ce determina insa modul particular, in care se

ea

www.dacoromanica.ro

63

desvolta activitatea si cugetarea unei societati, aleunui popor ? Factorul determinant in aceasta privinta11 formeaza, de sigur, imprejurarile si conditiileistorice ale acelui popor. Relatiunile sale cu po-poarele vecine, modalitatea acestor relatii, volu-mul si densitatea societatii, adica marimea nume-rica a poporului, vechile traditii si institutii politicesi sociale, pe care desvoltarea sa istorica dintrecut le-a determinat la acest popor, iata ade-varatii factori a tot puternici, cari hotarasc cunecesitate modul activitatii sale sociale.

Prin urmare, ceeace hotareste temeinic modulin care se desfasoara, la un moment dat, vieatanoastra sufleteasca este chipul cum se desfasoaraazi si cum s'a desvoltat in trecut vieata sociale apoporului caruia apartinem. Constiinta noastra re-produce fidel ecoul vietii istorice a natiunii dincare facem parte. Prin mijlocirea societatii, istoriaeste aceea care faureste si modeleaze mintea sicaracterul unui popor. Ea determine starea so-ciala,vieata colectiva a unui popor, si acesteadin urma se resfrang deadreptul in indivizi siproduc aci, individualizand vieata colectiva, sufletul,constiinta noastra.

Unitatea constiintii, corelatiunea functiunilor su-fletesti, organizarea starilor launtrice ce consituescunitatea constiintii va fi oglindirea launtrice a chi-pului cum se desf4oara vieata istorica si socialela care laum parte. Daca activitatea societatii incare ne desvoltam not este sporadica, intermi-tenta, anarhica, incoerenta, astfel va fi si sufletulcaracterul si mintalitatea noastra. Daca, din po-triva, vieata sociale este ceva continuu, regulat,

www.dacoromanica.ro

64

periodic, constiinta noastra, caracterul si inteli-genta noastra vor reproduce acest fel de a fi alactivitatii sociale.

Chipul de a fi al societatii, modalitatea vietiisociale determine chipul de a fi al sufletului prinmijlocirea de sigur a creerului. Activitatea noastreca indivizi se concentreaza si se coordoneaza instraturile superioare ale paturii cenusii din encefal.Aceasta coordonare cerebra1i este insa, fireste,predeterminata in chipul In care societatea ne si-leste sä actionam. Coordonarea cerebrali oglin-deste direct coordonarea societatii, a activitatiisociale asa cum ea se desvolta in realitate. Ra-porturile intre diferitii centri de ideatie si ideo-motori oglindesc raporturile in care traesc membriisocietatii intre ei, cu societatea si cu institutiilesocietatii. Organizarea centrilor cerebrali traducefiziologiceite organizarea societalii. Sufletul nostrufiind o functiune a organizarii noastre cerebrale,care, la randu-i, este in functiune de organizareasocietatii respective, urmeaza ca sufletul nostru nupoate fi cleat oglindirea sau ecoul direct al vietiisociale. Orice schimbare sau evolutie a societatiiare ca urm are directa o schimbare si o evolutiea organizarii centrilor nostri cerebrali de ideatiesi ideo-motori si ca urmare indirecta o schimbaresi o evolutie a constiintei noastre.

Dar acest chip de a fi al activitatii sociale itdetermine conditiile istorice si cele actuale; celedintai, bine inteles, prin mijlocirea traditiilor si insti-tutiilor, in cari ele s'au fixat si s'au perpetuat si pecari ele le-au produs. Cu alte cuvinte, conditiile isto-

www.dacoromanica.ro

65

rice institutiile si traditiile sociale sunt, in ultimresort, factorii determinanti ai organizarii si coeziu-nei constiintei. Soliditatea, regularitatea si coeziuneaacestor institutii dau forma intima, regulata, soli-dara a activitatii noastre si, prin urmare, determineorganizarea si unitatea constiintei si caracteruluinostru. Coeziunea sufletului nostru, corelatiuneastarilor noastre launtrice, organizarea lor, cari facunitatea constiintei, derive, In chipul acesta, ne-mijlocit, din natura institutiilor si traditiilor socialenationale. Si cum aceste institutii si traditii cons-titue ceeace se numeste organizarea, constitutiasi structura societatii, se poate zice, cu drept cu-vant, ca organizarea constintei, structura si uni-tatea ei reproduc structura si organizarea soUietb.tlicareia apartinem.

In rezumat deci, intinderea numerica a socie-tatilor, statornicia si temeinicia structurii ei, ainstitutiilor cari organizeaza vieata sociala, acestiasunt factorii cari determine caracterul si inteli-genta unui popor. 0 societate larga, numeroasd,procure spiritului un material psichic foarte bogatsi variat; iar continuitatea, temeinicia institutiilor,reguland si organizAndu-i activitatea, dau o coe-ziune deosebita sufletului, it organizeaza, it definesc,II ordoneaza si-i dau o consistence solida si ar-monica. Intinderea societatii si statornicia institu-tiilor formeaza o personalitate etnica puternicA.

De aci, urmeaza si mai larnurit a. sufletul :mentalitatea si caracterul unui popor sunt unprodus exclusiv istoric si social. Numai acele po-poare au avut si au un caracter determinat si o

5

www.dacoromanica.ro

66

mintalitate definita, cari au avut o lunga desvol-tare istorica definita i au ajuns sä se cristalisezeIntr'o societate statornick consistenta i regulata.Regularitatea i consistenta structurii sociale de-termine neindoios consistenta §i regularitatea liniilorcaracterului §i inteligentei poporului, cari formeazaacea societate. Din potriva, popoarele cari n'auistorie, sau cari au una neclark recenta on spo-radica i n'au ajuns sã constitue o societate defi-nita, regulata §i consistenta, ci una anarhickchaotica §i inconsistenta, vor infati0. observatieio conOinta de o potriva nedefinitk inconsistenta,anarchica i chaotica.

In lumina acestor consideratii generale, psicho-logia popoarelor europene antice qi moderne de-vine limpede qi prea upr de tamalcit Inteles.De asemenea, o confruntare, oricAt de sumarka psichologiei popoarelor europene va verifica. §iilustra admirabil adevarul acestor consideratii ge-nerale.

** *

Dintre popoarele vechi, acelea a caror desvol-tare istorica a fost mai ]unga §i mai consistenta,0 care ne este cunoscuta azi mai bine decat aoricarui altuia din vechime, sunt, fail indoia15.,Grecii i Romanii. De aceea gi sufletul for etnic,caracterul Si mintalitatea romans i greack insu-0rile i lipsurile for morale §i intelectuale ni seprezintk chiar azi, sub trasaturi bine definite i

luminoase, in linii lamurit desemnate, cu reliefuri§i aancituri distincte, bine pronuntate, pe cari,

0

www.dacoromanica.ro

67

cursul celor doua mii de ani, ce ne despart deele, nici nu le-a Intunecat, nici nu le-a sters, nicimacar nu le-a tocit. Atat erau de luminoase, defi-nite si pronuntate.

Astfel, despre Greci se poate spune azi la-murit, si cu drept cuvant, cum erau, cum sedeosibeau prin inteligenta si caracterul lor. Greciivechi erau mai mult sensibili si intelectuali cleatsensuali. Le placeau schimbarile, armonia dintrereal si ideal, aveau gustul de noutate; pasiunilelor, ca si ideile, erau nestatornice. Sensibilitatealor, in loc sa fie energic concentrate, era deschisasi comunicativa. Sociabilitatea, sentimentul masurii,al ordinei si al esentialului; trebuinta de claritate;dispretul de ceeace este vag, enorm si mons-truos ; iubirea instinctive, dezinteresata de adevar;rationalismul constructiv; simtul formelor frumoase,artistice; reflectiunea si curiozitatea vecinic treze,iata liniile sculpturale ale mintalitatii si caracte-rului Grecilor antici. Desvoltarea sociala, pe carea determinat-o la ei situatia, conditiile si impre-jurarile lor istorice, explica admirabil genesa acestorinsusiri sufletesti, dup. cum peripetiile istoricenenorocite, prin cari trecura scoboratorii lor intot evul mediu si modern, explica perfect alte-rarea si degradarea adanca a acestor trasaturimorale la Grecii de azi.

Dialectica luptelor intre diferitele cetati, desvol-tarea democratiei, pozitia lor la raspantia a doullumi si a mai multor civilizatii, a determinat in-susirile si virtutile intelectuale si sociale ale ve-chilor Elini. Epigonii acestora traira sub jugul de-gradator al Otomanilor ignoranti si In atmosfera

www.dacoromanica.ro

68

morala putreda a Byzantului, de act si scadereafor morale 'Ana la zero si nimicnicia for socialasi intelectuala.

Caracterul si natura inteligentei romane se des-prind si mai bine, mai definite si mai pronuntateInca: o vointa impulsiva si stapana de sine in acelas.timp; prudenta, privegherea, grija perpetua de zivade maine. Rasa ingrijitoare de sine si regulate,avail si avida, iata ceeace se zice de catre totidespre vechii Latini. Indarjirea in discipline, per-severenta rece, taria inteleapta, calculul si corn-binatiile, regularitatea sfortarii in vederea unuiscop statornic sunt tresaturile cele mai obisnuiteatribuite poporului roman. In privinta inteligentii,ceeace caracteriza pe Romani fu sentimentul adanca ceeace este general in mijlocul lucruriior parti-culare; preciziunea, conciziunea, rigoarea.

Defectele morale ale acestui popor furl: rapa-citatea, egoismul, perfidia si viclenia. Mintalitatearomana era prozaica; simtul poeziei si al litera-turii fu slab si rudimentar; din arta nu-i atragea.deal partea ei materiala, sensuala. Singurile artece se desvoltara mai mutt la ei fura elocinta sisatira, aceasta din cauza consecintelor for practice.Elocinta indeamna la actiune, tar satira pedepsestesi poate inbunitati moravurile. In general, spiri-tele pozitive qi prozaice sunt batjocoritoare.

Vieata sociala si desvoltarea istorica esplica aici,In chip si mai evident, de ce inteligenta si carac-terul roman au luat formele si directiile pe canle rezumaram in liniile precedente. Trasaturile co-varsitoare ale istoriei Romani lor sunt urmatoarele

www.dacoromanica.ro

69

trei: vieata agricola de tarani, cari rdscolesc intoti anii un sol ingrat, pietros, sgarcit; vieata mi-litara traita in lupte vesnice cu triburile vecine,in care au succese continue si cuceriri neincetatesi cari ajung la intregirea in societatea si in istoriaRomei a mai tuturor societatilor si popoarelor cu-noscute in vechime, o continuitate istorica desd-varsita care se fixeazd si se oglindeste exact ininstitutii temeinice.

Aceasta ultima conditie istorico-sociald generalaa putut ingadui sa se formeze in cetatea Romeipersonalitati cu o vointa statornice, tenace, carac-tere tari, neschimbatoare. Institutiile sociale sta-tornice determine o activitate sociala continua,coerenta; iar obisnuinta activitatii coerente si con-tinue produce in indivizi vointe si caractere taxisi statornice. Nu taria caracterelor personale facestatornicia institutiilor, caci acestea trec dincolode vieata unei generatii; ele sunt mai lungi cleatmarginile vietii unei persoane. Din potriva, sta-tornicia si temeinicia unei institutii formeaza ca-racterul persoanelor, cari momentan reprezintainstitutia 1). Ele modeleaza activitatea si inteligentaindivizilor can se schimba si sunt efemeri fata derelativa statornicie a institutiilor. and ele sunttemeinice si statornice pun un fel de continuitatesi indarjire in caracterul si inteligenta acelora carisunt momentan agentii lor. De aceea, continui-tatea si temeinicia institutiilor romane, insusiri pecare desvoltarea unitary a istoriei romane le ex-plied usor, acestea au fost cauzele, cari au produs

1) Simmel. American journal of. Sociology, 1897-98, p. 669,

www.dacoromanica.ro

70

tenacitatea, statornicia i coeziunea caracteruluiroman.

Vieata de cultivatori agricoli §i de popor ras-boinic, la care situatia for geografica a silit pepe Romani sa se Incline, a contribuit foarte muttla desvoltarea acestor insusiri morale. Popor detarani-soldati, a dobandit apucaturile sale delachiar modul sau de vieata. La tarani, in deosebi,oobiceiurile par ca se modeleaza dui:a statorniciai siguranta tarinii, unde plugarul i'i cheltue oste-

neala... Vieata agricola are ceva temeinic i tra-ditional). Si;. se mai tina. Inca seama de spiritulobisnuit de economic, de prevedere i de pru-denta al taranului, de grija sa de maine, de Inde-lunga rabdare, cu care Weapta seceripl Indepartat§i de regularitatea epocilor de munca, de recoltaetc. Aceste insusiri de tenacitate, de rabdare, depruderga, de prevedere i de regularitate furyintrebuintate i in luptele cu triburile vecine, luptecari totdeauna sfarqira prin a le da for isbanda.Tot de ad au decurs §i alto bune sau rele insu-iri ale caracterului roman : egoismul, lipsa de

simt artistic, spiritul cu deosebire practic, pozitivqi prozaic.

Intr'un cuvant, vieata de plugari-soldati a mo-delat potrivit ei institutiile romane, adica le-a datcaracterul strajniciei, statorniciei, regularitatii, pre-vederii Si coeziunii. La randul lor, institutiile carireguleaza modul activitatii indivizilor, au obisnuitpe acqtia cu temeinicia, cu regularitatea, §i sta-tornicia de actiuni §i au format astfel persoanecu caratere tenace, cu vointe statornice, cu inte-ligente practice, . regulate Si prozaice.

www.dacoromanica.ro

71

Faptul cuceririi Intregei lumi cunoscute a avutpentru inteligenta romand inriuriri admirabile, extra-ordinare. Cetateanul roman, putand calatori cuusurinta in toate directiile vastului sau imperiu,multumita mai ales cailor de comunicatie nume-roase si bine ingrijite, putea face cunostinta cutoate tarile, cu tot felul de oameni, de lucruri side obiceiuri. Prin acestea constiinta cetateanuluiroman se imbogatea intr'un mod extraordinar.Continutul ei se largea in proportii necunoscuteantichitatii. Adaogati ca institutii temeinice, per-manente in acelas timp, erau gata sa coordoneze,sa organizeze acest material psichic foarte coprin-zator. Istoria Romanilor, prin continuitatea ei, printemeinicia ei, prin desvoltarea ei organica si logica,caci nici un popor strein, nu impusese Romei ca-priciul lui, a pastrat aceste institutii unitare inevolutia lor; acestea au continuat sa organizezespiritele, imbogatite cu material psichic cules dintoata lumea. Sufletul cetateanului roman oglindestedesavarsit istoria patriei.

Cat' despre efectul psichologic al acestor cala-torii, el este prea cunoscut: o deosibire neteda seface dela sine in spirit, Intre ceeace este scnim-bator si ceeace este statornic, permanent, se pro-duce, in sfarsit, un fel de generalizare spontanee.Spiritul generalizator al Romanilor trebuia sä semanifeste cu atat mai bine cu timpul, cu cat aveaaface cu popoare mai felurite si cu cat trebueasa treacd cu vederea particularitatile, pentru a nuse opri, din punctul de vedere al administratieisi al dreptului, decal la trasaturile comune aleumanitatii Aceasta nota precumpanitoare a is-

www.dacoromanica.ro

72

toriei romane a pregatit, nu numai capacitateainteligentei romane de a distinge aspectul general,universal al lucrurilor si predilectia ei cu ideilegenerale, dar a pregatit-o si pentru constructiilejuridice generale si pentru morala si teologia cres-tina, de o potriva universale in esenta lor. «Imperiulroman a preparat lumea, zicea Euseb, pentru uni-tatea divinitatii,. Ordinea si regularitatea din vieatafor practica trecura si in domeniul ratiunii abstracte si construira aci normele juridice. Obisnuintageneralizarii si a ideilor abstracte, unindu-se cusimtul practic si concret ce vieata agricola si mili-tara desvoltase in Romani, aduse personificareadiferitelor idei abstracte. De aci multimea de divi-nitati sociale si domestice.

*s* *

Dintre societatile moderne, natiunile: engleza,spaniola si franceza, singure, se desvoltara in asadeosebite conditii istorice, !neat sä formeze detimpuriu individualitati etnice bine definite, so-cietati unitare. Celelalte popoare marl ale Europei,din diferite motive, si mai ales multumita situa-tiilor for geografice si desvoltarilor for istorice, suntramase Inapoi. Unele n'au ajuns cleat mai tarziu,altele nici azi Inca, sa formeze societati solid al-catuite, consistente, natiuni unificate, omogene,bine determinate. Astfel, Germania si Italia abiase constituira In nationalitati unitare si omogenein ultima jumatate a veacului trecut. §i Inca na-tiunea germana nu si-a atins pe deplin scopullegitim al intregirei sale nationale. Rusia se Ina-tiseaza, din acest punct de vedere, ca o societate

www.dacoromanica.ro

73

chaotica si monstruoasa, cu hotare nedefinite, cuinstitutii si forme sociale mereu zguduite si urmandun proces istoric de vesnice cuceriri, fail sens sifara margini. Austro-Ungaria, in sfarsit, este cevasi mai inform. Ea nu este o natiune decat cunumele, n'are nici un fel de coeziune, si procesulei istoric este, dela o vreme, un proces de con-tinua descompunere.

Cat despre societatile formate de micile statei natiuni, existenta for prea frageda, precara $i

dezvoltarea for istorica n'a fost niciodata inde-pendenta. In consecinta, ele nici nu intrunesc con-ditiunile esentiale ale formarii unui caracter si min-talitati etnice. De aceea, pe cand trasaturile spiri-tului francez si englez vor fi netede, definite, lapi-dare, dare, pronuntate; din potriva inteligenta ger-mane si caracterul italian vor fi putin definite, faracontururi precise si vor oglindi neaparat stadiul des-voltarii for sociale si istorice. Spiritul austro-ungarva fi inexistent, fantomatic; spiritul rus va fi chaotic,inocoerent; iar aceea al micilor nationalitati va fisters, negativ, imperceptibil. Care este de pildamintalitatea particulara a Belgianului, Elvetianului,a Portughezului, a Sarbului, etc ? Trasaturile foretnice ad se confunda cu acelea ale popoarelor mari,vecine, din care este rupta nationalitatea lor, acise deosibesc prin trasaturi, mai ales negative,cum spre pilda este cu Sarbii si Bulgarii si cu Gre-cii, cu societatile spaniole din sudul Americii, etc.

Harta sufletului unui Francez sau a unui Englezoglindeste desevarsit harta natiunii for respective.Despre Anglia, de pilda, D-1 Fouillee zice: 4 Si-

www.dacoromanica.ro

74

tuatia insulard trebuia sd inriureasca mult asupradestinelor §i asupra spiritului poporului englez; eatindea sA-1 izoleze in sine. Pe de altd partd, ea itimpiedica sd aibd comunicatii in afard, cari ar fiavut ca urmare o sociabilitate mai intinsa >> . Aceastlsituatie geografica, (le ingaduia mai multd uni-tate in intreprinderi, ei puteau sd-§i potoleascaintre ei certurile ce se iveau §i sd ajungd astfelmai curand, prin frecari mutuale, la un oare-care echilibru final. Destinul for fiind inchis intremargini mult mai fixe, caracterul for nu trebuiaoare sd devind, mai curand cleat la altii, unitarsau omogen ?*

Negreit ca aceastA situatie insulard a Engle-zilor, cum am mai ardtat, a determinat hotdritormodul desvoltdrii for istorice, care la randu-i adeterminat natura institutiilor Angliei §i evolutiafor naturald, unitard, armonicA. Istoria i institutiile,pe de aka parte, au modelat, in chip original §iin trdsaturi foarte caracteristice i precise, corWiintaEnglezilor; ele au format personalitatea, indivi-dualismul englez. 4 Fara. un teritoriu definit, ceeaceas numi eu con§tiinta geografica a unui popor, spri-jin necesar al unei con§tiinte mai inalte, s'ar forma§i s'ar fixa cu mare greutate. Ea 'MA. se poate des-prinde cu atat mai wr §i mai ,curand cu cat delimi-tarea este mai precisA. Acesta-i motivul pentru careAnglia, cu granitele ei lAmurit fixate de mare, afost cea dintaiu din Europa, care la sfar§itul Evu-lui mediu a putut sd se conceapd ca o natiune 1).

In privinta desvoltdrii .sale istorice, poporul en-

1) Boutmy. Elements d'une Psychologie politique du PenpleAmericain.

www.dacoromanica.ro

75

glez nu poate fi asemanat decal cu Romanii.Ceeace a facut pentru republica Romei nume-roasele si puternicile ei armate, a facut marea pen-tru Englezi. Neatarnarea Angliei fu data acesteiade catre mare, de pozitia sa izolata, insulara. Darmarile armate si marii generali detera Romei,ceva mai mutt decat neatarnarea: isbanda ei a-supra tuturor vecinilor. Roma se intinse indefinitprin nevoea ei de a'si asigura neatarnarea. Incautarea acestei neatarnari ea dobandi imperiullumei, si, in mijlocul lumei antice, ea ajunse laun fel de izolare asemanatoare eu acea a popo-rului englez. De ad asemanarile de caracter foartemari la aceste doua popoare si tot de aci yin sideosebirile spiritului for iarasi foarte mari.

Inteligenta engleza este relativ mult mai putincoprinzatoare, mutt mai putin ordonata, regulata,decat a fost acea a Romanilor. Putinta Englezu-lui de a prinde ceeace este general si permanentin lucruri este foarte marginita. Aptitudinea lui de alucre cu idei generale este foarte mica. Tocmai dinpotriva era inteligenta Romanilor : foarte coprin-zatoare, foarte capabila sã distinga generalul departicular si sa creeze idei generale mai ales indomeniul vietii practice a dreptului. Caracterulroman era tenace, regulat, metodic si deschis, co-municativ, sociabil. Cu totul din potriva este ca-racterul englez: tenace, tare, prea putin metodic,foarte putin regulat, foarte inchis in el ihsus, ne-comunicativ, mut 1). Insa neatarnarea caracteru-

1) Heine comparii unde-va pe Englezi cu call.

www.dacoromanica.ro

76

lui, continuitatea, statornicia lui este azi la Engleziceea ce a fost la Romani, din cauza ca desvol-tarea istorica a Angliei moderne reproduce nea-tarnarea, continuitatea si statornicia istoriei Ro-manilor.

Inteadevar, Anglia moderna n'a fost cucerita denimeni, nici un popor n'a venit sa-i intrerupabrusc continuitatea firului istoric, sa-i impuna con-ditii deosebite, legi straine, institutii nepotrivite,vointe capricioase. Caracterul englez si spiritulacestui popor trebuia sä se desf5.soare unitar, or-ganic, armonic. Tot asa a fost si cu Roma antica.Deosebirea este insa ea aceasta era deschisa catrelumea intreaga, avea un guvern centralizator,foarte puternic si impunea ea vointa, legile si in-stitutiile ei la popoarele cucerite.

De aci deosebirile, in parte, Intre spiritul si consti-inta romana si intre spiritul si constiinta Englezului.De aci vine bogatia individualitatii romane, aptitu-din ea de a concepe si distinge ceea ce este general,metoda si rcgularitatea inteligentei romane, carelipsesc celei engleze. t Englezul nu simte trebuintaoranduirii lucrurilor pentru placerea ochiului, aaranja este e de ranja pentru ei ». Nu frumoasa ordo-nare, nici simetria ideilor, nici desemnurile intelec-tuale, cu atat mai putin arabescurile imaginatiei arputea incanta capetile putin cam greoae ale Engle-zilor... in locul vastelor sinteze, al generalizarilor sial abstractiunilor Englezul prefera rabdarea analizeifaptelor particulare si concrete;...: «il ne se laisse

as prendre comme faloutte jranfaise, au miroirdes systemesp. «Vederea sa neteda si precisa sateme de orizonturile prea vaste».

www.dacoromanica.ro

77

Cu drept cuvant, mintea Englezului este tira-nizata de faptele de amanunt, de spiritul de ob-servare si de necesitatea de a lucra, de a fi activ.«Actiunea insa cere o vedere a lucrurilor, subun unghiu special si intr'un raport determinat, cuun scop dat ; ea este vrajmasa perspectivei ge-nerale. ., ea este vrajmasa conceptiilor abstracte*.Trebue sa se tina seamy Inca si de aceea O. a-

. ceasta activitate intinsa se cheltuea intr'un spatiurestrans, intr'un canton, intr'un burg inchis detoate partite, in sfarsit intro insula.

A lipsit Englezului proportiile vaste ale impe-riului lumii.

In aceste conditii, necesitatea imperioasa asfortarei, preocuparea de a-i asigura intensitatea,eficacitatea, stapaneau pe om in toata intregimeasi inchideau, spre a zice astfel, orizonul in jurullui. Ideea generala captiva, parasita a actiunii,nu gasea spatiu sa se intinda si seva ca sä sedesvolte, decat pand la peretii unei inchisoristrAmte. Toate tendintele firesti ale ideii generaleerau comprimate si respinse».

Ideia tinde a fi universala si vecinica; or o actiunenu ocupa decat un loc in spatiu si un punct intimp... Ideia generala nu se ridica decat pentru arecadea, ea nu se lanseaza decat pentru a se isbide un obstacol... Spiritul practic consta in aceeaca ideile, in loc sä se claseze libere, dupa intre-gul complex al raporturilor for posibile clasaredelicata, laborioasa, inceata se inlantuesc duparaporturile for simple, cu un anume scop. La dreptvorbind, puterea de generalizare a spiritului en-

www.dacoromanica.ro

78

glez nu este propriu zis slaba, dar ea se margi-neste si se retine>' 1).

Mai lipsea. 'Inca Englezului bogatia si varieteteamaterialului psichologic, multiplicitatea starilor in-terne, pe care nu le poate procura decat largimeafoarte mare a orizonului social, contactul starui-tor cu lumea larga. Acestea erau cu neputintaEnglezului, inchis in insula lui ca un melc in casalui calcaroasa ce -1 desparte de lumea din afara.Dintr'un material launtric sarac, nu pot esi ab-stractiunile si generalizarile largi. Generalizarilesunt extrase din o mare bogatie de fenomene sicunostinte. Ele se desvolta numai intr'un orizonsocial si geografic foarte larg. Insulele britanicenu puteau da Englezului acest orizon.

Insusirile de temelie ale psichologiei etnice en-gleze sunt deci individualismul si desvoltarea pu-ternica a vietii launtrice, a unei volute darje, ne-Invinse, puternice, tenace, fierseverante §i a uneiinitiative indrasnete. De altfel, aceste doua Insu-siri sunt aspectele uneia singure: desvoltarea euluiin partea sa cea mai launtrica. 4 Englezul are celmai profund respect pentru vointa statornica sipentru tot ce este plan bine urmarit).

Inflorirea comertului, pe care de timpuriu o cu-noscii poporul englez, a contribuit, alaturi cu si-tuatia geografica-sociala izolata a tarii lui, ca samargineasca caracterul si inteligenta engleza. DupaKant, legaturile comerciale nu sunt indestulatoare

1) Boutmy. Essais d'une 2psychologie politique du peupleanglais.

www.dacoromanica.ro

79

pentru a deschide si largi spiritul. Comertul ca siaristocratia se zice ca sunt putin sociabile. «Afa-cerile proprii separa pe o cash. de comert de ce-lelalte).

4In tovar5.sie cu strainii, iie spune Emerson,s'ar crede ca Englezul este surd; el nu-ti intindemaim, nu to priveste in ochi; la hotel el Isi mur-mura numele in ash. chip ca sä nu fie auzit.Fiecare din acesti insulari este o insulh.., 4 En-glezii, a zis Carlyle, sunt un popor de muti).Dupd d. Boutmy, Englezul n'are nici un fel deurat sa traiasca singur, n'are nici un gust de a-sipovesti altora afacerile lui, nici o curiozitate dea afla pe ale altora. In afara de ceea ce-1 pri-veste pe el personal, el nu se intereseaza cleatpoate de afacerile publice, care -1 privesc tot peel dar indirect. Traind mereu retras in interiorulsau, este firesc ca Englezul sa sfarseasca prin auita de lumea din afara. El adanceste vieata su-fleteasca launtrica, imaginatia si vointa, si isi facedin ele un fel de intaritura, din care cu greu itmai poti scoate. Literatura engleza mai mutt decat orce s'a resimtit de acest fel de a fi.

Intr'un cuvant, asemanati cu poporul roman,Englezii ne Infatiseaza o inteligenta, o mintalitatemai restransa, inferioara celei romane, dar uncaracter mai profund, mai terrace, o mai mareinitiative practica. Insa inferioritatea mintalitatiiengleze, in faurirea ideilor generale, nu se poatevedea mai bine decal in domeniul juridic. Ei auavut totdeauna un fel de repulsiune de dreptulroman si de orce fel de drept abstract, cum, sprepilda, «dreptul naturals In raport cu dreptul Roman

www.dacoromanica.ro

80

opera unui principe absolutist, inclinat sa sacrificepe indivizi, dreptul englezesc este opera vointeicomune inclinate sä protejeze pe indivizi. Formu-lele juridice generale, constructiile qi regularitateafor simetrica 1-au lasat totdeauna rece. Acesta-iun defect al mintalitatii engleze ramase locale §i

stramta. Este urmarea unui fel de stagnatie indosvoltarea ei.

Cauzele istorice i social; de o insemnatatepoate Si mai mare, cari au fost priincioase acesteidesvoltari morale i intelectuale a poporului, cauze,cari decurg, de sigur, tot din situatia lui sociala-geografica, se pot rezuma pe scurt a mai fi ur-matoarele:

Pe and pe continent puterea centrala a statuluica§tiga tot mai multa intindere i tarie, in Anglia,Oceanul inconjurator constituia o adevarata for-tareata, care, izoland poporul englez, ii procuratoata siguranta neatarnarii. Englezii n'au fost nicicand nevoiti sa Vila gata pe picior de rasboiuarmate puternice, cari, in acelas timp, sunt un in-strument puternic in mana suveranilor. Cu acestinstrument la indemana, suveranii devin autocrati.Mai mutt, dinastia in Anglia n'a avut taria i sta-tornicia dinastiei franceze. ase dinastii de originadiferita se perindeaza pe tronul englez. Aceastaavii urmari foarte mari pentru istoria i vieatasociala a Angliei. Dinastii. adesea straine, i prinurmare putin populare, ele nu dispuneau nici deinstrumentul suprem, puterea armata. De aceea,mai intaiu nobilii, mai apoi orwle, rand pe rand,se emancipara i alcattuira puterea deliberative,

www.dacoromanica.ro

81

care se impotrivi cu indarjire crWerii puterii cen-trale a regelui. Putinele rasboae, ce regii trebuirass poarte in afara, ii puneau sub dependentaacestei puteri deliberative i aceasta profita deocazie sa smulga mereu mai multe libertati §idrepturi in favoarea individului.

In acest chip se desvolta individualismul en-glez, neatarnarea de caracter, indrasneala initia-tivei. Aceste conditii istorico-sociale ingaduira inflo-rirea de timpuriu a vietii sociale, mai intaiu subforma agricola, mai apoi comerciala i in urmaindustrials. SA se mai tins seama Si de desco-perirea Americei, care avu asupra desvoltarii co-mertului englez o influents cu adevarat covar*-toare. 0 analiza minutioass ar putea. arata qi maiamanuntit, cum caracterul poporului englez de-curge in mod firesc din aceste trei forme de yieataale Englezilor.

Daca insa aceste conditii istorice fury priin-cioase desf4urarii caracterului individualist englez,ele fury cam defavorabile desvoltarii intelectuale.Daca lipsa unei administratii centrale puternicefavoriza individualism ul, caracterul liber, neatarnat,initiativa i vointa puternica, ea avu insa de ur-mare slabirea puterii inteligentei pure, in tot cazuloprirea in loc a spiritului de generalizare. Aceastaface ca personalitatea engleza este cam unilate-rala, necomplecta, desproportionata, prin o preamare desvoltare a vointei in paguba intelectuali-tatii. Inteadevar, functiunea inteligentei este per-ceperea generalului in particular, a ordinei in de-zordinea naturii, a simetriei §i a ritmului in sgo-

8

www.dacoromanica.ro

82

motul de sunete i In incalcirea de linii §i deforme. Aceasta putere a intelectului nu se desvoltdinsa la un popor, cleat atunci cand natiunea dis-pune de o putere centrala destul de tare i efi-cace, ca sd unifice si sd armonizeze societatea Intoata Intinderea ei. Cat timp spiritul local, auto-nomia provinciilor, faimosul home rule precumpa-nese si puterea centrald este sfioasa qi slaba, par-ticularul, culoarea locald, concretul predomnesccaracterul de abstractiune i de generalitate al lu-crurilor. Intr'o societate, puterea centrala robusta,viguroasa reprezinta aptitudinea de a distinge ceeste general, universal i permanent din ceea ceeste local, particular i trecator §i desvolta foartemult pornirea mintii de a desprinde din particu-larismul §i nestatornicia lucrurilor concrete, localecaracterul de universalitate qi de permanents ce-1concin. Puterea centrala orInduWe activitatea, dinaceasta orinduire rezulta o coordonare a ideilor,din care se naqte gustul de simetrie i placerea dea ordond lucrurile din afard.

De aceea, mintalitatea Francezului, prin con-trast, i potrivit desvoltarii centralizatoare a socie-tatii franceze, va fi superioara §i predominata deintuicia generalitatii qi a abstractiunei. Tot astfel,pe and Francezul va iubi frumoasa orinduire alucrurilor, simetria ideilor, unitatea, sistemele largiconstructive de idei, Englezul va fi tinclinat sddiviza chestiunile, sa le Inbucatateasca chiar, in-diferent la ideea de a le reuni in armonia uneivaste sinteze...». Unitatea Angliei, daca a fost detimpuriu realizatd, ea a fost mai mult politica qimai mult nationala decat reald §i socials. Caci

.

www.dacoromanica.ro

83

Irlanda §i Scotia, mult timp, dace nu §i acumaInca, f§i pastreaza tipul §i coloarea locala.

Deosebirile morale §i intelectuale locale sunt cumult mai §terse in Franta, unde puterea de centra-lizare a Parisului a fost altfel viguroasa §i eficace de-ck a Londrei in Anglia. De aci superioritatea inte-ligentei franceze. Spiritul generalizator francez s'aexercitat asupra intregului material etnico-psichic,venit din toate provinciile, pe cand, la Englezi, pro-vinciile s'au Inchis in ele §i an staruit in coloareafor locala. In Anglia este o deosebire radicala deobiceiuri .i de moravuri. Englezii n'au cedat nimicdin ale for Scotienilor, Irlandezilor §i Galilor. TaraGalilor, care, in multe privinte, este facuta dintr'obucata cu Anglia, a ramas pentru vecina ei unfel de enigma, pe care aceasta nu se injose§te sd-idescurce intelesul.

Atat este de adevarat ca Insu§irile ce ne Infa-ti§eaza azi sufletul poporului englez sunt fructulexclusiv al imprejurarilor istorice §i al conditiilorsale sociale §i nici de cum al a§a zisei rase an-glo-saxone sau at conditiilor pur climaterice §ifizice, atat este adevarat aceasta !mat not putemface chiar aici contra-proba, verificarea acelor re-zumate in paginile precedente asupra spiritului §icaracterului englez.

Dace rasa anglo-saxona, din punct de vedereat Insu§irilor superioare cu care este consideratea fi dotata, ar fi pentru ceva in calitatile moralece ne infatiseaza azi poporul englez, ar fi firescca acest popor sd fi lost totdeauna acela§ §i Insu§i-rile lui de azi sa be fi infati§at astfel In toti timpii.

www.dacoromanica.ro

84

Caci tipul fiziologic perzistAnd d'alungul vremei,fara intrerupere, de ce n'ar fi perseverat tipulpsichologic ? Or nimic nu este mai putin adevaratcleat aceasta continuitate. Para prin secolul alXVI-lea, poporul englez, departe de a intatiqa pu-terea lui de munca, energia vointei tenace ainitiativei indrasnete, spiritul afacerilor barbatiade azi, Meteren Il declard tot atat de leneq ca §iSpaniolii. Ca §i poporul spaniol, cEnglezii din aceltimp aveau putina Inclinare catre industria regu-latd). (Doua veacuri mai tarziu, Holberg declara,Inca atunci, ca cele mai mari exemple de indo-lenta se gasesc in clasa saraca din Anglia).

Cum se face ca ace§ti Englezi, dolicho-blonzi§i alta data tot ca acum, erau atat de lene§i qilipsiti de indernanare, ba chiar de spiritul de in-ventii §i de gust ? Aceiaqi Englezi, a caror indus-trie absoarbe azi produsul brut al lumii Intregi §iit confectioneazd, prin secolul XVI-lea vindeau Fla-manzilor lana oilor for o cumparau Inapoi trans-formata in stofa pentru haine. 4Documente, dinsecolul al XV-lea, ne infatiqeaza pe Englez a fipierdut obicinuinta unei activitati practice, intense...Nimic din ceea ce se putea observa atunci la einu lasa sa se intrevadd sfortarea continua, tenace,activitatea neostenitd, care deosibesc pe Engleziidin vremea noastrd.) '). Tot comertul exterior alMarei Britanie este, in epoca acea, in mana Ho-landezilor, Lombarzilor §i Hanseatilor. Abia depe la anul 1589, refugiatii din Flandra incepurasa Invee pe Englezi arta manufacturii lanii. Cau-

1) Boutmy, op. cit.

§i

sisi

ai

www.dacoromanica.ro

85

zele, cari determinara schimbarea caracteruluienglez, din acea epoca, in ceea ce-1 vedem azi,sunt felurite. Cele mai de capetenie insa sunt:descoperirea Americei, desvoltarea vietii corner-dale in Anglia, relorma bisericii engleze, intro-ducerea artelor si desvoltarea generala a indus-triilor de tot felul, carora solul britanic le ofereaconditiile materiale cele mai prielnice).

Aceasta schimbare este din scurt urmata deo alta, care se savarseste In istoria Angliei si insufletul englez in epoca mai noun: Anglia, dejadela inceputul secolului al XIX-lea, dobandise do-menii imense, colonii bogate in toate partite lumii.Aceasta Cara, inchisa hermetic de mare, cu per-fectionarea navigatiunii, devine deschisa, mai des-chisa ca orcare alta la cele patru vanturi ale lu-mei. Poporul englez paraseste insulele, se im-prastie peste tot globul. In launtrul tarii, deosebirilelocale se sterg si se tocesc tot mai mult. Putereacentrals se desvolta continuu. Englezii devin po-porul care calatoreste cel mai mult In strainatate,spre a se instrui si a culege materialul, la carespiritul sau avand a se aplica cu incapatinare isiva desvolta si intari aptitudinea generalizarii, care-ilipseste Inca acum.

0 transformare a sufletului englez era fatalasi devine Intr'adevar tot mai necesara, tot maiinvederata. Simtul sociabilitatii Englezului se valargi si el, dupd cum deja individualismul sauzelos, sever, tenace incepe a se deschide si largi.Initiativa individuals incepe a lass loc interveni-rei statului. CLegislatia socials reguleaza pan& In

www.dacoromanica.ro

86

cele mai mici amanunte igiena §i curatenia ate-lierelor ; administratia centrala controleaza, cu aju-torul inspectorilor, functionarea puterilor locale,.Aceasta facea pe Spencer sä deplanga invaziasocialismului de stat. Inteadevar, 4 Anglia a schim-bat increderea sa in intreprinderea privata intr'oincredere data organizatiei de stab>. De aci a re-zultat o modificare vadita a caracterului: 4 indivi-dualismul energic i intreprinzator al Englezilorde altddata lasa loc, putin cate putin, incredereiin guvern). De asemeni, ei devin din ce in cemai sociabili. Dupd. Hamerton 4Englezii se facmai toleranti i mai deschiio. De aceea i de-fectele spiritului englez incep i ele a dispare, ase mic§ora cel putin. Lipsa caracterului abstractde generalitate sau de t universalitate, fie in ideifie in sentimente> incepe a fi mai putin simtita.

Generalizarile lui Darwin §i Huxley, filozofia luiStuart Mill limpede, precisa §i sistematica, siste-mul vast de filozofie al lui Spencer sunt sem-nele prevestitoare ale unei intelectualitati vigu-roase, care se anuntd spre a intregi i echilibrasufletul §i personalitatea poporului englez.

Intr'un cuvant, sufletul englez, sub aspectelelui pozitive sau negative, este bine definit, puter-nic, statornic. El reproduce, in trasaturile lui, con-tinuitatea istoriei Angliei §i, in schimbarile lui, schim-baffle sociale pe cari istoria patriei le-a provocat.4Ce popor, zice d-1 Fouillee, mai are un eu atatde viguros, atat de imperios, atat de exclusiv ,iretras in sine ca Englezii... Englezul este de cloudon personal, intaiu ca individ, al doilea ca membrual celei mai individualiste natiuniv. Este ciudat ca.

www.dacoromanica.ro

87

spiritul patrunzdtor al d-lui Fouillee n'a observatInca pand acum O. Englezul este individualist, pen-tru motivul cd natiunea din care face parte si is-toria ei sunt ele insile individualiste. PersonalitateaEnglezului decurge firesc din personalitatea Angliei.

** *

Spiritul si caracterul poporului francez este 'Incaun caz, care ilustreaza admirabil aspectul pozitiv alinterpretarii istorice si sociale ce dam not psichologieietnice. Franta are o istorie, un trecut vechiu, binedeterminat. Societatea Franceza s'a constituit uni-tara de timpuriu. Tocmai de aceea, mintalitateafranceza, personalitatea Francezului, este ea insasibine definitd. Trdsaturile sufletesti ale Francezuluisunt limpezi, usor de desprins; toti sunt de acordasupra -le; ele nu ridicd nici multd discutie, nici In-doiala; sunt vizibile, limpezi ca ziva. Harta sufle-tului francez infatiseaza contururi precise, linii pro-nuntate, reliefuri isbitoare, proportii armonice. Eaoglindeste, mai bine decat la orcare alt popor, hartatarii, care s'a fixat de timpuriu Intr'un masiv un-ghiular compact, rezistent si pozitia sociala, geo-grafica a ei.

Cum aceasta pozitie geografica este cu totul di-ferita de aceea a Angliei, istoria Frantei se des-fasura absolut altfel decat aceea a Angliei. De acisi deosebirile, cari ajung pand la contrast, intrepsichologia Francezului si aceea a Englezului. Aciputerea centrala se intari Inca din secolul XV simerse crescand pana la marea revolutie. Aceastafacia cd diferitele tipuri etnice, din diferitele pro-vincii, incepurd de timpuriu a se disolvd, a se con-

www.dacoromanica.ro

88

topi impreuna spre a forma poporul francez uni-tar §i unificat. Aci forta deliberative dispara devreme, pentru ca sa lase loc puterii centrale, mo-narhiei devenita aproape absolute.

(Exagonul galic are trei laturi maritime §i

trei continentale, din care unul, totdeauna des-chis, tine Galia totdeauna treaza Aceasta laturadeschisa, de altfel toate au fost deschise, a deter-minat destinul istoric al poporului francez. Ras-boaele numeroase, §i-au facut qirea §i intrarea forprin aceasta parte a Frantei.

Regimul absolutist at lui Francisc I §i LudovicXIV atrase lupte uriw In jurul acestei granite.Prin aceasta latura, Franta a invadat carile vecine§i tot pe aci puterile Europei reunite se napus-tira, in mai multe randuri, asupra Frantei. Teri-toriul acestei tari a fost de mai multe on ocupatde inimici qi structura societatii franceze a fosthotaritor Inriurita de aceste navaliri. Contra lor,Franta n'a putut sa se pastreze cleat dand odesvoltare deosebita puterii centrale, guvernului.Organizatia administratiei franceze fu centralizatd,aproape militara.

Urmarile vietii istorice a poporului francez, invecinica lupta cu vecinii din toate partile, §i aleacestor navaliri repetate au fost ca firul istorieifranceze n'a curs continuu, lini§tit, domol. El afost prea adesea Intrerupt, stanjinit, turburat. Struc-tura societatii franceze a fost prea adesea sdrun-cinata. Activitatea poporului francez a suferit in-treruperi intermitente, repetate. Sfortarile lui aulost discontinui. Vecinic atentia acestui popor a fost

www.dacoromanica.ro

89

spre hotare §i ochii lui atintiti, in afara, spre miq-carile vecinilor puternici qi amenintatori. Acestedoua particularitati ale istoriei franceze avura unadAnc rasunet asupra caracterului acestui popor.Daca este adevarat ca continuitatea sfortarii obici-nueqte pe om cu o vointa tenace, cu un caracterstatornic, ca la Englezi, aceasta continuitate nu fudata Francezilor; de aceea i caracterul for estedeparte de a ne infatiqa statornicia caracteruluienglez; iar vointa Francezilor nu este nici atat detenace, nici atat de puternica cum este aceea avecinilor for din Anglia. Sfortarile Francezilor furyvecinic intrerupte brusc qi turburate adanc.

Tot astfel, desvoltarea vietii launtrice, care säse traduca printr'un individualism concentrat, in-chis in sine insui, n'a fost cu putinta la Francezi.Cu totul din potriva, caracterul Francezului esterelativ prea schimbator, vointa sa este intermitenta,neegala qi personalitatea lui este centrifuga, deschisa§i se cheltuqte intr'o sociabilitate desvoltata pestemasura.

Este atat de adevarat ca caracterul i vointa popo-rului francez sunt fructul desfaprarilor istoriei sale,Incat d-1 Foul Hee rezuma trasaturile acestui ca-racter in modul urmator: «La poporul francezvointa a pastrat caracterul explosiv, centrifug qirectilign... vointa noastra purcede prin descarcarirepezi, nu printr'o munca inceata, de acolo vineca not ne ostenim indata de a voi... Un defect alvointelor spontane este graba peste margini a hota-rarii. De acolo vine uprinta qi ameteala atat dedes condamnate). Pornirile sociale ale Francezilorau ca urmare o mai mica desvoltare a vointei.

www.dacoromanica.ro

90

Izolat, Francezul n'are vigoarea unui Englez,nici rabdarea incapatinata a unui Neamt.

Inteadevar, vointa francezd este asa, fiindcdasa au silit-o sä se formeze imprejurarile istoriceale Frantei. Istoria aceasta este facutd din salturi,din intreruperi repezi. Granita deschisd vecinic sivrdjmasul amenintator sd navaleasca cereau ovointa, care sä se determine repede, spontan.De aci spontaneitatea, repeziciunea si intermi-tenta vointei franceze. Personalitatea deschisd,comunicativa a Francezului o caracterizeazd d-1Fouillee astfel: 4 Francezul este sincer si deschis.Singuratatea ne apasa; daca unirea face pentrunot puterea, tot ea face si fericirea noastra. Noinu putem consimti sä cugetam singuri, sd simtimsinguri si sd ne bucuram singuri*.

A fi vecini si a convorbi este pentru Fran-cezi o trebuinta asa de imperioasa, <ducat, petoata granita dintre Louisiane si Canada, nu sepoate city nici un colon francez in afard de Ire-derea si de vecinatatea altuia». Amabilitatea, po-litetea sunt roadele cele mai vadite ale sociabilitatiifranceze si sunt insusirile cele mai caracteristiceale spiritului francez. Franklin zicea deja din tim-pul sau: (Gasesc ca Francezii sunt natiunea ceamai amabila,. 0 altd Insusire a lor, care decurgetot din marea for sociabilitate, este conversatia,spiritul francez foarte deschis si patrunzdtor. 4Con-versatia are avantagiul ca te face sd esi din tineInsuti, si te face sd trdesti din vieata intelectualaa altuia. Rezultatul din urma este... un inceput

www.dacoromanica.ro

91

de impacare cu opinia altuia; un fel de sociali-zare a cugetarii personales..

Aceasta sociabilitate desvoltata, aceasta trebu-inta de a comunica, de a se deschide, vine, amzis, in deosebi dela desfa§urarea vietei istorice aFrancezilor, pe care le-o impuse situatia for geo-grafica. Tara deschisa din trei parti spre conti-nent vecinic amenintata de vrajma0 din afara,locuitorii ei avura totdeauna privirile indreptatein afara la hotar. Pericolul ol:Wesc nu desvoltanumai puterea centrala, dar Si nevoia solidaritatii.Absolutismul central ajuta aceasta solidaritate.El facu el barierile interne cazura incetul cu in-cetul intre diferitele provincii. Francezii se strati-sera tot mai mult, se apropiars intre ei cu timpul§i cu apropierea inimicilor. Atingerea intre ei de-veni deasa, continua §i se transforms cu vremeainteo adevarata necesitate. «De fapt, se Intreabad-1 Fouillee, mai este vreun popor, asupra caruiavieata colectiva sa fi avut mai multa inraurirecleat a avut asupra Francezilor, cari au totdeaunatrebuinta sa se simta in armonie unii cu altiiDaca Francezul nu este inchis, concentrat, caEnglezul, daca este deschis, expansiv, comunica-tiv sociabil este ca poporul francez a mersvecinic in aglomeratii, in armate mari, caapere hotarele sau sa atace pe vrajmai. Situatiageografica deschisa a Frantei, iata cauza care de-termine caracterul deschis al Francezului.

Aceasta mare sociabilitate a poporului francez,ajutata de urmarile guvernului centralizator, de

?)

1i

si

www.dacoromanica.ro

92

unificarea timpurie a provinciilor i imbogatita detoate curentele de idei i de cunoOnte, ce seingramadeau din toate partite, in mod firesc, InFranta, avit ca urmare formarea inteligentei fran-ceze, desavarqirea spiritului francez, cristalizarealuminoasA, sculpturala a acestei mintalitati.

Inteadevar, marea sociabilitate a Francezilor avitca urmare inmultirea impresiunilor tuturor asuprafiecaruia, o puternica imbogatire a starilor internela fiecare. Pe de alta parte, unificarea diferitelorprovincii, sub directa inraurire a monarhiei delaParis, ingadui acumularea netarmurita a materia-lului psichic venit la Paris din toate pArtile Frantei.SA se mai adaoge Inca, pe Tanga aceasta, curen-tele straine venite in capitala tarii din toate par-tile lumii, din toate societatile straine, i astfel seva strange acolo un material psichic imens, careva alcatui orizonuri suflete0 extraordinar de in-tinse. Or acest material, atat de bogat, se ela-bora in conditiile unei societati bine, riguros cen-tralizata, unde forta statului este atot puternica§i reguleaza i coordoneaza totul. Se tie insA caaplicarea care abstractiune, care ceea ce este uni-versal in mijlocul obiectelor particulare, tendintade generalizare, de coordonare a impresiunilor fuIn mare parte determinata de sistemul social cen-tralizat al statului francez. Intr'un astfel de sistemsocial, activitatea i starile de conOinta se cen-tralizeazA ele inOle in mod firesc. In aceasta cen-tralizare a tor, ele se alatureaza, se compara, sediferentiaza, se imbina sau se elimina dela sine.Elementul for general se subliniaza singur, ele-mentul diferential se elimina tot astfel. Rezultatele

www.dacoromanica.ro

93

dobandite se aqeaza concentric, se cristalizeazain linii mai mult sau mai putin regulate, dupa ne-cesitatea gradarilor lor, dupa gradul for de gene-ralizare i de abstractiune.

Desvoltarea unitary a unei societati, sub directiaunei puteri centrale viguroase, absolutiste chiar,obicinue0e spiritul cu unitatea de actiune in ac-tivitatea lui; aceasta societate favorizeaza, princhiar structura ei, punerea in relief, scoaterea laiveala a aspectului general al lucrurilor. Putereacentrala a statului da atentie acestui aspect al lu-crurilor i-1 impune membrilor societate. Or, ceea cese impune la o colectivitate de spirite, in conditiia$ ca sa le convie tuturor, pierde aspectul cu-rat individual, se reduce la un sambure de insu0ricomune, generale, la o schema care convine tutu -ror, asupra careia toti cad la Invoiala. Prin aceeaca un mod de a lucra, sau un mod de a Intelegelucrurile, trece cu necesitate printr'un foarte mare 0felurit numar de conqtiinte i de temperamente per-sonale, se despersonalizeaza, adica se impersonali-zeaza, devine abstract, schematic. Cu cat numarulcelor cari formeaza aceasta societate unitary, cen-tralizata este mai mare, cu atat aceasta tendinta aspiritului se subliniaza, se accentueaza. De asemenea,cu cat materialul psichic este mai bogat Ingramg.-dit, cu atat aceasta pornire devine mai viguroasa.

Aceasta activitate sociala ingadue §i determinamai ales pornirea de sistematizare generala; eadesvolta gustul intelectual al sintezelor, al vede-rilor intregitoare; caci tot ce se face aci mai decapetenie porne0e dela centru, este unitar i pri-vWe societatea tntreaga.

www.dacoromanica.ro

94

Sub actiunea unei puteri de stat foarte desvol-tate si centralizate, imensul material psichologic,adunat la poporul francez, trebuid sa se coordo-neze pe linii regulate, simetrice, in forme oare cumgeometrice, cari singure pot ingadui strangerea deaproape, stapanirea lui in toatd. intinderea. Altfel,spiritul se pierde, rataceste in chaosul materia-lului prea bogat, si aceastd ratacire n'o ingaduenecesitatea actiunii unitare, centralizate. Esirea dinacest vast material psichologic nu se poate facedecat prin sinteze si sisteme generale, vaste siprin desvoltarea pornirii catre sinteze, a spirituluisintetic. Sa se observe ca deja mintalitatea fran-ceza, prin filiatiunea sa romanica, poseda aceastapornire, si ca ea a avut-o totdeauna cel putinin germen. Istoria ulterioara a Frantei n'a acutdeck sä infatiseze material si ocazii prielnice dez-voltdrii acestor porniri ale spiritului francez.

Iata de ce inteligenta franceza s'a desvoltatincdt d -1 Fouillde, cu cunoscuta-i competinta, credenemerit s'o rezumeze in aprecierile urmatoare:

4In Franta, noi suntem dusi catre tot ceea cesimplified. Aceasta iubire de simplificare mergefoarte bine impreund cu ideile abstracte si gene-rale, cari au in acelas timp avantajul de a fi celemai comunicative si cele mai sociale...*. «Inch-nati mai mult spre deduceri si constructii, inteli-genta noastra reuseste mai putin in reprezentarealucrurilor reale, decat in descoperirea inlantuirilorde lucruri posibile sau necesare. Cu alte cuvinte,noi avem o inchipuire logica si combinatoare, cd-reia ii place ceea ce se numeste desemnul abstractal vietib. qPredilectia rationamentului atrage ade-

a§a

www.dacoromanica.ro

95

sea cu sine uitarea observatiei» 1). «Forma spi-ritului meu, zicea Taine, este franceza, si el odefinea astfel: «clasarea ideilor in siruri regulate,In progresii, in felul naturalistilor». (Daca Engle-zul este mai bun observator, este evident ca Fran-cezul rationeaza mai mult, si din rationament ceace-i suride mai mult este deductia. Ii place Incasa abstraga si sd generalizeze; de acea el a reusitmai totdeauna in matematici. Aceste tendinte ra-tionaliste sunt in acelas timp sociale, caci ideileabstracte, generale si logic Inlantuite sunt, prinaceasta chiar, socializate, facute cu putinta de cas-tigat pentru fiecare, gata sä treaca dela unul laaltul...» caci 4...ordinea ]ogica, care este de ase-menea cea mai buna ordine de expunere, esteo insusire neaparat sociala». Fouillee cit6aza peMill care zice, cu ocazia studiului facut asupra luiA. Comte : 4Aceasta facultate de a sistematizb.,de a conduce un principiu pana la cele mai de-partate ale lui consecinte aceasta claritate de ex-punere care o intovaraseste, imi par insusirile do-minante ale orcarui bun scriitor francez».

gIndoita inraurire romana si crestina gasi Frantabine pregatita ca sa cluea rationalismul la ceamai inalta expresie». Pe de alta parte, cumfoarte bine observa tot d-1 Fouillee, tratiuneatinde neaparat care unitate. Predilectia noastracatre unitate ne apropie Inca de Romanii cari audesvoltat-o in noi».

In Franca, zice D-1 Boutmy, psichologia ra-

1) Fouillee Psych. du Peuple Francais.

www.dacoromanica.ro

96

mane pe trei sferturi o adevarata logica; fapteleingramadite, cari o reinoiesc in intregime, ne atragprea putin ; ele lasa prea mult loc indefinitului siesceptiunilor. Ceea ce ne trebue noun sunt for-mulele netede si scurte*. «Unitatea fiecarei stiinteluate in parte, unitatea stiintei privite in intregi-mea ei sunt pentru noi insusiri esentiale, fail carinoi nu ne putem inchipul ordinea stiintifica. Teo-riile savantilor nostri tind neincetat care unitate,care-i ultimul cuvant al cercetarilor for*.

Dar acest caracter devine vizibil mai ales inlimba. 4Pentru,a exprima lucrurile, zice d-1 Fouillee,noi incepem prin a le simplifica..., apoi le pu-nem in linie dreapta si be impunem oarecare si-metrie, care vine dela noi; noi nu modelam frazanoastra pe blocul lucrurilor, ci sculptam acest blocspre a-i da o forma intelegibila si frumoasa*.

Urmari directe ale marei sociabilitati, care des-volta in Franta aplicarea care idei generale siunitare, mai sunt gustul de armonie, de echilibru,de claritate si de preciziune ale Francezului. In-teadevar, echilibrul si armonia sunt rodul vadital unei vieti sociale largi, intinse. Ceea ce stricaechilibrul si armonia este totdeauna actiunea de-viata a individualitatii. and insa aceasta indivi-dualitate este, la tot pasul, controlata si indrep-tata de toti ceilalti membri ai societatii, sub ochiicareia lucreaza fiecare, orce deviare, orce abatereeste cu neputinta. Actiunea se desfasoara intreanumite limite, peste care nu poate trece. Acestelimite sunt acelea ale gustului comun, ale bunuluisimt. «In Franta, zice Goethe, omul care indras-

www.dacoromanica.ro

97

ne§te sa. cugete §i sa lucreze intr'un chip diferitde toata lumea este un om de mare curaj... ceamai mica abatere dela forma armonioasa, adeseadela forma convenita isbete gustub'.

Dar ceeace este echilibrat este prin acea chiarclar §i precis. Claritatea Si preciziunea sunt insu-§iri, ce se impun acelor spirite, cari duc o vieatacomuna, i cari sunt nevoite sa comunice intre elezilnic, sa se 'nteleaga, sa conlucreze la un scopcomun. Cu cat este mai mare numarul celor caricomunica, cu atat necesitatea comunicarii desvolta§i impune claritatea ideilor. Daca nu este dark oordine de idei produce confuzie in spirite §i ne-intelegere, actiunea in comun nu rau§e§te. Un felde selectiune sociala provoacd §i intare§te clari-tatea. Daca o ipoteza, un plan de actiune, o cu-getare, pe care le emite un individ, nu poartapecetia unei claritati §i preciziuni indestulatoare,planul cade, actiunea moare in fa§e, cugetarea nuse propagd. Aceasta necesitate a propagarii i con-lucrarii, pe care istoria Frantei o impune socie-tatii franceze, a facut ca numai cugetarea clards'a desvoltat aci, §i n'au putut triumfa §i supra-vietui cleat tiparele de cugetare precisa, lumi-noasa, armonica §i clard.

Dupa d-1 Fouillee, i toata lumea este acl deacord, este caracteristica §i inevitabila inclinareaFrancezului care claritate : (Cea ce este vag,obscur, este jena, o piedeca pusa miFarii luifirqti... D. (Noun ne place luciditatea, zice d-1Fouillee, pana acolo incat nici nu mai luam inseama cea ce este numai sugestiv. 0 notiunevaga este pentru not fail nici o valoare, chiar

7

www.dacoromanica.ro

98

and ar cuprinde in ea sentimente si jumatati degandiri".

In general, Francezul poseda simtul formei de-finite, echilibrate si mai ales acea ce numesc eile fini, l'acheve,cuvinte si notiuni greu de tal-macit, cad nu se mai gasesc la nici un alt poporsi In nici o alta limba. Aceasta dovedeste ca In-susirile, cari corespund cu aceste notiuni, nu s'aumai realizat la nici-un alt popor modern. Cel mult,aceste Insusiri vor fi ezistat la Grecii si Romaniiantici. i este foarte de Inteles ca singur poporulfrancez sä intruneasca aceste cloud Insusiri supremeale mintalitatii: le fini §i r acheve.

Am zis ca contururile si liniile mintii unui poporoglindesc harta tarii, pe care istoria acelui popori-a alcatuit-o, In cursul veacurilor. Harta geogra-fica a unei tali este invelisul extern, pe care 1-acreat istoria poporului care o locueste, invelis careare si functiunea sä modeleze trasaturile sufletuluisau. Aceasta harta constitue fiziologia popoarelor.Caracterul si inteligenta acestora sunt expresialauntrica a constitutiei, a structurii intime a acestuiorganism geografic: patria faurita pentru fiecareneam de peripetiile istoriei sale.

Or, privity bine, harta patriei franceze este unexagon, o forma rotunda, aproape sferica, si sferase stie cy este simbolul perfectiunei. Deja regu-laritatea geometrica a granitelor sale este foartesugestiva in a explica regularitatea geometrica amintalitatii franceze. Aceste granite, cu neinsem-nate schimbari, au ajuns echilibrul de azi, de suntacum aproape cinci sute de ani. Dela aceasta data,

www.dacoromanica.ro

99

viata nationals franceza se desf4ura unitary inlauntrul acestor granite. Spiritul francez avii in-nainte-i aproape cinci veacuri ca sä elaboreze, säanalizeze, sä strecoare, sa edifice, sä reedifice §isa perfectioneze materialul etnic ce se coprindeaintre aceste limite. Toate conditiile favorizau cen-tralizarea acestui material in focarul comun : Parisul.Se Intelege atunci ca produsele mintalitatii fran-ceze au avut tot timpul sa se defineasca, sä setermine pe deplin, sä ajunga pand la o mai Maltaexpresie a perfectiunii.

Or, in aceasta elaborare de produse definite,deplin terminate, definitiv ispravite, in sensul luifini qi acheve, mintalitatea Francezului, diferitelefunctiuni ale acestei mintalitati se definira §i capa-tara ele insa-le aceasta forma definitd. Aceastaface ca azi, orce produs al mintalitatii francezepoarta pecetia a ceea ce Intelege Francezul prinnotiunile lui fini §i acheve.

Nicaeri Inca aceste insu§iri nu se infatiraza mailarnurit ca in geniul limbei franceze. In aceastalimba, este lucrul cel mai greu sa scrii bine ceace ai cugetat rau, greqit. «Trebuinta de a avedun instrument propriu raporturilor sociale este unuldin motivele cari facurd din limba franceza o limbaa0 de analitica, prin aceea chiar atat de exacta,incat cea ce este fall produce ca un fel de de-tunare pe un instrument acordat bine...». <Am zisca aceasta limbs s'a format dupd o geometric ele-mentary, prietend a liniei drepte. De acolo aceastaclaritate a prozei noastre, care contrasteazd cuIntunecimea prozei streine».

Prin aceea ca natiunea franceza §i harta Frantei

www.dacoromanica.ro

100

atinsera conditiile unui fel de statornicie definitivea granitelor lor, ele indeplinira conditiile la cariorce natiune va tinde in mod firesc, la cari toatevor ajunge in decursul veacurilor viitoare, maicurand sau mai tarziu. Aceasta anticipare a Franteiasupra celorlalte societati a facut cA produsele in-teligentei franceze Infat*aza un caracter de uni-versalitate foarte pronuntat. De aci vine radiereaei, propagarea intelectualitatii franceze dincolo degranite, pans in societatile cele mai departate. Prinacea ca ea a atins o forma definitive, ea antici-peaza asupra desvoltarii celorlalte natiuni Si seInfatiFaza inaintea acestora ca un model demnde copiat. Acest adevar 11 expune d-1 FouilleezicAnd : limba noastra a devenit pentru prezen-tarea adevarului un instrument de preciziune).(Ceea ce a trecut in limba noastra a devenit tiorde prins pentru societatea universala a spirite-lor... Pena chiar In exprimarea ideilor celor maipersonale, limba franceze cere o oarecare imper-sonalitate, ca o parte din simpatia universals ).

Pe masura ce natiunile Europei vor c4tigA.granitele for definitive vieata for socials se vaelabora cristaliza In limitele precise ale acestorgranite, in acea masura 1nsuqirile for suflete.,ti sevor apropia de acelea ale Francezului, qi fiinta ima-teriala a sufletului for va capata limpezimea lumi-noasa, netezimea,si stralucirea mintalitatii franceze.

* *

SA venim acum la Germani §i la Rusi, sprea vedea ce Inrauriri au avut factorii istorici §isociali ai acestor neomuri. Confirma ele interpre-

si

si

sisi

*

www.dacoromanica.ro

101

tarea i valoarea ce noi am atribuit acestor fac-tori ? Vom vedea Indata ca. la Germ ani, §i maiales la Ri..ii, interpretarea i valoarea data de noiacestor factori se confirms admirabil sub aspectulfor negativ.

Natiunea germana, de-alungul istoriei ei chao-tice, n'a avut nici avantagiile Angliei, nici noroculFrantei, spre a-§i fixa, ca aceasta din urrna, nitefrontiere geometrice, un corp masiv i compact.Granitele ei sunt i acum informe, bizare, nebu-loase. Evolutia granitelor patriei germane, delaCarol V-lea pana azi, ne InfatiFaza transformari,schimbari §i metamorfoze cu adevarat apocalip-tice. Acest organism geografic apartine unei spetegeografice foarte inferioare, imposibile chiar, cumai multe capete: la Viena, la Berlin, la Munich.Vechiul imperiu german era, dupe Puffendorf, unmonstru din punct de vedere politic. Cea ce estemai mult, este ca situatia acestor capitale §i func-tiunea for variaza in importanta. Ad cel delaViena, aci cel dela Berlin capata precumpanirea.In timpul din urma Berlinul tinde a fi capul de-finitiv al acestui organism, caruia i se taie astfel uncap §i-i crWe altul. Fapt este ca natiunea ger-mana n'are Inca hotare nici precise, cu atat maiputin fixe.

Ca i Franta, Cara continentals, Germania fiideschisa tuturor rasboaelor, tuturor Inriuririlor i

tuturor curentelor. Popoare vrajmaF o inconjoaradin toate partile. Rezultatul in i aci desvoltareaputerei centrale a statului, mai ales a unei mo-narchii absolutiste.

www.dacoromanica.ro

102

Dar, cea ce caracterizeaza mai bine istoria Ger-maniei, notele precumpanitoare ale desfasurdrii eiistorice sunt, credem noi, urmatoarele. Desi na-tiunea germana trai sub forma monarchiei abso-lute, ea n'ajunse niciodata la unificare. Diferiteleprovincii germane traira o vieatd independentsunele de altele si de imperiu. Legaturile for cuimperiu erau mai mult aparente. Puterea impd-ratului asupra diferitelor provincii germane era.pur nominala si atat de slabs, incat acestea, in-cetul cu tricetul, in masura importantei lor, de-venira regate. Imperiul german coprindea 266 destate, bucurandu-se toate de drepturi depline se-culare si eclesiastice, princiare sau republicane,fail a mai socoti si senioriile directe, imprastiateprin statele principale si pe cari Iastrow le pre-tueste ca la 2000.

Germania, inainte de 1871, se gasea. Incs instarea in care se gasise Franta inainte de Lu-dovic XL Chiar azi, ea este departe de a fi atinsconditiile de limits aproape definitive pe care a.atins o Franta. Dar daca unificarea globala aGermaniei nu s'a savarsit, este adevarat totusicd, in fiecare provincie, statul s'a desvoltat cen-tralizator si unitar. Fiecare din regatele germanefu organizat unitar, aproape militdreste. Prusia,spre pilda, ne infatiseazd cazul cel mai reusit deaceasta organizare. Intr'un cuvant, natiunea ger-mana, unificata foarte slab in totalitatea ei, sedistribui in provincii organizate puternic, mili-tareste.

Era poate si prea intinsa teritorial, pentru canatiunea germana sd se poatd unifica. Monarchia

www.dacoromanica.ro

103

habsburgica imbratiO. prea mult, pentru ca slpoatA strange §i constrange totul sub stapanireaei. In aceasta privinta, cu totul altfel a lost cuFranca. Teritoriu unit, masiv, echilibrat Intre li-mite fire§ti §i de o intindere mijlocie, numai bunApentru a fi imbrati§atA §i bine stransa de o mo-narchie, Franca depaqi cu cateva veacuri desvol-tarea Germaniei. SA se Gina Inca seama de aceaca natiunea germana era intrerupta, pe propriu-i te-ritoriu, de populatii de originA §i de rasa cu totul di-ferita. Aceste populatii n'au putut fi asimilate §i eleconstitueau, in organismul geografic al Germaniei,un fel de corpuri streine, cari au Impedicat pro-babil desfAqurarea unitarA §i unificarea Germaniei.Boemi, Moravi, Polonezi, Unguri formeazA pete in-tinse, considerabile, pe harta Germaniei.

Pentru un motiv sau altul, indiferent pentrucare, fapt este ca natiunea germana se unifica slab,aproape numai nominal in totalitatea ei, pe cand,in diferitele provincii, forta statului centralizatorse desvoltA unitarA, militArete. In aceasta pri-vinta, Germania fu inferioarA chiar Angliei, care,cu tot particularismul local al celor trei provinciide capetenie ce o constituesc, ajunse, Inca de tim-puriu, la o unitate politica reala. DacA insA dinacest punct de vedere Germania fu inferioarlFrantei i Angliei, la randu-i avii §i ea asupraacestora o superioritate vAditA, aceea ca natiuneagermana se constitui intr'o unitate politica, Cu

toate a. nominala, Si intr'o unitate de culturA §ilimbA reala, foarte importantA aceasta, cu multinaintea Angliei §i Frantei.

www.dacoromanica.ro

104

Imperiul german dureaza, in forma lui nebu-loasa, de pe la mijlocul evului mediu; iar unitateade cultura si de limba, natiunea germand a rea-lizat-o chiar dela inceputul fiintarii ei. Aceastanu s'a Intamplat nici in Franta, nici In Anglia.

i azi dialectul irlandez si o parte din cel Scotianeste celtic. In Franta, unitatea de limba nu estenici azi desavarsita. In provinciile unde elemen-tul etnic este basc sau breton, limba francezan'a patruns Inca toate straturile cele mai de josale societatii. In Auvergne, in Savoia sunt dialectefoarte pronuntat diferite. Tot sudul Frantei mai pas-treaza Inca dialectul provensal si catalon. Limba ger-mana, din potriva, cu oarecare diferente locale depronuntare, fu, din timpurile cele mai vechi, unica,aceeas In principiu desvoltarii ei. Aceasta supe-rioritate, sub acest punct de vedere, avii negresiturmari Insemnate asupra desvoltarii psichologicea Germaniei.

Nefiind o natiune unitara, Germania n'a luatniciodata parte in toata largimea ei la vreo mis-care istorica si sociala. Din potriva, de cele maimulte ori, diferitele ei provincii au dus lupte in-darjite, lungi si repetate, intre de. Vrajmasii pu-ternice au despartit diferitele parti ale acesteinatiuni. 0 sfortare obsteasca a tuturor Germani-lor a fost un miracol, care nu s'a putut intampladecat la 1871. Se vede de aci cam ce a trebuitsa fie sociabilitatea ei.

Discontinua, redusa la proportii mici, intre li-mite teritoriale stramte, la un numar relativ re-dus, colaborarea, contactul si comunicarea in

www.dacoromanica.ro

105

acelas scop n'au fost niciodata realizate in togaintinderea numerica a natiunii germane. Cu toateacestea, unitatea politica formala, nominala, §i uni-tatea de limba au stabilit un contact oarecare, de§1slab, formal, o comunitate oarecare de§i sporadica,intermitenta, Intre toti membrii natiunei germane.Vieata sociala n'a putut fi deci perfect solidara;raporturile for sociale n'au putut fi stranse indeaproape, controlul general, comun, al tuturorasupra fiecaruia, n'a putut fi niciodata ceea ce eleau fost in Franta. De aceea, nici mintalitatea §i,in particular, inteligenta germana n'au putut a.-§tiga armonia, echilibrul, claritatea, luciditatea,limpezimea luminoasa ale inteligentei franceze. Din -potriva, inteligenta germana este adesea greoae,putin nelin*ita lipsita de nuance, de finete, §i demladiere.

In aceste conditii istorice i sociale generale,nici nu se putea nWe un spirit german rationa-list, precis, lucid, bine coordonat. Ordonarea fru-moasa, geometrica, simetria limbei nu sunt de locinsqiri germanice. Din potriva, spiritul german s'adesvoltat asa cum conditiile sale istorice i so-ciale rezumate mai sus l'au determinate Asa devadit este raportul dintre istoria §i societatea ger-mana §i dintre inteligenta germana, ca s'ar deducecu uprinta din simplul examen al uneia, desvol-tarea i evolutiile celeilalte.

Unitatea politica. §i de limba a Germanilor afacut ca o mare ingramadire §i punere in circu-latie a intregului material psichologic au fost cuputinta de timpuriu. Spiritul german a avut deci

www.dacoromanica.ro

106

sa elaboreze, de timpuriu, un vast material psi-chologic. Pornirea catre generalizare i abstrac-tiune avea la ce ss se aplice, Si prin urmareavea ocazie sä se desvolte §i sä se Intareasca.Lipsindu-i Inca Germaniei unificarea reala, simtula cea ce este universal i general in ceeace esteparticular nu s'a desvoltat indestulator, ca laFrancezi i la Romani. Acest simt a suferit unfel de stagnare sau atrofiare. Astfel, dupa d-1Fouillee: (Spiritul german, care vrea sä vadamulte lucruri dintr'o data, este larg qi turburei,.De acolo provine predilectia Germanului pentrusistemele largi i nebuloase de filozofie. Sintezefoarte coprinzatoare, profunde §i obscure umplu,dela un cap la altul, istoria cugetarii germane.Acestea sunt apucaturile unitare ale unui spirit,care se formeaza intro societate formal i nein-destulator unificata, in care puterea centrals decoordonare i sistematizare sociala este slabs.

Atat este de adevarat ca simtul a ceea ce estegeneral in lucrurile particulare este insuficient laGermani, incat marele istoric Ranke a putut zice:Aceasta rasa colosala starue cu atat mai multasupra unei idei cu cat ea este mai neinsemnata>.Ceea ce ii caracterizeaza Inca §i mai mult esterdupa d-1 Fouillee, obicinuinta concluziilor generaleIn folosul unei idei individuale*.

Metafisica nebuloase, mistica, naturalists, sailpanteista este semnul distinctiv al filozofiei ger-mane. 4Chiar rationalismul lui Hegel nu are cleato aparenta de logics..., rationalismul sau ascundeun realism profund, absolut, divinizat,. Disciplinesociala fiind mai mult locale, particulars, spiritul

www.dacoromanica.ro

107

german a ramas nedisciplinat in totalitatea lui;el nu este logic, coerent, decat asupra cestiunilorde a doua mana; sistemele largi sunt confuze.Unificarea spiritului german este foarte departede a fi desavarsita. Dupa Nietzsche, sufletul ger-man ar fi de origina multipla, alcatuit din ele-mente felurite, suprapuse, iar nu construite inmod firesc. (Un german, care ar zice: vai, portdoua suflete in mine I s'ar insela foarte mult asu-pra numarului; el ar face o gresala de mai multesuflete). Nietzsche afla pe Germani 4nedefiniti,contrazicatori, mladiosi etc.), Ei tat-53c sufletulfor si mistuesc rau evenimentele vietii lor.

Lipsa de vieata sociala infinsa, intensa si decide control si de critica sociala a facut ca inteli-genta germana a ramas confuza, chaotica, desor-donata, incalcita. (Germanul nu simte necesitateageometriei rectiline, aceasta trebuinta de ordinesi de claritate, atat de incercata de alte popoare;lui ii plac contradictiile si complicatiile fara mar-gini... imaginatia lui este inclinata spre orizontu-rile can se ascund si spre nelamurirea conturu-rilor. Germanul are in el inclinarea clasificarilor,insa de obiceiu 11 atrag cele mai incalcite. Ii placesa aseze ideile sale In categorii, nu in corelatielogica, ci ontologica). 4Germania, zice d-1 Boutmy,suprafata neprecisa, fara hotare firesti, deal doarla sud, si mult timp fara alti vecini la est cleatpopulatii imprastiate si nomade, n'a ajuns sä sedefineasca ca o natiune* si prin urmare, nici cao mintalititate launtrica, mai adaogam noi.

Negresit ca charta sufletului german oglindeste

www.dacoromanica.ro

108

in ea perfect charta istorico-geografica a acesteinatiuni. Organismul geografic nebulos, apocaliptic,chaotic, schimbator al Germaniei a determinat,potrivit naturei si formei lui, forma si natura min-talitatii germane. (Sufletul german are sali sigalerii, mai sunt in el si caverne, ascunzatori sicolturi retrase; in el se afia mult farmec pentruceea ce este misterios. Germanul cunoaste caileascunse cari duc la chaos. *i cum orcarui lucruh place simbolul sau, tot asa Germanului ii placenorul si tot ce este obscur, crepuscular, umed siimbrobodit. Tot ce este nesigur, embrionar, pecale de a se forma, de a creste ii pare profunth.Germanul insusi nu exista, ci devine si se des-volta. De aceea, desvoltarea, devenirea este oidee atat de scumpa filozofiei germane.

Nedefinirea hotarelor patriei germane, trasurileinforme, nebuloase si nedefinite ale acestor hotarefac ca spiritul german este in desavarqit contrastcu cel francez. Daca la acesta din urma, desa-varsirea, luciditatea, le /ini, l'acheve, erau trasa-turile caracteristice, cu totul dimpotriva este cuspiritul german. «In el, zice d-1 Fouillee, nu estenimic niciodata terminat). Germ anii, dupa Nietzsche,scapa orcarei definitii, prin aceea ei fac deja des-perarea Francezilor. «Este caracteristic pentruGermani ca cestiunea ce este german? vine tot-deauna la ordinea zilei.)

Aceste insuiri ale spiritului german sunt foartevadite in limba germana. «Pericolul ei este de aconfunda subiectivul cu obiectivul, de a ingaduispiritelor confuze sa se complaca in confuziunea

www.dacoromanica.ro

109

lor, pe care o iau drept o coprehensiune, si spi-ritelor obscure 0.'0 inchipue ca vad profund dacdnu vad limpede*.

Dacd asa a fost desvoltarea inteligentei ger-mane in conditiile ei sociale si istorice, acea acaracterului si a vointei a fost cu totul altfel. In-dependenta provinciilor de puterea centrala a im-paratului, coordonarea si sistematizarea activitatiiinlauntrul cercului stra.mt al acestor provincii, insfarsit faptul ca. Germania n'a lucrat unitar in to-talitatea ei, in rasboae si alte miscari sociale, cisi-a pastrat un fel de continuitate in diferitele eiparti, la epoci deosebite cel putin, toate acesteaau fa'cut ca vointa germand s'a desvoltat puter-nicd. Germanul, retras in coltul local al provin-ciei lui, in care vieata sociald a fost relativ maistatornica, a aprofundat aptitudinea stortarei con-tinue, a vointei, a energiei. Caracterul lui s'a pu-tut desvolta mai milk cleat inteligenta. Rezultatulultim a fost ca individualismul german se depar-teaza de cel francez si se apropie mai mult decel englez. Dacd Germanul n'are inteligenta or-donata, armonica, echilibrata si lucida a France-zului, din cauza ca i-a lipsit intinsa sociabilitatea acestuia, el are o vointa mai puternica, uncaracter mai tenace, mai statornic. Actiunile in-divizilor n'au fost supuse aci criticei si controlului,la orce pas, a colectivitatii, de aceea Germanul,ramanand mai confuz, mai obscur, a ramas si maipersonal in vointa si in caracterul lui. El n'a su-ferit ca Francezul procesul de socializare sub

www.dacoromanica.ro

110

controlul colectivitatii si nici procesul de desper-sonalizare sub critica membrilor societatii.

** *

Dar daca ass a fost cu inteligenta si spiritulgerman, ce trebue sa fi fost cu spiritul poporuluirusesc ? Rusia este o formatie politics noun, caren'a ajuns de loc sa se cristalizeze Intr'o societateunificata. In afara de Austria, ea este societateacea mai informs, cea mai heterogena din Europa.Ea nu-i de cat un amestec chaotic de rasele sinatiunile cele mai felurite si cele mai nepotriviteIntre ele. Hotarele acestei tali sunt elastice sibizare: 0 mica intamplare, rezultatul unui singurrasboiu le poate restrange sau intinde la infinit.Organismul geografic al Rusiei este ceva cu de-savarsire amorf, inorganic, in Intelesul de dezor-ganizat. Acest ass zis, pe nedrept zis, organismeste o massy enorms de protoplasma, care isformele si extensiunea cea mai felurita, dups in-tamplarea conditiilor momentane. 4Daca Rusia,zice d-1 Boutmy, a ramas Intr'un fel de stareinorganics, daca ea este Inca azi mai curand orasa cleat un popor, daca Iti face adesea impre-sia unei horde sub un sef bisericesc, gata Inca.de o cruciada impotriva Apusului, mai mult decato natiune asezata sub un sef civil, aceasta vinenegresit de acolo ca imensitatea deschisa. a Asiei,indemnand-o la o expansiune vecinica, o impe-dica de a reintra in sine si de a se concentra.Usurinta nemarginita de a se intinde are ca ur-mare tinerea oarecum a poporului in varsta cre-sterii si de a intarzia varsta barbatiei, caracteri-

www.dacoromanica.ro

111

zata printr'o conceptie neted desprinsa a statului,care nu este fara asemanare cu formatiunea uneipersonalitati contiente». Inteadevar, ceeace lip-se§te Rusiei este personalitatea etnica, este con-§tiinta refiectata i definita despre sine, pentruca-ilipse§te organismul geografic cu granite definite§i statornice.

Am vazut, in scurt, ce au fost conditiile istoricei sociale ale mintalitatii franceze i ale caracte-

rului englez, dupa cum am vazut asemenea cesunt aceasta inteligenta i acest caracter. Daca amputea construi, in chip simetric, un caracter §i ointeligenta cu desavarOre opuse acestora, desvol-tandu-se in conditii sociale i istorice cu totulopuse, am aver, mintalitatea §i caracterul rus, ar-zate in pervazul Imprejurarilor sociale §i istoricecari le-au produs.

Un popor in formatiune, intinzandu-0 ve§nic ho-tarele i turburandu-i neaparat, la fiecare ocaziede acestea, structura intima a constitutiei salesociale, iata ce a fost i ce este Rusia in general.Forman. tarziu, cu un aparat centralizator puternic,guvernul rus fu insa prea slab fata de intindereacovarOtoarea a teritorului. Acest aparat guverna-mental autocratic n'a patruns toate masele sociale,n'a putut imbratia imensitatea cuceririlor ruse§ti.In aceste conditii, societatea rusa nu s'a organizatdecat la suprafata qi nestatornic. Liniile ei, chiarcele mai de capetenie, au ramas numai simpleschite. Cristalizarea Rusiei politice Intr'o societateunitara n'a avut Inca timpul, nici lini§tea necesarade a se face.

www.dacoromanica.ro

112

Activitatea poporului rus n'a fost deci coordo-nata si organizatd. Aceasta a avut ca urmare säcroiasca sufletului rus o vointa slabd, neorganicd,un caracter schimbator in amanuntele lui. Pe dealta parte, volumul social imens al Rusiei n'a ajunssa aiba si o condensare corespunzatoare. Poporulrus traeste in comunitati locale, despartite maiintotdeauna prin pustii si stepe imense. Grupurilemici, strans legate inlauntrul lor, sunt despartiteintre ele si izolate ca niste adevarate insule. Dinaceasta discontinuitate a elementelor rezulta ceva.cu desavarsire nebulos, chaotic, inform. Controlulcentral politic sau cel social este redus, adeseaneputincios, adesea cu neputinta. Sociabilitateafiind in margini prea Inguste, controlul si criticacolectiva este ea insas slaba, ingusta. Ea 'MO-dueste toate anomaliile si absurditatile individuale.Mintea Rusului este de cele mai multe on foartecoprinzatoare, are predilectia sistemelor si sinte-zelor vaste, dar absolut incoerente, cu desavar-sire confuze. Coeziunea rationamentului si a con-structiilor mintale rusesti este tot ce poate fi maislab, mai precar, mai factice.

In aceste conditii, spiritul rus nu se putt in-fatisa si nu se putea forma, decal asa cum ni-1prezinta d-1 Fouillee In urmatoarele observatii re-zumate ale sale. Ca probd ca Rusii n'au perso-nalitate, d-1 Fouillee ne arata cum ei cimprumutainfatisarea si obiceiurile tarilor unde traesc». Ceeace vestejeste Tourguenief la compatriotii sai este,In afara de lipsa de vointa, lipsa de personalitatemorala si de initiativa creatoare. 4 Lipsa unei vieti

www.dacoromanica.ro

113

intelectuale Intinse pastreaza In spirite un fel deamurg, care trebue sa se dea la iveala prin cevanelamurit ne apucabil chiar in fizionomii,. Ine-galitatea nestatornicia sunt caracteristice pentruSlavi, cari trec dela o margine la alta. VointaSlavului este putin energica, prea impulsive preaputin stapana pe sine. Sfortarea lui va fi viguroasa,dar momentana inegala. (Un Rus va trecesaptamani fare sä face nimic, apoi va lucratreizeci sase de ore fare intrerupere; o muncaneintrerupta indelungata ii este lucru neplacuth.

Din punct de vedere moral, ceea ce este carac-teristic Rusului este o resemnare pasiva, un fata-lism exagerat. Chiar curajul Rusilor este facut dinresemnare si fatalism. «Aci exploziuni de senti-mente dornice, devotamentul fiintei intregi, act,numai cleat dupe aceea, uitarea, nepasarea farecauza si fare masural.. Inca °data neegalitatea,iata caracterul slay. Logica Rusului este drepti-

radicala si tinde catre absolutism. Relativi-tatea, cu miile ei de raporturi cu miile ei derestrictiuni, nu place acestor spirite cu avanturirepezi adesea nerefiectate. S'a zis ca orizonulnetarmurit al stepelor Indeamna spiritul sä meargafare hotar inaintea lui, chiar dace ar ajunge laabsurditate.

In general, inchipuirea pare adesea nelamuritai confuza, neregulata, Inclinata catre superstitii

fantastic,. La Rusi gasim, pe langa numeroasefoarte curioase secte, toate aberatiile orientate,dela cele mai nebunesti 'Ana la cele mai teribileConditiile de desvoltare istorica sociala, in carea fost si este pus poporul rus, se oglindesc de-

si

si

si

si

8

gi

si

si

sigi

gi

sisi

www.dacoromanica.ro

114

sAvarsit in aceasta stare anarhicA a mintalitatii sicaracterului sail.

** *

SA rezumAm cele amintite aici, §i, spre a damai bine la ivealA valoarea si modul cum inrau-resc factorii sociali si istorici asupra sufletuluipopoarelor, sa le compleam prin infAtiarea altorconsideratiuni generale, cari trebue sa lAmureascaaceasta putere determinAtoare a istoriei si a so-cietatii.

DovadA ca, mai ales, caracterul unui popor seschimba, cu schimbarea conditiilor sale, sociale§i economice, este, de o pilda, faptul ca caracterulospitalier al unui popor depinde de gradul s'au dedesvoltarea sa economics. Desvoltarea economicssi socials, trecutA de un studiu oarecare, face sädispara aceasta trAsAturA din psichologia popoa-relor. Cate trasaturi sufletesti de ale popoarelornu vor fi legate cu anume sau anume tip de or-ganizare a vietii sociale.

Continuitatea si statornicia desvoltArii istoricea unui popor favorizeazA, de regula, formarea ca-racterului si a unei mintalitAti precise si luminoase,cum, spre pitch, a fost la Romani si la Englezi.Unificarea socials, corespunzAtoare cu o intindereexceptionala a societatii si cu o mare ingramadirede indivizi ce trAiesc in stransA atingere in vieatade toatA ziva, favorizeaza desvoltarea inteligentei,determine tendinta spre abstractiune si generali-zare, precizeazA continutul constiintei, armonizeazA,-echilibreazA si reguleaza functionarea diferitelor

www.dacoromanica.ro

115

facultati intelectuale. Ea desvolta spiritul critic,regularitatea i luciditatea spiritului i favorizeazesimtul de a deosebi generalul i universalul dinparticular.

Individualismul profund, sentimentul personali-tatii puternice nu se poate desvolta In societatileunificate, centralizate puternic, unde atingerea so-ciala zilnica este foarte stransa intre un numarprea mare de indivizi. In aceste societati, activi-tatea colectiva fiind mai desvoltata, indivizii lu-creaza In masse marl. Iar cand se lucreaza astfel,nu numai ca activitatea personals, deosebita, nueste bine venita, ci criticatA i impedicata, dar nuse is in seamy individul cleat ca o simply uni-tate numerics. In aceste imprejurari se considersnumai ceea ce are el comun cu massa i numaiaceasta parte este desvoltata i incurajata. Acesta-icazul societatii franceze, unde activitatea colectivaa fost desvoltata de conditiile istoriei Frantei, maimult decat orunde aiurea. De aceea, Francezulva fi a0. de putin individualist, atat de deschis,de sociabil i comunicativ, traind aproape numaidin vieata comuna a semenilor sai.

Cu totul din potriva a fost In Anglia qi in Ger-mania. Vieata socials s'a desvoltat aci in colec-tivitati restranse, activitatea s'a desfaprat la Ger-mani §i Englezi in grupuri teritoriale mici. Indivi-dualitatea, lucrand aproape singuratica, sau subcontrolul foarte Ingaduitor al familiei qi al vecinilor,are tot ragazul sa se adanceasce In sine ins4,sä-i desfapre toate particularitatile sale virtuale§i ss clued o vieata launtrica foarte puternice. De acidesvoltarea personalitatii i eului englez i german.

www.dacoromanica.ro

116

0 particularitate, pe care o observe d-1 Fouilleela Englezi si la Germani, si care-i pare in contra-zicere cu individualismul desvoltat al acestora, estesimtul social al sacrificiului individualitatii in pro-fitul natiunei la Englezi si respectul escesiv cearata. Germanii ierarhici sociale si politice. Nedu-mcrirea d-lui Fouillae vine aici dela conceptia gre-sita, pe care si-o face dansul despre geneza con-stiintei individuale. Dansul crede, cum se obisnu-este a se crede, ca constiinta este predeterminatain structura organica a omului, si ca ea este osimply manifestare a activitatii accstia.

Nicderi rose falsitatea acestei conceptii obisnuitenu ese in fate mai vadita" ca in psichologia etnica.Dan' admiti, in potriva conceptiei curente, caconstiinta este produsul adaptdrii omului la mediulsocial, atunci o suma de ncdumeriri si confuziuniincep a dispare din domeniul psichologiei.

Asa, in cazul de fate, este invederat ca nu poatefi nici o contrazicere intre individualismul rigurosal Englezului si simtul lui de sacrificiu pentru socie-tate. Acest individualism isi are isvorul in vieatasociale, in care se formcaza Englczul. Persona-lismul englez este fructul unei vieti sociale active,marginita la o localitate restransa, dar cu atAt maiadancd, si simtul de sacrificiu, in folosul patrieimai ales locale, este sacrificarea indirecta a indi-vidului pentru el sau pentru ai sai. Patria estesuma rudelor si vccinilor apropiati; a se sacrificepatriei este a se sacrifice lor, si a se sacrifice foreste a face un sacrificiu, o concesie sie-si.

Pe de alta parte, societatea, asa redusd la patrialocald, este mai usor de conceput, fiindca este mai

www.dacoromanica.ro

117

concrete. Nu tot astfel este patria Francezului, pecare o perde Indaratul massei enorme a colecti-vitatii sub ochii careia lucreaza. D-1 Fouillee ob-serve Insqi ca, dell. Englezul este mai individualist,totu el se asociaza cel mai mult cu semenii lui,ceea ce ii pare Inca o contrazicere. In realitate,Insa, departe de a fi ad o contrazicere, este,din potriva, o perfecta confirmare. Individualismul§i corwiinta sunt fructul societatii in general, i

al asocierii In particular. 0 asociatie active, stransa,determine la fel constiinta individului. Incat, tocmaifiindca Englezii se asociaza intre ei mai mult caFrancezii, tocmai de aceea sunt mai individuali§ti.4 Sociabilitatea Englezului, zice d-1 Fouillee, este dealtd nature decAt aceea a Francezului. Ea nueste o afacere de sentiment, ci, pentru a zice aka,de ratiune §i de actiune...2.. gDin evul mediu chiargasim pe Englezi grupati in societati, cari, dinLondra, faceau legaturi nelntrerupte cu toata Eu-ropa occidentals. Aceasta obiFmints de a se aso-cia, in vederea unui scop oarecare, fie de utilitate,fie de caritate, s'a pastrat neatinsa in cursul se-colilor2. Nu este de mirare atunci daca con§tiintapersonals, fruct de regula al societatii §i al aso-ciatii, s'a desvoltat paralel i In aceeas masura.

'La Germani, zice d-1 Fouillee, pornirea indi-vidualists are ca completare pornirea pronuntatala subordonare, un fel de gust inascut pentruierarhieD. Acest fenomen are o explicare de aceianatura, ca i simtul sacrificiului i asociatiunii laEnglezi. 0 societate bine organizatd, adica bineierarhizata, este o conditie indispensabild desvoltariicon§tiintei individuale. Coeziunea gi coordonarea

www.dacoromanica.ro

118

activitatii colective, restranse la o provincie, faceca corOinta membrilor societatii respective, ecoual acestei activitati coerente, este ea insa0 coor-donata, organizata. Unitatea sociala, realizata prinmijlocirea ierarhiei sociale, se oglinde§te in cere-bralitatea membrilor societatii i produce ad ocon§tiinta coerenta, coordonata, ierarhizata, ceeace este tocmai semnul unei contiinte puternice.Coeziunea sociala, provocata de ierarhia politicaa societatii, produce coeziunea starilor de cor)§-tiint5. in indivizi, conditie neaparat necesara or-carei contiinte §i personalitati puternice. Ierarhiasociala puternica, departe de a ialpedica desvol-tarea personalitatii, este, din potriva, un factorde o mare insemnatate pentru formarea ei.

Aceasta personalitate are deci doua izvoare: ac-tivitatea coordonata in grupurile locale mici §i in-dividualismul acestor grupuri locale. Pic? comuni-tatea a devenit atat de individuals, !mat esteaproape imposibil persoanelor streine sd poata infra.

Este insa adevarat ca nici conOinta Englezului,nici acea a Germanului nu este atat de coprin-zatoare ca acea a Francezilor. Caci daca a aces-tora din urma este mai precisa, mai lamurita, nuimplica de loc cs ea este mai saraca. Din po-triva. tUn psicholog a aratat, cu drept cuvant,ca printr'o iluzie fireasca, obiectele aezate faraordine par cu tlurinta mai numeroase decat celepuse in ordine, §i ca unitatea, care rezulta dinordine, face din mai multe obiecte unul singur;In virtutea acestei iluziuni optice, cartile germanei engleze par prea adesea foarte bogate in idei

www.dacoromanica.ro

119

si observatii, fiindca sunt mai rau ordonate si corn-puse; si anume carti franceze par mai simple simai superficiale, pentruca ele au putut reduceideile la unitati).

Unitatea spiritului francez oglindeste societateafrancezd unificata, contuzia relativa a inteligentiigermane este ecoul societatii putin omogena siunificata a natiunii Germanilor.

Intorsatura generala a spiritului, formele maiinalte ale cugetarii sunt neaparat determinate decatre formele sociale, de catre gradul de desvol-tare istorica a societatii. In tara In care conditiileistorice ingaduira o desavarsita continuitate a des-voltarii institutiilor sale, In care tot ce se face dinnou porneste totdeauna din ceea ce era si estevechiu, pe cale de crestere, de complicare, deagregare spontana; in tara in care traditiile secombina cu ele insi-le, pentru a ajunge la progres,in acea tara numai putea apare teoria evolutio-nismului si trebuia sa fic privity ca o explicareuniversals a lumii. Evolutionismul lui Spencer estedeci filozofia care oglindeste, in chipul cel maicredincios cu putinta, desvoltarea istorica si so-cials a poporului englez.

Reducerea timpurie a puterii regale si a intervenireistatului in afacerile indivizilor, lipsa de centralizareputernica au avut ecou nemijlocit In spiritul stiintificenglez. Tot ce este autoritate a priori nu inspiraIncredere Englezilor. Un fel de neintervenire aprincipiilor in examenul faptelor este echivalentulliberalismului social si individual din Anglia. Por-nirele contra interventionismului, In materie eco-

www.dacoromanica.ro

120

nomica, determine pe cele contra intervenirei prin-cipiilor logice, autoritare in talmacirea faptelorconcrete. Priincipiile inascute, legile si formele ti-pice, anterioare lucrurilor chiar n'au mare trecerela Englezi. (Ereditatea esplica, pentru ei, cea cese gaseste preformat in indivizi). Iar inovatiile,insusirile castigate, din cari decurg aceste formetipice : genul si speta, in Cara in care concurenta,lupta pentru vieata, utilitarismul, individualismulegoist si succesul celui mai tare sunt practica so-cials cea mai raspandita, trebueau sa fie expli-cate de catre t marele Darwin printr'o simple se-lectiune, care asigura triumful combinatiilor celormai folositoare vietii si celor mai bine potrivitecu mediul dinafara,.

Tara in care se nasca disciplina logica a inductiu-nei, principiul generalizator prin inductie si esperi-enta este tam clasica a parlamentarismului, a repre-zentarii nationale inaintea carea trebue sä se pieceprincipiul monarhic. Ivirea parlamentului englez aprecedat logica lui Bacon. Aceasta logica, care seridica prin inductie dela fapte la legi, dela lucruriconcrete la principii abstracte este ecoul psichological practicei politico-sociale engleze, care pune suve-ranitatea in massa poporului concret, si, prin induc-tia votului dat de fiecare cetacean, se ridica la suve-ranitatea nationala simbolizata In membrii cabine-tului. Cetateanul este aci echivalentul faptului con-cret din logica. El singur decide. Membrii parlamen-tului, Ministrii alesi prin vot sunt equivalentul legilorgenerale si abstracte castigate prin inductie. Regelesi monarhia sunt principii apriorice, cari au preaputind trecere in logica si in societatea poporului

www.dacoromanica.ro

121

englez. 4Englezul, zice d-1 Boutmy, procedeaza Inlegiferarea lui prin enumerarea cazurilor, a per-soanelor i a insuqirilor, in loc sA procedeze prinenuntari generale ) ....(tendinta Englezilor este dea se feri de orce lege generala, care imbratirazao intreaga materie, reglementand-o in chip complect§i definitiv).

Cu totul din potriva va fi pe continent, in deosebiIn Franta i in Germania. Ad metoda lui Descartes,Leibniz, Kant, Spinoza, va fi pur deductive, lo-gica Si a priori; sistemul gandirii va fi al mari-lor sinteze, care imbratiqeaza campuri vaste. In-ductia nu'O va face aparatia decat dupa modifi-carea politica a societatilor insaqi, decat dupademocratizarea lui. Pozitivismul lui A. Comte estereflexul psichologic al marei revolutii franceze qi,in particular, at miqcarii democratice ce se incepecu ea. Descalificarea qi proscrierea principiilor apriorice qi pozitivarea filozofiei sunt echivalentuldecapitarii monarhului i al proscrierii nobililor i

privilegiilor de clase. Pozitivismul faptelor concrete,singure hotaritoare, este qi ad oglindirea psicho-logica a scoborarei suveranitatii in straturile dejos ale societatii franceze.

SA nu se uite ca logica inductive a lui Aristoti exagerarea ei, scepticismul aproape nihilist al

Sofitilor, full determinate, la Grecii cei vechi, deevolutia democratica, inceputa cu Solon i conti-nuata cu Clistene, Pericles etc.

Astazi, in Germania, evolutia logicei oglinde§teInca, in chip foarte straveziu, constitutia politicaa imperiului.

Economi0i Wagner i Schmoller vor reproduce,

www.dacoromanica.ro

122

in sustinerea principiului logic deductiv, aproapeacelea0 argumente, cu care sustin rolul social almonarhiei imperiale. Logica germana de azi cautasa. Impace i sa armonizeze rolul inductiei Si aldeductiei a priorice in acelas chip, in care auto-ritatea i suveranitatea absolutists a Kaiseruluitinde sa se acomodeze cu acea a poporului incar-nata in membrii Reichstagului.

In aceste capitole am staruit indelung 0 cu totdinadinsul asupra valorii ce au factorii sociali iistorici in explicarea psichologiei neamurilor. Ampus aceasta staruinta din cloud motive: 1) Valoa-rea acestor factori este de cele mai multeori ta-gaduita sau rau inteleasa; 2) Teoria tiintifica care-iconsacra este putin §i rau raspandita; ea are Incanevoe de a fi puss in cuvinte limpezi §i in ade-varata ei lumina. Pentru ca sä facem §i mai vadita§i mai u0:)ard de inteles inraurirea acestor factoriasupra sufletului romanesc, nu puteam proceda decat aratand chipul felurit, in care ei au lucrat lafeluritele popoare cercetate foarte in treacat inpaginele precedente.

www.dacoromanica.ro

CAP. II

ELEMENTELE PSICHOLOGII POPORULUI ROMAN

Dupa ce ne-am dat bine seama care este, ingeneral, in psichologia popoarelor, actiunea, atata factorilor fizici: rasa, clima si configuratia geo-grafica, cat, mai ales, a factorilor istorico-sociali:relatiile cu vecinii, situatia geografica, institutiilepolitice, sociale si economice, sä cercetam acum,de aproape si cu toata luarea aminte, care a lostactiunea fiecaruia din acesti factori in plamadireasi desvoltarea mintalitatii si caracterului romanesc?Vom examina pe fiecare din acesti factori in parte;il vom urmari in toate feluritele lui faze si forme;11 vom patrunde in actiunea sa tacuta si adanca,si vom cauta sa scoatem la iveala actiunea si ur-marile lui apropiate sau indepartate, rasunetul cea avut el asupra mintii romanesti.

Din acest punt de vedere, factorul de capetenie,care trebue sa absoarba, dela inceput, toata atentianoastra, nu poate fi cleat cel istorico-social. Fac-torii fizici s'au dovedit a avea o actiune secun-data, mijlocita prin cei sociali si istorici. Vom cer-

www.dacoromanica.ro

124

ceta deci urmarile climei si situatiei noastre geo-grafice, dupa ce vom fi studiat actiunea covarsi-toare a mediului social si a desfasurarei istorice aneamului nostru. far, intru cat priveste rasa, o vominfatisa numai din punctul de vedere al psicho-logiei ei. Adica, nu vom lub. in bagare de seamyrasa ca varietate anatomica deosebita, ci numaiintru cat ea se poate deosebi ca un manunchi deinsusiri sufletesti : morale si sociale, ale caror is-voare se perd in noaptea timpurilor. Vom exa-mina din factorul rasa numai infatisarea si fizio-nomia ei curat psichologica. Cum acest manunchide insusiri sufletesti: Morale si sociale ale raseloralcatuesc primul material psichic, temeiul din cares'a plasmuit vieata sufleteascy a poporului, vomincepe prin a infatisa si stabili, mai intaiu, acestprim material sufletesc al nostru. Conditiile isto-rice si sociale, prin care neamul romanesc a tre-cut, dealungul veacurilor, au framantat in tot chipulacest prim aluat ; i-au dat contururi diferite,forme bizare, schimbatoare dupa lmprejurari. Peacest fond s'a schitat felurite siluete si umbre,cari s'au topit si au pierit in valurile istoriei. Fi-zionomia vecinic schimbatoare a sufletului roma-nesc s'a brodat fara incetare pe canevaua acestuimaterial psichologic initial.

Inainte deci de a cunoaste agentii istorici sisociali, cari au framantat acest aluat etnic initial,sy vedem cari sunt rasele ce-au intrat in corn-pozitia neamului romanesc si ce insusiri anume aadus fiecare din aceste rase istorice, spre a-levarsa in rezervoriul comun al primului nostrutemei sufletesc?

www.dacoromanica.ro

123

§. I. Rase le istorice gi Insugirile for sufletegti.

Chiar daca am voi sa ne darn seama de struc-tura anatomica de rasa a populatiei noastre, lucruleste cu neputinta de facut in acest moment. 0cercetare serioasa nu s'a facut Inca asupra com-pozitiei etnice actuale a poporului roman. Cea ceeste invederat pentru toata lumea sunt insa urma-toarele dou5. lucruri : 1) poporul romanesc este oamestecatura gi o confuzie de rase cu neputintade descurcat gi de clasificat; 2) tipul brachiocefaleste elementul covargitor ce se intalnegte in popu-latia noastra de toate conditiile sociale. Deci, ti-pul dolichoid este raspandit Intre not foarte putin,iar cel mijlociu, homo mediteraneus, care are fataoachege gi structura craniului dolichoida, s'ar in-talni, zice-se, foarte rar, mai ales prin partile tariide pe langa Dunare, prin Dolj. 1) Se pare, ziced. de Martonne, in general, ca brachicefalia gi ti-pul brun predomina 2). De aceagi parere suntD-ri Felix gi Obedenaru.

Intru cat se poate pune temei pe teoria careatribuie insugiri mintale gi de imaginatie schimb5.-toare rasei dolichoide, se poate trage concluzia,dela inceput gi din aceasta simpla gi sumara con-statare, ca poporul romanesc are o inteligenta gi oInchipuire vioae, isteata, dar un caracter moale,slab gi schimbator. Cum insa am vazut, in capi-tolile precedente, rasa, intru cat privegte chiar

1) Georgescu Stefilneseu in rev. Literalarci Fi Arlei 1902. Rasafi Na(ionalitalea Romeznilor.

2) De Martonne. La Valachie.

www.dacoromanica.ro

126

structura anatomica a craniului, atarna de con-diple istorice si sociale, cari au thria de a schimbh/Ana §i aceste forme dolichoide sau brachice alecraniului. Incht, temperamentul si insu*ile sufle-te0, pe carii unii le fac sa isvorasca din formaanatomica a craniului, nu sunt decat urmarea in-directii a conditiilor istorice si sociale, in carepoporul respectiv a trebuit sa se desvolte. Dinfericire, dar, Baca cercetari antropologice, indrep-tate in acest sens, nu s'au facut Inca asupra po-pulatiei noastre, pierderea nu este prea mare.Aceste cercetari nu vor rhspandi decat o preaslaba lumina asupra marelui problem al psicho-logiei noastre etnice.

Toata insemnatatea factorului rasa o absoarbepunctul de vedere psichologic, sub care trebueInfatisat acest element, socotit ca un element curatistoric. De acea, intrebarea de capetenie ce ni sepone este: carei rase anume apartine neamul ro-manesc ? Raspunsul nemijlocit ce se da, dela in-ceput, acestei intrebari este ca neamul romanescnu apartine unei singure rase istorice, ca este po-porul, care, mai mult decht toate celelalte cu-noscute, se compune dintr'un amestec nedefinit,chaotic, de rase multiple §i felurite. Inteadevar,In proportii diferite, un foarte mare numar depopoare felurite au venit A. se amestece si sa secontopeasca, spre a da natere neamului roma-nesc. Acest neam infat*aza deci aluatul etnic celmai ciudat prin felurimea lui nedefinita si prinvariarea bizara a proportiilor In cari s'a facutacest amestic,

www.dacoromanica.ro

127

Pastrand irul for cronologic, fara privire la In-semnatatea proportiilor, se pot deosebi, in aceastaconfuzie disperata de rase, urmatoarele elemente,ca fiind mai sigure. Primul nostru fond etnic este,negreit, tracic. El este format din cunoscutii Geto-Daci, can au trebuit sa absoarba, la venirea lor,numeroase elemente, ramase intre Dunare i Car-pati, dela vechile populatii ale acestor tari: Scytii§i Agatir§ii. Deci primul material psicho-etnic alneamului romanesc este Scvto-Tracic.

Numeroase teorii s'au p15.smuit asupra inrudireietnice a Traci lor. Sunt multe argumente, pe carebe rezuma lucrarea lui Bergmann, doveditoare caGeto-Dacii ar fi un trib despartit din trunchiulde rase germanice. Geto-Dacii ar fi deci frati cuScandinavii, Danezii, Saxonii 1).r Pe acest prim fond etnic se altol, in curand,sangele i mai cu seamy civilizatia latina. Civili-zatia latina, fondul psichic i moral care o alca-tuiau sunt destul de caracteristice Si bine cunos-cute. Le vom rezuma §i lamurl la timp. Acumeste intrebarea de compozitia elementului latin,care s'a altoit pe cel geto-dac. Sangele latin, cares'a amestecat cu cel tracic, n'a fost insa el InsuO,nici atat de limpede, nici atat de curat. Chiaracest sange latin a fost un amestec foarte felurit§i de proveninte prea deosebite. (Dui:4 supunereaDacilor, scrie Eutropius, Traian aduse ad, dinintreaga lume romana, o multime naprasnica deoameni pentru a munci campul i a rezidi ora-ele, 2). ( Astfel vent, zice D-1 Iorga, lume din

1) Les Getes, Strasbourg 1850.2) Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes I, p. N.

www.dacoromanica.ro

128

Italia.... sau din lagarile linistite si sarguitoarede muncitori de camp, sau meseriasi de diferitespecialitati, sau Gali cuceritori si cautatori de aur,Asiatici, Egipteni, etc...). «Aceasta gramada deoameni deosebiti, veniti din Galia, Panonia, Iliria,Dalmatia, Asia minoara, Italia, trebuiau sa aiba olimba comuna, spre a se putea intelege intre ei,si care ar fi putut fi aceasta limba deck ceaoficiala a imperiului ?)1). Pe Tanga aceste colonii,in mare parte civile, comerciale, cu rol mai multeconomic, trebue socotite elementele etnice, carialcatueau cohortele. Astfel D-1 Xenopol, aminteste4ca s'au gasit si cohorte de Britani in Dacia) 2).

Sangele roman, altoit in organismul tracic dinDacia, era, deci foarte amestecat. In el infra, inproportii diferite, necunoscute, sange latin, propriuzis, galic, iliric, dalmat si pana chiar britanic.Proportia cea mai mare din aceste diferite ele-mente etnice au dat-o totus, negresit, Ilirii. Po-pulatia din dreapta Dunarii, si in particular dinMacedonia si Albania de azi, era ilirica romani-zata. Fara indoiala ca cea mai mare parte dintrecolonisti trebue sa fi venit de ad. In afara deaceasta, trebue tinut seamy ca populatiile dupa.amandoua malurile Dunarii au trait in atingere zil-nica, s'au amestecat continuu, §i cand parte dinpopulatia coloniilor fu retrase din Dacia in Moesia,aceste populatii se contopira cu totul la olalta.Mai tarziu, rezultanta for se imprastie din nou peambele maluri, iar cu navalirea Hunilor, Gotilor

1) Xenopol. Istoria Horn. I, 196.2) Ibid, 197.

www.dacoromanica.ro

129

si Avarilor, cari se napustira in mijlocul provin-ciei dacice, populatiile romanizate, contopite sedespartira si se imprastiara din nou, unele spreNord si altele spre Sud. Aceasta a facut ca san-gele iliric a contribuit, dupa cel tracic si latin, incea mai mare proportie spre a forma neamul ro-manesc. De aceea, dupa parerea foarte compe-tenta a D-lui Onciu, primul temei etnic al nea-mului romanesc este latin si traco-iliric.

Cam in acelas timp cu Hunii si Avarii, in cea d'in-taiu jumatate a veacului al seaselea, venira inaceste locuri triburile slave, impinse acs' de mersulcotropitor si navalnic al Hunilor si Avarilor. Ele-mentele acestea slave, cunoscute sub nume dife-rite : Veneti, Sclavini, Antii, fugand dinaintea sal-baticiei Avarilor, se retrasera 'Ana In cele maiinfundate ascunzatori, pe care le umplusera dejamai dinainte populatiile romanice, venite si ascunseacl pentru acelas motiv. 4Astfel se intinsera asupraintregei Dacii neamurile slavone, cari veneau insapeste Romani, nu ca navalitori, ci ca fugari ei in-sisi inaintea unei navaliri, cautand, nu prada, cimantuire». Slavii traira in muntii Daciei o vieatacomuna cu populatiile romanice. «Ei venira, ziceD-I Iorga, nu dupa metoda clasica a barbarilor... smulgand dramatic, cu maini pline de sange,cortina istoriei universale: ei aparura, din potriva,incet, linistiti si siguri, in triburi stramte, ducandcu ei uneltele de munca parnantului pe carele dtrasboiu si intovarasiti de numeroase turme de ofsi de boi, 1).

1) Op. cit. p. 65.9

www.dacoromanica.ro

130

Mai tarziu, cand urgia Avarilor se indrepta spreApusul Europei, populatiile romano-slave incepuraa se scobori pe campie si pusera temelia uneivieti asezate, pacinice, de cultura a pamantului.Negresit ca din aceasta vieata comuna nu puteasa nu ese un proces de contopiri reciproce. Sevede insa ca elementul roman fu mai puternic,mai activ, si in massa lui se perdu, putin ateputin, multimea populatiunei slave. Aceasta, larandu-i, lasa urme nesterse si foarte numeroasein temelia etnica a neamului nostru. Iata cumdescrie d-1 Xenopol acest proces de contopire :

...Fiind foarte numerosi, Slavii inundara maiintaiu Transilvania, tarile transcarpatine si Roma-nia de astazi. De ad apoi si mai ales din Mun-tenia, unde erau improspatati prin scurgerea po-porului dela Nord spre Sud, ei incepura a navaliin partile de peste Dunare, asezandu-se treptatin ele. Pe cand cei veniti in cetatea Carpatilorerau absorbiti de elementul romanesc, acei dincampiile moldovenesti si muntenesti roman maimult timp in firea lor, pana ce sunt desntionali-zati si ei prin coborarea Romanilor din munti catreses, dupa descalecarea principatelor*.

Elementul slay a fost asa. de insemnat in inche-garea neamului romanesc, in cat d-1 Iorga credeca natiunea romand nu se putea naste si intari,fara venirea si amestecarea elementelor slave cucele romanice sau romanizate. Pentru faurirea ei,ii lipsea, in secolul al cincelea, elementul barbarindisp&sabil, caci de vechea temelie tracica nicinu se mai putea vorbi. Germanii nu locueau chiarin Dacia, ei aparura numai in tarile romane din

www.dacoromanica.ro

131

Sudul Dunarei... Hunii abia erau destul de nu-merosi ca sä poata stapani Panonia... Trebuea-'sd. vind Slavii pentruca O. facd cu putinta formaTea unui popor romanesc in Rasarit').

Din acordul comun al istoriei si al istoricilor,dintre popoarele barbare ce navalird in tarile noa-stre, pand la Bulgari, numai Slavii s'au topit inelemental romanizat de ad, si numai ei au adusun material etnic de temelie si o influenta hotd-ritoare in zamislirea neamului romanesc. Celelaltepopoare,unele de rasa mongolica: Hunii, Avarii,altele de rasa germand: Bastarnii, Quedii, Marco-manii, apoi Gotii, Vandalii, Gepizii,nu se oprirdad decat in treacat; stapanirea for peste tarilenoastre fu prea vremelnica si atingerea for cu po-pulatia daco-romand fu foarte mica. De acea siinraurirea for asupra noastra si imprumuturile et-nice, ce vor fi facut dela ei strdmosii Daco-Ro-mani, sunt foarte mici si greu de controlat. «Ceace ne va fi putut ramanea, din limba lor, din atin-gerea cu Avarii, zice d-1 Xenopol, nu se poatecontrola astazi, din cauza ca nu ne-a ramas ab-solut nici un document al limbei avarice. ... Cutotul altfel stau lucrurile despre Slavi. Ad in-raurirea inscrisa in munte, imprimata in valurilefugatoare ale apelor, inconjoard pe Romani multmai de aproape.

Suntem dar indreptatiti sa addogam, pe langaelementele latine-traco-ilirice, un al treilea factoretnic de temelie, intrat in faurirea neamului ro-manesc: factorul slavonic. Neamul romanesc are

1) Op. cit p. 63.

www.dacoromanica.ro

132

deci aceste patru prime fantani etnice netagaduite:Tracii, in cari se absorbisera Scytii, Latinii §i

coloniile ilirice, popoare diferite insa romanizate0 in sfar0t Slavii.

«Pe la jumatatea secolului al captelea, Bulgarii,adevaratii Bulgari apar pe scena istoriei. 0

ramura din acWi not barbari se prip4i IntreNistru, Prut i Dundre». Cu timpul trecurd deacolo pe malul drept al Dunarii 0 se amestecaracu populatiile traco-germanice, carora le insuflaravieata noun. Insa «limba, moravurile ci chiar cre-dinta in secolul al optulea le imprumutara eidela predecesorii for veniti pe pamantul Moesiei,dela vecinii nemijlociti Slavii, cari erau mai nu-mero0 0 mai inaintati in cultura». Cu Bulgariicurentul de navalire devine iar fino-mongol sauturanic. Caci dupa datkii un Intreg 0r de popoareturanice se arata se oprira in tarile noastre,intre cari: pe la sf5s0tul secolului IX Pecenegii,Ungurii sau Maghiarii, §i Kumanii, cari se ivesc pela jumatatea secolului XI. In sfar0t, prin sec. XII

fac aparitia hordele salbatice ale Tatarilor.Dintre aceste neamuri turanice sau fino-mongolice,cele cari au avut o inraurire mai simtitoare asupraRomanilor, fie prin numarul lor, fie prin vecina-tatea nemijlocita venirea intr'o atingere mai sta-tornica cu ace§tia, sunt Bulgarii, Ungurii Kumanii.

InrAurirea Bulgarilor, privita ca rasa turaniana,este neaparat dtearsa. Ei fura ei in00 desnatio-nalizati slavizati, a§a !neat inraurirea for asupraneamului nostru fu deadreptul in iptregimeslava. Aceasta inraurii fu insa mare, aid time

§i

§i

gi

§i

§i

i1i si

www.dacoromanica.ro

133

de cinci veacuri, din sec. VIII pang in sec. XII,Romanii i Bulgarii traira strans uniti laolaltd §ialcatuira, in cloud randuri, o formatie politica pre-cumpanitoare in Rdsdritul Europei. In acest restimp,imperiul bulgaro-roman se intindea dela Carpatipand dincolo de muntii Balcani. Orcare ar fi fosttaria dominatiei bulgare la Nordul Dunarei, preaslaba dupd unii istorici spre pilda d-1 Iorga §iintru catva chiar d-1 Xenopol, reald qi simtitoaredupd altii, spre pilda Onciu, fapt este cg do-minalia Si influenta bulgara s'a intins pe ambelemaluri ale Dundrei Si chiar in Transilvania! Vomvedea. mai la vale in ce a constat inraurirea bul-gara asupra Romani lor. Pentru acum sd ramaebine inteles cg ea a fost slava.

Kumanii, deli traird multa vreme in vecinatatenemijlocita cu Romanii, caci multa vreme zabo-vira i se rasboira ei alaturi pe campiile Munte-niei Si Moldovei aiurea intre Olt §i Prut, n'aulasat urme, nici adanci, nici numeroase in mate-rialul sufletesc al neamului nostru. Afara de preaputine nume de localitati, nimic nu se cunoWea ne fi mai ramas dela d5.110. De altfel, Kumaniinu stdpanird Muntenia i Moldova decat timp devre o doua sute de ani. Ei dispdrura dupe scenaistoriei pe la 1240.

0 inraurire, de astddata curat mongolica, asupraneamului romanesc a fost acea a Ungurilor. Eise arzara in Panonia pe la sfar§itul veacului alIX, cucerira aceste tinuturi in timp de un veac,qi pAnd la Inceputul veacului al XI intinsera cuce-ririle for peste Banat, Transilvania. In cursul

www.dacoromanica.ro

134

acestor cuceriri, Ungurii rapusera cei cativa duciromani mai rasariti si desfiintara ducatele forsubjugandu-le. Aceasta fu soarta ducatului luiGlad, Gelu s. a.

Mai tarziu ceva, ei ajunserd la Dunare si furdvremi in care suzeranitatea for se intinse si pesteBulgaria. De atunci pana azi, Romanii au ramassub inraurirea si stapanirea poporului maghiar.Este drept ca cea mai mare parte din Wile ro-mane isi castiga de prin veacul al XIII neatar-narea. Dar nisi cu aceasta, inraurirea ungureasca.nu incetd asupra Romani lor neatarnati. Cat desprecei cari au ramas fard intrerupere subjugati Un-gurilor, influenta maghiara asupra for a fostadanca si temeinica si se urmeaza intarindu-sepand chiar in zilele noastre. Trebue deci sa re-cunoastem ca, dupe Slavi, intre popoarele carine-au adus un mai insemnat si bogat materialsufletesc este, pe langd Turci, acela al Ungurilor.

Intre anii 800 si 1200, deci vreme de patruveacuri, elementul bulgar, la Sudul Dunarei, sicel ungures4 la Nord-Vestul Carpatilor, intinsera.stapanirea for devenita pacinica si acoperird stra-tul traco-iliric si latino-slav, ce traia, rd.sletit insate si orase, in vechea Dacie si in Moesia. Soartapopoarelor romanizate parea acum hotarata sistatornicita intre aceste cloud aluviuni fino-mon-gole. Natiunea romand, informa si moale, se in-tindea, ca o apa fara, coloare si putin adanca,peste intreaga Dacie traiand si peste Moesia pand,dincolo de Balcani. Ndvalirea feluritelor neamuribarbare, si mai ales acea a Bulgarilor si a Un-

www.dacoromanica.ro

135

gurilor fu ca venirea unor ape mai groase i mai gre-oaie, care se amestecara, pentru un moment, cuiapa neo-Latina, §i apoi se alesera, se lamurirase statornicira, o parte in valcelele Bulgariei de azi,alta in campiile fail margini ale Panoniei.

Apa neo-latina, lioara ca untdelemnul sau caspirtul, se ridica in vapori Liori spre muntii Bal-cani sau Carpati. Acl se pastry sub forma curatade omat, care, cu vremea, in deosebi elementuldin Carpati, avii a se raspandi in quvoae paci-nice, impr4tiate pe campia rodnica i intinsa depe malul stang al Dunarei.

Aceste §uvoae romane§ti, coborite din munti,alcatuesc cea de a doua descalecare a poporuluinostru. Ape le bulgareti se alesera tot mai multdeci spre Sudul Dunarii, dar ele coprind §i aziostroave valahe, curate romaneti.

Aceste ostroave este drept ca se pastrara tottimpul pe e§iturile cele mai inalte ale Balcanilor,cari dominau marea bulgaro-slava. Ape le ungu-re§ti se alesera §i ele spre Nord-Vest, dar apucarala mijlocul for o mare peninsula romaneasca, decea mai mare insemnatate: Transilvania, Banatulci Maramure§ul. De atunci p5.na azi, aluviunile un-gure§ti din Banat §i Transilvania sunt acoperitede vapori romanecti ce scoboara Carpatii spreApus. Marea ungureasca pare ca cauta sa se re-traga putin cate putin din drumul neamului nostru.Tendinta este ca intr'o zi apele romAne§ti, aziturburate Inca de nomolul maghiar, sä se aleagalimpezi §i sa-§i uneasca cursurile for inteun sin-gur curent puternic.

www.dacoromanica.ro

136

Aceasta alegere, limpezire si asezare a apelorneo-latine nu dura mult. Ele fura in curand, dupavreo trei veacuri de ragaz, turburate din nou deun nou puhoi mongolic de origina : Turcii. Darsi mai inainte de Turci, fratii for de sange, Tatariiisi aratasera adesea coltii lanciilor for si pregati-sera Inca de mult calea navalirilor turcesti. Catresfarsitul veacului al XIV, Turcii ajung la Dunare.Principatul Munteniei se supune lor.

Un veac si ceva mai tarziu acelas lucru 11 fa-curd Moldovenii. Transilvania caza sub Turci dupaun alt veac. Jugul Turcilor apasa neamul roma-nesc de pe la 1390 si 'Ana pela 1880. Aproapecinci veacuri. Desi dominatia turceasca dura asade mult, ea, fiind in conditiuni cu totul particulare,n'avit asupra noastra. o inraurire prea covarsitoare.Mai mare cu mult decat a Ungurilor, inraurireaturceasca este totus mult mai mica decat ceaslava. In tot cazul, cu Turcii, influenta mongolicaasupra sufletului romanesc, inceputa de Unguri,se intari si mai mult. Ea trebue tinuta deosebitin seama.

Legaturile noastre istorice cu Turcii sunt fac-torul cel mai puternic, care a determinat, pe calecurat sociala, soarta neamului nostru si chipuldesvoltarii lui. Snbjugarea noastra de care Turcieste momentul absolut covarsitor al istoriei noastre.Din acest fapt decurg toate restristile si toate pe-ricolele prin care trecit poporul roman. Din acestfapt decurge chiar pastrarea nationals, ca si cau-zele degenerarii societatii romanesti.

Cu navalirea turco-tatara se incheie pentru notlantul de restristi violente si salbatice.

www.dacoromanica.ro

137

Navalirile barbare inceteaza, insa spre a lasa locunor navaliri si inrauriri semi-civilizate. Navalirilesi inraurile, sub aceasta din urrna forma, sunt ace-lea ale Grecilor moderni si ale Rusilor.

Inteadevar, pe cai diferite, elementul grecescmodern patrunse in sanul poporului roman, in-cetul cu incetul. Mai intaiu ei venira aci ca negu-tatori, si se gaseau Inc. de mult in hnprejurimi,prin orasele de langa. Marea Neagra: Cetatea alba,Chilia. «Caderea Constantinopolului impingand pemulti Greci a se expatria, un numar insemnat dinei apuca, cei invatati care tarile apusene, undeputeau trage folos din invata.tura lor, cei mai derand spre tarile romane) 1).

Inundatia greceasca pe solul romanesc se faciedupa revarsarea acestui element din Constanti-nopol. Pe langa negot, religia fu haina sub carese strecurara in tarile noastre epigonii Bizantuluicorupt si degenerat.

In acelas timp, legaturile politice, cari ne pu-neau sub ordinile Sultanilor turcesti din Tarigrad,devenira mijlocul de canalizare spre tarile romaneal drojdiei etnice din ulita Fanarului. °data. cunoii domni oranduiti si foarte repede schimbati,se repezeau In Cara puhoae de Greci lihniti defoame si inraiti de robia si mizeria turceasca. Cu-rentul acesta de cotropire greceasca fu asa deputernic, ca, dupa un veac, poporul romanesc in-gaduise in sanul sau mai multi Greci decat ar fiputut el mistui si suporta:1 Napadirea greceascaInceph pe la sfarsitul veacului al XV. Un secol

1) Xenopol III, p. 451.

www.dacoromanica.ro

138

mai tarziu, pe la inceputul veacului al XVII, gasimdeja revolte numeroase impotriva Grecilor.

In epoca moderna a istoriei tarilor romanesti,in afara de caderea for sub stapanirea turceasca,nu se mai poate city un eveniment, de o insem-natate tot atat de mare pentru nefericirea nea-mului nostru, ca cotropirea pacinica si perfida aGrecilor. De altfel, fatalitatea greceasca asupraRomanilor este strans legata de a Turcilor. In-raurirea greceasca asupra neamului romanesc fusociala, culturala si economica. Fara indoiala, inmaterialul sufletesc, care alcatueste constiinta ro-maneasca, Grecii au adus o insemnata parte debun sau rau, poate chiar bun si rau.

Legaturile cu Rusii, invaziile for rasboinice intarile romane, cum si vecinatatea lor, n'au fostfara sa lase nici o urrna in sufletul nostru. Cu atatmai mult, cu cat acest element slay gasea in tä-satura sufletului nostru o foarte mare parte dematerial psichic la fel cu cel rusesc. Pe urmelevecheiiinrauriri slave, patrunsera negresit elementerusesti in constiinta noastra si improspatara, maiales in Basarabia si Moldova, in privinta limbii,vechea inraurire slavona.

In sfarsit, in timpurile cele mai din urma, simai ales sferturile de mijloc ale sec.- XIX se in-semneaza printr'o puternica, profunda si largainraurire franceza. Aceasta inraurire ava loc inconditii cu totul deosebite. Ea fu adusa la noi, nuprin inundatia etnica a populatiei franceze asupratarilor romane, ci, din potriva, prin ducerea si se-derea prelungita In Franca a tinerimei romane.

www.dacoromanica.ro

139

Aceasta inraurire constitue un fenomen aproapeunic in felul sau in istorie. Niciodatd nu s'a vazutla vre-un popor imitatia insu*ilor i culturii, aunor forme de cultura ale unui alt popor, in chipaqa de spontan, firesc, profund qi staruitor. Ne-greit ca mintalitatea franceza, ea insa§i fructulunei lungi evolutii a mintalitatii romane, se gaslin fata sufletului neispravit al Romani lor, si elderivatie alterata. dela Romani, ca un model des-14t in fata unui incepator in arta de a desemna.Poporul roman incepii a-i alcatui chipul sau su-fletesc de a fi dupa chipul qi asemanarea minta-RAO franceze. Materialul sau sufletesc Linea sa secristaliseze in jurul unor linii netede, al cat-or de-semn Incerca sa reproduca pe acela al Fran-cezilor, atat era de mare afinitatea i inrudireade obn4e a acestor doua suflete.

Limba, gramatica §i sintaxa noastra se resimtiraprofund de aceasta inraurire. Poate nici inraurireaslavona n'a fost atat de general i fundamentala.Daca alaturi o bucatd de proza romaneasca dinsec. XVII i al XVIII de un fragment din ultimiiani ai secolului al XIX, vei afla o deosebire in-tr'adevar adanca intre aceste cloud chipuri diferitede a cugeta §i de a se exprima ale Romanilor,la o distanta de timp atat de mica.

Limba ,i mintalitatea franceza fura, in sfarqit,pentru limba Si mintalitatea neispravita a Roma-nilor, ca un cristal ce cade intr'o solutie chimica deo compozitie asemanatoare, care tinde sä se crista-lizeze i care se precipiteaza in cristale identice subinraurirea acestuia. AO se poate explica upr pre-cipitata imitatie la not a tot ce este francez.

www.dacoromanica.ro

140

Ultima decenie a secolului XIX si acesti primiani ai veacului in care traim se insemneaza prino inraurire germana, care tinde sa is locul, reu-sind insa foarte putin, inraurirei franceze.

Atat este de adevarata realitatea acestor in-rauriri si simtul nostru de imitatie in general ca unscriitor francez anonim zicea: 4Romanii au impru-mutat moravurile si viciile popoarelor cari i-auguvernat sau protejat, dupa.' cum o marturiseachiar unul dintre ei; ei au imprumutat dela Grecilipsa for de buna credinta in afaceri; dela prin-cipii fanarioti amestecul for de josnicie si de va-nitate. Ei au imprumutat dela Rusi desfraul lor,dela Turci lenevia ; Polonezii i-au inzestrat cudivortul lor.)

In rezumat deci, o sumedenie de popoare straine,apartinand celor mai diferite rase etnice si isto-rice, venira sa contribuiasca, cu mult putinul fortrupesc si .sufletesc, la plasmuirea sufletului ro-manesc. Intre aceste popoare trebue sa socotimcu siguranta pe cele urmatoare : Scytii, Getii,Dacii, Romanii, Grecii, Galii, Ilirii, Gotii, Hunii,Avarii, Slavii, Gepizii, Marcomanii, Pecinegii, Un-gurii, Kumanii, Turcii, Tatarii, Grecii moderni,Rusii si Francezii. Dintr'acestea, sunt uncle po-poare cari au lasat urme foarte putine si foarteterse in compozitia sufletului nostru: Galii, Go-

tii, Hunii, Avarii, Gepizii, Marcomanii, Pecenegii.Altele au lasat insa urme staruitoare si de te-melie, deli in masuri diferite, in alcatuirea min-talitatii noastre: Dacii, Romanii, Ilirii, Slavii, Ku-manii, Ungurii, Turcii, Grecii moderni si Francezii.

www.dacoromanica.ro

141

Ace§tia din urma sunt adevaratii parinti §i edu-catori etnici mai de searna ai neamului romanesc.Sufletul nostru este rupt din sufletul lor, minta-litatea romaneasca §i-a imprumutat hrana din min-talitatea acestor neamuri. De aceea, pentru a la-murl care este fondul sufletesc al Romani lor,trebue sa cautarn mai Intaiu a stabili pe scurtcare a fost caracterul §i mintalitatea acestor po-poare, §i In ce masura fiecare din ele a contribuitla formarea sufletului romanesc. Psichologia aces-tor popoare a fost cercetata oare cum fixatede psichologi 1). In capitolul urmator avem sa ve-dem care este psichologia fiecaruia din ele.

§ 2. Isvoarele etnice ale sufletului romanesc.

Psichologia popoarelor din care se trage neamulnostru nu ne intereseaza decat in masura in careele an contribuit, cu materialurile for suflete0, lafaurirea mintalita ii §i caracterului romanesc. Deaceea, inainte chiar de a cerceta cari au lost in-su§irile sufletesti ale acestor popoare, trebue ard-tat, pe cat este cu putinta, masura in care elean contribuit la formarea psichologiei noastre et-nice in care ele au Inraurit sufletul nostru. Cuminsa «limba §i literatura este istoria naturala aomuluitcaci dace omul are ceva In plus, cevacaracteristic deasupra animalitatii «plusul neamuluiomenesc este cuvantul» 2) nu putem alege mai

1) Hippolyte Deprez. Les Peuples de 1'Autriche et de la Turquie,1850, p. 108.

2) Hajdeu citat de Pane Popescu in Psichol. Poporulul Romandupi literatura popularat p. 8-9.

si

si

www.dacoromanica.ro

142

nemerit un alt semn obiectiv o masura maidreapta a inraurirei popoarelor straine asupra Ro-manilor decat limba, cuvintele ce aceste popoarele-au imprumutat.

De aceea, graiul romanesc, examinat de aproapeIn compozitia sa, ne va da putinta sa hotaramIn ce masurd au luat parte la formarea neamuluifiecare din popoarele amintite in capitolul prece-dent. Cuvintele cari alcatuesc graiul, morfologia,fonetica sintaxa sunt suportul sufletului popoa-relor §i, ca sa zicem astfel, semnul obiectiv §i sta-tornic al firii for sufletWi, launtrice, ascunse inadancime greu de cercetat.

Compozitia graiului unui popor oglindWe, prinurmare, in chip aproape desavar§it, compozitiamintalitatii caracterului sail. De aceea, cercetandpsichologia popoarelor, cari au contribuit la !du-rirea neamului romanesc, vom incepe intotdeaunaprin a hotdri, cu ajutorul elernentelor lexice §ifonetice, ce ne-au ramas dela ele, masura in carematerialuri de ale psichologiei for au trebuit satreaca in psichologia noastra.

Contributiile acestor diferite popoare alcatuesctot atatea aluviuni deosebite, cari, in straturi suc-cesive, s'au depus in sufletul romanesc. 0 tdeturdverticals a acestor straturi ne ar lass sä vedem caele se pot deosebi in dour feluri de aluviuni, destulde diferite Intre ele. anume, aluviunile tracice:geto-dacice, latine §i slave sunt cele mai insem-nate §i cele mai de temelie. Ele alcatuesd primulnostru fond sufletesc formeaza deja o fiintaaparte, deosebita, cu caractere aproape consistente,

§i

§i

ySi

§i

xi

www.dacoromanica.ro

143

dupa cum vom vedea mai la vale. Peste acestprim fond sufletesc se astern straturi mai subtirituranice, fino-mongolice: Kumane, ungare, tartar;turcesti, si apoi grecesti moderne. In sfarsit, in-raurirea franceza coloreaza toate aceste straturi§i le procura fermentul inchegarei for consistente,liniile de temelie ale formarii fncete a sufletuluiromanesc.

a) Tracii: Getii si Dacii.Este de netagaduit ca elementul geto-dacic,

care a intrat in compozitia poporului romanesc,este dintre cele mai precumpanitoare. Trasaturinetezi, adesea destul de lamurite ale caracteruluidac se desprind si acum in caracterul romanesc,§i ele se gasesc, cu atat mai curate si mai lumi-noase, cu cat le urmareste cineva in decursul tim-pului indarat. Ele s'au schimbat, s'au intunecat sis'au stirbit, cu cat scoboram scara veacurilor maiapropiate de noi.

Din nefericire insa, aici graiul romanesc ne in-fatiseaza o foarte regretabila lipsa. Acest suportobiectiv, material al elementelor sufletesti moste-nite dela Daci, ne lipseste aproape cu totul. Fo-netica si cuvintele dace lipsesc din limba noastra,sau sunt asa de sarace, Inca ele nu oglindesc deloc cuprinsul nostru sufletesc de origina daca. Prinesceptie, aici nu putem masura contributia sufle-teasca geto-dacica prin cantitatea de cuvinte siprin fonetica si morfologia dacica, care ar fi, Ingraiul nostru, suportul acestui strat launtric ceDacii ne-au lasat mostenire. ( Tot ce stim noidespre limba Dacilor se reduce la cateva nume

www.dacoromanica.ro

144

de locuri si de persoane, pastrate de care isto-rici si in inscriptii... Ne este cu neputintg, cumijloacele de care dispunem astazi, sa ne facemo idee mai limpede de ceea ce era limba Dacilor...Un fapt este numai sigur, ca. limba Dacilor erastrans Inrudita cu acea a Traci lor din Sudul Du-narei. Strabon numeste pe Daci un popor (61L6TXdricoYToo; OPliEv>). Ar fi deci un mijloc indirect ca sacompletam cunostintele noastre despre graiul daccu ajutorul limbei trace. Dar, din nefericire, cu-nostintele ce avem despre limba traca sunt tot atatde sarace) 1).

Dacii, din cauza starii for tnapoiate fata decivilizatia si cultura romana, au fost romanizati.Ei au perdut si uitat limba lor, spre a Invata peacea a colonistilor romani, 2) macar ca ei si-aupastrat, cum de altfel era si firesc, firea, tempe-ramentul si Insusirile for sufletesti. Intru cat pa-rerea d-lui Xenopol poate fi intemeiata, dansulcrede ca limba albaneza este inrudita cu cea daca.Atunci, un mijloc indirect de a cunoaste urmeledace ar fi .poate sa cercetam cuvintele ce avemIn comun cu albanezii; cuvintele albaneze ar fi defapt cuvintele dace, si psichologia acestora ne-arputea lamuri cu ceva asupra psichologiei Dacilor.

Ilirii vechi insa au inraurit ei Insisi, de-a dreptul,poporul nostru, caci au contribuit cu mult mate-rial omenesc la formarea noastra. Insemnatateaacestor urme nu se poate nici masura, nici sta-

1) Densuseanu, Histoire de la Langue Roumatne, pag. 20-21.2) Ibid. p. 9-10.

--

www.dacoromanica.ro

145

bill cu uprinta. Singure imprumuturile lexice siinrauririle fonetice asupra limbei noastre ne-arputea da masura imprumuturilor sufletesti ce-amfacut dela Iliri.

Influenta ilirica fiind de aceeasi natura cu ceaalbaneza adesea nu se poate distinge bine deaceasta 1). Cum unii filologi sustin ca limba ro-mana primitive s'a format din cea latina sub in-fluenta limbei ilirice 2), urmeaza ca inraurireailirica trebue sa fi fost destul de remarcabild.D-1 Densuranu crede ca elementul iliric a inrau-rit limba romana mai adanc chiar decat cel slavon,care a atacat elementele constitutive ale limbeinoastre in epoca primei sale formatii. Asa, dinpunct de vedere fonetic, se atribue influentii iii -

rice schimbarea lui ct si cs In pt si ps, in cuvinteca lapte, coaftsci etc. 3).

De asemenea, schimbarea lui a + n, m, simplesau compuse cu alte consune, in i din romaneste,s'ar datorl unei schimbari analoage, care se ga-seste la Albanezi.

Cuvintele jumdtale, inldi, ,ease, sunt iaras al-banisme, introduse in limba latina orientala in pri-mele timpuri ale romanizarii Iliriei. Unele cuvinte:cerlare, pulpi, etc., au alterat intelesul forin acelas mod la Romani ca si la Albanezi. Inraurirealexica, imprumuturile de cuvinte curat ilirice sunt simai simtitoare. Sunt multe cuvinte populare, dintrecele mai frumoase, luate dela Albanezi. Nu se stie

1) Densugeanu, op. cit., p. 349.2) Ibid., p. 321.3) Ibid., p. 249.

10

faith,

www.dacoromanica.ro

146

Insa sigur daca ele n'au trecut la noi prin intre-mijlocirea Sarbilor §i Bulgarilor, cari le-au luat i

ei. Astfel de cuvinte sunt: bucurie, bunget, buzd,gdlbeazd, cdpuod, ceafd, copae, cioc, copil, crutare,curpen, fluer, fluture, gata, ghimpe, gddelire, gre-sie, groapd, grumaz, guse, mdgar, mdgurd, mdi,mos, mugur, murg, ndpdrcd, pardu, rdnzd, sat,sdmbure, spuzd, strata, strepea'e, sop, Lard, vatrd...

Insa i mai grea cleat stabilirea inrauririi lirn-bei ilirice este fixarea influentei sufletWi a Ilirilorasupra mintalitatii noastre, pentru ca Insaq psicho-logia Ilirilor este necunoscuta. Cel mult, IntrucatAlbanezii mWenesc firea Ilirilor, am putea sä rezu-mam psichologia acestora dupa datele psicholo-giei acelora, care, la randu-i, este tot putin cu-noscuta sau aproape de loc.

De aceea, nu putem decat sa ne multumim a re-zuma aci datele cele mai amanuntite ce au pututrasbate deadreptul pana la noi clespre moravurileqi 1nsu§irile suflete§ti ale Geto-Dacilor. Cari suntaceste moravuri i insuiri ?

Este foarte interesant de a vedea felul devieata al Dacilor, caci el pare a fi in totul acelacu ce-1 pe care-1 duce populatia noastra pand intimpurile cele mai din urma. Ei traiau cu cre-terea §i pastorirea animalelor domestice, de aceea

au §i fost porecliti de cei vechi cu numele demancatori de lapte. «Hrana nationals. a Dacilora fost meiul, sau malaiul», de§i este dovedit caau cunoscut graul, pe care-1 pastrau in gropi,adica ass cum se pastry la noi pana de foartecurand. «Meiul, zice d-1 Xenopol, pare a fi te-

www.dacoromanica.ro

147

melia hranei locuitorilor din Wile romane panaadanc in timpurile moderne. Asa, un misionarcatolic, care viziteaza Muntenia pe la 1670, spuneca tot acel popor se hrane§te din paine de meiu,§i Mihai Viteazul este poreclit de Sa§i, in bataede joc: «Malai VodaD. Ca bautura, Geto-Daciicuno§teau vinul, pe care-1 cultivau Inca de mult.Case le §i le cladeau din lemn sau din garduri denuele spoite cu huma, intocmai cum se vede §iazi la cea mai mare parte a taranilor saraci, maiales in Moldova. Cat despre imbracaminte, estqdestul sa prive§ti cu luare aminte un Dac infa.ti§at pe coloana lui Traian din Roma, sprevedea ca portul taranilor no§tri, mai ales din par-tile muntoase, este aproape acela§ cu al Dacilor.sLocuitorul primitiv al Daciei, zice d-1 d'Haussez,se arata §i azi cu braca qi caciula sa, cu chimirullat de curea §i cu opincile prinse cu nojite, portulcare caracterizeaza pe Daci in baso-reliefurile co-loanei traiane. Femeile au pastrat 'Ana azi bu-cata de panza (marama), care le invalue odatacu parul §i barbia §i gatulp 1).

Spre deosebire de toate popoarele vechi, Daciipurtau pantaloni largi qi lungi pana la glesna,cari nu sunt altceva cleat ismenele oltenilorno§tri. 4In picioare purtau un soiu de opinciprinse cu nojite; capul, la cei nobili, era acoperitcu un soiu de caciula frigiana, care nu se vedeinsa a fi fost facuta de piele de miel... Corpul eraimbracat cu o tunica lunga pana la genunchi §iIncinsa peste brauD. Insa asernanarea cea mai mare,

1) Baron d'Haussez. Alpes et Danube, Paris, 1837.

a

www.dacoromanica.ro

148

care se afla intre Romani qi Daci, este in privintaportului parului, care se vede inteadevar a fi i

azi tot acel ce era obicinuit pe atunci, taiat infrunte §i in plete lungi pe spate,.

D-1 Xenopol tagaduWe, pentru rest, asemanareaportului Dacilor cu al taranilor romani de azi,caci, cum observa dansul, 4itarul este stramt qiincretit pe picior, iar nu larg, ca braca Dacilor;coperirea corpului se face cu camara, care, de§1seamana cu tunica de desubt a Dacilor, nu arenimic carateristic... Caciula nu seamana intru nimiccu acel fes fara ciucur al Dacilor, etc.».

Aceste deorbiri ce le gaseqte d-1 Xenopol nepar absolut fara nici o importanta, pe Tanga ase-manarile fundamentale ce se vad in general intrecostumul dac §i cel roman. Exista itari largi, §idaca cama§a Romani lor difera intru catva de tu-nica de desubt a Dacilor este ca timpul de douamii de ani, ce ne desparte de Daci, n'a putut sänu introduce nici o modificare in acest costum.,D-1 Xenopol nu crede in puterea modei ? Dar*animalele, care nu schimba nimic, in acest rastimp,ar fi putut schimba ceva, din instinctele lor rigide,cu atat mai mult omul, al carui mod caracte-ristic de a fi este imitatia qi schimbarea.

Ceea ce era cu desavarire covaritor in vieatasufleteasca a Dacilor era ideia nemurirei, care alost cunoscuta chiar la Scyti. «Aceasta idee al-catuea fondul tuturor popoarelor de rasa tracica,din care am vazut ca Dacii i Getii faceau parteintregitoare». 4 ...Pe cand la celelalte popoare dinvechime, aceasta idee fusese aproape intunecata de

si

www.dacoromanica.ro

149

desvoltarea odraslelor secundare ale ideii reli-gioase... la Geti ea deveni centrul, in jurul caruiase invarteau toate conceptiunile lor religioase,toata vieata lor morala».

Legenda spune ca un profet al Dacilor, cu nu-mele Zamolxis, sclav din Samos, rob al luigOra, reintors bogat in tarile trace, de undeera de felul lui, ar fi qinfiintat acolo o asezare,in care aduna pe fruntasii cetateni, be cla mesesi in timpul ospatului ii invata ca acei pe care iiprimed la masa nu ar fi niciodata sa moara, ciar fi stramutati intr'un loc, unde s'ar bucura pen-tru vecie de toate bunurile dorite. Pe cand iiInvata astfel, puse sa i se zideasca, in taina, ocamera sub-parnAnteana si, and ea fu sfarsita,disparit timp de trei ani. Tracii ii plangeau cape un mort, dar in al patrulea an el reaparu,intarind el insusi cele ce invatase pe compa-triotii sai».

Ideia nemurirei sufletului asa fu de temeinica,pentru mintea si caracterul Geto-Dacilor, incatmare parte din vieata lor morala si sufleteasca,moravurile, intorsatura spiritului lor, caracterul lorau decurs, in bung parte, din aceasta conceptie.Ea explica, de pilda, obiceiul ce era la Traci qcaatunci cAnd se nastea un copil, toate rudeniilelui, inconjurandu-I, plAngeau asupra relelor, pecare avea sa be sufere, din momentul ce vazuselumina zilei si numarau gernand toate mizeriileomcnesti ce -1 asteptau. La moartea insa a unuiadin concetatenii lor, ei se dedau, din potriva, laveselie, 11 acopereau cu pamant in mijlocul glu-melor si-1 fericeau de a se fi sfarsit, fiind mantuit

Pita-

www.dacoromanica.ro

150

de relele acestei vieti». Dupa cum observa. d-1Xenopol, acest obiceiu se mai pastreaza si 'Danaazi la Romanii din Macedonia, caci «la botezulunui prune, femeile batrane plang, avand in ve-dere nefericirile ce-1 asteapta in vieata, dupa'cese face om».

Aceasta trasatura caracteristica si de temelie apsichologiei Geto-Dacilor talmaceste intregul modde a fi al Tor, si mai ales chipul in care ei sebateau si mureau in rasboiu. «Ideia nemuririi, ziced-1 Xenopol, adanc inradacinata la ei, trebuia saincoarde mult puterile for in vieata pa'rnanteasca"...Nu se putea deci teme de ea (moarte), ci o do-reau si o binecuvantau cand ea sosia, mai alespe campul de rasboiu, undo luptau pentru patriesi libertate. De aceea si vedem pe scriitorii an-tici spunand intr'un glas, ea aceste popoare eraufoarte curagioase si aproape neinvinse, prin dipretulce-1 aratau pentru vieata si apetitul de moarte».

Se citeaza cazul unui rege get, Dapix, care, vd-zandu-se vandut de un Grec, si trebuind sa sepredea cu armata sa, se ucide impreuna cu to-varasii sai. Tot din aceasta trasatura caracteris-tica a for decurge mandria pe care a aratat-oacest popor in diferite imprejurari. Asa, ei au pre-ferat moartea in locul rusinei de a fi dusi in cor-tejul triumfal al invingatorului Tor. In loc de a seda sclavi si de a-si robi patria si capitala, impa-ratului Traian, «ei dau foc singuri capitalei for si,la lumina flacarei mistuitoare, se ingramadesc peTanga vasul cu otrava, isi implanta pumnalele ininimi, sau roaga pe prietenii for sa le faca aceastade pe urma indatorire».

www.dacoromanica.ro

151

Ideia nemurirei sufletului a mai determinat sicruzimea ce caracteriza pe Daci. A omori pevrajmasi era, dupa parerea lor, a-i face un bine;de aceea, trebue sa-1 chinueasca spre a-1 pedepsi.In rasboiul cu Romanii, prinsii din rasboiu sevad a fi fost canoniti in chipul col mai crud decare femeile dace.

Tot acestei credinte adanci in nemurirea sufle-tului se datoreste, pe de alta parte, postul si in-franarea dela toate placerile acestei lumi, ascetis-mul pe care-1 urmau o clasa anume de calugari.Acestia traiau necasatoriti si nu mancau carne.In ascetismul lor ei ajungeau pang chiar la con-ceptia budista a Nirvanei.

In legatura cu aceasta parte a caracterului lor,mai este de luat in seamy faptul ea Dacii aveauo putere de vointa demna de toata admiratia, sio admirabila putere de a se stapani, de a-si im-pune o stavila deprinderilor lor, mai ales cAndele nu erau bune. Asa se povesteste ca. Boere-bista, cu ajutorul profetului Deceneus,pe7tra a/nine stavila patimei prea mari a vinului, porunciDacilor ca sa starpeasca \Tulle. Dacii isi impuseraacest ordin si-1 executara. intocmai. Tot astfel sepovesteste ca, fiind °data batuti de Bastarni, Getiifury condamnati de care regele lor Oro les sa seculce cu capul in locul picioarelor si sä slujeascaei pe femei.

Afara." de caracterul rasboinic, care era cu de-savarsire temeinic la Daci, Si care isvora dincredinta lor in nemurirea sufletului, Dacii ne in-fatiseaza, in istoria lor, o minte activa, agora,

www.dacoromanica.ro

152

dispusa sa is lectii dela vrajmasi si sa imitezecivilizatia romana".. Deci, ei ne apar ca un poporcu un spirit deschis la inrauririle civilizatoare ve-nite din afard, dela popoare, de a caror superio-ritate in rasboae avusesera probe vadite. Ca po-por rasboinic, ei urau munca ampului, se dedauagriculturei cat mai putin.___Se zice ca ei priveauca cea mai mare onoare de a nu munci : a arapamantul era pentru ei tot ce poate fi mai injo-sitor, si a trai din prada socoteau ea este inde-letnicirea cea mai nobila»..

Geto-Dacii traiau in triburi cari erau vesnic inneintelegere si lupte interne.

Popor inteligent, mai multe imprejurari din is-toria lor stau dovada de vioiciunea si ingeniozi-tatea lor. Astfel este pranzul pe care Dromihete11 servi in vase de our lui Lizimac, pe and elsi cu ai sai se serveau din vase de lut si de lemnnecioplit. Aceasta spre a-1 dojeni in urma, de cea ramnit la traiul lor cel atat de sarac si primitiv,de oarece Lizimac venise sa cucereasca Oman-turile geto-dace. In acelas inteles trebue amintitexemplul dat de-Proles diferitelor triburi desbi-nate, pentru ca sa le invete a se uni intre ele in-naintca dusmanului. «El asmuti doi caini unulasupra altuia, dand drumul unui lup inaintea lor,tocmai in momentul and se mancau mai tare.Cainii incetara lupta lor si se luara dupa

Dar insusirea cea mai temeinica a caracteruluigeto-dacic este duplicitatea, viclenia, prefacatoria,dibacia de a insela. Aceste insusiri le incarna,poate in gradul cel mai inalt, Decebal, eroul cel

lup.

www.dacoromanica.ro

153

mare de care vorbeste istoria Dacilor. Dio Cassiusni-I zugraveste in termenii urmatori : «Priceput incunostinta rasboiului si dibaci in manuirea lui, in-telegand cand sa loveasca si cAnd sa se retraga,mester in asternerea curselor si iute la fapta,stiutor a se folosi de izbanda cat si a indreptainfrangerea...».

Urmatoarele acte ale Dacilor sunt in masuraa intari si a dovedi aceste tra'saturi sufletcstiale lor. «Se zice ca. Decebal, pentru a impcdicape Romani de a inainta care Sarmisegetuza, ar fitaiat o padure la inaltimea unui stat de om si arfi imbracat trunchiurile cu haine si arme, astfelca inchipueau o mare armata, care ar fi inselatpe Romani». Chipul umilit in care Dacii cereaupacea dela Traian este fatarnic. «Ei se puncauin genuchi IntinzAnd care el mainile for in semnde desperare si implorand indurarea lui». De faptinsa, conditiile pacii erau tantose. Rasboiul mergandmai departe, Decebal, adus la extrem, cere elinsusi in genuchi pacea sub cele mai umilitoareconditii chiar. «Nu ca doar el ar fi avut gandula se tine de cele incheiate, ci numai a scapa depierzania in care se afla». N'ajunse insa Traianla Roma si Decebal rupsese toate lega.mantele siconditiile, calcase toate juramintele date. SA setina Inca in socoteala cursele de tot fclul, ce Decebalintinse imparatului roman: dezertorii trimisi saomoare pe acesta, prinderea prin inselaciune alui Longinus, comandant foarte iubit de Traian, etc.

In scurte cuvinte, psichologia Geto-Dacilor eraaceasta : popor de pastori de o adanca religio-zitate fata de credinta in nemurirea sufletului, viteaz

www.dacoromanica.ro

154

si crud fara seaman, cumpatat, despretuitor demoarte, cu o vointa puternica si o minte agera,deschisa si vioaie; ei intruneau pe langa acesteinsusiri o viclenie, o fatarnicie, o duplicitate renu-mite in toata lumea veche. Aceste date asuprapsichologiei Geto-dace sunt de cel mai mare pret,not le vom vedea isbucnind mai tarziu' in caracterulmarilor eroi ai neamului nostru, fie in Moldova,.fie in Muntenia si in celelalte tari locuite de Romani.

Romanii.Daca insusirile Dacilor au trecut in caracterut

nostru, dupa cum vom vedea mai cu deamanuntulin cursul paginilor viitoare, acelea ale Romanilor,cari ne-au lasat limba si continutul ei spiritual,trebue neaparat sa fi trecut mai ales in inteligentapoporului nostru.

Sa vedem insa mai intaiu, pe scurt, care alost masura in care Romanii au contribuit cu ma-terial psichologic, cu insusiri sufletesti de ale forla alcatuirea sufletului nostru. Daca faccm dingraiul vorbit masura starilor sufietesti pe care leavem dela Romani, negresit ca sufletul nostru,in ce priveste mintalitatea noastra, este, ca silimba, alcatuit din elemente in cea mai mareparte romane. Elementul romanic sufletesc trebuesd fie covarsitor in psichologia Romani lor, cacicovarsitor este si elementul latin limbistic in graiulnostru. (Limba romand, zice d-1 0. Densuseanu,cum se prezinta ea astazi, ne arata intr'un chipasa vadit ca romanizarea tarii, in care ea a luatnastere, a trebuit sd fie destul de adanca. Tot ceeste in ea mai caracteristic poarta o intiparire

www.dacoromanica.ro

155

curat latina. Orcat ar fi de numeroase elementelestraine, cari au pdtruns din lexicul ei, limba ro-mana n'a incercat prea multe schimbari In teme-lia sa primitivd, ea a pdstrat caracterul sdu deidiom romanic, cu toate imprejurarile cate odataputin favorabile in cari ea s'a desvoltab. Filologiisunt de acord ca limba romand deriva din latinavulgara, pe care o aduserd cu ei colonistii asezatide Traian In Dacia. Mai ldmurit, graiul nostru setrage mai cu seama din latina vulgara, desvoltatain intreaga peninsula balcRnica, inainte si dupd.cucerirea Daciei. De aceea, cum limba este su-portul (vehiculul) spiritului, mintalitatea noastra vapdstra, mai ales, urmele inteligentei romane, ass.cum s'a desvoltat ea la lumea latina din Balcani.

Sa rezumdm deci, cari erau trdsaturile esentialeale caracterului si ale mintalitdtii romane, cari ne-gresit au trecut si In alcdtuirea noastra sufleteasca.

Dupa d-nii Bovio :fi Puglia, citati de d-1 Fouillee,firea Romanilor era violentd, cea ce presupunepredominarea, la ei, a temperamentului bilos sicoleric, care se tradeaza printr'o vointa energicasi tenace, rand pe rand retinutd si deslantuita.cAdevdrata trasatura caracteristica a Romanilor,care Mat si toata tdria lor, fu aceasta vointa im-pulsivd si In acelas timp stapand pe sines.. 4 Plu-gari, soldati si avocati, iata ce au fost vechii latini,rasa asezata si regulata, avail si avida»... (Ro-manul era tenace si prudent. Aci incovoiat pe coar-nele plugului, aci armat cu lancea, el lucre tot-deauna; el nu se lupta pentru placerea luptei insine: rdsboiul era pentru el o munea mai peni-

www.dacoromanica.ro

156

bild chiar decat lupta In contra unui sol ingrat2..Romanii furs, inteadevdr, bdtuti in mai multe lupte,inteun rdsboiu insa niciodata. Ei n'au fost tariatata in geniul militar cat in cel politic. Ei eraude o fire incdpatinatd, se distingeau prin discipline,prin perseveranta. rece §i statornicie prudenta, princalcul si combinatiile incete, prin regularitatea sfor-tdrilor coordonate in vederea unui scop. «Mamavirtute intelectuala a Romanilor fu sentimentuladanc ce avurs ei despre aspectul general, uni-versalul in particular, virtutea care trebuia sd facedin ei un popor organizator si legislator prin exce-lentd; marea for virtute socials si morals, para-leld cu cea dintaiu, fu devotarea si sacrificiul inintregime al individului In favoarea patriei. Deacolo isvora si vigoarea unitatii for politice si uni-versalitatea crescanda a dominatiei lor. Dacd fortavirild fu prima Insusire a Romanilor, a doua fa or-dinea. Nici un popor n'a stiut, mai bine ca ei, sdorganizeze forta. Spiritul for coordonator impdcatraditia cu progresul >.

Romanilor le places cea ce este aranjat cu or-dine si cu maretie, cea ce seamdna a regula, sta-tornicie. Or unde mergeau aduceau ordinea si

chiar severitatea ordinei, siguranta persoanei, sen-timentul disciplinei, respectul autoritdtii, un fel desimplicitate austera fundamentals).

T.4urinta, cu care Romanii descopereau parteagenerala coprinsd in lucrurile particulare, a datspiritului for o temeinicd tendintd, curat genera-lizatoare si enciclopedica. Pentru aceasta, el nudeveni niciodatd metafizic, transcendental, dupdcum n'a fost niciodatd mistic. Spiritul roman, ge-

www.dacoromanica.ro

157

neralizator si coordonator, se opunea spirituluigrec, analitic si subtil. Mintea Romanilor era atrasain stiinta ca si in politica de vederile universale.cSpecializarea risca prea mult sä uite, in dome-niul ei particular, acea valoare sociala pe careRomanii o aveau drept scop, si care da lucra-rilor lor, daca nu o universalitate obiectiva si me-tafizica, cel putin o universalitate umana. Intr'uncuvAnt, mai curand eclectici si conciliatori cleatsistematici, latinii si urmasii for n'au putut nicio-data sa se ridice pana la acele constructii marl,cari sunt desvoltarea unei idei de capetenieD.

Toate aceste insusiri facura pe poporul romanmai capabil in stiintele sociale decat in morala siin psichologie. .Studiile privitoare la legislatie, laprincipiile ei si la efectele sale sociale, au conti-nuat pana in zilele noastre a fi infloritoare in Italia*.

Ca si spiritul roman in general, .glimba latina,mai bogata si mai putin mladioasa cu cea greaca,are forme mai netezi, margini mai rigide D. 4Eaevita tot ce este arbitrar si confuz, se complacein lucrurile normale si regulate... Insusirile precum-panitoare ale acestei limbi sunt forta si energiacuvintelor, dispozitia for armonica, echilibrul, sa-vanta distributie, frumoasa coordonare, 4 ...pe-rioadele rotunjite se urmeaza in 'Duna ordine. casoldatii legiunilor. Solemnitatea romana se infa-tiseaza pana si in limba: conciziunea, forta, ma-jestatea, acestea sunt caracterele care exprimaasa de bine geniul militar si juridic at Romei* 9.

1) Fouiliee, Psychologie des Peuples Europeens, p. 52.

www.dacoromanica.ro

158

Aceste facura din scriitorii romani niteprozatori de frunte. Patriotismul lor, gravitateamoravurilor lor, simtul practic, politic qi juridicfsi gasira expresiunea fireasca in proza lor. Deaci puterea de elocintd a Romanilor, care fu qipartea lor sufleteasca literary cea mai origi-nald. «Nimic mai roman decat retorica, elocinta,.«Cat despre Satira, care este o armata de idei§i de vorbe, cu care se poate pedepsi persoa-nele, reforma obiceiurile,acest gen literar fu cul-tivat cu succes de Romani. Ei ajunsera ad la omare originalitate. «Romanii avurd geniul farsei

i al batjocurei; de aceea ziceau ei: Satiraiota nostra est» I).

Caracterul pozitiv al poporului roman, a fAcutsä predomine la el totdeauna partea sensuald §imateriald a artei. «In reprezentatiile teatrale mu-zica mai ales mimica seduceau pe Romani...Ei preferau jocul urOlpr qi al saltimbancilor, de-filarea marelor triumfuri, gladiatorii in locul co-mediilor §i al tragediilop.

Spiritul qi caracterul roman pe langd partileluminoase favorabile, rezumate mai sus, mai co-prindea qi alte parti de umbre Si defecte. Intreacestea trebue sä socotim §i Ingustimea simtuluilor poetic, prozaismul spiritului lor. (La Roma,vieata agricold qi rtizboinica absorbeau totul, poe-zia literatura nu puteau sd se desvolte din lipsdde teren propice... Mai era la Romani, ca ob-stacol pentru desvoltarea lor, acea prima temeliede asprime, §i rigiditate de caracter, care nu se

1) Ibid. p. 63.

insuiri

i

.

qi

i

ai

www.dacoromanica.ro

159

afla la Greci... Romanii despretuiau graecumotium §i ii opuneau ocupatio fori. Pe de aka parte,nici mediul din afara, fizic, nu putea fi, la ei, fa-vorabil desvoltarii poeziei §i inchipuirii poetice.4Care fu inteadevar cuibul maretiei romane ? 0Ora ingrat5., saraca, nesanatoasa, bantuita regulatde ciuma i foamete, in care trebuea A. ari pie-tri§uri, dup. cuvantul nemerit al lui Caton». Estedrept ca tinerile generatii rbmane nu erau edu-cati de muze. 4Singura poema trebuincioasa, incopilaria noastra, a fost, zice Ciceron, sa invatamlegea celor douasprezece table».

Defectele caracterului roman, ca i insuirile luibune, au fost tot atat de netede, lamurite i binecunoscute. Toata lumea este de acord in a re-cunoWe c5. Romanii au fost un popor hrapitor,egoist, aspru, per fid i viclean. Intreaga istorie esteplina de fapte §i imprejurari, cari tradeaza acesteinsu*i ale caracterului roman, §i aceste fapte i

imprejurari sunt indestul cunoscute celor cari s'auocupat cat de putin cu istoria.

Pentru scopul lucrarii noastre este de marefolos sä ne oprim staruitor asupra caracterului re-ligios al Romanilor i, in particular, asupra formeice a luat la danii religia in general. De altfel,cum este wr de presupus, la Romani, nu sen-timentul launtric a fost precumpanitor, ciTOrmalui superfiaala si socials. Romanii practicau o in-gaduinta netarmurita fata de religiunile straine,intrucat ele nu atingeau interesele statului. Deaceea i delictele sau profanarile religioase suntfoarte restranse §i de putind importanta §i gravi-

www.dacoromanica.ro

160

tate la Roma. Sentimentul Romani lor, fiind maimult exterior i social, se explica foarte bineaceasta ingaduire. Tot aceasta superficialitate ex-plica §i caracterul concret §i utilitarist at religieilor. «Cultul diferitelor divinitati, ce cunoaqtem,n'avea la ei insemnatatea unui scop, ci aceea a«unui mijloc in vederea unor scopuri politice, adica,cu alte cuvinte, scopuri pamanteqtip. AO. se faceca in religia romans, preotii putura introduce, cutimpul, consideratii morale i sociale. «El profi-tara de frica inspirata de zeii lor, pentru a intaridatoriile morale §i sociale, In particular pe aceleapentru care legea nu avea sanctiuni suficientez..

Partea buns a unei atfel de religii este ca eanu cunoWe fanatismul cu toate boalele qi exa-gerarfle lui. Partea ei rea este, din punct de ve-dere psichologic §i moral, «de a fi stern. pentruvieata sufletului, de a opri in loc sborul senti-mentului §i at cugetarii, de a nu incuraja nicispeculatia, nici poezia, nici artaD. Zeii roman nusunt nite indivizi; ci semnele abstracte ale fiin-telor §i lucrurilor, ei n'au biografie. Din potriva,zeii Grecilor au mi§care, vieata, se nasc, iubesc,au bucuriile i suferintele lor. «In loc sa urtna-reasca, ca Grecii, un antropomorfism din ce in cemai complect, care trebuia sä atinga desavarqireain sculptura antics, Romanul nu vede In divini-tati decat nite abstractiuni personificate; de aceeabe qi lass el inteo stare nebuloasa, fara sens pre-cis, fara caractere). Chiar §i in teologia romananu se vede precumpanind decat necesitatea, or-dinea, uniformitatea nemladioasa.

(Cea ce caracterizeaza insa religia romans sunt

www.dacoromanica.ro

161

nenumaratele idei mai molt sau mai putin abstracte,ridicate in mod artificial la rangul de divinitati.Fiecare om are genizil sau, fiecare femeie junonasa; fiecare imprejurare din vieata sociala, fiecare,operatie agricola... are divinitatea sa... Cultul,iata cc era esential in religie: doctrina era fareimportanta : un nume este de ajuns numai daceeste intovara.sit de rituri. Scaparea din vedere acelei mai mici practice nimiceste puterea sacrifi-ciului, ritualul este inflexibil; totul este regulatin grija autoritatii. Controlul guvernului se exer-seaza asupra sacerdotului si asupra sefului sausuprem >.

In rezumat deci, caracterul religios al Romanilorera practic si formalist. «Spiritul latin nu se infia-careaza niciodata multi vreme pentru abstractiileteoriei pure. Romanul are pentru fondul metafizical religiunilor o fircasca nepasare. Tocmai dincauza acestei nepasari, observarea practicelor purexterioare a fost totdeauna asa de mare in Italia...»Dar « aceasta stare de necredinta rcligioasa nuexclude de loc credulitatea in superstitii».

Ca sa rezumarn acum, in cele mai scurte cu-vinte, toate notele si trasaturile mai pronuntateale mintii si caracterului roman, vom zice ca po-porul roman era un popor de plugari-soldati cuo fire violenta, cu o vointa tenace, prevazatoare,impulsive si stapand pe sine, prevazatori, masurati,politici. Spiritul for era un spirit de ordine, dedisciplind, de regularitate statornica, care distingeacu usurinta partea esentiald de partea trecatoaresi accesorie a lucrurilor, adica generalul statornic

11

www.dacoromanica.ro

162

din particularul trecator. Spirit organizator §i legis-lativ prin excelenta, ei avurd darul legislaiei uni-versale. De aci tendinta de a generalize §i de acoprinde totul, predilectia pentru vederile univer-sale, pentru ideile largi, pentru sintezele concilia-toare, fare a cadea in metafizica. Romanii posedau,in cel mai malt grad, elocinta si spiritul batjoco-ritor al satirei. Pozitivi §i practici, ei furl un po-por prozaic, materialist, lipsit de avantul poezieiinalte. Caracterul roman era egoist, hrapitor, aspru

perfid. Sentimentul religios superficial, redus laimplinirea formalitdtilor exterioare, era practiclipsit de orce temelie metafizica mistica maiadanca. Ingaduitori catre toate religiile, nu cuno-§teau fanatismul i erau foarte inclinati catre su-perstitii.

Acest portret moral al Romanilor, suprapuspeste acela al Geto-Dacilor, incepe deja sä lasesa se intrevada cateva note trasaturi mai lumi-noase, insa destul de sfioase §i prea putin precise,din portretul moral al neamului romanesc. El nueste de loc complet trebue completat cu ele-mentele venite in urma, cu aluviunile psichice adusede alte fluvii etnice pe tdramul romanesc.

Grecii vechi. Inrdurirea greceasca s'a manifestatla inceput in cloud epoce diferite. Intaiu, prin colo-ni§tii romani, in parte luati din Wile grecetidin cauza ca regiunile unde s'a format intaiu limbaromana erau In vecinatate nemijlocitd cu Grecia. Dinaceste prime inrauriri, dateazd multe inscriptii pesolul Daciei, scrise in grece§te. Aceasta prima in-rdurire n'a lasat urme adanci, dupe cum n'a lasat

sisi

si

ii

si

www.dacoromanica.ro

163

nici multe cuvinte in vocabularul nostru. Cea dea doua inraurire greaca a fost de origina bizan-tina. Ea se reduce mai mutt la o influents curatlexica, adica la cuvinte. Nici aceasta influents nuse poate sti intrucat este directs si intrucat venitaprin mijlocirea Albanezilor si a Bulgarilor.

Imprumuturile psichologice cu aceste prime ocaziin'au fost nici ele insemnate. Inraurirea greaca s'aexercitat asupra sufletului si limbei romanesti intimpul din urrna, sub forma limbei si mintalitatiiGrecilor moderni, in a doua faza de formare asufletului romanesc. Vom rezuma si vom fixa in-raurirea greaca la locul potrivit.

Slavii.Populatiile slavone au luat ass mare parte la

faurirea neamului romanesc ca., dupd parerea ne-contestata a d-lui Iorga, singura venirea for si con-topirea for cu populatiile latinizate din PeninsulaBalcanicd a putut determine formarea neamuluiromanesc. Daca inraurirea limbilor slavone asupralimbii romanesti masoara influenta ce-au avut Slaviiin formarea sufletului nostru, partea ce li se cu-vine acestora este dintre cele mai man.

Inteadevar, 4 influenta slava, zice d-1 Densuseanu,se tradeaza prin mai multe din particularitatile mor-fologice ale limbii noastre, cari sunt dintre cele maicaracteristice. Dar mai ales vocabularul roman afost imbogatit cu numeroase elemente slave. 0buns parte din mostenirea latina a fost inlocuitacu imprumuturi facute dela Slavi, si nu numai pentrua exprima, notiunile de a doua mans s'au facutaceste imprumuturi de cuvinte; cuvintele cele mai

www.dacoromanica.ro

164curente, cele mai trebuincioase pentru a exprimaanume si anume idei au fost luate de Romani dindictionarul slay. 0 statistics a cuvintelor latine sislave ce se intrebuinteaza mai adesea si nu dinlimba literatilor, ci din aceea a poporului, ar fidesigur instructive. Ea ne-ar arata cat este demare nalmarul de cuvinte slave, cari sunt tot assde adanc inradacinate, tot atat de expresive sivii ca cele ce ne vin dela latini 1)2..

Din toate imprumuturile limbistice acute delastraini, cuvintele slave (formeaza stratul cel maivechiu si cel mai important. Acest proces de ab-sorbire lexica, dela Slavi, se urma pand mai tarziusi continua pand azi in unele regiuni: Basarabia,Bucovina, Macedonia*.

In privinta foneticei «actiunea.limbei slave asupracelei romanesti se reduce la putin lucru*. Se poateaminti ca atare schimbarea lui medius -locus inmijloc, unde dz, rezultat din dj, s'a schimbat in j.Aceasta influenta se exercita mai simtitor asupramorfologiei. Asa, de pilda, in privinta declinarilor,vocativul este luat dela Slavi. Terminarea voca-tivului in o si In e se face in limba romans ca siin cea bulgard. Cuvantul sued este slay ; de ase-menea adverbele: aevea, a'eobrs-le, de iznoavd, osebi,impotrivd, iute, in zadar. Un foarte mare numarde sufixe si de prefixe curat slave a trecut inlimba romaneasca. Astfel sunt prefixele: ne, raz,Area; sufixele : ac, cd, ad, eci, id, oci, og, ug,ugd, eald, au, ami, emi, ean, ic, §, a.

1) op. cit., p. 241.

www.dacoromanica.ro

165

D-1 Densuseanu a clasat cuvintele imprumutatedela Slavi dupa natura faptelor la care ele suntprivitoare. Aceasta clasare ne pune in masura dea ne da seama, cari sunt domeniile in cari limbaromand a fost mai mult influentata de cea slava,si in ce relatii au trait Romanii cu Slavii. Dinanaliza acestei clasificari, am putut observa canot am imprumutat dela Slavi peste doua sutede termeni, cari privesc pe om din punct de ye-dere fizic si moral, al dispozitiilor sufletesti si. alconditiunilor sociale, profesionale. Privitor la corpulomenesc n'am luat dela Slavi decat opt cuvinte.Seapte cuvinte am luat dela ei cu privire la hrand,alimente. Pentru rest, limba romana a imprumutatdela Slavi trei cuvinte privitoare la imbracaminte ;douasprezece care se raporteaza la locuinta ; doua-zeci si unu nume de animale ; cincisprezece deplante ; cincizeci si trei de instrumente de muncasi alte obiecte ; treizeci si sease de cuvinte pri-vitoare la lucrurile din natura in general ; cincinume de metale ; doua de masuri ; cinci de timp,si in sfarsit trei cuvinte cari privesc superstitii.De tinut in seama este faptul ca am luat delaSlavi, numai trei cuvinte cari privesc rudenia silegaturile familiare : master, nevasta, cumatru.

Generalizarea care se poate scoate din acesteimprumuturi lexice, astf el clasificate, insemneazaca Romeinii au trait mull limp imprezind cu Slavii,in strdnse legdluri sociale ,si conzerciale ; ca audus o vieafel agricold comund, paraleld ; dar cdrelatiile pur personale ,si de inrzidire intre acestecloud rase diferite au fost foarte sdrace. 1

Romanii au trait alaturi, si au imprumutat instru-

www.dacoromanica.ro

166

mentele de munca, ideile si termenii corespunzatoriacestor instrumente si idei, dar nu s'au amestecat,nu s'au contopit fiziceste in raporturi familiare nu-meroase. Imprumuturile sufletesti, mintale si mo-rale s'au facut deci si ele, nu atat prin sange, catprin atingere exterioara, prin imitatie, prin trebuintaRomani lor de a imprumuta cea ce le lipsea, fiindcale perdusera sau nu le avusesera niciodata. Deunde ar rezultd ca aceste imprumuturi la Slavinu prea apartin insusirilor de temperament ci maiales acelor de inteligenta.

SI rezumam acum care este, dup4 d-1 Fouillee,psichologia Slavilor, caci atunci mai usor ne putemda seama de imprumuturile sufletesti, pe care nea-mul nostru le va fi facut la Slavi.

Slavii, popor de plugari si de pastori dupa pa-rerea d-lui Iorga, atasati muncii campului, au cu-noscut si au practicat prea putin comertul, pe caredin toate vremile l'au lasat in mana streinilor. Caatare, ei aveau moravuri blandc, pacinice, idilice,erau iubitori de dans, de cantece, de libertate,de anarhie, suferind cu greu tot ceea ce puteasemana cu guvernarea. «Slavii primitivi nu eraurasboinici de seama... Aventurile indepartate nu i-auispitit. Agricultori, ei au ramas totdeauna bucu-rosi la umbra ingradirilor for intariteg. Aceastapentruca spiritul for era anarhic, nu putea recu-noaste autoritatea unui sef si nu le placed nicidisciplina, nici ierarhia.

0 alta trasatura temeinica a caracterului slayeste «sensibilitatea impresionabild* si «mobilitateanervoasa,, cari duc la neegalitatea sufleteasca,

www.dacoromanica.ro

167

caracteristica cea mai adevarata a Slavilor. «Nesta-tornicia Slavului it face sä treaca dela o marginela alta. Elasticitatea lui fi ingadue Insa de a revenisi de a se regasi»... «Adevaratul Slav pastreazaun fond de veselie fireasca. El este, chiar la Nord,cateodata sclipitor, exuberant, inclinat la exagerarimai mult si decat meridionalii 93.... «Instinctelesimpatice sunt foarte desvoltate la Slavi: ospita-heti, primitori. Sociabilitatea este una din insusi-rile lor, ea se pastreaza pare ca in sangele lorchiar. Nu tot asa este cu simtul onestitatii lor, carepare a fi mediocru*. «Buna-credintd, zice d-1Novicow, nu este extraordinara si in relatiile eco-nomise este de trebuinta sa iei multe m6suri le-gale pentru tratarea afacerilon.

Interesant este chipul cum ni se infatiseazavointa la popoarele slave. Vointa lor este mai putinenergica, mai impulsive si mai putin stapana pesine ca la Romani. «Sfortarea lor va fi viguroasa,dar momentana, inegala. 0 lucrare continuata iieste antipatica,. Dupd cum am vazut-o la Rusi,aceasta inegalitate a vointei conduce la un fel denepasare de ziva de maine, la un fel de fatalismsi de resemnare. Tot de aci isvoreste caracterulentuziast al Slavilor, in genere, si al Rusilor inparticular. «Tot ce fac Rusii si Polonezii, in afarade meseria lor obicinuita, it fac cu entusiasm, siasa fac multe ei. Ideile cele mai neinsemnate, casi devotarile cele mai nobile, provoaca, la ei,avanturi irezistibile, care ne mit-a. ...Dar entusi-asmul lor are un caracter intermitent ; dupd cum

1) Fouillee op. cit. p. 410.

www.dacoromanica.ro

168

ia na§tere, brusc, dintr'un nimic, tot aka. un nimicit doboard. Cea ce au ei este o putere de avantare§i n'au de loc statornicia. Se ostenesc repede, nudin cauza slabirii puterilor, ci din cauzaDe acolo decurg in domeniul moral, sentimente

efectuoase, acele devotari ale intregei fiinte §iapoi acele uitari subite, acea nepasare fa'ra. cauza§i fara margini).

Chiar §i acest entuziasm, atat de vadit la cla-sele cultivate, mai ales, pare ca lipsWe maselorslave. Dupa d-1 Leroy Beaulieu, Slavilor le lip-se§te avantarea. oFondul for este rar turburat,cand este se linite§te repedeD.

In privinta inteligentei, ea este la Slavi, casensibilitatea, «vioae, simplista indrazneata).«Logica for este dreptilina, radicala §i inclina spreabsolut. Relativitatea, cu miile sale raporturirestrictii, nu place acestor spirite cu elanuri repezi§i nereflectateD. «Slavul are o mare uprinta pen-tru a asimila, a imprumuta dela altii. Mladierea§i plasticitatea lui sunt de necrezut; ductilitatealui li ingadue sa ia toate formele, fa'ra a schimbafondul. Cultiva orce tiinca sau arta, invata toatelimbile, se mladie la toate obiceiurile la toatemodele, ia infatiprea purtarile tarii in caretraiWe».

In privinta religiei, byzantinismul triumfand laSlavi, Si la ei ritul a luat locul la tot ce mai ra-mane in religie. «Ortodoxia geloasa a inabuitavantul cugetarii*. La Slavii, ortodoxi tirania cres-canda a literii a omorat spiritul. La RuO, ca laSlavi in general, religiozitatea nu este fructul fri-

plictiselei).

qi

qi

sisi

si

$i

www.dacoromanica.ro

169

cei de moarte. Ei privesc moartea cu o nepasare,care este ajutata de o credinta adanca in vieatacealalta. 4Pentru ei, moartea este o pregatire decalatorie, in care, ca la orce calatorie, merg cuspiritul linistit odata ce poseda cuvenitul paa-port la Paradis2., liberat In toate formele de careautoritatea competinte2,.

Caracteristic mai este iar4i pentru Slavi su-perstitia qi excesul de credulitate. Ei cred caaerul este plin de fiinte nevazute, mai curandrautacioase decat binefa'catoare, cari aduc boalelecontagioase fie oamenilor, fie animalelor.

Dupe d-1 Novicow, crWinismul n'a avut tim-pul sa patrunda In conOinta poporului rus, le-turgia este sistematic ritual5, §i neinteleasa. Nicinu este trebuinta sä se inteleaga misterele cucat sunt Intelese mai putin, cu atat actiunea forascunsa este mai sigura.

;

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

CONDITIILE SOCIALE ?I 1STORICE ALE PRIME'NOASTRE FORMARI ETNICE

Am cautat, in paginile precedente, sä fixam tra-saturile cele mai netede qi mai de temelie aleparintilor, mo§ilor qi stramoqilor etnici, directi sauindirecti, din casnicia §i colaborarea carora senascii neamul romanesc. De sigur ca din imbi-narea insuqirilor for morale i mintale va fi exitprima noastra fizionomie sufleteasca.

AO, pe la Inceputul veacului al IX, fizionomiamorala i psichica a poporului roman ar fi trebuitsa fie un complex de Insuiri, In cari intraseramai toate notele qi trasaturile caracteristice alepopoarelor amintite si cercetate in capitolul pre-cedent. Portretul ideal, obtinut prin calcul, al ca-racterului §i mintalitatii Romanilor, pe la mijloculEvului-Mediu, ar fi trebuit O. fie compus dinsuma tuturor acestor note si trasaturi etnice. Ne-gre§it ca in fizionomia fizica a unei persoane segasesc coprinse si rezumate fizionomiile parintilor,mo§ilor si stramoOlor directi sau colaterali. Tot

www.dacoromanica.ro

171

ash. este si cu portretul sufletesc al unui om saual unui popor.

Se vorbeste In psichologie de fotografii corn-puse. Particularitatea lor este de a scoate din por-tretele suprapuse ale membrilor unei familii peacela al tatalui familiei, In sfarsit al autorilor aceleifamilii. Noi avem sd facem acum ceva asemanatorcu o fotografie compozitd, Insa cu scopul invers,de a Inchega portretul unui membru al familieidin suprapunerea fotografiilor psichice ale Orin-tilor si strd.mosilor sai. Aceasta operatie inversatatrebue sd reuseasca tot asa de bine ca si ceadirecta. Negresit ca, dacd fotografierea suprapusaa fratilor si surorilor dau portretul autorului lor, apoisi portretul suprapus al parintilor, unchilor si stra-mosilor directi sau colaterali ai unei persoane vada ceva care va fi aproximativ portretul acesteipersoane. Legile ereditatii psichice si fiziologice in-gadue aceasta 'asteptare pentru indivizi. La po-poare, unde ereditatea este si mai vadita, caciea este directd, prin educatie, traditie °raia sauscrisa dealungul generatiilor, aceasta asteptareeste si mai legitima.

De cel mai viu interes este, in formarea sufle-tului popoarelor, modul cum se imbina trasaturilesufletesti si caracterele pdrintilor lor etnici, pentruca sa ded nastere unei individualitati etnice noui.In suprapunerea aceasta de caractere si menta-litate, in aliagiul acesta de trasaturi mentale simorale diferite, diferitele trasaturi, note si particu-laritati se combina si se modified potrivit lnrudiriisi naturei lor. Sunt note sufletesti cari, din ames-tecul total, ies imputernicite; altele ies slabite, ane-

www.dacoromanica.ro

172

miate. Acordurile mentale si morale diferite, pro-venind dela popoare diferite, se altereazd in ames-tecul for in acel rezervoriu comun, in care suntvarsate. Unele se §terg si se intuneca; altele selamuresc, capata relief; altele dispar; altele sealtereazd inteatat, ca se transforms in totul sidevin de nerecunoscut. Aceste modificari atarnade cantitatea de elemente psichice similare saucu totul diferite, ce se intalnesc in rezervoriul moraldin care are O. se precipite noua individualitateetnicd. Daca, de pilda, unele insusiri ale poporuluide bazd sunt confirmate sau infirmate, crescutesau micsorate de insusirile celorlalte popoare cariau colaborat la formarea nouei individualitati,atunci acele insusiri se vor imputernici si se vorlamuri, sau se vor sterge si intuneca la noul nascutetniceste. Se petrece ad un fel de cristalizare,care se executa cu terezia, prin ajutorul unui calcularitmetic de plus si minus al fortelor psichicecombinate.

Orcat este de grea si complexd in sine aceastaoperatie, ea nu este indescifrabila, cand stii ss osimplifici alegand liniile temeinice ale ei.

Sa incercam . deci a preciza, in partile ei esen-tiale, aceasta operatie, ass cum este probabil caea a avut loc la plasmuirea sufletului poporuluiroman. Cunoastem elementele psichice din cari s'afaurit acest suflet. Ele ne sunt date in psichologiafoarte pe scurt si cu intentie rezumata in capitolulprecedent. Sa vedem, dupa semnul si cantitateaacestor elemente, cum au trebuit sa se combineele pentru a da nastere sufletului romanesc. Pentruaceasta, trebue sd deosebim urmatoarele categorii

www.dacoromanica.ro

173

sufletwi in vieata popoarelor: vieata economics,vointa si temperamentul, inteligenta, caracterul,religia. Vom cauth deci sh ne dam seama despreformarea insusirilor primului fond sufletesc al po-porului roman, sub raportul fiecareia din acestecategorii.

Dacii, primul element etnic de baza, din carese fauri poporul roman, erau un popor de pastoricari cunosteh si agricultura, Irish foarte rasboinic.Sub acest raport, elementul etnic latin sau lati-nizat n'a facut decat sa intareasca si sh intregeascafelul de vieata dac. Romanii, popor de plugari sisoldati, intarira de sigur si mai mult apucaturilerasboinice ale populatiilor bastinase din Dacia sidesvoltara mai departe vieata agricola a acestora.La randul lor, Slavii, popor de pastori cari cunos-teau si agricultura, dar relativ mai putin rhsboi-nic decat Dacii si Romanii, avura de rezultat, inamestecul for cu Traco-Romanii, O. desvolte simai mult la acestia mai ales vieata de pastori sish imblanzeasca putin vieata rasboinice, intrucht im-prejurarile istorice de atunci ar fi ingaduit aceasta,

adica foarte putin. Deci, sub acest raport, Ro-manii vor fi trebuit se iasa, din epoca primei forformari, un popor de pastori si agricultori stapa-niti de apucaturi rasboinice destul de bine pro-nuntate.

In privinta vointei, Tracii, Geto-Dacii am vazutca ni se infatiseaza ca un popor de o energie, deo tenacitate si de o cutezanta rare. Cruzi, nepa-satori de moarte, iubind libertatea mai presus deorce, ei ajungeau foarte rar la o vieata unitara a

www.dacoromanica.ro

174

tuturor triburilor; de cele mai multe on traiauIn necontenite lupte interne. Vointa la popoareletrace era §i impulsive §i stapanitoare de sine,de obiceiu prudenta.

Sub raportul vointii, elementul latin era el in-su§i un popor violent, cu o vointa tenace, Inca-patanata, impulsive i stapanitoare de sine §i prinurmare foarte prudent.. lubitori de libertate, cacidin gelozie pentru libertatea for subjugara lumea§i sugrumara libertatea lumei vechi, ei erau inacela§ timp un popor de ordine, de discipline §itare organizator. Populatiile romanizate, suprapu-nandu-se celor trace, trebuird sä intareasca §i maimult energia §i tenacitatea vbintii acestora, precum§i impulsivitatea §i stapanirea de sine. De asemeni,ei au trebuit sä intregeascd §i sa. modifice in binespiritul de libertate, de care erau insufletiti ace§tia.Din amestecul for la olalta cu populatiile din Da-cia, vointa acestora a trebuit sd iasa. disciplinata.Un spirit de ordine, de regularitate §i de orga-nizare ar fi trebuit sä se rimed in poporul romancare rezulta din acest amestec.

Acest acord §i acest proces de intarire Si intre-gire este insa turburat de supravenirea Slavilor.Ace§tia adusera, in patrimoniul sufletesc comun,insu§iri de semn contrar, porniri Si aplicari pro-tivnice. Ei slabira efectul armoniei dintre vointatrace §i romand. Intr'adevar, Slavii ni se infati-§eaza ca un popor cu o vointa anemica, aproapeisterica, slabd, neegala, moale. Popor cu o vointanestatornica, schimbatoare, impulsive dar nesta-'Anita, neinfranata §i incapabild de a se mentinemai mult de un moment, Slavii erau nedisciplinati,

www.dacoromanica.ro

175

desordonati, inegali si duceau iubirea de libertatepane la desfrau si anarhie. Regularitatea sfortari-lor le era urita. Cu" aceste insusiri, ei au trebuitsa modifice si sä altereze mult rodul sufletesc iesitdin amestecul Traco-roman. Astfel, vointa Ro-manilor, in aceasta prima faze, trebue se fi esitputin alterata, energia ei oarecum micsorata, sta-panirea de sine si prudenta slabite Intru catva,marita impulsivitatea, spiritul de ordin si disciplinamodificat in rau, iar acela al libertatii putin exa-gerat si anarhic. Violenta si cruzimea Traco-romana. iaras trebue sä fi exit din amestecul cuSlavii, ceva, cat de putin, scazuta. Aceasta alte-rare nu trebue sa fie considerate de loc ca cevaadanc si radical.

Sub rapOrtul inteligentii, Geto-Dacii au adus, inpatrimoniul intelectual comun, un spirit deschis,primitor de civilizatie, o inteligenta vioaie, inge-nioasa, nascatoare, o imaginatie bogata in isvoaresi in expediente, dupa cum o dovedesc episoadecelebre din istori lor. Intru cat ei au absorbit in-masa poporului lor si ramasitile Scitilor si Aga-tirsilor din tinuturile lor, ei trebue sa fi avut §ielementele unui sims artistic si mai ales practicmostenit dela acestia din urma.

Inteligenta romand, mult mai desvoltata si maibogata decat a Geto-Dacilor, a venit desigur sao complecteze si sa o imbogateasca. Romanii adu-sera cu ei, in averea intelectuala a poporului ro-man, spiritul lor generalizator si abstract, spirituljuridic, elocinta, regularitatea si armonia limbii, si,mai presus de toate, satira, spiritul batjocoritor

www.dacoromanica.ro

176

atat de puternic la poporul roman. Ei aruncarainsa si oarecare umbra pe Fortretul sufletesc alDaco-Romanilor: spiritul for prozaic, lipsa for depoezie, mica aplecare originals card artele fru-moase in general.

Aceasta mica lipsa fu insa, cu prisosinta, impli-nita de darul poetic, foarte desvoltat al Slavilor.Acestia adusera cu ei, spre a imbogati si mai multinteligenta Daco-Romans, o inchipuire debordanta,indra.sneata, neegala, feerica; un spirit plastic mla-dios, ductil, care se supune la toate disciplinile siis toate formele; o inteligenta vioae simplista, In-drasneata si neegala.

Toate aceste insusiri se intregesc si se armonizeazacu contributiile psichice aduse de lumea latina saulatinizata. Din colonizarea lor, rezulta ca Romanii,sub raportul inteligentii, trebue sa se fi infatisatca un popor cu o minte foarte deschisa, foarte bo-gata, cu o inteligenta vioae, ingenioasa, cu unspirit generalizator destul de puternic. Imaginatiasa va fi trebuit O. fie dintre cele mai bogate side natura a ingadul o viguroasa desvoltare a plas-muirii, mai ales satirice.

Din punctul de vedere al caracterului, am vazutca populatille Trace au putut contribui la formareannitatii etnice romanesti cu un caracter cumpatat,insa viclean, perfid si inselator. Duplicitatea Dacilorera proverbiala in antichitate. Se stie la ce gradde desnadajduire adusese ea pe Romani si inspecial pe marele Traian.

In aceasta privinta insa, aluviunea sufleteasca acaracterului roman nu flea cleat sä imputerni-

www.dacoromanica.ro

177

ceasca si sä intregeasca aceste prime trasaturi decaracter. La cruzimea Dacilor ei addogara asprimealor. Intarira perfidia si viclenia Dacilor prin per-fidia for egoista si hrapitoare, si, la inselatoria di-bace in a intinde curse a acestora, adaogara dibaciafor de a insela. Pe de alta part; insusirile moraleale Slavilor nu fury de loc de natura a slab] sia stirbi acest tablou moral. Din parte-le, la aceastamostenire de o moralitate indoioasa, mai adusera,cu lipsa for de cinste, si spiritul de inselatorie inafaceri. Ca parti mai luminoase in complexiuneacaracterului prim al Romanilor, ei adusera o sim-patie desvoltata si un sin de sociabilitate poatenecunoscut celorlalti parinti etnici ai nostri. Pelanga toate acestea, Romanii trebueau sa mai da-toreasca Slavilor un chip de a fi entuziast, exube-rant, macar ca acest entuziasm era de suprafatasi intermitent.

Sub raportul religiei, cele trei man aluviuni et-nice, din cari esi poporul roman, sunt foarte ca-racteristice.

Se cunoaste insemnatatea fara seaman a religieimai ales in lumea veche. Ea era absolut covar-sitoare, precumpanea totul. De aceea, mostenirileetnice, sub raportul religiei, merita cea mai mareluare aminte din partea noastra.

Or, in aceasta privinta, lucrurile se prezinta incea mai vie si limpede lumina. Daca era cevacovarsitor, temeinic si de cea mai sigura temeliein sufletul Tracilor, aceasta nu putea fi deckcredinta for in nemurirea sufletului, care formatrasatura de capetenie a intregului suflet al Geto-

12

www.dacoromanica.ro

178

Dacilor, §i din care isvorau aproape toate celelalteInsu§iri §i aplicari ale acestui popor. Or, aceastacredinta, deja prea covar§itoare la Traci, fu Incaadaogata §i poate exagerata de credinta identicace adusera mai t.rziu Slavii. Se cunoa§te credintatemeinica a Slavilor In vieata viitoare, In nemurireasufietului, §i rolul ce joaca §i azi, la ei, aceastacredinta. Slavii mai adusera cu ei credinta In totfelul de superstitii, In spiritele rele sau bune, invrajitori, cari de altfel erau §i la Traci §i la Ro-mani foarte raspandite §i foarte puternice.

Dar, ceea ce adusera Slavii deosebit, fata deTraci, fu cultul, ritualul religios, spiritul formalismuluipur §i gol, lipsit de orce insufletire mistica, deorce sambure de conceptie metafisica, de orcefond intelectual, launtric, adanc. Sub acest raportinsa, contributia aceasta a Slavilor se altol pefondul roman, care, fiind de aceeai natura, eracu mult mai puternic §i mai general. Inteadevar,sentimentul religios at popoarelor latine este ingeneral foarte superficial, practic, oportunist §i semarginqte la un formalism exterior, absolut gol §icu desavar§ire lipsit de un fond launtric adanc.La Romani, ca la. Slavi, formele cultului, ritua-lul exterior a inabuOt desvoltarea sentimentuluilauntric profund, a sterilizat samburile metafizic§i mistic care este firesc in orce religii. Literalegii religioase, la Romani ca §i la Slavi, a intu-necat spiritul ei.

In schimb insa, credinta In vrajitori, In super-stitii pagane§ti a venit sa inabue qi mai multSi sa ciunteasca cu totul creOnismul romano-slav al Romanilor.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

179

De aceea, in ,rezumat, ceea ce este §i trebuese fie caracteristic in sufletul Romanilor, sub ra-portul religiei, nu 'putea fi altceva decat o pu-ternica, netarmurit5. §i neclintita credinta in nemu-rirea sufletului, in vieata viitoare,urmare fireascaa celei dintaiu, formalismul fatarnic al unui cultlipsit cu totul de vieata launtrica §i de misticism,ingradit i presarat cu tot felul de superstitii,cari mai de cari ciudate, absurde i misterioase.

Aceasta forma a Religiei s'a pastrat neatinsadealungul veacurilor. Ea este singura trasatura dinsufletul nostru care supravietui din restri§tile tim-purilor. Romanii din ziva de azi n'au scazut ni-mic qi nimic n'au adaogat la aceasta forma a cre-dintei for religioase. Astazi ii vedem aceeai, asacum au exit ei in aceasta privinta din casnicia deveacuri a neamurilor for etnice.

Schitata in trasaturile ei cele mai de temelie,iata care va fi fost fizionomia sufleteasca a Ro-manilor de prin veacul at 10-lea.

Popor de pastori i ceva mai putin de plugari,Romanii erau cruzi i violenti. Avand o vointade fier, incapatanata, impulsive, adesea stapanape sine, adesea neinfranata, nestatornica, schim-batoare, ei an trebuit sä fie indrasneti peste ma-sura, curagio§i, nepasatori de moarte qi insufletitide spiritul de libertate i de neatarnare, care celmai adesea ii desbina, arareori le ingaduea se seuneasca. Disciplinati qi organizati sau lipsiti dediscipline, anarhici, dupa imprejurari, amandoulaceste porniri erau sadite din leagan in sufletullor, caci pe amandoua le mo§tenisere dela nea-

www.dacoromanica.ro

180

muri etnice deosebite. Inteligenta Romani for, inaceasta epoca, ar fi trebuit sa fie foarte bogata,In tot cazul ea era vioae, indrasneata, scapara-toare, avea simtiul generalitatii si al organizarii,si aplecarea spre observatie din care rezulta umo-rul, satira batjocoritoare.

Ca imaginatie, trebue sä fi avut Romanii unafoarte activa, vie, exuberanta, poetica, feerica chiarsi care sä fi ingaduit o desvoltare bogata a poeziei.Aceasta imaginatie trebue sa fi fost totusi umbritasi temperata de un spirit practic si calculator, caredevenea adesea destul de prozaic si lipsit de poe-zie. Sub raportul caracterului, Romanii de atuncinu puteau fi decat cruzi, violenti, adesea insa bine-voitori si plini de simpatie. Ei nu puteau fi cleatvicleni, perfizi, hrapitori $i fatarnici, putin onestiin afaceri, insusiri pe cari ni le-au infatisat totiparintii si mosii for etnici. Complectati aceste in-susiri prin formalismul fatarnic, gol si cu desavar-sire superficial, al credintei for religioase, cu cre-dinta adanca si neclintita 'n nemurirea sufletului,in vieata viitoare, cu tot cortejul de prejuditii sisuperstitii religioase pagAnesti si bizare, veti avea.portretul Romanilor din veacurile al 9-lea si al10-lea.

Sa se aiba insa in vedere ca acest portret nueste luat dupa realitate, ci Inchipuit, imbinat arit-meticeste din datele psichologice ce ne-a procu-rat psichologia nemeniilor noastre etnice. Acesta-iun portret ideal, matematic, executat ad-hoc dininsusirile stramosesti, imbinate dupa gradul inru-direi for si dupa probabilitatea proportiilor lor.El este si prea artificial prezentat astfel si este

www.dacoromanica.ro

181

§i prea §ters. Acest portret este numai o schita,un mijloc de orientare. El coprinde mai ales ma-terialurile brute ale psichologiei noastre etnice,simplul isvor al insu*ilor psichologice ce trebuesa formeze continutul sufletului nostru.

Dar dace, este adevarat ca fizionomia copiluluirezulta din imbinarea insu§irilor parintilor i stra-mo§ilor sai, Inca trebue tinut seamy de conditiilemomentului, de conceptie §i imprejurarile perioadeide incubatie, de gestatie, can determine acesteinsu§iri intr'un fel sau altul.

Populatia traco-romano-slava, odata contopita, atrebuit sä treaca cele 7 sau 9 veacuri de gestatie,epoca care se intinde intre anul 107 Oa. catreanul 1000. Trebue tinut seamy de destaprareaistorica a evenimentelor, in care s'a facut gestatiapoporului roman. Aceste imprejurari au fost de-terminante, decisive pentru firea sufletului nostruetnic. Trebue vazut cum s'a desvoltat inraurirea lor.

NegrOt ca pentru a capata. un potret moralmai adevarat al unity ii noastre etnice de atunci,trebue vazuta acuma actiunea istoriei, aceasta su-prema magislra vitae, cu factorii sociali pe carii-a deslantuit ea i can au intervenit, spre a daforme precise acestor materialuri in mare parteindoiome i nelamurite. Actiunea istoriei s'a exer-citat asupra acestui material amorf, Si a brodat pecanevuaua unui fel de tablou ca cel imaginar, trasde not in mod ideal, matematic, linii mai precise,desavarind pe unele, alterand §i modificaud pealtele. Istoria se purta cu portretul sufletesc al pri-milor Romani, intocmai ca marele Rubens, care,

www.dacoromanica.ro

182

intrand In atelierul in care lucrau numero§ii saielevi, §i aruncand o privire generala asupra operiilor, le lua penelul din mana, §tergea unele liniiale tabloului lor, modifica pe altele, sublinia unelecontururi, largea unele forme, intarea tonalitateaunor culori, indulcea pe altele,cu un cuvant de-savar§ea opera acestora aruncand ultimele lovituride penel la panzele sfioase i neispravite ale ele-vilor sai. Tot astfel, istoria epocei de gestatie a eve-nimentelor in cari se zamisll poporul roman re-venl asupra trasaturilor i liniilor sufleteti caritrebuiau sale compuna, i le modifica adesea in modsimtitor. Astfel, pe tabloul ideal, in care infati§arnnot mai sus fizionomia morala a poporului roman,Istoria terse i intuneca unele contururi, deco-lora unele forme, imputernicl unele tonuri, su-blinie unele trasaturi §i desavar§1 astfel portretulmoral rudimentar al unitatii noastre etnice.

Sa cercetam dar mai de aproape, de0 in modsumar, care a fost de fapt actiunea acestei primeperioade istorice a neamului nostru.

Dela transformarea Daciei in provincie romanapand la parasirea ei de catre Aurelian, au trecutpeste 160 de ani. Aceasta prima epoca a Daco-Romanilor, in Dacia, fu relativ mai liniOta. DOprovincia era mereu atacata de triburile sarma-tice, in unire cu o parte din Dacii cari fugisera,pentru a scapa de dominatia romand, Dacia traianaduse, in acest timp, o vieata de prop4ire, aparata descutul legionarilor romani, numero§i i puternici,pe cari stapanii Romei ii tineau ad. Aceasta epoca,destul de lunga, ingadui zamislirea poporului

www.dacoromanica.ro

-183Daco-roman, care se faun din romanizarea po-pulatiilor ba§tina§e. In acest proces de romanizareinfra, nu numai inraurirea atot puternica a insti-tutiilor romane, dar §i amestecul fizic do oameni,altoirea qi contopirea raselor latinizate sau latinecu locuitorii indigeni. Coloni§tii se incuscrira cu ba§-tina§ii, rasele se Incruci§ara, sangele dac §i latinse unifica.

0 vieata sociala puternica, intense. §i bogata sedesfa§ura in Dacia, in timpul acestor 160 deani. Conditiile tarilor dace, rodnicia solului,bogatiile aurifere §i insu§irile de tot felul ale sub-solului atrasera acl oamenii din toate partile lumiiromane. 0 organizatie politica larga §i puternicase desfa§ura aci. Orar Infloritoare se ridicara unuldupa altul, cu o organizatie municipals statornica§i regulata. In focul acestei vieti sociale, econo-

mice §i politice, devenita una §i aceea§ pentrutoti locuitorii Daciei, rasele se contopira treptat,deosebirile primitive se §tersera §i se schita osocietate, o organizatie §i o mentalitate social.originals.

Organiza /ia municipald , spre pilda, s'a lntinsdela inceput, chiar Si la ora§ele formate de po-pulatiile indigene, dupa cum li se incuviintase §idreptul de cetatenie.

Astfel de orar erau Drobetis, Napoca, Apulum.In acela§ timp, aceste orase se indoira cu o po-pulatie romans, §i astfel ajunsera sa aiba dreptu-rile civile qi politice ale provinciilor din Italia. Or-ganizatia municipals a ora§elor consta In ocar-muirea for de catre un consiliu, numit ordo decu-

www.dacoromanica.ro

184

rionum, care functions in urmatoarele orar: Sar-mizagetuza. Apulum, Amfielum, Tibiscum, Poro-lissum, Romula, Aquae, Drobeta, Potaissa §i Na-poca. cAcest consiliu ocarmuia toate intereseleoraplui, §i mai ales oranduia repartitiunea impozitului". Cei care-I compuneau se bucurau de multeonoruri, dar aveau si raspunderi apasdtoare.

(Ca autoritate mai mult executive, se alegeaudin ordo decurionum, in colonii doi barbati, iar inmunicipii patru, cari sä conduce afacerile curenteale oraplui... Pe langa autoritatea municipals, sipeste ea era patronul orasului, numit §i defensor,care avea rolul de a apara interesele cetatii inain-tea administratiei centrale, bunaoara in chestiuneaimpozitelor...2,. (In afara de aceste organe cen-trale de ocarmuire, mai gasim Inca §i altele insar-cinate. cu deosibite atributiuni anumite precum:1) edilii, insarcinati cu inspectiunea zidirilor, cu1mpartirea graului; 2) Chestorii, casierii comunali.Organizafia religioasd era compusd: 1) Mai multefeluri de preoti, cari deserveau numeroasele templeinchinate deosebitilor zei romani... a0, avem intaiupontificii, apoi flaminii, autistilii, sacerdojii sipreotii experti in arta prezicerii : augurii si ha-ruspicii ; 2) 0 ciasa foarte numeroasd de preotispeciali erau augustalii... Ace§tia deserveau cultulimparatului, al cdrui geniu fusese luat intre Lari §iPenati, zeii casnici ai Romanilor.

Organizatia economico-sociald. Vieata economics,desvoltatd a§s de repede in epoca romans a Da-ciei, inflori si se desdvai* in a0. grad ca ea seorganiza in diferite institutii §i corporatii, dupe

www.dacoromanica.ro

185

felul ocupatiilor celor mai de seams ale locuito-rilor. Aceste institutii sociale, in cari se cristalizavieata economics a Daco-Romanilor, furs colegiile.4Colegiile, zice d-1 Xenopol, aveau o insemnatatedeosebita si... reprezintau partea cea mai originalsa vietii provinciale romane si in special acea aDaciei. Caracterul for este complex. Ele slujeausi pentru asigurarea unui cult comun si pentrunevoile particulare ale membrilor lor; erau unsoiu de societati de ajutor mutual sub scutul re-ligii. Statul roman recunostea numai pe aceleacari avea anumite sacra, adica un cult special alunei zeitati.

Colegiile, cari se constata a fi existat in Dacia,sunt aurarii (lucratori la minele de aur), fabrii(deosebiti mesteri), centonarii (negutatorii de la*,dendroforii (plutasii), nautae (corabierii), negotia-lores (negutatorii), utricularii (luntrasii pe burdu-furi de piele) si lecticarii (palancarii, purtatori descaune). Colegiile coprindeau pe toti membrii cese dedau unui soiu de ocupatiuni. Organul for eraun fel de Senat, alcatuit dupe chipul acelui aloraselor, purtand si membrii for titlul de decurioni...Autoritatea executive era magistrul colegiului...)Aceste colegii organizau vieata economico-socialsa Daciei traiane ; ele erau o anticipatie a cor-poratiilor si starostiilor din timpurile mai noi.

Astfel organizata., sub diferitele raporturi, Daciaalcatuia o societate unificata si bine ierarhizata.In capul tuturor acestor institutii si autorit4i eraautoritatea politica. a lui legatus Aug-usti. (Subpresidentia legatului se aduna, tot in capitala, con-siliul general al provinciei, care ii ajuta In manui-

www.dacoromanica.ro

186

rea jurisdictiei private). Aldturi cu aceasti£ juris-dictie civild, era cea fiscala, care strangea darile di-ferite qi care se exercita de procurator.

Fara indoiala cd inteo societate, unde totulpropd§ise repede, a carei organizare unitary §iierarhicd se fixase in institutii felurite Si complexe,toate conditiile unei vieti culturale, intelectuale qimorale erau date. 0 mentalitate, un spirit daco-roman a trebuit, fdra indoiala, sd is na§tere inDacia. Statornicia §i complexitatea organizatieivietei sociale, a vietei economice au trebuit säse oglindeascd i sä se organizeze in cerebralita-tea populatiei i sd dea na§tere acestei mintalitati.Inscriptiile, foarte numeroase, gasite in Dacia, nedovedesc a inteadevdr vieata intelectuala existaacolo, cd. ea era bogata, ca. ajunsese de timpu-riu la gradul de rafinare al poeziei §i ca era de-stul de raspAndita. Aceste inscriptii arata, dupaparerea d-lui Xenopol, ca. cultura literary nu eracu totul straina de parnantul Daciei romane, ica atunci and simtimantul se incorda, sub im-boldirea unei inalte cugetari, se gaseau i in Daciani§te accente mai pasionate pentru a-1 exprima).Pe Tanga poezie, se dovedete ca nici tiinta nuera straina Daco-Romanilor. *tiinta sau arta me-dicinei, spre pilda, se cunoteau §i se practicauin Dacia, dupe cum reese din inscriptia gdsitape pecetea unui doctor de ochi.

Aceste forme inaintate de vieata mintald, so-ciald i economica mdrturisesc ca populatia adusdse imbinase cu cea ba§tinaqe, §i cd cultura, §tiintai arta romand fuseserd precumpanitoare in faurirea

mintalitatei poporului daco-roman. 4tIn desbaterile

www.dacoromanica.ro

187

provocate in intrunirile colegiilor, dupd. d-1 Xeno-pol, se IntrebuintA: limba latina, chiar in cazulcand majoritatea celor ce luau parte la ele eraustraini,. De ad d-1 Xenopol incheie, cu drept cu-vant, ca a rezultat (prefacerea tuturor neamurilordeosebite, ce se Intalnird In urma colonizarei peteritoriul Daciei, In o singura masa omogena, denationalitate romanica. Prezenta coloniilor, careintrodusesera In Cara elemente romane sau romani-zate, acea a municipiilor, care atrasera poporatiade bastina a Daciei prin favoarea de a se bucurade drepturile si privilegiile stapanitorilor, puternicaInraurire a armatei romane, care lucra si acolounde nu se Intinded Inraurirea elementului civilal poporatiei romane, In sfarsit vieata colegiala aDaciei, iata fdra Indoiald niste agenti, Indestul deputernici, pentru a aduce pe poporul din Daciala un sistem de gandire si de simtire comun, lainchegarea uneia si aceleias nationalitati,.

Inteadevar, 164 de ani de astfel de vieata pros-pert, a trebuit sa aiba de rezultat romanizareaDaciei, atunci cand qtim ca Bulgarii fury slavizati,prin simplul contact al for cu populatiile slave,Intr'un interval de timp poate mai scurt decatacesta.

Populatia Daco-romana unificata Infatisa atuncio fizionomie psichica qi morala, ale carei trasaturise complectau din Insusirile rasei latine si trace.Popor de agricultori, cu porniri rabsoinice, ei tre-buiau sa aiba o vointa tenace, statornica, Indras-neap, impulsiva qi stdpAnd de sine. Ceva din ne-pasarea de moarte qi din fatalismul tracic trebue

www.dacoromanica.ro

188

sä fi ramas in caracterul lor, dupa cum §i cevadin spiritul de ordine, de disciplina §i de sacrificiuin folosul societatii, ce caracteriza pe Romani.Inteligenta nascacitoare, ingenioasa §i deschisacatre civilizatie a Dacilor a gasit la Romani unmaterial intelectual nespus de mare, incat inteli-genta daco-romana a fost §i bogata Si vie Si corn-plexa, dupd cum era, dealtfel, insa§i organizatiasocietatii daco-romane. Caracterul statornic, §i inacela§ timp egoist §i perfid, Daco-Romanii trebuesa-1 fi mo§tenit dela amandoud neamurile din caree§isera, caci ambele it aveau. In privinta religiei,poporul nou nascut pe marginea nordica a Du-narei reunea o credinta profunda in vieata viitoare§i in nemurirea sufletului, cu un cult compus dinformalitati externe complicate §i riguroase. Sa semai tina seama §i aceea O. cre§tinismul s'a introdusla Daco-Romani Inca din aceasta prima perioada deexistents a lor. Daca nu sunt urme materiale ex-terne ca s'o dovedeasca, urmele lui au camas ingraiul romanesc, §i sunt de a§s natura, ca. elemarturisesc despre aflarea cre§tinismului la Daco-Romani, chiar din prima epoca a formarei lor.Dupa cum o dovede§te d-1 Xenopol; cuvintele ceexprima notiunile de capetenie ale cre§tinismuluipoarta pecetea epocei in care s'au format, §iaceasta pecetie dateaza de prin veacul al 3-lea,cand s'a format §i limba ; afara de aceasta, maieste §i un argument psichologic de mare temei,care vine O. confirme argumentul d-lui Xenopol.Si anume : poate nicairi in imperiul roman terenulpentru prindeiea §i raspandirea cre§tinismului n'afost mai favorabil ca in Dacia. Vieata viitoare §i

www.dacoromanica.ro

189

nemurirea sufletului, douA dogme esentiale si foarteputernice in Crestinism, existau deja si erau adancinradacinate in religia lui Zamolxis si in sufletulDacilor. De aceea, trecerea, dela Zamolxis laChristos s'a putut face, in Dacia, cu totul pe

cu cea mai mare usurinta.Portretul moral, rezumat astfel in liniile prece-

dente, este probabil sa fi fost acela al Daco-Ro-manilor, intre anii 110 si 300, cat timp Dacia putilsa se desvolte si sa prospereze cu ajutorul si laumbra pacii binefacatoare a Romei. Pe la anul270 este stiut CA Roma retrase de peste Daciaaripa sa protectoare de legionari si ii muta din-colo de Dunare, in Moesia, Intocmai ca o closacare-si parAseste puii inainte de vreme. Dacia it-mase astfel copil orfan, in bataia tuturor curen-telor barbare nAvalnice si naprasnice. Din acestmoment, o epoca turbure, vijelioasA, crudA sedeslantuie asupra Daciei traiane. Istoria deveni omama. vitrega pentru poporul daco-roman. SA ve-dem acum actiunea ei destructoare asupra ta-bloului sufletesc ce infacisaram mai sus, ca fiindacela al Daco-Romanilor, cAtre sfarsitul epocei,romane.

Epoca nAvAlirilor urmA in Dacia aproape ne-mijlocit dupA moartea intemeetorului acestei pro-vincii. Triburi neastampArate de Sarmati si Roxo-lani turburarl continuu pacea desavarsita a DacieiInca din timpul lui Adrian. Ele furl bAtute deacestia. Antoninus Pius, intre 138-161, avii sa res-pinga iarlsi triburi Sarmatice si Dace, cari, fugiteIn afara de provincie, dau asalt puterii romane in

ne-simtitelSi

www.dacoromanica.ro

190

Dacia. Marc Aurel (161-180) avii sa se luptecu Marcomanii, trib german, ce turburau mereuaceasta provincie. Comod bath iar pe Daci intre180-192 i stramuta 12.000 familii dace, caripribegeau pe afara rasboinice, aducandu-le inla-untrul provinciei.

Sub Caracala (211-217), (se vesteqte despre unnou soiu de barbari, care, necunoscut 'Ana acum,trebuia sä inspire o groaza $i mai pronuntata ban-tuitilor locuitori ai Dacieiz. Era vorba de Goti cese coborasera pe acel timp de pe tarmurile mariiBaltice pe acelea ale marii Negre, qi cari inaintauamenintatori asupra imperiului roman.

Navalirile Gotilor peste Dacia se repeta qi seindesesc pana ce Aurelian retrage, la anul 270,corpurile legionarilor din Dacia. Unii pretind caAurelian ar fi luat peste Dunare qi intreaga po-pulatie romana qi romanizata din Dacia. Lucrulacesta ar fi monstruos i unic in analele omenirii.0 societate de oameni civilizati este aqa de stranslegata de solul §i localitatea in care ea s'a des-voltat, ca. n'o Toti transports aiurea cleat facandimposibilul : transportand-o cu sol, cu localitate,cu orar, cu totul. Aceasta e tot atat de greucat ar fi sa separi spiritul de corp, fara ca sa-1nimicqti. 0 natiune este cu solul §i tam in caretraWe in aceeas legatura in care este spiritul cucorpul.

--Fapt este insa ca, dupa retragerea legionarilorpeste Dunare, poporul Daco-roman, cat ramaseaci este probabil O. buna parte din stratulsocial al celor mai avuti sa fi trecut Dunarea culegionarii ramase in bataia tuturor valurilor de

www.dacoromanica.ro

191

neamuri salbatice si crude ce se napustira dinAsia asupra Europei.

Asa, spre pilda, «navalirile Gotilor devin pe fie-care an mai dese si mai pustiitoare». cViolentanavalirii ''pe care o vom vedea avand in Dacia oasprime deosebita, necunoscuta restului imparatieiromane, contribui si mai mult la deplina desgolirea oraselor Daciei...». Intre 270 si 375, data nava-lirei Hunilor, triburile sarmatice si gotice, ne maiavand a se teme de nimic, se deslantuira asupraDaciei, o pustiira si o pradara de sigur tot amarulde timp ce desparte anul parasirii Daciei de acelaal navalirei Hunilor. Cu navalirea acestora, soartaDaco-Romanilor devine si mai vitrega daca era, cuputinta. «Ei veneau, zice d-1 Xenopol, pe urmeleGotilor, ca niste tigrii insetati de sange dupa o ceatade lupi nemilostivi». Se pare ca Hunii atacardDacia pe cloud cai deosebite: prin pasul dela Turnu-Rosu, pe unde, veniind din campiile rasaritene aleMunteniei, treceau in Transilvania, si apoi «dincampiile Panoniei, prin vaile usor de strabatut aleSomesului si Muresului. Ei adaogira la spaima pro-dusa in locuitorii Daciei, prin incursiunile Gotilor,acea reinnoita prin pustiirile navalirilor for si im-pinsera tot mai mult pe locuitorii ramasi in parteaprovinciei romane catre adapostirile firesti si apro-piate ale muntilor si padurilon>.

Cea ce ramasese poate neatins de Huni, carise imprastiara la 453, cu disparitia lui Attila,trebui sg cada prada Gepizilor, cari, liberandu-sede Hunii, din campiile Panoniei trecura Dunareasi se asezara in Aloesia.

Astfel, dela 270 pang la 453, in mai putin de

www.dacoromanica.ro

-192cloud veacuri, Sarmatii si Roxolanii, Gotii, Iluniisi Gepizii, cinci neamuri barbare, uncle mai sal-batcce si mai crude decat altele, pradard, pus-Era, daramard, arses societatea cea intloritoarea Dacici Traiane.

Care inceputul veacului al 5-lea, cand, «deabiase imprastiasera Ilunii si Gepizii trecuscra Du-narca, o noun navalire se prdbusi asupra Europei,facuta de niste popoare tot atat dc barbare, dehide si de neomcnoase ca si salbaticii tovarasi ailui Attila. Acestia erau ginta hunica, cares'ar putca numi o noun editiune a acelui cumplitpopor3.. «Avarii, fiind un popor nomad si pradator,care repezia in toate partile futile sale hoarde, Indatacc isi alescra Panonia drept cuibul de uncle 'siintincleau prAddciunile lor, se latird si in vaileTransilvaniei, cari crau atat de bogate in pasunimanoase pentru turmele for *. < \pdsarea pe careo facura. Avarii asupra poporatiei daco- romane seindreaptd, ca si accea facuta. de Goti si Iluni,din centrul Daciei care periferia ei, toata incon-jurata de munti inalti, coperiti de paduri ncstra-batute. Gotii prddasera lduntrul Dacici, patrun-zand prin pasulT urnu Rosiu; Ilunii, probabil, in-trard si ei pe aici precum si prin vaile deschisecare apus ; Avarii insa numai prin aceste dinurma. Toate aceste popoare, cari contribuira laruina vietii civilizate a Daco-Romanilor, ii impin-geau care treptele superioare ale imensului am-fiteatru de munti ce Inconjura Dacia romana».

Aceste ndvaliri barbare, prin cruzimea sf sgo-motul rostogolirii lor, inecard si facura nesimtita

www.dacoromanica.ro

193

o alta navalire concomitenta cu accstca, insa maiputin salbatica, mai pasnica, mai putin cruda,

navalirea Slavilor. Sc erode ca ei se strecoraucatre tinuturile romane din Dacia Inca de pc vremeaGotilor, adica inaintea navalirii llunilor. Spaimacc produsera acestia, in toate populatiile din drumullor, impinscra pc Slavi in partca de rasarit a Impe-riului. «Gotii, chiar la Inceput, mai ales llunii siapoi Avarii, venind spre Apusul Europei, aruncardpe popoarele Slave cari inconjurau Dacia si posteadaposturilc Daco-Romanilor, muntii Dacici. Deo-scbirca fu numai ca, pe cand colonistii urcaserdtrcptcle muntilor din launtrul Dacici spre periferiaci, popoarelc Slave sc suira in munti prin latureleextcrioarc». Ei incingcau ca un brat" laturcic cx-tcrioare ale Carpaplor si Inchideau colonistilorromani drumul spre campie. Slavii, Impinsi mcrcude Goti, Iluni si Avari, suira mercu pang ce pro-habil ajunscra pe fugarii Daco-Romani dupa urma,in ascunzisurile cele mai rctrasc ale muntilor. Acoloeste probabil ca vie,tuira catva timp imprcuna. ;fapt cc se explica foarte bine prin numelc delacuri si munti de origina Slava cc ne-au ramaspAna azi in aceste parti.

In slart;it, popor de acclas neam cuaparura si ci cam in acclas timp cu Avarii.

La 495 tree Dunarca «si pustiaza pentru intaiaoara Tracia si Iliria De acolo merg in Panoniaimpreuna cu Avarii. Dc aci ei pustiira de sigursi ei, in tovarfiia acestora, tinuturile Dacici. andse dcspartira de Avari ratacira cava timp introNipru si Nistru, in urma'., dupa cc Inving pc im-

13

Bulgarii,Itunii,

www.dacoromanica.ro

19-1

paratul Constantin Pogonat, tree in Bulgaria deazi, de uncle trcbue sa fi facut dose navaliri asuprapopulatiilor Traco-Romane de pc langa Balcani siCarpati. Adevarul, este ca Bulgarii au stapanitprin veacul al 8-lea si al 9-lea pe amandoua tar-murile Dunarii.

Cu Bulgarii se inchce o prima perioada de nä-valiri barbare. Aceasta perioada tinu deci dcla270 pana la 560, adica mai putin de trei yea-curi. Opt popoare nomade, Roxolanii si Sarmatii,Gotii si Ilunii, Gepizii si Avarii, Bulgarii si Slaviirevarsara nenumaratele ]or horde de distrugere siparjol peste corpul Daciei romane, in acest scurtrastimp.

Urpu'irile sociale si psichologice.Istoricul bizantin Priscus, care a vizitat tinutu-

rile romane pustiite si supuse de Iluni, povestesteamanuntit urmarile navalirilor barbare. <Astiel, nespune ca el mergand pe coasta apusana a penin-sulci Balcanului, ajunscra la Sardica, oral pc care

gasira prefacut in cenuse, prin o navalire ante-rioara. Tot astfel aflara redus in ruine orasul Nais-sus (astazi Nisi in Serbia), patria Iui Constantincel Mare, unde gasira numai cativa bolnavi, cannu putusera fugl, adapostiti in o biserica, si carierau cautati de taranii din vecinatate. La Sardica,claramarea era asa de deplina, ca ambasadorii nugasira un acoperamant spre a se adaposti. De aciinainte pana la Dunare, ambasadorii trecura prinun camp albit de oseminte omenesti, rarnasitelemacelului ingrozitor caruia fusese expusd popo-ratia

it

www.dacoromanica.ro

195

Infloritoarea Moesie si Tracie, dupa venirea IIu-nilor, nu mai era de recunoscut, zice d-I lorga,atat de mult si salbatic fusese pustiita si depo-pulata. Numai orasele cele mai mad mai durauinca; populatiilc mai saracc cautara fuga lor inmunti, cum o facusera si locuitorii transilvaneni,si cAti agricultori pacinici nu devenira acum pas-tori de vite... In porturilc dela sud nu mai ra-masera dupa vizita IIunilor clecAt case si templedaramate, in ale caror turnuri lanceziau catiya bol-navi si raniti, asteptand ocazia spre a fi vindccatisi scapati. StapAnirca romana incetasc cu tutul a

Nayalirile barbarilor aveau drept tints mai IntAiunumai orasele bogate, care-i atragcau prin boga-tiile si aural lor; de aceea orasele Pura celc dintaiucan Incepura a se ruing. Omenii bogati ce le lo-CUISCrA se retrasera inlauntrul imperiului romanspre a se punt la aclapost. Cand insa orasele furycu totul distruse, < date prada flacarilor popo-ratia for cea saraca era ncyoita sa le paraseascasi sa cautc aiurea adapostirea existentei)>.

<Cc deveni aceasta poporatie impreuna cu aceacare locuia pc ogoarcle Daciei. Parisi si ansaoare provincia?» se intreaba d-I Xcnopol. <Ea nuputea, zice ansul, ramAnea expusa la yalmasagulnavalirii, care proclucea in pacinicii locuitori efectulce-I face nn card de lupi intrati deodata intr'oturma de oi. Si ci o rupeau de fuga cAnd auziauca yin barbarii».

Uncle fugiau ci Insa ? aceasta-i Intrebarea.D-1 lorga crede ca locuitorii solului dac sara-

functions...

www.dacoromanica.ro

196

cit 1), dela barbarifati pe jumcilale, ramaserauncle erau fara sa se nelinisteasca data provinciamai facea Inca parte din lista statelor 2).

D-1 Xcnopol raspunde altfcl la accasta. ches-tiune. Populatiilc pacinice din orasc si sate se retra-geau din mijlocul campii sprc munti si sc ascun-deau dinaintca focului si sabiei prin crestelemuntilor si prin desisurile paclurilor care-i acope-reau. Aceasta fuga este un gest universal si ire-sistibil al popoarelor, cari se gasesc in conclitiunide natura acelora in cari se gasira Daco-Roma-nii coplesiti de Goti, de Iluni, Avari, Gcpizi, etc.Dar accasta fuga, presupusa in chip logic si fi-rcsc de d-1 Xenopol, este Inca inteniciata pedovezi hotaratoare. Intre altelc cstc, sprc pilda,accca ca aproape toata tcrminologia geogra-fica a muntclui poarta un caracter pronuntatromiThesc». «Daca am enumarft, zicc c1-1 Xe-nopol, toatc numcic lanturilor si a piscurilor dinCarpatii tarilor romanc, inccpand dcla muntiinatului, de-a lungul coastei sudice a Transilvanieisi apoi sprc Nord, pc laturea Moldovei, 'Ana infundul Maramuresului, acolo pe uncle se Includein mai-ea campie a Tisci....aceste numiri, precumsi ale tuturor dealurilor ce rasar din de, prc-cum si acele ale tuturor ra.urilor, pAraelor siraiasclor cc se scurg dc pe coastelc lor, poarta,aproape fora esceptiunc, un caracter romanesc 3)%,.In accstc scns marturiscste lipsa de nume de

1) lorga I p. 61.2) lorga, Ibidern p. 10%3) Xenopol, 341 -342.

Ba-

pa-

www.dacoromanica.ro

197

orase, pa'strate din epoca infloritoare Daco-romana,si lipsa de denumire cu caracter roman a loca-litatilor dela camp. Apoi, obiceiul de a se retragein munti la apropicrea navalirii orcarei bandsbarbare sau trupc vrajmas,e este asa de inrada-cinat la Romani, Inca cl a devenit instinctiv si aluat caracterul unui act aproape reflex. Acest obi-cei este intr'adevar un fenomen social din cele mairare: un instinct social. Ca atare, el trebue sa fifost practicat din cele mai vechi timpuri. Astfelnu se putea fixa si inradacina atat de bine, Incasa sc pastreze pana in timpii cei mai de pc urma.

Documentele raslcte si putine, cari vorbescdespre Romanii din vremurile cele mai intune-cate ale Evului Mediu, ni-i infatiseaza mai tot-deauna ca locuind partite cele mai muntoase sicele mai inalte ale Carpatilor si 13alcanilor. Acestedocumente ne infatiscaza pe Romani intru totuldcdati obiceinrilor color cc locuesc prin munti,ca find de o iutcala asemanatoare cu accea acaprioarelor.

Nici nu puteau face altfel Romanii, dat findchip' cum s'au deslantuit asupra Dacici navali-rile barbare, cu totul diferit de acela al navalirilorbarbarc in apusul Europci. «In partca apuscanaa continentului nostru au navalit numai popoaregermane, eel putin numai acestea intr'un chipstatornic. Ilunii au trecut numai pe aicea. Avariisi Ungnrii, desi au pradat uneori Germania, Frantasi Italia, nu si-au ales in aceste tari locul salas-luirei lor, ci in Panonia, in preajma Daciei. Po-poarcic germane cle insile, inainte de a se asczain tirile apusene, trecusera prin ccle dela rasa'rit

www.dacoromanica.ro

19S

de uncle vcnea navalirea, ,si pc acesica,Cli toot(! prria, 1;51 rez,arsascra tot foot/ salbdlicicifor asupra acesfor /aril, ci 111 primut /or asu AraDacice si numai dupa accca, racoriti si induplccatispre civilizatie, cci mai multi, crestinizati in partilerasaritului, treceau mai departe catre Europa apu-sana. Pc cand in apusul Europei veneau po-poare, cc c drept, barbarc, dar capabile si chiardoritoare de a se civiliza, Dacia fu coplesita sau deaccstc popoare la prima lor ciocnirc, sau de altclede ncam turanic cu ncputinta de a se civiliza,cari nu vcneau sa se puny la umbra imperiuluiroman, ci se repezeau cu o furie, ne mai pomc-nita sa sfarame si sa pusticzc tot ce le esia incafe... In Dacia navalirea avu totdeauna caracterulnapustirii unci imcnsc bande de hoti, cari dadeaufoc, darAmau, pustiau, omorau, par'ca ar fi vrutsa stinga toata sutlarea de pc acest pamant. Siaccasta navalire nu tinu, ca pentru Europa apu-sana, vireo doua sute de ani, ci se rcimprospattinecontenit in timp de aproape o

Fata cu aceste imprejurari de o cruzimc cx-ceptionald pentru locuitorii Daciei romane, nu mairamanca acestora decat o singurd posibilitatc: accade a fugi si de a se imprastia in Carpati si lIal-cani, si de a se ascunde in cutele acestor mantiimuntoase, pentru a scapa de pieire si dc pustiireanavalnica a barbarilor. Pe urmcle lor, oin Daciatotul fu daramat, pustiit; nu ramase piatra pestepiatra din frumoasele orase ale Daciei,>, qorascle,pustiite de barbari, ne mai find ridicate din dd-ramaturile lor, muschiul se prinse pe ruinile lor,si °data. cu ele disparura Si numirile cc lc inscm-

--

loNna'll-le

mie.

www.dacoromanica.ro

199

nase in constiinta poporului rorniTh». Locuitoriilor, ocari la inceput be vor fi prtrasit numai vrc-mclnic, vazand ca pradaciunile barbarilor devintot mai dese, pe ficcare zi, se deprinsera, din ziin zi, cu traiul lor in ascunzatorile muntilor, sipctrecerca lor aici luta un caractcr mai statornic

Imprcjurarilc istorice ale Daco-Romanilor, intre270 si anii 600, distruscra asezarilc acestora, sidintr'un popor civilizat, organizat politiccste si eco-nomiceste, facura un popor de fugari si dc pastori,picrduti in vaile ascunse si intunecoasc ale mun-tilor. 0 soarta sociala si economica cu desavArsiredeoscbita de acca de mai nainte astepta pe Ro-manii ascunsi in munti. Noile conditii socialc sicconomice, pe cari dcsfasurarea cvcnimentelor is-torice rezumate aci le facura Daco-Romanilor, suntmarginitc, simple prccarc. In aceste conditii, ci ui-tara tot, picrdura tot. Organizatia de stat, civiliza-tia, cultura, meseriile, prina si agricultura si in-ticaga stare de proprtsire se cluscra rand pc rand,bucata cu bucata. Lcgaturile dintre nistc oamcni,fugiti de groaza din orascle in cari isi lasasera a-proape toata avcrea morala si materiala, ncvoiti satraiasca acum in ascunzisurile muntilor, sunt cu totulsimple, organizatia lor de stat nu mai arc nici unmotiv de a fi pristrata. Toate asezamintelc lor ro-mane se stersera pang si din amintirca lor.

Cultura romana, ale carci tcmclii ramascscra inoraselc arse, find incrcdintata acum unor crcieri,cari trebuiau sa traiasca din piatra seacrt a muntilor,dispirit prea repede. Nevoilc victii de toata ziva,dusa intrc munti saraci, nu putca ingridui pastrarca,

www.dacoromanica.ro

200

nici chiar a urmelor de cultura romana. Vieata eco-nomics, industrials, agricola si comcrciala, care nusc poate dcsvolta decat la un popor asezat si or-ganizat politicestc, picri aproapc cu desdvarsiredcla accsti fugari picrduti in vaile muntilor, ras-lcti si ncstatornici, urrnariti vesnic de salbaticianomads a mosafirilor ncpoftiti ce sc revarsaraposte tarile noastre.

Un adevarpt proces de disolutie, de dizolvarc,de prafuire a vietii cconomico-sociale si culturalefu urmarca navalirii barbarilor si rctragerea Daco-Romani lor spre munti. Tata cum ne infatiscaza

Xcnopol accst proces de disolutie a organi-zatiei de stat ce infiori timp de mai bine de cloudsecole in Dacia.

Ca si Spania si Galia, Dacia era organizata inprovincie romana; dar, pe cand in acelc tari «tradi-tiunca statului roman, numcle dregatorilor, limbaoficiala si alte clemente ale vietii organizata romanncatinse, ale dispar in Dacia... nu intalnim nici unsingur asezamant politic mostenit dela Romani».Notiunilc de functii, cari depindeau dela Roma,cum spre pilda acea de scnat, patriciu, censor,consul nu s'au pastrat nici una in constiinta sauin graiul poporului roman. Tot at a fost si cucelclalte institutii romana locale. Astfel le, this ht-gusli, care era seful suprem al provinciei, precumsi procierafores All gusti, slujbasi inscmnati, caristrAngeau diferitele dari, amAndoua aceste dre-gatorii, atat de populare si de cunoscute pe tim-pul Romanilor, au picrit din amintirca poporului

d -1

www.dacoromanica.ro

201

roman, a carui limba nu a pastrat nici o urmaa acestor cuvinte in tasatura ei».

Soarta organizarii municipale a fost tot acceasi.Toate institutiile municipale ale dee/IT/one/or, qua-

ilor, ale fensorilor si pal roll/ lor si altcle caCHMEOICS viaritin, quaeslores, preioi-es arbanas atperev-ini, aediles, praefecli collesriorzem, etc.,«au disparut pana la cea mai de pc urma rama-sip din sanul poporului romancsc, si limba lui numai pastrcaza nici o amintire a cuvintclor ce lcinscrnnau »

«Mai extraordinar, zice d-1 Xcnopol, poaterea faptul ca si organizarca armatci, imprcuna cucuvintelc cc se raportau la dansa, sa fi disparutdin mintca poporului roman. Armata romana secompunea din legi an/ , ale si calorie... Pe langacapul armatei, care era de obicciu lcgatul lui Au-gust, mai erau ofitcrii infcriori : pi-de/eat, Zribunii,(en litriones, optiones, cari toti accstia au disparutpand la unul din memoria poporului roman. Tot asaau disparut si numele darilor romans, prccum:ci(csiiiia, tribu111111, poi-lore/tin >.

Pierzandu-se asezamintelc la cari se rcfcriau cu-vintele acestea, cu timpul a trebuit sa dispara sicle. < Sa taiase raclacina lor care lc tinea vii inconstiinta poporului si trebuiau deci sa se usucesi sa se dcslipeasca, ca frunzcle dupa un trun-chiu mort».

Intr'un cuvant, navalirile barbarilor avura ca ur-mare clistrugcrea ideii de stat in Dacia, si a or-ganizanii politico sociale si militare a acestei pro-vincii. Cu daramarea oracselor se surpara tot soiul

pagi,

pa-

www.dacoromanica.ro

909

de asczaminte organizatoare si populatia fu arun-cats intr'o stare primitiva, care pi-emerge Indic-;area socictatilor civilizate. «Acolo, redusi din nouin cca mai mare parte la starea de pastori, cirecazura din inalta si complicata organizatie ro-mana in vieata patriarhald, in care uitara, imprcundcu toate notiunile cari se refercau la vieata maiculta, si cuvintele cc lc Inscmnau >. In dcosebi,coca cc a disparut en totul din Dacia «fu orga-nizatia romana in partea ei speciala si oarccumtechnica . Daca a mai ran-las oarccare urine, aces-tea erau privitoare numai la vieata elementary aficcarci socictati >. Astfel sunt elementcle privitoarela actul cel mai de temelie al socictatii celei mairecluse, dreptatea si judecata. De ad yin cuvin-tele dieff, judccald, judo, dela care s'a formatmai tarziu tcrmenul judet cu cunoscutu-i intclesdin ziva de azi. Din lucrurile victii comerciale sieconomics, sunt cuvintcic izegoi`, usurd. ldcia sicuvAntul doiiin este Inca pastrat dela Romani, insacu intclesul larg si general cc-1 dam si azi. Dinorganizatia military ably Baca se mai pastreazavrco amintire, foarte scalciata si acca, a co/tor/el sivac/will/01%

Tcrmcnii curie si bah-cini sunt cuvintele si no-tiunile In deosebi, batranii arela not un intelcs foarte larg. Acest cuvant nu maiinscamnd soldati Invechiti in armata si liberati dincauza varstei inaintate, ci, precum se stic, orcareom ajuns la o varsta inaintata.

Toate felurile de vieata sociala, vieata in socie-tate sub toatc infatiserile ei deveni, la Daco-Ro-mani retrasi in munti, de o simplitate si de o saracie

corespunzatoare.

www.dacoromanica.ro

203

TAM margini. Prin forta imprejurarilor, ei trebuiau satrdiasea in cete mici, putin numeroasc, rdsletite sipicrdute prin cutcle muntilor, despdrtitc uncle dealtcle de culmi inalte si de prapdstii adanci. In acesteconditii, se intalneau si Sc vedcau rar, se cunosteausi se rceunosteau si mai rar. Schimbul de lucruri,de idci si de sentimente devenca din cc in ccmai ancvoios. Legaturile dintre oameni sc simpli-ficard, sc desfacura si se saracira cu vremca dincc in ce mai mult. Suactul, care este oarecumoglindirca accstor leg,dturi organizate, sc simplifiedsi sc sdraci si el. Astfel sdracitd, mintalitatca daco-romana se nivelcaza cu aceca a barbarilor, si&vine incapabile de a mai urma undeva corn-plexitatea organizatici romane. D. Iorga rczumesi caracterizeazd admirabil accaste stare de lu-cruri in urrnatoarele cateva

«Organizatia romand se potrivca pcntru vremileprospere si victorioase dc vieatd °rase-

ncascd; pcntru nistc provincii sdracite, pentru nisteservi si coloni salbaticiti si instrainati de civiliza-tie ca era prea complicate, prea savantd, si picaputin practice. Provincialul se simtia in formclebarbare, cad, cu cxceptia intreprinderilor rasboi-nice, craw simple, dreptc, si chiar amicale, maibins deck in invechitul si incurcatul organism alimperiului, in care totul respire acrul obosit alStatului in decadere».

Trebue recunoscut inse ca, in atingere cubarbari, Daco-Romani nu putura cAstiga

sufletcste mai nimic sau nimic de seamy delaacestia. Simpla atingerc cu accstia ii silea si pe

na-valitorii

linistite,

www.dacoromanica.ro

201

ei szsi se scoboare la nivelul acestora, care erafoarte jos. Mai ales popoarele turanice, fino-mon-gole, ca Binh si Avarii, dupd. d. Xenopol, craucu ncputinta de a se polci sau cultiva». Barbarialor era oarba, «indscuta nisei, nu accea care pro-vine numai din lipsa unei culturi. Musa nu puteafi schimbatd, precuin nu poti imblAnzi firca lu-pului). Apucaturile acestor navalitori nu crau deloc de naturd a schimbil in bine pe Daco-Romani.Acestid nu putcau, in nici un chip, cdstiga dinatingcrca cu popoare ca Ifunii si Avarii.

Urindrile firesti ale dcslantuirei istorice din e-poca ndvalirei barbare, si ale situatiei sociale,economics si politice creata de ea populatieiDaco-Romane in munti, sunt usor de presupus.Cu distrugcrea Si dardpAnarca oraselor si organi-zatici de stat, vicata economics ea insasi se des-facii si picri. Activitatea Daco-Romanilor, in munti,se dczorganizd in toate privintele. Ea deveni fardreguli, ncstatornica, incoerentd. Legaturile dintreoamcni, cic insile recluse si sdrdcitc, faccau cuneputinta o activitate organizata si complicata.Actele noastre, raporturile noastre cu vccinii auecouri ad nci in masa cerebrald. and actele silegaturile noastre cu semcnii sunt continue, coe-rente si organizatc, vieata cerebrald se alcdtuestesi ea continua, cocrenta si organizata. and coc-renta actelor noastre dispare, mintalitatea se dis-truge, piere, caci ea nu este cleca fructul orga-nizdrii actelor noastre in constiintd.

Cu distrugerea institutiilor, cu dezorganizarcaactivitdtii sociale, insusirile morale sociale si su-fletesti ale populatiei se stersera. Mintalitatea,

www.dacoromanica.ro

205

inteligenta romana a accstor populatii se dezor-ganizeaza ea insasi, se slabi, se intuneca din cein ce mai mult. Feluritcle obicinuinte si moravurimai rafinate, straturile mintale ale vechii civilizatiise dizolvara si pierira ca fumul. Intcligenta pu-ternica si bogata, mintalitatea hotarata, regulatasi bine ordonata sunt urmari ale unei vieti socialebine organizata. Dezorganizarea vietii sociale, di-zolvarea institutiilor, provoaca dezordonarea victiicerebrate si slabirca spiritului si prin urmare de-zorganizarca inteligentei.

Vieata morals si intclectuala cstc o planta carenu creste decat pc taramul unei societati organi-zata puternic, si in atmosfera larga a unei nati-uni intinsc si numeroase, sub orizonul unei des-voltari sociale intinse si prospere. Dispar acesteorizonturi cu atmosfera larga si taramul prielnic,vicata sufleteasca culturala se topeste in acclasitimp si ea. In locul culturii apar la suprafata apu-caturi stramosesti grosolanc, barbarc, moravuri re-cluse, primitive. Caractcrul saracit si mentalitatcaanemiata lass loc unei temei de insusiri necio-plite, batoase, rudimentare. Este ca si cum o ye-jelie puternica vine si rasghina altoiul pries pc otulpina de mar salbatic. In locul ramurilor culti-vate cresc niste lastari, cari nu fac decat nistc mereamare, acre si ghibrurite, in locul fructelor deli-cioase ce purta altoiul frant de vijclie. Aceasta fuintr'adevar soarta. Daco-Romanilor ajunsi in munp.

Observatorii timpului, cari au cunoscut pe Ro-mAni ne -au lasat cite °data, impresiunile ce acestiaau produs asupra tor. Intre altii, Nicolas Chalcon-dyle, pe la 1574 povesteste ca RomAnii cari sunt

www.dacoromanica.ro

206

intr'adevdr oameni curagiosi, sunt foarte grosolanisi prea putini civilizati»1). i\ccasta infatisare o pas-trara ei pdnd chiar mult mai tarziu. Astfel se stirintro altcle, cum oamcnii lui hai Viteazu jignirapc oamcnii imparatului Rudolf, prin putina for dc-licatcta si lipsa de buns crestcre.

Sufletul Daco-Romanilor, prins in vArtcjulbarbare, fu golit de aproape tot cuprinsul

sari bogat si sclipitor. Apucaturile for generali-zatoare, regularitatca for clasicA, cats putusera mo-stcni dcla Romani, se intunecard si se sterserd prinncintrcbuintare, din cauza lipsci de imprejurari dc-terminante. Inteligcnta romans, sub apasarea bar-barilor, fu stoarsa de tot cuprinsul viu de idei, cumstorci o 1Smae de sucul ei acrisor si Iasi numaicoaja. Si mai exact, efectul nSvalirci barbare asu-pra mcntalitatii romane este intru totul asemana-tor cu operatia masinci, care, prin miscSriic ei im-prcjur, scoate micrea curata din faguri, de nu romanclecdt alveolcle goale. Tot astfel, continutul men-talitatii romane fu sarAcit si golit in timpul ietiiretrase in munti, nu mai rdinase slraluci-toarcyz remand decal fagurul gel al g-ra-iului ronuincsc.

Cuvintele latincsti, cari se pastreaza cu s6nte-nie in limba noastra, sunt niste alvcole ale fa-gurului de miere al graiului nostru, ce ramd-seserd catva timp goale, si can cu timpul seumplurd cu alta miere, cu alt intcles. Acest inte-les fu imprumutat, parte dela barbarii mai poto-liti cc traird in munti, in vecindtate nemijlocita cu

1) A se vedca ilistoire de la decadence de ]'empire Grec.Paris 1377.

,ci dinmo,stenire

nn-vallor

www.dacoromanica.ro

207

Romanii, parte dela nevoile vietli sociale, care, des-voltandu-se cu vremea, plasinui intelesuri not pen-tru cuvinte vechi. Alierea intclectuald, dcpusa maitarziu de Romani in cclulcle fagurului graiului no-stru mostcnit, nu mai avea limpezimca si sclipi-rea metalicd a intcligentii romanc. Ea fu turbureamcstecata, plina de gunoae si izanita. Popula-tiile slave, cari, mai putin barbare ca ceilalti

si chiar &cat Romanii devcniti barbari,duccau o vieata sociald si economica mai inna-intata, imprumutascra RornAnilor multe din vieatafor sufieteascd Chiar fagurul limbei romane sc in-tregi cu portii insemnate de celule imprumutatedela Slavi.

Pe portretul ideal cc am schitat mai sus pen-tru sulletul Romanilor, sub cea dintaiu a lui infa-tisare, istoria vent si facii cam urmatoarele schim-bari. Ea sterse in grabd, si cu o mina putin in-dcmanatcca, cea mai mare parte din liniile sitrdsdtthile sufletcsti ramase dela Romani. Stricamult uncle contururi latine, intuneca uncle culorisi caractere mai pronuntate, desfigura cu totul in-fatisarea intrcgului, despareche armonia liniilor sifarmecul expresiunilor. Din aceasta operatic icsiun portret apocaliptic, chaotic, un fel de fantomdsau schelet confuz, picrdut in ceata si in nelamu-rire, ccva nevietuitor si neviabil. Culorile, formelesi liniilc romane, fiind tocite si sterse prea mult, pefundul tabloului nu mai aparca lamurit &cat te-meiul psicho-fizic al temperamentului dac, si in-susirile cele mai temeinice ale caracterului roman.

Fatarnicia daca, intdrita si desvoltatd. la Daco-

www.dacoromanica.ro

208

Romani, de vicicnia hrapitoare a Romanilor, erauliniile cele mai pronuntate ce se gaseau la Ro-manii dc pe la ispravitul acestei prime epoci deformare. Intr'adevar, iata cum un scriitor grec dinacct timp, Kekaurnenos ne infatiseaza in aceastaprivintd profilul moral al poporului roman: «Sastip dcla mine, voi si ai vostrii, ca al Vlachilorncam este nccredincios la culme si stricat, nicilui Dumnezeu tinand credit-4a dreapta, nici impa-ratului, nici rudci sau amicului, ci silindu-se a iamagt pe toti. Mari mincinosi si talhari vestiti, eisunt pururca Bata a jitiy't prieane/or ccA, mai

jurciminte, Si a le a-ilea apoi/i -cUii mice si (II/nal-1i, mesteri de a

Ei stint asa numitii Daci Si I3essi. De intaiuinsc la prin cle pc cci prosti. Niciodata n'au fost cicuiva Cu credinta, nici chiar vcchilor imparati a Ro-manilor. Imparatul Traian ii atacase, i-astrivit de totsi i-a robit, ucizand pc imparatul for Deccbal... 1).Locuiscra in vecinatatea Dunarii si a fluviului Sau,numit azi Sava, undo acum locucsc Scrbii, in lo-curi taxi, grele dc strabatut, pe cari rezimandu-se,fatarcau iubire si supuncre catre vechii imparati,pc cand din intaririlc for navaleau si pustiau pro-vinciile Romanilor, incat acestia, pierzand rabdarea,preeum am spus-o, i-au strivit».

Dana ne gandim la istoria Romanilor, sub Ali-hai Viteazul si sub Stefan cel Mare, dupa cumavcm sa vcdem mai la vale, acest profit al ca-ractcrului roman ne apare dcslusit si in toatalumina, mai ales la acesti doui eroi nationali. In

1 Autorul erfi rau informat asupra originei Vlachilor.

grorave cu ufurintd,Mcdini de

www.dacoromanica.ro

209

tot cazul, urmele acestor insusiri se pastreazd vii'And astazi in caracterul Romanilor cu deosebiredin Oltenia, din Transilvania si din Banat.

Actiunea Istoriei din accl timp fu de a subliniasi imputernici aceste insusiri sufletcsti, de a in-grosa si scoatc in lumina tra'saturile acestea decaracter luate dela Daci si dela Romani.

In conditiile sociale si morale in care se gdseapopulatiile daco-romane, in timpulpastrarea fiintci lor nu putea punt in lucrarede cat aceste insusiri ale caracterului lor etnic.Istoria nu putea Iasi asa stearsd fizionomia noastrasufleteasca. De aceca, ea reveni asupra primeimoclificari, si cu culori si trAsaturi luate din su-fletul vecinilor nostri de restriste, Slavii, inviorddin nou tabloul mentalitatei noastre. FizionomiaRomanilor, care fuse un moment mai multalterandu-se in mainile nepregatite ale Istoriei, semodified mult si sfarsi prin a semana in multeprivinte cu a Slavilor.

Aerul fizionomiei noastre sufletesti se apropieatat de mult de cel slay, in cat mult timp funeintelcgere complectd asupra starii civile a nea-mului nostru. Multi It socotird ca esit din parintietnici Slavi, si ca avand in vinele lui numai singeslay. Altii erau in plind indoiala asupra autenti-citdtei scoborarei noastre dela Romani. Pentrumulti si pentru multi vreme, furdm socotiti ca fiinelegitimi, ca falsi scoboratori ai Romanilor.

Graiul nostru scris imprumutase mijloacele Sla-vilor, alfabetul chirilic. PAM in veacul al 17-lea,limba scrisd la not era cea slava. °data cu limbascrisa, aproape toata organizarea, rudimentary

14

navalirilor,

Patina,

www.dacoromanica.ro

210

Inca, a Statului roman fu luatd dela Slavi prinmijlocirea Bulgarilor. Institutiile noastre, mult pu-tine cite fura, sub prima for infatisare, fury deorigine slava si purtau pecetia caracterului slay.Intr'acest chip, Istoria gasi cu cale sa astearnape tabloul moral al Romani lor straturi de culoareslava si sa traga linii si contururi slavone in loculcelor romane, cari, multe din ele, fusesera intu-necate de restristile vremilor. Pand si numele deRomani fu slavizat cu termenul Vlahi care nu estedecat traducerea aceluia.

In aceasta epoca se contopira si se cimentararnaterialurile sufletesti daco-romano-slave, din cariavir sa reiasa in curand profilul moral al poporuluiroman. Aceasta epoca de gesia/le a neamului nostruse sfarsi, sa zicem, cu navalirea Ungurilor si TA-tarilor.

Odata zamislit si nascut, acest neam intra Intr'ofaza noun, faza educatici,

In capitolul urmator vom aved sa vedem cepedagogi si educatori etnici pastra Istoria pentrunatiunea nou nascuta a Romani lor.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

Sufletul romanesc si conaitiile sale istorice si socialepane la infiintarea Frincipatelor

Daca ne este ingaduit a prelungi Inca infatisareametaforica a starii poporului roman la inceputulInfiintarii sale, am putca rezuma starea de lucruridin acea epoca cam in chipul urmator. Ncamulromanesc, fruct al imbinarii si casniciei Daco-Ro-mane langa Carpati si Dunare, este un copil ramasorfan dela nastere, caci parintii lui murira in zivaclaim- in care cl vazit lumina zilei. Poporul roman,asa nascut, fu un orfan fare familie, fare rude, pa-rasit pc drumurilepe cari se napusteau navalirilebarbare din Asia spre Europa. Unii din acestidrumeti, can se gasira a fi mai omenosi, culeseraorfanul de pe accle drumuri, it acloptara in familiafor pica numeroasa si prea cotropitoare, ii deteraprimele ingrijiri. Acesti drume0 sunt negresit Slaviisi 13ulgarii, cari nutrira cu laptcle lor, cu propria forsubstanta sufleteasca, accst orfan etnic si-i indrep-tara primii lui pasi pe calea pacii si a vietii ase-zate si organizatc. Din sanul familiei Slavone, la

www.dacoromanica.ro

212

care fu un moment asociat, Ungurii, veniti aci pe lafinele secolului al 9-lea, incercard sal smulga poporulroman si in bung parte reusira a pune stapanire pedansul. Timp de doua veacuri, Romanii luptara casa scuture orice epitropie apasatoare si ajunsera la ovicata autonoma, liber5. Insa, catre sfarsitul veaculuial 14-lea, aparura Turcii, cari, in intelegere cu

ce de mult bantuiau tarile romane, reusiradin nou sal injuge neamul romanesc la carul ro-biei lor. Romanii, dupa lupte eroice, cazura in sta-panirca Turcilor. Inainte chiar de a intra in ado-lescenta, orfanul fu bagat ucenic la Turci. Aceastaucenicie avu urmari foarte simtitoarc pentru des-voltarca sa sociala si sufleteasca. Vom vedea ceau ajuns Romanii in aceasta ucenicie.

Peste ceva mai putin decal doua secole, dupace Turcii reprimasera cerbicia si imblanzisera fircarasboinica a Romani lor, puscra orfanul sub con-ducerea pedagogilor din Fanar. Acesti tutori co-rupti si flarnanzi ruinara aproape cu desavarsirepatrimoniul material si moral al Romani lor. Dinaceasta ruing orfanul se trezi pe la anul 1821,si, ajuns la un fel de majorat, alunga pe peda-gogii lui veniti din Fanar.

Ceva mai la urmd, cand orfanul dete semne devioiciune si vointa, se gasi ca mai avea si cevarude de neam bun in Apusul Europei, care-1 re-cunoscura si-i detera sprijinul for pentru a eside sub stapanirea Turcilor si din ghiarele neme-niilor lui adoptive, Rusii. Astfel se liberal popo-rul Roman, pc la mijlocul veacului trecut, cu spri-jinul foarte binevoitor al Francezilor. Astazi el,dupa ce imprumuta foarte mult din stiinta si in-

'I'd-tarii,

www.dacoromanica.ro

213

telepciunea rudei lui occidentale, devenit majortindc sd-si faca.' o gospodarie, un suflet si o po-zitie sociala onorabild in societatea popoarelor euro-pene contemporane.

Iatd cum poate fi pe scurt rezumata istoria le-gendard a neamului nostru, dela incetarea primeiperioade de navaliri, pang in ziva de azi. Rdmanesd vedem mai de aproape care-i realitatea ce seascunde indaratul acestei metafore. Pentru momentsa ne oprim la clesfasurarea istoried in care sedesvoltd neamul romanesc pang la infiintarea prin-cipatelor autonome in Muntenia si Moldova, careinceputul secolului al 14-lea.

fizraurirea Slazw-Bulgcz)-(i. Dela asezarea 13u1-garilor in Ora pe care o ocupd si azi si 'mind lavcnirea Ungurilor, care 900-1000, timp de maibine de cloud veacuri, tdrile romAne se bucurardde o pace si o liniste relativa. Populatiile romanedin Peninsula balcanied fund cutropite, in modpacinic, de triburile slave si bulgare. Chestiuneaeste de a se sr' in ce legatura traird Romanii cuSlavii si Bulgarii ? La ce sfarsit duse vietuirea forimpreund ?

Ceea ce pare astazi a fi in afard de orice in-doiala este cd. Slavii, impinsi in munti, pe urmeleRomanilor, de care navalirile avare, hunice etc.se absorbird si disparurd in masa acestora, ldsandin graiul si in mentalitatea for elemente foartenumcroase. In epoca de liniste, ce urma primelornavaliri salbatice, Romanii, amestecati cu Slaviideja asimi]ati, scoborira din munti spre eampie,fie in Moesia, fie in Muntenia si Tara Roma-

,

www.dacoromanica.ro

211

neasca. Aci ei fura absorbiti de elementul slaysau absorbira si asimilara pe acesta, dupa impre-jurarile locale.

In Tara Romaneasca (Oltenia), Romanii asimilarape Slavi, in Moesia (Bulgaria si Serbia) ei furaslavizati. Ii apt este ca, dace inainte de asezareacompacta a Slavilor in Bulgaria si Moesia, popu-latia romanizata forma o mass continua pe am-bele maluri ale Dunarii, timp in care se faurilimba romans primitive. Dupa acest eveniment po-pulatia romanica se desfa'cii tot mai molt in douaparti, cari apucara, una spre Miazazi catre Balcani,alta spre Nord catre Carpati, care intari de sigurelementul Roman ce se gases deja. aci.

La Su dul Dunarii, Bulgarii slavizati in scurta vremeintemeiara un stat puternic, in care organizara, im-preuna cu populatiile slave, in mijlocul carora traira,si pe Romani cu cari erau in nemijlocita atingere.Intro anii 802 si 1018, imperiul bulgar se intinseatot puternic pe ambele maluri ale Dunarii. LaNordul Dunarii el ingloba de o potriva Tara Roma-neasca, Ardealul si Banatul. In timpul acestei sta-paniri, inraurirea slavona se exersa, in eel mai pu-tcrnic chip, prin mijlocirea Bulgarilor slavizati, asu-pra populatiei romanesti. Aceasta inraurire fu maicu deosebire socials, politica si culturala.

Ea fu politica, caci, dupa cum foartc nemeritzice d-1 Onciul, (=in legatura. cu Slavii si in de-pendenta de imperiul bulgar, Romanii din Daciaau primit si institutiile slave ce caracterizeaza apoidesvoltarea for politica. De atunci le-a ramas in-stitutia voevodatului si a cnezatului, pastrata caorganizatie nationals si sub stapanirea ungureasca.».

www.dacoromanica.ro

215

In privinta inrdurirei culturale, d-1 Onciul se ex-prima astfel: «asezamintele noastre, cu atatea re-miniscence slavo-bulgare, cu limba bulgareasca. inStat si in biserica pana in secolul al XVII, nu puteausa se instaleze Ia noi in timpul influentei Ungarieicatolice cu limba oficiala latina. Ele sunt de datamai veche, din timpul suprematiei imperiului bulgarasupra tarilor noastre. Si dacd influenta mai deapoi a Ungariei occidentalizate, dacd mereu inte-tita propaganda catolicd pentru a introduce la noiritul latin n'au putut a ne face sa ne desbaramde bulgarismele mostenite, sa primim limba latinain locul celei bulgare, atunci aceasta limba, strainsnoun, si totusi atat de lung timp stapana la noi,atat dincoace cat si dincolo de Carpati, trebuesä fi fost inraclacinata aclanc in tarile noastre, intoata organizatiunea noastra ca stat si biserica.Faptul se explica indata ce stim ca, dela infiin-tarea imperiului bulgar in secolul VII si pand laclesfiintarea lui la inceputul secolului al XI, noi amfost in atarnare de acest imperiu, si ca in tot tim-pul suprematiei lui Ia noi am primit organizatiuneapolitica si bisericeasca care a produs acesteefecte) 1).

In ce priveste inraurirea religioasa si culturalda Bulgarilor asupra Romani lor, d-1 Xenopol, careo trateazd mai amanuntit, gaseste ca s'a facut inconditiile urmatoare. Dupa o vieata de 500 de anide crestinism in forma romans, Romanii trebuirasa treaca la ritul grec, sub apasarea violenta aBulgarilor. Intr'aclevar, «de cum Bulgarii se cresti-

1) Orig. Pr., p. 18.

www.dacoromanica.ro

216

nizara si se introduse la ci forma crestinismuluislavon, incepu o propagonda foarte activa pentrulatirea acestei credinte in tot cuprinsul imparatieilor, care se intindea, la nordul Dundrii, asupraValahiei si a Transilvaniei, locul tocmai unde seadaposteau Romanii». D-1 Xenopol citeaza legenda,dupe care «Asan s'au dus si au supus amandouaValahiile sub stapanirea sa si au silit pe Valahi,cari pang atunci citeau in limba latina, sa lasemarturisirea romana si sa nu citeasca in limba

ci in cea bulgara, si a poruncit ca celuice va citi in limba latina sa i se tale limba si deatunci Vlahii au Inceput a citi bulgareste». Deunde d-1 Xenopol inchee, cu drept cuvant, ca «in-toarcerea Romani lor dela crestinismul roman laacel bulgar a fost datorita unei presiuni exterioare,caci nu exists nici un motiv care sa fi facut peRomani a lepada o forma de religie, pe care ointelegeau si a lua pe una, pentru care nu aveaunici o intelegere >.

Despre inraurirea politica' a Bulgarilor asupranoastra, d-1 Xenopol, coborind si aici in mai amd-nuntit, este de parere, ca «cu mult Inca Inaintede organizarea principatelor Valahiei si Moldovei,intalnim la Romani uncle aseza.minte, cari sunt in-vederat de origina bulgareasca, de oarece termeniicari le inseamna sunt derivati din aceastaAstfel, gasim organizarea primelor state romane,intocmite sub niste sefi numiti voivozi. Cuvantulvine dela vechiul dialect slay, vorbit de slavoniipeninsulei Balcanului, voila conduca tor, voya-voda = conducator de rasboi, dela voi rasboi».D-1 I. Bogdan, care a studiat in deosebi institutia

limba.

latina,

www.dacoromanica.ro

217

voivodatului, a putut preciza si mai mult originaci, si timpul in care ea a trebuit sa fie impru-mutata dela Slavi. Vorbind de parerea d-luiXenopol, dansul zice ca «pand la un punct aceastaparere este adevarata; si foarte probabil ca voe-vozii apar intaiasi data in tarile romane pe timpulstapanirii bulgare la nordul Dunarii; intrebarea estedaca ci apar ca administratori impusi de Bulgarisau ca scfi alesi ai Romani Ion). Asupra acestuipunct, d-1 Bogdan scoate lamuriri noi din studiulparalel ce face dansul intre institutia voivozilor siaceca a chinezilor sau cncji/or. D-1 Bogdan con-stata ca nicairi in Wile vecine, seful statului nuavea titlu de voivod. «Bulgarii, cu care noi amavut cele mai vechi si cele mai intinse relatiuni,aveau in fruntea for la inceput chani, apoi cncji,si dela Simion incoace tari». Tot astfel a fost cuSarbii, Rusii si Polonii. De uncle reese clar ca or-ganizarea institutiei 'voivodatului n'a fost luata delaSlavi, in vremea din urma a organizarii for in stateci «s'a imprumutat intr'o epoca cu mult mai veche,si aceasta trebue s'o punem inainte de venireaUngurilor, intre sec. VIIX. Ca si chinezatul,voivodatul este una din acele institutii slave, cari,imprumutate de timpuriu de Romani, au primitla ei o desvoltare cu totul particulara nationals,rezultand din imprejurarile osebite ale vietii forpolitico. Daca voivozii romani apar in documenteceva mai tarziu deck cnejii, cari se pomenesc lainceputul secolului XII, aceasta este o pura intam-plare; ei sunt de-o potriva de vechi ca si cnejii > 1).

1) Originea voivodaluitti (Analele Academiei), p. 204.

www.dacoromanica.ro

218

In privinta chipului in care voivozii se instituiau,d-1 Bogdan este de parere ca ei «se alegeau dincneji si anume din familiile de cneji mai insem-nate prin bogatia sau autoritatea for morala; eaei erau recunoscuti de regi ca voivozi ai Roma-nilor, cu indatorirea de a aduna si a plati regeluiveniturile obicinuite dela populatiunea romaneasca».

<Noivozii, adaoga d-1 Bogdan, erau, dela cuce-rirea maghiara incoace, niste sefi ai cnejilor, aleside acestia ca sa reprezinte interesele for comunefata de suveran. In epoca cea mai veche, inaintede cucerirea maghiara si in timpul stapanirii bul-gare, ei erau sefii unei confederatiuni de cneji; invreme de pace ei hotarau neintelegerile dintreacestia, in vreme de rasboiu se puneau in fruntea]or... voivodatul s'a putut naste la Romani, ca si insti-tutiile analoage dela alte popoare, in mod cu totulindependent de influentele streine» 1).

Dupa. d-1 Bogdan, originalitatea acestei institutiila noi sta in acea ca, pe cand voivodul la noiavea mai mult atributiuni de domnitor, de guver-nator, la Slavi el era pur Si simplu un comandant,un general al armatei pe picior de rasboiu.

Tata dar ca avem doua institutii, cele mai detemelie in organizarea vietii noastre de Stat, carisunt de origina slava: cnejii si voivozii.

D-1 Xenopol mai adaoga, ca imprumutata delaSlavi, pe Tanga institutia voivodatului si a cneza-zatului si pe acea a boierilor. Tot cu un cuvantde origina slavo-bulgara este insemnata si clasaboierilor, care cuvant vine dela vechiul slay boljar=---

1) Op. cit., p. 203.

www.dacoromanica.ro

219

nobil. Caracteristic este termenul de boiariu, in-trebuintat destul de des de isvoarele noastre vechi,si care corespunde vechiului slay boljarus. Acestedoua asezaminte: voivodatul, adica conducatorulsi nobilii, clasa ce se desface dela sine, si dupaun proces de alegere sociala cunoscuta, din sanulunui popor, trebuiau sa existe chiar inainte deinjghebarea societatilor organizate, intru cat elesunt chiar conditia unei noui organizari».

Cea ce ne pare ciudat in aceasta chestiune estede a vedea ca institutia nobililor, asa cum o pri-vestc d-1 Xenopol, pare a fi una cu acea a cne-jilor, asa cum pe aceasta din urrna o descrie d-1Bogdan. Totusi, dupa cat stim, nici unul din isto-ricii nostri nu s'a ocupat sa defineasca in ce lega-tura stau aceste cloua institutii, daca ele faceausau nu in fond una si aceasi. Pentru momentaceasta lamurire nu ne-ar folosi prea mult; destuleste sa se stie ca aceste institutii, cari alcatuesctemelia primei noastre organizari politice si sociale,sunt imprumutate dela Slavi, si ca, deli modifi-cate si potrivite trebuintelor si conditiilor noastreistorice, ele au fost de origina slava.

Aceeas origina slavo-bulgara o avura mai toatedregatoriile politice, in cari se organizara princi-patele mai tarziu. derarhia dregatorilor muntenisi moldoveni, zice d-1 Xenopol, nu apare deodataformata in intregimea ei, ci ea se tot indeplinestein decursul timpului. Dupa ce ea imprumuta nu-mdrul cel mai mare si pc celc mai insemnale dela

rotunjete apoi arborele sau, parteprin creatiuni proprii, parte prin imprumuturi delaBulgari, isi

www.dacoromanica.ro

990

alte popoare». Intre cele mai de capetcnie dre-gatorii imprumutate dela Slavo-Bulgari, sunt, spre

Banul, Logo/a-ha, Uornicul, l'oslelnicul, I7s-tiernicul, Paharnicul, Slolnicul, Clucerul, 71/nice-r/II, l'ai-ccilabul, etc. Termenii acestor dregatoriisunt, cu exceptia logofatului, slavi sau slavo-bul-gad, ei au fost luati dela slavi °data cu dre-gatoriile corespunzatoare, de sigur mult mai tarziu,cand organizatia vietei noastre de stat a trebuitsa se complice si sa se complecteze, atunci candchiar statul bulgar el insui ajunsese la un gradde desvoltare insemnata, sub InrAurirea orgarftza-tici imperiului bizantin, dela cari si ei au luat celemai multe drega7o7 ii 1).

Dregatoria Banului era acea a administratoruluibanatului Craiovei. Ea era destul de independentsfata cu domnul tarii. qTermenul de ban este deorigins veche slava, ban..ocarmuitor, avand aceeaforma in toate limbele slavice si dela cari 1-au im-prumutat Maghiarii si Romanii».Vornicul, care cumzicea Ureche, era judecator mare in acele parti,vine dela «slavo-bulgarul a'iyor=aula, adica curte,de oarece functiunea lui era de a judeca la curte».

Postelnicul, «marealul sau prefectul suprem alcurtii,) era la inceput Ingrijitorul camerii de dor-mit a Domnului, pentru care si numele lui derivadela tosie/ja = lectus, pat si inseamna in slavo-bulgar postelniku praefectus cubiculi. Vistier-nicul qprimia incasarile si randuia. cheltuelile,(land seama domnului. Numele sau deriva delavechiul slavon vistijarniku praefectus aeraris,

1) Iorga, I. p. 253.

pilda,

ki

=

.

www.dacoromanica.ro

- 991

vistijaria = thesaurus. Stolnicul «era supremul bu-catar. Numele acestei dregatorii vine dela slavo-bulgarul stolnliku = praefectus mensae, magisterdapiferorum. Clucerul, «care s'ar putea numimaresalul sau prefectul curtii, are inspectia asupratuturor camcrilor domnesti unde se in legumele,untul, mierea, sarea, etc. La Slavo-Bulgari, klju-karu = claviger isi trage numele dela cheile cucare incue si descue acele cameri».

Demnitarii ocarmuirii romane, zice d-1 Iorga, senumesc ca si la vecinii bulgari: boieri, numele forde onoare este jupan, sau Pan, si Inca se deo-sibesc in boieri mici si mari ca si la vecini ').

Pe Tanga aceste institutii si dregatorii, se da casigur ca cuvantul si institutia bii-u/ui sunt luatedela slavi, din cele dintaiu timpuri ale intocmiriivictii noastre de stat. Birul este darea pe cap apoporului de rand, cccace in latineste se numealribil/u r. Aceasta dare este si dansa un elementneaparat in constituirea unei societati, orcat derudimentara, si deci trebue sa fie contimporanala Romani cu boierii si voivodul.

Cat priveste vieata economics, este invederatca inraurirea slavona asupra Romanilor s'a exer-sat foarte mult si pe acest taram. RetragereaRomanilor spre munti, dinaintea navalirilor, aschimbat neaparat modul for de vieata; indeletni-cirile for aproape exclusiv agricole perdura din in-semnatate si lasara mai mult loc vietii pastorale.Cresterea turmelor era ocupatia cea mai potri-vita pentru niste oamcni retrasi in cea mai mare

1) Op Cit. p. 253.

www.dacoromanica.ro

992 -

parte spre munti. Dc aceea si cuvintele, care pri-vesc aceasta indeletnicire, sunt mai toate latine.Altfel au stat lucrurile cu agricultura. 4Cu toateca poporul daco-roman ramasese cu plecari agri-cole, putine erau locurile din munti unde sa sepoatd pune in lucrare asemenea indeletnicire. Petapsanele nu prea inalte putin meiu, orz sau se-card; in vaile cele adanci si expuse la soare,precum in Valea Vinului, dela hotarul Transil-vanici catre Bucovina, cateva vice de vie, iata totrolul agriculturii in aceasta perioada a vietei po-porului romanesc. Principala lor indeletnicire ra-mase tot pastoria». Insa, (cu venirea Slavilor, parea se fi dat un sbor mai mare lucrarii parnAntului.Aceasta latine a agriculturii provine desigur dincauza ca Avarii, dupa o locuinta mai indelungatain Panonia, perdura din salbaticia lor primitiva,astfel Ca Romanii si Slavii, retra5,;i in munti, pu-tura sa scoata capetile afara din vizuinile for sisa se coboare mai dare vale, unde se putea maicu folos agriculla pamantul».

D. Xenopol confirma inraurirea economics slava,sub raportul agriculturii, prin marele numar decuvinte privitoare la agricultura, pe care limbaromans le-a imprumutat dela cea slava. Acestecuvinte sunt, intre altele: plug, grindei, corwzna,plasa, rarila, brazdd, rd.s.or, loloacd,

pdrloagd, og-or, Idrndcot, tolog,;rebid, to paid, snot, clae, groatd, coasa.

Uri insemnat numar de cuvinte se gasesc lanot luate dela slavi si cu privire la vieata pasto-reasca. Intre astlel de cuvinte, d. Xenopol citcaza:slog-, cireadd, islaw, dobiloc.

idlina,a Zilillleli,

cdpifd,

viiiisle,

www.dacoromanica.ro

223

D-1 N. Iorga caracterizeaza, in chipul urmator,imprumuturile de cuvinte, pe cari Romanii le-aufacut dela Slavi. «Slave sunt, zice ansul, numi-rile pentru acele lucruri, cari, pentru un popor cetraeste in raporturi cultivate, nu sunt absolut ne-ccsare; acelea cari servesc pentru perfectionarea,imbogatirea sff impodobirea vietii si aceste ele-mente stra'ine pot fi, ca si in limba engleza, foartenumeroase. Cuvinte cari exprima sentimente sausinonime de ale acestora s'au imprumutat nu a-rareori din tesaurul slay de cuvinte: sprecuvintele a inbi si drag pentru a exprima lega-turile de iubire, sunt slaver 1).

Din punctul de vedcre al culturii, biserica eratemelia victei culturale a Romani lor. Cum bisericaromana era in totul slava, cultura noastra intreagaera slava. Pe langa. cele 7 8 sute de cuvinteslavone ale graiului vorbit, intreaga limba romanascrisa era slava, ca si allabetul cu care se scria.In documentele tariff, limba oficiala, in launtru siin afard, a fost cxclusiv, pang la mijlocul veaculuiXVII, cea slava. Prin urmare, biserica si limba,singurilc temelii ale vietei culturale a Romanilor,fura multi vreme slavonesti. D-I Iorga arata cumlimba slava veche s'a introdus, mai inttiu in bi-serica si de acolo a trecut in stat, in documenteleoficiale. «Limba din biserica era, in timpul evuluimediu, aceea a culturei generale si statul la ivirealui o imprumuta pur sff simple. Instruirea slavonaa invatatilor facii ca, in ocaziile din launtru, hrisoa-

1) Op. cit., pag. 111.

www.dacoromanica.ro

991

vele respective sunt scrise in slavoneste». Intr'a-clevar, zice di Iorga, limba hrisoavelor romanesti,din secol. XVI, in general nu se deosibeste intrunimic de documentele bulgare din acelas timp.Chiar ortografia hrisoavelor slave din tara Rom.in sec. XIV, este exact aceeasi cu a Bulgariei.Formulele de cancelarie sunt aceleasi; titulaturi,context si datarea sunt in amandoua tarile ace-leasi, dela crucea cu care incep primele randuripana la cerneala rosie, cu care sunt scrise cali-grafic sub monograms artistic insemnata, totuleste identic» 1).

Este insa de tinut in seams, ca in ce privestereligia, partea ei de temelie, in chestiuni de dogma,era de original mai veche de cat influenta Slavi-lor. Astfel, cuvintelc cari corespund ideilor celormai temeinice ale crcdintei sunt latine, cum, spre

Dumnezeu, cruce, botez, drac, finger, tampla,altar, crestin, pagan, biserica, etc.

Din potriva, trebue avut in vedere ca termeniibisericesti, imprumutati dela Slavi, insemneaza lu-cruri de o valoare de a doua mina. Astfel determ eni avem : zilddicd, mole /Ed, ulrenic, crisEel-ni(d, clotol, strand, Nina'ic, pracisEri, strlref, schim-nice, 11111CCUIC, nchacrizi (61, naracli/d, poi`cap, moa-de, spovedanic, catirs/c, sobor, prohod, propova-a'uirc,pi-isEavire, blag-osloycnie, pog-ribanic, plavoslavnic,bogdapros/c, sdrdcnsla, sdrinciar, meschior, colac,etc. Toti acesti termeni, dupe cum se vede foartebine, privesc sau parti de mica insemnatate dinslujba dumnezeeasca, sau instrumente si obiecte

1) Op. cit., p. 252-2,73:1.

pilda,

www.dacoromanica.ro

995

intrebuintate in biserica, sau, in sfarsit, numiri par-ticulare pentru uncle stari duhovnicesti si pentruornamente si haine biscricesti, Inraurirea slavondasupra bisericii romane priveste deci mai multcultul formal, partea din afara a slujbei, si o bunaparte din organizarea vietei culturale. Partea laun-trica a credintei pare a fi ramas mai mult in afarade aceasta inraurire.

In scurte cuvinte, se poate deci zice ca inrau-rirea slavo-bulgara asupra neamului romanesc s'arezumat si s'a concentrat, sub raportul politic indomn, sub cel social in bocri, sub cel economicmai ales in agriculture, si in privinta culturii inbiserica. Caci, dupe d-1 Xenopol, si cu dreptcuvant: in domn sc rezumE-t, pentru aceste tim-puri absolute, organizarea politica; in boieri, clasha tot-puternica a viitorului, se caracterizcaza ceasociala; in biserica se coprinde cultura acestorvrcmuri religioase.

LTn lucru este insa foarte invederat in aceastaprivinta : inraurirea curat sociala, mai putin in-semnata de altfel, a trebuit sa ne vine de-adreptul dela Slavi, cad, fie in ses, fie in munti,au convietuit cu populatiile romane, timp de maimulte veacuri, pe cand inraurirea slavona politicane-a venit prin mijlocirea Bulgarilor. Date fiindimprejurarile noastre istorice, intre 700 si 1250,poporul roman nici nu puted sa inlature inrauri-rea slavo-bulgara, chiar dace ar fi voit-o orcatde crancen. Stapanirea Bulgarilor s'a intins pestetoate tarile romane timp de mai bine de 5 yea-curl. Romanii au fost inglobati in putcrnicul im-

1F

___.

www.dacoromanica.ro

226

periu bulgar. Organizarea acestui stat a trebuitneaparat sa apese asupra lor, sa tread" in vieatafor politica, sociala si culturala.

Intr'adevar, Bulgarii stapanind atata timp TaraRomaneasca, Banatul, Ardealul, toate micile for-matii politice, cari se inchegau pe acest teritoriu,se modelau dupa chipul si asemanarea statuluibulgar. Diferitele ducate, voivodate sau chinezateromane, plasmuite in acest rastimp, fury puse subsuprematia imparatilor bulgari, dupe cum si bi-serica romana trai multa vreme sub conducereadirecta a patriarhatului bulgar din Ochrida.

Astfel, toate voivodatele si chinezatele romanedin Transilvania si Oltenia, inainte de a cadeasub dominatia maghiara, crau supuse Bulgarilor.Ungurii au trebuit sa le cucereasca cu sabia sisa le scoata de sub suprematia bulgara numai intimpul decaclerii si intunecarei puterii bulgare.Intre aceste ducate sau voivodate, cronica ungu-reasca aminteste chiar ea pe acelea ale lui Sala-mis si Menumorut, pe acela al lui Kean, si al luiAhtum. Tot sub suprematia bulgara traiau si sedesvoltau in acest rastimp ducatele lui Glad, «acarui populatie era alcatuita din Kumani, Romani

Bulgarii erau stapanii acestui ducat,al carui sef insusi era Bulgar. Desigur acelasi afost si cazul ducatului lui Gelu, cucerit mai tarziude Unguri.

Aceasta dominatie bulgara asa fu de stator-nica si intensa asupra tarilor romane, incat ea aviimult timp de urmare, ca in veacul de mijloctarile Daciei purtara numele de Bulgaria.

Inraurirea slavo-bulgara asupra Romanilor se

si Bulgari...,.

www.dacoromanica.ro

227

(latora nu atat puterii for politice si brutale, siprestigiului cc da puterea, cat si, poate si maimult, superioritatii for morale si culturale asupranoastra. Bulgarii traisera in vecinatatea Bizantu-lui, imprumutasera mult dela civilizatia bizantina.Organizatia for politica si religioasa era poate incea mai mare parte a ei luata dela Constantino-pole. In tot cazul, sufletul Bulgarilor, mentalitatealor, in acele vremi, a trebuit sa fie mult maibogata, mai complicate decat a Romani lor. Men-talitatea acestor din urrna era, dup.'i cum amspus-o Inca, saracita, despuiata de cea mai bungparte a ei. Sufletul romanesc era gol, secat sisaracit ca un burete stors si uscat. Fate cusufletul romanesc, in acest chip saracit si go-lit de continut, mentalitatea slavo-bulgara se in-fatisa ca o atmosfera incarcata cu umezeala. Su-fletul romanesc era cu totul lacom de un coprinscare-i lipsea, si pe care trebuia is on deuncle va putea. El se imbibe cu umezeala si li-chidul sufletesc slavo-bulgar liang la sa.turatie. Po-porul roman, in mijlocul populatiilor slave orga-nizate de Bulgari, se conduse in chip firesc, in-tocmai ca un burete stors si uscat, pe care-1scufunzi intr'un vas cu ape sau 11 pastrezi intr'oatmosfera plina cu vapori.

Negresit, forma slavo-bulgara a primei organi-zari politice si sociale a vietii romanesc a trebuitsa aiba un rasunet adanc si puternic in sufletulromanesc. Noi n'am luat dela Bulgari numai mo-duri de activitate, instrumente de munca si tiparede actiune, din vie4a de toate zilele, ci si formaorganizarii acestei activitati. Rasunetul cerebral al

www.dacoromanica.ro

228

acestei organizari a alcatuit o clips, in mod firesc,temelia vietii noastre morale si mentale. Addo-gaud accst isvor sufletesc, isvor indirect, la celdirect al imprumutului de notiuni si sentimenteslave, putem sa zicem, cu d-1 Xenopol, ca «pecat de slabe si ncinsemnate fury inrauririle la'satcde celelalte neamuri, pe atat de putcrnica fu acea arasei slavone, care fu puss in lucrare pe calea atin-gerii etnice, apoi pe acea a religiunii si a culturii,care tine mai mult de 700 de ani, un timp urias>

Istoria, aceasta magistra vitae a neamurilor,re-luand portretul sufletului romanesc, implini astfelstersaturile pe care tot ea le facuse. Ea procurdacestui portret o vieata, o vioiciune si un aer inoit,intru catva modificat, felurit de cel de mai inainte.

In_fizeenta 2111v/ream-Z. Fara indoiala ca intr'omasura neasemanat mai mica, Ungurii au exer-citat totus si ei o inraurire efectiva asupra carac-terului romanesc. Este firesc ca aceasta inrau-rire sa se fi exersat mai mult asupra Romanilorce locucsc prin tdrile care le sunt si azi supuse.Daca avem in vedere ca in inraurirca maghiaratrebue si este legitim sa socotim si pe cca kumana,avara, peccnega, etc., aceasta inraurire castiga ininsemnatate.

Precumpanirea ungard asupra tuturor tarilor ro-mane tine si ea aproape cloud' veacuri. Ea incepita fi efectiva de prin veacul XII si tinit pang cdtresfarsitul veacului XIV si mai tarziu. 0 dominatie,chiar atunci cand ea se reduce la o simply suze-ranitate, nu poate sa nu lase oarecare rasunet insufletul poporului vasal. Aceasta influents este Inca

.

www.dacoromanica.ro

____ 909 ____

gencrala la Romani, din cauza ca Romanii din tarilesubjugate continua si-acum sa sufere aceasta in-raurire, iar dislocarea for si scoborarea lor nein-trcrupta de veacuri spre campiile Munteniei si aleMoldovci aduc si aci urmele acestei inrauriri, maiales intrucat priveste limba. «Schimbari numeroaseau avut loc intre populatia romana din Transil-vania si cea din vechile principate ale Moldoveisi Valahiei. In acest chip, elementele unguresti in-troduse in limba romana din Transilvania fura adusesi Romani lor din regat, unde ele formeaza o parteintegranta a limbii populare 1).

Daca, potrivit principiului ce nc-am statornicitdela inceput, in aceasta privinta, facem din impru-muturile lexice si morfologice masura imprumutu-rilor sufietesti intre popoarc, este invederat ca in-raurirea Ungurilor asupra noastra nu este de pierdutdin vedere. Asa, in privinta morfologiei, avem luateprobabil dela Unguri sufixele as si zrs, cu cari setermina un bun numar de cuvinte romanesti. Totdela Unguri pare a fi imprumutat si sufixul is delaungurescul es. Sigur este ca be datoram sufixelefoarte adesea Intrebuintate sag si sug, ca in cu-vintele ramasag, furtisag, etc., betesug, mestesug,viclesug. Tot Ungurilor le datorim sufixul rihrire.

In privinta imprumuturilor, lexice limba ungara,zice d-1 Densusianu, a procurat dictionarului ro-man un contingent destul de mare de cuvinte side un caracter cu totul popular... Astfel sunt:alcdhtire, alddmas, (dean, alloire, atrocl,ba-nuire, bardd, be/pig, beleag, brizzlzriz c, bir, bi-

1) Dens., op. cit., pag. 371.

banal,

www.dacoromanica.ro

230

ruire, bizuire, chelluire, chezarc, chibzuire, chin,dobd, fdgdaiuire, fea'eles, fel, jerestrdu, gazdd, g-ia-/du, gaud, gingas, ;hag!, haifd..., etc.

Daca examinam natura notiunilor ce inseamndaceste cuvinte imprumutate, ele ne dau si felulde inrAurire ce au trebuit sa exercite Ungurii asu-pra noastra. Avem mai intaiu un intreg sir si celmai nume ros de cuvinte, cari exprima notiuni deordin curat social, cum spre atroci, bcinuire,bdnal, bir, biruire, bizzare, cheliuire, chibzuire,dobd, fdgdduire, gaza'd, /wild, hdldduire, hoiar,ingthluire, lacdt,me,ster, maluire,rdvas, srzlas, siluire, tdgciciuire, lama-du/re, vamd,z)iclean, vileag. Prea putine cuvinte cu privire laagricultura, la gradinarit si la gospodaria casei,cum spre aleoi, bardd, belsug, fedeles, ie-resirdu, gialdu, ham, hira'du, ildu, ima,s-.

Mai avem Inca cloud cuvinte luate dela unguricari sunt dintre cele mai frumoase, expresive siesentiale in vieata sufleteascd a Romanilor, aces-tea sunt g(ina' si adjectivul gingars.

Reese din acest examen al imprumutului de cu-vinte dela Unguri, ca inraurirea ce ele oglindesctrebue sa fi fost cu deosebire socials si politica,si in mai mica masura economics. Acest rezultatse potriveste de altfel foarte bine cu cea ce secunoaste din istorie. Ungurii, din cauza situatieifor geografice, au fost din toti timpii in atingerecu occidentul civilizat. Multe lucruri sociale si cul-turale trebue sa ne fi venit noun din Occidentulluminat prin mijlocirea lor. Caracteristic in aceastaprivinta sunt cuvintele: me,der, me,sle,sug, cisme,

pilda:

neam,oras, pada ,

pilda:

www.dacoromanica.ro

231

cismari, lunari, s. a., cari dovedesc ca felul de ac-tivitate pe care '1 insemneaza a trebuit ss fie luatdela Unguri.

Astfel, daca Slavii ne-au inranrit sub raportulagriculturii, Ungurii ne-au imbogaitit vieata eco-nomics cu, de sigur, cele mai multe din mese-riile si meteugurile cunoscute in trecutul nostru.Intre not si civilizatie, Ungurii au fost ca un felde zid poros. Buretele stors, secat cu totul ce erasufletul romanesc, a absorbit de sigur, prin poriiacestui zid, hrana mentala din occidentul bogat siluminat. Urmele acestei absorbiri au ra.mas in graiulnostru. Dar odata cu ele si cu continutul for ne-greit ca ceva din caracterul si din mintalitatea un-gureasca tot trebue sa fi trecut si in sufletul nostru.

Cu deosebire la Romanii din Ungaria, urmelepsichologice ale imprumuturilor luate dela maghiarisunt si mai u§or de vdzut. 0 oarecare violenta desentimente si o energie particulard aseamand siapropie pe acetia de maghiari. Este ceva pandchiar in fizionomia for care amintete psichologiaUngurilor.

Sigur este insa ca aceasta inraurire a fost re-lativ slabs. Aluviunea morals si mentala ce auadus in sufletul nostru apele ungureti nu esteadanca ci destul de subtire. Pe profilul nostrumoral abia daca. Istoria a tras, ici colea, o nuantasau o idee de trasatura de caracter maghiard.

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

SPIRITUL ROMAN SI INTEMEIEREA PRINCIPA-TELOR ROMANE

Intemeierca principatelor romane, In deosebi acelui muntean, este foarte putin cunoscuta. Dacainfiintarea statului moldovean este relativ lamuritcunoscuta, asupra Intemeierei Tarci Romanestin'avem de cat legende populare si presupunerisavante, uncle mai putin verosimile ca altele. Dinipotezele savante, cea mai vrednica de incredereeste cea sustinuta de d-1 Onciul si admisa in partede d-1 Torga. Dupa d-I Onciul, precum este stiut,Lython sau Lytuon, voivod al Olteniei, pe la anul1272, impreuna cu fratii sai a ocupat «o partedin Cara de peste munti ce apartinea la regatulUngariei, nu voia sa plateasca tributul cuvenitregelui pentru acea partey>. D-1 Onciul este deparere ca «partea acea ocupata de Lytuon, pentrucare refuza a plan tribut Ungurilor, era dupatoate indiciile in partea de rasarit de Olt, unclela 1247 gasim voivodatul lui Seneslau. Ocupandaceasta parte Lytuon, pana atunci numai voivod

si

www.dacoromanica.ro

233

al Olteniei, uneste ambele voivodate intr'un singurstat. Astfel Basarabii din Oltenia, inchee d-1 Onciul,devin intemeietorii principatului a toata Tara Ro-mancascd:* 1).

D-1 Xcnopol a luat asuprd-si sa sustina spuselclegendci si traditiei populare, precum F.,3i ale cro-nicei anonime, dupd care statul Tarii Romanestiar fi lost intemeiat de Radu Negru, scoboratordin Transilvania, pe apa Dambovitei, de unclefuged din cauza persecutiilor religioasc ce ince-peau a goni, exact in aceasta vreme, pe Romaniidin aceste parti.

Este drept ca aceasta epoca este foarte 1ntu-necoasa si putin sigura. Mdrturiile contradictoriiale traditiei si ale cronicilor nu sunt de loc denatura de a face lumina in aceasta chestiunc.Este foarte posibil ca cu intemeierea Tarii Ro-mancti, prin reunirea celor cloud voivodate depc ambele maluri ale Oltului, sa fi coincidat sio emigrare de Romani din Transilvania si asezarealor in locurile amintitc dc cronica.

Cum rarnAne insa cu versiunea accleiasi cro-nice, dupd care Basarabii, aceeasi intemeietoriscoborati din Ardeal, veneau de poste Duna're`si se asezau la Severin si apoi la Craiova ?

D. Onciul, cu cunoscutu-i spirit luminos sitrunzator, gaseste o interpretare foarte nimerita, sidupa impresia noastra foarte adevdrata a acesteiversiuni. Ea ar infatisa o a doua descdlecare deelement latin venit de peste Dundre in cam-piile Munteniei, care ar fi avut loc qin perioada

1) Orig. Princip. rom., pag. 50-51

-

pa-

www.dacoromanica.ro

231

de liniste ce urmeaza in partile romanesti dinnordul Dunarii, cu doua secole dupa asczareaBulgarilor, 'Ana la venirea Ungurilor (679-893)care a favorizat foarte mult emigrarea dinspre mia-zazi pusa in miscare prin ocuparea slavaD 1). Insensul acestei emigrari vorbeste faptul ca elemen-tul roman deveni atat de prosper si puternic lanordul Dunarii, tara cea mai bantuita de urgiabarbarilor, si imputinarea si slabirea lui la sudulDunarii, unde n'au mai ramas decat triburile rani-fiate ale Macedo-romanilor.

Basarabi, zice Onciul, nu pot fi con-siderati ca o singura familie, ci numai ca clasa'.conducatoare. Abia mult mai in urma, din aceastaclasa conducatoare s'a ridicat dinastia Basarabilor).Micul stat oltean, dc unde porni intemeierea TariiRomanesti, a urmat probabil dupa intemeiereaimperiului bulgar la miazazi de Duna're, si inoarecare dependenta de acesta. Ivirea lui a fostdeterminate de emigrarea elementelor dela sud lanordul Dunarii, cmigrarc care a intarit elementulRomanesc aflator aci, si a putut pune cele din-taiu baze ale unei organizatiuni de oarecare sta-bilitate.

Orcare ar fi ipotezele si traditia intemeierii tariiromanesti, fapt este CA aceasta alcatuire politicaa esit din reunirea celor doua voivodate, unul atSeverinului, in Oltenia, si celalt aflator in partearasariteana a Munteniei. Aceasta reunire a deve-nit definitive sub Basaraba Void, pe la 1330,in urma faimoasei infrangeri ce suferi de la dan-

1) Originile Princip. Rom. p. 13.

(Vechii d-I

www.dacoromanica.ro

235

sul craiul Carol Robert al Ungariei. «De aci in-nainte, zice d-1 Onciul, sirul si faptele DomnilorTarii Romanesti sunt mai bine cunoscute din docu-mente si cronici, statul este consolidat».

Toata lumea este de acord ca intemeierea prin-cipatului Moldovei este mai esact si mai pozitiv cu-noscuta. Letopisetul dela Bistrita si cel dela Putnane spun cd: «In anul 6867 (=--- 1359) cu voia JuiDumnezeu s'au inceput tara Moldovei, cel dintaiudomn Dragon Voevod a venit din tara Ungureasca,dela Maramures, vanand un zimbru, si au domnitdoi ani». lata cum desluseste d-1 Onciul si aceastamare chestiune a Intemeierii principatului Moldovei:«Dupe traditia astfel verificatn a cronicilor noastredespre intemeierea principatului Moldovei si dupamarturiile contimporane, ajungem la urmatorul re-zultat asupra ehestiunii: cu ocaziunea expeditiuniiin contra Ta.'tarilor din Moldova, facuta pe la anul1343, Romanii maramureseni care, dupa cumspune traditia, au luat parte la aceasta expedi-thine, luptand in randurile dintaiu, au ocupat,sub conducatorul for Dragon, tara Moldovei, cu-cerita dela Tatari. Aceasta tara. a Moldovei seintindea la inceput mai ales pe apa Moldovei,dela care a primit numele. Succesiv, descaleca.-torii ei s'au intins mai departe, si in curand taraMoldovei devenI un voivodat mai insemnat deckcel de MaramuresD.

«Dragos ocupand tara ca cnez de Maramures,ea era considerate, din inceput, ca apartinand dedrept la voivodatul maramuresean si de ase-meni supusa coroanei unguresti. In urma, voivodul

www.dacoromanica.ro

236

Romani lor din Maramures, Bogdan, vazancl crcs-tcrea si importanta tarei Moldovci, o lua el inposesiune, reclarnand-o oarecum ca parte a voi-vodatului sau. De aci urmard lupte cu urmasii luiDragon, scosi din mostenirea lor, si cu regeleUngarici, care considers ocupatiunea din proprieautoritate a lui Bogdan ca rcbeliunc».

Mai adescori Ludovic trimetea ostile sale incontra lui Bogdan, in Moldova, pcntru restaurareaautoritatii coroanci unguresti; pe partea regeluilupta si urmasii lui Dragon, intre cari cei maiinsemnati era Bale, fiul lui Sas, si Dragon eeltanar, nepotul de fiu al lui Dragon cel BariDin toate aceste lupte, Bogdan icse invingator, siurmasii lui Dragon se vad ncvoiti a parasi Moldova,asezAnclu-se in Maramures, uncle regele le con fcri lorposesiunile lui Bogdan cu demnitatea de voivodal Romani lor din Maramure. Bogdan invingatorintemeiaza un stat independent, cuprinzand, dacanu toata Moldova de apoi, atunci cel putin ceamai mare parte din ea» 1).

Ncgresit ca Romanii din Maramures, la cuce-rirea Moldovei, gasira aci populatii romaine si slave,asczate Inca de multi vreme, si cari incercaserdin deosebite randuri de a se constitui si organizain vieata de stat. Aceste incercari au fost insamereu zada'rnicite de navalirile tataresti. Ca astfelde incercari de inchegare politica se cunosc aceaa rusului Ivanco Rotislavovici, si apoi cnezateleBolochovenilor de langa. hotarele Galitiei, si carise zice ca erau emigrati tot din Ungaria. Aceste

1) Op. cit., p. 102-103.

www.dacoromanica.ro

937

incercari se facura Inca de pe cand campia mun-teana si moldoveand erau stapanite, in urma Pe-cenegilor, de catre kumani.

Voivodatul lui Ivanco are o insemnatate deo-sebita, caci el este dovada vorbitoare dcspre emi-grari de elemente slave noi, din partite rusesti,can intariau si mai mult populatia de originaslava a Molclovei. Populatia slava, deli mai nu-meroasa aici, fu insa si aici, ca si in Muntenia,romanizata prin imputernicirea elementelor roma-nesti cu noi aluviuni etnice romane, scobordte dinMaramures spre campiile Moldovei.

Faptul dominant, de cea mai mare insemnatate, ce-se clesprinde usor din aceasta lumina crepusculardin care sta. inca intemeierea principatelor romane,este ca aceasta Intemeiere a fost o lupta de liberarede sub suprematia maghiara. Mai intaiu Munteniasub Lytuon si Basarab voila, mai apoi Moldova,sub Dragon voda, reusira sa se libereze de sub do-minatia ungureasca. Din valmasagul istorici turbu-rate timp de o mie de ani de urgia barbara, nea-mul romanesc se alese in sfarsit din toata confuziaevului mediu, si se ridica pe campia dintre Car-pati si Dunare, in care-si facii patul desvoltarii saleviitoare. Neamul romanesc si tarile pe cari el lelocueste turn, dintre toate neamurile si tarile dinEuropa, cele mai bantuite de cele mai multe po-poare si rase. Romanii primira in sanul for atateaneamuri si limbi straine, neamul romanesc estede o compozitie atat de felurita, de heterogena,Ca Cara si neamul nostru anticipara, cu o mie deani in Europa, un proces etnic si istoric care se

www.dacoromanica.ro

238

intampla in zilele noastre in America. Romaniafu in Europa din evul mediu o America redusain proportii mici. Nu este- popor in lume, afarddoar de acela al Statelor-Unite, care sd fie alca-tuit dintr'o tesdtura etnica atat de pestrita, atatde heteroclitd.

Vitalitatea si energia extraordinara, cari au statinchise in sufletul neamului nostru, daca n'au exitla iveald in o organizare politica cotropitoare, incuceriri si dominatie, s'au tradat totusi in inda-ratnicia crancend cu care au perseverat si au asi-milat romanizand toate neamurile in mijlocul ca-rora au trait. Acesti Daco-Romani au doveditde-ajuns, ca sunt din aluatul Romei antice, cacisinguri Romanii au mai putut asimila, in asa gradsi in conditii altfel favorabile de cat al Romani-lor, toate neamurile si toate limbile cu cari cu-ceririle for ii pusesera in atingere.

Taranul roman, zice Regnalt, dispune de o asamare putere de asimilare, ca el absoarbe toate ele-mentele straine pentru a le modifica. Ai zice ca unfel de magnetism social, supune vointii sale toate ele-mentele care-I inconjoara I)».

De aceasta energie si de aceasta vitalitate de-tera Romanii proba in Muntenia, intre anii 1300-1460, si in Moldova intre anii 1350-1550. Inacest rdstimp principatele romane se intemeiard,se consolidard si se otelird in botezul de singe,in focul luptelor cu Ungurii, cu Polonii si cuTurcii. An cu an temelia neamului romanesc seconsolida prin lupte noui, si isbanzi inoite si re-

1) Ilistoire pol. et. soc. de Princip. danub., p. 278.

www.dacoromanica.ro

239

petite. Chiar infrangerile avura darul de a intaritemeliile acestui neam. Noi nu facem aici Istorie,dar trebuesc amintitede altfel eine nu cunoasteacel sir de rasboae in mare parte isbanditoarepe care-I incepu Basarab voda, it continua Mirceacel Batran, Stefan cel Mare si Joan Corvin si-Iispravi Mihai-Viteazu si Joan Voda cel cumplit.

In timpul ce Romanii desfasurara aceasta vieataistorica plina de eroism, statul for se organiza, secomplecta si se defini. Para lel cu aceasta." orga-nizare si completare politico-sociala, se defini sise completa Si fiinta for etnica, independents sisufletul for primitiv. Cristalizarea, Inca sub formaprimitiva a statelor si a societatii romanesti, pro-duse rasunet puternic in vieata for sufleteasca.Spiritul roman se fauri paralel cu societatea sistatul roman. Simplitatea si complexiunea acestuispirit oglindeste fidel simplitatea sau complexi-unea primitiva a organizarii politice si sociale aneamului nostru.

Inteadevar in acest rastimp, destul de scurt dealtminteri, neamul romanesc, atat cat se putuselibera, se putu reculege si lua cunostinta de sinesi de tariile morale, cu care scapa din vijelialungs prin care trecuse. Constiinta romaneasca,lamuri intr'o clipa asupra sa insasi. Momentul Liscurt, caci vieata socials si politica proprie, nea-tarnata, isbanditoare fu ea insasi de scurta durata.

Sa cautam a schita aici liniile caracteristicemintii romanesti, inainte de a fi turburate dinnou de conditiile sociale, pe cari desfasurarea is-torica ulterioara be turbura si le strica cu totul.

se

www.dacoromanica.ro

210

Dar mai intaiu sa schitam conditiile sociale interne,pe care lc dcslantui desvoltarea istorica din tim-pul faurirei si consoliclarci statelor romane. Cumstarile sufictesti n'au putut fi de cat rasunetulcerebral at activitatii Romanilor din accic timpurisi al conditiilor for sociale si politice, sa ne dammai intaiu seama ce era activitate sociala si po-litica a Romani lor de atunci si in ce consta vieatafor sociala si economica.

Stim deja ca voivodatul si boicrii sunt institutiisociale de origina bulgara, pe cari lc cunosteauRomanii inainte de intemeierea principatelor. andinsa vieata de stat se intemeie la Romani, acesteinstitutii se desvoltara si ele. La boicrii propriuzisi sc adaogara dregatorii statului, al caror nu-mar crcscu cu desvoltarea fiintei statului. Siaceste dregatorii fury imprumutate tot dela Slavo-bulgari. 13amil, Logofatul, Vornicul, Postelnieul,Vistiernicul, Paharnicul, Stolnicul, Clucerul, Jitnice-rul, Comis, Parcalabul, Hatmanul, Scrdarul, Me-delniecrul, apoi Satraritl, Armasul, Spatarul, For-tarul etc., erau dregatorii cari s'au creat necontenitcu timpul. Numarul lor, des', probabil mult maimic la inceput, dovedeste totusi ca vieata destat incepuse sa se complice si sa se centralizezesi prin urmare ca si activitatca sociala si politicaa card, pe care aceste dregatorii o carmuiau,incepuse sä fie complexa si unitara. Aceste dem-nitati existau inainte de 1400, dupa cum reese'impede din mai multe documente ramase delaMircca cel mare, si chiar inainte de Mircea, delaDan Voevod 1387-1385 etc. In Moldova ele

--

www.dacoromanica.ro

211

aparura ceva mai tarziu si au fost negresit im-prumutate din Muntenia.

ExisGa chiar oarecari reguli si oarecari disci-pline in castig,area si indeplinirea acestor drega-torii. Astfel, Cantemir ne spune ca : «in vechime,la Moldoveni, era obiceiul consfintit ca o lege, prinlunga sa intrebuintare, prin care se opriau tinerii,chiar cci ce erau nascuti in cele mai stralucitefamilii, a imbraca vreo dregatorie, pana mai intainu dovedisera credinta for in functiuni mai mici sifusesera supusi unei practice si experience indelun-gate. Din aceasta cauza, boierii, indata ce copiile esiau din anii copilariei, ii dadeau in slujbe pela boierii cei mari; dar nu li se putea pune altainsarcinare dccat a sluji la masa si a sta sa.zeasca anticamerile boicrilor. Dupa ce slujeau treiani de se deprindeau bine cu datinele de curse, siiii insusiau si o purtare placuta, boierul ii ducea laDoran si-1 ruga ca sa fie primici intre oamenii di-vanului celui mare; iar dupa un an ii schimbh insala cea mica de audienta, apei de aci ii stramutain spatarie sau in camera de arme». Se vede decica fii de boieri, intr'un chip cu totul simplu, pa-

dobandeau rangurile de slujba, urmandtrcptat scara ierarhici.

Pc do alta parte, chipul cum se creiau atuncioameni nobili era absolut simplu, patriarhal. Unact vitejesc pe campul de lupta, o fapta distinsape calea ar melor da dreptul celui cc o facea sa"fie ridicat la rangul de boier. 0 mosie se alaturatotdeauna ca dar ca sa serve de sprijin demnitateicastigate, fiindca Domnului apartineau toate pa-

16

pa-

trialhal,

www.dacoromanica.ro

212

manturile neocupate si el le distribuia manastirilorsi boicrilor 1).

Acccasi simplitate se gaseste in vieata econo-mica, fiscala a statului reprczentat prin Domn.Domnul avea singur dreptul de a pune o mica darenumita bir < Lui ii apartinea zecimea, dijma, in deobste din toate produsele tarii; tot lui ii apartineasi vama din oi, porci, albine, al carer nume aparenumai in traducerea bulgareasca a hrisoavelor slave.Din bucate, se platea de asemenea o dare, care,dupa masura obisnuita a cerealelor, se numcacibla. Ca si in Transilvania tributul vinului, totass si in Tara Voivozilor transcarpatini se platea...vinaritu» 2). <<Caracterizarea birului, zice d-1 Xe-nopol, era de a fi impus asupra persoanci, adicadare pe cap, capitatie, nu asupra averei, si a firafitit prin cisla, adica impus pc o comunitate sa-teased si apoi subimpartit de ea intre membrii

«Se mai lua pentru Domn, ca Bari, dela taraniun fel de dijma sau taxa pentru prepor din do-bitoacele vanate sau gasite, si satenii trebuiau saadaposteasca si sa ingrijeasca de transportul sluj-basilor domnesti, precum si al vinului si al altorvenituri>, <c La anume soroc, trebuia sa." se aducala curte (resedinta Domnului) dijma cuvenita delaintinsele vii din Harlau si Cotnari, precum si dinceara care se aduna prin colinele verzi si info-rite de pc la U.rgul-Frumos». Domnul mai aveafunctionari deosebiti pentru a ingriji de Incasarea

1) N. Iorga, op. cit. pag. 293.2) Id. p. 255.

www.dacoromanica.ro

2-13

veniturilor, si amenzelor, pedepselor in bani, gloabe,si a exccuta diferitele pedepse mai mari contravietii sau libertatii celor vinovati. Acesti functio-nari se numeau globnici sau desugubinari. Domnuladuna dari si dela boieri si toate erau cum sezicc, ddri in nalurd. Insa eel mai mare izvor devcnituri era pentru voivod tot banii luati ca vama,si mai ales taxele dela negustori straini. «Astfelcurgcau in vistieria domneasca multe ruble si grofiruscsti din Galitia, z/oti francezi sau tatari, ceamai raspandita moneda in vechime, precum siu Iii ungurcsti si dinarii din Transilvania, sau(2'-trii din tarile apusane, pe cari negustorii venitidin Rusia, din Grecia, Ungaria si chiar din Olteniaii lase in tara. ')».

Interesant este modul cum se alcatuiau satele,si cum se stapaneau mosiile. Totul se Ricca inmod firesc in chipul cel mai simplu. «Un sat apar-tinea mai intai unci singure familii; to locuitorii,fara exceptie, erau rude de singe, scoborAtori dinacclas mos sau stramos, care isi fixase si margi-nele satului... Acest mod de a intemeiL un satera mai vechiu de sigur decAt intemeirea princi-patelor». Dela numele persoanei care infiintasesatul sau al localitatii in care se infiintase, se canumele satului prin adaogarea sufixului cni saucsli. Asa, de pilda, daca satul era intemeiat im-prejurul unui zavoi, i se da numele de Zavoieni;&ca mosul sau stramosul care infiintase satul se

1) lorgii, op. cit. p. 294.

www.dacoromanica.ro

211

numea. Cretu, Stan or Saracin, satul infiintat sechema Crep;zi, S./due -*, Scirticine,cli.

In Moldova, ca si in Muntenia, paanantul venitdela parinti sau stramosi se chema mosie. Dcaceea, posesorii pa.ma.ntului liber se numeau mos-neni, adica scoboritori din aceiasi mosi sau stra-mosi si posesori ai aceleias parti de pamant. TaraRomaneasca intreaga nu era inteleasa de caresatcnii mosneni dedit ca o mosie, lasata din pa-rinti si stramosi, pentru pastrarea cdreia, ca sipentru propriului for petec de mosie, isi varsausangele si isi sacrificau vieata pe campul de lupta.«La stapanirea mosiei veniau toti membrii fami-liei... si nu era nici o cleosebire intro frati si su-rori». «Asupra padurei, riurilor si livezilor, precumsi asupra locurilor goale... to locuitorii satuluiaveau un drept egal, si numai in chip tcoretic seputea intclege partea fiecaruia.>, caci proprietateaera in comun si partea ficcariiia nu era deosebitaprin nici un fel de semn, decal ea era hotaratapoate numai la vanzare.

Aceste parti ale fiecaruia erau hotarate si deo-sebitc numai in zmdra satului; proprietatea inclivi-duala era ingaduita aci, niciodata insA in silislc sila mai-gine. Mosia si stapAnirea ei era un mijlocde a solidariza si infrati pe sateni, chiar atuncicand ei nu erau din acelas singe, ci veniti strainide aiurea. Existau cea ce se chema frail de mosie.De aci decurge chipul foarte logic si fircsc in carese putea dobandi proprietatea prin cumparare.La orce vanzare trebuia sa se prezinte mai intaltivecinii, cari craw socotiti ca rude; ei aveau dreptul

www.dacoromanica.ro

215

sa cumpere; iar, cand in lipsa for cumpara unstrain, acesta trebuia ado /tat de catre ceilalti co-proprietari, si numai atunci putea avea carte delaDomn care-i intaria proprietatca. Numai singuracasatoria putca incetateni si improprietari pe unstrain.

/\ceasta mffienire cgala era numai pentru mosie,caci, intru cat privete averea miscatoarc, turmele,caii, instrumentele, hainele, mostenirea era neegala.'fatal sau mama putea insa lasa unui fiu sau fiice,care-i ingrijise mai mult, campul sau, prin viu graiusail prin diata scrisa.

< Ascmanarea dintre aceasta viata si proprietatecomunala si ,:adri(;)a sau mind Slavilor, dacaexista, este cu totul aparenta, superficiala». Deo-scbiri temeinice se gasesc intre accste clotta insti-tutii la Slavi si la Romani. Una are mai mult uncaracter politic, cealalta decurge din dreptul delastramosi de a stapani vccinic ').

La intemeicrea principatclor, voivozii Muntcnieisi Moldovci gasira tara, in cea mai mare parte aintinderci ci, ocupata de taranii liberi. Proba, ziced-1 Iorga, despre accasta, este ]ibertatea pastratapana foarte tarziti de care taranii din Campu-Lung, in vecinatate de Baia, prima capitala aTarei» 2).

«Voivozii de Argos gasira, in campia cuceritatreptat in nord, sate cu o populatie agricola, cu

tarini, si in asa mare numar, ca ei nu

1) lorga, p.2) Id., p. 293.

sikie si

www.dacoromanica.ro

246mai puteau darui nici o tarn, totul era ocupat sistapanit.

Aceste populatii libere in tara, libera. Inca, traiauIn bung parte din cresterea turmelor de vite, insaacum mare parte se dedase la munca campului.

Cei mai multi sateni insa. se indeletniceau si cupastoria si cu agricultura. Cantecile for suet plinede amintiri si de sentiments care-i lcaga cu muntii,pc cari isi Oscura oile, cu boii Pe care i-au in-jugat din toti timpii la plugul cel datitor de hrana,cu call cari i-au purtat pe spatele for si cu carisburau in coastele vrajmasilor navalitori, cu cainiicari le-au pazit casa si turmele de talhari si dus-manii salbatici.

Satcnii isi construesc singuri cascle, nu au ne-voe de maistori pentru asa lucru: «Cativa pariinfipti in pamant, intre dansii o pAnza de craciimpleterite, si poste toate acestea, cea ce este maitemeinic in aceasta cascioara de tarn, vine o pa-tura groasa de pamant si huma. Coperisul estefacut din coccni, ramuri, stuf si iaras pamant arun-cat pe deasupra. Pana foarte tArziu, deschizaturafcrestrci era astupata cu ha.rtie» I). Cum insa hartiaera, ea insasi, destul de rara, pe acele vremuri, inloc de geamuri, puneau in feresti oarecare materiemai mult sau mai putin transparenta, de prove-nienta animala, basica de bou. Hartia a inceputnumai de curand a fi intrebuintati in loc de gea-muri, in deoscbi de cand s'a inceput a desvoltasi la not cultura, prcsa, jurnalele. Acestca candajung la sate au in special destinatia de a fi lipite

1) lurga, rag. 210.

www.dacoromanica.ro

217

in feresti. Asa Inca, cu (kept cuvant, se poate ziceazi Ca jurnalcle raspandite la tara introduc luminapang in cele mai intunecoase bordee.

Rauri fara nume, mici parae ca'rora numele nule-ar fi servit la nimic, atrageau totdeauna lute-meierea satelor pe malurile for modeste, cari leserveau accstora de ulita. Case le satenilor au fostdin toti timpii inconjurate cu o curte larga de uluca,cu o mica grading dc flori si dc legumi si cu olivada de pomi. De obicciu, pruni, circsi, mici.Din pruni totdeauna Romanii isi vor fi fabricattraditionala tuica. In casa uneltele si mobila au fostdc sigur foarte sarace. 0 usa, pc cari un maistorlemnar in colaboratie cu un fierar au facut-o in-tr'un conac. 0 caldare spre a fierbe apa si o ca-pesterc in care framanta malaiul de mei;o masarotunda pe picioarc scurte si niste scaune tot mici,facute dintr'o bucata de lcmn asezata pe patrutarusi, pc cari sedeau si se strangeau in jurulmcsci la piyin:: si la o icoana vapsita, im-bracata sau suflata; in sfarsit, o lavita asternuta,o lacra vapsita sau scrijiata cu floricele, aceastaera toata mobila sumara si traditionala.

Dc altfcl casa era indispensabila numai iarna,In timpul verii, satcnii de atunci, ca si cei de

acum, se adapostcau ziva la umbra nucului, noap-tea dormeau in prispa sau sub patul, sub cerul liber,alaturi cu cainii, cu gainile, cu vitele cari rumegaalaturi. «La muzica prietenoasa a greicrilor cariapartin locuitorilor dupa cuptor, dorm ei somnulfor adanc si bine-meritat,>.

Vieata cconomics comerciala a Romanilor, in

cina;

www.dacoromanica.ro

215aceste timpuri, nu s'a putut desfasura cleat informa cea mai simpla. Cuvintele de ncgo( si ye-gzestor, a z'inde si a cumtdra, de origina latina,stint dcci vechi ca si neamul nostril. and schim-bin nu se facea intre sateni in natura, ci prin mij-locirca banilor, recurgeau la renumiteleiarmaroace sau //ad. Sub forma for cea mai

cand purtau denumirea node! dcla slavulNeriaca = Sambata, cle se faccau numai la sar-batorile cele mai mari ale anului.

fin aceste ocazii se j116, se beg si adeseaorise legal' casatorii intre cei de fataD. Duminecade balci sau iarmaroc a fost imprumutata maitarziu dcla Saxonii din Ungaria.

Daca privim acum vicata social! a Romanilor,sub aspectul ei juridic, acelas caractcr se tradeazasi in aceasta manifestare a vietii romanesti: simpli-tatea. «Principii Moldovci si Muntenici, zice d-1Iorga, nu cunosteau numai \recline hotarc, dincolode cari neamul si inaintasii for nu mai posedaunici un drept de proprictate, ci si o veche tra-ditiune in domeniul vietii sociale, nzc obicciu al

o lege a tarii, dupa care, la curteaprincipelui ca si in col mai mic colt al principa-tului, in galcevile marl sau mici, precum si la fa-cerea contractelor, totul era julecat si pus lacale»1). Despre acest obicciu al pdpuintului, desprclegea tarii se vorbeste in documentele cele maivechi, in cari se pomeneste despre neamul roma-nese: rites Ulachiae, ius valachie, in statornicireahotarelor. «Dreptul roman este privitor la proprie-

1) lorga. ibid., pag. 235.

simpla,

pima/mild,

/rim ri,

www.dacoromanica.ro

219

tatea de parnant si la tot ce se leaga cu ea.Accasta arata insa cat este de intim legate istoriaacestui popor cu agricultura, cu proprietatea so-lului». In materie de procedure, Romanii cunostcausi cunosc o multime de obiceiuri, cari constitucsctot atatea conditii si formule ce intaresc diferitelefor acte. Spre pilda, contractul vanzarei se luta-reste prin a/cid/Has si strangerea mainilor. Alda-masul se facet cu yin sau

<Pentru a impiedeca netinerea cuvantuliii sehotara o sumo pe care autorul unci astfcl de ne-intelegeri trcbuia s'o plateasca. Urari ingrozitoarese pronuntau odata cu faccrea actului contra ye-cinilor sau cari ar vol sa stapancascamai tarziu dreptul vanduu>.

De obicciu, judecatorii satenilor, accia cari daudreptatea color impricinati, erau oamcni batranisi intelepti, cari puneau o zi, de regula pc la zilemaxi. Pentru a fi judecati se platen o suma ccluicare da leg e. La ziva convenita, batranii se asezau111 scaun si se zicea despre ci ca tincau /cgc.Probe le se faceau cu carte scrisa, mai tarziu za-pis, pe care nu-1 puteau decat tuna(/' de-gctul. Juramantul de ascmenea fu ]a Romani, caprctutindeni, un mijloc de probe. Se probe prinjuramant nu un fapt oarecare, ci buna credintaa uneia din pantile cari jurau. De aci s'a nascutinstitutia juratorilor, care era si la Germani, si pecare Romanii au luat-o dela acestia prin mijlo-circa Slavilor.

Dupa cum se vede din terminologia juridica. aRomanu lui, vieata legala, idea de drept, orcat desimply si primitive se gasea ea la Romani, tre-

twice.

rudeniilor...

iscali

www.dacoromanica.ro

250

buia sa fie mostenita. dela Romani. Drepie, /uric-cad, pb?, judo /, jurare, turd/oil, balydnisunt termenii cei mai de temelie, in care se ex-prima vieata sociala a unui popor sub aspectulei juridic. Negresit ca, cu acesti termeni s'a pas-trat la Romani spiritul si temelia vietii juridicedela Romani. Au putut fi inrauriri, schimbdri siimprumutari facute si venite dela straini, dar te-melia dreptului nu putea fi decat de provenientdromand.

.'scum, dupa ce am schitat si rezumat vieatasociala, politica si economica a poporului roman,in timpul infiintarii sale neatarnate, sa vedem carefu vieata sa suflcteasca. In aceste conditii istoricesi sociale date, cum se infatisa mintca si carac-terul Romanilor din acele timpuri? Cu alte cuvinte,cum s'a acomodat temelia de spirit si caractcrromano-daca, la noile conditii sociale si politico ?

Orcare ar fi fost influentele streine, in deosebicea slava, aclevartil este ca temelia mintalitatiiromanesti a ramas totdcauna latina. «Pentru strei-nii cari nu vad decal cuvinte, fard ca sa-si dedsocotcala de extinderea si intrebuintarea lor, de-mentele slave par a fi precumpanitoare>>. Or alt-fel stau lucrurile. «Articol, Pronume, Adverb, Con-junctie, Prcpozitie, chiar si verbele fundamentale,adica tot ce imprumutd unei limbi fisionomia saproprie, sunt, in cea mai mare parte, de originalatina, greco-latina, sau traco-latina> 1).

Aceste cuvinte, orcat ar fi fost ele de sara-

1) lorga, op. cit., p. 11.0.

--

le; e,

www.dacoromanica.ro

-251cite si golite de inteles, tot a ramas si s'a stre-curat in tesatura for ceva din geniul mintalitatiiromane. Cel putin intelesul pe care aceste alveolegolite it capatara mai tarziu, din cauza inrauririislave, a trebuit sa fie modificat neaparat in sensulspiritului latin. Limba romana, derivatie directaa limbci latine, a fost ca un vas colorat care im-prumuta coloarea lui lichidului ce este pus in-nauntru. Inca intrebarea revine a se sti ce modi-ficari not primi, in conditiile sociale si politicerezumate aici, spiritul latin pe care-1 mostenisepoporul nostru ?

Intru cat se mai pastrara cateva din vechileapucaturi din vieata romana intemeiata in Dacia,spiritul si caractcrul latin se pastrara de asemcni,in aceeasi masura. Agricultura si micul comert,pastrate dupa cum o dovedeste terminologia co-respunzatoare; religia in bung parte, in dcosebiin partea ei temeinica, cat si aspectul juridic alvietii sociale, dupa cum o doveclesc iarasi termi-nologiile lor, se pastrara in cca mai mare parte afor asa cum de fusesera la Romani. Este firescatunci a socoti ca si reflexul cerebral al acestorstari si activitati sociale si economice trebue sase fi pastrat la Romani, aproape asa cum a fostla Romani. Aspectul sufletesc al acestor condi-tiuni sociale trebue sa fie la Romanii din acesttimp cam acelasi ca la Romanii antici.

Iata care era impresia ce faceau Romanii, pela 1530, cam in timpurile chiar dc care vorbimnoi: «Cat despre limba Romanilor s'ar pare, laprima vedere, ca este aproape aceeas cu a Ita-lienilor, dar ea este schimbata in asa grad ca

www.dacoromanica.ro

939

stint la urma urmei diferente dela una la alta'Inca cu greti s'ar putea intelege intro ei. Cums'o fi factit ca ei, Intrebuintand aproape aceeasilimbo, accleasi moravuri si forme de vieata auvenit sa se aseze in acele paragini. Azi Inca sevede ca ei nu se deosebcsc mult de Italieni, atatin chipul for de a fi cat si in instruments, armelesi cchipagiile lor...» I)

Foarte scmnificative, aceste impresii, luate la fatalocului, stint de col mai mare pret, pentru tezace sustinem aici.

Un lucru este sigur: ca neamul romanesc, con-tinuandu-se politiceste si desvoltandu-se, a avutneaparat inclinarea sa mai elimine din Inrattrireaprectimpanitoare slava si sa se desfasure pe liniilelui de temelie cari erau romane. 0 clovada deaccasta ar fi ca diva ce organizatia statului secomplecta, sub prima ei forma, cu dregatorii luatedcla Slavi, dregatorii cari erau neaparat trebuin-cioase si nu aveau de uncle lc Ina, desvoltarileulterioare, de sigur mai putin inscmnate, furyproprii, si, lucru caracteristic, terminologia ei fude caracter latin. Astfel, spdtar, arma,s, tortar,judel stint termeni de origina lativa, si ei dove-dcsc inclinarea spiritului roman de a reveni lamatca lui.

Trasaturile sufletesti corespunzatoare cu starilesi activitaple sociale ramase dela Romani, si canin tot cazul trebue sa fie asemanatoare cu ale Ro-manilor, se pot socoti a fi urmatoarele : o vointastrajnica neinfranta, si adesea neinfranata, insa tot-

1) Nicolas Chalcondyle. Paris 15S, p. 110.

www.dacoromanica.ro

253

deauna tenace si prudenta.Episcopul de Lundscrie despre Vistiernicul 1\Iatei, ca fiind «un barbatfoarte modest, foarte bun si mai ales prudent siatat de ager in trebi precum nici nu se afla altulin Ungaria». De asemeni, despre Stefan col Marespline o scrisoare venetiand ca el se arath «inmoarte precum fusese in vieath: teribil si prudent».D-I Xenopol caracterizeazh astfel pe cei doi maridomni ai tarilor romane, Stefan col Mare si VladTopes: «Stefan prevazdtor, dibaci si stiind sh se fo-loscasch de toate imprejurhrile, Tepes indrasnetpana la nebunie, curagios si sumet».

Un simt juridic foarte temeinic, statornicit si ne-stirbit se pastry in decursul vremei; o inteligenta or-donata, vioae, ingenioasa, caci conditiile victii socialedin urma, cum avem sa vedem indath., pe langa in-raurirea slavond puternica ce merge in acelas sons,au desvoltat imaginatia,acestea-s liniile sufletestilatine, care se pot reghsi si recunoaste Inca la Ro-manii din secolul XIV si XV.

Elementul vointei stirbit de sigur putin, din cauzarestristilor vremei de navalire ce nu era de loc denatura a-I pastry nestirbit, se imputernici in timpulcolor cloud veacuri de inaltare si eroism ale nea-mului. Spiritul juridic si inteligenta si mai ales boga-tia si rafinarea acestor insusiri au lost mult stirbitela Romani din cauza shraciei si stcrilithtei vieteifor sociale si istorice. Am vhzut ca ceeace carac-terizeaza, in deobste, vieata sociala si politich aRomanilor, chiar in timpul consolidarii principate-lor, a caror organizare se completh si se complichmereu, este simplitatea ei patriarhala, este saracia

www.dacoromanica.ro

251

de forme, este reducerea formelor la cateva for-mule de o simplitate extrema'. Spiritul juridic alRomani lor, in fond acelas ca la Romani, va fi cutotul simplu, primitiv. De asemeni, suflctul roma--nese, in fond acelas cu al Romanilor, va fi de osimplitate care-i va c1a tin caracter primitiv, unaer rudimentar, necioplit, brut. Vointa lor, sck)atdde frfinele spiritului rafinat, va fi par'ca si maiviguroasa, si mai a!es va fi mai impulsive si maiputin ordonata ca a Romani lor. Caracterul ro-man, ne domolit de o minte culturala si imbo-gatita va fi mai violent; perfidia lui va fi mai is-bitoarc; viclenia, in nemestesugirea ei, va fi maibrutala.

«Romanii, scrie Chalcondyle, pe la 1550, dupacum am vazut si mai sus, stint intr'adevar oamenivoinici si aprigi in rasboi, dar foarte grosolani >.In privinta vicleniei lor, acelas actor amintesteduplicitatea RomAnilor fata de Unguri, la Varna,cand, din aliati ai lor contra Turcilor, ii parascscsi Sc ofera lui Amurat ca ajutor, spre a distrugepe Unguri si a-si face mAny bung cu Turcii.

Tot astfel se povesteste ca revolta Romanilordin 13alcani se datoreste faptului ca fratii Petre siAsan se infatisara., in lagarul imparatului Iasac IIAnghel, asa de grosolan, si de necioplit, Inca Asanfu lovit peste obraz. Rasbunarea acestei loviri fupunctul de plecare al puternicii imparatii romano-bulgare a i-sanizilor.

Se cunoaste, de asemeni, chipul amagitor, in careprocedara Petru si Asan. Se spune ca «ei ridi-cara.' o biserica. In IIemus, in care adunara maimulti epileptici, pe care poporul ii credea pose-

www.dacoromanica.ro

255

dati de spirite necurate, si acestia fury invatati ca,dupa accesele cele ingrozitoare la care erau es-pusi, sa spuna ca sfantul Dimitrie, facatorul de mi-nuni din Tesalonic, s'ar fi stramutat la ei, spre a-iscapa de jugul in care se aflau 1). Revolta fu atn.-tata astfel, dar in prima intalnire imparatul o Im-prastie, si Romanii nu scapara decat in,sel(bui prinrugaciunile for de ertare si fagaduintcle date im-paratului ca se vor supune. Mai tarziu lush', la ostramtoare, armata imparatului fu sdrobita de ar-casii Romani, si el abia isi scapa vieata fugind.Incat iata cum se adevereste portretul facut deKekaumenos: mari mincinosi si talhari vestiti eisum pururea gata a jury prietenilor cele mai gro-zave juraminte, si a le calca apoi cu usurinta, fa-cand fratii de cruce si cumetrii, mesteri de a in-selit cu die pe cei prosti.

In sensul acestui portret moral vorbeste infran-aerea suferitai de Carol Robert dela AlexandruUasarab, care 1 amagi cu pacea si-i distruse ar-mata intr'o stramtoare, pe uncle se zice ca tot elit conduse. Dc ascmeni, aceleasi trasaturi de ca-racter prudent si prevazator apartinea amestecullui Mircea in cearta ivita intre fiii lui Baiazed, pen-tru mostenirea imperiului, si ajutorul cc da el pentruca lucrurile otomanilor sa se incurce. Isvoare nu-meroase si de tot felul in sa marturiseasca desprecaracterul tenace, violent si amagitor al Romanilordin acea epoca, despre apucaturile for primitive,rudimentare, grosolane. Intre altele este descriereacalatorului evreu, Veniamin din Tudela, care po-

1) Xenopol, I, p, 580,

--

www.dacoromanica.ro

256

mencste de Romanii din Tesalia, pe la 1170, pccare i-a cunoscut in calatoria sa care Palestina.«In iuteala ei stint asemeni caprioarelor. De pemunti ei se coboara in Grecia, pentru prada sihotii. Nimcni nu cuteaza a-i infrunta in rasboiu, sinici tin rege nu i-a putut birui». In acelas sensvorbeste amintirea pe care Nicolas Choniates oface despre Romani: «Imparatul gasi cetatuicle sisatele for intarite prin noui metereze, iar apara-torii for acatati pe inaltimi, dtipa chipul cerbilor,sarcati ca si caprele peste prapastii, si nu primeaunici o lupta fatise >.

Era firesc ca cruzimea, violenta si viclenia ca-ractcrultii Roman sa se sublinieze si mai mult laRomani, cari indurara, timp de veacuri, urgia na-valirilor. Pentru a putca sa se pastrcze, putini catierau, fata de imcnsele forte deslantuite de bar-bari, n'ar fi putut daca nu erau dotati cu aceste

Conditiile ncomenoase, la care-i reduscrabarbarii, ii inraira, ii barbarizara si-i salbaticiraaproape, pima a-i aduce in halul in care ni-i infatiseaza isvoarele amintite. Cruzimile salbatice aleuntil 'lad Tepes si amagirile lui Vlad Dracul, bru-talc si primitive in violenta lor, erau fructul unorlungi veacuri de groaza de barbaric, si de insal-baticire.

In ce priveste inteligenta Romanilor, aceastafunctiune sufleteasca era de sigur un instrumentadmirabil. Acest organ sutletesc era de o esentasuperioara, viguros in sine insusi, insa simplu sisimplificat. Creerul Romanilor trebue sa fi fosttotdeauna puternic, intru cat el era continuareacreerului latin. Insa slabit, anemiat vreme de yea-

---

insusiri.

www.dacoromanica.ro

257

curi, inteligenta pe care o desvoltau era ea insasisaraca, cum erau si imprejurarile in cari atataamar de timp functionase in sec. De aceea, inteli-genta Romani lor, la inceputul intemeierii principa-telor, trcbue sa fi fost foarte saracita, insa capabilade a se imbogati, amortita dar susceptibila de oputernica eilorescenta. Ea va fi pastrat numai ur-mele, contururile si directia, sghiabul impunator alintcligentii romane. Am compara-o, daca se poatc,cu impresia ce ne-ar face albia Oltului, mareata siimpunatoare, intre prapastiile muntilor printre caretrccc, dar din care apele naprasnice si clocotitoares'ar fi retras, sere a lasa un singur paraias sfiossi turburat, in locul suvoiului spumegos cc de miide vcacuri sc sbuciuma si buciuma in sghiaburilc ei.

Saracia inteligentii, desavarsita ei lipsa de rafi-nare se vede din traiul cu totui simplu, pe caretaranul roman, pastor sau agricultor, it (Ricca incoliba lui goald, at carui tot mobilierul it rezumaramin paginile de mai sus, catcva necioplite bucatide lemn.

Totusi, indata cc vicata de stat sc internee, in-tro Carpati si Dunare, indata ce pastori si agricul-tori, Romanii se coborara din munti si sc asezaratemeinic in sate, de se reconstruira satele si vieatasatcasca libcra si propasitoare, intcligenta romanaesi din amorteala, si inraurita, in burg parte, defocul imaginatiei slave, ea incepu a scapara si alumina fundul intunecos al sufletului romanesc.

Vicata asezata in sate ingramadi pe stramosiinostri, mai intaiu imprejurul bisericii, care fu celdintaiu mijloc de a atata licaririle mintii romanesti.

17

www.dacoromanica.ro

258

Sarbatorile bisericesti obisnuite in timpul anului,petrecerile intocmite nelipsit la nunti, la botezuri,la inmormantari, stransera multimea omeneasca injurul bolnavului, la ospete, la claci si sezatori inde-aproape atingere. Creerii intrara in concurenta,spiritele se frecara si se atatara. Din aceasta con-curenta si atatare reciproca.' scaparara productiile,nascocirile literare, povestile, baladele, snoavele sicantecele, cari imbogatesc comoara folklorului ro-man. Inteadevar, cand vieata politica si sociala aRomani lor se inchega in oarecari institutii mai te-meinice, cand clasa boerilor se alese din mijloculpoporului, in cursul luptelor si batailor cu Turcii

cum se alege untul prin baterea laptelui in-chegat, cand se formara curtile domne,sti ,si boe-re,s-ti, adevarate centre de vieata mai complicatesi de concentrare de oameni, cerebralitatea Ro-manilor se complica si ea, functiunile ei crescura,activitatea ei se imbogati, cuprinsul mintii roma-nesti se inmulti. Acest organ, alta data puternic,redeveni puternic. Matca vechii inteligente daco-romane se umpla din nou cu un cuprins sbuciu-mat. Limba romaneasca se deslega si incepa agral si a da graiu roadelor mintii romanesti elitedin atingerea, strangerea si ciocnirea creerilor infeluritele si multele ocazii pe care le aduce vieatain sate si la curte.

0 foarte mare parte din productiile literare alepoporului sunt ispirate de biserica si au cuprinssi subiect bisericesc, dupe cum altele sunt inspi-rate de petrecerile dela curti, dela botezuri saununti, dela sezatori sau claci si altele.

Dupd chipul concentrare vietii sociale, in dife-

www.dacoromanica.ro

259

rite imprejurari de loc si de timp, isvorard, dinatingerea, din concentrarea, ciocnirea si concu-renta creerilor, feluritele genuri de productie lite-rara populard. Infatisata in cateva linii de temelie,vieata sociala a timpurilor vechi se marginea, inprimul rand, la petrecerile intocmite la curtile boe-resti cu ocazia lasaturilor de post si sarbatorilorobisnuite ale anului: Craciun, Sf. Vasile, Bobo-teaza, Sf. Ion, Paste, Sf. Treime, Sf. Petru, S-taMaria si Sf. Dumitru. Aceste petreceri erau asazisele praznice de ziva numelui, sau ispravitulpostului. In imprejurarile de acest fel, se plasmulliteratura cu caracter bisericesc si religios : colin-dele, plugul, vasa Ica, steam, irozii. Toatelegendele, ai casor eroi erau sfintii onomastici, sial caror cuprins era vreo oglindire, de multeorifoarte stirbita, a vietilor lor, se nascoceau in acesteimprejurari.

La petrecerile date pe la curtile domnesti siboeresti, cu ocazia botezului, a nuntilor, si a altorimprejurari din vieata sociala, luard nastere, desigur, leg-endele, balaa'ele si asa zisele cantece ba-tranesti. In aceste cantece se slavea vieata eroilorneamului, in imprejurari hotaratoare din istorianoastra, se fixau, pentru amintirea vesnica, faptelemaii, sere Mesterul Manole, Miorita s. a.0 bung parte din cantecele asa zise lumesti totatunci erau nascocite. Ele nu fac decat sa carac-terizeze, in sentimente si imagini vii, situatiile mo-rale ale acestor imprejurari familiare si sociale.Cantecul miresei, al ginerelui, cantecul soacrei, alnasului sunt productii stravechi, in care sä stre-vede desavarsit ecoul simtimintelor de circonstanta.

vicleinaul,

pilda:

www.dacoromanica.ro

260

Daca." privim vieata sociala a satelor, asa cumse desfasura ea in aceleasi ocazii, vom gasi ad,din WO timpii, horele, braele cu lautarii for foartesimpli, cu melodiile for atat de monotone, Incajucatorii trebuiau sa." mai rupa aceasta exaspe-ranta monotonic prin nascociri foarte glumete. Dead se nascii literatura chiuiturilor sau a strigd-furilor.

In noptile lungi de toamna, la sezatori, in jurulvreunei familii in care erau fete frumoase, s'astrans si s'a concentrat din vremile cele mai vechivieata satelor intregi. In aceste adunari de vietitinere si batrane inflori lumea basmelor si a snoa-velor. Cei batrani povesteau basme vechi, pe carele croiau si le lungeau dintr'un miez poate simplusi putin cuprinzator. Inchipuirea for broda pe acestprim temei toate plasmuirile ei, si se invata intot felul sa."-1 infloreasca cat mai mult. Cei tineriascultau si in spiritul for se landau deja variante.Tot atunci, din ciocnirea spiritelor, din concurentalor, se desprindea flacara snoavelor intepaltoare,nascocirea ingenioasa a ghicitorilor.

La munca campului, taranii romani n'au mersniciodata singuri. Ei au lucrat pamantul pe im-firumuturi, cari le ing6.duiau sa se stranga in pal-curi de cate 8-10-15 insi. Cand trupul si bra-tele for erau istovite de puteri in resturnareabrasdelor, spiritul se desprindea o clipa, isi luasborul si, dupai imprejurari, faurea acele ironiiomoritoare, indreptate in potriva vrajmasilor lui,sau acele cantece sociale lumesti, in cari se oglin-deste chipul lui de vieata sociala si familiala subtoate infatiserile ei. Dar mai ales seara, dnp'a. scapa-

www.dacoromanica.ro

261

tatul soarelui, cand, parasind ogorul departat cumai multi kilometri de caminul lor, flacaii sau fe-tele, in nelamurirea magica a amurgului, scoboardchiotand pe poteci si colnice inflorite, atunci su-fletul for se aprinde de para unei viete emotionaleputernice si se cheltueste in na'scociri si senti-mente trainice, in expresiuni si versuri de o fru-musete neintrecuta. In astfel de cadru moral, ma-terial si din asa aluat sufletesc se nascura doinele.

La capul bolnavului sau in feluritele imprejurarifamiliare si sociale neobicinuite, dorintele priete-nilor si rudelor adunate se schimbara in formuleritmice, metaforice, adesea rimate. Aceste formuleinvoaca tot temeiul de credinta si de superstitie,si evocarile acestea sunt potrivite cu natura sufe-rintii bolnavului sau cu acea a imprejurarilor so-ciale de care este vorba. De aci isvori literaturadescatecilor.

In jurul cosciugului, la inmormantarea celor rd-posati, de asemeni s'au strans totdeauna Romanii,caci nici un alt eveniment nu i-a isbit vreoclatamai adanc decat acela al mortii. Vechia credintanestramutata in nemurirea sufletelor, pastrata siintarita de crestinism, fa."ced cu putinta un dialogcontinuu intre cei morti si cei vii. Legaturile so-ciale dintre Romani se continuau si se oglindeauin societatea for si dincolo de mormant. Cei mortisi cei vii stau de vorba in toate Duminecele lacimitir si isi spun necazurile si suferintele. De acise nascii, in sfarsit, literatura bocetelor.

Se vede prin urmare foarte limpede cum vieatasociala a poporului roman, odata desvoltata si in-chegata in institutii ceva mai statornice, provoca

www.dacoromanica.ro

262

o desvoltare foarte felurita si bogata a vietii,mintii. Legatura dintre productiile mintii poporuluisi dintre propasirea si desvoltarea vietii socialeeste asa de vadita, incat diferitele genuri de li-teratura poporulara romaneasca oglindesc desa-varsit de ]impede felul vietii sociale ce duceaatunci poporul roman. Cadrul Intreg al vietii so-ciale romanesti si feluritele ei Infatiseri si situatiise strevad in natura si feluritele genuri ale fol-klorului roman.

Interesant este de vazut cum se desvolta aceaparte foarte adanca din sufletul daco-roman, pecare o infatisasem prin credinta in nemurirea su-fletului si deci in vieata viitoare. Acest temei adancsi statornic al sufletului si al vietii romanesti, in-tarit si largit foarte mult de crestinism, devenipunctul de ca.'petenie al psichologiei Romani lor, injurul caruia se Invarti vieata for sociala,morala si intelectuala. Credinta in vieata viitoarese pastra nestirbita in tot timpul navalirilor, si deindata ce se statornicira principatele romane, subinraurirea crestinismului, se intinse, cresca, se largisi lua proportii neobicinuite. Ea precumpanl a-proape toate amanuntele din vieata neamuluinostru.

Acest element sufletesc absorbi totul, cobratoate manifestarile fiintei noastre, intreaga noastratemelie mintala si morala. Superstitiile, prejudecatilesi practicele paganesti {Ursa intrupate in aceastaputernica credinta. Ea se gasi Int-Arita prin ele,ele se pusera in serviciul ei. Tot pe ea se altoivieata noastra resboinica, politica, sociala si cul-

politica,

www.dacoromanica.ro

263

turald. Aceasta credinta ajunse a fi socotita totuna cu fiinta noastra nationals. Pastrarea fiinteinoastre etnice inseamnd mai mult pdstrarea drepteinoastre credinte crestinesti.

Astfel, motivul pentru care se faces rdsboiu Tur-cilor va fi, nu atat acela de a-si pdstra neamulsi mosia, cat legea cresting si biserica de panga-rirea pdganilor. Ura impotriva Ungurilor a fost,in cea mai mare parte, ura contra unor eretici.Dupd fiecare luptd norocoasd sau nenorocoasd,Domnii moldoveni si munteni zidird Cate o ma-nastire. Eroismul ce insufleti pe Domnii romanidela inceput fu urmarea credintii de a asigurapdstrarea legii crestine si prin aceasta mijloculde a se face vrednici de vieata viitoare, si deiertarea pacatelor, care singurd ducea la aceastavieata viitoare.

Atat de mult fura. framantati Domnii romanide ideia vietii viitoare ca activitatea si silintelefor se indreptara mereu spre lucrdri pioase, cum,spre pilda, cladirea si ddruirea cat mai bogataa mandstirelor din tara si strdindtate. Aceste ma-nastiri si daruiri for bogate cu sate si mosii erautot atatea punti de trecere sigura peste prapastiapierzarii din lumea cealalta. Ele asigurau vieataviitoare, si, odata cu pdstrarea neatinsd a corpu-lui, care era mormantat in ele, nemurirea sufle-tului, in partea cdruia aveau sa pledeze acestemandstiri sau satele si mosiile inchinate lor. Fursvremi insa in care aceasta credinta 'Astra simintui, nu numai corpul si sufletul voivozilor, darchiar sufletul si corpul neamului nostru.

Credinta aceasta, inra.'dacinata si devenita or-

www.dacoromanica.ro

264

ganica la Romani, avu, pe langa urmarea bung:pastrarea neamului, o suma de alte urmari rele.Haina slavona pe care ea o imbraca in bisericao impuse si statului si vietii oficiale si culturale.De aci urma o stare pe loc foarte daunatoare avietii noastre nationale culte. Mai tarziu, vom ye-dea ca sub scutul religiei calugarii greci vor cuceriaceasta tara, si vlaga manoaselor noastre campiiva fi confiscate si trimisa pe nimic afara din tail.Mosiile cele mai rodnice si binecuvintate se voringra'madi in mainile calugarilor si preotilor grecivicleni si fatarnici, drept pret al mantuirii si alvietii viitoare, pe cari ei le ha.'ra'zeau prea lesneincrezatorilor Romani. Grecii confiscand pe Dum-nezeu si punand la mezat imparatia cerurilor,ajunsesera, cu timpul, in aproape deplina step a-nire a tarinii romanesti. Asa incat nu numaipristrarea dar Inca pierzarea neamului nostruatarna., timp Indelungat, de aceasta credinta invieata vecinica.

Tinerea posturilor, a sarbatorilor, foarte nu-meroase in ritul ortodox, la care se mai adaogafelurite posturi si sarbatori de origine paganeascasi bugomilica, sunt Inca tot atatea mijloace de ase pune bine cu portarul care pazeste intrareaimparatiei cerurilor. Astfel, cum avem sa vedernsi mai pe larg in alt loc, vieata sociala, politicasi culturale, pang in cele mai mici ale ei ama-nunte, este precumpanita de aceasta credintatemeinica care este temelia sufletului si caracte-rului romanesc.

Mai toate actele din vieata obsteasca sau privatesi casnica a taranului, ca si a boerului roman,

www.dacoromanica.ro

265

decurg, in chip firesc usor de urmarit, din aceastacredinta.

Mintea romaneasca si spiritul ce stramosii nos-tri mostenisera dela Romani aveau apucaturi degeneralizare si de sistematizare, inclinare puternicacatre ordonarea vietii sub precumpanirea unuiprincipiu general, si placerea vederilor largi. Candacest spirit, anemiat si saracit pe vremile de ur-gie, se trezi si se imputernici, prin trezirea si im-puternicirea vietii noastre sociale si politice, ajunsedin nou aproape ceea ce fusese altadata.". Numaiastfel putem intelege cum aceasta credinta reli-gioasa in nemurirea sufletului a putut precumpanisi organiza sistematic intreaga noastra vieata et-nica, si de ce principiul acestei credinte fu urmatsi aplicat pang in amanuntele cele mai neinsem-nate ale acestei vieti.

In scurte cuvinte, deci, in epoca intemeieriiprincipatelor romanesti si in rastimpul vietii forneatarnate de nici un jug strein, mintea si carac-terul romancsc se reculesera, se trezira si se in-viorara in toate privintele. 0 vointa harnica, sta-tornica, in acelasi timp vielenta dar prudenta,deosebea pe domnii, boierii si taranii romani. 0inteligenta simpla, dar viguroasa si sistematica, oimaginatie vie, hranita si insufletita de un senti-ment religios foarte adanc, distingeau pe stramosiinostri din acea vreme. 4(Cu toata simplitatea ra-porturilor lor, vieata sufleteasca." nu lipsea insataranilor nostri, desi nimic particular nu ni s'apastrat de atunci in cArti rele sau bune. Sufletultaranilor gaseste in cea mai mare parte hrana

www.dacoromanica.ro

266

indispensabila : frica si speranta supranaturala,icoanele si scenele triste sau vesele, in credintasa cresting sau mai curand crestino-pagana, lacare el tinea naiv si din inima» 1).

Caracterul for viteaz, neatarnat, individualist,crud, amagitor si fatarnic cu vrajmasii ramaseacelasi in acest rastimp sau chiar se mai imputerniciin imprejurarile de lupta fard incetare inpotrivaunor vrajmasi mai numero.si si mai bine pregaititi.

Ne rarritine sa vedem, in capitolele urmatoare,ce devenira aceste insusiri sufletesti ale Romanilorin urma venirii Turcilor si perderii neatarnariitimp de 4 veacuri.

1) Iorga, op. cit., p. 221.

www.dacoromanica.ro

NCAP. VI.

URMARILE CADERII TARILOR ROMANE SUB TURCI

Negresit ca schimbarile intamplate mai tarziuin sufletul poporului roman decurg din alterareainsusirilor lui sub inraurirea unor conditii istoricesi sociale noui. Pe de alta parte, pe langa condi-tiile de vieata si de vecinatate istorica si geogra-fica, nu putin is parte la desvoltarea istorica a unuipopor caracterul sau si chipul cum este alcatuitamintalitatea lui. Istoria unui neam va fi, in toateepocile, un fel de rezultanta diagonala a acestorcloud puteri: caracterul ci mintalitatea lui in cioc-nire cu imprejurdrile, cu legdturile carid (in strasleg at de vecinii sdi, adicd cu pulerile si pornirileacestor vecini. De aceea, pentru a ne putea daseama de schimbarile pe care vremile ulterioarele adusera in sufletul nostru etnic, trebue s'a" ur-mam firul istoric, si chipul in care caracterul sispiritul romanesc se ciocni si se potrivi cu impre-jurarile istorice si cu conditiile sociale, pe careaceste imprejurari le deslantuiau si le impuneauneamului romanesc.

www.dacoromanica.ro

268

§ 1. Alterarea caracterului Rouani lor.

Am vazut 'Ana acum cari puteau fi insusirilesufletesti ale Romanilor, in perioada de lupte pen-tru neatarnare. SA' cautam a statornici acuma cums'au modificat aceste insusiri in timpul ce urmeazacaderea tarilor romane sub Turci.

Pierderea neatarnarii fu, pentru tarile romanedela Inceputul veacului al XVI incoace, faptul celmai culminant si hotaritor pentru rostul istoriei fornationale. Dominatia turceasca, care, mai ales lainceput, lase loc, in teorie, la un fel de neatarnarefatarita, ajungea de fapt la o adevarata subjugare,cu cat ne scoborim de-a lungul veacului XVII siXVIII. Acest mare eveniment al istoriei noastrenu putea sa nu aiba urrnari adanci si foarte simti-toare pentru spiritul si caracterul poporului roman.

Vreme de cloud veacuri aproape tinura lupteleeroice cu Turcii. In Muntenia ele incepura cuMircea si se terminara cu Mihaiu Viteazul; in Mol-dova incepura cu Stefan cel Mare si se ispraviracu Ion Voda cel cumplit. Pentru caracterul Roma-nilor, urmarile acestor lupte, terminate cu infran-gerea totala, definitive a energiei romanesti, furyvadit inmuiarea si pierderea acelei tenacitati si stator-nicii cerbicoase de vointa a neamului nostru din Ro-mania libera de azi. Indrasneala, voinicia si vitejiaobisnuita a stramosilor nostri se sdrobira si pierird,in cea mai mare parte, in luptele coplesitoare cuTurcii, la picioarele Sultanilor carora, precum sestie, nu le putura rezista nici vigoarea Inca bar-bara a Bulgarilor si Serbilor, nici stiinta si civi-

www.dacoromanica.ro

269

lizatia bizantina., nici puterea rasboinica renumitain vechime a Ungurilor. Elementul de capetenieal caracterului romanesc, vointa simpla, inculta,dar temeinica, incapalanata, indaratnica, vointaneinfranata, neinfranta, strajnica, aceasta insusirede temelie a neamului se slabi, pall si se topl infocul luptelor naprasnice cu Turcii. In locul cu-rajului si indrasnelii de altadata, un fel de fricainstinctive patrunse in sufletul Romani !or. Dupecum observe foarte bine Maresalul Moltke, «rezis-tenta dovedindu-se mai totdeauna zadarnica, Ro-manii nu se mai puteau gandi la alt mijloc deaparare decat la fuga» 1).

Indrasneala lui Mircea la Rovine si a lui Stefanla Podul Ina lt, cutezanta lui Vlad Tepes, energia sicurajul lui Stefan si Mihaiu la Calugareni si Valeaalba, semetia lui Petru Rares sau a lui Ion Vodacel cumplit la Rascani nu se vor mai rega'si niciodata la domnii romani, cari urmara dela MihaiuViteazul incoace. Mateiu Basarab si Brancoveanu,on cata stralucire putura ei da scaunului lor, nuse mai aseamana intru nimic, in aceasta privinta,cu Stefan, cu Tepes sau Mihaiu. Un fel de pasi-vitate fricoasa, care se supune, care nici nu in-drasneste sa se revolte, care nici nu se mai On-deste sal reziste sau sa se opue si care, in sfarsit,cauta sä ghiceasca si sa previe, chiar, vointa sta-panului, lua acum locul cutezantei, revoltei, vitejieisi semetiei ce caracterizau pe domnii romani, dintimpurile de marire.

1) Lettres du Mareehal de Moltke sur 1'Orient, Paris 1872,pag. 5-6.

www.dacoromanica.ro

270

Acest prim element al caracterului roman,vo-inta tenace, in ash grad stirbita si sfaramata acum,nu fu singurul ajuns in halul acesta. In stransalegatura cu vointa sta spiritul de neatarnare, delibertate, ceea ce se chiama independenta carac-terului. Perderea neatarnarii tarilor romane avuca urmare nemijlocita perderea neatarnarii carac-terului Romani lor, alterarea, pang la disparitie, aspiritului de libertate si de independenta in inte-lesul bun ce caracteriza neamul nostru si stra.'-mosii lui daco-romani.

Si lath.' cum ni se infatiseaza. noua. In istorieacest proces al dizolvarii caracterului, vointii sispiritului de neatarnare.

Turcii nu numai ca sdrobira, in mai toate in-talnirile for cu Romanii, puterea armata a aces-tora, dar, in capitulatiile,actele de supunere aleRomani lor, le oprira si dreptul de a tine substeag armata mai multa de cat ingaduiau ei. In-deletnicirea militara fa'cuta cu neputinta Roma-nilor, ce le mai ramanea for de facut ? In deosebiboierii, cari pang aci aveau rolul de a lupta contravrajmasului pagan, si rangul lor, situatia for pri-vilegiata, ca si mosiile ce le daruisera domnii, lise cuveneau numai drept rasplata pentru vitejiasi destoinicia aratata si pe care o vor mai aratain resboae,boierii ramasera acum o clash deprivilegiati, pe care nimic, nici un merit n'o maiincuviinta si n'o mai justifica. Ne mai avand niciun rol de jucat, nici o indeletnicire spre a-sicheltui energia, si nici un merit spre a-si justificasituatia, boerimea romand decaza si se corupse.

www.dacoromanica.ro

271

Este drept ca parte din boerime fu absorbitade slujbile si dregatoriile ce se creiau mereu lacurtea domnilor, fie prin desvoltarea fireasca aorganizarii statului, fie prin imitatii numai a des-voltarii firesti a statului turcesc. Insa cum acestedregatorii erau Inca putine, iar boerii ramasi li-beri prea numerosi, ne mai avand a se Indeletnicicu armele, incepura a se isca lupte intre ei pedregatorii. Aceste lupte intre boeri devenira apoilupte intre pretendentii la scaunul domniei. Fie-care Domn aducandu-si boerii lui in dregatoriilestatului, a lug locul acestora nu se putea deckrasturnand pe Domn. De aci lupta nenorocita siintrigile pentru domnie, care ruinara." si sfasiard,cu desavarsire, toata energia si neatarnarea nea-mului nostru.

La aceasta desavarsita ruina si coruptie a Ca-racterului si a spiritului de neatarnare, contribuichiar acest spirit de neatarnare. El se Intoarsechiar Impotriva celor cari-1 aveau, si se distrusesingur, prin urmarile lui cari decurgeau din pier-derea neatarnare tarilor.

Pierzandu-se neatarnarea din afara, vechiul spiritde neatarnare se desvolta anormal in launtru, inasa chip ea aduse aci o adevarata anarhie si ne-supunere. Boerii sufereau cu mare greutate supu-nerea catre Domni. In toata clipa,"ei erau Inclinatisa.-1 alunge is locul sau pe acela al boerilor,pe care dansul ii pusese in dregatorii. Ei nu su-fereau sa atarne nici de Domn, nici de boerii inslujbe, si aceasta Infocare a lor, dupa." neatarnareadin launtru tarii, aduse ruina desavarsita a nea-thrnarii din afara. Luptele si sfasierile pentru tron

si sa -i

www.dacoromanica.ro

272

scufundara tarile intr'o robie reala tot mai adanca,pe cand litera formala a tratatelor cu Turcii, cao ironie fatala, le garanta autonomia. AmesteculTurcilor in trebile din launtru ale tarilor romanecresca pe zi ce trecea. Autonomia, neatarnareanoastra devine pe fiecare zi mai iluzorie si maichimerica.

Si ca si cum toate aceste decaderi si degra-dari ale tarilor romane n'ar fi lost de ajuns prinele insale, se mai adaoga la decaderea for moralasi decaderea morala a imparatiei otomane, carese conrupse ea insasi in privinta moravurilor, pentrua ruing si conrupe si mai departe tarile romane.

Imparatia bizantina fu pentru Otomani, care ocucerira, cea ce a fost mantaua lui Nessus pentruHercule. Putreziciunea morala a acestui imperiu,imbatranit si intrat in descompunere, crew o at-mosfera necurata, vicioasa pe care o respird inConstantinopol, dela inceputul ei, noua formatiepolitica'. a Otomanilor. Respirand si asimilandaceasta atmosfera, Turcii si imperiul for se otra-vird, din cele dintaiu ale for timpuri, cu spiritul deconruptie, de intriga.", de delatiune si tradare, carepredomnea de veacuri pe malul Bosforului. Greciirafinati in arta inselaciunii, a amagelei si a con-ruptiei nu putura sa se pastreze la Constantinopoldecat prin conruptie si prin desfa'surarea dela in-ceput a unui spirit rafinat de discordie, de lingu-sire si de intriga.

In deosebi scaunul Patriarhiei ecumenice, sin-gura unealta de precumpanire ce mai ra.maseseGrecilor din toata marirea for cazuta, deveni marul

www.dacoromanica.ro

273

discordiei, ocazia intrigilor si a cornuperei Turcilorce se urma din partea Grecilor doritori sa-1 ocupe.Aceasta ocazie desvolta la Turci gustul de a selass sa fie cumparati cu sume de bani. Sistemulde conrupere al marilor functionari, al femeilorSultanului si al Sultanului chiar, fu desvoltat sidus la desavarsire de care bizantini. De veninulacestui spirit de vanzare morala, a suferit si su-fera cu atat mai mult azi imperiul otoman. De-caderea lui se trage de acolo, si peirea lui nu vaTeni din alts parte. Boa la cronica, care tine peacest bolnav perpetuu pe path sau, este intoxica-rea lui cu putreziciunea morald a vechiului Bizant.

Neaparat ca sistemul conruptiei desvoltat laConstantinopole nu putea sd nu aiba urmarile luifiresti si asupra legaturilor ce se stabilisers decurand intre Poarta si tarile Romane. Situatia, inacestea din urma, devenise ass, kick, cum amin-team mai sus, intrigile si luptele pentru domnienu mai aveau nici un frau. Petitorii la domnie seintreceau intre ei cu pungile de bani, pentru acumpard protectia si favoarea, fie a vizirilor saua femeilor influente dela palat, fie chiar a Sulta-nului. Apucaturile Turcilor primeau foarte bineconcurenta candidatilor la domnie. Pungile cubani si darurile erau bine vazute, bine primite, siisi aveau efectul. Lacomia turceasca, *tan.' deconruptia Grecilor, numai avea ea insasi niciun frau.

Darurile cele mai scumpe erau cautate deRomani, in patru parti ale lumii, pentru a fi dusePasii sau vizirului dela Stambul. Energia bratelorcari altadata purtau arcul sau flinta, acuma ras-

18

www.dacoromanica.ro

274

colea campiile tarii pentru a face bani, cu caresa se cumpere de boeri tronul tarii; vlaga acestorcampii manoase era confiscate si prefa'cute inbani si in daruri scumpe, cari an cu an treceauDunarea sff i i faceau drum spre Constantinopole.

Dela o vreme, Sultanul, Vizirii sff Pasalele nu-mai asteptara si nu se mai multumira cu cea cele ofereau petitorii domniilor romane, ci ei hota-rau ei insisi sumele, totdeauna covarsitoare sicadourile, pe cari candidatii la domnie nu puteaudecat sa le implineasca, sa le stoarca din Tarasi sa le aduca la Tarigrad. Totdeauna aceste sume,fie in chip de tribut sau in chip de daruri pe dea-supra, on cat ar fi fost ele de ridicate, aveau ten-dinta de a se indoi sff intrei. Turcii se rafinara cutimpul in arta de a marl concurenta, de a ata.taSi ascuti setea de domnie Si de a stoarce astfesume din ce in ce mai mari.

Urmarile punerii la mezat a domniilor romanesi pierderii tot mai depline a neatarnarii adusera,nu numai pierderea neatarnarii launtrice a Dom-nilor si a boierilor, dar mai cu osebire pierdereacompleta a neatarnarii acelui element de bastingsi de temelie a neamului nostru taxanimea.Stoarcerile de bani, pe cari Domnii si boierii tre-buiau sa-i plateasca la Poarta, ca tribut sff ca da-ruri, nu erau de fapt decat stoarcerea vietii paturiitaranesti si secarea mijloacelor ei de trai. Boierii,stapani ai mosiilor daruite de mult, si scutiti detot felul de dari, cari nu apasau decat pe tarani,stapani Inca pe dregatoriile tariff, cari le ingaduiau saexploateze intensiv si in toate chipurile pe tarani,

www.dacoromanica.ro

275

aduserd clasa taraneasca la cea mai complecta mi-zerie. Ei strangeau intr'adevar birurile si imparteaudreptatea, sau mai bine zis nedreptatea celor carilocuiau pe mosiile lor. Avand si painea si cutitulin mina, boierii dregatori impartira intre ei assde bine blaga acestor tari, incat nefericitilor ta-rani nu le mai rdmasera nici chiar frimiturile delamasa imbelsugata a stapanilor lor. Ne mai avandindeletnicirea armelor si foloasele ce aduce ma-nuirea lor in potriva vecinilor dusmanosi, boieriiisi intrebuintard energia lor in interior, inteun jafmetodic al muncii si al micilor ogoare tardnesti.

Starea de sdrbie fu punctul de ajungere al de-ca.derii taranilor. In aceasta stare ei pierdura drep-tul continuu stirbit la mosiile lor. Birurile nume-roase, cari slorceau sistemalic rodul muncii lor, iifdczerd sd-si vc2nzel rnosiile. Razasi, mosneni, cneji,chiar boierii mazili, putin Cate putin, scoborira trep-tele sardciei si mizeriei si se trezird, dupa un amarindelung de vreme, in stare de sarbi, vecini saurumani. cCea mai mare parte din proprietarii mici,zice d-1 Dissescu, nevoiti de navaliri tatare, turce,de foamete, de greutatea dajdiilor, vand mosia ceau, impreund cu persoana lor... Acest obiceiu segeneralizeazd din ce in ce. Acest obiceiu a fost primasi cea mai tare loviturd data sentimentului de in-dependenta naturald. Sangele s'a infectat si raula ramas incurabil rand azi'. (Conditia Propiet.).

Iata cum pierderea neatarnarii nationale, dupace injosi pe Domni, dupa ce conrupse pe boieri,nimici cu desavarsire neatarnarea materials si mo-raid a taranimii romanesti din amandoud tarilesurori.

www.dacoromanica.ro

276

0 alta urmare de o insemnatate simtitoare chiar,pentru caracterul si energia Romani lor, fu deed-derea comertului, care avii loc pe masura ce ta-rile romane fura Incalcate de Turci. Diferite dru-muri maxi, internationale brazdau Moldova delaun capat la altul, spre Galati, Chilia si CetateaAlba, si Muntenia din Carpati la Dunare si in deo-sebi la Braila. Fiecare din drumurile comercialemai de seama se terming la un port, la un orasinsemnat.

Turcii, zice d 1 Iorga, se ingrijira sä aiba inmainile for locurile de trecere peste apele mar-ginase, vadurile unde se culegea venitul bogat alvamilor 1). Rand pe rand, Turcii pusera mana petrecerile dela Turnu si Giurgiu. Severinul fu smulsla 1523, iar «la 1550, vestita Braila, poarta des-chisa spre rasarit a Tarii Romanesti isi avea siea begul; vama o strangea de acum ghiumruc-giul, un nazir avea grija pescariilor si a ceiorlaltevenituri, cari erau acum imparatesti»2). La 1484deja Turcii rapisera Moldovei, lui Stefan cel Mare,Chilia si Cetatea Alba, iar la 1538 Soliman celmare «inalta la Tighinea zidurile noui cetati Bender,«poarta», pentru a strajui apele Nistrului sau».Fireste atunci, «vistieria se face cu mult mai sa-raca prin pierderea venitului vamilor dela o gra-nita intreaga, dela cea prin care se trecea sprerasarib>, «...si cea ce mai pierdeam era intregulcastig care se desfacea pentru noi, castig curatnegustoresc si castig de cultura2, 3).

1) Negotul Mestqugurile in trecutul romanesc, p. 100.2) Ibid., pag. 101.3) Ibid. pag.103.

si

www.dacoromanica.ro

277

Ne apa'rat ca cu secarea acestor isvoare de bo-gatie si de activitate, vointa Romani lor, indemnulla lucru deveni o insusire neintrebuintata in parteaei corespunzatoare. Neactivitatea slabi resortulenergiei, si caracterul se resimti din aceasta pricing.

Sa se mai adaoge la toate acestea jafurile lacan se dedau armatele turcesti si hordele Tata-rilor, in atatea randuri repetate, in vremea res-boaielor convulsive, in care se sbatu neamul ro-ma.nesc pentru a scapa din ghiarele paganilor.Retragerea repetata in munti, pustiirea si arderearecoltelor, a caselor si a orcarui fel de aver,pentru a nu fi lasate in mama. Turcilor, avuraurmari foarte mari pentru caracterul taranimeiromane. Jefuiti astfel de boieri, de Domn, de Turcisi Tatari, ei ajunsera cu timpul sa-si deg seamsca munca si nazuinta de a strange sunt cu desa-varsire zadarnicite in toata clipa si devin din zi inmai zadarnice. Odata saraciti cu acest sistem, einu mai aveau de unde plati birurile, si se van-dura sarbi si iobagi la Domni si la boieri.

Cu stingerea desavarsita a neatarnarii tarii lor,neatarnarea materials si socials a taranimei seprefa'ce Intr'o adevarata servitudine care eraaproape tot una cu robia.

D-1 Xenopol, din confruntarea unui mare nu-mar de documente ramase dupd vremuri, ne aratafoarte luminos si amanuntit cum ajunsese taraniiin acest hal.

La inceput, dreptul de proprietate ramanea incataranilor, caci boierii nu puteau sa-i goneasca.

www.dacoromanica.ro

278

dupe mosie si nu puteau fi despartiti de tarina pecare de veacuri o stapanisera mosii si stramosiilor. «Nu se puteau vinde rumanii sau vecinii uneimosii care alta fata, deslipiti'de pa.'manturile lor,ca tiganii, ci numai impreund cu mosia pe carese aflau, adica cu foastele lor ocini, si calcareaacestor deprinderi consfintite prin obiceiul Oman-tului, insusi boierii o declard de neindreptalitaprintr'o vestita a lor anafora. Acest drept al sar-bilor asupra pamantului fu ingemanat dupa vremuricu o indatorire, care schimba fostul drept intr'osarcina, cea mai grea si impovoratoare, si caredadii ruminiei caracterul sau osebitor. Anume,unii din boieri indatorind pe sarbii lor la lucrariingreuitoare, acestia paraseau mosiile lor pentrua cata altele si la alti stapani o tratare mai blanda.".Majoritatea boierilor fiind insa lacomi si doritoria se bucura de foloase nedrepte, si avand interesa nu-si vedea desgolite proprietatile de locuitori,intoarsera contra vecinilor principiul stabilit deobiceiul pamantului in a lor favoare, ca" sarbii nuputeau fi deslipiti de pe mosia pe care se hra-neau, sustinand ca" nu numai proprietarul nu-ipoate desprinde de pe ea, dar ca nici ei singurinu au dreptul de a o face. Cea ce fusese 'Anaatunci un drept al lor deveni astfel o indatorire.Proprietarii incepura a urmari si a aduce cudeasila indarat pe locuitorii instrainati. Obiceiul,la inceput inculcator capata, prin lunga si deasalui repetare, caracterul de legalitate».

D-1 Xenopol inchee astfel descrierea acestuiproces de degradare al taranimii: «In perioadade care ne ocupam se indeplinesc cloud magi

www.dacoromanica.ro

279

transformari in clasele societatii romanesti, carese accentueaza cu atat mai puternic cu cat neapropiem de sfarsitul ei si schimba cu totul con-ditiile de vieata ale poporului roman, anume boeriiin majoritatea for devin dregatori, iar taranii sarbi».Cu alte cuvinte, d-1 Xenopol constata si intareste,fard ca sa alba cunostinta de gravitatea adancaa acestor schimbari, adevarul sustinut de noi, cumca." perderea neatarnarii politice a tarii atrase cusine perderea neatarnarii boerilor, deveniti acumdregatori dupe placul unor domni, care se schim-bau dupe sezon, si perderea desavarsita a nea-tarnarii materiale si sociale a taranilor.

Iobagia in care ca.zura taranii romani, °datacu decaderea tarilor romane, avu un resunetfoarte adanc si loarte dureros, in deosebi foartedaunator, in caracterul si in spiritul poporuluiroman cel adevarat, compus cu totul aproapenumai din tarani.

Vieata neregulata, la care fura redusi taranii,din causa resboaelor nesfarsite si a deselorvaliri turcesti si tataresti, se resfranse puternicasupra caracterului si vointei Romani lor. Vointalor aprinsa perdu tot mai mult din tenacitateaei, deveni schimbatoare si nestatornica. Violentacaracterului slabi. Spiritul de prevedere si regu-laritate fura mult stirbite de conditiile anarhicesi de miscarile istorice si politice devenite cu ne-putinta de prevazut. Curajul, indrasneala, sumetiaromana laisara loc unei obicinuinte inradacinatede a se pleca, de a se incovoia si de a se stergecat mai mult dinaintea streinilor. In sfarsit, mul-

www.dacoromanica.ro

280

tumita imprejurarii, in care se gasea, de a sepastra intr'o lupta cu desavarsire neegala, impo-triva unor vrajmasi de care se cutremura lumeaintreaga, se desvolta tot mai mult la Romani in-susirea sufleteasca de a se ascunde, de a amagi,

singura army ce mai ramane celor prea slabi inlupta cu cei prea tari. Aceasta amagire si fatar-nicie nu mai pastra insa, la stranepotii Daco-Ro-manilor, caracterul agresiv, indrasnet si brutal. Eadeveni, la Romanii din veacul XVII, o amagire sio viclenie defensive, pasiva, negative si anarhicachiar : ea impinse spre codrii renumitele bandede haiduci, in veacul al XVIII si al XIX. Maiputin insa putura ei pastra acel simt de neatar-nare, tantos, sumet si agresiv. Simtul de neatar-nare catre streini pied aproape cu totul vremede doua veacuri; in schimb el se desvolta in chipnefiresc inlauntru, unde aduse o stare anarhicade lucruri, care imputernici si mai mult curentulnenorocit al schimbarilor prea repezi de dom.ni.

Intr'un cuvant, caderea tarilor romane sub Turciavii de urmare alterarea, stirbirea adanca a ye-chilor insusiri cari fusesera mostenite, si pe carivremile eroice ale luptelor pentru neatarnare heotelisera si le adancisera. Inraurirea predomniriiturcesti fu ca o path' intunecata asternutii pestetrasaturile simple si saracite, dar bine pronuntate,ale portretului fiisionomiei sufletesti a neamuluiromanesc. Aceasta pata se intinse, se intunecatot mai mult cu vremea, pang a ineca aproapecu totul liniile regulate si limpezi ale acestui por-

www.dacoromanica.ro

281

tret, cu toata simplitatea----sisarach de nuancecare '1 caracterizau.

Cu greu se poate cita in cartea neamurilor unpopor mai bray, mai harnic, mai destoinic si maibine daruit de natura, caruia soarta sa-i fi fostatat de vitrega si sa.-1 arunce in imprejurari siconditii istorice mai nenorocite cum a aruncatneamul romanesc. Nu se poate afla in istoria lumeiun popor, pe care lumea sa-1 admire pentru ener-gia, curajul si insufietirea lui, si care sa fi fostdus de mizeria unei vieti istorice absolut neferi-cite la gradul de decadere la care avem sa vedemca fu dus poporul roman. Enigma istoriei noastrenationale este sa vedern ce devenira acei «ostasiviteji si mesteri de a se apara cu sulita», acelneam moldovenesc «aprig, cam barbar dar foarteagen>, acei Moldoveni «aspri si aprigi..., oamenirasboinici si viteji si totdeauna gata la lupta»,«groaznici si foarte viteji incat nici ca este pe fatapamantului un popor, care pentru glorie rasboi-nica si eroism sa apere o tarisoara mai mica con-tra mai multor dusmani si care s'ar bate cu oasa indrasneala cu un asa dispret de moarte».

Urmarile psichologice si sociale, cele mai de cd-petenie, pe care le ava caderea tarilor romanesub Turci, fura, dupa cum ne incercaram a odovedi pe scurt pierderea acestor insusiri admi-rabile, nimicirea vointii si neatarnarii poporuluiroman, punerea domniilor romane la mezat si prearepedea schimbare a Domnilor.

In legatura foarte de aproape stransa cu acestfapt sunt intrigile poloneze si unguresti, cari nuputin contribuird la aducerea a -estor schimbari,

www.dacoromanica.ro

232

precum si intrigile boierimei romane si uneltirileei contra Domnilor, cari ocupau de moment tro-nurile ta'rilor romanesti. SA ne oprim asupra fie-caruia din aceste fapte dominante din istoria pe-rioadei de subjugare sub Turci, spre a ne daseama, mai de aproape, de urmarile morale ceatrasera dupa ele si de schimbarile ce ele intro-.dusera in spiritul si caracterul Romani lor.

§ 2. Inranrirea schimbarilor prea dese de domni.

Nu se afla. Inca un popor in lume si o orga-nizare politica de soiul celei care exista la Ro-mani, unde seful statului, care forma temelia unicaa vietei politice, sa se fi schimbat asa des, asade neregulat. AceastA inclinare catre domniiscurte se arata la not chiar dela Inceput. Ea fu,chiar de atunci, incurajata si ajutata de catre po-poarele vecine: Polonezii si Ungurii. Spiritul deneatarnare, individualismul Romani lor fu Incurajatde niste vecini puternici, cari voiau sa cucereascasi sa-si supue tarile noastre, daca se putea, cu ceamai mare usurinta.

Astfel vom afla, cercetand istoria Inceputurilortarii Moldovei, ca Intre anii 1391 si 1401, Intr'uninterval de 10 ani tocmai, se urmara la tronulMoldovei patru domnii, si in timpul acestor patrudomnii se asezard in scaun 6 Domni. Ei se ras-turnara unii pe altii, cu ajutor venit sau dela Un-guri sau dela Poloni, la intervale decate 2-3 ani.Adesea isi impartirai scaunul si tara cate 2 si 3

www.dacoromanica.ro

283

la olalta. Dupa 1401 urmeaza, pentru fericireaacestei tari, domnia cea lunga a lui Alexandrucel Bun, in vremea careia se consolida si sestatornici fiinta statului si organizarea lui. Indatainsa dupa moartea lui Alexandru cel bun, rein-cepii sirul domniilor decate un an sau doi. Asa,dela anul 1433 pana la 1457, intr'un spatiu detimp numai de 24 ani, avem 9 domnii. Ceeace(la pentru fiecare domnie abia cote 2 ani si ju-matate. In timpul acestor 9 domnii, ocupara scau-nul Moldovei 13 Domni, caci spre pilda Stefan alIII-lea isi asocie la domnie pe fratele sau PetruSi pe fiul sau Roman. Petru Ill -lea isi asociepe Alexandru al II-lea, si Ilie si Stefan al III-leadomnira impreuna, dela 1435 la 1474. Aceastaface ca., in mijlocie, Domnii tinura scaunul Mol-dovei, in timpul acestor 24 de ani, ceva mai pu-tin decat 2 ani fiecare.

Catre anul 1457, suindu-se Stefan cel Mare petronul Moldovei, acesta mai imprastie putin fumde tarnaie in atmosfera incarcata de intrigi si gal-ceava a petitorilor la domnie.si a boierilor cariaduceau pe acesti petitori. Sub Stefan cel Mare,Moldova se ridica mult din decaderea si degra-darea la care o dusesera drumetii saiVreme de 47 de ani, spada acestui Domn taieranile morale si sociale ce bantuia Moldova dinpartea Ungurilor si a Polonezilor. Dupa cum estecunoscut, el ridica faima tarii si a armelor sasi o raspandl pana in cele mai departate curi.Tara Moldovei isi largi atunci cu mult hotarele ei,se aseza pe temelii statornice si tari, cari puturasa-i pastreze fiinta vreme de trei veacuri in urma.

inaintasi.

`al

,

www.dacoromanica.ro

284

Domnia lui Stefan cel Mare fu urmata de aceea:a lui Bogdan si Stefan cel tanar, care, daca nustralucira prin fapte asemanatoare cu acelea alelui Stefan, nisi nu injosird prea mult, in vremealor, scaunul asa de glorios ilustrat de acesta. Eitinura scaunul Moldovei fiecare cafe zece ani,cea ce era imbucurator fata cu sistemul domniilorde Cate 2-3 ani. Lui Stefan cel ta.nar ii urmape scaun Petru-Rares, fiu natural al lui Stefancel mare. Timp de 11 ani de domnie glorioasaSi norocita aproape in toate, Petru continua oare-cum opera tatalui sau de consolidare morala atarii, si duse mai departe traditia spiritului ras-boinic si curagios, ce distinsese pe Moldoveni subStefan cel Mare. Ca i Stefan, el ova nazuinta dea largi cat mai mult hotarele Moldovei, si reusisa faca aceasta in mai multe randuri. Parasitinsa, si vandut de boieri, la un moment dat,acest domn glorios se afunda in intunericul azi-lului si al cersirii sau cumpara'rii tronului tariisale dela Turci. Din acel moment chiar, reincepiiin Moldova cunoscutul vechiu sistem al domniilorde Cate 2-3 ani. Astfel Stefan Locusta si Ale-

,

xandru Cornea domnird pe termene scurte, de unan cel din urma, de doi ani cel dintaiu, dup. careDomni urma tot Petru Rares timp de 5 ani.

Socotind Domnii care se perindara la scaunulMoldovei, intre 1538 si 1634, adica intr'un inter-val de timp mai mic decat un veac, 96 de ani,aflam ca numarul for este de 31. Prin urmare,socotita si aici, mijlocia ne da pentru fiecare Domnceva mai putin decat 3 ani. Intre aceste domniieste drept ca fura uncle ceva mai lungi, Uncle

www.dacoromanica.ro

285

tinura 4 sau 5 ani. Altele, si anume trei domnii,aceea a lui Alex. Lapusneanu, intaia oara, tiniz9 ani, dela 1552-1561, aceea a lui Petru Schio-pul 9 ani, dela 1582-1591, si in sfarsit a luiIrimia Movila.', care tint.' 10 ani, intre 1596 -1606.Daca scadem acesti trei Domni din lista domnilorMoldovei, dintre anii 1538 si 1634, precum sinumarul anilor domniei lor, ramane ca in scau-nul acestei cari.s'au perindat, timp de 68 de ani,28 de Domni, cea ce face abia ate 2 ani si&nci luni de fiecare. Multe din aceste domniin'au durat decat un an, uncle din ele nici atat.Or o serie asa de Iunga de Domni, intr'un inter-val atat de scurt, ne pare ceva cu desavarsireneobicinuit In istoria omenirii.

In aceasta privinta lucrurile n'au mers de locmai bine nici in Muntenia. Multumita acelorasiImprejurari, vom gasi in Muntenia aproape aceasischimbare ametitoare de repede a Domnilor. Bo-ierii si intrigile Ungurilor si ale Turcilor ajutaraaici foarte mult inclinarea Romani lor spre domniifoarte scurte.

Dela inceput, indata dupa moartea lui Mirceacel batran, ca si in Moldova, desbinarile si intri-gile incepura a vantura Cara si a strica randulfiresc la domnie. Astfel, intre 1418 data mortiirlui Mircea, si 1456, adica in timp de 36 de ani,vedem schimbandu-se de 9 on domnia, si ran-duindu-se de 9 on Domni la scaunul domnieimuntene, ceea ce face, in mijlociu, tocmai ale4 ani de fiecare Domn. Atata vreme cat bratullui Stefan cel Mare ocroti Moldova, domnia Mun-

www.dacoromanica.ro

286

teniei fu scutita de premenirile prea dese. Indatainsa dupa domniile religioase ale lui Neagoe Ba-sarab si Radu cel Mare, se incepe iar sirul dedomnii efemere, in care voivozi drumareti ocupapentru scurt timp scaunul domniei.

Astfel, intre anii 1521 si 1633, data suirii petron a lui Mateiu Basarab, nu mai avem in Mun-tenia nici o domnie care sa dureze mai multde zece ani. In timp de 112 ani, cat desparteaceste cloud leaturi, avem in Muntenia 32 deDomni. Prin urmare, socotit in mijlocie, avempentru fiecare Domn abia cate 3 ani si jumatate.Daca scoatem insa din acest sir, domniile cariau apropiat cite opt sau zece ani, si scadem dinsuma totala, suma anilor acestor domnii, rezultatulcastigat este si mai trist. De aceste domnii mailungi, Intre 8-10 ani, avem 6 si anume: aceaa lui Radu Paisie a doua oara, intre 1536 si1546; acea a lui Mircea Ciobanul II, intre 1546si 1554; acea a lui Petra III-lea Schiopul, intre1559-1567; si acea a lui Alcxandru II-lea intre1567 si 1577. Avem, in sfarsit, domnia lui MihaiViteazu de 8 ani, si a lui Radu Serban de zeceani, Intre 1601-1611. In totul avem deci 6domnii mai lungi cari ne dau 54 de ani. Restulde 26 de domnii se distribue pe timpul de 58de ani, ceea ce ne da, in mijlocie, cite doi anisi ceva pentru fiecare Domn.

Este de neinchipuit ce urmari dezastroase a avutpentru constitutia sociala si politica a tarilor ro-mane aceasta schimbare vertiginoasa de domnie.Corpul social al neamului romanesc pare a trai

www.dacoromanica.ro

287

inteun continuu acces de isterie, in care convulsiu-nile si spasmele se urmaresc la intervale foarte scurte.

Nici nu se poate inchipui un regim mai neno-rocit si mai ruinator. Regimul acestor domnii scurteeste, de altfel, cu neputinta de clasificat. Nu sepoate zice ea" la not a fost regimul monarhiei, deoarece succesiunea la tron n'a fost supusa absolutla nici o reguld. 0 multime de inrauriri, cari n'a-veau nimic comun, cari veneau din directiile celemai opuse, o suma de interese cari se ciocneau,determinau aceasta succesiune. Tarile erau nistemosii turcesti, pe cari Sultanul, acest proprietarde o ideals nepasare si de o vinovata neprice-pere, le punea mai in fiecare an la mezat, si learenda celor mai hrapitori, nechibzuiti si neprice-puti arendasi. Nu se poate de asemeni apropiaregimul acesta, hibrid si monstruos, nici de acelaat unei republici, de si putina durata." a domniilor araminti o asemanare aparenta cu acest din urma.0 republica asa bizara, ingenuchiata deopartede cel mai odios absolutism autocratic, si sasiata,dealta parte, de cea mai nedesciplinata si nechib-zuita plutocratie, cum fu acea sovaitoare a boie-rilor, este cu neputinta de aflat, afard doar inrepublicile neo-Spaniole din America de sud, cese svarcolesc azi intr'o nestatornicie comparabila.

Acest regim isi avu isvorul sau in degradareasi decaderea tarilor romane dupa caderea for subTurci. Pierderea neatarnarii fu inceputul acestuiregim, in schimb, acest regim desa.'varsi in chipabsolut decaderea si caderea tot mai adanca aRomani lor sub jugul turcesc. Lucru firesc, onceelect reveni asupra cauzei care I-a produs, o con-

www.dacoromanica.ro

288

firma, o intareste si o continua. Asa, in masurain care Domnii se schimba si se scoboard mai re-pede de pe tronul tarilor noastre, in aceeas ma-sura se urea si creste tributul care incepuse cu3000 de g2lbeni. Masura degradasii tarilor Ro-mane si a afundarii for in prapastia morala aTurcilor ni-o da cresterea acestui tribut. In aceastaprivinta, evolutia tributului este vrednica de ceamai mare luare aminte.

§ 3. Evolutia tributului.

Dela Mircea eel Batran, care nu plati Sultanuluidecat cei 3000 de galbeni tocmiti in tratatul desupunere, cand ajungem la Vlad Tepes, vedempe acesta platind tribut 10.000 galbeni. In maiputin de 20 ani tributul se intreise. Aceasta innegresit urmarea luptelor omoratoare intre fratipentru scaunul domniei, lupte ce urmard indata.'dupa moartea lui Mircea si se deslasurara cum-plite 'Ana' ]a suirea lui Tepes in scaun. In acestinterval de 36 ani, cum am vazut, scaunul fu ocu-pat de 9 Domni deosebiti. In aceste lupte, dem-nitatea Tarii Romanesti cazii asa tare in dispretulTurcilor ca, ea platea, la venirea lui Tepes, pelaugh' cei 10.000 galbeni, si un tribut de carneomeneasca in valoare de 500 de copii.

Putem zice dar ca dela inceput chiar, degra-darea Romanilor inaintea Turcilor fu aproape corn-pieta. Mai tree numai vre-o 80-90 de ani, sitributul lui Mircea se indoisprezeceste, dela 3000ajunge la 40.000 pe timpul lui Petru Schiopul. Numai treca malt si acest tribut se facii de cloud-

www.dacoromanica.ro

289

zeci de on mai mare. Gaspar Gratiani platea 58000galbeni.

Acestea sunt sume cu cari se platea tributulregulat, f cari nu erau nimic pe langa cheltuelilelaturalnice, mai ales darurile facute pentru cum-pararea domniei. Aci sumele ajung inteadevar laproportiuni fabuloase, pentru slabele puteri ale ta-rilor romane». Pe timpul Kfuriei celei mari a lupteipentru tronul muntean dintre Mihnea si Petru Cercel,cel dint'aiu, zice d-1 Xenopol, fagadueste Sultanului600.000 de galbeni si 100.000 beglerbegului Gre-ciei, si dupa ce dobandeste tronul, pentru a scapade Cercel, fagadueste vizirului, pentru moartea ri-valului sau, nu mai mult o suma numarata, ci unacantarita, atat our cat ar putea duce 600 cai».

Tot astfel vedem pe Emanoil Aron, ceva maitarziu, oferind 400.000 galbeni Sultanului, 50.000vizirului, si Inca alti 150 000 catre mai multe per-sonagii influente. El facuse ca dar un inel de bri-liant de 11.000 galbeni, si un colet de smaragdede 25.000 galbeni, la sultanele haremului». Acestedaruri exceptionale devenira regula la fiecare schim-bare de domnie. Se intelege usor atunci usurintacu care Turcii erau inclinati sa mazileasca pe Domnsi sa nu-I tie pe scaunul domniei mai mult de2-3 ani.

Daca am socoti, inteadevar, si aceste sume fa-buloase, cari se cheltuiau pe daruri de mare pretce se facea pasalelor, vizirilor, femeilor influentedela palat, am vedea usor cum tributul consimtitde Mircea ajunsese sä se insuteasca pe vremeaunui Petru Schiopul sau Petru Cercel. Aceasta

19

www.dacoromanica.ro

290

curioasa evolutie a tributului platit la Poarta aratadegradarea domniilor romane, dar si halul de con-ruptie care rodea maduva imperiului otoman Incadin vremile lui de splendoare.

Dispretul in care cazusera tarile romane inochii Turcilor este descris admirabil de care scrii-torul francez Briot, intr'un foarte interesant stu-diu ce face dansul, pe la anii 1650, asupra TariiRomanesti, Moldovei si Transilvaniei. 4<Sultanul,zice acest autor, priveste (pe Rornhni) ca pe nistealbine sau ca pe niste berbeci, ii apara (?)lasa sa traiasca din cauza mierii sau lanii pe careo scoate de obiceiu de pe dansii, si cand crede caaceasta nu este destul, sau cand gaseste nemerit,deschide poarta jafurilor fatarasti, care, dupa ceau fa.'cut o prada foarte mare din bunurile si averealor, cum si multi prizonieri, ii vor vinde lui, ca sclavi,pe aceia cari erau mai nainte chiar supusii lui».In privinta obrazelor pe care Turcii le randuiaula domnie, autorul francez zice ca Turcii «seprefac ca dau steagul, care este semnul pe care-1da Sultanul, ca intarire a Domnului, vreunei per-soane de conditie josnica, cum spre pilda vreunuicarciumar sau pescar, sau altor soiuri de oameni deacelasi fel, aceasta pentru a injosi si mai multaceste popoare, prin injosirea acelora cari le o-carmuesc » 1).

In opinia populara, demnitatea Domnului sco-bori asa de jos, ca in basmele lor, taranii sue ladomnie si pe tigani, si pe prosti, pe oricine. Ast-fel gasesc Intr'o poveste populara istoria unui

1) Valachie, Moldavia, Transilvanie. Paris. 1670, p. 111-116.

si-i

www.dacoromanica.ro

291

prost legat intr'un sac, care se vaita ca, fara sästie citi si scrie, este pus, cu sila, domn in tarnnoua, aceasta pentru a insela pe primul boier cetrecea pe acolo si care, pe motivul ca ar puteaciti, voia sa se puny el in situatia prostului 1).

Inteadevar, daca pang pe vremea lui MihaiuViteazul se mai pastry obiceiul de a se alegeDomnii tarilor dintre coboratorii vechilor familiidomnitoare, sau, cum se zicea, urmasi din (osulBasarabilor >>, nu arare on acesti coboratori erauei insisi decazuti si injositi. Scriitorul francez areinsa absoluta dreptate, daca tinem in seamy catronul tarilor romane, chiar pana la Mihaiu Vitea-zul, fu ocupat de aventurieri de rand, ca unDespot Vodd, .,Stefan Rdsvan, sau Aron Vodd(Emanuil), care se zice ca 4fusese un randas degrajduri la un boier, si ca uzurpase, nu se stieprin ce imprejurari, titlu de boier).

Sub asa Domni si jefuiti in chip asa de ne-milos si sistematic, ncamul romanesc se izani totmai mult si se scufunda pe fiecare zi intr'o starede nesuferita saracie.

Urmarile acestor schimbari de domnie furymulte si. adanci. Negresit ca cu fiecare schimbarede Domn, intreg organismul statului primea osguduitura care-i strica toata constructia. Inlo-cuiri de boieri din dregatoriile tarii trebuiausa se faca la fiecare schimbare. Afacerile se des-faceau la fiecare sguduitura de acestea. Acesteschimbari continui a oamenilor facea sa dispara

1) Elena Sevastos, Poves ti, p. 25.

www.dacoromanica.ro

292

orce continuitate in treburile din launtru ale tarii.Nestatornicia slujbasilor facea cu neputinta stator-nicia lucrurilor si trebilor. Judecatile, incepute sisfarsite sub un Domn, se reluau si se continuausub altul si ajungeau a nu se mai terming. Chipulde a se judeca si hotararile date se schimbau cufiecare domnie. Se stie ea titlurile de proprietateale mosiilor boieresti, ca si ale diferitelor sate saucnezi, trebuiau intarite si reinoite la fiecare schim-bare de Domn, cand se si da Domnului un caldrept taxa. De asemeni, beneficiile acordate laboieri sau cnezi de catre Domn, trebuiau reinoitesub urmasii domnitori. Si tot astfel, titlurile deboieri si rangurile boierilor in societate trebuiauconfirmate sau inoite la fiecare schimbare de Domn,lucru care de sigur ca da ocazie la oarecarecheltueli.

Se intelege dela sine ce turburari adanci sigenerale trebuiau sa alba loc la fiecare schimbarede domnie, cand toti proprietarii de mosii, totiposesorii de privilegii si beneficii si toti posesoriide titluri si ranguri boieresti trebuiau sa se miste,sa vina sä Ceara si sa obtina prelungirea si intarireatitlurilor lor. Organismul societatii era adanc siin totalitatea lui sguduit. Iar daca ne gandim caaceste sguduiri adanci si complete trebuiau sa aibaloc pe fiecare 2-3 ani, ne putem inchipul usoranarhia, scandalul, nesiguranta si nenorocirile so-ciale ce se deslantuiau pe capul tarii, periodic, lafiecare perioada de 2-3 ani. Intreaga viata so-ciala si politica se clatina pe un alunecus periculos.

Aceasta stare de lucruri crea o atmosfera mo-rala sdrobitoare, care apasa si zadarnicia. orce

www.dacoromanica.ro

293

initiative, orce intreprindere. An cu an, aceastaatmosfera deveni mai grea, mai inabusitoare simai nesuferita. Sfortarile uimitoare, marete, alelui Ion Voda cel Cumplit, ale lui Mihai Viteazu,nu putura dura si nu putura sa-si atinga scopul,caci fura incetul cu incetul zadarnicite de aceastaatmosfera nenorocita.

Urmarile fatale ale acestei stari de lucruri fusecarea energiilor tarilor romane si demoralizareaprofunda a boierimei si a tuturor locuitorilor.Aceste urmari ramasera atat de adanci in sufletulpoporului roman ca rasunetul for este si azi simtit.Multe din relele insusiri, care tin si azi indaratneamul nostru, sunt urmele nesterse ale nenoro-cirilor istorice ce-1 isbira in aceste vremuri derestriste. Izina morale ce patrunse adanc in su-fletul nostru etnic n'a putut sa iasa si sa disparanici 'Jana acum. Cu atat mai mult cu cat impre-jurarile care izinird caracterul nostru etnic furafelurite si statornice.

4. Intrigile popoarelor vecine.

qTara Romaneasca, zice d-1 Bogdan, se aflatocmai intre doua." focuri : cand se stingea unulse aprindea celalt. Domnii ei trebuiau sa. oscileze,conruptinclu-,si caracterul, intre Turcii nesatiosi sicruzi si intre Ungurii trufasi si iubitori de dom-nie» 1).

In acest capitol merita sa fie cercetata, in de-aproape, urmarile psichologice ale acestei mari

1) Luptele Romanilor cu Turcii, p. 20.

j

www.dacoromanica.ro

294

plagi, cari roase caracterul Romanilor chiar dincele d'intaiu vremuri ale neamului si in prima epocaa pierderii neatarnarii noastre.

Intrigile Ungurilor si Polonezilor sunt de altfelin stranse legaturi cu coruptia si tradarile boierilor.Aceste doua fenomene sunt iarasi precumpani-toare in aceasta epoca a istoriei neamului. Dinele decurg o suma de urmari morale si socialede o insemnatate covarsitoare in faurirea sufle-tului romanesc.

La Unguri si Polonezi alergau obicinuit boieriinemultumiti cu Domnii tarii, si dela dansii luauajutoare spre a rasturna si a introna Domnii tariffdupe placul lor. Sfasierile launtrice pentru domnie,cari de sigur contribuira cu mult la crearea cu-rentului nefericit al domniilor scurte, sunt operaboierilor incurajata de vecinii Unguri, Polonezi siTurci.

Astfel, in Muntenia, vedem pe Dan II venindcu ajutorul Turcilor, rasturnand si omorand peMihail, care, pentru a-si pastry scaunul domnesc,Meuse apel la Unguri. Dan II este el insu§i ras-turnat de Turci, cari ii inlocuesc cu fratele sauRadu, iar el fuge la Unguri can yin si gonescpe Radu aseaza din nou pe scaunul dom-nesc. Fu insa curand alungat de catre Vlad IIDracul, fiul lui Mircea. Acesta uneltise chiar in contratatalui sau. Lucru monstruos, lupta pentru domnienu se dete numai intre familiile domnitoare, cimembrii aceleiasi familii, fiul pe tata, fratele pefrate se omorara si se sfasiara, pentru a se alungadin scaun si a se inlocui unul pe altul. ScaunulMunteniei fu astfel ca o suveica intre mainile

si-I

www.dacoromanica.ro

295

Turcilor si Ungurilor, cari se intreceau s'o arunce,dupd bunul for plac, intre urzeala politica si so-ciala a celor doua partide boieresti ale acestei tari.

In Moldova, Domnii incercard sa inlature acestelupte nenorocite, intovara'sindu-si la tron pe fii sifratii lor. Nici aci insa lucrurile n'ajunsera la unmai bun sfarsit, cad vedem, chiar dela inceput,pe Stefan Musat gonind de pe tron, cu ajutorulPolonilor, pe Roman Musat. Dupa Stefan, gasimpe fii acestuia, pe care el ii lasase sa domneascaimpreuna, rasboindu-se si alergand dupa ajutor laPoloni. Arnandoi sunt insa inlaturati de Roman II,la randu-i ucis de Iuga fiul lui Roman I. Aceleasidesbinari se urmeaza si intre scoboratorii luiAlexandru cel Bun. La intrigile poloneze se addo-gard si cele unguresti, si facura sa cada Moldovatot mai adanc in atarnarea acestor doi puternicivecini. Asasinari, omoruri violente si crude intrefrati, ad degenera, sub inraurirea intrigilor boie-resti si unguresti, simtul de neatarnare atat deputernic la Moldoveni. Aceste intrigi se urmara,in tot lungul istoriei tarilor romane. Rezultatulfor fu aceasta desfasurare politica de convulsiunirepetate, de caderi si ridicari istorice ale dom-niilor romanesti.

Actiunea perfida a vecinilor nostri Unguri siPolonezi nu se margini numai la aceste schimbaride Domni. Acesti vecini facura tot ce be state inputinta, in cele mai grele imprejurari prin caretrecura tarile surori, pentru a be umili, a le de-grada si a le cuceri. Chiar in timpul de glorie,

www.dacoromanica.ro

296

sub Stefan cel Mare, vedem pe Unguri cautandsä intunece stralucirea domniei moldovene, insu-sindu-si isbanda lui Stefan asupra Turcilor, spuind«catre papa, imparatul Germaniei si alti regi, cumca oamenii sai, sub hatmanul sau Stefan, palatinulMoldovei, batuse o mare armata turceascaD. Maitarziu, Mateiu Corvin profita de pericolul unei adoua navaliri din partea Turcilor asupra Moldovei,si constrange pe Stefan sa i se inchine si sä-1 re-cunoasca de suzeran, lasand in urrna pe acestain completa parasire, spre a fi sdrobit de Turci,la Rasboeni. Tot asa se purtara mai tarziu si Po-lonii. Stefan voind sa smulga dela Turci Ouija siCelalea Alba, in vederea unui sprijin ce doria sacastige dela Poloni, este nevoit sa se inchine sisa se recunoasca de vasal si lui Casimir IV, regelePoloniei. Acesta it umili pang inteata.t, incat Stefantrebul sa-i caza in genuchi, in fata armatei.

and Petru Rares va fi atacat mai tarziu, (1538)de care Sultanul Soliman in persoana, cu vre-o150.000 de soldati, in acelas timp in care hor-dele tatare it loveau pe la spate, Polonii gasescatunci momentul ca sä scoboare si ei dela Nordspre a pierde pe Moldoveni. Prin tratatul incheiatintre Mihaiu Viteazul si Sigismund Batori, la 1595,Ungurii, credinciosi sistemului lor, profitara de pe-ricolul ce ameninta pe Mihaiu din partea Turcilor,si, fara nici un merit, smulsera dela acesta inchi-narea sa si a Tarii Romanesti care Sigismund, inconditii chiar mai umilitoare cleat cele cari legaupe Romani de Turci.

Toate acestea dovedesc pornirile Ungurilor siPolonilor, cari n'au scapat nici o ocazie priincioasa

www.dacoromanica.ro

297

fara ca sa nu profite de ea, impotriva Tarilor Ro-mane. Acestea, tocmai din pricina atator intrigi siperfidii, cazura moralmente tot mai jos, si deve-nira o prada din ce in ce mai usor de jefuit decatre Turci. Si cu toate acestea, interesul cel maivadit al Ungurilor in deosebi ar fi fost sa cautesa sprijine pe Romani in luptele for aprige cuTurcii, care prea curand aveau sa spulberesi puterea maghiara, prefacand Ungaria in Pa-

Intrigile ce dansii nu incetara o clipa a sema'naintre familiile domnitoare, in Muntenia si Moldova,precum si amestecul Turcilor, crescand pe fiecezi, adusera si desvoltara iii tarile romane luptelepentru domnie; «acea cangrena care roase si mancain curand toata virtutea tarilor romane x adevar,sistemul nenorocit al ereditatii elective, care lualocul mostenirii tronului propiu zisa, este urmareavadita si cea mai insemnata a intrigilor si inter -venirilor Turcilor, Ungurilor si Polonezilor in tre-bile interne ale tarilor surori.

Aceste intrigi, umiliri si infrangerile suferite,venind din toate partile, urmara mai departe aaltera caracterul si sufletul poporului roman. Si-tuatia politica si sociala injosita aduce neaparato scoborire a caracterului. Taria sufletului, de atateaon infranta si incalcata, se indoaie si se slabestecu vremea. Barbatia de atatea on sdruncinata seincovoaie si se pierde. Un strat de izina moralase asternii, din ce in ce mai gros, peste insusirilesufletesti ce toata lumea le-a cunoscut la stramosiinostri din vremea lui Mircea si Stefan.

salac.

www.dacoromanica.ro

298

§ 5. Intrigile §i tradarile boierilor.

S'a sustinut adesea ca boierii, dupa cum parea o dovedi etimologia cuvantului, au fost oamenide o rasa, de un neam cu totul deosebit deacela al celei mai mari majoritali a Romani lor.Boieriile, ca si dregatoriile pe care le ocupauboierii, sunt institutii de origina slavo-bulgara.N'ar fi de loc nefiresc ca cei cari be ocupau sa fi fostei Insisi Bulgari, cand este stiut ca Bulgarii isi in-tinsera stapanirea for peste tarile romane, vremede 5-6 veacuri. Thomas Thornton, care scrie pela 1800 asupra tarilor noastre, zice ca «boieriicari apartin celor mai vechi familii pretind casunt coboratori ai Slavilor si sunt de o rasa dife-rita de aceea a poporului 1)». Exista deci oare-care, traditie dupa care boierimea romana ar fiintr'adevar de origine slavo-bulgara. Intru cat pri-veste familia domnitoare a Basarabilor, cronicatariff, dupa cum se stie, spune ]impede ca ei eraude neam sarbesc. Or in Oltenia, patria Basara-bilor, poporul nu cunoaste pe Bulgari decat subdenumirea de Sarbi si deci traditia si cronica suntin armonie cu conceptia poporului. Tot astfel, nuarareori vei putea gas] in zugravirile de prinmanastiri ce infatiseaza pe boierii titori, inteme-ietorii lor, tipul mongol, curat, care pare a se fiperdut azi, fiind inlocuit in clasa boierilor cu unalt neam. Or tipul mongol este in deaproape in-rudit cu neamul Bulgarilor.

Mai exista insa Inca o consideratie, care luta-

1) II, p. 350.

www.dacoromanica.ro

299

reste aceasta traditie ce marturiseste despre origi-nea slavo-bulgara a vechii boierimi romane, si care,in tot cazul, ar dovedi ca boierii trebuiau neap'aratsa fi fost de sange strein de acela al Romanilor.Aceasta consideratie este dispretul neprefacut,oarecum fatis si chiar brutal, pe care boierimearomana l'a avut totdeauna pentru Romani. In in-telesul celor vechi, roman era aproape tot unacu rob, rumanie insemna tot una cu robie. Aspune cuiva ca este roman era aproape o insulta,era in tot cazul un mijloc de injosire. Rumanulpretuia in vechime tot atat cat pretueste azi pen-tru popor tiganul. Pentru ca un boier sa ajungarumin, trebuia sa se fi vandut el si cu mosia lui,trebuia sa fi atins cel mai din urma grad de mi-zerie. 0 adevarata prapastie a existat totdeaunaintre boieri si romani. Aceasta prapastie nu sepoate nicidecum asemana cu deosebirile pe carele creeaza, intre oameni, rangurile sau bogatia.Intru cat o putem intelege noi, deosebirea ce saIkea intre boieri si rumini, este cu totul aserna-natoare cu deosebirea ce se face intre oamenii,cari sunt de sange strain unii pentru altii.

De altfel, interpretarea ce dam noi origineibulgare a boierilor Romani nu este de loc fruc->tul inchipuirii pentru a explica un lucru particularnoun. In toate societatile, unde a existat o nobi-lime si o plebe, nobilimea a fost un element desange strain de acela al plebei. Astfel, la Englezinobilii sunt de origina normanda, la Rusi de ori-gina scandinava, la Francezi si Italieni de originagermana. Ar fi lucru nefiresc ca tocmai boieriinostri sa se abata dela regula comuna a altor

www.dacoromanica.ro

300

societati.Nobilii din Ardeal sunt Unguri, plebeaeste rom aria.

Este adevarat ca mai thrziu, cand luptele pen-tru neatarnare, impotriva Ungurilor si Turcilor,erau in toiul lor, boierimea romana, rasboinica pevremuri, avand sa fie rarita in lupte, se premenisi se complete cu oameni din popor, ridicati larangul de boierie, pentru destoinicia si vitejia lor.Cu chipul acesta, boierimea se nationalize din cein ce mai mult. De sigur ea ajunse un timp incare vechile odrasle de origina streina se impu-tinara foarte mult. Asa, putem presupune ca boieriilui 1VIihaiu Viteazul vor fi fost, in cea mai mareparte, oameni ridicati dintre rumini. Aceasta n'aimpiedicat insa de loc ca vechiul lor simtimantde dispret pentru rumen sä ramae acelas. Boierii,constituind o clasa oarecum inchisa, au spiritullor de corp, care se pastreaza.' aproape neatins,atata vreme cat se pastreaza si clasa. Ei au pre-judecatile lor, chipul-lor de a vedea si de a pretuilumea si oamenii, interesele lor cari raman multavreme cam aceleasi. Obrazele se pot schimba,clasa si spiritul de clasa raman aceleasi, caci spi-ritul de clasa se intipareste neaparat tuturor aceloracare intra in cuprinsul ei.

Data fiind origina streind a boierimei romanesti,si spiritul care o insufletea, usor se poate pre-vede si chiar calcula rolul pe care aceasta clasal'a jucat in faurirea patriei romane si a sufletuluinostru etnic. Neavand nici o legatura de sange side simtiminte cu grosul neamului, pe boieri nu-ilega de pamantul patriei si de neam decat inte-

-

www.dacoromanica.ro

301

resele lor. Indata ce interesele for erau protivniceintereselor neamului, istoria sta marturie striga-toare ca boierii au intrigat, au tradat si au vandutpatria si neamul.

Poate intr'o mai mare masura si cleat Cade-rea tarilor sub Turci, .si decat intrigile ungurestisi lesesti, faptul ca.' se afia la noi o clash a boie-rilor, streind de sentimentele neamului, de neamsi de marile lui interese, a fa.cut ca luptele pen-tru tron ajunsera atat de sfasietoare la noi si du-sera Virile pang in fundul celei mai adanci pra-pastii morale. Sä rezumam acum marturiile vii,pe care be aduce istoria pentru a confirms aceastavedere.

Primele desbinari si intrigi ale boierilor se infa-tiara" sub firmele Drciculeslilor si Basarabe,s-lilor.«Lupta aceasta va hid mai tarziu un caracter te-ritorial. Anume, Basara."betii, folosindu-se de ne-multumirile Olteniei cu pozitia ei sub Munteni, sevor face aparatorii drepturilor eiD 1).

0 partida de boieri vedem din primele timpurirasturnand, cu ajutorul Turcilor, pe Dan II si pu-nand in loc, in domnie, pe Vlad II Dracul. Partideleboierilor organizati, unii in jurul Basarabestilor, altii injurul Draculestilor, rand pe rand, se ridica impotrivaDomnului din scaun, it tradeaza.' it vand pentru a cladomnia altui pretendent, care be era pe plac.

Astfel ii vedem complotand pang chiar in po-triva celei mai stralucit Domn al Moldovei, Stefan

1) Citapile din acest capitol, sand nu li se indicA alts resursa,sunt luate din Istoria d-lui Xenopol.

www.dacoromanica.ro

302

cel Mare. Alexa Stolnicul, Negri la Paharnicul siIsaia Vornicului urzesc un complot contra vietiiDomnului, in timpul luptei lui cu Radu Voda dinMuntenia. Descoperiti, ei perira insa sub secureacalaului. Stefan cunostea asa de bine inclinarileacestea nenorocite ale boierilor, ca pedepsi cumoartea orce incercare de tradare sau rasvratire dinpartea lor. Cateva zile numai inaintea mortii sale,el puse sa taie, sub ochii lui, pe niste boieri carise aratau nesupusi vointei lui, prin aceia ca nuvoiau sa recunoasca pe Bogdan ca urmas la tron.and insa in locul unui Domn hotarit si energic,cum era Stefan, avea a face cu un altul, corn-plotul I i ajungea scopul.

Vlad Tepes, slabit, in a doua domnie, muri inurma unui astfel de complot fa'cut de boieri.

Cu vremea, partida boierilor din jurul Basara-bestilor se dadir in partea Turcilor si inceptii ada ajutor acestora, pentru ca sa scufunde si maimult tara sub tirania turceasca. Pe la 1510, bo-ierii in frunte cu Barbu Craiovescu si Neagoe Ba-sarab «pribegesc in tara turceasca si facand j albala imparatul de rautatile ce be facea Mihnea Voda(poreclit de boieri cu numele de cel Rau) s'au ma-zalit si-au pus in loc pe Vlad Voda». La moartealui Neagoe Basarab, aceiasi boieri alungasera pefiul sau Tudosie, pentru a pune in scaun peRadu V Calugarul.

Turcii luand mereu cunostinta de aceasta corn-pieta. decadere morala a boierilor, de intrigile sicomploturile lor, erau hotariti, la un moment dat,se prefaca tara in Pasalic, randuind paTa in Mun-tenia pe Mohamed Bey. Se rasgandesc in urma

www.dacoromanica.ro

303

si randuesc Domn pe Vlad VIII din familia Dra-culestilor. «Boierii olteni si mai ales insemnata fa-milie a Parvulestilor se prefac a-1 primI deocam-data, dar dusmanindu-1 in ascuns, asemenenea afor purtare impinge pe Domn .a cerea sd scoatape acea familie din banatul Craiovei, spre a des-radacind opozitia din cuibul de peste Olt. Parvuatunci se rascoald si alungd pe Vlad, iar Radudela Afumati, ginerile lui Neagoe Basarab, re-vine in scaun. Abia insa reintors in dornnie, siboierii Munteniei mari se pornesc in contra luisi-1 ucid».

In Moldova, apucaturile boierilor sunt cu totulla fel cu acelea ale boierilor munteni. Astfel ve-dem si aci ca doi boieri: Mihul hatmanul si Tro-tusan logofatul, «ajutati de familiile boieresti aleGdnestilor si Arborestilor», atacard pe Stefan Lo-custs in foisorul din Suceava, omorird. «Bo-ierii insa, cu toate ca ucisera pe Stefan Vodd, nuvoiau cu nici un chip sd revind la Petru Rares,precum in deobste «poporul de jos dared inloar-cerea la Pant Vodd, boierii, care-1 urau pestemdsurd, preferau pe orcare all Principe. Boieriinu-1 urau atata, pe cat se temeau de rasbunarealui, fiindca nu numai it pdrdsiserd pe timpul luiSolirnan, ci umblau chiar sd-1 deie in mdinilelui». Boierii rasvratiti cheamd atunci la domniepe Alexandru Cornea. Cand insa se apropie Petrucu armata, ca sa alunge pe Alexandru, «toti par-tizanii lui Alexandru 11 parasira, afard de Pa"trascucare muri Impreund cu stapanul sdu, sub secureacalaului lui Rares». Alexandru Lapusneanu este

www.dacoromanica.ro

304

tradat si vandut chiar unui venetic strain de neamIacob Eraclidul, la Verbia, de boierul Motoc, caruiaLapusneanu ii daduse comanda oastei sale, si-1

trimisese impotriva lui Jacob.

Luptele si intrigile boierilor ajunsera chiar saiasa din cadrul for obisnuit in cele doua partizi.Vedem in Muntenia sfasierile trecand in sanul par-tidelor insa' -si, dupa ce ele sfasiasera partideleintre ele. Asa de pilda rascoala pornita in potrivalui Radu Paisie, din sanul insusi al familiei lui, «esteun simptom mai mult al destrabalarei domnieiMunteniei». Fireste ca boierii olteni, avand infruntea for pe Radu Paisie, yin contra lui Mircea,pe care Turcii ii pusesera in scaun, in locul luiRadu. Boierii pribegi din Oltenia, dupa ce au fostbatuti de Mircea la Peris, «iar au strans oaste siimpreund cu Radu Voda.' Iliasi au venit in Cara si,intampinandu-se cu Mircea Voda la sat, la Voi-nesti, au biruit Radu si pribegii iar Mircea a fugit laGiurgiu».

and Mircea Isi recucereste tronul, afla.' m pe unboier Socol punand mana pe vistieria tarii si fu-gind cu averea rapita. in Ardeal. Cu Socol fugiseinca o intreaga partida de boieri, care vreau sa-1puna'. Domn. «La moartea lui Mircea, in 1559, pri-begii venira cu oaste de peste munti si facurarasboiu cu sup. lui Mircea, doamna Kiajna, careramasese epitroapa minorului ei fiu, Petru Vodd.Kiajna cu boierii fura batuti la Roindnesti si fu-gira peste Dunare; insa, intorcandu-se in graba cuajutor Turcesc, invinsei a be randul for pe pribegi

www.dacoromanica.ro

305

la Sarpatesti si ii alungara iarasi peste munti deunde venisera».

Aceeasi soarta avia si domnia lui AlexandruII. Acesta fu Inca dusmanit de o partida deboieri, pe care ii taie fara Mira. Mai tarziu, candcei doi frati Alexandru II si Petru Schiopul, aman-doi Domni in Wile surori, se intalnesc la SAO-teni, ca sa benchetuiasca reusita lor, aflam pe unboier muntean refugit in Moldova, care vine siisbeste pe cei doi frati la ospatul lor. Patruzecide boieri dupa acea merg la Constantinopole saparasca pe Alexandru. Nereusind acolo, ei aualergat la un mijloc mai sigur : au omorat mai binepe Alexandru, «caci vedeau ca nu este chip ascapa altfel de un uricios tiran». Boierii insa,dupa ce scapara. de Alexandru, nu se sfiesc avinde tara unui strain, doctorul lombard Rosso.Sapte boieri se gasira sä sprijine nazuinele lui.«Nu se sfiesc acesti copii ai tarii, zice d-1 Xenopol,a o vinde unui necunoscut, numai fiind ca le fa-gaduise slujbe si capatuiala».

De amintit este insa cazul boierului IeremiaGolia, care trada si va.ndii., in modul cel mai perfid,pe Domnul sau Ion Voda cel Cump lit. Acesta-i da.-duse toata increderea si-1 trimisese sa opreasca tre-cerea Turcilor peste Dunare, dupe ce-1 pusese sajure pe cruce si pe evanghelie va fi credin-cios. «Cu toate aceste masuri, Golia ramase totce era, fire de vulpe sireata si tradatoare, imbra."-cata in chip de om, si lucra. Inca si mai miser,tradarea lui nu fu macar rasplatita cu o ambiti-°ash' marire ci cu bani : 30,000 de galbeni).

20

ca -i

www.dacoromanica.ro

306

«El lasa pe Turci sa treaca'. Dunarea si instiintape Ioan ca ajunsese prea tarziu spre a impedicape dusmani dela trecerea fluviului, dar ca Turciierau numai in numar de 30,000, cei mai multiarmata nedesciplinata*. Adevarul era insa ca Turcierau peste 100.000.

Cazuri de acestea de vanzare, tradari, intrigisi desbinari, savarsite de boerime, umplu Intreagaistorie nenorocita a neamului nostru. A starui sale punem pe toate in evidenta ar fi a nu se maiispravi. Sa ne oprim insa putin la purtarea extra-ordinard, pe care o avura boierii catre cel maidin urma Domn viteaz si stralucit al Moldovei : IonVoda cel Cumplit, cel deja vandut °data de bo-ierul Golia. «Tradatorul Ieremia Golia Inca nu-sisfarsise infamul sau Inceput. El fusese cumparat,probabil de Turci si de Munteni, spre a preda peinsusi Ion viu sau mort in mainile lor. De aceea,it vedem revenind langa Ion si land dela el co-manda cavaleriei in lupta hotaratoare ce era sase inceapa. Atacul trebuia sa se porneasca delaaripa stanga, unde se afla cavaleria sub hatmanulGolia, care pe semne sperase ca va putea, dobandipe Domn in mijlocul sau. Militiile, ca grin instinctfiresc meselor, presimlise trddarea pe care n'otelesese Ion, a cdrui minte era fie deplin cuprinsdde ordnduirea baldliei ,s-i nu ldsard pe Ion sa iasddin rdndurile lor, spre a irece in acelea ale Ca-valeriei), .

«Daca boierimea nu puta indeplini tradarea ei,in toata Intinderea voita, cel putin ea se tine decuvant, si cand se dete semnul atacului, cavaleria,adica boierimea, plecand steagul, puse cusmele

in-

www.dacoromanica.ro

307

pe sulite si trecti la dusmani... Turcii, ne avandnici o incredere in tradatori, ii intoarsera inapoiin contra fratilor lor, impingandu-i indarat si fa-candu-si un scut din piepturile lor...».

«Mare parte din ei pierira culegand moartea inloc de rasplata, pentru nevrednica for purtare».Chiar in preziva luptei trei boieri fugisera in ta-bara vrajmasilor. «Era avant-garda tradatorilor».

Inteadevar, nimic nu poate caracteriza si yes-teji mai bine rolul vechii boierimi romanesti cleatpurtarea ei fata de Domnul Orli in aceasta im-prejurare. Daca in aceasta ocazie tradarea si per-fidia ei sunt mai brutale si mai pronuntate, elen'au fost niciodata mai putin daunatoare pentrudestinul tarilor romane.

Nici chiar figura mareata si impunatoare aeroului dela Calugareni n'a scapat teafara de con-ruptia si intrigile acestei boierimi. Astfel, MihaiuViteazul, dupa ce pierduse, prin prigonirile uneisoarte vrajmase, domniile celor trei tari romanedinteodata, it vedem cuprins in urzeala unui corn-plot at boierilor din Craiova, cari voiau sa-1 ras-toarne si ei. Eroul descoperind acest complot.ccuprins de o furie cumplita aprinde casele in-tregi ale boierilor rasvra.titori si ii ucide cu femeisi copii, rasbunand in sangele for toate suferintelesi arnaraciunile cu care soarta it adapa».

Sirul acestor comploturi si traddri din parteaboierilor se urma perfid si staruitor in tot timpulveacurilor al XVII, XVIII si pana in veacul alXIX, aducand cea mai mare decadere si injosirea tarii si scufundand-o, de sute de ori, in prapastia

www.dacoromanica.ro

308

pierzarii, din care, printr'o minune uimitoare mereurepetata, ea se ridica de tot atatea ori.

Faptele si imprejura.'rile amintite aici vorbescdela sine, cu o deosebita elocventa, asupra ro-lului pierzator si nevrednic ce avit sa joace boie-rimea romana in destinele neamului nostru. Aceastaclasa de oameni n'a fost stapanita, totdeauna, decat de cel mai cumplit interes personal si de ceamai orbitoare vanitate. Ea fu rasboinica atatatimp cat Domnii romani mai aveau mosii liberecu cari puteau s'o rasplateasca. and se sfarsiramosiile si tarile cazura tot mai adanc sub Turci,ne mai avand nici un interes a se bate Impotrivavrajmasilor, inceta si destoinicia for rasboinica.Mai tarziu, cand statele romane se desvoltara, seinfiintara mai multe dregatorii Inalte, asupra ca-rora boierii se repezira, cand ambitia for nu tinteaInca si mai sus. Pentru dobandirea acestor dre-gatorii, vechile for instincte rasboinice se puserain miscare, pentru a-i face sa se sfasie intre ei,pustiind tara cu luptele for si pravalind scauneledomniei in cea mai josnica degradare. Boierimearomana fu un aluat puternic de rascoliri, convul-siuni, pustiiri si mizerie in corpul puternic alta-data al neamului nostru.

Interesul ce boierii purtara tarii nu fu niciodata.&cat Intre limitele intereselor for proprii. Dacavreodata si-au varsat sangele pentru ea, nu fu decat Inaintea pericolului de a o vedea scapandpradaciunilor for pentru a cadea in mainile altora,a Turcilor spre pilda. De aceea, atunci cand Sul-tanul se hotarase sa prefaca tara in Pasalac, ii

www.dacoromanica.ro

309

vedem luptand disperati impotriva Turcilor sicastigand, sub conducerea lui Radu dela Afumati,aproape 20 de mici biruinti. Sub Mihai nu se ail-tara viteji decat pentru interesul ce aveau de avedea smuts dela eroul roman dreptul de a pre-face in robi desavarsiti pe locuitorii intinselor formosii.

Tata acuma si cum descrie si caracterizeaza d-1Xenopol pe boierii romani si rolul ce jucaradansii in destinele acestei Aceasta clasa,care a aparat 'Dana in ultimele timpuri intereselesale de casta cu o nelmpacata inversunare, carea stigmatizat prin cronicarii esiti din sanul ei petoti Domnii ce au vrut sa se atinga de ele, a-ceasta clasa atat de neastamparata care se jucade-a domnul in Wile romane, aruncandu-le adesea-ori in prapastia pieirei... Pe ei ii vedem in ne-contenite rasvratiri contra Domnului ce nu leplacea, si, impartindu-se in partizi personale, san-gerau tarile prin luptele tor, luand calea surghiu-nului cand soarta armelor le era protivnica, pu-nand mina pe toate treburile cand norocul isipleca cumpana in partea ion>. «Nobilii ne maiputand lupta pentru libertatea Wei se aruncaupe intriga si pe mijloacele piezise ale oamenilorlipsiti de inimap.

Adevarul este ca n'apuca un Domn sa se asezebine in scaun, si zecimi de plangeri si memoriise indreptau din partea boierilor spre Constanti-nopol, spre Petersburg. Astfel de plangeri si ne-multumiri isi faceau zilnic drum mai ales spreConstantinopole, si mai cu seama ele se indesiracand Domnii pamanteni luara locul celor trimisi din

tari.

www.dacoromanica.ro

310

Fanar 1). Aceasta a facut pe Elias Regnualt sascrie in cartea sa ca «ispravile boierilor, de o sutacincizeci de ani incoace, nu sunt scrise decat inarhivele dela Petersburg si dela Fanar», «cafiinta lor politica nu este decal o derisiune, nu-mele for chiar o epigrama continua» 2). Boierimea,in asa hal ajunsa, degenerase din ceeace fuseseodata. «Fiecare secol a depus stratul sau de co-ruptie peste ea, si a facut din ea ceva inform,care nu apartine nici politicei, nici istoriei si nicila nimic din ce atinge lumea intelectuala si morala*.«Rod hibrid al unor incruciseri impure, de undear Ina ei simtul nationalitatii ? Cu rani exceptii,printre cei cari se chiama pe nedrept boieri nu seafla nici un roman 3)».

Si intr'adevar, daca boierimea romana s'ar fisimtit de acelas sange si neam cu marea majo-ritate a neamului romanesc, si daca legaturi deo natura mai superioara ar fi legat-o de pamantultarii, altele decat interesele ei de clasa, niciodata,orcare ar fi fost imprejurarile istoricc, ea n'ar fiajuns sa joace un rol ata.t de trist si nevrednic indestinele tarilor surori.

Contrastul intre boieri si tarani a isbucnitfoarte adesea, si s'au vazut Domni si interesevitale ale tarii vandute de boieri si aparate siocrotite de poporul de jos proba cazul lui IonVoda cel Cumplit, acela al lui Petru Rares, allui Mihnea cel Rau etc. Niciodata taranul roman

1) A se vedea Pompiliu Eliad : Histoire de 1'Esprit public enRoumanie , cartea 1, p. 140-150.

2) Op. cit., pag. 2763) Regnault op. cit., p. 267.

www.dacoromanica.ro

311

n'a jucat rolul nedemn de vanzator si razvrati-tor al tarn si al Domnului sau.

Deosebirea adanca ce a existat totdeauna Intreboierime si taranime se putea vedea si in prigo-nirile nemiloase, in jafurile metodice pe care boieriile-au fa'cut asupra taranimei. Avand in myna lorpe Domn si toate puterile Statului, boierii s'auingrijit, din toate timpurile, ca nevoile tarn, darilebanesti, tributul cu toate birurile neomenoase, pecan Turcii le storceau din tara, sa (sada si saapese numai pe tarani. Ei au evitat totdeauna alua parte la aceste sacrificii. and a fost vreunDomn indrasnet, care sa pue oarecari dad si asupralor, acel Domn trebuia prea curand rasturnat. Insfarsit, silinta de veacuri a boierilor romani a fostca sä reduca la cel mai din urma grad de mi-zerie, prin stoarceri de tot felul, rumanii si veciniicari robiau pe intinsele lor mosii. Ei nu i-au con-siderat niciodata altfel cleat ca pe niste vite demunca, dela care trebuiau sa scoata cel mai marefolds cu cea mai mica osteneala sau ingrijire dinparte-le. Nimic n'a revoltat vreodata mai adancpe boieri decat propunerile ce li s'au facut cate-odata de a usury soarta rurndnilor lor, de cares'au simtit totdeauna atat de deosebiti si atat destreini.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

GRECII I URMELE SUFLETETI ALEINFLUENTII LOR

Stapanirea Grecilor din Constantinopole pestetarile romane este Inca unul din faptele de cape-tenie ce precumpanesc istoria neamului romanescdin ultimele trei veacuri. Acest fapt isvoraste el in-susi din dominarea Turcilor la noi, care am zisea este evenimentul cel mai covarsitor din istoriamoderna a Romanilor.

Pe langa cal elementul grecesc ne vine delaConstantinopol, adus in cea mai mare parte deTurci si de inraurirea lor, apoi incalecarea Gre-cilor peste Romani n'a lost cu putinta decat dinclipa in care Wile romane ajunsera Intr'o starede desavarsita slabiciune morala si materiala.Grecii avura rolul unor adevarati paraziti, carisunt atrasi de mizeria unor organisme slabe, sicare nu se pripasesc si nu propa'sesc decat inatmosfera de saracie si de anemic completa. Dupdce Turcii degradara aproape cu totul energiamorala si economica a tarilor romane, Grecii ye-

www.dacoromanica.ro

313

nira sa desavarseasca opera for de injosire si dedistrugere.

Istoria Munteniei si Moldovei, din secolul XVII,este cu totul predomnita de Inceputurile stapAnireigrecesti si de lupta disperata a Muntenilor si Mol-dovenilor Inpotriva acestor cotropitori pacinici sicu atat mai apasatori si nesuteriti. Faptele istoricemai de seama, din aceasta epoca, fura svarcolirileneamului nostru inlantuit cu iscusinta in mrejeleperfide ale Fanarului. Luptele, rascoalele nenu-marate ale Romani lor in potriva Grecilor, intam-plate in chiar cei dintai ani ai veacului XVII, suntca niste prime convulsiuni, prin care neamul nostruvoia sa asvarle departe pe noii lui cotropitori.

Din cele mai d'intaiu timpuri ale formarii st ate-lor romane, Grecii se strecorara in tarile noastreca negustori. Apucaturile for comerciale ii adu-sera de timpuriu pe tarmurile nord-vestice aleMarii Negre. De aci incepura sa se reverse pestetarile romane. Documente ramase ne infatiseazaGreci veniti si procopsiti la noi Inca pe la anul1359. Un obraz bisericesc, de cea mai inaltatreapta, spre pilda mitropolitul Joachim Cristopulo,era Grec. Pripasirea acestor noi navalitori se intariinsa simtitor dela caderea Constantinopolului. Deaceea, se poate zice ca nenorocirea greceasca, careisbi asa de crud si adanc tarile noastre, nu fudecat o urmare fireasca, fatala a stapanirii Tur-cilor in Europa. In deosebi, dela aceasta data eise pripasira aci sub masca religiei usor de purtat,si cu care se putea insela usor spiritele simpleale Romanilor. Patriarhul Nifon, la venirea lui inMuntenia, in timpul lui Radu al IV-lea, intareste

www.dacoromanica.ro

311

si mai mult inraurirea greceasca in biserica, maiales dela suirea lui in scaunul Mitropoliei. Aceastainraurire devine precumpanitoare sub Neagoe Ba-sarab, ale carui simpatii pentru Greci se tradeazaIn aceea ca el insusi se grecizase si rededese ope-rile lui scrise in limba greaca.

«Calugarii rasaritenii, zice d-1 Xenopol, veninddin partile mai apropiate, unde suferise Mantui-torul, erau priviti nu ca oameni ci ca sfinti decatre bigota poporatie a tarilor romane, care sesimtia prea fericita, and putea sa se despoaie infavoarea acelor obraze, ce stiau asa de bine sase foloseasca de prostia lumii. Fapt este ca ma-nastirile si mai toate demnitatile bisericesti furaintesate cu Greci si calugari greci, mai in tot cursulveacului XVI. In acest rastimp numai, vedem doipatriarhi greci stabilindu-se in tard: pe Nifon dejaamintit, lamp' care trebuie sa adaogam pe Pa-homie, care «luand clerici si mireni cu sine aumers in Valahia si in Moldova, unde a fost primitcu toata cvlavia de principi, de boieri si de totnorodul acelui loc

Intr'un cuvant se poate zice ca daca secolul alXVII este inceputul predomnirii grecesti peste tarileromane, intreg veacul al XVI este pregatireaacestei predominari, pripasirea si revarsarea grecis-mului peste Carina romaneasca.

Biserica si comertul n'au fost insa singurele por-tite prin cari s'au strecurat Grecii in tarile roma-nesti. Caderea tarilor sub Turci, si deca'derea formorala, care facea pe Domnii romani sa precupe-teased scaunele domniei cu bani scumpi, carnatuiti

www.dacoromanica.ro

315

dela zarafii greci dela Constantinopol, dete avantputernic elementului grecesc. Precumpanirea

sociala a acestui element incepiu de candDomnii Munteniei si Moldovei incepuse a veni delaTarigrad inconjurati de cate o droaie de creditoridin Fanar. Domnul indatorat era o unealta mla-dioasa in mAinile lor. Puterile lui erau puse inserviciul creditorilor sai. Acestia, cand nu puteaufi platiti cu bani, erau platiti cu slujbe inalte, cumcsii. Daca.' mai avem in vedere si inraurirea cres-canda a Grecilor din Fanar, ridicarea for corner-ciala si financiara, chipul cum stiusera ei sa sefaca trebuinciosi, indispensabili chiar, Turcilor,Sultanului, dela care atarna totul in principateleromane, numai poate fi nici o nedumerire asupraincaleca."rii for de timpuriu peste tarile romanesti.

Veniti in tara Intr'un chip sau Intr'altul, ei sevarira." in sanul familiilor boieresti, incuscrindu-secu acestea. Cu un talent iscusit de insinuare, decare si azi n'au incetat de a da dovezi, ei isifacura necontenit drum in corpul natiunei roma-nesti, si in curand familiile boierilor romani furaintesate de nurori si de gineri greci. Tarina ma-noasa a stramosilor nostri incapu astfel, incetul cuincetul, pe mainile acestor navalitori subtir isi pas-nici, dupa cum Inca nici azi n'a incetat a face,gratie acelorasi mijloace.

Fapt este ca Inainte chiar de Mihai Viteazul,Muntenia mai cu deosebire era coplesita de Greci.Actiunea for de incalcare se resimti puternic siIncepu a fi nesuferita, indata dupa eroismul con-vulsiv al acestuia. Sub domnia lui Radu Mihnea,Cara cunoscu cea dantaiu rascoala contra Greci-

si

www.dacoromanica.ro

316

lor. Sub acest Domn, pe la 1612, neamul romanescse trezi intr'o prima sguduitura pentru a aruncadeparte dela sine vermina greceasca. Svarcolirilelui se urmeaza pang la Mateiu Basarab. Acesta,ca si Vasile Lupu in Moldova, castiga tronul pu-nandu-se In fruntea miscarii contra Grecilor.

Bisericile Instreinate, cazute in mainile Grecilor,erau foarte numeroase, Inca Inainte de Mateiu Ba-sarab. Intre acestea gasim pe cele mai insemnate,cum de pilda: Tismana, Cozia, Argesul, Bistrita,Govora, Dealul, Glavaciocul, Snagovul, Cotmeana,Valea, Caldarusani, si a.

Elementul grecesc, devenit pe fiecare zi mainumeros si mai puternic, se amesteca tot maimult in rostul tarilor romane. Daca simtul national,cu Mateiu Basarab, 11 birul arunca de o parte,dela moartea acestuia precumpanirea greaca de-veni inteadevar covarsitoare. Dregatoriile, ca simosiile cele mai de seama, cazura in mainile lor.Nu tarziu, dupa Mateiu Basarab, chiar tronul dom-nesc fu rapit din mainile Romani lor de Greciipripasiti din proaspat in Cara. Dupa scurta si stearsadomnie a lui Constantin Serban, urmeaza la tronun grec sadea., care-si romanizase numele si sechiema. Mihnea, pretinzand ca ar fi fiul lui RaduMihnea. Acesta fusese el insusi grecit si domnia luieste socotita in istorie ca o domnie greceasca. Cuatat mai mult trebue socotita astfel domnia gre-cului Mihnea.

Cu acesta din urma si cu Gheorghe Ghica,care urmeaza la domnie dupa un an, se incepe,in Muntenia, adevarata epoca a domniei grecesti.

si-1

www.dacoromanica.ro

317

Istoricii obisnuesc sa puna inceputul acesteiepoce dela domnia lui Nicolae Mavrocordat inMuntenia. Lucrul acesta este cu totul arbitrar. Deaceea chiar, un istoric, indrasnet de obiceiu, aputut sa contesteze dreptul de a numi epoca dintreBrancoveanu si Tudor Vladimirescu epoca Fana-riotilor. In acest restimp s'au perindat si mai multedomnii romanesti, dupa cum inainte de Branco-veanu au luat loc pe tronul Munteniei si Moldoveimulti Greci. Argumentele istoricului de care estevorba ne par neclatinabile. Faptul brutal al dom-niei, al predominarii covarsitoare a Grecilor in td-rile noastre ramane insa invederat si necontestabil.Desbaterile ridicate de d-1 Iorga, in aceasta pri-vinta, nu pot fi terminate mai bine decat admitandca domnia Fanariotilor, mai drept vorbind domniagreceasca, incepe in tarile romane imediat dupaMateiu Basarab si Vasile Lupu. Ea incepe in Mun-tenia cu Mihnea III, la 1658, si in Moldova cuGheorghe Ghica tot la aceasta data.

De fapt ea incepuse chiar mai inainte de MateiuBasarab si Vasile Lupu. In totdeauna insa, in fi-xarea unei epoci de acestea in istorie, trebuie saintre putin arbitrar. Epocile istorice nu se des-part prin linii lamurite. Arbitrarul va fi insa multmai mic in fixarea inceputului domniei grecestidupe Mateiu Basarab decat dupe Brancoveanu.Caci, spre pilda, in Moldova, intre 1658 candpunem noi inceputul domniei grecesti si 1711 candse pune de obiceiu, avem 19 domnii, dintre care11 sunt grecesti si numai 8 romanesti. In afara deDomnii Stefan XI, Eust. Dabija, Stefan Petriceicu,Constantin Antioh si Dimitrie Cantemir, avem pe

www.dacoromanica.ro

318

acelea mai numeroase ale Grecilor : Ghica, Duca,Cantacuzino, Ruset, Iliac In acelas interval de timp,avem in Muntenia 9 domnii, dintre care, doua roma-nesti si sapte grecesti ; cele cloud romanesti suntuna mai scurta a lui Antonie din Popesti, si acealunga a lui Brancoveanu; cele grecesti ale acelorasiGhica, Duca, Cantacuzino, s. a., ca si in Moldova.Avem deci Inainte de Brancoveanu, in ambele tari,o majoritate de domnii grecesti, cari ne dau totdreptul sa Incepem epoca greceasca in tarile ro-mane inainte de Brancoveanu, dela Const. Serbansi Stefan Gheorghe. Ca'ci sau o incepem de atuncisau o trecem cu totul cu vederea, de oarece dupaBrancoveanu avem Inca pe tronul tarilor mai multiDomni romani. Cel putin, pana pe la 1774, inMuntenia, domniile romanesti se alterneaza aproaperegulat cu cele grecesti, daca consideram ca Ghi-culestii, in interval de trei sferturi de veac, au avutvreme sa se mai romanizeze. Astfel, in Muntenia,intre 1714 si 1769, avem vreo 20 de domnii,din care romanesti 5 ale Racovitestilor, sau 12daca punem alaturi cu ele pe ale Ghiculestilor,ce domnisera aci cu un veac mai de vreme. Totastfel, in Moldova, Intre 1711 si 1777, avem 18domnii, dintre care 6 romanesti, trei ale Racovi-testilor, trei ale Calimahilor romani de origina, lacari daca adaogam Inca cease ale Ghiculestilorfacem 12 domnii romanesti sau aproape roma-nesti, ramanand numai 6 domnii grecesti curate.Se pare cal adevarata domnie a fanariotilor inintelesul strict al cuvintelor, ar Incepe numai depe la 1774 in Muntenia, cu Ipsilante, si 1777 inMoldova, cu Moruzi, spre a se terming la 1821

:

www.dacoromanica.ro

-319In ambele tari cu Sutulestii. Se vede insa delasine cat ar fi de arbitrar de a incepe aceasta epocala o data asa de tarzie.

La o prima infatisare s'ar pare ca chestiuneafixarii inceputului acestei epoce n'are nici un in-teres. Totul este chestiune de data, care nu schimbanimic din insemnatatea lucrurilor. Si cu toate acestea,pentru a pretui exact inraurirea greceasca asupratarilor romane, nu este de putin interes sa se fixezelamurit si exact epoca dominatiei grecesti si intin-derea ei. Nu este lucru fard insemnatate daca nedam bine seama ca. incalecarea Grecilor peste tarileromane a tinut, nu 110 ani, cat se socoteste de obi-ceiu, ci 170, adica mai bine de un veac si jumatate.

Cea ce a putut amagl putin pe istorici, in apre-cierea dominatiei grecesti, putea fi domniile cutendinte romanesti ale grecilor Serban si Dimi-trie Cantacuzino. A le privi insa mai de aproape,aceste sentimente filo-romane ale primilor Can-tacuzinisti erau mai curand fructul rivalitatii dintreGrecii deveniti de pe atunci prea numerosi, pentruca sa nu sa se certe si sa nu se prigoneasca intreei. Aceste apucaturi de revalitate si pismuire erauprea vechi, si prea inradacinate in sufletul Gre-cilor din Bizant, de acea ele se ivira si la odras-lele lor, on in ce colt de tara s'ar fi raspanditele. Pisma Cantacuzinestilor contra Grecilor a pututpare mintii cronicarului simplist al vremei senti-mente filo-romane. Aceste sentimente ar fi fostinteadevar cu neputinta dela un om ca postelniculConst. Cantacuzino, venit in tara la o varsta dejacoapta, si pe care absolut nimic nu-llega de Romani.

www.dacoromanica.ro

320

Este cunoscut cum totdeauna strainii pripasitiintr'o card, in mijlocul unui popor, devin cei maiaprigi aparatori ai tarii for din nou adoptate, inpotriva celorlalti straini cari ar vol s'o cotropeasca,fie ei chiar de un singe si de acelas neam. Aceastas'a adeverit la Roma, care, in ultimii timpi, n'a lostaparata si scapata de navalitorii din afara, decatde bratul navalitorilor deja primiti inlauntru. Acesteaerau insa considerati cari treceu peste cunostin-tele si mijloacele cronicarilor nostri de pe vremuri.De aci aparenta sentimentelor filo-romane ale pri-milor Cantacuzinesti, care nu putin o fi ajutat pos-telnicului Const. Cantacuzino, sa-si filaseze, sa capa-tuiasca cei 6 baieti, si cele 6 fete ale sale in sanulcelor mai insemnate familii romanesti de atunci.Dar chiar daca am admite ca sincere aceste sen-timente ale batranului postelnic, care, fiind o mintesuperioard, a putut face o abatere bung dela re-gula rea a Grecilor, cum ramane cu sinceritatealui Serban Cantacuzino, care ajuns la domnia Mun-teniei nu visa cleat recucerirea Bizantului si in-temeiarea imperiului grec pe ruinile celui otoman,vis caruia ii jertfi interesele tarii peste care domnea.?Dovada ca sentimentele acestea nu erau nationale,ci prigoniri interesate, sta.' faptul Ca pe langa. Greciiprigoniti de Cantacuzinesti mai erau si boieri romani.Pe de alta parte, cum foarte bine zice d-1 Xe-nopol, «la aceasta epoca incepuse a se intunecaconstiinta deosebirii dintre Greci si Romani... Asacand Leon Tomsa da hrisovul sau de isgonireaGrecilor din Cara, iscaleste, alaturea cu boierii pa-manteni, si grecul Papa logofatul, care se consi-ders deci pe el ca pamanteanD.

www.dacoromanica.ro

321

°data cu sentimentul acestei deosebiri intreGreci si Romani, poporul romanesc pierdu si orcetarie de rezistenta in potriva Grecilor. El se prabusidin ce in ce mai mult in mrejile cotropirii gre-cesti, din care n'avea sa se trezeasca decat unveac si jumatate mai tarziu.

Cari fury insa purtarile Grecilor asezati in Cara ?Nu putem raspunde mai bine decat citind hrisovul,dat care 1630, intaiu de Leon Tomsa si copiataproape intocmai, 36 de ani mai tarziu, de catreRadu Leon, ceea ce dovedeste ea in tot acest ras-timp purtarea Grecilor veniti in Cara ramaseseaceasi. Acest hrisov dat de doi domni glasuesteastfel : «vazand atata saracie si pustiire a tarii,cautat-am Domnia mea si cu tot sfatul tarii ca saaflam de unde cad acele nevoi pe Cara, si aflatu-s'asi s'a adeverit cd Coate nevoile si scirdcia ince!)dela Grecii streini, care amestecd domniile si vdndPara fdrd mild si o precupetesc pe camete asuprile,,si dacd vin aici in Lard, nu socotesc sd umbleduo obiceiurile tdrii ci stricd Coale lucrurile bunesi aa'aogd leg-i rele si asupritoare, si uncle slujbe(dari) le-au marit si le-au ridicat fara seama peatata greime ca plateasca ei camata lor.Inca si multa alta instrainare a aratat catre oa-menii tarii, nesocotind pe nici un om de yard, in-streindnd oamenii despre domnia mea, cu pismesi cu napdsti si asuprind sdracii jdrd mild siardldnd vralmdsie cdtre tote locuitorii Idrii».

Intr'un document a lui Mateiu Basarab, din 1639,sa lamureste foarte bine chipul nelegiuit cu care

21

sa-si

www.dacoromanica.ro

322

se instreinase cele mai maxi si mai frumoase ma-nastiri ale Munteniei.

Domnul muntean vorbeste in acest documentde «mitropolitii si domnitorii tariff, oameni streininoud, nu cu legea santa, ci cu neamul, limba sicu ndravurile cele rele, adicd Grecii, cari spur-cdndu-,s-i mainile for cu ocdrdloarea mild, sub vi-cleana taind incepuse a vinde si a cdrciztmdrisfintele mdndsliri ale tdrii si lavrele domnesli, ale supune meloace dajnice allor mdndsiiri de printara greceascd si dela Svela Gora, fdaina'zt-lehrisoave de inchindciune fdrd de stirea sfahiluisi fdrd de voia soborulub>.

Daca privim de aproape sff analizam, pentru atalmaci mai bine, coprinsul acestor doua docu-mente, purtarea Grecilor venetici in Wile romanene apare in toata perfida ei goliciune. Ei amestecadomniile, vand tam fara mila si o precupetescpe camete asupritoare; strica toate lucrurile bunesi le inlocue cu altele rele; nu socotesc pe niciun om de tail; instreineaza oamenii dela domniecu pisme si napasti asupresc saracii fait' mila siarata vrajmasie care toti locuitorii tarii; naravitirau, ei isi spurca mainele cu mita injositoare, sisub vicleand taind \rand si carciumaresc sfintelemanastiri ale carii. Iata, rezumate admirabil decoprinzator din cuprinsul acestor doua documentelasate de Domnii romani, sufletul si purtarea Gre-cilor pripasiti in tara, in veacul al XVI-lea siXVII-lea. SA se aiba In vedere ca aceste documentenu pot fi nici mincinoase, nici exagerate; caci, in cepriveste, in deosebi, hrisovul dela Leon Tomsa siRadu Leon, el nu putea fi deck mai dulce deck

;

www.dacoromanica.ro

323

era adevarul, de oarece, in istorie, este cunoscutapartinirea prea mare ce acesti Domni arataraarnandoi Grecilor venetici.

Iar intru cat priveste Domnitorii tarilor pe careTurcii ni-i trimeteau din Fanar, iata cum ii des--crie englezul Adam Neale, pe la 1815: «Hos-podarii greci sunt oameni intriganti, de rea cre-dinta si necinstiti. Dupa ce petrec mai multeluni tarandu-se josnic pe la curtea vizirilor turci,dupa ce c4tiga pe acestia prin multimea daru-rilor si a lingusirilor, invingand pe toti rivalii forprin mijlocirea calomniei si vorbelor de rau, ajungsa fie numiti mai intaiu dragomani la curte si apoiguvernatori in Moldova si Valachia. Ei plecau ladomniile for ciuruiti de datorii facute pentru casa conrupd pe membrii divanului turc, inconjuratide o multime de rude lesinate si de trantori mortide foame, ei despoaie pe bietii tarani spreingrasa pe creaturile ion> (p. 11-13 trad. fr.).

Cu alte cuvinte, cea ce deosibeste pe Greciiveniti in Muntenia si Moldova este conruptia lor,desavarsita si batjocoritoarea for nepasare fatade aceste taxi, lingusirea josnica, intriga, zavistia

5

dispretul for fudul de oamenii din tail, stricareaobiceiurilor bune si aducerea altora rele. In sfarsitpisma, calomnia, napastuirea si desbinarea sunt se-mintile veninoase ce semanard ei pe ogorul Ro-manilor. Precupetirea, reaua credinta, cama."ta, vi-clenia ascunsa si vanzatoare fura insusirile sufle-testi, cu care Grecii inveninard sufletul simplu alRomanului.

De luat aminte este cum Grecii nu se putura

a-si

www.dacoromanica.ro

324

sa se prinda in corpul neamului roman, decat peacea parte pe care am avut cuvinte s'o presu-punem pe ea insdsi de sange strain, clasa boie-rilor. Poporul de jos nu infatisa pentru Grecii ye-netici nici un interes. Sarac si umilit cum era, nuputed atrage cu nimic ldcomia noilor veniti. Dinpotriva, mosiile intinse si manoase, pdmantulgaduintii, din care curged isvoare de lapte simiere, atraged in chip ametitor pe Grecii lihnitidin tara pietrelor si a stafidelor.

Se stie cum Domnii greci veneau cu nepoti sitot felul de rude sarace, pe care le capatuiauin familiile mai bogate din card. Ei pandeau oca-ziile bine venite, si de cate on un baiat sau o fata."din familiile cele mai bune atingea varsta, Dom-nul fanariot cu o parinteasca ingrijire pentru nea-murile lui cdta prilej ca sa le cdpatuiascd princasatorii In aceste familii.

Numai incape nici-o indoiald ca Grecii, ce deobiceiu aveau familii numeroase, umplura toatecasele boieresti cu gineri si cu nurori. Intreagaboierime romaneascd, timp de doud veacuri simai bine, de cand incepura. Grecii sa ndpddeasca

fu Incrucisata cu sange din Fanar. Existdpand azi un numar covarsitor de nume grecestiin asa zisa noastra aristocratie. Daca se mai ga-sesc insa si nume romanesti este pentruca oas-petii nostri din Fanar n'aveau numai bdieti ci sifete, cari, maritandu-se cu baietii de boieri romani,trebuiau sa poarte numele acestora. Incuscrireagreceasca in familiile boieresti s'a putut face nunumai o singura data. Fara* indoiald ca in rastimpde cloud veacuri aceste incuscriri s'au putut re-

fa-

Odle,

www.dacoromanica.ro

325

peta de 4-5 on in fiecare familie. In tot cazul,nu gandim ca se poate afla o singura familie deboieri romani care sä nu fie incrucisata cel putinodata cu vlastari de ai Bizantului.

Faptul acesta a schimbat cu totul fata lucru-rilor dela noi. Boierimea, nationalizata prin actiuneatimpului, se instreina din nou de masa cea marea poporului. Linia ingustata ce o mai despartia degrosul neamului Incept" a deveni din nou o pra-pastie. Dispretul boierimii grecizate de taranulroman deveni si mai viu, si mai intens. Deosebireaetnica Intre nobili si popor se accentua foartemult acum si de aci provine ca azi Inca poporulroman prezinta infatisarea a doua rase cu totulstreine una de alta, doua rase supra-puse saujuxta-puse, care n'au nimic de comun: ordsi sdlenii.

Lucrul este invederat ca lumina zilei: deosebireaisbitoare ce se vede azi Intre orasanul surtucar sisateanul cu suman si suba, intre spiritul oraselorsi acela al satelor isi trage obarsia dela aceastaprapastie pe care imprejurarile istoriei noastre otrasera staruitor Intre popor si boierime. Negresitca boierimea, cum avea singura monopolul tuturorslujbelor din stat, trebuia sä traiasca in orase, incapitala sau in capitalele judetelor. Pe de altaparte, este stiut ca orasele fura Intemeiate aproapetoate de straini : Germani, Armeni, Unguri si caacolo chipul ei de a fi, de a simti, de a judeca,cu totul altfel decal al satenilor, s'a instreinat simai mult cu Grecii si s'a pastrat instreinat prin tra-ditie dealungul veacurilor. Obarsia orasenilor de

www.dacoromanica.ro

326

neam strein i-a izolat de restul Romani lor delasate. Cu acestia ei n'au avut decat foarte rari sisterse atingeri. Nici o asemanare mai adanca simai temeinica nu s'a putut face intre aceste douarase. De aceea, altele au fost si sunt spiritul sifirea locuitorilor nostri dela sate' si altele ale celordela orase. Aceasta deosebire se vede si azi, eaisbeste pe orcare spirit observator.

Nu arare on s'a vorbit si s'a scris, in presanoastra, ca poporul roman este format din douaneamuri foarte deosebite intre ele, si ca dincolode barierele oraselor traeste un neam de oamenicu totul deosebit de neamul celor ce traesc inorase.

Usor de inteles este faptul patrunderii elemen-tului grecesc si al streinilor in general in t'arilenoastre si in familiile boierilor romani. Grecii ve-niti dintr'un mediu social superior, care avea ocultura veche, inradacinata, rafinata, si dispuneade toate mestesugirile subtiri si de toate siretlicu-rile bine intretasute, pe care le poate iscodi unspirit desvoltat, se gasira intr'o pozitie cu desa-varsire superioard locuitorilor din principate, boierisau sateni. In lupta for pacinica pentru vieata, cuRom anii, ei alergara de sigur la toate mestesu-girile, cursele si siretlicurile pe care superioritateafor le ingaduia. In aceasta lupta, sufletul rudi-mentar, necioplit, simplu al Romanului, boier sautaran, nu puta invinge, fu curand invins si

Talentul extraordinar al Grecilor de a seinsinua, de a insela, sub masca religiei si subprestigiul indepartarii inflorite a Tarigradului din

covar-sit.

www.dacoromanica.ro

327

care veneau, se desfa.'surd biruitor in toate di-rectiile. Cultura lor, macar ca ea n'ar fi fost decat aparentd, scliviseala unei civilizatii vechi, macarca degeneratd, atrasera familiile boieresti, le cap-tivara si le impuserd oarecare admiratie naive.

Aerul exotic al acestor buruieni venite dinFanar amagi si amen pe Romanii simpli, captivape cocoane, pe boieri ca si pe taranii neciopliti,care ii primira cu bund inima si ii facurd stapaniin propria-le Tara.

Timp mai putin de un veac, boierii, poporul siCarina strdmosilor fura incalecati de rdma.'sitoeleconrupte si istete ale Bizantului medieval. Ener-gia romaneascd se ofili, amuti si dispdrii aproapede tot pentru mai bine de un veac si jumatate.

Inraurirea greceascd modernd asa in spiritul pu-blic al oraselor, mai ales, ceva din duplicitatea, cevadin perfidia desbinatoare, cu echivocul zavistnic siconrupt cu lipsa de demnitate $i cu lingusirea du-blata de un orgoliu bolnav cunoscut al Bizantului.Dace spiritul public la noi sufera de aceste boale mo-rale, obarsia porneste din putreziciunea morale aBizantului conrupt, caci cu ele furam intoxicati deGrecii veniti la noi, fugariti de Turcii din Tarigra-dul distrus. «Grecul, care la Constantinopole itidestepta mild sau dispret, zice Thornton, face fu-rori la Iasi si la Bucuresti si se arata desgustat.Usor isi poate inchipui cineva ca o curte asa vi-tiata in temelia ei numai adunare de elegantd nuputea fi... o asa ridicule combinatie de tot ce estemai grotesc in ceremonii cu tot ce poate fi maivulgar in maniere, de tot ce este mai rusinos in lin-

www.dacoromanica.ro

328

gusire cu tot ce poate fi mai abject in vanitate simai ura.t in ingamfare»1). Aceste inrauriri sufletestimolipsitoare subliniara partea rea ce se aft' si mainainte in fondul sufletului romanesc, puse in joc cudeosebire elementele rele ale caracterului roma-nesc, si indbusi, cum nu se putea altfel, desfasu-rarea elementelor sale cele bune.

Este adevarat insa ca sub aceeasi inraurire bi-zantina sufletul si mintea rudimentary a Romanilor,in deosebi a boierilor, incepuse a se cultiva, a sesubtia si a se rafina putin cate putin. In spiritul boie-rilor romani trecuse ceva din spiritul grec, pe care,Desprez 11 defineste cam astfel : «Inteligenta lucidasi mladioasa, discursive si sofistica, mestera sa pareentusiasta pentru ca sa insele mai bine si a imbiape cineva cu toate seductiunile placerii pentru casa."-si deschida inima dibaciilor din elocuinta sa»2).Fondul sufletului romanesc, de obarsie si de esentasuperioard, se simti cu atat mai repede atras siprins de inraurirea greceasca, cu cat acesta-i adu-cea o hrand dupe care de mult adasta insetat.Cultura Grecilor, superioara acelei pe care ne-oputeau da celeilalti vecini dela Nord si Sud, eraun nutriment mintal la care de mult ravnea sufletulnostru etnic. Asimilandu-si limba greceasca, carepurta pecetea unei culturi mai maxi, spiritul Ro-manilor din clasa superioard se ciopli, se subtiesi se rafina.

Ceva din nobleta, ceva din aristocratia sisubtiimea moravurilor ce se vad la un popor

1) Pag. 342.2) Pag. 115.

www.dacoromanica.ro

329

crescut intr'o civilizatie veche s'a observat la boie-rimea noastra, de care told calatorii streini, cariau trecut prin Tari le Romanesti. Aceasta aris-tocratime stravezie de apucaturi, aceasta nobleteimprumutata in purtari, acea amabilitate suNiresi mdrinimoasd, si acea delicaletd de alentie sits-tinuld catre streini ne veneau de departe, de pemalurile Bosforului. Ele deosibeau in chip isbitorpe boeri de prostimea taranilor, simpli, brutali,neciopliti si greoi. Ele deosibesc si acum poporulroman de vecinii lui de peste Dunare, Serbi simai ales Bulgari, precum deosibesc isbitor peRomanii din regat chiar de fratii for din tarilesubjugate. liana azi o fineta de moravuri, o as-cutime de spirit, o subtiime de apucaturi nobile,aproape aristocratice, necunoscute Bulgarilor sinici Romanilor din Ardeal, impodobesc in chipinvederat pe Romani, si mai ales pe cei cari al-catuiesc clasa superioara.

Aceste trasaturi de caracter luate dela Greci,sorbite °data cu limba greceasca, suet urmeleinraurii culturei grecesti asupra spiritului Ro-manilor. «Civilizatia care i-a venit mai intaiudela Greci, a desvoltat in el finetea lui natu-ra15.; Romanul nu rezista, ci aluneca 1). «San-gele cam greoi al Romanului, zice d-1 Bellesort,curse mai usor in vinele sale cand se amestecacu singe grec. Grecii ii detera pe acei sofistidibaci, un spirit mai fin, o judecata mai mlacli-oasa., o curiozitate mai ingenioasa, poate si gustulintrigii si al dibacelor trageri pe sfoara... Se vede

1) Anonyme, pag. 107.

www.dacoromanica.ro

330

cate ()data alunecAnd un suras grec chiar pe bu-zele cari blestearna pe fanarioti. Si daca caracterulroman imi pare inca prea anevoie de definit, cauzao banuesc in pretioasa sa complexitate... delica-tetea elenica rafineaza adesea liniele si contururilelui» '). Cultura greaca fu de timpuriu asimilatade clasa noastra suprapusa, ca si limba greceasca,care, Inca de pe timpul lui Neagoe Basarab, in-cepii a fi invatata de Domni si de boieri.

Fara indoiala ca limba greaca se vorbia cur-gator de catre boierii roman, Inca de pe la slat--situ] veacului al XVII -lea. Asa se si poate intelegecum s'au petrecut lucrurile ca, In secolul al XVII,poporul roman se scapa de limba veche slavonasi ca cea romana ii lua locul, cel putin pentrumoment, in afacerile oficiale ale statului si panachiar si in biserica.

Incetarea zidirilor de manastiri, scadereacalugarilor, si mai ales caderea tot mai mult

a Slavilor dela sud avura de efect slabirea si cd-derea limbii slavone la noi. Slavii disparand cutotul dupa scena istoriei, steaua for apunand, in-tunecata de negura otomand, ei numai puturapastry asupra noastra vechea for inraurire. Atin-gerea cu ei slabindu-se, limba slavona perdu me-reu din terenul si insemnatatea ei. Ajunsese ovreme ca .Diacii §tiutori de carte slavona nu seputeau gasi decat foarte greu, incat slujba bise-riceasca devenea din ce in ce cu neputinta. Nuputin va fi contribuit la aceasta si Intinderea zil-

1) Bellessort, La Roumania contemporaine, p. 53.

mis-cartt

www.dacoromanica.ro

331

nica a inrauririi grecesti. Calugarii greci ihmul-tindu-se la not erau fireste condusi a prigoni pecei slavi si a le lua locul. Fara indoiala ca Coressisi Dosotei, amandoi obraze bisericesti dela Fanar,cand incurajara limba romana, o facura numaipoate fiindca nu puteau goni altfel pe cea sla-vona, neputand inlocui pe aceasta cu limba gre-ceasca, care era de o potriva sau si mai necu-noscuta decat cea slavona. Cu ajutorul influentiigrecesti scapard stramosii nostri de carapacea gro-solana a limbii slavone, care invaluia si inabusaginguririle mintii romanesti. Din nefericire, leaculelen fu tot atat de vatamator ca si boala de caresuferisera. Sfarsitul fu ca boierii romani, invatandgreceste, se instreinara tot mai mult de grosulneamului. Pe de alta parte, 11111 acesta avu partealui de bine: limba greaca lasand poporul de josneatins, acesta scapa ceva mai curat, mai neatinsde molipsirea morala a relelor insu§iri sufletestiaduse de Greci. Asupra for aceste insusiri uratenu avura decat un rasunet indepartat si indirect.

De aceea si limba vorbita de popor pastreazafoarte putine elemente grecesti. Numarul cuvintelorgrecesti moderne nu este simtitor decat in de-numirea lucrurilor bisericesti. Aici este de tinutin seama ca elementul limbistic, lexic, nu oglin-deste desavarsit inraurirea sufleteasca ce exersaraGrecii asupra noastra. Inraurirea facandu-se maimult asupra boierilor, cari, InvatAnd greceste, ui-tasera chiar limba romnneasca, cand ihlocuira limbagreaca cu cea franceza nici nu-si mai adusera ni-mic aminte din cuvintele grecesti. Cu chipul acestagrecismele putura sa se stearga din graiul popo-

www.dacoromanica.ro

332

rului nostru, lard ca sä se stearga Irma din sufletullui si continutul for sufletesc, uratele sau buneleinsusiri, pe care ele le infatiseau cu deosebire inclasa de sus. Atunci and se Inlocuira aceste cu-vinte de origine greaca cu altele, de obiceiu fran-ceze acestea, continutul for sufletesc fu transvasat,golit in coprinsul acestora. Daca dar vorbele sepierdura, remasera din nefericire lucrurile, obiceiu-rile si relele insusiri, la care aceste vorbe raspun-dean. De aci, de sigur, neporivirea dintre moste-nirea sufleteasca si cea de graiu remase dela Greci.

Mostenirea cea mai simtitoare ce ne lasaraGrecii moderni, ale carei urmari le suferim siastazi asa de cu greu, sunt saracirea si pustierea

despoiarea si instreinarea ogorului romanesc,saracirea desavarsita a populatiilor romanesti dinambele tari. Lacomia fara margini a Grecilor sa-raciti din Fanar se napusti pe avutul tarilor ro-mane. In cel mai scurt timp ei carciuma"riramanastirile, monopolizard mosiile ccle mai bogatedin Carina stramoseasca si despoiara cu totul pevechii locuitori ai acestor tarini. Catre sfarsitulveacului al XVIII, tarile romane se vazura aproapecu desavarsire parasite de vechii for locuitori,cari trecurd Carpatii si Dunarea, si pe cari ii ga-sim, 'Ana azi, pe intreg malul Dundrii dela Porti lede Fier 'Ana la Mare.

and nu bajenau in tari streine, taranii romani,mosneni si razesi, erau redusi sa se \rancid robila vreun nobil venit de curand din Fanar. Gre-cii se ridicard adesea chiar peste familiile vechi,boieresti insa saracite. Nu arare-ori vei gasi «pe

tart,

www.dacoromanica.ro

333

copii vechilor boieri romani redusi a duce plugul,pe altii ajunsi clacasi, pe altii in slujbele cele maiumilite ale statului, tarandu-se inaintea stranepo-tilor unor oameni ce fusesera robi la stramosiilor Y> 1).

Pentru a despoia si a smulge totul din mainilenefericitilor romani, Domnii fanarioti nu se sfiiraa nascoci siretlicurile cele mai urate. Uneori cigasira de cuviinta de a micsora, prin decret, va-loarea banilor, in timpul cand se strangea birurile,urcand-o, in urma, prin alt decret, cand avea safan ei insisi plati. Alteori ii vedem addogandnumarul trimestrelor de bir, anual, dela 4 la 10 la15 si chiar pang la 20 pe an, pentru ca sä poata.'strange birurile de 20 de on in loc de a le luade 4 on ca de obiceiu. Era firesc ca fata deun asa sistem de despoiare, taranii sa-si paraseascasatele si sa pribegeasca in lumea din care ceamai mare parte nici 'Ana azi nu s'au mai rein-tors. Saracia, mizeria cu tot cortegiul for de su-ferinte si boale, cari degradeaza pe om si face sadecada si sa degenereze rasele, iata mostenireacea trista ce ne lasard Grecii, mostenire a cariiplagi fatale si azi le mai simtim.

1) Anonyme p. 87.

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

ORIENTUL SI INFLUENTA LUI ASUPRASUFLETULUI ROMANILOR

Orientul a inraurit asupra noastra, indirect prinSlavi si Biserica si deadreptul prin Turci si Greci.A cerceta inraurirea Orientului asupra noastraeste a completa si a rezuma cele ce am vazutdeja despre Slavi si in deosebire despre Turci siGreci.

Pe pamant, intre deosebitele regiuni nu se gd-sesc numai deosebiri de clima, de lumina si cal-dura atmosferic6.. Exista alaturi cu o atmosferafizica o atmosfera morala, sufleteasca, care eainsas este deosebita dela o regiune la alta. Invorbirea de toate zilele, toata lumea kite lege caeste o mare deosebire morala intre OccidentulEuropei si tarile din Asia si din Orientul Europei.A veni din Occident sau a veni din Orient este aveni din doua lumi cu totul diferite. Sufletul unuiom se coloreaza asa de deosebit, dupa cum acalatorit in Anglia sau in Levant, dupd cum vine

www.dacoromanica.ro

335

din Asia mica sau din Franta. Infatisarea unui omtrait multa vreme in Congo este destul de deo-sebita de a aceluia care a trait in Norvegia, sicu toate astea vieata morala din Levant to facesa diferi si mai mult de cel care a trait in Belgia.Voim sa zicem ca deosebirile ce exista intre di-feritele atmosferi morale lucreaza asupra noastrain mod chiar mai simtitor decat deosebirile deatmosfera fizica. Alta este atitudinea sufleteascaa omului care s'a nascut in Birmingham, si cu totulalta a aceluia al carui suflet a fost plamadit laSmirna. 0 activitate clocotitoare, patimasa, fierbein sufletul Englezului din Birmingham, pe andtrandavia molesita. cloceste In caracterul musulma-nului dela Smirna.

Ca si un individ, un popor, care traeste maiaproape de Smirna deck de Birmingham, vapata temperamentul si apucaturile din Levant multmai degraba deck pe cele din Insulele Britanice.De aceea, pozitia geografica a poporului romaneste un factor de mana intai, dintre cei mai ho-tarkori pentru insusirile sufletului sau. and de-stinele neamului nostru ne asezara la puntul degranita, intre doua lumi atat de deosebite prinatmosfera morala de care sunt dominate, vii-torul nostru in mare parte fu de atunci hota-rat. In deosebi pentru trecut, vantul care su-fla peste tarile noastre veni numai din Orient.Atmosfera morala a Orientului ne invalui, ne co-plesi, si ne izola de lumea Occidentului, cu carecram de-o potriva de invecinati. De acea atmos-fera nu era chip sa scapam. A ne desvolta. sufle-

ca-

www.dacoromanica.ro

336

teste altfel deca ne-am desvoltat, ar fi naiv shcredem ca am fi putut. Dupe cum nu poti pastryviata la o caldura care trece de 50-60 grade>>sau la o inaltime atmosferica de mai multe miide metrii, tot astfel nu poti duce o vieata ener-gica, active, cultivate atunci cand o atmosfera denepasare, de trandavie, de conruptie si de Intu-neric mintal ti-astupa din toate partite orizonultau moral.

Apucaturile, obiceiurile, superstitiile si chipul devieata at popoarelor din jurul tau, in atingere cucare traesti zilnic, si a caror atingere cotropitoaredin toate partite nu o poti evita, aceste apucaturi,acest chip de vieata al tor, radiaza si se impun,te coprind oricat le-ai sty impotriva si te cucerescde tot chiar inainte de a prinde to de veste.Dace in studierea psichologiei poporului romantinem seamy de aceste adevaruri, usor putem in-telege multe din relele insusiri sufletesti, pe carele-a infatisat mai ales in trecut neamul nostru si decare azi Inca este departe de a se fi scapat.

Venirea Turcilor in Europa, caderea tarilornoastre sub Turci, intinderea stapanirei turcesti'Dana dincolo de Budapesta, desavarsi inlantuireanoastra in atmosfera mora16. a Orientului. Ca ominghinea giganta, puterea otomana se incolaciin jurul corpului neamului nostru. De jugul si at-mosfera otomana zadarnic se mai svarcolira Wileromane pentru a scapa. Cu veacul al 17-lea, Ca-derea sub Turci fiind adanca si fatala, inraurireaOrientului asupra-ne fu ea insas fatala, adanca, co-varsitoare.

www.dacoromanica.ro

337

La Bucuresti si la Iasi, boieri erau in timpu-rile aceleia nu numai robi politiceste si economi-ceste, dar mai ales sufleteste. Tot ce se facea sicu deosebire tot ce nu se facea la Constantinopolera tinut in seama cu sfintenie de ca.'tre Bucu-resteni si Ieseni. Chipul de trai, imbracamintea,obiceiurile, apucaturile boierimii romane erau slu-garnic copiate dela Turci. Cea mai mica schimbare,cea mai ciudata na'scocire in port, in traiul detoate zilele, care se ivea la Tarigrad, era neintar-ziat copiata si la Bucuresti si la Iasi. Cum foartebine scria un vizitator francez, «Constantinopole datonul Iasului, tot astfel cum Parisul da tonul pro-vinciei si inca acolo modele not ajung si mairepede» 1).

Cu aceste apucaturi exterioare, imprumutate delaTurci, otrava sufleteasca a atmosferii din Orientisi cea drum sigur in sufletul Romani lor. Fiecareobiceiu turcesc imprumutat, fiecare mods turceascaimitata introduces, in sufletul nostru etnic, samantaconruptiei si trandaviei, care degradeaza si dege-nereaza popoarele. Sufletul fiind de fapt rasunetulcerebral al actiunelor noastre, chipul de a trai side a se purta, chipul de a lucra si mai ales de anu lucra, imprumutat dela Turci, alters, ingusta,stramtora si molesi sufletul si caracterul poporuluiromanesc.

Sa citam si sa analizam, aici, cateva fapte sidate din trecutul nostril, spre a ne putea da seamasi mai bine si mai amanuntit despre inraurirea ne_

1) Salaberry, op. cit., p. 40.

22

www.dacoromanica.ro

338

fericita ce avia. Orientul asupra noastra. Sa luam,de pilda, chipul de a se imbraca, pe care stra-mosii nostri Ii imprumutard dela Orientul turcescsi fanariot. Despre aceasta imbracaminte sa lasamsa vorbeasca D'Hauterive, fost secretar a lui Alex.Ipsilante si scriitor francez de insemnatate, inveacul XVIII-lea. Iata ce zice dansul: cDe candDomnitorii for (moldoveni), ajunsi neatarnati prinvitejia lui Stefan cel Mare, se supusera stapa-nirii dela cari primesc si astazi legile (adica Tur-cilor), ei au imprumutat, °data cu aceasta imbraca-minte care Incurajeaza trandavia, care nu se potri-veste decat cu luxul de spoiala al unui neam maibogat deca't al for si cu moliciunea unei climedeosebite, cu aceasta imbracaminte cu care estepeste putinta sa-si pastreze cineva harnicia si este deprisos sa fie fa'cut voiniceste si sa aibe un corpbine potrivit, cu aceasta imbracaminte, in sfarsit,care nu se potriveste decal unui singur om din-tr'un neam... vreau sa zic Domnitorului, au luat,zic, dela acelas neam un fel de traiu mai nepasatorsi mai semet, care, daca n'a stricat inca insusirilesufletesti ale firii, le schimba cel putin in fiecarezi si in cele din urrna le va strica in totals 1).

D. D'Hauterive arata insusi, in trasaturi generale,cum s'a putut schimba si strica sufletul Romanilor,sub inraurirea chipului de vieata luat din Orient.

Daca analizam si examinam mai de aproape in-fluenta costumului oriental asupra sufletului nea-mului nostru, si mai usor ne vom putea da seamade chipul in care atmosfera morala nefasta a pa-

1) Memoriu despre starea Moldovei. Trad. rom. 1902, p. 2443-44.

www.dacoromanica.ro

339

truns spiritul si corpul poporului roman. «CostumulDomnului si al Doamnei, al boierilor si al cucoa-nelon>, din epoca fanariota, «era aproape exclusivturcesc, ca si modul for de trai... Pe atunci eraula modd vestmintele largi si flotante, salvari albisau rosii (purtati de boieri si de cucoane), sauciacsiri adica salvari mai largi; si mai ales caf-tanul de stofe diferite dupd rang si purtat delaVoda pana la ultimul curtean. Peste ca'rnaa deborangic, sau si peste ilic, boierul punea antereu,(adoptat si de cocoane), haind cu maneci lungi sicu margini flotante; de asupra antereului, dupace se incingea cu taclitul, punea binisul, alto hainacu maned despicate si imblanita pe de margini,sau giubeaua de postav blank cu bratele largi siscurte...». «Salul de land foarte find, in formaunui patrat lung si brodat de jur imprejur cu firede land colorata, served barbatilor de bran iarfemeilor de broboadaD 1). Acoperamantul capului celmai ales era «islicul, caciula patrata si imblanita,asemenea unui baret, si calpacul, caciula enorma,de cel putin 5 picioare in circonferinta, din Cate7-8 piei de miei». Cea ce este foarte bizar e cape Hinga aceste calpace boierii imprumutasera delaTurci obiceiul de a-si rade cea mare parte acapului 2).

Este de luat in seamy ca cea ce deosebesteimbracamintea aceasta orientala a boierilor romani,mai ales este largimea lor. Salvarii, niste panta-loni, precum se stie, foarte largi, antereul cu ma-

1) Seineanu, Influenta Orientului, I p. CXXVIII.2) Fr. liecordon. Lettres sur la Valachie, Paris 1821, p. 85.

www.dacoromanica.ro

340

neci lungi si plutitoare, peste care se punea o altahaina cu maneci despicate, sau giubeaua cu mane-cile largi si scurte, toate acestea poarta pecetia uneivieti de lene si de trandavie. Aceasta imbracaminteeste facuta intr'adins ca sa impiedece once fel deactivitate si sa deprinda pe om la o vieata goala,de odihna fa'ra intrerupere si de toropeald, la ovieata adormita si de petrecere usoara. In eaomul abia de se simte ca. traieste. Nimic nu-1strange si nu-1 supard, nimic nu-1 imboldeste careo vieata de fapte frumoase si folositoare. Chiardaca ar fi vrut stramosii nostri s'o rupd eta traiulfor de nesimtire, de toropeala adormita si detrandavie, chiar de-ar fi vrut ei sa se trezeasca sisa lucreze, sa inceapa ceva, imbracamintea aceastai-ar fi impiedicat si i-ar fi descurajat. Cu nistemaneci largi, lungi si despicate, cari impedicd siparalizeazd mainile, este peste putinta de a fi activsi energic. Incinsoarea aceea cu un sal de landfoarte find, peste niste haine largi, cu pulpane flo-tante, era facuta spre a adormi energia, sau sprea o impedica sa se trezeasca, atunci and esteatipita sau chiar adormita, dupa cum si era in fapt.

De asemenea, chipul de a-si acoperi capul estetot ce poate fi mai caracteristic in aceasta pri-vinta. Acele islice si calpace enorme tineau cree-rul prizonier sub masa lor, care trebuia sa can-tareasca mai multe kilograme. Nici o initia-tive, nici o sclipire de minte ingenioasa nu puteasa scapere sub asemenea caciuli. Imbracaminteainabusa orice agerime a mintii si a sufletului,si margined orizonul puterii si at spiritului. Cor-pul si spiritul orientalului se inchideau astfel in

www.dacoromanica.ro

341

niste imprejmuiri care-1 adormeau sau it inabuseau.Departe de a-1 imboldi spre o vieata energica,

acest chip de a se imbraca determine vieata Ro-manilor de pe vremii in asa fel ca trandavia sinepasarea orientala sa patruncla pang in cele maiadanci cute ale caracterului. Lasam si aici cu-vantul tot lui D' Hauterive, care, in termeni alesi,si energici, stie sa zugraveasca asa de bine traiulboierilor romani din timpul sau. «La neajunsul,poate bun in el insusi, al unei vieti fare intriga,fare patima, fare petreceri in afara din case, semai adaoga nenorocitul obiceiu de a nu face ni-mic, de a petrece zilele si noptile pe acelas divanaproape fait' a se misca, necunoscand alta vieatamai vie si insufletita deck pe acea de a sta cul-cat pe jurnatate, cu trupul rezimat pe cot, si cucotul infundat intr'o perina. Este oadevarata ne-norocire ca s'a pierdut portul celor dela Nord,care, prin acea Ca strange corpul, face nesuferitcorpului o prea lunga odihna inboldeste lamiscare, care este isvor de sanatate, de putere side frumusete pentru amandoua sexurile. Apoicand isi pun pe cap o sarica, peste masura delunga, care cade inapoi, si sileste capul sä steaaplecat inainte ca sa nu o lase sa cada jos, eidau infatiserii un aer silit care ii face urati, siatitudinii for celei mai obicinuite o forma careinraureste asupra intregii for alcatuiri trupesti, caciatunci umerii for se ridica si se rotunjesc, sanulse ingusteaza si se slabeste, tot cea ce in altetali se ascunde si se pastreaza.' nu mai este oplacere, ci o povara neplacuta. and vreau säumble vad ca picioarele le sunt slabite de nemis-

si-1

www.dacoromanica.ro

342

care si umflate de prea multa odihna, cari, deal-minteri, dela sine se aseaza in ass chip, incat sanu se mai poata misca decat cu greutate. Scarbadeplina de miscare naste din greutatea de a o facesi ingreuneaza din ce in ce mai mult neajunsurileacestei trandavii trupesti... Inoirile in obiceiurileunui neam simplu nu sunt de loc fara insemnatate,si daca ba."rbatii si femeile nu in la acelea carise potrivesc cu imprejurarile locului, vor fi cusiguranta pedepsiti prin alterarile ce iau nasterein alcatuirea for individuals, si de care se va simtivirtutea unuia, placerea altuia si fericirea aman-dorora».

Iata dar cum invederat chipul de a se purtasi de a trai, impus Romani lor de inraurirea sistapanirea coplesitoare a Orientului, alters, de-grada si nimici energia trupeasca si mai apoi su-fleteasca a acestora. La Bucuresti si la Iasi,lumea bogata nu-si da osteneala nici chiar sa iasape picioare la plimbare, cand iesea de obiceiu ieseain trasura. «La Bucuresti, zice un cronicar fran-cez, nu se merge pe jos, ci se merge numai intrasura; acolo picioarele sunt un obiect de lux,trasura este indispensabilub 1). Toti streinii cariau vizitat, prin secolul al XVIII-lea, capitalele tarilorromanesti au lost isbiti neplacut de aceastA cumplitalipsa de vlaga si de aceasta pierdere a obiceiuluide a merge a boierimii romanesti. Toti s'au intrecuta descri felul trandav de vieata mai mult decatorientala al RomAnilor bogati.

«Romanii, zice Raoul Perrin, nu cunosc o pla-

1) Anonyme, p. 103.

www.dacoromanica.ro

343

cere mai mare de cat dulceata imbatatoare aunui far'niente. Intinsi pe divanurile for moi, pi-cioarele indoite turceste, barbatii fumeaza lenestimp de mai multe ore. Convorbirea, de altfelneavand nici un subiect, nici miez, n'are intea-devar nici un farmec pentru ei. Seara se suie intrasurile for impunatoare si sunt dusi la plim-bare sau la petreceri» 1). Femeile duc si ele ovieata cu totul la fel cu acea a barbatilor. «Eletraiesc in cea mai mare lenevire: pe jumatate cul-cate pe divan toata ziva, inconjurate de femeiledin convoiul lor, si absorbite in contemplareapropriilor for farmece. Ele nu ies de cat pentruca sa be admire lumea trasurile... pentru elevieata este placere si lenevie, universul un bu-duar, patria un divan; fac si primesc vizite, si inaceste intalniri, micile istorii din oral si micilescandaluri sunt obiectul orcarii convorbiri» 2).

Indeletnicirea cea mai de searna a Romani lorbogati, aceasta vreme de precumpanire deplina,a inrauririi orientale, era de a manca, de a beacafea si a fumy tutun. «Mancarile, foarte nume-roase si picante, 15 'Ana la 20 si (la ziafeturi sauzevchiuri) chiar 30 de feluri, se succedau repede,aduse fiind de servitori pe tablale, pe cand me-senii sedeau turceste pe divan laugh' o mescioara."rotunda, cu picioare scurte». «Dintre bauturi,afara de yin si rachiu (mai ales cel dres cu ana-son sau pe cursa), boierii obisnuiau in timpul veriiserbet, un fel de limonada cu diferite esente si

1) Coup d'ceil sur la Valachie et la Moldavie, p, 32.2) Anonyme, 107, 108.

www.dacoromanica.ro

344

mirodenii. Dar bautura cea mai obicinuita pentrutoate clasele, sexele si varstele, era cafeaua, de-liciul Orientului intreg, care se bee dimineata,dupe masa side zece on in timpul zilei» 1).

Inseparabil de cafea era ciubucul sau luleauaturceasca, compusa dintr'o teava lunga de 7-8picioare, din lemn de cea mai bung calitate siterminate la gura cu o imamea acoperita cu ogiuvanca si pastrata in calafuri; imameaua era obucatica de chihlibar sau de margean, substancede care nu se prinde murdaria. Mai complicatera ciubucul persienesc sau narghileaua: un bor-can de sticla ca o pare, cu fundul lat, umplut doua."treimi cu ape si comunicand cu un borcanas detutun, iar in partea-i goala cu o lulea elastica depiele in serpentine... La fiecare aspiratiune fumulse scoboara in partea goala a borcanului si prinape se intoarce apoi 'Dana la gura...» 2).

Asezati pe divan, stapanul casei si oaspetii saiisi faceau tabietul, adica fiecare dintrInsii, in ati-tudinea comoda a orientalului, se imbata cu fumulparfumat al narghilelei si-'si sorbea picatura cupicatura fiiligeanul de cafea; un fel de far'nienleparticular orientalului, starea de beatitudine a os-manlaului, cand corpul parea ca-si pierduse mobili-tatea-i si cand vieata insas se trade numaiprinsorbire,la intervale egale, a fumului din ciubuc. Dupe masa,adormeau cu totii pe divan «Ca pruncii cu sfarcul

Aceasta imbatare a mintii, intr'un grad simai inalt, se obtinea prin uncle substance familiareOrientului, in primul rand cu afionul sau opiul,

1) $eineanu, p. 212-214.2) Ibid., p. 215.

th sir.

www.dacoromanica.ro

345

pentru care musulmanii au o mare pasiune sicare se bea spre a provoca pretinse senzatiunivoluptoase si viziuni n'a.lucitoare I).

Cu asa obiceiuri imprumutatc, este invederatca oamenii, carora le erau incredintate destineletarilor romanesti, nu puteau conduce aceste tariclecat la ruing si pierzare. Lenea si trandavia pa-trunsesera adanc in sufletul lor, pe urmele acestorobiceiuri orientale imprumutate si pastrate timpde mai bine de un veac. Inteadevar, o vieata plinade fapte nu se poate inchipui la niste oameni cuasa apucaturi. Acel ciubuc enorm si toate com-plicatiile sale impiedecau cu desa.varsire activitateaomeneasca. Obiceiul stramosesc de a lucra tre-buia sa cada in parasire. Contrastul dintre acelciubuc enorm si complicat si dintre tigara occi-dentalilor tradeaza singur enorma deosebire ceexists intre morala occidentals si cea orientala.Acest fel de vieata a laisat inteadevar intipaririadanci in sufletul asa zisei noastre aristocratii,urme cari si 'Ana' azi se mai pastreaza sub formefelurite. Asa, spre pilda, si azi se poate vedea., lamulti romani, obiceiul de a nu sta pe scaun saupe o lavita, sau pe pat, in capul oaselor, ci ras-turnati pe jumatate, sau intinsi intr'o atitudine delenevie si nepasare. Acestea sunt mici si indepar-tate rasunete pe care le trimit si generatiilor deazi 'obiceiurile orientale ale stramosilor.

Sub imboldul cafelii, tutunului sau opiului, in-chipuirea se desteapta bolnavicioasai si pervertita.

1) $eineanu, pag. 217.

www.dacoromanica.ro

346

Satiul de bauturi dulci, si de mancari substantialeenerveaza corpul care nu-si cheltuieste energia innici un fel de a'ctivitate folositoare. Atunci orien-talul dela Bucuresti si Iasi se deda la jocuri denoroc, jocuri de carti si tot felul de alte jocuri. <<Bar-batii sunt supusi unei decaderi repezi. Desfranatidin adolescenta, ei imprastie restul puterilor for inatatarea abuziva si enervanta a jocului. Patima jo-cului este un al doilea obiceiu mai de seama careatrage luarea aminte a streinilor>, 1). Desfranarea,deslantuirea simturilor brutale, excesurile de totfelul erau de sigur cel mai obicinuit mijloc de acheltui energia acestor vieti hranite si atatate pestemasura. La indemana aveau pe tiganii robi, carierau unelte cu total supuse in mainile stapanuluilor; si cari se deosibeau <<printr'o servilitate abjectasi o josnica complezenta la toate chefurile boie-rilor» 2).

Cea ce deosibeste fastul oriental, in comparatiecu occidentul, este numarul fa'ra sfarsit al servito-rilor cari sunt legati de persoana stapanului. Senumara 'Dana la 12.000 de oameni slugile delacurtea Sultanului. Curtea Domnilor romani fiindo copie credincioasa a curtii Sultanului se deo-sibea ca si aceasta prin numarul nesfarsit de ser-vitori, cari erau, dupa gradele si serviciile ocu-pate, boieri sau robi tigani. La randul for boieriisi oamenii bogati tineau curti dupa chipul Dom-nilor si numarul slugilor era cu mult mai maredecat ar fi trebuit. Cele mai neinsemnate trebuinte

1) Le Cler. La Moldo-Valachie, p. 248.2) Thornton (Thomas), p. 369.

www.dacoromanica.ro

347

ale stapanului trebuiau indeplinite de o anumesluga, care n'avea decat acel serviciu. Spre pilda,pentru simplul fapt de a-si spala fata nu trebuiaustapanului mai putin de 3 slugi destinate inadinspentru acel serviciu. Acestia erau: ibritcarul, ma-taragiul si peschirgiul cari aduceau: unul ibricul,altul lighianul, altul peschirul. In tarile din Apus,lavoarul, o simpla mobila, pe Tanga ea impodo-beste casa, aduce dela sine acest serviciu.

Din acest chip ciudat de vieata orientala, carecucerl cu totul poporul romanesc in straturile luimai ridicate, ree.si acea schimbare adArica." a ca-racterului si a mintalitatii sale. Rasunetul ce acestfel de vieata lasa." in sufletul romanesc este nepa-sarea lenesa, molesirea si trandavia spiritului, pa-sivitatea si resemnarea, fatalismul si neincredereain propriile-i puteri. Fara indoiala ca.* pentru unom care are lipsa de atatea slugi la indeplinireacelor mai nehisemnate servicii personale, incre-derea in propriile-i puteri este lucru cu neputinta.Al lasa la propriile-i puteri este a-I condamnala moarte. Si cum oamenii neputinciosi prin eiinsisi, cari au sa tina totdeauna seama de sprijinulsi serviciile altora, stiu pe de aka parte din ex-perienta ea sprijinul si serviciile semenilor suetlucrul cel mai precar si nesigur, ei trebue delainceput si din principiu sa se resemneze, sa suferecu o inima egala, laird revolta, toate neajunsurilece li se vor intampla. Iar dela aceasta resemnarepasiva pang la nepasarea si trandavia orientaluluinu este decat prea putin, adesea nici nu este olimita.

Fatalismul, neincrederea in actele si puteriler

www.dacoromanica.ro

348

sale si credinta in noroc, in soarta este filozofiapractica cea mai raspandita in atmosfera moralaa Orientului. Aceasta filozofie practica orientalaeste produsul reflex al chipului de vieata ce seduce aci. Trandavia corpului aducand cu sine peaceea a spiritului, mintea orientalului nu is oste-neala sä descurce mai departe raporturile dintrelucruri si acte. Isvorul intamplarilor bune sau releeste pus de obiceiu intr'o fiinta." nalucita a mintiilor, provia'enta, soarta, norocul. Acest isvor estetotus in propria lor fiinta. Bine le sau raul sunt ur-marile indepartate ale actiunii sau neactiunii lor.Aceste urma."ri nu yin insa de-a dreptul, ele secomplica si se incurca, si mintea prea lenese aorientalului nu se osteneste sa le descurce. De aceeaea se multumeste sa le puie in sarcina destinului,a soartei, a norocului sau a lui Dumnezeu. Co-ranul, intr'unul din principiile sale precumpanitoare,rezuma admirabil aceasta filozofie practica in acestitermeni lapidari: «Alesul ca si osAnditul e dinainteursit la fericire sau nenorocire eterna, fiind unulsi altul Inca in sanul mamii lor». <<Dumnezeu a scrispe fruntea fieca."rui om numarul zilelor sale».

Am zis ca exista in diferitele regiuni ale glo-bului nostru, nu numai deosebite atmosfere fizice,dar si deosebite atmosfere morale, si ca este odeosebire foarte mare intre atmosfera morala aOrientului si acea a Occidentului. Pana acumeste drept ca se cunoaste aproape exact chipulcum este compusa atmosfera fizica. in general,elementele si factorii cari o compun. Nu tot asaeste si cu factorii si elementele atmosferii morale.

www.dacoromanica.ro

349

Compozitia si structura acesteia nu s'a analizatInca. Ele sunt cu atat mai grew de analizat cucat sunt mai complicate. Intru cat priveste Orientul,credem ca aceasta analiza este mai usor de facut,de oarece si compozitia atmosferii sale morale estemai simpla. Nu credem sa ne inselam prea multdaca vom rezuma astfel factorii mai insemnati aiacestei atmosfere morale: lenevia spiritului, ne-pasarea, trandavia corpului, pasiunile lascive, con-ruptia si traganarea in afaceri, neincrederea insine, pasivitatea, resemnarea, credinta in destin, innoroc, in providenta, fatalismul. Deosebirea ceamare ce exista intre moralul Orientului si acelaal Occidentului nu se poate mai bine vedea decatasernanand pasivitatea si resemnarea orientala cuself help, prin tine insuti, ajuta-te pe tine insutiat Englezilor.

Or poporul roman fiind inecat din toate partile,dupa cum vazuram, in atmosfera morala a Orien-tului, nu-si mai puta pastry energia lui, vointa sivitejia ce-1 deosibeau si pe care le mostenise delaparintii lui etnici: Daco-Romanii. Inteadevar, aceavitejie cruda si dispretuitoare de moarte, aceaminte agera, deschisa si vioae, acea vointa tenacesi disciplinata, acel spirit intreprinzator, care stiasa deosibeasca generalul din particular, insusiri pecare Romani le pastrara pana in timpurile deneatarnare ale lui Stefan cel Mare, si de cari fa"--cura o ultima proba 'hiar pe timpul lui Mihai-Vi-teazu, toate aceste insusiri fury scufundate, chiarde pe la inceputul secolului at XVII-lea, in at-mosfera morala a Orientului, pe cari o creard, intarile romane, dominatia si spiritul greco-turcesc at

www.dacoromanica.ro

350

epocii Fanariotilor. Urmarile fura foarte firesti sigrabnice. Energia si curajul se disolvara, vointaincordata, tenace si disciplinata se descorda si seinmuie, mintea agera, deschisa se intuneca iarspiritul de organizare si de generalizare se slabisi se molesi. In locul acestor vechi insusiri sestrecurard cunoscuta resemnare si neincredere pa-siva in puterile sale, credinta in noroc, fatalitateadestinelor, cari patrunsera a danc in sufletul po-porului nostru.

Aceasta atmosfera morale a Orientului avu vir-tutea unei ape kill in care scufunzi materii orga-nice. Ea roase si inmuia vechile noastre insusirisufletesti, cari se topira sub inraurirea ei ca nistebucatele de zahar intr'un pahar de ape calda.Vieata active a Romani lor se prabusi si ajunse lazero.

Ramasitele acestei dizolvari sunt tocmai aceanepasare si lenevie de spirit a Romani lor, acealipsa de initiative si vointa, acea lipsa de incre-dere in el precum si credinta nestramutata, indestin si in noroc.

Lucru foarte caracteristic, in aceasta privinta,este ca din imprumuturile foarte numeroase decuvinte turcesti verbul este exclus. Cum vomvedea mai la vale, nu exista in graiul romanescnici un verb imprumutat dela Orientul otoman.

Din cele vazute mai sus s'ar fi putut crede calinraurirea orientala n'a atins de cat clasa cea maibogata a Romani lor, de oarece, fiind cu dare demane, numai acesteia li era ingaduit luxul si desfrauloriental. Din nefericire insa inraurirea orientala

www.dacoromanica.ro

351.

a mers mai departe. Atmosfera morala a Orien-tului nu se putea opri numai la cei bogati, deoarece acestia nu erau despartiti prin nimic demarele numar al celor saraci. Din potriva, boieriifind zilnic in atingere cu servitorii lor, clasa celormulti, prin chiar area ca erau serviti de acestia,chipul for de vieata nu-i degrada numai pe ei, cisi pe cei de can se serveau.

Sunt nenumarate faptele si lucrurile can do-vedesc ea atmosfera Orientului a inabusit si a in-josit si morala taranului roman. Desavarsita luinepasare s. neingrijire de ziva de maine, lipsa luide vointa si de incredere in puterile lui sunt asade invederate si asa, le vedem de adesea ca nicinu este lipsa s aducem aici dovezi .despre ele.

Fapte s. imprejurari de tot felul dovedesc cuprisos ca inraurirea Orientului a patruns, si Incadestul de puternic, 'Ana in cele mai de jos paturiale claselor noastre sociale, Daca cumva ar maifi vreo indoiala Ca slabiciunile caracterului si spirituluipoporului romanesc yin in mare parte dela inrau-rirea ce a avut Orientul asupra sufletului nostru.probe de natura limbistica sunt la indemana pentrua spulbera orce

Se gasesc in literatura noastra populara o mul-time de locutiuni si idiotisme, precum si o mul-time de obiceiuri si de basme, cari sunt impru-mutate dela Turci sau dela alte neamuri inruditecu ei, precum: Tatarii, Kumanii, Pecinegii, etc.Astfel de locutiuni si idiotisme mai caracteristiceavem : «ape» In sens de dispozitiune, «a fi inapele lui», «a bea tutun», «a manca bataie»,inghite hapul», etc. Turcesti sunt de origina anec-

indoiala.

«a

www.dacoromanica.ro

352

dotele lui Nastratin Hogea. Ca basme avem luatedela Turci, dupa parerea d-lui Seineanu, basmullui Chele,s- Impdrat, pe acela al lui Cie lbea nas-drdvayiul, Cerbul vrciji1, cele trei Ndramze Pere,Copii cu pcirul de am-. Nu mai putin este inve-derata inraurirea muzicii otomane orientale asupracelei romanesti «Melodia traganata si melancolica,cu care lautarii reciteaza uncle din baladele noa-stre, o melodic caracteristica pentru toga poeziapopulard din peninsula balcanica, a fost direct in-fluentata de ariile cantecilor turcesti, de asa nu-mitele «manele». Asemenea si refrenul obisnuitin doinele si cantecile noastre din batrani: «breaman, aman» 1). Tot dela Turci s'au imprumu-tat si instrumentele muzicale Intrebuintate azi Incade popor: cobza, naiul, daraoa si geamparalele,fluerul ciobanesc si cavalul. De asemeni, intre di-feritele jocuri de copii, pastrate pang azi, avemluat dela Turci jocul in «arsice» si cu zmeul, simai multe dansuri: chindia, geamparalele.

Mai mult insa decat orce, imprumuturile le-xice, foarte numeroase, dovedesc ca inraurireaorientala a strabatut adanc in sufletul Romani-lor. Morfologia turceasca Inca a inraurit asu-pra limbii romanesti, caci o suma de sufixe siprefixe, de origina turca, se gasesc in graiul po-porului. Imprumuturile de cuvinte sau facut treptat,cele dintaiu au patruns si au ramas adancite ingraiul nostru, cele mai tarzii insa nu s'au prins,si in timpul din urma ameninta sä dispara cutotul. Intre veacul al XV si XVII s'au facut pri-

1) $eineanu, pag. 117.

www.dacoromanica.ro

353

mele imprumuturi trainice, intre XVII si XVIII saufa.' cut cele din urma care dispar.

Interesant este ca aceste cuvinte sunt mai multsau mai putin numeroase dupd localitati. In Ma-cedonia numarul lor, cum este si firesc, este cel maimare. In graiul vorbit in Muntenia sunt mai multedecat in cel vorbit in Moldova, la Transilvaneniacest numar scade mult, iar Banatenii mai nu aucuvinte turcesti in graiul lor.

Daca tinem seamy de natura Imprumuturilorfacute, cuvintele se pot imparti in categorii, carioglindesc feluritele inrauriri in domeniul politic,social, etc. Inraurirea turca nu s'a marginit numaiqin cea ce priveste administratiunea si ceremo-nialul oficial, dar in vieata de toate zilele, in im-bracaminte si in mancari, in felul de a fi si asimti al claselor boieresti». Inteadevar, analizateimprumuturile lexice dupd natura lor, vedem cainraurirea otomana orientala asupra Romanilor estemai intaiu socials si politics, apoi economics sifoarte putin

Avem vreo 65 de cuvinte, foarte des intrebu-intate in vorbirea de toate zilele, cari privesc lu-cruri, insusiri, si imprejurari din vieata politics sisocials a neamului nostru. Astfel de cuvinte, intremulte altele, avem : alai, aliperi,s, bacsis, belea,bocluc, caraglzios, chef, chilipir, cusur, dandana,derbedeu, a'a,s-man, fudul, gc2rbaci, giaba, habar,hain, hal, hatar, cdtun, mahala, haraci, lichea,viezat, moft, pelzlivan, pezevenghi, pi,s-icher, mo-fluz, rachiu, samsar, tertip, tabiet, ursuz. Dupacum se vede, toate aceste cuvinte privesc lucruri

23

www.dacoromanica.ro

354

si imprejurari sociale, unele mai rele decat altele:bacsis, belea, bocluc, chilipir, cusur, dandana,Busman, gdrbaci, graba, hatdr, haraci, lichea,mezat, pi,s-icher,- sanzsar, etc. etc. Ele oglindesc desigur acea parte din sufletul romanesc, care a fostimprumutata dela Orientul otoman, acele fete alespiritului nostru national, cari au crescut sub atin-gerea morala cu Orientul.

Un mare numar de cuvinte turcesti, cari aupatruns adanc in graiul nostru, privesc insa eco-nomia casnica a imbracamintii, podoabele omuluisau ale casei, spre pilda : aba, antereu, atlaz,basma, boccea, boia, borangic, bumbac, calabaldc,cdnesc, cdrpaci, catifea, cavaf, cergd, chenar,

chinzir, ceapraz, cearceaf, condur, darac, di-van, fatd, gditan, glzerghef, giantd, giubea, giu-vaer, halat, ilic, ipingea, ibrisim, macat, maramd,mesinci, mintean, mosor, papa, papuc, pingea,saltea, suman, sulimancal, siret, testemel,

tulpan, zdbun. In deosebi se vede luatadela turci mobila casei si podoabele femeesti, par-tile cele mai sarace ale vietii Romanilor simplisi simplificati din pricina traiului salbatic in muntitimp de mai multe veacuri.

Tot atat de bogat in cuvinte turcesti este vo-cabularul nostru in privinta gospodariei si mai alesin privinta bucatariei. Cuvintele turcesti cari privescgospodaria si foarte caracteristice sunt urmatoarele:ecaret, becin, cazan, cazma, ceardac, conac, the-restea, cismea, covatd, dulgher, dzilap, du,s-umea,dughiand, giam, hambar, han, iatac, magazie, odae,paiante, tarmac, perdea, ulucd, saca, scheld, ta-raba, tejghea, ulnea, Intre cuvintele care privesc

chi-lim,

tichie,tighel,

www.dacoromanica.ro

355

bucataria sunt: &lean, bellea, bogasiu, Boca, cafea,caimac, ca4, chef, ciaun, ciob, ciorbd, coltuc, curmal,farfurie, halva, iahnie, iaurt, mang-al, mizilic,pacia, pastramd, pdtldgea, saca, sarma, saldr,susan, lacam, landn, lain, lava, tingire, lipsie,trufancla, luciu, zarzavat.

Din punct de vedere curat politic si militar,prea putine cuvinte am luat dela Turci; intelegemputine din acelea cari sä se poata pastry pangazi sau pentru totdeauna. Intre acestea numaramabia urmatoarele: vdtaf, cange, carauld, ciaus,ghiztlea, olac, etc.

Cea ce se desprinde, ca observare generala, dinaceasta analiza a cuvintelor este ca.' vieata roma-neasca, in privinta politica si military, s'a pastratmai neatins5, deli caderea politica si military ata.'rilor sub Turci ne-ar fi impins sa credem dinpotriva. Pricina este cä aceasta cadere desfiintala not si vieata politica si pe cea military propriuzisa. Inraurirea turceasca orientala se resimti foarteadanc asupra vietii noastre economice, politico-sociale, si mai ales asupra economiei noastre cas-nice si estetice. In aceste parti, vieata romaneascase salbaticise si se saracise prea mult, Inca niciimprumuturile facute la Slavi nu ajunsera.

Locurile vacante din sufletul romAnesc se urn-plura astfel cu imprumuturi fa"cute la Orientulotoman, care dupa cele fa.'cute la Slavi, fury desigur cele mai bogate si numeroase.

Cu chipul acesta, pe portretul vioi, ager si in-sufletit pe care istoria II faurise neamului roma-nese, pana. In secolul al XV-lea, epoca dominatiei

www.dacoromanica.ro

356

greco-otomane veni sä schiteze o caricature su-breda si infirma. Inraurirea orientala turceascapatrunse in mare parte sub masca greceasca sifanariota, dela care desigur capata o coloaredeosebita., hibrida. Aceasta inraurire turceasca, cupecetie fanariota, fu ceva asa de subred ca n'avunici o trainicie. Pe fizionomia neamului nostru ease infatisa ca ceva grozav de grotesc si ridicul.Poporul nostru se scutura repede de aceasta in-raurire pe cat de grotesca pe atat de subreda.Un usor want occidental, adus de inraurirea ru-seasca incepanda cu veacul al XIX-lea, trezi sufle-tul romanesc din somnul in care de doua veacuritl inlantuise precumpanirea greceasca. Inteadevar,steaua imparatiei otomane disparand intunecatade puterea moscovita dela Nord, atmosfera ori-entala ce ne invalui din toate partile, de atateaveacuri, incepu a se raspandi. Mai intaiu partea deapus si miazanoapte se lumina si se aleasa de a-ceasta atmosfera, apoi rasaritul si chiar partea demiaza-zi incepura a se rad, a se lumina si ase desprinde limpede din Intunericul Orientului.Azi vantul Orientului nu ne mai aduce nici o at-mosfera bolnava si nabusitoare.

Peste tarile romane sufla acum un puternic sisanatos vent din Occident. Vantul Mare curate simature mereu atmosfera de putreziciunea moralessi de toate miasmele pe care Crivatul ni le aducedin Orient.

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

RELIGIA CULTURA LA ROMANI

Credinta unui popor Orland in chipul cel maiintim de sufletul sau, schimbarile istorice si so-ciale can au inraurit acest suflet vor fi modificat sicredinta sa religioasa. Soarta bisericii romane afost intocmai acea a neamului romanesc. Cele maimari si insemnate inrauriri pe care le-a suferitneamul nostru, nu numai ca ele au atins bisericaromana, dar au venit, in cea mai mare parte, toc-mai pe poarta si pe caile bisericii. Inraurireaslava a patrons sufletul nostru, mai ales prin bise-rica si tot bisericii datorim not ingenuchiarea ta-rilor romanesc si tarinii stra.mosilor de catre ca.-lugarii greci mai intaiu si de vanturatorii de taradin ulita Fanarului, mai apoi.

S'a zis si se repeta foarte des ca.' biserica, silegea cresting ne-au scapat neamul si tara depeire. lath' un lucru afirmat de toti si prea pu-tin controlat. Cu tot atata drept cuvant se poateafirma ea legea cresting, biserica noastra duseneamul romanesc, in mai multe randuri, la mar-

I

www.dacoromanica.ro

358

ginea pierzarii. Daca privesti lucrurile mai deaproape, de mirare este cum de am scapat deprapastia ce-a deschis de atatea on natiunii noastrebiserica cresting. Daca legea cresting a facut cevaca sa ne scape si sa ne pastreze, n'a fost de-sigur in vederea lumii acesteia, ci, poate, pentrulumea cealalta, pentru imparatia cerurilor. In lu-mea parnanteand, legea cresting putea sa ne degprada Slavismului dela chiar inceputul infiintariinoastre nationale, dupd cum era s'o faca maitarziu, pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea si ince-putul celui al XIX-lea. Slavismul bulgar sau mos-covit state gata, in doua randuri, sä ne inghita,multumita bisericii ortodoxe ce aveam in comnncu el. lar drept credinciosii din Levant si dinFanar, imbracali in odajdii perfide, desbracara ma-nastirile si pe ta'ranii de tarinele for bogate. Dacaneamul nostru se pastra si scapa nu fu prin, cipeste biserica. A trebuit sa fie o vitalitatc fa'raseaman, care, cu toata urgia istoriei noastre, ne-amai putut pastra in fiinta. Intrucat legea crestingpare a fi contribuit sa ne pastreze in Ungaria Ca-tenca si sub islamismul turc, puterea de conser-vare o absorbea din energia proprie a neamuluinostru. Datoram deci virtutilor si insusirilor noastresufletesti admirabile, pe care ni le lasara moste-nire parintii nostri etnici Daco-Romani, ca panaacum nu ne-au inghitit nici puhoiul barbar, nicioceanul slay, nici torentul turcesc, nici putrezi-ciunea morala greco-fanariota.

In ce priveste seriozitatea si adancimea senti-mentului religios, ce insufleteste poporul roman,sunt de facut, dela inceput, o suma de observatii,

www.dacoromanica.ro

359

cari, de altfel, s'au fa' cut si la Slavii vecini si maiales la popoarele neo-latine. In primul rand estelipsa de o patrundere mistica a fondului religiuneicrestine. Partea intelectuala superioara, metafizicacrestinismului n'a fost nici cand inteleasa, patrunsa,si simtita de Romani. Pentru cine stie sa observe,cu luare aminte, desfa'surarea vietii religioase, maiales a taranului roman, lipsa fondului mistic simetafizic este dela inceput isbitoare. Cea ce estede temelie in practica sa religioasa este cuilid,ritualul, adica implinirea tuturor formelor si for-mulelor. Luati orcare act temeinic din vieata reli-gioasa a sateanului, fie el actul botezului, cununiei,al impartasirei, etc. Niciodata tiiintea lui nu va fichinuita de intrebari asupra rostului acestor acte.In schimb, insa, el va observa si va indeplini cuo adevarata sfintenie toate micele gesturi, obiceiurisi practice, cari trebue sa se indeplineasca in ase-meni imprejurari. La inmormantare, spreceeace preocupa pe rudele mortului sunt miile deformule si obiceiuri cari fac cortegiul acestei ce-remonii. Cugetarea for este, cu aceste ocazii, nd-valita de o suma de mici griji de ceremonial sautraditii. Durerea in fata mortii n'are timp ca saconsume sufletul lor, caci micile amanunte aleingroparii: preotul cu toate citirile obisnuite, gri-jile pentru ospatul sau pomana ce trebue sa urmezeimediat ingroparea, absorb tot gandul celor ramasiindurerati si ii mangaie in mare parte de mahnireapierderii. Uitarea, neindeplinirea celei mai nein-semnate obisnuinti, scaparea din vedere a unuimic amanunt pare ca intuneca si nimiceste totrestul.

pilda,

www.dacoromanica.ro

360

Aceasta trasatura caracteristica din religiozitateaRomani lor, au putut-o mosteni ()data cu sangelece 1-au mostenit dela stramosii for Romani. Pentruacestia se stia ca «cultul era esentialul religiei;doctrina era fail importanta un cuvant era deajuns numai daca era intovarasit de ritul obisnuit».Tot astfel este cu Italienii si Spaniolii.

Aceste popoare neo-latine se deosebesc prinaceleasi insusiri caracteristice, in privinta religiei.«Religia spaniola a ramas strains de orce meta-fizica... Ea este ritualists ca si religia Romanilor,dar, in locul indiferentei desavarsite ce trebuiausal caracterizeze pe Italieni, Spaniolul dd probe detoata patima fanatica>>.

Despre Italieni s'a putut zice ca «nu se poateastepta dela ei credinta germand cu sfantul misteral lucrurilor si al vietii». «Ei se tin mai bucurosila faptele bune, si prea adesea la implinirea for-melor rituale, care sunt ca un fel de parte legalaa codului religios).

and Romanii avura ass obarsii si astfel de in-rudire nu este de mirare ca simtul for religios safi ramas superficial si formalist cum it vedem azicu ochii. Afard de aceasta, nici vecinAtatea forimediata nu se gases mai bine sub acest raport.La Slavi, si in deosebi la Rusi, s'a zis, ca «sectelese nasc din tinerea ama.'nuntita a formelor, din ne-placerea ce le face orce schimbare, si din pricinatiraniei crescande a literii asupra spiritului. Acestaeste unul din motivele, zice-se, care au fa.'cut sase piarda simtul moralitatei adanci al dogmelorin folosul unui formalism literal si orb».

Dar daca Rusii si Spaniolii se deosibesc prin-

www.dacoromanica.ro

361

tr'un formalism invederat in practica for religioasa,cei cari au studiat aceste popoare au putut ob-serva la Spanioli o ardoare fanatics, iar la Rusio credinta aprinsa, care la unii ajunge pana laexaltare. Acestea lipsesc cu totul Romani lor, dupacum lipsea vechilor Romani, si dupa cum nu lip-sesc in aceias masur0. Italienilor de azi. Romaniisunt dintre toate natiunile crestine de orce rit,poporul cel mai ateu, cel mai sceptic, cel maiputin credincios. Starea clerului nostru o dove-deste pe deplin; bisericile noastre, mai ales acelor dela sate, o invedereaza. Daca sunt si semai construesc biserici este ca se mai pastreaza,din vechi, obiceiu la sateni ca in ziva de Paste,inainte de a merge la carciuma, sa treaca si pela biserica. Unii chiar, la sarbatorile Craciunului,iau curajul sa mearga pana in tinda templuluisfant. Si in sfarsit, biserica este o trebuinta pentrucopii si hatrani. Sateanul nostru, in gall de Paste,nu simte obligatia constiintei de a merge la bi-serica, decat de 3 on in vieata lui : ()data la botezdus de altii, odata la cununie, cand II duc altii,si apoi la moarte cand dupa el se duc altii. Bi-serica este pentru satenii din unele judete demunte, Gorjul, Mehedinti, Valcea, s. a. o trebu-inta pur si simplu socials, alteori economics. Hra-mul ei a fost din vechime ocazia strangerii la olain.' a mai multe sate vecine. Insemnatatea ei sereduce adesea la aceea a hramurilor lor. Acestea,ca orce bAlciuri obisnuite, traditionale, au devenito trebuinta simtita adanc, Inca desfiintarea for siindirect a bisericilor ar fi simtita dureros.

Dovezi hotaritoare si de tot felul yin sa inta-

www.dacoromanica.ro

362

reasca." constatarea ce facem cä Romanii suntfoarte putin credinciosi. Spre pilda, putinul pretce pun pe sfintenia lucrurilor ce le aduc prinos,putina Consideratie serioasa ce o au pentru preotisunt semne cari tradeaza adanc scepticismul lor.Sunt sate in Valcea, in care vinul ce se duce labiserica pentru sfanta slujba, prescurile din carese face anafura, colacii si alte prinoase sunt do-bAndite prin furt. Un spargator de pimnita, nuse va sfii sa duce Preotului din vinul furat pen-tru sfAnta leturghie. Colacii adesea se fac dingran furat chiar dela preot. Am cunoscut satenicari au platit slujbi sfinte preotului cu bani cas-tigati prin juraminte pe nedrept sau strambe cumziceau ei. Glumele si snoavele taranilor sunt oalts dovada de putina consideratie ce se dä legiicrestine si oamenilor ei. Nu este in societatearomaneasca un obraz care sä fi fost ridiculizatmai ades si mai cu umor cleat preotii. In aceastaprivinta, tiganii si boierii, in Moldova alaturi deboieri evrei, sunt singurile persoane cari pot faceconcurenta preotilor. Ei sunt inteadevar un isvornesecat de ironic si de batjocura in graiul litera-turii zilnice a taranului. In schimb insa si preotii,cu rani dar onorabile abateri dela regula, au facutdin sacerdotul for un isvor de specule, o ocaziede castig, o situatie economics si comerciala,propiu zisa. SA se tina Inca seams de rolul tristce it jucara oamenii legii crestine de neam streinin destinele tarii, rol urit, de care pare cä taraniinostri au ca un fel de constiinta instinctive, siusor se poate atunci intelege de ce oamenii bi-sericii sunt ash de compromisi.

www.dacoromanica.ro

333

Dar daca este adevarata aceasta lipsa de res-pect catre oamenii legii sfinte si in parte pentrulege insasi; daca religiositatea Romani lor este lip-sita de un temei mistic si metafizic; daca ea sereduce la un ritual si la un cult cu desavarsiresuperficial, la un formalism orb, nu este mai putinadevarat ca acest rau are partea sa netagaduitade bine: lipsa acelui fanatism, si a certurilor si per-secutiilor religioase, care clatinara si dusera lamarginile pieirii societatile din Europa occidentals.

«Niciodata, zice d. Obedenaru, nu s'a vazut laRomani nici controverse, nici certuri, nici perse-cutii religioase... Ingaduirea cea mai deplind dom-neste in tarile romane» I). Inteadevar, in Rusia sec-tele si certurile religioase sunt foarte numeroase;in Bulgaria chiar a existat secta Bogomilismului,lucruri necunoscute la noi. «In provinciile romanesti,scrie d. Laurengon, lumea este de o toleranta re-ligioasa, care poate servi de pilda la multe altetari cari se zic civilizateD 2).

Se stie ch. Romanii au primit si au ingaduitpe toti prigonitii religiosi, veniti de peste hotare,cum, spre pilda, erau Ungurii catolici. «S'au vazutprinti moldoveni, cari treceau de foarte piosi,cladind si daruind biserici si manastiri pentrucatolici». In ingaduinta for religioasa, Romaniimersera pang inteatata, 'theft «s'a vazut un calu-gar ortodox facand elogiul funebru la moarteaunui rabin evreu». Chiar atunci cand Romanii,multumita imprejurarilor istorice, au imbratisatcatolicismul, un fel de catolicism greco-oriental,

1) La Religiosite des Roumains, p. I.2) Nouvelles observations sur la Valachie, 1822, p. 33.

www.dacoromanica.ro

364

deosebirea de cult nu i-a desunit niciodata. Intreei nici o discordie. «In unele familii tatal esteschismatic, mama este catolica, si and familiaeste numeroasa, baietii urmeaza religia tatalui forsi fetele pe a mamei. ...In chestiunile sociale sinationale, preotii schismatici si catolici lucreazain comun acord pentru interesele nationale> 1).Se stie ca in Rusia, si in Polonia, tari vecine, cle-rul schismatic si catolic sunt la cutite.

D-1 Obedenaru explica aceasta lipsa de fanatismsi de persecutie si certuri religioase, cum este sifiresc, prin putina religiositate a Romanilor: «nuse cunosc, zice dansul, multe natiuni care säaiba religiositatea asa de putin desvoltata ca Ro-manii». Ca dovezi de aceasta lipsa a simtului re-ligios la noi, dansul aminteste rapirea mosiilormanastiresti din mainile calugarilor, fara ca Carasa protesteze. De asemenea, lipsa de moaste sfinte,si de respect fli' de cele aflatoare. Daca iesi dinoras si mergi in satul cel mai apropiat, nimeni nustie de existenta lui Sf. Dumitru la Bucuresti. Dinpotriva, Bulgarii, Albanezii, Grecii fac totdeaunasacrificii la acest slant. Nici un Roman sau aproapenici unul nu merge in pelerinagiu la Ierusalim, pecand numerosi Bulgari din orasele romanesti seduc. Taranii nu poarta nici unul nici cruci, niciarnulele, cum este obiceiul Rusilor, al Bulgarilor,al Albanezilor. Nu exista in Romania nici unoras sau (prase' care sa poarte, ca aiurea, numelevreunui slant. Iar bisericile, ele insa-le, in loc sapoarte nume de sfinti si sa dea ele numele ma-

1) Obedenaru, op. cit., p. 4-5.

www.dacoromanica.ro

365

halalelor in care se aft', dupa cum se obicinue.stela alte popoare crestine, din potriva, ele primescnumele mahalalelor. Asa exista biserica Otata-rilor, Olarilor, Precupetilor, a Tabacarilor, etc.

Altele poarta numele persoanelor cari le-au era-dit: Kalinderu, Cretulescu, Manea-Brutaru, Enei,sau tot felul de nume bizare, altele decat aceleaale vreunui slant, cum spre pilda: Cutitul de ar-gint, Arnota, Cozia, Manastirea dintr'un lemn, etc.

Oamenii ceva instruiti sunt de o nepasare de-plina fata de biserica, si ignoreaza cu totul mis-terile, vietile sfintilor. Chiar spiritul clerului estetot atat de emancipat si strein de doctrina pro-fund cresting. Se citeaza cazul Episcopului deBuzau, care la 1825 trebuia sa pronunte un discursla inaugurarea catedralei diocesului sau, in carediscurs n'a vorbit decat de patrie, de Platon, deAristot, de progresul stiintelor naturii. Tot asade instructiv, in aceasta privinta., este fragmentulcitat de d-1 Motru din discursul preotului RaduSapca, la 1848, care sung astfel: «Dumnezeule alluminii... biruinta si libertatea sunt in mainile Tale...ridica si insufleteste pe acest popor, care moareca sa faca sa traiasca pe asupritorii scapade abuzurile cari se fac cu asezamintele sale...izbaveste-1 de abuzul clacii, de ticaloasa iobagie,de podvada drumurilor si a soselelor».

Aceste discursuri si in general 1ntorsatura prac-tica a simtului nostru religios nu sunt ele remines-cente ereditare din simtul religios cu totul practicsi social al stramosilor Romani ?

S'a zis adesea, si cu multa dreptate, ca cres-

sal...

www.dacoromanica.ro

366

tinismul de suprafata al Romani lor ascunde simascheaza un temeiu de paganism profund si ade-varat. Desi religia cresting patrunsese de timpuriula Daco-Romani, anterior na.'valirilor, biserica ro-maneasca adevarata nu lug fiinta decal la venireanoastra in atingere cu Slavii, si sub inraurirea di-recta a Bulgarilor. Sapte opt sute de ani, Dum-nezeu se adresa Romani lor in limba slavona vechesi acestia ii raspunsera rugaciuni prin talmaci sla-visti. Dumnezeu nu invata limba stramosilor nostridecat foarte tarziu. Prin carapacia neinteleasa alimbii slavone cu greu putea patrunde crestinismulin sufletul maselor romaneti. Acestea se cresti-nara in aparenta, schimbara numai ceva din formasi din infatisarea vechiului for paganism, caruia, ne-avand nici un nume, ii se zise crestinism. Atatatrebuiau sa stie stranepotii Daco-Romanilor, canoul Zamolxis fusese rastignit pe cruce, ca in locsa se ingroape singur it ingropasera Fariseii dinlerusalim si ca a revenit intre cei vii, nu dupd treiani, ci in cea de a treia zi. Noul Zamolxis, daca sesuise la cer, nu uitase nici dansul sa fagaduiascacredinciosilor sai invierea intr'o vieata viitoare, inimparatia cerurilor, la care este drept ca addo-gase si perspectiva imparaliei infernului. Esentialulreligiei lui Christos se gasea deja in religia Da-cilor. Christos lug numai locul lui Zamolxis si ea-teva ceremonii si sarbatori imprumutate din re-ligia cosmopolita a Romei, ceremonii si sarbatoricari se pastreaza pang azi, alcatuird toata legeanoastra cresting. SA' se mai aiba in vedere cacredinta in vieata viitoare este foarte terneinica lavecinii nostri Slavi cari ne-au inraurit atata. Ca si

www.dacoromanica.ro

367

Dacii, Slavii se deosibesc prin cunoscuta: indig-e-9-en/la mortis. Ca si la Daci, aceasta nepasare demoarte vine dela credinta in vieata viitoare, «pentrucare ei se pregatesc ca pentru orce calatorie obici-nuitd, cu mintea linistita, numai daca au capatatdela stapanirea in drept cuvenitul pasaport la Pa-radis».

Dupe cum aratam dela inceput, sufletul, ca-racterul si intreaga istorie a Dacilor ca si a Tracilorsunt precumpanite de religia lor, de credinta pu-ternica intr'o existents viitoare. Aceasta parte atatde temeinica a sufletului traco-iliric s'a pastratneaparat si la urmasii lor romanizati. Departe dea fi stirbita, ea fu intarita si complectata de cre-stinism si de credinta la fel a Slavilor. Aceastanota de temelie a spiritului tracic crescii astfelsi se imputernici mereu la Romani. De aceea, in-treg crestinismul lor, sub forma romanica si slava,fu absorbit si precumpanit de acest temeiu sufle-tesc vechi si adancit. Legea cresting a Romani lorva fi credinta in vieata viitoare cu rasplata sipedepsele, cu amenintarile si imbierile ei. Ca sila vechii Traco-lliri, in desvoltarea lor sufleteasca,culturala si religioasa, temelia cea mai puternica,nota cea mai precumpanitoare va fi aceasta cre-dinta in vieata viitoare. Ea este cheia care ex-plica activitatea marilor nostri voivozi, ea estepunctul de plecare si de ajungere ale faptelor decapetenie ale neamului. Ca un leil-motif admira-bil intr'o simfonie de Beetowen, aceasta credintaalearga de-alungul istoriei noastre si inseamna sisubliniaza momentele ei cele mai stralucite. Ei i

www.dacoromanica.ro

368

se datoreste meritele si virtutile cari cu dreptcuvant s'au putut pune in seama bisericii.

Pe solul vechii Scytii, pe campiile pastoresti aleDacilor, in tarina stramoseasca, pe care o incingeDunarea si o adapostesc Carpatii, oamenii autrait totdeauna insufletiti de o puternica credintain existenta unei vieti viitoare. Dupe cum deser-tul Egiptean si Sirian trezi in mintea omeneascamonoteismul si ideia nemuririi sufletului, in valeaDunarii a inflorit si poate va inflori si se va des-volta religiunea temeinica a vietii viitoare.

Acesta este rostul si insemnarea numeroaselormanastiri, cu care voivozii munteni si moldoveniumplura colturile cele mai frumoase si cele maiinsemnate ale tarii. Aceste manastiri fury ziditede Domnii cari se perindara in mai putin de 250de ani. Si acesta fu mai ales timpul Domnilorrasboinici din epoca de neatarnare. Ca si regiiegipteni, care ridicaii piramidele drept locuinta acorpului lor, in vederea unei vieti viitoare, puter-nicii voivozi romani cladira manastiri pentruodihni si pastra oasele pang la ziva din urma ajudecatii. Credinta for nestramutata in nemurireasufletului ii impinse la aceste acte pioase, caritrebuia sä marturiseasca pentru ei in ziva jude-catii din urma si sä le asigure un salas in impa-ratia celor fericiti. Inteadevar, aceste manastirierau daruite cu mosii intinse, cu venituri mari,pentru ca, intre zidurile for sa se adaposteascapreoti si calugari, a caror singura menire era säpOmeneasca in veci, numele intemeietorului si säse roage pentru dansul. Cu cat ele erau mai nu-

a-si

www.dacoromanica.ro

369

meroase, cu atat acela care le intemeiase aveasa fie mai pomenit, si cu atata deci intrarea luiin imparatia cerurilor avea sa fie mai probabila.

De aceea, Stefan cel Mare va zidi tot atateamanastiri cate rasboaie va fi purtat, 49 dupe cumse vorbeste. Era aceasta in vederea tovarasilorcare-si dedesera sufletele pe campul de rasboiu,pentru ca sa asigure acestor suflete o soarta maibung in vieata cealalta ?

Credinta in nemurirea sufletului atata de multa muncit mintea Romanilor din toti timpii, in catse pare cal intreaga for vieata pamanteasca n'afost si nu este deck o pregatire, o introducere lavieata viitoare. Ca, in primul rand, manastirile, fieele ridicate de domni, de boieri sau de mireni derand, erau un fel de pregatire pentru vieata vii-toare, o dovedesc tablourile obseclarzle care sunt ne-lipsite de pe peretii din fata a salii bisericilor. Celedoua fete ale acestei vieti care va sd fie, precum siicoana infioi atoare a mortii sunt absolut lucruesential pentru orce biserica. De oparte, se vedeimparatia cerurilor, cu soboare de ingeri si de sfinti,cu cete de drept-credinciosi, adusi pe aripi de noriluminosi, in jurul judecatorului celui drept, la pi-cioarele caruia terezia simbolica cantareste faptelesi intentiile rele sau bune ale celor cari au trait,in jurul ei invartindu-se cei doi ingeri ai omului:ingerul cel bun si ingerul cel rau dracul. Dealta parte, este nelipsita icoana ingrozitoare a ia-dului. Satan, din gura lui enorma, varsa un fluviude foc in apele caruia inoata vinovatii judecati sipedepsiti. Draci mai mari sau mai marunti, un

24

www.dacoromanica.ro

370

arsenal intreg de diavoli de toate taliile, cu totfelul de unelte de casna si tortura, indeplinescfagaduiala Mantuitorului lumii. Aci poporul romana asvarlit cu belsug pe toti asupritorii lui si petoti cari l'au inselat si nedreptatit. Regii si impa-

dregatorii, boierii, carciumarii, vamesii suntde obiceiu oaspetii imparatiei lui Satan. Diavolul,privit de aproape, are par'ca un obraz turcesc,iar pusderia vinovatilor de cele mai multe on areaerul de a fi venit din Grecia sau din Fanar.

Aceste tablouri atrag deosebit luarea aminte ataranului roman. In intelesul for se cuprinde in-treaga metafizica a credintei lui, si tot misticismulce se pastreaza ascuns in colturile cele mai adanciale sufletului sau. Rostul si sensul intregii cladirista in aceste icoane, cari de aceea si sunt pusela intrare, pentru mai mare inlesnire ca sa fievazute chiar de pe drum. Nu arareori vei vedeaaceste icoane semnificative infatisate si aiurea decat pe biserica. Pe peretii vreunei cismele maiincapatOare, pe unele cruci mari, cari in Olteniase mai numesc troite, vei gasi, daca nu tabloulintreg al vietii viitoare, sub cele doua fete ale ei,cel putin scene caracteristice, alese. In deosebiicoana infioratoare a mortii nu va lipsi de pe fan-tani, cismele si de pe biserici. Ea este privita caceva slant, caci este poarta pe care se iese dinlumea aceasta de pacate si pe care se infra inlumea viitoare.

Ideia nemurirei sufletului, nadejdea in vieataviitoare se amesteca atata in lucrurile din toataclipa ale acestei vieti a Romanului, ca, mai lafiecare act din vieata lui, to intrebi ce menire

www.dacoromanica.ro

371

are, dace a fost facut in vederea trebuintelor deaici, sau in vederea vietii de dincolo de mor-mant. Un pod care se alcdtueste de o initiativeparticulars peste un rail mare sau peste o valceaneinsemnata, o punte care se aruncd peste cloudmaluri, o fantana modesta sau o cismea superbdsunt cladite, la sate, cele mai de multe on intru po-menirea sufletului unui mort iubit, a unei rudedisparute. In Oltenia, in deosebi, nu arareori veiveded un pod peste o apa si la capatul acestuipod o adevaratd padure de cruci. Tot asemeni, ofantana noun, o cismea mandra este inconjuratade un sobor de cruci Inalte, zugravite rudimentar, siscrise de sus pang jos cu numele mirenilor din4-5 sate vecine, cari au venit si au dat obolulfor pentru ridicarea acestor lucrari. Rana' maianii trecuti se veded Inca la capul podului soseleice trece Cerna si duce dela Pietroasa la Otete lis,in Valcea, un lung sir de cruci mari si inalte, innuma'r de vre-o 56, pentru ca sa incapa numeletuturor celor ce contribuise la construire. Cuansele se putea ridica un nou pod, atatea demulte lemne erau in ele.

In acest chip mai toate trebuintele generalece se resimt la sate sunt intreprinse din vechimeacea mai indepartata, de un om pios intru pome-nirea vreunui reposat iubit si bogat. Dace obiceiulacesta nu s'a Intins la toate trebuintele ce se simtazi, la sate, pricina este eh' in vechime vieata sa-telor era foarte simpla. In afara de un pod pesteapa, de o fantana la drumul mare sau de unacoperamant care sa slujeasca ca adapost dru-metilor, satele n'au simtit in vechime, alte tre-

www.dacoromanica.ro

372

buinte. Or acestea sunt implinite pe cale pioasa,si au indoita menire sa slujeasca celor vii pe lu-mea aceasta si celor morti in vieata cealalta, invederea carora si sunt ele facute.

Chiar trebuintele de imbracaminte, de incalta-minte, de mancare sunt foarte adesea indeplinitepe aceas cale pioasa. La orce inmormantare, sila epoci anumite, cari urmeaza inmormantarea,satenii, rude ai celui raposat, impart haine si deale mancarii la vecini, la rude, sau la oaineni dinalta parte.

Astfel, zi cu zi, actele din vieata aceasta seimbina si se confunda cu consideratiuni supra-parnantesti. Credinta si speranta in nemurirea su-fletului insufletesc si sfintesc faptele trebuintelecele mai obicinuite.

Dar daca vieata viitoare, si conceptia crestingbroclata.' pe aceasta, se amestecal si se imbinaastfel cu vieata actuala, daca sperantele vietii careva sa fie slujesc de imboldiri si de motive deactiune pe parnant; la randu-i, vieata actuala a-runca icoana ei peste fundul nedefinit al vietiiviitoare, ii imprumuta, culoarea, contururile sitrasaturile ei. Lumea cealalta., pe care conceptianemuririi sufletului o Ingadue sateanului roman,se modeleaza intocmai dupd lumea aceasta. Inmintea Romanilor, inchipuirea vietii viitoare iesedupd isvoadele vietii actuale.

Inchipuirea Romanului a vazut totdeauna inDumnezeu sau in Isus Cristos un voivod oare-care, un boier divanit sau un fel de ispravnic,dela bunul plac al caruia atarna soarta proce-

si

www.dacoromanica.ro

373

sului vietii lui de aici si din ceruri. In mintea lui,acest voivod ceresc sta in capul unei adevarateierarhii de sfinti si ingeri, mijlocitori interesati intreel si D-zeu. In graiul lui plin de poezie el si-aspus de mult ca pad la Dumnezeu to omoarci-sfinlii. Toata truda lui a fost, totdeauna, cum sa-siimblanzeasca si sa traga in partea sa pc acestisfinti. Daca analizam cu mintea liberal de orceprejuditiu sensul cultului si ritualului roman, asacum 11 practical marele numar de Romani, dinsate si orase, vom vedea ca rostul acestui cult siritual nu este altul. Feluritele practice din vieatabisericeasca sunt prinoase aduse cutarui sau cu-tarui slant. Un colac, o lumanare mai ales, seaduce de unii pravoslavnici in toate Duminicile siin toate zilele de sarbatoare pentru Maica Pre -cista, sau pentru cutare sau cutare obraz dinceata numeroasa de sfinti. Cand sateanul are otrebuinta pe care o simte adanc, cand i se im-bolnaveste copilul, sotia, boul dela plug, vaca delapte, oile sau ca-i mor pasarile din curte, el isiaminteste de biserica si adesea inconstient se in-dreapta catre vreun slant, cu o lumanare, sau isiface cruce si i se roaga pentru ca sal starue pelaugh' Dumnezeu pentru insanatosarea copilului, aboului, a oilor etc.

Aceasta particularitate a cultului si ritualuluiRomani lor aminteste desavarsit caracterul practic,curat social al religiositatii Romanilor. Caci amvazut ca la Romani credinta si cultul erau intoc-mite absolut pentru necesitatile practice ale vietiisociale si politice de toata. ziva. Asupra acestuipunct Romanii sunt adevarati urmasi ai Roma-

www.dacoromanica.ro

374

nilor. Caracterul simtului nostru religios se mos-teneste invederat dela Latini.

Aceasta mai face insa ca practica bisericeasca,acest ritual romanesc oglindeste desavarsit icoanavietii sociale. In afacerile for dintre ei, si in cariau legatura si cu stapanirea, Romanii niciodatan'au trecut pragul celor mai mari cu mana goals.La judecator, la zapciu, la ispravnic, pang chiarla primarul si notarul satului, ei au stiut ea rug-d-ciunea fdrit dar moarici este. Pe cei mai mari inierarhia statului, taranii nu i-au putut inblanzi deafprin plocoane si daruri.

Aceste plocoane si bacsisurile, atat de obicinuitein Orient, in vieata realk devenira trinoaseleaduse in biserica ortodoxa la numerosii sfinti, invederea mai ales a vietii viitoare. Atat pentrutrebuintele pamantesti, cat si pentru acelea alevietii viitoare, Romanii nu s'au adresat la Dum-nezeu decat prin plocoane aduse sfintilor, pe careii gaseste in tot timpul pe caile cari duc la ceruri.

Daca ei au observat ca adesea in vieata deaici, rugaciunile, indreptate catre mama, fratele sausora cutarui boier, zapciu sau judecator, an fostmai usor ascultate, a fost motiv ca la pasurile ce auavut prinosul si rugaciunile sa se indrepte maiales ca'tre Maica Domnului. De aci belsugul delumanari ce and la icoana Precistii si a altor sfinti.De cele mai de multeori nu s'au marginit sa se adre-seze deadreptul la sfinti, ci au incercat pe la ru-dele sfintilor, si, cand calendarul bisericesc n'aavut astfel de rude, le-au nascocit dansii. Astfel,in muite comune, se serbeaza si se cinstesc niste

www.dacoromanica.ro

375

sfinti, uneori fa'ra nume, alteori anumiti, pentrusingurul motiv ca sunt fratele, sora lui SfantulIlie, al lui Sf. Ion, etc.

Pentru orce pas sau trebuinta grabnica, Ro-manul, dupd cum este calic sau chiabur, faga-dueste lumanare, colac, chiar biserica, cutarui saucutarui slant. In vieata reala el a avut mereu con-vingerea scoasa din practica vietii de toate zileleca nimic nu se face lard plocon si bacsis. Jarploconul fiecare it face dupd cum are punga.

Biserica cresting ortodoxa a Romanilor,madita si practicata in atmosfera vietii sociale dinOrient, unde bacsisul si ploconul domnesc intoate, nu putea avea un ritual si un cult altfelintocmite. Acest ritual trebuia neaparat sa oglin-deasca trasaturile vietii sociale orientale, care adomnit exclusiv in tarile romane.

De credinta nestramutata In putinta .unei vietiviitoare se lea*. o suma intreaga de mici cere-monii, care complecteaza misterul mortii si actulimormantarii. Cea mai mare parte din aceste miciceremonii sunt ramasite invederate din vechiul pa-ganism traco-roman. Spre pilda, scaldarea mor-tului si toate regulile observate in aceasta impre-jurare este un obiceiu luat dela Romani. La acestiaobiceiul scaldatului avea ca motiv sa se asigure dacamoartea este reala sau aparenta. La Romani «cauzapentru ce se da spalarii celui reposat o atentiuneatat de mare e pentruca mortul trebue nu numaisa se spele si sa se lepede de toate pacatele Catele-a facut, traind pe pamant si sa mearga, cu sufle-tul curat in imparatia cerului, ci totodata sä mearga

pla-

www.dacoromanica.ro

376

si cu corpul curat pe lumea cealaltA» 1). Taiereaunghiilor mortului, care i se pun in san, este jus-tificata de credinta ce au taranii «CA la vremeajudecatii celei de pe urmA au sa facA sf. Arhan.Mihail si Gavril bucine, din care au sa bucine, incele patru cornuri ale lumii, ca sa Intrupeze oa-menii si O. se stranga la judecata» 2). Tot astfel,obiceiul de a purta o ramura de brad inainteamortului si a-1 Infige la capul sau, la mormant,este luat dela Romani si Insemnarea lui crestinaeste de a fi «aparator si scutitor in contra Dia-volului» 3). In acelas sens vorbeste obiceiul de aaprinde la capul mortului o lumanare, de o ma-rime deosebitA, in forma de toiag, si care se aprindenumai in uncle rAstimpuri anume, atat Inainte deImormantare, cat si pe urmA, dupa imormantare.4AceastA lumanare se numeste toiag, pentruca,dupa credinta poporului, pe dansa se razimA mor-tal ca si.pe un adevarat toiag, cand calatorestepe cealalta lume si mai ales cand trece pestepunatea raiului> 4). Este foarte lunga lista aces-tui fel de obiceiuri, cari privesc vieata viitoaresi sunt legate de credinta nemuririi sufletului, Saamintim aci Inca cateva din acestea: banul, coliva,pomul, prinzisorul, privegiul, stalpii, podurile, in-fratirea, s. a.

Credinta in nemurirea sufletului este a§a deadanc infipta in sufletul Romanilor ca nu gandim

1) Marian, Inmorm., p. 53.2) Ibidem, p. 52.3) Ibidem, p. 112.4) Ibid., p. 149.

www.dacoromanica.ro

377

ca se mai poate afla un alt element sufletesccare sa precumpaneasca mai covarsitor intreagavieata a lor. De aceea, tot felul de obiceiuri sisuperstitii traditionale s'au ingramadit in jurulacestei credinte. Multe isvorasc din ea, precumvdzuram, altele au fost imprumutate dela paganisi alterate, asa in cat sa poata fi puse in sprijinulacestei credinte. Castigarea vietii viitoare pare afi fost totdeauna grija cea mai mare si cea maicovarsitoare in vieata de toate zilele a Romanului.In vederea acestei vieti a fost neobosit, fara pregetca sä nascoceasca si sa imprumute tot felul depractici si obiceiuri. Inchipuirea lui n'a avut re-paus pang ce n'a complicat, cu sutimi de cere-monii si superstitii, actele fundamentale ale vietii,in nadejdea ca prin aceste ceremonii supersti-tioase isi va asigura, o soarta.' mai fericita pe calalalttaram.

Este aceasta nazuinta fara preget catre cealaltalume trebuinta de un ideal, de o lume a inchi-puirii, in care sa se proiecteze icoana unei lumidorite si pe care irnprejurdrile istorice, timp de18 veacuri de nefericire, n'au putut-o ingadui Ro-manilor ? Se pare inteadevar ca vieata viitoare alost scaparea unica a sufletului chinuit al Roma-nilor. In aceasta lume de apasare, de restriste side incalcdri nelegiuite din partea tuturor veneti-cilor lumii, sufletul romanesc s'ar fi smintit, sitaria noastra s'ar fi spulberat, dacd, nu ne-ar fiinsufletit, la fiecare pas, credinta si nadejdea uneivieti viitoare intr'o lume mai bung. De acca, Ro-manului, mai mult ca orcarui alt popor din istorie,

www.dacoromanica.ro

378

care a putut sa se pastreze, i se aplica cuvinteleadmirabile ale poetului :

Credinta in zilele de-apoiE singura tarie in noi.

Nimic insA mai mutt cleat practica posturilornu s'a potrivit mai bine cu filozofia simpla a cre-dintei in vieata viitoare. De aceea nici nu se maigaseste un alt popor care sä tins mai cu sfintenieposturile deck satenii romani. Socotite in totali-tatea lor, zilele de post tinute se ridica pang ladoua treimi din an. Cea mai mare parte a anuluiei o postesc, ducand o vieata cu totul vegetarians.Nu este deci mirare daca mai toti streinii, carian cunoscut pe satenii nostri, i-au aflat lenesi,slabi si putin inclinati la munca grea. 0 hranausoara, putin substantiala nu poate produce bratevanjoase si energii de seams.

Biserica ortodoxa la Romani a mai avut si darulde a aduce si intari chipul oriental de a fi. Dupdcum a observat, pe HMO altii si d-1 Radulescu-Motru, ortodoxismul in genere nu este o scoalapentru vieata practica. Potrivit altor timpuri, eln'a avut in sine fermentul acela, care aiurea apregatit in sufletul credinciosilor aspiratiunile lao soarta mai bung pe paimant 1).

Din potriva, cum'temeiul crestinismului roman eracredinta in vieata viitoare, biserica la noi n'aveaalt rost decat sa despretueasca sfortarea si grijilein vederea lumei acestia si sa desvolte vieata mo-

1) Cultura romaua, p. 106.

www.dacoromanica.ro

379

nahala, tendinta, care umplu 'Wile noastre cumanastiri si calugari trandavi. In general, esentaortodoxismului la not sta in afirmarea credinteinetarmurite 1) nu in realizarea in fapta a legilormorale. Crestinii ortodocsi sunt pasivi si speculativi,pe cand catolicii si protestantii sunt oameni harnicisi energici. Pentru ortodocsi «esentialul, scopulcredintii nu sta in vieata practica ci in isbavireasufletelor b. Cea ce invata Evangelia ortodoxa esteca imparatia lui Dumnezeu este in ceruri si «shto pregatesti cu credinta si iubire pentru imparatialui Dumnezeu».

In acest chip practicat, crestinismul Romanilornu putea cleat sa imputerniceasca si sä ingroaseatmosfera orientala de lene, de contemplatii sinepasare in tarile romane. Vom vedea in curandurmarile morale si sufletesti pe care le avii bise-rica aceasta la Romani.

Ne oprim in treacat asupra culturii intelectualela Romani, de oarece vom trata aceasta chestiunein al doilea volum, in care ne va ocupa vieatanoastra curat intelectuala. Aici nu zabovim asu-pra acestui subiect decat pentru a insemna catevacaracterizari mai de seamy asupra chestiunii.

Carte n'au invatat Romanii deck atata cat leingaduia Biserica, si au invatat-o la umbra bise-ricilor, in tinda, si sub actiunea tarcovnicilor, adascalilor cantareti si paracliseri. De aceea si azi,in multe localitati, cuvintele dascal si cantaret inbiserica au aceeasi insemnare. Obiectul instructiei

1) Ibid, p. 97.

www.dacoromanica.ro

380

ass practicata, cartile ce se invatau au fost ceas-lovul, cazania, diferitele carti bisericesti si adeseaon carti cu povestiri populare ca Alexandria, Mi-nunile Maicii Domnului, si cu alte subiecte mito-logice, legendare s. a. Materialul sufletesc ca.stigatprin instructie It dobandeau Romanii altfel decatprin carti, si anume prin traditiune orals. Can-tecele, anecdotele, basmele si povestirile de totfelul, cele mai adesea cu fond bisericesc si su-perstitios, erau materialul de cultura sufieteascacare, inlocuind cartile, hranea spiritul romanesc.Romanii au fost, sub acest raport, un fel de auto-didacli. Fara academie, chiar fara autori si carti,ei si-au tasut ca prin instinct un continut sufle-tesc si o haina mintala a lor. Cei cari Invatau inacademiile din tinda bisericilor si sub dascali erauprea putini. Ceilalti, marea majoritate, invatara fu-rand cuprinsul mintalitatii noastre din sufletulpopoarelor vecine. Mintalitatile vecinilor nostriifurs adevarate academii pentru noi.

Mai tarziu, in veacul al XIX-lea, se introduserasi scolile, dela Regulamentul Organic incoace. Lo-calurile si metodele erau insa sau bizare sau ab-surde, cand nu erau prea primitive. Se sedea incercuri, ca la circ, si se scria pe nisip. Orcat s'arfi inmultit insa numarul scolilor mai tarziu, nu-marul celor ce stiu carte nu trece nici azi poste200/0 si daca am socoti numai satele in totalitateafor acest numar nu este nici de 100/0.

Absoluta neindestulare de localuri si de posturide Invatatori, reaua stare economics a locuitorilortine si azi in intuneric pe Romanii din sate, si iivor mai tine Inca multa vreme. Saracia cumplita

www.dacoromanica.ro

381

a satenilor nu le ingadue sa cumpere carti $i hainecopiilor pentru a-i trimite la scoala; chid le-aringadul aceasta, ei au Inca nevoie de copiii forca ajute la munca campului; iar cand in sfarsitmijloacele le ingaduie si se pot inlesni sa -si lasecopiii la scoald, scoala le lipseste sau in vatatorul.Caci scoala este prea mica si invdtatorul, unulsingur, nu poate prididi pe toti copiii. Va trebuiintreit numdrul scoalelor si al invatatorilor pentruca, in curs de cativa zeci de ani, sa putem scoborisub 500/0 numdrul celor nestiutori de carte.

Sa vede cu usurinta care sunt urmdrile acesteiprea mari lipse de instructie si cultura. Mintali-tatea romaneascd, spiritul Romani lor este cevaasa de primitiv, simplu, necoerent si sarac, dinpricina ca scoala si instructia n'au venit Incasa imbogateascd, sa lege si sa modeleze intr'unchip anume materialul for sufletesc. Pe Tanga acea-sta, nici starea de complecta si desavarsitaracie, in care vegeteazd cea mai mare parte dinsatele noastre, nu ingadue Romani lor o vieata cul-tivate si instruita. Dace amenda pe care n'au pu-tut-o plati i-a adus la scoald, apoi indata ce autrecut 2-3 clase, in 4-5 ani de repetentie,parasesc scoala, caci Implinesc varsta regula-mentara.

De acea, mai in toate scoalele noastre ruralese dovedeste ca dace numarul celor ce infra inclasa intaiu este de 50-60, abia. absolvesc 4 sau5. and au pardsit scoala, nevoile si sardcia iiinfunda in mizerie si perd .si putinul castigat. Afardde cei cari ajung secretari si scriitori in primariisi perceptii, restul uitd chiar sa mai citeascd. Iar

sa-i

sa.-

www.dacoromanica.ro

382

scoalele de adulti si bibliotecile populare sunt 'inch'aspiratii prea inalte si prea chimerice pentru sta-rea for economics socials generals.

Mentalitatea si spiritul romanesc raman astfelintelenite sau propa'sesc cu mare anevointa si cusfortari prea mari, pentru rezultate prea mici.

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

TNRAURIREA FACTORILOR FIZICI : CLIMA I

POZITIA GEOGRAFICA

Dupa ce am vazut actiunea covarsitoare ceevenimentele istoriei neamului nostru au avut a-supra sufletului romanesc, sa cercetam aici, pescurt, care poate fi inraurirea ce meduil cosmic:clima si pozitia geografica vor fi avut-o asupramintii si caracterului nostru. Va trebui astfel sane dam seama data actiunea mediului fizic a lu-crat asupra noastra in acelas sens si in acelaschip ca istoria, si care a fost insemnatatea ei.

Examinand inraurirea ce climatul si configuratiageografica a solului o are asupra sufletului po-poarelor in general, ajungeam la concluzia ca in-fluenta mediului fizic se margineste la a da pro-ductelor sufletesti o coloare deosebita, potrivitalocului. Acest rezultat teoretic se adevereste intotul in cazul nostru.

Romania, ca clima, este un punct de trecereintre clima meridionala mediteranA si cea conti-

.

www.dacoromanica.ro

384

nentala. «Din pricina pozitiei sale in Orientul Eu-ropei, Romania, zice d-1 de Martonne, pare incli-nata cdtre un climat continental, dar vecinatateaei cu lumea mediteranea poate s'o fach sa seresimta de influentele ce predomnesc in peninsulabalcanica». Clima noastra este deci cam aceiasicu clima tarilor meridionale, mediterane. Ceea ceo caracterizeaza este limpezimea cerului, intensi-tatea si splendoarea luminii calde si stravezii, caridezvolta bogatia colorilor si a nuantelor, netezimeaformelor. Atmosfera cristalina care scalda muntiiCarpati si colinele Olteniei si ale Moldovei sea-mana.' intocmai cu acea in care se scalda muntiisi colinile Florentei. Campia Munteniei te facesa te gandesti la Lombardia si la Piemont. Lu-mina soarelui, care mangaie solul Romaniei, estescanteietoare si frumoasa ca in toate toarile meri-dionale de pe malul Mediteranei. Zilele secetoase,pline de soare, cu cer stralucitor de limpede,sunt foarte numeroase la noi, mai ales in timpulverii. De pe la jumatatea lui Mai si pana la mij-locul lui Septetnbrie, atmosfera uscata, arsa, seumple cu o vapae de lumina, cu o splendoarede culori si tonuri; zilele ploioase si cetoasesunt foarte rari; ploile cad repezi, furtunoase,nourii nu imbrobodesc cerul limpede si nu ascundsoarele de cat in fuga mare. Intr'o zi de ploaiecerul nu sta invalit de cat cateva ore, si limpe-zimea si tonalitatea luminii, splendoarea coloritu-lui atmosferic, cari yin dupe ploaie, nu sunt decat cu atat mai intense si vii.

Un asa climat, o astfel de atmosfera, nu puteasa nu influenteze ada.nc si decisiv temperamentul,

www.dacoromanica.ro

385

sensibilitatea, inchipuirea si cugetarea poporuluinostru. Chipul cum le-au influentat este invederat.Urmele acestor influence sunt foarte pronuntate.Aceasta atmosfera uscata si electrica a facut cafibrele nervoase sa se contracteze, sa se stranga,pentruca impresiunile sa patrunda mai usor si sastrabata mai repede liniile nervoase, si raspun-surile sufletesti la aceste impresii externe sa fievii si spontanee. De aceea temperamentul Roma-nilor, sub incetinealami scarilor si mersului, ascundecele mai de multeori un foc launtric, care isbuc-neste la imprejurari potrivite in miscari repezi siactiuni pasionate si energice. Sensibilitatea Roma.-nului este vioaie si ascutita, firea lui este isteata.Vioiciunea senzatiilor face firea Romanului tot-deauna treaza.

Pe de alta parte, splendoarea si frumusetea lu-minii care scalda toate lucrurile din natura, carele patrunde si le face stravezii, care le descoperecu netezime contururile, care le lamureste relie-furile si adanciturile si care dä o tonalitate vieculorilor si nuantelor, ofera ochilor si mintii o pri-veliste prea incantatoare, o sarbatoare feerica.Aceasta bogatie si splendoare a lumei de afaraatrage mintea Romanilor necontenit care lucru-rile din afara, o smulge din ascunzisul si in-chisoarea ei launtrica.", o lace sa stea in totdea-una deschisa catre aceasta lume care o incanta,.Spiritul capata astfel obicinuinta de a se desfatain lumea feerica a acestor lucruri frumoase dinafara ; cplimbat prin atatea impresiuni felurite sidelicate nu le paraseste decat cu parere de rau si intotdeauna este grabit sa se intoarca la privelistea

25

www.dacoromanica.ro

386

insufletita pe care firea i le infatiseaza in orceclipa». Deaceea, inchipuirea Romanilor, dupa cumse si vede din productiile literaturii populare,nu traeste, in cea mai mare parte, decat in lumeaobiectelor concrete din afara; ea este plina cu icoanesi plasmuiri luate si imitate din aceasta lume ex-terna. Verdeata vegetatiei, scaldata de lumini vii,11 obsedeaza si-1 covarseste, si frunza verde serepeta in poeziile sale mai la fiecare vers.

Aceasta face ca Romanul sa fie incapabil de ovieata launtrica, energica, intensa. Spiritul, mintealui isi gasesc exclusiv hrana in lumea impresiilorvenite de afara. Din propria-i substanta launtricanu a.' aproape nimic. Starile sale interne sunt oNora de icoane vii, culese dela obiectele vazutein lumea scaparatoare a atmosferii, miscarile lorsunt automate si vieata lui sufleteasca se chel-tueste in contemplarea imbinarii si desbinarii in-tamplatoare a acestor icoane.

Romanul, absorbit si confiscat astfel de frumu-setea lumii obiectelor externe, pierzandu-si vre-mea in contemplarea si in desfatarea placerilorce-i procura, cu greu se mai desparte de ele pen-tru a trece la ocupatiile prozaice ale vietii active;iar cand trebuinta it sileste sa treaca la acesteocupatii, le paraseste curand pentru a reveni iarla contemplarea frumusetelor naturii. Cu chipulacesta, activitatea banala, prozaica a vietii practiceeste un lucru care atrage si refine mult mai putinpe Roman, decat privelistea frumoasa a naturii.

Mai ales in lunile lungi de yard, cand atmos-fera uscata, secetoasa, usuca si parjoleste pa-mantul, sateanul nu se poate lipi de ogorul lui

www.dacoromanica.ro

387

intarit si fare voia lui, in asteptarea ploilor carinu yin, id un fel de vacanta de cateva saptamanidela munca prey incordata a primaverii. In acesttimp ii raman destule ceasuri pe care sd lepetreaca in contemplarea privelistelor ce-i des-fa'soard cerul de clestar, noptile de 'aur ale luiJulie si August si vazduhul violet din fundul mun-tilor cenusii si albdstrui in miezul zilei sau auritin scapatatul soarelui. De aci a rezultat un dile-tantism estetic, superficial si lenes, care ne carac-terizeaza si care umple aproape intreaga noastraliteraturd populard. Natura prea frumoasa, cu des-fatarile ei, ajutata de alte multe cauze, a contribuitsi ea ca sa impiedice pe Romani dela o vieatade activitate energica si neintrerupta si dela ovieata mintald, lduntrica profunda, intima. Deacea,Romanul este mai mult un contemplativ super-ficial, un estet lenes si de acea literatura noastrapopulard strdluceste prin bogdtia de icoane si im-presiuni de care este plind. Imaginatia Romanilor,in asa imprejurdri de clime, trebuia sa fie notacea mai de temelie a mintalitatii lor.

Imprejurarile istorice nefericite a fa.cut pe Ro-mani sd stet' prea mult timp in atingere nemij-locita cu natura. Navalirile si rdsboaiele cu totinavalitorii ii faceau lui cu neputinta vieata sociald inerase si sate. In retragerile for la munti, foartedese inaintea ostirilor naprasnice trimise in tailde vrasmasi, Romanii ascunsi prin vai si padurin'au avut de tovardsi, mai tot timpul, decat na-tura cu farmecul luminilor si culorilor ei, deaceamintalitatea Romanilor, sub toate formele ei, esteplind cu icoane dela nature.

www.dacoromanica.ro

388

Ca si imaginatia, vieata de idei a Romani lor afost puternic influentata de modul de a fi al climei.Limpezimea aerului, care desgoleste lucrurile detoata umbra for si le infatiscaza in contururi ne-tezi, intr'o gradatie de reliefuri admirabile, bogatiafoarte felurita a impresiilor precise ce wet' delalucruri a ingaduit Romani lor sa desprinzd notiunilimpezi, netede despre lucruri, si-a imprumutatspiritului lui o oarecare claritate de cugetare si oputere deosebita de analiza si de generalizare. Deaceea, ideile limpezi despre lucruri, si mai ales ideilegenerale nu lipsesc Romani lor. Natura i-a ajutatdin belsug sa le poata capata. Acest simtitor avantajeste insa rasplatit de o lipsa care se trage totdela natura noastra geografica.

Imbiat mereu de lumea externs si de lucrurileei, retinut de desfatarile ei, spiritul Romani lor adus mereu o vieata de vagabondaj si n'a cunoscutintimitatea vietei lduntrice. Aceasta a facut din elun fel de oglinda convexa care reflecteazd totulin afara. El nu trdieste cleat la suprafata si dinsuprafata lucrurilor. Adancimi si ascunzisuri faun-trice, misterigase n'are. Activitatea lui atunci estemai mult superficiala si pierde facultatea de a apro-funda. Conceptia despre lume ce-si face Romanuleste natural realists, lipsita sau aproape lipsita deorce fel de misticism, si daca are vreun crampeide metafizica, aceasta nu poate fi cleat sumardsi loarte materialists. Or, dupa cum am vazut maisus, in religie, simtul religios al Romanului estefoarte superficial, formalist si lipsit de orce fel demisticism sau metafizica superioard. SA se stie decica atmosfera ambiantd, cu bogatia luminei si culo-

www.dacoromanica.ro

389

rilor ce arunca din belsug peste lucruri, este incea mai mare parte vinovata de aceasta lipsa asufletului si mintalitatii romanesti.

** *

Caracterul unui popor am zis aiurea ca se mo-deleaza dupa chipul de a lucra al poporului. Modulde a lucra al cuiva atarna foarte mult si delaconditiile fizice de clima, de atmosfera, de sol.SA vedem acum pe scurt, cum este temperaturaRomaniei si cum a influentat ea modul de a lucrasi caracterul Romani lor.

Temperatura Romaniei are in general o medietermometrica care se apropie de acea a Parisului.Insa, extremele climaterice dela not nici nu suntde comparat cu acelea ale Frantei. «Cea ce is-beste mai mult pe streinul venit din Occident esteasprimea iernei si verile dogoritoare ale campieiromanesti. Nu arare on vezi termometru depasind35 de grade, in luna lui Julie si August, pe candin Ianuarie scoboara sub 25°. Maximul cel mairidicat, observat pana acum, a lost de 42°,8; mi-nimum cel mai scoborit a fost 35°,60,1). Deci ter-mometrul in Romania se invarteste la limita, intre42° si 35, intr'un interval de 77 grade.

Am vazut cari sunt urmarile firesti ale uneiclime prea calde sau prea reci. In rezumat, amvazut ca. «caldura extrema face ca cursul san-gelui si at fluidelor O. fie prea repede; ea ma-recite secretarea si eliminarea substantelor apoasesi solide, ceea ce face organismul mai putin ca-

1) De Martonne, p. 13.

www.dacoromanica.ro

390

pabil de incordare si de munca. In sfarsit, preamulta caldura ajunge sa oboseasca si sa sece sim-tirea insas». Si cum caldurile excesive incep lanot chiar din Maiu si se prelungesc 'Dana prinSeptemvrie, adica timp de 4-5 luni, se intelegeusor ce urmari are aceasta caldura asupra tern-peramentului si caracterului Romani lor. Rezortu-rile sufletesti ale actiunii si ale vointei nu pot staincordate sub raza soarelui care Incalzeste, de 37sau 38 de grade; ele se moaie, se destind si sfor-tarea continuata devine la Romani mai penibila,mai Brea decat la alte popoare cu climate maimoderate. Intr'o asa caldura, omul nu poate lucradeck cu intreruperi. Energia este curand obosita,coplesita, distrusa; arcurile musculare se indoaiesi fibrele ce pleaca dela centrele motore se rup.Prea marea caldura moleseste temperamentul sicaracterul. Miscarile devin molatice, domoale, le-nese, si orce incordare de atentie, de vointa, orcesfortare devine intermitenta. Romanul capata astfelobicinuinta sfortari intermitente, a lipsei de conti-nuitate in actiune, a lipsei de consecinta in ac-tele lui de vointa. Intr'un cuvant, nu se poatelucra cu aceeas intensitate si cu aceeas continui-tate la Giurgiu sau la Galati ca la Manchestersi Liverpool.

Daca. Insa observarn actiunea frigului moderatsi mai ales actiunea temperaturii moderate si detranzitie, din lunile de toamna si de primavara,urmarile for asupra temperamentului si caracte-rului sunt mai favorabile. Caci am vazut ca fri-gul adaoga fortele corpului si cere ca hranirea

www.dacoromanica.ro

391

lui sa.' fie mai bogata si mai bine distribuitain totalitatea organelor; de unde urmeaza o maimare atragere catre lucrurile anevoioase. Aceasta."energie fizica, fireste, aduce cu sine o mai mareenergie morals, o trebuinta de a lucra, de a semisca., de a se cheltui. In timpul iernilor neaparatca frigul a contractat fibrele pielei, lucru care afa'cut ca sa se micsoreze respiratia, sa se ingreuiezevibratilitatea in partile contractate si sa fie maianevoie de desteptat simtirea. In schimb insa,°data desteptata, ea face ca patimile sa fie maiadan ci.

Cu alte cuvinte, temperatura rece a ierneii,si mai ales acea a lunilor temperate de toamnasi primavara a fost de natura sa influenteze in-bine puterea de a voi si de a lucra. Ea a pututdesvolta energia Romanilor si marl intensitateasfortarilor lor. In aceste epoci, sfortarile sunt con-tinui si continuitatea for a putut contribui sa des-volte si sa mareasca.' puterea de vointa si de ac-tivitate a Romanilor.

Se intelege ca frigul prea mare, care prea ade-sea trece de 10 grade, a avut o influents exce-siva asupra psihicului nostru. El a putut impie-deca activitatea si continuitatea sfortarilor in ace-las chip ca si caldurile prea mari.

Distributia neregulata, contrastanta a ploilorduce intocmai la acelas rezultat. Primaverile plo-ioase, prea ploioase tree si lass loc lunilor lungide yard, pe cerul carora ochii intunecati de soareai taranului cauta zadarnic norii de ploaie ce numai yin. Seceta complecta, seceta arsoasa dogo-

www.dacoromanica.ro

392

reste parnantul, it intareste dupa ce a fost batutsi batatorit de ploi, 3-4 luni de zile primavara.Lunile de munca excesiva depusa primavara seduc si aduc dupa ele lunile Iu lie si August, incare iarba dispare, verdeata se vestejeste, pomiise ingalbinesc arsi de seceta si parnantul intaritca ferul nu primeste nici sapa, nici ferul plugului.

Incordarea energiei de un moment, in timpulprimaverii, se terming printr'o descordare corn-plecta, printr'o imuiare a tuturor rezorturilor fi-zice si sufletesti, sub actiunea indoita a calduriisi a secetei.

Meat, atat lunile prea calde de vara cat si lu-nile prea reci de iamb.' au fost si sunt o conditieprea putin priincioasa desvolta'rii energiei si vointeiRomani lor. Aceste insusiri morale si de caractern'au putut sa fie exersate si desvoltate cleat intimpul celor 4-5 luni de toamna si primavara,cand temperatura, fiind mai moderate, ingadue sichiar incurajeaza desfasurarea vietii active. Aceastaepoca a anului singura a fost o scoala mai bungpentru vointa si caracterul Romanilor; caci lunilede iarna si de vara cu temperaturile for extremevecinic au venit sa distruga puterea de vointa sicontinuitatea de sfortare dobandite in intervalulde timp priincios.

* *

Aceasta contrazicere intre inriurirea climei inlunile prea calde ale verii sau prea reci ale ierniisi acea a climei temperate de toamnavara nu este singura. 0 alta contrazicere, tot atatde mare, este intre limpezimea si seninatatea lu-

si prima-

www.dacoromanica.ro

393

minoasa atmosferii de vara si intre cetele sinegurile de toamna si de iarna Urmarile acesteiatmosferi turbure ce, cu putine zile de exceptie,invalue parnantul tarilor romane, in lunile deiarna si de toamna, sunt cu totul deosebite deinraurirea ce-a putut avea asupra sufletului nostrusenitatea calda si luminoasa a verii.

Aceasta atmosfera de iarna a stirbit ceva dininsusirile ce atmosfera de yard desteapta in su-fletul nostru. Din acest punct de vedere, deci,privelistea sufletului nostru nu poate fi omogena,unitard. Caracterul si temperamentul Romanilor,din cauza acestor contraziceri si contraste dinmediul sau fizic ambiant, n'a ramas unilateral.Firea Romanului se prezinta sub mai multe fete,potrivit cu schimbarea climei si atmosferii incon-juratoare si cu tendinta de a fi precumpanita totuside inraurirea climei si atmosferei de yard. Deaceea, superficialitatea spiritului roman, imaginatiasi plasticitatea bogata a inchipuirii lui sunt intre-gite adesea prin reflectiune si meditatie. Mate-rialul bogat, pe care spiritul lui ii culege din bo-gatia impresiilor ce isvorasc din limpezimea co-lorata a verii, este reluat si retrait in intimitatealauntrica a sufletului, in timpul celor cateva lunide ceata si anemie a soarelui de iarna. Acestmaterial este prelucrat si asimilat in acest rastimpsi din el se toarce firul unei poezii mai adancisi mai intime, care se intrevede, cand si cand, inliteratura noastra atat populara cat si culta.

Fapt este ca aceste contraste ale naturii, numai putin cleat sbuciumarile vietii noastre isto-rice, contribuird la fel ca sa dea sufletului nostru

www.dacoromanica.ro

394

o intorsatura chinuita, sfioasa, impetecita si maiales felurita si schimbatoare. Vom vedea mai a-ma'nuntit, in lucrarea noastra viitoare asupra vietiimintale a Romani lor, in ce chip acest fel de afi al naturii fizice, facuta din contraste, s'a oglin-dit in sufletul nostru etnic.

In deosebi contrastele acestea s'ar sublinia simai mult intre localitatile muntoase si cele de campie,daca, intre munti si campie, nu s'ar intinde re-giunea destul de insemnata a colinelor. Adeva." -rata inraurire asupra sufletului nostru n'a avut'onici muntele nici campia. N'a avut'o muntele, deoarece muntii propriu zis n'au fost locuiti decatin timp de bajenie; si nici campia de oarece lo-curile fiind prea deschise nu erau bune adaposturiimpotriva navalirilor de care istoria noastra esteplina dela un capat la altul. Toate tarile domi-nate de coline se deosibesc prin firea poetica alocuitorilor lor. Florenta, Franta meridionala, taralacurilor din Scotia, sunt tarile barzilor populari.In aceste parti omul este nascut poet. Romania,Tara de coline, cu exceptia numai a Munteniei sia Moldovei de sud, trebuia sä fie tara poeziei,si Romani trebuia sä fie nascuti poeti. De altfel,poezia romaneasca pare a-si fi luat sborul indeosebi in Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovinasi Moldova de sus. Colectiunile de poezii popu-lare, culese din aceste parti, sunt cele mai bogate.Este cunoscuta doina olteneasca, atat textul casi melodia. Din tara colinelor, doinele si poeziapopulard, de tot felul, s'au scoborat si s'au revarsatpe campia romaneasca, ca si Jiul, Oltul, Argesul,Dambovita, Bistrita si Siretul.

www.dacoromanica.ro

395

Atmosfera care scalda de obiceiu aceasta re-giune a colinelor, in Bucovina ca si in Oltenia siin Ardeal, are limpezimea stravezie, calda si sti-cloasa a aerului ce invalue imprejurimile Florentii.Bucovina si Moldova de sus, Oltenia si Ardea-lul, cu bogatia nuantelor, cu limpezimea ae-rului care desvalue contururile si reliefurile suntisvoare de impresii si de imagini vii, de poezie sisimtiri artistice. Natura mijlocie din acestecu proportiile ei cumpanite, cu privelistile ei cum-patate, dispune sufletul catre poezia usoara, scurta,descriptive si sentimentala. Sufletul nu este sdro-bit de privelisti grozave, impuna'toare, de propor-tiile gigantice ale unei lumi fizice deosebite, pentruca, in creatiunile lui, epopeea sa se desfasoare inchip grandios. Creatiunile lui sunt modeste, sfioase,umile chiar; mici crampee facute par'ca dupe ti-pariul micilor valceluse si micilor coline cari le-auservit drept leagan firesc.

Bogatia tarinii dela camp ca si monotonia plic-ticoasa a orizonurilor nesfarsite nu puteau .aveaaceleasi urmari pentru firea Romanului. Omulramane in aceste regiuni mai mult in stare deplanta umana, care traiete, vegeteaza puternic inbogatia solului si da mai multe fructe decat flori.Tot asa, saracia muntilor de piatra, cari ascundsoarele si astupa.' orizontul cu proportiile for la-come, nu fu tot atat de prielnice pentru poeziasi bogatia sufleteasca a Romani lor.

*

In privinta asezarii noastre geografice, factorulcel mai covarsitor al tarilor romane este aceasta

parti,

* *

www.dacoromanica.ro

396

Dunare, care ne smulge din bratele Orientuluitrandav si adormit si ne leaga, ne alipeste deOccidental vioi si sarguitor. Cu corpul ei de va-luri miscatoare, de atatea on ne-a adapostit ca omama de urgia dela miaza-zi. Ea a inghitit pu-hoaie de vrajmasi veniti cu gandul sa ne inghita,si in gelozia ei de mama adesea ne-a smuts maibine din mainile for inghitindu-ne ea in valurileei rosite de sangele nostru. Impunatoare prin imen-sitatea maselor ei de ape, ea a fost si este genialprotegiuitor at neamului nostru. In intunericulmoral at Orientului, ea deschise feresti ca sa nevie lumina din Apus, la Severin, la Galati si

Activitatea economics, comerciala se des-chise la noi prin porturile Dunarii, si pe dungainsemnata de ea veni la noi civilizatia europeana.Unind prin undele ei plutitoare miezul Europeiactive cu Marea Neagra, si, prin Marea Neagra,cu central Asiei, Dunarea este menita sä ajungain curand drumul cel mai batut at comertuluiEuropei si Asiei. Cu chipul acesta, ea va face cacomertul lumii sa se scurga, in mare parte, peteritoriul nostru si nu va intarzia sa deschida por-turilor romanesti un viitor stralucit, dupa cumfoarte judicios observa d-1 Vintila Bratianu intr'unstudiu recent de economie nationala 1).

Acest drum comercial at lumii va avea urmariincalculabile pentru desvoltarea viitorului nostrueconomic si social. Cu chipul acesta, Dunarea vafi pentru noi ca o mama fecunda, care va revarsapeste tara noastra ceva din bogatiile Europei si

1) Vieata Romaneasca, No. 3. Din Economia noastra nationala,p. 399-400.

www.dacoromanica.ro

397

Asiei. Nu putin va contribui ea in viitor sa de-stepte si sa desvolte in firea Romani lor insusirisufletesti, cari acum zac ascunse si adancite incolturi razlete ale sufletului nostru etnic.

Alaturi si aproape paralel cu Dunarea, arculmuntos al Carpatilor brazdeaza pe mijloc tara Ro-manilor. In trecutul nostru de restriste, Carpatiine-au adapostit in cutele lor, precum o closedprimeste sub aripele ei ocrotitoare pe puii speriatide apropierea pasarilor de prada. Carpatii siDunarea sunt cele cloua divinitati ale Romani lor.Imprejurul Carpatilor, sub mantaua lor de stanci, seadaposteste neamul Romanesc. Carpatii ca unrinte prevazator ne-a pastrat bogatiile sale mate-riale, dupd cum ascunzisurile lui ne-au pastratsingura noastra bogatie sufleteasca: graiul si min-talitatea latina. Carpatul este tatal ocrotitor alneamului, dupd cum Dunarea este mama noastramantuitoare.

In sanul Carpatilor se pastreaza ascunse boga-tiile subsolului romanesc, cari vor da hrana me-talica unei viitoare vietii industriale ce ne va sta.la indemana, si Dunarea va avea sa imparta, incele patru parti ale lumii, din bogatia Carpatilortrecuta prin manile devenite harnice ale Romani lor.Carpatii cu bogatia for miniera si metalica vorajunge de sigur odata sa trezeasca si sa desvolteinsusirile harnice ale rasei noastre, insusiri pe caretot el le adaposti, le ocroti si le pastra.

In scurte cuvinte, pozitia geografica a tdrilorromane face din ele o regiune de trecere dela

pa-

www.dacoromanica.ro

398

clima continentals la cea mediterana, si dela Oc-cidentul european la Orientul asiatic. Contrastesi caractere de tranzitie, lipsa de continuitate simodestie de proportii iata trasaturile mai de seamsale mediului nostru cosmic. Ele contribuira in tre-cutul nostru sa modeleze la fel infatisarea sufle-tului nostru. Cu aceste caractere si trasaturi, po-zitia noastra geografica fu de natura sa desvoltemai mult insusirile noastre pasive si sa pastrezeascunse pe cele active. In viitor, mediul nostrufizic pare, din potriva, ca va pune In joc aproapenumai insusirile active, pozitive ale sufletului nostru.

www.dacoromanica.ro

CAP. XI.

REFORMELE INSTITUTIILOR ROMANEVIURMARILE LOR PSICHOLOGICE

Recunoscut fiind ca cea ce determine, mai hota-rator, felul de a fi al caracterului unui popor estechipul cum se desfasoara activitatea lui, iar aceastafiind determinate cu deosebire de institututii, vomcerceta, sub acest titlu, cum se transformara si cumse desfasurard institutiile cari guvernara societatearomaneasca. In urma acestor cercetari, orcat desumare, mai usor ne vom putea lamuri asupracaracterului nostru etnic, si mai usor vom des-prinde si ne vom explica trasaturile sub cari nise infatiseaza el astazi.

Ne vom opri si aici la infatis area problemelor inliniile for cele mai generale, fiindca cu chestiunileamanuntite ne vom ocupa in partea a treia a cerce-tarilor noastre.

Intelegem prin institutii romanesti mai ales di-feritele forme ale vietii juridice, economice si cul-turale ale Romanilor. Ne vom ocupa prin urmarenumai de transformarile juridice, economice si cul-

I

www.dacoromanica.ro

400

turale, pe care le-a suferit societatea romaneasca,in cele 3 4 veacuri din urma. De altfel, lega."-tura este stransa intre aceste trei forme de vieatasociala, organizate fiecare in institutii corespunza-toare deosebite.

Intrebarea care trebueste sa predomine in acesteprobleme este desigur acea despre originile drep-tului roman.

Inteadevar, in anii din urma, mai multe cer-cetari s'au facut asupra originii ideilor juridice, cu-noscute si practicate de Romani. S'au emis pentruaceasta mai multe pareri si ipoteze.

Dupa unii, in fruntea acestora este d-1 Hasdeu 1),ideile juridice, cunoscute de Romani, sub formade obiceiztl pdnintului, sunt de origina romana,mai toate daca nu chiar toate. Pentru altii, obi-ceiul pamantului, sub toate formele lui, este cu to-tul strein de dreptul Roman. D-1 I. Nadejde fiindde aceasta parere, socoteste ca ideile noastre ju-ridice ne scrise sunt de origina veche traded 2).Altii, in sfarsit, sustin ca in bung. parte dreptulvechiu roman este de origina slava, si este influ-entat de dreptul bizantin si indirect de dreptulroman. De aceasta din urma parere este d-1 Dis-sescu si pare a fi fost M. Kogalniceanu.

Ne este peste putinta a rezuma aci argumen-tele ce aceste scoale aduc in sustinerea tezelor

1) a Romanulo, 1868, No. dela 11 Maiu si urmat.2) Din dreptul vechiu roman. Originile dreptului consuetudinar,

Noua Rev. Rom., An. I, pag. 111.3) Les origines du droit roumain:

www.dacoromanica.ro

401

lor. Vom face-o la locul cuvenit. Ne permitem insaa infatisa aceasta grea problema in lumina nein-doioasa a urmatoarelor consideratii istorice si so-ciologice, care s de natura a lamuri partea de ade-var aflatoare in fiecare din aceste ipoteze.

A ne inchipui, cu d-I Hasdeu, ca." dreptul vechiuroman, obiceiul pamantului este in totul de ori-gina romana, este o naivitate. D-1 Nadejde a do-vedit, in chip indestula.tor, pentru mai toate ches-tiunile vechiului nostru drept, eh ele se deosibescfoarte mult de dreptul roman. Dansul a aratatca obiceiul pamantului la not infatiseaza o fazaintarziata din evolutia dreptului, pe care Romanii,la cucerirea Peninsulei Balcanice, o trecusera demult timp.

Se poate sprijini aceasta demonstrare a d-luiNadejde amintindu-se ca vieata, pe care Tracii ro-manizati o dusera in Carpati si Balcani, dupa cenavalirile barbare sparse i si imprastiara oraselesi vieata for sociala asezata si organizata, nu erade loc de natura a mai ingadui pastrarea insti-tutiilor juridice romane.

Intr'adevar, vieata Romanilor, timp de 4-5veacuri impratiata in ascunzatorile muntilor, re-dusa la cele mai simple si saracite raporturi, nuputea sa se mai desfa'soare dupa tiparele juridiceale vietii civilizate din. orase, cari putem presu-pune ca erau regulele de drept roman. Rapor-turile astfel simplificate si reduse fa'cura ca multedin vechile reguli juridice nu mai erau potrivitecu ele, st, ca atare, acestea nu se mai intrebuin-

disparura cu timpul din practica, si peste

2.6

tark

www.dacoromanica.ro

402

catava vreme Inca, pierira de sigur din amintireaoamenilor.

Este lucru foarte cunoscut in sociologia con-timporana ea regulele juridice sunt expresia ceamai fidela a vietii sociale a unui popor, si cadreptul este oglindirea cea mai exacta a rapor-turilor dintre membrii societatii. and se schimbafelul de vieata al unui popor, cand se distrugestructura lui, si se sdracesc raporturile dintreoameni, tiparele activitatii lui, regulele si notiunilelui juridice dispar, se schimba si apar altele po-trivite cu noile conditii de vieata sociala,icoanacredincioasa a acestora. Ar fi fost monstruos caRomanii desorganizati, fugari in munti sa pastrezelegislatia complicate si savanta a societatii romanecivilizata, complicate si bine organizata. Noul formod de vieata necesita o legislatie patriarhalkfoarte simple si notiunile de drept roman avurasa degenereze, sa regreseze pana a se potrivI cunoua forma de vieata sociale, asa de mult Incaalaturandu-le cu ce au fost in timpul normal sanu le mai poti recunoaste.

Urmeaza oare de aci ea in temelia dreptuluinostru vechiu nu este dreptul roman ? Nicidecum.A o afirma este o erezie. D. Nadejde a afirmat-oinsa si a emis ipoteza ingenioasa ca vechiul nostrudrept este de origina tracica. A emite aceastaparere este a pierde din vedere cu desavarsirelegatura foarte stransa ce exista intre structuravietii sociale si sistemul juridic ce trebue sa gu-verneze societatea. Atat Dacia, si cu atat maimult Moesia si toata Peninsula Balconied, care fu,mai ales aceasta din urma, continuu sub Romani,

www.dacoromanica.ro

403

timp de 5-6 veacuri, devenisera societati preacomplicate, prea civilizate, caci fusesera cu totulromanizate, pentru ca dreptul Roman sa nu fipatruns adanc structura acestor societati si sa nufi alungat cu totul vechile rudimente de drepttracic, cum va fi fost si cat va fi fost el. De fapt,nici nu se mai poate inchipui ca un drept tracicoriginal sa, se fi mentinut si sa fi strabatut neatinsepoca romand.. A presupune ca vechiul nostrudrept este tracic este o ipoteza prea ingenioasasi prea fantezista.

Aceasta nu distruge de loc argumentarea d-luiNadejde, care dovedeste ca obiceiul pamantului sedeosibeste de dreptul roman. Este chiar foarteexacta observarea d-lui Nadejde ca vechiul nostrudrept este o faza inapoiata a desvoltarii juridice,faza pe care Romanii o trecuserd Inca de mutt.Lucru se explica de minune. Romanii respAnditiin munti, in grupuri meschine, sarace si ducand ovieata de pastori mai mult, se infatisau, ei insisi,intr'o faza sociala inferioara, inapoiatd, si organi-zatia for juridica nu puted fi nici ea deck Ina-poiata. Fiecare faza de desvoltare a unei societatiisi creaza spontan organismul ei juridic potrivit,sau Il irnprumuta dela vecini potriveste cuconditiile ei.

Dovada ca acest obiceiu al pamantului este odegenerare a dreptului roman, si nu o forma ru-dimentary tracica, sty In faptul ca termenii cei maiexpresivi si cei mai esentiali ai dreptului nostrucunt romanici, latini. Astfel, dupa cum am vazutdeja, cuvintele: lege, judecald, drept, nedrept, ju-det, jua'ecia, parte, pirate, janitor, cuvinte foarte

si-1

www.dacoromanica.ro

404

vechiu, foarte inradacinate in limba noastra, dove-desc ca temeiul vietii noastre juridice a fost fara.intrerupere romanic. Daca notiunile noastre juri-dice s'au simplificat, s'au redus, s'au schimbat simulte au pierit in timpul de restriste, a fost firescca sa mai imprumutam dela alte popoare, atuncicand am avut nevoe, atunci cand am inceput dinnou o vieata sociala asezata, libera'. si desvoltata.Dar tot ce s'a imprumutat s'a altoit pe tulpinajuridica romana, de a carei pastrare marturisescconvingator notiunile foarte vaste ale cuvinteloramintite.

Ar fi de altfel absurd sa ne inchipuim ca po-porul roman a pierdut toata bogatia sa juridicaromana, atunci cand pastreaza cea mai mare partedin comorile graiului roman; si sa ne inchipuimca in schimb pastreaza in intregime rudimentelede drept tracic, atunci cand s'au perdut din limbanoastra pana aproape orce urma din graiul Ti,.ci for.

Dupe cum s'a zis ca dreptul este oglindirea vietiisociale organizate, tot asa s'a mai zis ea graiulvorbit al unui popor este icoand externa a min-talitatii lui, a vietii lui launtrice. Pe de alta parte,se stie ca vieata sufleteasca a unui popor estesi ea ecoul fidel al vietii sale sociale. Modul cumeste organizat spiritul si caracterul unui poporreproduce si oglindeste fprma si structura socie-tatii pe care el o formeaza. Si atunci este inve-derat ca limba graita de un popor, ca si regulelejuridice ce-1 guverneaza, sunt doua oglindiri deo-sebite ale vietii sale sociale, sunt doua icoane incare aceeasi vieata sociala a poporului se infati-seaza sub forme sau aspecte deosebite. Este o

www.dacoromanica.ro

405

legaturd foarte fireasca intre graiul vorbit si re-gulele juridice dintr'o societate. Dreptul unui neameste in functiune de vocabularul grait de acesta.Dacd limba Romani lor este esentialmente romand,fard indoiald ca si temeiul vechiului nostru drepteste, in cea mai mare parte, de origind curat ro-mand.

Conexiunea fireasca dintre graiul unui popor siregulile de drept ce-I guverneazd este de na-tura ca sa ne ajute sd deslegam mai departe pro-blema originilor dreptului roman. Este destul,pentru aceasta, sa ne intrebdm, limba Romani loreste ea curat latina, sau elemente straine intrain mare numar in compozitia ei ? Cari sunt acesteelemente si de unde ne vin ?

La aceasta intrebare rdspunsul vine dela sine:in limba romand aproape doud treimi din cuvintesunt slave. Pe urmele acestui indiciu filologic sigurajungem deadreptul la ipoteza foarte verosimilda d-lui Dissescu.

Am vazut, in alt capitol, ca Slavii din pricinaacelorasi navdliri barbare, cari sparserd societatiledaco si traco-romane si risipiserd pe Romaniprin munti, Slavii luaserd si ei calea muntilor sipe alte suisuri ajunseserd pe Romani din urma,pentru a duce o vieata impreunata o bung partede vreme. In asa conditii, Romanii trdira aldturide Slavi, imprumutard dela acestia multe cuvintein locul acelora pe cari le pierduserd din patri-moniul for lexic latin, si, fard indoiala, gasirdla dansii mai multe idei si obiceiuri juridice, caribe conveneau din cauza simplitatii for patriarhale

www.dacoromanica.ro

406

-must mai mult decat savanta legislatie romana pecare o cunoscusera altadata. Odata cu tezaurulde cuvinte luat dela Slavi, Romanii au luat desigurmai multe norme si obiceiuri juridice, pe cari d-1Dissescu cel dintaiu le-a presimtit de origina slava,si a caror origina a stabilit-o dansul neindoiosprintr'un studiu comparativ in interesanta si su-gestiva sa monografie: Les Origines du DroitRoumain. Convingerea despre origina slava aunei bune parti din vechiul nostru drept nescrisse intareste si mai mult, daca ne gandim si laaceea ca, dupa cum am mai aratat, ideia destat si cea mai mare parte din organizatia sta-tului a fost luatal de Romani dela Slavo-Bulgari.Atat institutia sefului statului, voivodatul, cat sidregatoriile boierilor si cnezatele sunt de originalslava. Statul fiind, mai propriu zis, sistemul orga-nizator al societatii, iar regulile juridice fiind ex-presia structurii societatii, este invederat ca dreptulunui popor este in deosebi oglindirea organizariiStatului. De unde ne-a venit noua ideie de Statde acolo ne-au venit desigur si regulile juridicecele mai precise si lamurite coprinse in obiceiulp am antului.

De altfel, cuvintele: obiceiu, pravild, ocol, plasd,staroste, gloabd, zestre sunt cuvinte de origineslava, cari ne dau prin ele insale o idee despreimprumuturile juridice ce-am facut dela Slavi. Arfi chiar absurd sal presupunem ca atunci cand amimprumutat dela Slavi cloud treimi din vocabularulnostru, A. nu fi luat proportional si din obiceiurilefor juridice.

www.dacoromanica.ro

407

Daca ne reconstruim in minte, cu ajutorul uneioarecare doza de inchipuire si de logica sau debun simt, ce putea fi vieata Romanilor in muntiiCarpati sau Balcani, usor ajungem sä ne putemface o idee aproximativa de resturile juridice ro-mane si de imprumuturile slave.

Sä incercam.0 vieata de fugari raspanditi in munti, cu tur-

mele de vite, si retragandu-se dinaintea navalito-rilor, putea ea ingadui pastrarea proprietatii imobilesi prin urmare a notiunii dreptului de proprietateriguroasa, individuals si exclusiva jus utendi etabutendi Ar fi absurd sa ne-o inchipuim. Ceimobile putea avea acesti romani mobili, nomazi,cari au trait 5-6 veacuri o vieata ratacitoare,precum o mai traiesc si azi o parte din ei in muntiiPindului si prin muntii Carpati? Mosii? Case ? Mosiilefor sunt muntii, iar muntii, inaccesibili cum sunt,nici azi si niciodata nu se pot imparti si stapaniindividual. Casele sunt acele stane pastoresti, acaror poezie si farmec cadreaza rau cu jus utendiet abutendi. Prin urmare, felul de vieata la carefurs redusi Romanii be facu cu neputinta notiuneaproprietatii imobilelor pe care o cunoscusera maiinainte. Proprietatea for fiind muntii mari, inac-cesibili stapanirii individuale, era firesc ca sa senasca in obiceiurile Romanilor notiunea proprie-tatii devalmase intre rude, frati, yeti, etc. Adusicu sila indarat la practica propretatii deavalma,si in atingere cu Slavii, care aveau dela inceputiacest obiceiu juridic, fara indoiala ca." Romanipierdura notiunea proprietatii romane si imprumu-

:

www.dacoromanica.ro

408

tara pe aceea a Slavilor, sau o forma de proprietatecare seamana cu zadrugele si verfele Sarbilor.

In asa conditii, ce putea fi Inca notiunea pro-prietatii la Romani? Singura proprietate a Roma-nilor, in aceste vremi, nu era decat cea mobila simobiliara: oile, caprele si uneltele de cea mai pri-mitive forma.

Natura notiunii de proprietate mobiliara si imo-biliara nu se poate trade mai bine cleat in actulvanzarii si in acela al mostenirii. Vanzarea imobi-lelor, dupa obiceiul pamantului, nu putea fi de sigurdupd formele stricte romane, ci vanzatorul trebuiasa is consimtamantul mai intaiu al fiilor sai, apoial rudelor de sange, frati, nepoti. De aci dreptulde protiinis, adica.' dreptul rudelor de a anula van-zarea facuta fara consimtarnantul lor sau fardfi intrebat vanzatorul, drept care, iari, nu existala Romani.

In privinta vanzarii lucrurilor miscatoare: oi, ca-pre, boi, cai, actul fiind din cale afard de simplu,forma de pe care se face este aproape interna-tionals, neputandu-se face in mai multe feluri.Exists totusi oarecari mici formalitati amanuntite,care se intalnesc la Romani si cari reproduc fidelformalitatile de detaliu, pe care vechii Romani leobservau in actul vanzarii.

Aceste mici formalitati sunt dalui manii si al-ddmaptl. Este cunoscut ca la Romani orce van-zare era insotita de ceremonia taierii unui porc,in coasta cdruia se Infigea cutitul. Romanii pas-treaza si azi obiceiul de a sublinia actul vanzariprintr'un pranz, la care se taie vre-o pasare, si lacare mai ales se bea. De asemenea, darea mdiizii

sa-i

www.dacoromanica.ro

409

°data facuta, vanzarea este terminate si consa-crata. Aceste mici practici juridice intr'adevar seputeau pastry la Romanii din munti, de acea le sigasim pana azi.

Mai interesant este insa de vazut dreptul demostenire dupe obiceiul pamantului. Cl va trade simai usor origina obiceiurilor noastre juridice. Daceavem in vedere mostenirea directs a averii mobile,neaparat ca dreptul de mostenire era ceea ce eranotiunea de proprietate ea insasi. Fiind deavalmaproprietatea, tot ass trebue sa fie si la descendenti.Ca n'a existat testament in vechime la Romani,lucrul este foarte explicabil, n'aveau in generalce lase prin testament. De and insa se des-volta si la not o vieata socials, testamentele auinceput sa apard. Iar dace este vorba de moste-nirea ab intestat si in deosebi a averii miscatoare,singura cu putinta pe vremuri, lucrul este limpedesi sigur, mostenirea dupe obiceiul pamantului eraegala intre frati si surori, fireste tinandu se soco-teala de ceea ce luase ca zestre. Dupe cum foartejudicios observe d-1 Madejde, cnedreptatirea fetelorla mostenire, nu este luata din dreptul bizantin,nici din obiceiul pamantului, ci este o influentsa dreptului feudal europeanD I). Obiceiul paman-tului, cel putin este sigur aceasta pentru avereamobile, consacra principiul roman al egalitatiidintre frati si surori. Negresit cal faptul mosteniriieste ceva care s'a putut pastry si in vieata no-mads de pastori a Romanilor retrasi in munti, siacest act juridic era firesc si logic sa se pastreze

1) Din dreptul vechiu roman.

www.dacoromanica.ro

410

sub forma lui juridica romana. Din potriva, mos-tenirea prin testament, fiind un act prea compli-cat cu o surna de formalita'ti, si avand mai alesin vedere averile imobile, era lucru cu neputintain conditiile de train ale Romanilor retrasi in munti.Ideia egalitatii mostenitorilor, fare deosebire desex, ideie pe care Romanii o aveau adanc inra-da.'cinata dela Romani, s'a generalizat si s'a impussi la mostenirea averii imobiliare, ab intestat sautestamentara, atunci cand proprietatea, evoluandcu vieata noastra sociala, se individualize si luadela bizantini forma mostenirii testamentare.

4<In mostenirea ab intestal constatam, in celedintaiu veacuri ale principatelor, atat la Romaniidin Cara Fagarasului, cat si la cei dintre Sava siDrava, ca nu se facea deosebire intre mostenitorinici dupa' sex, nici dupa intaiu nascut sau mezin,ci era cea mai desavarsita egalitate». Tot d. Na-dejde observe ca ofaza aceasta ce o gasim viela Romani, in veacul al XIV-lea, n'o mai aflamin cele mai vechi documente privitoare la Celti,Germani, Slavi. Avem pricini de a crede ca sun-tem In fata unei mosteniri trace, la care familiapatriarhala cu predominarea fiilor nu apucase Incaa se intemeia bine7).

Adevarul este ca d. Nadejde merge prea de-parte. Dansul scapa din vedere ca dreptul nu esteceva care O. se poata osifica, si sa continue astfelindependent de conditiile vietii sociale in care else desfasoara. Vieata sociala is totdeauna formelejuridice care-i convine si ar fi bizar ca aceste forme,atat de arhaice ca cele amintite de d. Nadejde,sa nu fi disparut dela Geto-Dacii din Balcani, in

www.dacoromanica.ro

411

timpul celor 6-7 secole ale perioadei romane. Mailogic este sa presupunem ca principiul roman ategalitatii mostenitorilor fara consideratie de sex,principiu pastrat sub forma mostenirii averii mis-catoare, se impuse mai tarziu si la mostenirea pro-prietatii imobiliare, cand aceasta deveni posibila,in regimul vietii sociale romanesti organizata instat. Ramane insa stabilit, potrivit observarilor d-luiNadejde, ca dreptul de mostenire nu este luatdela Slavi.

Ce alte raporturi sociale mai simple mai puteaupastry Romanii in munti, din vieata romana sauromanizata, pe care o cunoscusera in provinciileMoesiei si Daciei ? Fara indoiala casatoria esteInca unul din acele acte juridice generale, pe cari,in orce conditii s'ar gasi o societate, nu le poatepierde. Or tocmai actul casatoriei 11 gasim la Ro-mani, in obiceiul pamantului, aproape identic cucea ce era la Romani. Intr'adevar, doua din for-mele cele mai obisnuite de casatorie la Romani,prin rdpire si prin /rangerea turlii pe apul pe-rechei tinere, se gasesc si azi la not la sate, siaceste obiceiuri sunt foarte respandite la munti. Indeosebi formalitatea rapirei, simbolizata prin cala-reti sau nuntasi si talmacita in oratiile de nunta.(oratie este cuvant latin curat) reproduce fidelformalitatile nuntei la Romani. Chiar numarul de 6al calaretilor reproduce numarul celor 5 martori,plus unul libri pende cum se obisnuiau la Roma.

Pentru restul de obiceiuri juridice, foarte recluse,dealtminteri, cari se coprind in obiceiul parnantului,fa.'ra indoiala ca cele mai multe sunt luate dela

www.dacoromanica.ro

412

Slavi, dupa cum foarte lamurit si convingator ne-adovedit -o d-1 Dissescu in lucrarea amintita. Pentrua citL, spre pilda, pe cele mai insemnate, amintimaci ca rascumpararea pedepsii prin bani este deorigina germano- slava. De asemeni tot de originaslava trebue sa fie si respunderea solidara pentruo crima fa'ptuita pe teritoriul unui sat. Insa im-prumuturile slave cele mai numeroase par a fiin domeniul procedurii. Aci institutia jurcitoriloreste fa'ra indoiala luata dela Slavi, caci se gasestein toate tarile locuite de Romani, chiar cand n'auavut atingere cu Germanii, cari o cunoscusera casi Slavii. Ace las lucru se poate zice despre dueluljuridic, asa zisele ora'alii, cari se gasesc adeseain trecutul poporului nostru, si care n'au fost cu-noscute la Romani.

** *

Odata lamuriti asupra originii institutiilor noastrejuridice si economice, sa cercetam pe scurt schim-barile si transformarile ce ele au suferit, precumsi mai ales urmarile psichologice ale acestor tran-sformari. Ne oprim un moment numai la institu-tiile juridice si economice, in urma vom cercetaurmarile psichologice ale transformarilor institutiilornoastre culturale.

Cum este invederat ca dreptul este in deosebiorganizarea vietii sociale, sub aspectul ei econo-mic, si ca institutiile juridice merg paralel cu celeeconomice, sa cercetam mai intaiu transformarilesuferite de institutia proprietdtii la Romani si deraporturile dintre proprietate si tarani. Aceasta

www.dacoromanica.ro

413

este de altminteri chestiunea precumpanitoare dindesvoltarea noastra sociala si economical.

Proprietatea solului se leaga cu chipul de ad-ministrare al satelor, si dela natura si modalitateaproprietatii atarna legaturile dintre ea si bratelemuncitoare ale taranilor. Dela transformarea pro-prietatii au decurs de regula celelalte transformari.

Ca pretutindeni si la noi, dela inceputul infi-intarii statelor romane si pana la RegulamentulOrganic, Domnul se socotea stapanul tarii intregi,el avea dominium eminens. «Dovada, zice d-1 I.Nadejde, sunt toate actele de danie, prin care voi-vozii declara ca dau si da'ruesc si ei mosii demulta vreme stapanite» 1). In afara de aceasta sta-panire nominala a tarii intregi de care Domni,se forma marea proprietate, a carei formatie evo-lutiva poate fi, pe scurt, infatisata in chipul cum-urmeaza.

Marea proprietate avii dela inceput cloud simai exact trei obarsii: daniile catre boieri si ma-nastiri, chinezatele si vanzarile.

In ce constau daniile ? and un Domn daruiaun sat unui boier sau unei manastiri, nu-i cedaprin aceasta plina proprietate a mosiei, ci dreptulde a incasa diferitele impozite, dijme si venituridomnesti, adica cea ce Domnul insusi avea dreptsal is dela Iocuitorii satului daruit sau inchinat.Proprietatea boierilor asupra satelor si mosiilor,ce li se daruisera de Domni, se reducea numaila acea ca veniturile in forma de dari, dijme on

1) Op. cit p. 131.

www.dacoromanica.ro

414

slujbe, pe care le lua de drept Domnul, si eraucedate boierilor drept rasplata pentru serviciiaduse. Aceasta proprietate din aceasta obarsie nuera cleat un fel de beneficium, un uzufruct. «Bo-ierul reprezinta in sat pe Domn si se folosia detoate veniturile si foloasele ce nu-si oprise Domnulanume», caci in multe documente Domnul spunea«ca da tot afara de cutare si cutare dare, de cu-tare si de cutare venit» 1).

Aceste mari foloase ale proprietatii uzufructuarese deosibeau, la inceput, prin acea ca ele nu eraupastrate de boieri, nici chiar in tot cursul vietiilor, cu atat mai putin fusesera ele ereditare. Cutimpul insa, boierii ajunsera, reusira sa le aibechiar ereditare, «implinind niste formalitati sicheltuind ceva bani pentru inoirea daniilor si con-firmare... insa cu cat ne apropiem de vremurilenoastre cu atat proprietatea devine mai sigura».Drepturile boierilor se marira in acelas timp;domnul ceda boierilor sau manastirilor pana sidreptul de a judeca, si pe acela de a incasa a-menzile si gloabele. Cum tot ei incasau si birul,ne gasim, cu acest fel de proprietate, in plin feu-dalism introdus in tarile romanesti.

Ce era proprietatea cnezilor si a panilor saujupanilor Cnezii sau jupanii, inainte si la ince-putul infiintarii statelor romane, erau stapanitoriisi in acelas timp administratorii si judecatorii sa-telor. Ei alcatuiau aristocratia locului, si erau sauoriginari, procedasera intemeierea statului, sau eraureprezentantii Domnilor, prin care acestia admi-

1) Nadejde, pag. 108

1

www.dacoromanica.ro

415

nistrau satele. Adesea erau numiti sau numai con-firmati de Domni.

gIn vremea cand Domnii administrau satele prinjuzi sau cnezi, conditia vecinilor (satenilor) eramai usoara, si in acea perioada trebue sa fi fostgenerala numai dijmuirea, caraturile si slujba mi-litara, zile pentru caraturi se vor fi inceput maitarziu»1). Proprietatea cnezilor sau juzilor, care s'aputut pastra, a evoluat si ea de sigur ca si pro-prietatile daruite de Domni boierilor si manastirilor.Cu timpul cnejii se transformara in boieri sau razesi.

Care era acum natura proprietatii castigate princumparaturi ? Mosnenii sau razesii, adeseaori chiardintre cnezi si boieri, ajunsera, cu timpul, din pri-cina relei stari generale a tarii, sa fie nevoiti a sevinde cu ocinile sau velnitele ]or vreunui boier sisa se faca vecini.

Sate intregi au can't in stare de vecinie g dinpricing ca Domnul le punch un bir mare de oastesi satul nu-1 putea plati. Asemenea cazuri suntmulte la Mihaiu Viteazub 2). Satele, cnezii si boieriinevoiti sa-si vanza mosiile, g dau proprietatea rezer-vandu-si insa posesiunea de fapt a unei parti depamant trebuincioasa pentru existenta0). De celemai multe on aceasta vanzare nu se face nici pebani ci pe protectie si pentru scutire de bir 4).In schimbul acestei protectii si scutiri, mosnenii,satele ce se vindeau, aveau sa plateasca cumpa-

1) Nadejde, op. cit., p. 120.2) Ibid., p., 122.3) C. Dissescu. Condit. propietatei in Romania, 1889, p. 9.4) Ibid.

---

www.dacoromanica.ro

416

ratorului for anume dijmd sau sa -i faca anumeservicii.

Cea ce caracterizeazd deci proprietatea mare, -ye-nita pe oricare din cele trei cai ardtate: fie prindanie, fie prin cnezat sau cumparare, este cadreptul proprietarului nu este desavarsit. Sateniidupa mosiile ddruite sau cumparate nu pierdeauin fond, dreptul lor de proprietate pe acestemosii, ci vanzarea sau dania consta ca ei de adinnainte sa pla.teasca boierilor anume dari saudijme. Aceasta-i atat de adevdrat, Inca boieriinici n'aveau dreptul sa goneasca pe taranii de pemosiile ce li se facuse danie. Taranii aveau undrept efectiv asupra pamanturilor ce locuiau. Bo-ierii nici nu puteau vinde parnanturile si a le des-parti de taranii cari le locuiau.

Cu timpul Insd, soarta taranilor dupa atari mosiise ingreuna foarte mult. Domnii, cari la inceputprin actul dd'ruirii unui sat cedase boierului drep-turile lor de a mai strange ddri dela acel sat,uitara aceasta si cu timpul pusera din nou bir petaranii ddruiti '). Aceasta faca ca si boierii sa uiteorigina drepturilor for si sa se considere proprie-tari absoluti. Boierii marird si ei dijIrrele si &rilece trebuiau sa Implineasca taranii, incat acestia,cazurd in starea de degradare a unor adevaratirobi. Din aceasta pricing, taranii cautard sa pard-seasca casele si pamanturile, spre a cauta aiurea,conditiuni mai bune.

Atunci intervine insa o schimbare in conditia

1) A. V. Gadd : Istoria socials a taranimii noastre, 1904, p. 29.

www.dacoromanica.ro

417

proprietatii, care a fost o adevarata revolutie eco-nomics si un adevarat dezastru pentru tarani. Drep-tul de proprietate al taranilor, in mosia boierului,drept care se mai pastra prin acea ca el nu pu-tea fi gonit dupa mosia ce locuia, se intoarse cutotul Impotriva taranului si precum am vazutintr'un capitol precedent deveni obligatie de afi legat de pamantul locuit, de a nu putea sa.-1 pa.-raseasca spre a se duce dupa mai bune aiurea, side a fi adus indardt si tinut cu sila pe pamantulcare nu-i procura cleat saracie si mizerie. Aceastaeste practica juridica, care se stabilise inainte deMihaiu Viteazul, si pe care acesta o confirms sio consfinti prin actul faimos al sau care sung :«cum fiecare Oran, pe unde va fi, sa fie vesnicunde se aflab.

Pand aici taranul avea un drept efectiv asupramosiei boierului, de acum Incolo mosia boieruluiare un drept asupra taranului; pang aci pamantulera oarecum aseivit bratelor taranilor, de aciinainte bratele taranilor sunt aservite pamantului.Aceasta insa numai de fapt, caci de drept bo-ierii ramasera mereu obligati sa dea din mosiilefor destul pamant de cultura taranilor asezati pedansele.

Staruintele boierilor vor fi Irish' ca sa poataobtine si de drept proprietatea deplina si exclu-siva asupra mosiilor lor. «Lupta cea mare, ziced. Nadejde, in veacul al XVII-lea, al XVIII-lea sial XIX-lea, e pentru zilele de munca si pentruprefacerea boierilor in proprietari absoluti ai pa-manturilor ce aveau in stapanire vesnicaD. Proprie-tarii voiau sa considere pe tarani simplii chiriasi

27

www.dacoromanica.ro

418

ai pa'manturilor lor, la cari n'ar avea nici un drepttaranii. Acest principiu fu inteadevar obtinut pehartie, chiar in legea lui Caragea, 1815. Regu-lamentul Organic si legea lui Stirbey din 1851 11intarira din nou, fara rezultat insa, caci legea din1864 puse capat acestor incalca'ri din partea boie-rilor, declarand pe tarani proprietari, cu dreptdeplin, peste mosiile boieresti pe care le locuiausi le cultivau. 0 adevarata revolutie economicsdete la 1864 taranilor cea ce revolutia intamplatasub Mihaiu Viteazu le luase.

Rezumand aceasta evolutie a proprietatii pa-mAntuiui o observare se impune staruitor. Soartataranului roman fu absolut aceea a tarii lui. andtarile romane cazura sub Turci, taranii pierduraneatarnarea si cazura sub boieri in stare de ru-manic sau vecinie, iar cand tarile romane ajun-sera sa se libereze de Turci, cea ce se intamplape la jumatatea veacului trccut, tAranii romaniscapara si ei deiobagie si claca.' si devenira oare-cum proprietari neatarnati. Dovada neindoioasaca starea launtrica a tarii si raporturile dintremembrii societatii atarna cu desavarsire dela ra-porturile ce legau tam cu puterile vecine.

Ramane sa vedem acum, iarasi pe scurt, cums'au transformat raporturile dintre proprietar sidintre tarani, in decursul acestor transformari aleproprietatii ?

Un lucru este sigur, eh in vremile cele vechi,inainte de Mihaiu Viteazul, nici un document nune aniinteste ca taranii s'ar fi plans contra boie-rilor stapani ai mosiilor daruite de Domni. Con-

www.dacoromanica.ro

419

ditiile taranilor erau atunci usoare ; darile c6treDomni sau boieri nu erau grele; cu timpul se ingreu-nara insa caci taranii ajunsi rumdni sau vecini tre-buiau sa." achite dari si catre boieri si care Domni.

Rumania sau vecinia apare in tarile noastre ina doua jumatate a veacului XVI -lea 1). Cu rumania,documentele an si Inceput a vorbi despre nemultu-mirile taranilor pentru conditiile de munca ce li seimpusese. Starea for inraindu-se mereu, cu timpul,mai ales and boierii si manastirile uitara valoareadrepturilor cedate for pe mosiile ce li se daruisesau pe care le cumparasera, dijmele si munca cese cerea taranilor ajunsera. nesuferite. Taranii ca-zura tot mai afund in degradare si ajunsera une-ori in conditia tiganilor, putand fi vanduti failpAmant, dupa cum ne o dovedeste un documentde pe la 1646.

Interesant este ca inainte de secolul XVII-leanu se intalnesc documente, care sä aminteasca decantitatea de dijma si de munca ce taranii faceaupentru boieri. Dijma trebuie sa fi fost atunci ceace ea a fost mai tarziu. In veacul al XVII-lea siat XVIII-lea, vedem sinsa ca pe langa dijma taranul,devenit ruman, ajunsese sa fie obligat a munciboierului 7d-rd soroc, adica atat cat va putea el saucat li va trebui boierului. Se vede de aci resu-netul imediat ce-1 avit asupra raportului dintrebrate si pamant revolutia economico-socials de-zastruoasa pentru taran, pe care o consfintise MihaiuViteazul. Indata ce proprietatea ajunse absolutists,

1) Nklejde, op. cit., pag 120.

www.dacoromanica.ro

420

in fapt, conditiile de munca ale taranilor se in-greunara peste puterile lor.

Iata cum mustra pe boierii rai si egoisti, chiarun domn venetic ca Const. Duca, pe la 1695:4Cu pacat este sa robesti pe fratele tau caci pa-ganul isi cumpard robi pe bani si in al sapteleaan ii iarta, iar altii si mai curand le dau slobo-zenie; iar tu esti crestin si neluandu-1 pe bani, sifiind crestin ca si tine, tu vrei in veci sa-1 ye-cinesti >>

In aceste conditii se sbatura taranii fara ca sapoata scapa, pana. la Const. Mavrocordat, candintr'adevar, starea for devenind cu totul nesuferitdsi amenintand inghita mizerra, se incerca onoun transform are: liberarea taranilor din ru-manic.

La 5 August 1746, Const. Mavrocordat )13-tinii dela boieri desrobirea tuturor satenilor ru-mani, care aveau sal se rascumpere, platind fie-care stapanului sau Cate 10 lei de cap, «si cuvoie de va fi stapanului sau si fara voie». Mavro-cordat fixeaza chiar si zilele de munca, °data la24 pe an, alta data la 12. In Moldova rescum-pararea aceasta se tacit la 1749, in locul robieirumanilor Mavrocordat dete boierilor scutelnicii,cari aveau sa dea boierilor darile pe care pangaci le dau statului, adica Domnului.

Pentru sateni, zice d-1 Gadei, reforma a fostnumai un castig moral, caci s'au liberat din stareade jumatate robie in care se aflau Economi-

1) Op. cit., p. 33.

sa-i

I).

www.dacoromanica.ro

421

ceste, soarta for nu s'a imbunatatit cu aproapenimic. Si era firesc, deoarece natura proprietatiiramasese aceeas, absoluta ca mai inainte.

Desi s'a fixat qun nart>' la 12 sau 24 de zile, taranii,zice un document din 1775, «au urmat robi ca maiinainte, caci pentru una din cele 12 sau 24 de zileli se cerea si erau obligati la o munca pe caren'o puteau face nici in 3-4 zile. Gr. Calimahfixeaza, la 1761, in urbariul sau, cantitatea demunca ce trebuie facuta. Intr'o zi. Ace las lucru 11face si Al. Moruzi la 1805. Abuzurile ce se faceaucu aceste legi ajunsera acolo, ca, la suirea pe trona lui Alexandru Ipsilante, taranii lucrau boierilortot (fara." soroc2.. Acesta introduce din nou nartulde 12 zile, impartite pe anotimp. Legea lui Ca-ragea fixeaza aceste zile intre 10-20. Regula-mentul Organic consacra proprietatea absoluta siexclusive a boierilor, considers pe tarani ca chi-riasi liberi, fixa si traditionalele zile de munca innumar de 12, si munca ce trebuie facutd In acestezile, precum si catimea de pamant ce boierul eraobligat sa des taranilor spre cultivare. Nu voiuexamine aci amanuntit aceste not conditii ale Re-gulamentului, voiu cite pe d-1 Xenopol, care afacut analiza comparative a conditiilor din regula-ment cu cele anterioare.

«Dupa regulament, zice d. Xenopol, munca estemai grea in realitate, deli in aparenta se aratamai usoara, caci nartul ei numai este hotara.t, cadupe hrisovul din 1805, pe an, ci se dispune catsmunca omul are sa indeplineasca pe zi, deli eaniciodata nu poate fi lucratd in decursul unei

www.dacoromanica.ro

422

zile, ci are nevoe de 4-5 zile> I). Intrucat privesteintinderea de pamant ce se da taranilor spre cul-tura, tot d. Xenopol ne spune urmatoarele :«Daca comparam intinderea de parnAnt 1ncuviin-tata taranului de Regulament cu aceea ce o aveadupa hrisovul din 1805, gasim ca ea a Jost re-(bad prin noua legiuire la mai pucin de pima"-late» 2). Inrairea starii taranilor n'ajunse Inca ma-ximul ei nici cu Regulamentul Organic. Culmeadecaderii soartei taranilor trebuia s'o consacrelegiuirea lui Stirbey din 1851. «Legea din 1851,zice d. Nadejde, da clacasilor numele de arendasisi trage incheierea ca pot fi oricand alungati destapani. Tot °data. legea sporeste munca tarani-lor desfiintand si drepturile de mutare respectatede Regulamentul Organic». Dupa cum se stie, legeadela 1864 pune capat mizeriei si decaderii pro-gresive a taranilor, declarandu-i proprietari pepamanturile locuite si cultivate de ei, avand a ras-cumpara claca ce datorau proprietarilor. In schimbtaranii perdura, cu aceasta, toate drepturile vechinominale ce mai puteau avea asupra mosiilorboieresti, cari aka data fusesera proprietatea forsi le scapasera din maini din pricina vremilor derestriste si prin daniile Domnilor.

Ne mai ramane acum sa. Infatisem, foarte pescurt, transformarile si revolutiile juridice urmateparalel in cursul revolutiilor si reformelor econo-mice ce vazuram.

1) Istoria Romanilor, vol. VI, pag. 121.2) Ibidem, pag. 123.

www.dacoromanica.ro

423

Cea ce doming si caracterizeaza vieata juridicaa Romanilor, dela chiar intemeierea tarilor romane,este lupta, duelul dintre obiceiul pamantului sinotiunile juridice scrise ce cautau sä patrunda sisa is locul vechiului nostru drept. Aceste notiunijuridice scrise ne venira la inceput sub forma slava.Chiar din secolul al XVI-lea gasim in tara treipravile scrise in slavoneste guna datata din 1578,a fost regasita in mandstirea Putna; alta, din anul1618, in mitropolia din Suceava; o a treia, din1636, in manastirea Bistrita. Dispozitiile acestor treipravile sunt imprumutate din dreptul bizantin» 1).

In veacul al XVII-lea avem alte trei pravile alelui Mateiu Basarab .si Vasile Lupu. Mateiu Basarabpuse sa se traduca din slavoneste, mai intaiu pravilamica, Ia 1640, si pravila cea mare, la 1652. Ia1646 apara la Iasi pravila lui Vasile Lupu. 4Cu-prinsul acestor diferite culegeri de legi privestemai mult biserica, canoanele si hotararile bisericesti ».

Cum se explica aceasta lupta intre vechiul dreptnescris si intre regulele juridice scrise, cari tindeausa." patrunza la noi?3.

Cunoscuta fiind simplitatea si saracia normelorcoprinse in Obiceiul iara indoiala cavieata sociala a Romanilor, desvoltandu-se si corn-plicandu-se cu timpul, cauta sa debordeze cadrelerestranse ale acestor norme, dupa cum la Romacadrul legilor celor 12 table avea sa fie in curanddebordat de dreptul pretorian. Pentru cea ce nuputea fi regulat de obiceiul pain Antului, Romandeautara sa imprumute la vecini. Ei luara dela

1) Dissescu, Orig. du droit roumain, p. 26.

pdmdniului,

:

www.dacoromanica.ro

424

Slavi dreptul bizantin scris. In deosebi, prescurtareade drept bizantin a lui Hermanopol era in apli-care cate odata la Romani. Dreptul bizantin scriscoprindea mai mult decat cea ce trebuia Roma-nilor; era un complex prea coprinzator si ne-potrivit cu starea si firea lor. De acea, el ra-mase mult timp scris numai pe hartie si nu putiipatrunde in practica Romani lor nici dupa MateiuBasarab, afacerile si neintelegerile avand a se regulasi atunci dupa cum are obiceiul locului. Aceastastare de lucruri dainui pana pe la 1774, candAlexandru Ipsilante ocupa tronul Munteniei. Panala dansul, duelul dintre dreptul bizantin, scris siintrodus in pravilele noastre, si obiceiul paman-tului continua sä agite si sa turbure starea delucruri fa'ra ca sa fi fost observat. Ipsilante insaobserva relele ce decurgeau din aceasta luptaascunsa si inconstienta, si legiuirea lui «cerea saimpace dreptul bizantin scris cu obiceiul Oman-tului, lamurind and sa se aplice unul si cand altul,pentru ca din conflictul acestor doub." drepturi sanu traga foloase asupritorii» 1).

Acesta-i scopul si sensul pravilei lui Ipsilante,dar aceasta pravila nu-si atinse scopul. Dovadade aceasta sunt legiuirile ulterioare ale lui Cali-mach si Caragea.

qinandu-se trei intocmiri de pravila, adica aobiceiurilor, a condicei lui Mateiu Basarab si aRomanilor, urma a nu avea nici o pravila, caciobiceiurile, prefacandu-se in multe chipuri, adesease impotriveau pravilelor romane, si acestea iarasi

1) Wadejde, Originea drept consuet. rom., p. 112.

www.dacoromanica.ro

425

unele fiind primitoare de doua talcuri, altele cutotul impotrivitoare Intre die, surpau una pe alta».\Tici legiuirea lui Ipsilante nu putuse inlocui lipsaunei legislatii scrise# 1).

La aceasta lipsa venire sa raspunda codicilelui Caragea si Calimach. Ce erau ele ? 4Ambiilegiuitori Intocmesc codicile for de legi dupa chi-pul celor bizantine care le slujesc de model. Pecand lusa legiuirea lui Caragea este o compilatiemai originala, acea a lui Calimah nu este, in celemai multe puncte, decat o traducere a condiciicivile austriace, ce contine si dansa dreptul Ba-silicalelor 2). Cea ce este lnsa mai gray este caaceste condice furs scrise in greceste si rama-sera aproape necunoscute. Condica lui Calimahnu se traduse in romaneste cleat dupa ordinullui Kisselef, la 1833. Acea a lui Caragea fusesetradusa.' la 1819.

Legiuirile acestea schimbara desigur multe normedin vechiul drept roman. Amintim aci, din cauzatendintei ei, o schimbare introdusa Inca dela Ip-silante si pastrata de legiuirile Caragea si Cali-mah: excluderea fetelor Inzestrate dela mostenireaaverii parintesti. Aceasta schimbare nu este nicide origina bizantina; ea este o inraurire a feuda-lismului austriac.

Dupe legiuirile lui Caragea si Calimach venireforma politico socials si mai ales administrativea Regulamentului Organic, care avea in vederecorganizarea politica a Principatelor, dupa instruc-

1) Xenopol,Ibid, pag.

VI, pag.432.

430.2)

www.dacoromanica.ro

426

tiile rusesti Acest regulament este o prima in-cercare de a introduce la not ideia statului con-stitutional reprezentativ, si o organizare mai mo-derna a intereselor publice. Rezultatul final insaera intarirea oligarhiei boierilor si apasarea cla-selor sarace. Boierii erau scutiti, prin aceasta le-giuire, de plata birurilor, cari aveau sä apase numaiasupra clasei taranilor. «Legiferarea, alegerea Dom-nului, pensiile si gradele superioare in armataerau pastrate numai nobletei, cu inlaturarea desa-varsita a elementului taranesc. Cu alte cuvinte,boierii erau sa traga toate foloasele din noua or-ganizare, iar taranii duca toate poverile».In privinta alegerii Domnului, Regulamentul Or-ganic a pastrat principiul electiv, dar a denaturatmodul alegerii. «Domnul nu poate fi ales decatdintre cei 15-20 de boieri pusi in varful pira-midei nobiliare si la alegerea lui se poate ziceca iau parte numai boierii, intrucat din 150 de-putati numai 27 reprezinta clasele de jos» 9, incari taranii nu intra deloc.

Nu staruim asupra convulsiunilor de reforme,incercate la 1848, nici asupra ref ormelor lui Stirbey,cari sunt mai mult administrative si n'au mareinsemnatate. Nu tot astfel este insa cu tratatuldin Paris, care, in trasaturi foarte largi, hotaridestinele tarilor romanesti. Se stie ca tratatul deParis fu temeiul pe care se organizara tarile ro-mane, pe jumatate reunite intr'un singur stat. Caatare, el aduse inoiri radicale in spiritul organi-zarii noastre politice si sociale.

1) Xenopol, vol. VI, pag. 105.

sa-i

www.dacoromanica.ro

427

Epoca imitatiei dreptului francez incepii dela1839. In acel an s'a tradus si s'a sanctionat lanot codul de comert francez; iar principele Stir-bey pune de traduce si sanctioneaza codul penalluat din Franta. Nu tarziu, istoria noastrainregistreze lovitura de stat a lui Cuza, care ra-sturna organizatia data statului conform tratatuluidin Paris. Legea rurala din 1894 si promulga-rea codului civil, a procedurii civile si penale, casi votarea constitutiei in 1866 sunt transformaride institutii cari se succed cu iuteala fulgerului.Se rupe aproape orce legatura cu trecutul politicsi social. Umilul si saracul nostru drept nescris,obiceiul pamantului, care resistase lui Mateiu Ba-sarab, lui Ipsilante, lui Caragea cazu In sfarsit subloviturile dese si repetate ale nouilor coduri: penal,comercial, civil, de procedure civila, comerciala s.a. Zilele lui sunt de atunci numerate, putin cateputin, va fi scos din uz si inabusit sub vegetatiastufoasa, incalcita si complicate a unor legi noui,imitate de peste noua mari si noua tari, cari nuaveau aproape intru nimic a face cu vechiul nostrudrept scris cat si nescris.

Ce urmari psichologice trebuiau sa aduca acestereforme nesfarsite de institutii, reforme realizatecu o iuteala ametitoare ? Este usor de presupusstarea sufleteasca a Romanilor, aiurita de acesteschimbari, ecoul turbure ce avura In sufletul si incaracterul romanesc. Dela Const. Mavrocordatpana la constitutia din 1866, in ceva mai multde o suta de ani, se ingramadira urmatoarele schim-bari, si reforme politice si economice: reformele lui

avii s5.

www.dacoromanica.ro

428

Mavrocordat, condica lui Ipsilante, puncturile dinhrisovul lui Al. Moruzi, codicile lui Caragea siCalimach, Regulamentul Organic, reformele ad-ministrative si economice ale lui Stirbey, tratatuldin Paris si realizarea unirii cu toate schimbarilece ea necesita in structura societatii, lovitura destat si legea rurala, adoptarea diferitelor codurifranceze, votarea actualei constitutii. Pentru un in-terval de timp abia de 115 ani, aceste schimbarisunt ceva neauzit in vieata vreunui popor sau so-cietati. Ele au caracterul si insemnatatea unorconvulsiuni repetate si prelungite, al unor crizeisterice adanci. Institutiile romanesti se facurasi se refacura, din nou, de 10 on intr'un secol,aproape cate °data pe fiecare zece ani. Epoc aaceasta ni se infatiseaza ca o epoca de dizolvarecontinua si complecta a societatii romanesti. Struc-tura simpla si rudimentara a statului, putin inta-rita chiar inainte vreme, incepU, mai ales dela1830, sa se destrameze, sa se surpe si sa se desu-rupeze piesa cu piesa. Aceste schimbari si compli-catii sunt ca niste clocotiri ale unui lichid ce fierbeintr'o retorta, in care o reactiune oarecare sau osinteza este in curs de a se opera.

Anarhia, clocotirea ce produc corpurile chi-mice introduse, si cari se dizolvd,in cazul nostrulegile si codurile imprumutate de pretutindeni, carinu prind sunt comparabile cu chaosul turbure,cu clocotirile transformarilor, ce au incercat tarilenoastre. In acest timp ne gasim intr'o faza detrecere, in care vechile corpuri s'au topit, iarcorpul nou, sinteza, --noile institutii nu s'au desprins

www.dacoromanica.ro

429

Inca deajuns, ci abia au inceput a se fixa pe fundulretortei societatea noastra.

Este stiut ca caracterul indivizilor si al popoa-relor este ecoul pe care-1 lasa in suflete felul

ce desfasoara. Institutiile sunt ca nistetipare, in care se toarna activitatea membrilorunei societati. Ele modeleaza si dau forma mani-festarilor omenesti. Activitatea popoarelor si aindivizilor se desfasoara dupd calapoadele acestorinstitutii. Reformarea prea repetita a acestor tiparede activitate, topirea lor, dizolvarea continua ainstitutiilor aduc dizolvarea activitatii popoarelorsi prin acea a caracterului lot. Chiar vechilemodele de a cugeta si simti dispar. Astfel societa-tea romaneasca din secolul trecut, cu schimbarileprea dese de institutii, cu infinita complicare aacestora, constitui ca un fel de lichid ce posedaminunate virtuti corosive, dizolvante pentruracterul si mintalitatea, prea rudimentary si preafrageda, a Romani lor. De aceea, in veacul trecut,caracterul moral, mintalitatea Romani lor, calapoa-dele de activitate, de actiune si simtire, modurilevechi de a vedea, superstitiile si credintele vechise desagregara, se pulverizara si se topira in at-mosfera sociala care le ineca si le patrundea.Trasaturile, chiar cele mai consistente, ale mintiiromanesti se topira pe nestiute ca niste bulgaride zahar intr'un pahar cu ceaiu ferbinte.

SA ilustram aceste generalitati teoretice princateva realitati. Asa, in privinta caracterului moralsi religios, Gr. Paucescu scria urmatoarele : «Inlipsa de idei puternice, de onoare si demnitate

acti-tivitatii

ea,

www.dacoromanica.ro

430

personala, generatiunea dinainte frica deDumnezeu... Nu furau, nu inselau, nu napastuiau,caci ochiul lui Dumnezeu veghia necurmat si pre-tutindeni. Erau milostivi, erau rabdatori, pentrucaDumnezeu da tot binele si era drept sa dea siei... Taranii, poeti de felul lor, divinizau institutiilesociale. Ei plateau dijma, spre pilda, nu proprie-tarului, ci lui Dumnezeu... Toate aceste credinte,cari fa"ceau politia in tara, dispar au disparutSi deci relele se inmultesc in societate; notiuneadreptului se schimba si ajunge sa fie al nostrutot ce putem apuca fara sa comitem un delictcaracterizat; notiunea adevarului se schimba: amajuns sa credem ea cine striga mai tare, acelavorbeste adevarul; notiunea binelui se schimba,tinerii numai respecta pe batrani, din contra...0).

Nepotrivirea acestor institutii, imprumutate faraalegere, din graba, a adus, dupa parerea d-luiPaucescu, de o parte, un regim de institutii cen-tralizate si autoritare, si de alta parte, legi foarteliberale. Din aceasta contrazicere decurg o sumade rele. <Cetateanul isbit in interesele sale printr'unact arbitrar n'are la cine sa se planga». In sistemulcentralizat, autoritar al administratiei, el nu gasestenici un sprijin, si atunci Ica sa-si afle indestularepleaca cu timpul capul sub atot puternicia guver-nului, se leapcida de independenta caracterului,care nu e bung cleat sa -1 saraceasca» 2). Regimulparlamentar, asa cum functioneaza la noi, a devenito coala.' de conruptieD. Cauza este dä lipseste ar-

1)2)

Chestiunea laraneasca, p. 3 0 4.Ibid., p. 11.

avea...

www.dacoromanica.ro

431

monia dintre organizarea noastra despotica si con-stitutiunea noastra liberala.

D-1 Paucescu vedea o contrazicere si mai mareintre legislatie si societate. De o parte, avem osocietate de oameni simpli, inculti; de alta parte,legi incalcite, de o complexitate savanta, date inmina acestor oameni ca sa le aplice. Cati primaristiu sa caute in legile organice ale primariei, pe carele au in mama, si daca stiu sa caute, cati stiu saciteasca., si din cei ce stiu sa citeasca Cali inteleg ?Necunoscand legile, pedepsele, ce primarii aplicacelor vinovati de ceva in comund, sunt de multeon din cele mai bizare. Amenzile, la care ei su-pun pe locuitori banuiti, sunt de obiceiu sa pla-teasca bautura in carciuma, care de multe oneste sub acelas acoperamant cu primaria; «asaincat a ajuns ca functiunea de primar sa fie oscoala de betie. Trebue sä fii om si jurnatate casä nu iesi betiv din primarie. Mai toti cari stiuscrie si citi prin sate sunt betivi si aceasta dincauza ca au fost mult timp primari 1).

De cele mai multe on carciuma este a prima-rului, acolo se fac judecatile, acolo impacaciunilepentru a se bea aldamasul. Toate zizanille, toategalcevele se sfarsesc prin bautura data primaruluisi consiliului comunal. Numai vorbim de dreptulce s'a dat taranilor sa-si aleaga. primar. Alege-rile sunt ocazii de petreceri sgomotoase, menitesa intretie ,i sä desvolte alcoolismul.

Libertatea si mai ales deslantuirea concurentii

1) Ibid, p. 19.

www.dacoromanica.ro

432

libere pentru niste, oameni simpli, inculti, au avuturmarile morale cele mai dezastroase. Astfel, des-fiintarea autoritatii breslelor a avut ca urmare ca«mesterii nostri, nardviti de mai nainte sa fie ti-nuti in frau, dud s'au simtit fan.' nici o autori-tate pe cap, s'au ldsat lenii, s'au ldsat betieiD 1).Cele mai multe nenorociri isvorasc din schimbarearegimului nostru autoritar in regim liberal, «schim-bare facuta lard' pregatire, fard veste, fdra chib-zuiald». De aci a reesit sistemul de neinduratdexploatare si saracire ce se practica de catreproprietari asupra tdranilor.

Regimul de libertate a dat pe taranul incult,nepriceput, nepregatit si sarac, pe manile proprie-tarului care e de un egoism amarnic. Aceastasituatie a zugravit-o energic Dobrescu-Arges inteocuvantare la Camera : «Cum vreti dv., ca o brutacum e taranul nostru sa poata lupta contra pro-prietarului, care e inarmat cu toata puterea pecare i-o da averea, invatatura, viclenia... Taranul eprea slab economiceste ca sa lupte cu proprietarul».

Multdmita acestui regim de libertate si de li-berd concurenta, aparurd, in vremea noastra, fai-moasele invoeli agricole, cari, mai ales in Moldova,sunt un adevarat capo- d'opera de exploatareneinduratd si

«Este invederat, zice d-1 Paucescu, ca ideia li-berala este mai bund pentru omul cultivat si cumijloace, cad i i cunoaste interesele si stie ca sa.le apere, si mai ales poate sa si-le apere; si ideiaautoritard este mai bund pentru omul incult si

1) Ibid. p. 40.

cinica.

www.dacoromanica.ro

433

fara mijloace, caci el nu-si cunoaste interesele, sidaca le cunoaste nu stie sa le apere, si daca,stie sa si le apere nu poate sa si le apere 1).

«Daca liberalismul profita societatilor inaintate,omoara societatile inapoiate». Introducerea unuicomplex de legi, atat de rafinat si incalcit, a con-tribuit, pe toate caile, sa saraceasca mai mult cla-sele sarace in judecati de tot felul. D-1 Paucescuobserve cum organizarea complicate a tutelei esteo saracie, taranii yin de cate 5 6 on pe la jude-catorie, fara ca sa poata constitui consiliul de fa-milie. Asa a Post cu formele casatoriei.

D-1 Dissescu, rezumand practica vietii sale dejurist, se exprima astfel asupra legislatiei compli-cate, straine si prea schimbatoare ce se introdusein timpurile din urma. «Legislatie doctrinara, carenu tine socoteala de desvoltarea istorica, de ca-racterul natiunii, nu exista decat pe hartie. In Franta,codul este unificarea si statornicizarea legii. Lanoi, din potriva, codificarea a adus inmultirea so-lutiilor juridice si controverselor la infinit. Clasade jos n'are nici o incredere in legeD 2).

D-1 Motru, examinand efectele inoirii si corn-plicarii institutiilor asupra vietii economice, facecateva observari si reflectii vrednice de notat.

«...Sub haina Romanului de oral, om de ata-ceri modern, gasesti pe vechiul pastor si agricultorprimitiv, pe acei stramosi, cari timp de veacuri n'auinteles averea decat in lucruri cari se vad, carin'au stiut de bani si credit, ci de locuinte Inca-patoare, de vite numeroase. Atunci intelegi de ce

1) Ibid., p. 432) Origines du droit roumain, pag. 69.

28

www.dacoromanica.ro

434

vlastarele acestor stramosi se joaca cu imprumu-turile la credit, se prind, se ineaca in numeroa-sele obligatiuni ce subscriu, cum se prinde muscain panza pa'ianjenului ?p. Asa se explica, dupa. d-1Motru, lipsa desavarsita de spirit de economie cene caracterizeaza.

In sfarsit, d-1 Paucescu constatand gstarea deanarhie morala in care ne sbatem» ne infatiseazain aceste colori tabloul ei: «Suntem o minune pelume, suntem un popor fail moravuri, fara religiesi fard lege. Caci moravurile s'au depravat intr'unmod inspaimantator, in religie nu credem, si le-gile nu se aplica cleat la o minima parte a po-pulatiei. De o jumatate de secol luptam numai casa sfaramam toate legaturile morale, sä omoramtoate credintele. Si am ajuns inteadevar sä nu netemem de nimic, sa nu credem in nimic si n'avemdecat o tinta cum sä ne imbogatim mai mult sisa traim mai bine» 1).

Oral este de incarcat acest tablou moral, el estein mare parte adevarat si ilustreaza minunat ade-varul abstract ce constatam not mai sus, anume,ca reformele prea multe ale institutiilor, inlocuireafor Area repede cu altele streine, prea inaintate sicomplicate, topind tiparele activitatii, dizolva ca-racterele si deslantue anarhia. Cea ce, insa, n'aputut observa d-1 Paucescu este ca aceasta porniredateaza, nu de o jumatate de secol, ci de mai binede un secol, si ca oamenii individual luati nu suntvinovati, ci asa i-a silit sa lucreze Intreg trecutulnostru, care este o adevarata minune in istoria

1) Collura gi Politicianism, p. 93.

www.dacoromanica.ro

435

omenirii. Pornirea imitatiei dela streini nu dateazadela Cuza, Bratianu si Rosseti, ci dinainte de Cuzacu cateva veacuri. Ace le condice de drept bizantin,in slavoneste, gasite la Putna in secolul al XVI-lea,pravilele lui Mateiu Basarab si Vasile Lupu, con-dica lui Ipsilante, Calimah si Caragea sunt apu-caturi vechi, constitue un lant, a carui ultima.' verigaeste codul Napoleon. Noi n'am avut o istorie sio vieata proprie. Noi am imprumutat, in toatavremea noastra, lucrurile si institutiile celor cu caream fost in atingere. Am luat dreptul bizantin delaBulgari, dela cari am luat si cuvinte si scrierea;l'am luat apoi dela Fanarioti, cand inraurirea forera covarsitoare, dela Austria, cand Austria nedoming, dela Francezi, cand Francezii ni se im-puneau cu prestigiul lor. Pornirea imitatiei esteadanc inradacinata in firea noastra, si vine de de-parte. Pricina ei este lipsa unei vieti istorice inde-pendente, si unei personalitati etnice proprii. Ade-varul este insa ca, din toate Imprumuturile facute lastrein, tot legislatia franceza, cu toata complicatiaei, este cea mai bung, cea mai potrivita cu fireanoastra, si ea tinde azi a patrunde masele, si afi asimilata. Ea da astazi lovituri mortale vechiuluiobiceiu al parnantului, care se tinuse tare sub toateloviturile venite dela dreptul bizantin, austriac s. a.

Vom spune numai cateva cuvinte asupra refor-melor institutiilor culturale, caci, dupa cum amscris Intr'un capitol precedent, chestiunea ne vaocupa in volumul viitor.

Institutiile culturale, ca si starea suffeteasca apopoarelor, variind in functiune de vieata for is-

www.dacoromanica.ro

436

torica, sub aspectul social, economic si politic, erafiresc ca la not institutiile culturale sa fi variatparalel cu cele economice si politice, ale carortransformari le vazuram. Transformarile institutiilor,distrugand vechile tipare ale activitatii, altereazasi schimba si mintalitatea. Aceste schimbari dizolvasi vechile tipare de a simti si cugeta. Pentru foto-grafierea mintala a noilor moduri de activitate tre-buesc cliseuri si cugetari noui. Tata cum reformeleinstitutiilor sociale aduc reformele culturale.

La inceputul intemeierii tarilor romane, slavis-mul era intrebuintat exclusiv in biserica, iar scoala,fiind absorbita de biserica, cartea, atat cat se in-\Tata a scrie si citi, era slava. Catre finele vea-cului al XVI-lea, slavismul se rareste si, incet cuIncetul, limba greaca gonindu-I din mandstiri, ca sipe calugarii bulgari, fu introdusa ea de nutherosiigreci ce patrunsera." in Cara si in slujbele biseri-cesti. Printre picaturi, in interval, se trezi si limbaromand. Cea slavond fiind uitata, iar cea greceascane fiind stiuta de oamenii tarii, Romanii, de marenevoe, intrebuintara si limba lor in biserica. ()data.deschisa calea, limba romand Incept' a fi cultivatapentru biserica si pentru afacerile domniei. Ea fuinsa, dela inceput, stramtorata de limba greacamoderna, caci prima scoala regulata, propriudeschisa de Vasile Lupu la Iasi, este greceasca..Aceasta limba fu raspandita, mai ales, prin pre-darea citirii si lecturii de calugarii greci ce seadaposteau tot mai numerosi prin mandstiri. Estestiut ca mai toate manastirile din Cara, fiind in-chinate manastirilor din Orient, erau in stapanirea.Grecilor.

zisa,

www.dacoromanica.ro

437

In Bucuresti, scoala greceasca se infiinteaza deSerban Cantacuzino, ceva mai tarziu, dar este maibine organizata. Ea dovedeste la ce grad Domniigreci se romanizasera. Diferitii Domni greci si chiarromani, cari se randuira. la scaunul domnesc, in-grijira mai mult de scoala greceasca decat de cearomana. Se cunoaste marea grije si cheltuiala cepurta Brancoveanu scoalei grecesti, lucru care nearata in ce masura Domnii romani se grecizasera.Mavrocordat infiinta la Iasi si o tipografie gre-ceasca si aduse tipografi greci. Constantin Mavro-cordat, reformator cum era, reorganiza si imbundtatisi scoala greceasca, dand hrisov ca nimeni nu mai-poate ocupa functii publice, fard sd cunoascd limbagreceasca.

La 1776, Grigore Ghica va avea grije sa inte-meieze scoli grecesti si in provincie: la Botosanisi Galati, si, pe la aceasi data, in Bucuresti, Ipsi-lante va infiinta scoli grecesti la Craiova si Buzau.In sfarsit, «la 1803 se mai infiinteaza scoli de limbaelineascd si romaneascd, afara de Galati, Botosanisi episcopii, Inca. la Focsani, Bar lad si Chisenetp.

Scoala romaneasca doar ca nu se pierdii sadispard cu totul. Ea vegeta.' in umbra scoalei gre-cesti, pang cand vor veni s'o adune din gunoiu sis'o trezeascd la lumina, la Iasi Gheorghe Asaki,la Bucuresti Gh. Lazar si mai tarziu Eliade. Re-zultatul fu ca mai toti oamenii tarii mai de fruntecunosteau limba greaca si adesea uitasera pe cearomana. Toata clasa bogata se instruise in gre-ceste, pe cand clasele sarace erau cu totul ne-instruite, in nici un fel de limba. In deosebi, celmai mare zel pentru limba greaca Il pusera ma-

www.dacoromanica.ro

438

nastirile si oarnenii bisericei. De observat este ca".in Muntenia grecismul progresd si se intinse simai mult ca in Moldova.

Boa la grecismului la not purta insd in sine mij-locul indreptdrii noastre. Grecii, veniti in Cara caDomni, furd totdeaua oarneni instruiti, cunoscatoriai limbei franceze, pe care le pldcea s'o vorbeascasi s'o respandeascd. In jurul lor se imprdstie gu-stul acestei limbi cultivate si printre Romani. Ace-stia sa vede ca purtau in firea lor adanc inradd-cinata o inclinare, o predilectie care aceastaEa suna, in adancul sufletului lor, ca un ecou in-departat si placut, in ea se simtiau mai aproapede firea lor, deck se simtiseid la auzul graiuluislavon si grecesc. Limba franceza patrunsese re-pede in societatea romaneasca, pe urmele limbeigrecesti si nu intarzia a-i lua locul. In scurt timp,in locul scoalelor grecesti, vom gasi scoale frau-tuzesti, la Iasi si Bucuresti. Inraurirea ruseascd,care se intetia mereu, contribui mult la aceastaschimbare

Ca si limba greaca, limba franceza se intinseprea mult si Inca mult mai repede deck acea.Scoala romaneascd, limba romand nu-si puturd lua,dela inceput, tot avantul, ele turd umbrite si stram-torate de scoala si limba franceza. Rezultatul fuca anarhia culturald deveni si mai mare. Socie-tatea inalta invata frantuzeste, stia carte greceasca,iar clasele de jos nu stiau nici un fel de carte. Ur-marea cea mai insemnata fu insd curentul ce se

1) Pompil Eliade, .L'Influence francaise sur esprit public enRo umanie..

limba.

www.dacoromanica.ro

439

starni in limba si literatura romana, crescanda subinfluenta franceza. Pe urmele slavismului de alta-data si ale grecismului recent, se nasal curentulneo-latin sub trei nuance: latin vechiu, italian sifrancez, predominand cand una and alta din acestenuante, dupa persoane.

Generatiile de pe la mijlocul veacului trecut,pare ca." se rusinara de trentele slavone ce se aflauin graiul nostru si de ratacirea greceasca, in carecazusera generatiile trecute, si aducandu-si amintede originea noastra, voira sä stearga din sufletulnostru aceste urme de instrainare. Ea se aplicaasupra fizionomiei sufletului romanesc, exprimatin graiu, si vrii sa stearga petele slovone si du--gilc grecesti ce masgaleau si intunecau portretulmintalitatii noastre, cerand sa descopere, sub acestepete si dungi, urmele si contururile adevarate alevechii noastre fizionomii romane. Portretul nostrusufletesc, asa cum esi el din mainile acestei gene-ratii, era ceva inform, bizar si mai hibrid Adao -sele vremii fura sterse fara sa se descopere vechilelinii si trasaturi. Colorile si elementele nou aster-nute erau nepotrivite cu fondul.

In acest timp, clasele de sus, boierii si burghe-zia nascanda, se instreinasera tot mai mult invatandfrantuzeste si uitand chiar a mai vorbi bine ro-maneste. Chaosul cultural se incurca,' si mai mult,in timpul din urma, cand limba si inraurirea ger-mana se adaogara la cea franceza. Avuram, pedeoparte, o populatie rurala cu totul neinstruita,sau cu o instructie abia incepanda, de alta parte,o nobilime si burghezie frantuzita si nemtita, totulfacand o babilonie culturala si morala fa' ra ca-

www.dacoromanica.ro

440

pataiu, si ale cdrii urmdri erau starea pe loc alimbii romane. Cum o esire trebuia sa se gd-seasca, Intr'o zi, din aceasta stare, reactiunea nuintarzie. La Inceput, foarte cumpanita si rationald,ea fu condusa de d. T. Maiorescu. Epigonii insddusera lucrurile la celalt extrem. Ei reiau Inca()data, in timpul nostru, portretul bietului nostrusuflet etnic, II supun Inca la alte stersaturi si secasnesc sä-1 mai desfigureze Inca odata. Nazuintafor este sa steargd urmele noilor inrauriri, sa scoatadin graiu termenii francezi, latini, si sa ne aduca.inapoi slavonismele dela 1400. Ei vor sa ne puedin nou in atmosfera culturala dela 1400 si nepredica. Intelepciunea acelora, cari se retrag inturnul de ivoriu al unui trecut istoric cristalin, sinu vor sa'. Invatam nimic nou din prezent, dupdcum nu vor sa uitam nimic din acest trecut.Greseald. Natiunile, ca si indivizii, n'au o vieatasufleteasca decat in atingere cu streinii, si tesd-tura sufletului for se alcdtueste din cele ce vorfi furat si primit dela streini. A opri pe un po-por sa invete dela streini este o fapta tot atatde inteleaptd, ca si aceia care interzice copiluluieducatia si instructia scoalei si cdrtilor. Acei carivor sa excludd, cu totul, inraurirea streina vor sane taie atingerea cu lumea morald din afard sivor sä ne tie in stare de minoritate perpetud.

Transformarile institutiilor noastre culturale, intimpul din urma, dusera la aceasta anarhie mo-raid, in care avem, de-o parte, oameni, mai alesin clasele bogate, cari au uitat pana si limbastrdmosilor for (fie acei stramosi Greci, Bulgari

www.dacoromanica.ro

441

sau Romani), de aka parte, oameni care vor sane incue in leaganul si in fasele culturale slavonedela 1400.

Dupd cum se vede, urmarile psichologice alereformelor si schimbarilor prea dese in institutiilenoastre culturale: scoala, biserica, educatia, limba,sunt aceleasi ca si urmarile reformelor diferitelorinstitutii sociale economice si politice.

Intreg secolul al 19-lea ni se infatiseaza." ca oatmosfera sociald sguduita de curente puternice,de schimbari si reforme, in care institutiile se im-provizeaza intr'o clipa si sunt daramate si disparin clipa urmatoare. In aceasta atmosfera totul esteprovizoriu si efemer. Forme si reforme se schi-teaza si dispar la toata clipa. Anarhia institutielorse complied, chaosul de legi Imprumutate delasocietatile mari occidentale covarsesc mintea sim-

spiritul necultivat al Romani lor. Forme levechi, temeinice dispar, iar cele noui, potrivite firiinoastre, nu exista Inca definitiv, ci numai ca nisteschitari nestatornice, turburi, pe care mintea nupoate sal le digereze, din cauza marei si savanteifor complexitdti. Activitatea publica si privata,scoasd din tiparele vechi, trecutd in scurta" vremeprin zeci de tipare noui, uncle absurde, alteleimposibile se destrama, se pulverizeaza. «In acestinterval, scrie d. Dissescu, se stabilesc raporturifalse, o civilizatie cu totul artificiala si aparentd,institutiile n'au nisi o putere morala, nici o vitali-tate0). Totul in vieata publica si privata este o

1) Origines des Droit, p. 69.

pla si

www.dacoromanica.ro

442

babilonie fard sens, lntr'o dezordine si intr'o anar-chie fat-a capat.

Tabloul moral al acestei stari de lucruri esteprins, pe la 1860, si turnat intr'o formula lapidard,cu cunoscuta putere de a formula a mintii fran-ceze, de catre d-1 Le Cler: «Un domnitor lard palat,un cler fdra morald, o academie lard membrii, obibliotecd fard cititori, strazi imense fdra case, lo-cuinte splendide langa maghernite infecte, bule-varde superbe si cloacuri infame; pretutindeni apdsi nici o fantana... o municipalitate fdra sef, o politicfdra agenti, tribunate fard justitie, intrigi lipsite deiubire, divorturi fail frau, barbati fdra neveste,neveste fard bdrbati...) 1).

Iata care au fost urmarile morale ale trecutuluinostru de reforme continui si grabite aduse insti-tutiilor sociale si economice.

1) La Moldo-Valachie, p. 307.

www.dacoromanica.ro

CAP. XII.

INSUSIRILE SUFLETWI'l ACTUALE ALEPOPORULUI ROMAN

Acuma cand pornirea generala a popoarelorneo-latine este mai mult a se lepa.da de originafor romanica 1), din pricina ideii false ca sangelelatin a imbatranit si decade, nu mai este o man-drie galagioasa a afirma sangele latin care traestein noi. Invinuirea de decade* sau degcncrarenu ne poate atinge pe noi, cari abia acum ince-pem a trai o vieata proprie. Pe cand celelaltenatiuni neo-latine au ajuns la maturitate si audotat lumea cu opere de valoare universals, ener-giile noastre sunt proaspete, gata sa fie modelatein opere desavarsite, cari de sigur ca n'au vazutInca lumina zilei. Noi suntem in lume la incepu-tul carierei noastre si va trebui sa dam forme dearta si de cugetare romanica sub o infatisare noua,deosibita. Vom avea sa reeditam si noi mentali-

1) D-I Foul llee, in Psichol. du pleupe francais, tine sa dove-deasca, cu un adevarat lux de argumente, ca Francezii sunt onatiune mai mult germanick decat latina.

www.dacoromanica.ro

444

tatea latina, pe care Italienii, Francezii si Spanioliiau dat-o la iveala, sub infatiseri deosebite, caracte-ristice Tor.

Latinitatea noastra este asa. de adevarata caea a surprins pe toti streinii cari ne-au descope-rit. «Moravurile romane se banuesc abia la Porn-pei, zice baronul d'Haussez, insa in Transilvaniabe poti studia..., daca Tanga Neapoli nu gasestidecat uncle din lucrurile de a doua mana alescenii, si trebue sa creezi actori; aici actorii vor-besc si lucreaza dela sine, cum ar fi facut-o cudoua mii de ani inainte,... nimic nu s'a schim-bat» 1). qarancele romane, scria de Gerando, auadesea acest tip particular pe care -1 intalnesti lafemeile din Italia». In masuri egale, sangele daca intrat in compozitia natiunii noastre. Buna partedin populatiunile de munte, din Oltenia si Tran-silvania, ni se infatiseaza cu costumul pe care l'afixat artistii antici pe coloana lui Traian. Suntsate intregi de oameni cari se pastreaza astfel, sicari se infatiseaza cu totul deosebit de ceilalti ro-

ai satelor vecine, din care cauza se si numescsi sunt numiti ungureni. Deosebirea exterioardeste totdeauna insotita de o deosebire launtrica,de caracter si de suflet. Romanii propriu zisi,

de sigur urme mai adevarate din vechii Ro-mani, sunt mai artagosi, mai tantosi; fura, inseala,mint; ungurenii ramasite probabile din vechiiDaci, sunt mai blanzi, mai supusi. Contrastul psi-chologiei for iti da un fel de icoana a cea cetrebuie sa fi fort Dacia dupe cucerirea ei. Ungu-

1) Alpes et Danube, p. 309.

nzdni

www.dacoromanica.ro

445

renii se tem si simt oarecare repulsiune de Ro-mani, iar Romanii se uita cu oarecare mandriesi batjocura la ungureni. Aceasta stare sufleteascaoglindeste par'ca si acum raporturile dintre Ro-manii si Dacii vechi, lnvinsii si invingatorii din Daciatraiana.

Cum este stabilit ca.' Oltenia, Banatul si Tran-silvania apuseana au absorbit pe mai toti colonistiiromani, este de asteptat ca aci caracterul roman,latin sa se fi pastrat mai viu. Energia, vointa, diba-cia si spiritul de intreprindere aci trebuie sa se fipries mai statornic de solul ta.'rii. Si intr'adevar, Olte-nia fu leaganul neamului nostru. De aci veni tot-deauna redesteptarea. Toate miscarile pornira deaci sau aci venird ca sa is fiinta. Spiritul practicsi dibacia Oltenilor sunt cunosr-ute si incercate detoti ceilalti Romani. Iar intre Oltenia, Banat siTransilvania apuseand nu este, in aceasta privinta,nici o deosebire. Cu totul altfel va fi insa in Mol-dova. Aci elementul romanesc venit din Mara-mures fu subtire si putin. Populatia este de sigurslava romanizata. Ea nu poate straluci prin energiavointii si spiritul practic si intreprinderi. Inschimb, imaginatia, simtul frumosului si insusirilecontemplative ale artistului se vor sublinia si de-gaja mai usor ad, nefiind de loc sau prea putiningustate de spiritul practic de origina romana.

* *

Dupa ce am vazut, in rezumat, in capitoleleprecedente, ce fu istoria Romanilor, sa" vedemacuma in ce chip modifica ea vechile insusiri su-&testi cunoscute, mostenite dela Romani, Daci si

de

www.dacoromanica.ro

446

Slavi, pentru ca sa ne dea infatisarea morale simintala sub care astazi ne cunoaste lumea.

Cele mai generale caractere ale istoriei si alesocietatii Romani lor trebue, cu necesitate, sa seregaseasca si sa se recunoasca in trasaturile celemai de searna ale portretului nostru moral, sufletulnostru nefiind decat resfrangerea in not a eveni-mentelor istorice si sociale cele mai Insemnate.

Or care sunt caracterele cele mai generale aleistoriei noastre ? Cum ni s'au infa'tisat, privite inliniile for cele mai abstracte, istoria si societateaRom anilor ?

Din punctul de vedere al intregului neam ro-manesc, cea dintaiu observare de fa'cut este ca na--tiunea malaria, propriu zisa, nu este Inca pe deplinfaurita. Rolul formativ al istoriei noastre nu estedus pang la capat. Acest rol abia este jumatateispravit si nu va fi pe deplin terminat decat atunci,cand neamul romanesc, in Intregimea lui, va fi una,va alcatui o societate, fara bariere si fara granitedespa.'rtitoare pe intreg teritoriul, pe care se im-prastie azi graiul romanesc. Ca si istoria, hartanoastra, este neispravita, injurnatatita abia si esteinca in asteptarea statornicirii a celor de pe urmacontururi adeva'rate si naturale ale ei. Harta noastra,care este desigur adevaratul substrat organic al su-fletului nostru etnic, este oprita in cursul cresteriiei. Ni se infatiseaza ca ceva neechilibrat, farabaza temeinica, ca un edificiu inform sau cu formesovaelnice.

Ca atare, ii lipsesc organe temeinice, parti esen-tiale de structure. Trecutul nostru istoric, in locsa ne intregeasca, adesea ne-a mutilat. Corpul na-

www.dacoromanica.ro

447

tiunii noastre,organismul, din care trebue sä de-curga insusirile sufletului nostru, fiind neterminat totasa ne aflam si sufleteste. Suntem neispraviti geo-graficeste si istoriceste, suntem nevarstnici din punctde vedere social. Si aceasta prima trasatura a isto-riei si societatii se resfrange foarte simtitor in su-fletul nostru si in produsele lui.

Toate felurile de activitate romaneasca, stiinta,literatura, arta noastra, agricultura, industria si co-mertul nostru poarta pecetea neispravitului. Acti-vitatea noastra, sub toate infa.tisarile ei practice sauteoretice, in toate ramurile, se gaseste in face, sise sbate in greutatile nasterii ei. Daca, spre pilda,in Franta, toate fructele mintii si activitatii fran-ceze poarta pecetea caracterului de ispravit, al in-traductibilului /ini, ackeve ; la noi, toate roadelemuncii noastre se infatiseaza sub pecetea nestearsa,fatala a neispravitului. Astfel, neispravita este isto-riografia noastra, incat nici azi nu suntem Incabine la.muriti despre Inceputurile si obarsia noastra;neispravita este limba, gramatica si ortografia ro-maneasca, caci nu aflam Inca reguli stabilite, sta-tornice, primite nici de toti autorii si scriitorii, nicide acelas autor in diferitele lui scrieri, nici chiarde acelas autor Intr'una si aceeasi scriere a sa ');neispravita este literatura si arta noastra., caci pangazi n'avem Inca un poet ca Milton sau Dante (pa-strand proportiile bine inteles), n'avem un drama-turg ca Moliere si Schiller sau Ibsen, n'avem unpictor ca Titian() sau Murilo, nici un sculptor caMichel Angelo etc.; neispravita este cugetarea ro-

1) In lipsa de alt document, cititorul sa examineze cartea ce.are sub ochi.

www.dacoromanica.ro

448

maneasca, caci 'Ana acum n'avem un cugetatorca Descartes, Locke sau Leibnitz; in sfarsit neis-pravite sunt comertul si agricultura si industria, lanoi, caci comertul it fac strainii, caci taranii no-strii nu sunt azi nici mai buni nici mai rai agri-cultori decat vechii Geti, iar industria ne vine gatadin patru parti ale lumii; si peste toate acestea,neispravita este cultura noastra, azi abia 18-20dintr'o suta de romani stiu citi si scrie, iar numa-rul scoalelor abia este a treia parte din ceea cear trebul sa fie. Aceasta trasatura de capetenie asufletului romanesc se leaga cu altele de aceeasinatura, cari decurg oarecum dintr'insa, si pe careavem sa le examina'm mai la vale.

0 a doua trasatura mai pronuntata si mai ca-racteristica a istoriei noastre, si care se ra.sfrangefoarte simtitor in natura sufletului nostru etnic,este pasivitatea, rezistenta defensive, resemnata,pasiva, supusa, infranta, lipsa de energie ofensiva.In deosebi, istoria tarilor romane, din cele dinurma trei veacuri, cu prea rani abateri dela re-gula, este o cheltuire de energie foarte mica in actede rezistenta resemnata si de aparare pasiva, esteo indarjire in a nu cede, a nu capitula cu totul.Luptele contra Turcilor se fac cu pungile de bani;belsugul campiilor bogate inlocue, fate de Turci,vigoarea bratelor ostenilor lui Xlircea si Stefan.Reprezentantii cei mai desavarsiti ai acestei epocesunt Mateiu Basarab si Constantin Brancoveanu,care aparara tara si lungile for domnii cu re-gimente de pungi, incarcate cu galbeni si trimiseSultanului si vizirilor.

www.dacoromanica.ro

449

Aceasta nota precumpanitoare a istorieitrunse ad'anc in sufletul nostru etnic si &kilt ocoloare particulars infatisarii, lui in diferitele salemanifestari. Multamita acestui caracter esential alistoriei noastre, in firea Romanului nu s'au des-voltat pang acum, dupa cum avem sa vedem, de-cat insusirile negative, oarecum pasive si defen-sive. Istoria n'a dat ocazie priincioasa desvoltareibunelor noastre insusiri, calitatilor noastre sufle-testi pozitive. Spiritul si activitatea romaneasca cuntlipsite de acele avanturi, inaltatoare, obrazniceprin cutezanta lor, pe care le vedem la alte po-poare in Occident si chiar la vecinii nostri Un-gurii si Bulgarii.

Romanul, din potriva, se deosibeste printr'omodestie cumintita, printr'o intelepciune resem-nata, care cauta, in forma mai ales, sa inlaturepericolele, prevenindu-le.

Daca stramosii nostri capitulard dinaintea pu-terii turcesti, actele Capitulatiei cuprind obligatia,obtinuta. dela Turci, ca sa nu se aseze in tarilenoastre, sa nu ridice moschee. Romanii se pastrarade cotropirea Turcilor, nu apucand spada de ma-ner sau pusca, ci invocand acest capitol din Ca-pitulatiile care-i legs de acestia. Tot astfel, in timpulnostru, vazand comertul si averea tarii in pericolde a fi confiscate de Evrei, noi am facut legirestrictive, cu sute si sute de articole, prin cariingradim actiunea lor, in loc sa ne dedam noi in-si-ne comertului si combatem pe calea natu-rals a concurentei in propria-ne tars. Resemnarea,ingaduinta noastra de asemeni a fost mare vazand,in timp de 2-3 veacuri, elementul grecesc inun-

29

pd-

sa i

www.dacoromanica.ro

450

dand tarile noastre, fara.' ca sa-1 combatem si sa-1exterminam, de atunci de cand era Inca la ince-putul imputernicirii lui.

Intr'un cuvant, prudenta dincolo de margine,calculul urmarilor, rabdarea, ingaduinta si modes-tia timida, .cumintenia pacinica sunt insusiri pecare imprejurarile istorice le impusera si le des-voltara la Romani, pang la o margine extrema,care, dupa parerea unora, se invecineste cu la-sitatea 1).

Sunt nenumarate faptele din istoria noastra,cari ilustreaza foarte luminos acest aspect negativ,pasiv al sufletului nostru. Mai intaiu, un lucru esteinvederat: revolutille si revoltele impotriva apasa.'riisi despoierii, fie venite dela streini, fie mai alesdela boieri, sunt lucruri necunoscute taranilornostri, si aceasta mai cu deosebire intre limiteleRegatului. In tot veacul al XVIII-lea, taranii, in locsä se rascoale si sa doboare pe cei care-i asu-preau, luau calea defensivei pasive, resemnate, siparaseau tara trecand Dunarea la Sarbi si Bulgari,sau muntii in Transilvania. Revolutia lui TudorVladimirescu este departe de a fi o adevaratarevolutie activa, darje; ea se reduce mai mult laun fel de simpla demonstratie fara urmari. Revo-lutia din 1848 este iarasi o parada, o sarbatoare,nu se caracterizeaza deloc prin violenta si cru-zimile cari au avut loc, in alte tali, In impre-jurari de acestea. Azi chiar, taranul roman in-gaduie sa fie despoiat, exploatat miseleste de aren-dasii greci si evrei si chiar din proprietari nemi-

1) Manegutiu, (Nona Revista Romana», I, pag. 107.

www.dacoromanica.ro

451

loci si ezita Inca sa ridice capul, sa inlature, prinmijloace violente, pe cei cari sunt isvorul neferi-cirilor lor.

«Taranul roman, zice Hippolyte Desprez, nu-este rautacios, nici pizmas; el n'are simtamantulrasbunarii si in epocele in care ar fi fost in staresa -si rasbune pe boieri lui, ca in 1821, el s'a mul-tumit sa-i is in bataie de joc, imitand purtarea siportul lor, limba lor, expunand molesirea lor pentru'batjocura obsteasca» 1).

«Sa-i vezi, scria. Salaberry pe la 1820, cu infati-sarea salbatica si in haine care reamintesc costu-mul roman, cu toporul atarnand de chimir, to -ai in-digna gasindu-i, sub o asa infa.tisare, atat de fricosi,si slabi» 2). Acelas autor francez, descriind o cala-tonic a sa dela Severin la Bucuresti, destainuesteurmatoarele lucruri: «Un caporal, imbracat in tu-nica austriaca, ii pune pe fuga sau ii adund la unloc, ca pe niste turme fricoase, pe niste oamenimari si cari ti se par puternici, cari ar avea in-fatisarea unor copii ai libertatii, daca ochii lor n'artrada aservirea si daca robia nu i-ar fi facut sacreaza si ei ca sunt slabi» 3). Tot asa se exprimaasupra noastra Thomas Thornton: «Dacii erau oa-menii cei mai rasboinici. Locuitorii actuali, in loculvirtutilor cari caracterizau pe stramosii lor, in loculbarbatiei demne ce constituia caracterul roman,nu mai pastreaza decat o indaratnicie de a re-fuza cea ce stiu bine ca va fi obtinut si incapata-narea de a sustrage cea ce nu indrasnesc sa apere.

1) Op. cit., p. 225.2) Voyage a Constantinople, p. 98.3) Ibid p. 29.

www.dacoromanica.ro

452

Infatisarea for robusta, curagioasa contrasteaza inmod batator cu imbecilitatea for reala caci suntumiliti din pricina sclaviei si au dobandit chiar sicredinta ca sunt slabi 1)».

Toti strainii cari au vizitat tarile romanesti aulost dureros isbiti de aceste insusiri negative alecaracterului nostru. «Ce le Vasa, zice X. Mar-mier, care este numele stapanului ion Cea ce stiuei este ca traesc ca sä munceasca, sa plateasca,sa sufere si sa taca. Romanii mostenesc, din tatain fiu, o resemnare mute care se schimba in apa-tie, si aceasta apatie este sustinuta Inca de nesti-inta Ion> 2). Maresalul Moltke, in aceasta privinta,scrie urmatoarele, in memoriile sale: «NiciodataRomanul nu-si arata recunostinta, chiar atunci canddarul pe care i-I faci Intrece mult asteptarea sa;el priveste, cu aceeasi tacere, toate apasarile pecare le sufere. In ochii lui, nu este intelept de ase arata vesel, si este zadarnic sa-ti tradezi du-rerea» 3). Acelas lucru it observe Le Cler, candscrie ca «Romanii par linistiti si nepasatori. Foarterar vezi fizionomia for turburata de manic sau in-veselita de suras, or luminata de entuziasm» 4).«Mania si cruzimea sunt rani mai ales la tarani» 5).«Ta'ranut este sobru, rabdator, se multumeste cutputin, nimic nu poate fi mai modest decat hai-nele lui, si mai frugal decat hrana sa, dar estelipsit de energie, de initiativa» 6).

1) P. 327, 329.2) Du lihin au Ni], Paris, 1847, p. 291.3) Op. cit. p. 7.4) Op. cit. p. 248.5) Ibid. p. 256.

Ibid p. 306.6)

www.dacoromanica.ro

453

In ce masura sunt juste observatiile acestor straini,can au calatorit prin tara, nu este greu de vazut.Toate aceste insusiri sufletesti negative, pe care eile atribue Romanilor si in special taranului roman,trebue sa fie adevarate, cand ne gandim ca re-volutiile active, revoltele indarjite, continuate suntlucruri necunoscute taranului roman, ca libertatilesi drepturile, de cari se bucura de forma panaacum, li s'au daruit de sus, din initiativa altora,din bunavointa puterilor europene. Aceste liber-tati si drepturi, pe cari ei nu le-au cucerit, le-aufost aduse din Apus de un Bratianu, Rosetti, Ko-galniceanu, nu in mijlocul fulgerilor si trasnetelorrevolutiei, precum alta data Moisi aduse Evreilortablele legii, obtinute dela Dumnezeu pe munteleSinai. Fara indoiala ca aceste insusiri negative suntadevarate, cand ne gandim ca aceste drepturi silibertati, castigate de drept, nu sunt Inca de fapt;de oarece se cunoaste deplina nepasare civica ataranului in alegeri, lipsa lui desavarsita de vointa,complecta lui cedare fata de presiunile tuturor gu-vernelor.

« Din propria-i initiativa, pentru propria-i scapare,si contra opresorului cutezator, Romanul scried-1 Manegutiu arar combate; unul se codesteqnu-si face bucluc» cum zice el; prea mult «da.pace» ; prea bucuros dash pe Turc» vorba aluia,«daca Turcul 1-ar lash pe el», si acest lasa'-ma sato las este adevarata lasitate a Romanilon> 1).

Orce om bine imbracat impune Roma.nului,care-1 crede indreptatit sa-i ceara serviciu si sa-idea ordine, observa Maresalul Moltke.

1) Art. cit., pag. 107.

www.dacoromanica.ro

454

Aceeas trasatura caracteristica, recunoscuta paneaici in deosebi taranului roman, se dovedeste a segasi si la burghezia oraselor noastre. Intr'un studiuaparut de curand, 4-1 C. A. Popescu intituleaza,foarte semnificativ, unul din capitolele sale: Para-lizia civica. Autorul acestui studiu descrie abti-nerea politica a oamenilor de profesie libera, cariocolesc alegerile sau voteaza cu guvernul ca sifunctionarii, iar drept scuza pentru pasivitatea siresemnarea for dau cunoscutul motiv ca. «n'au saschimbe ei tara». D-I Popescu socoteste, si cudrept cuvant dupa noi, ca aci este cazul unei ade-varate abulii, boala de vointa1). Fare indoiala caaceasta" boala de vointa este adevarata, si inca estecronica, dureaza de mult. Ea este ecoul invechital unei perioade de patru veacuri de vieata is-torica pasiva, umilita, supusa la vointa altora, cariapasa nemilos pe sufletul nostru.

Lipsa de energie si de vointa active, pasivitateadetensiva.' si resemnata in fapta a Romanului, alasat insa loc ]a protestarea verbala, fie prin bat-jocura si sarcasme, fie prin plangeri si critici adre-sate, in proza si in versuri, catre si in contra asupritorilor. Intreaga noastra literature populara inversuri este predomnita de nota plangatoare 2).Multe din poeziile si cantecile poporului nostrusunt tot atatea jelbi, tot atatea ldcrdma(ii indrep-tate spre cer contra asupririi ciocoiului; alteoriele iau tonul unor amenintari de rasbunare, ame-

1) Pentru adevar si cinste, 1906, p. 65.2) Vom vedea in volumul al doilea, din analiza literaturii popu-

lare, in ce masura cantecele noastre populare confirms acestadevar.

www.dacoromanica.ro

455

nintari cu atat mai crude cu cat mai niciodatan'au trecut dela vorbe la fapte. Cate din doinelenoastre sunt pline de vaicareli si de suspine in-necate in lacrami Iar muzica noastra, ca intreagamuzica orientala dealtminteri, este tot atatea plan-geri sfilsiitoare si blesteme Cate accente.

Plangerea, protestarile, blestemele in potrivastreinilor si boierilor lasa loc adesea sarcasmelorusturatoare. Neputandu-le respunde cu puterea,Romanul a respuns asupritorilor sai cu dispretulconcentrat in ironii ucigatoare; de cei ce l'au ba-tut, el si-a batut joc, i-a batut si i-a impuns cuascutisurile spiritului sau taietor. Revolta si amarulnedreptatilor ce i-au facut cei mai puternici, po-porul roman le-a aruncat acestora in fata, in formade protestari batjocuri. El nu s'a dedat la vio-lente, n'a asasinat, n'a ars, n'a macelarit pe asu-pritorii lui.

In aceasta privinta este insa de facut o deo-sebire intre Romanii din Regat si intre cei dinTransilvania, si chiar intre Romanii din diferiteleprovincii din Regat. In Romania, nota aceasta pa-siva, resemnata este mai pronuntata in Moldova,apoi in Muntenia, mai stearsa insa in Oltenia.Dovada de aceasta este ca ambele revolutii, din1821 si 1848, avura loc si plecara dupa paman-tul Olteniei. Tudor si Magheru sunt fiii Olteniei.Romanii din Transilvania, sub acest raport, sedeosebesc foarte mult de cei din Romania. Laei puterea de resemnare este mult mai mica, e-nergia raspunsului la asupriri s'a cheltuit mult maimult in fapte violente, in brutalitati decat in plan-

I

www.dacoromanica.ro

456

geri si in sarcasme poetice, Nobilimea maghiaradin Criscior, simti, la 2 Noembrie 1748, putereabratelor taranului roman atata amar de timp robitde ea. Aceasta nobilime plati atunci, cu capetelea 37 membri de ai ei, asupririle din trecut. Ase-menea o patira si nobilii din Brad, care platira lafel crimele lor in ziva de 5 Noembrie, la podul depeste Crisu. Zarandul, Ribita si alte multe orasefury martore la aceleasi scene sangeroase; in aceastadin urma 41 nobili unguri fura macelariti.

zice d. A. Densuseanu, erau surzi si mutila rugarile Domnilor lor. Legati cu lanturi decare ii duceau la capul satului si aici ii da pe manatiganilor sa-i execute si inmormanteze. In furialor, ei nu crutau nici femeile, nici copiii Domnilorlor, si executau intr'o forma pe domnii lor feu-dali, cum si pe aceia cari nu aveau nici un ioba-giu. Revolutiunea nu era numai in contra nobilimii,ci era in contra intregului element unguresc» 1).

«...Pe femei be imbracau in haine romanesti, leinterziceau sa mai vorbeasca ungureste, le sileausä umble desculte pe strade, apoi toti captivii,barbati si femei intr'o forma, erau obligati la toatelucrurile economice, domestice si agricole a tara-nilor, 'Ana chiar sa be curete «Trupeletaranilor, on pe unde treceau, in urma lor, dincasele nobililor numai ramaneau deck cenusa sautriste ruine. Asa ca urmele acestui infricosat res-boiu de exterminare, desi acoperite de nouele ruineale anului 1848 49, se mai cunosc si pana aziin comitatul ZaranduluiD 2).

1) Densueanu, Revolutia lui Horia. Bueurea 0, 1884, p. 163-170.2) lbiclem, p. 171.

ranii,9Tat-

poetites...

www.dacoromanica.ro

457

Inteadevar, la 1848-49, revolutia cu AvramIancu dete loc la aceleasi desfasurari de cruzimi,ca .si revolutia lui Horia si Closca. De sigur carevolutiile din 1437 si 1514 nu fury nici elemai putin violente si brutale. Fapt este ea inultimile patru veacuri, energia Romanilor din Ar-deal se pastry viguroasa si darje si se trada inpatru mari revolutii, pe cand acea a Romanilordin Regat se prabusi si se franse, 'Ana aproapea disparea sub parada unor revolutii anemice,abia in prima jurnatate a veacului al XIX-lea. Ro-manii din Regat, putem zice, n'au cunoscut deloc miscarile istorice revolutionare.

D-1 de Gerando descrie astfel pe Romanii dinTransilvania, in privinta revoltei for launtrice.«Pe cand Maghiarul cheltueste intr'un momentclocotirea inimii sale, Romanul o ascunde si ziceintre dinti: tine nzinle. Cand vine imprejurarea elnu va uita sd se rasbune. Pazeste-te de tinemince zice un proverb al Ungurilor» 1).

Traiti intr'un complex de irnprejurari deosebite,mai aproape de atmosfera morala coplesitoare aOrientului, supusi de timpuriu indoitului jug injosi-tor al Otomanilor si al Grecilor, Romanii din Regatpierdura de timpuriu vechia virtute daco-romand.

Alta fu soarta Romanilor de peste munti. Ex-ploatati de un stapan mai harnic el insusi, niciei nu pierdura vechea for harnicie. Apoi, jugulUngurilor nu fu Incarcat cu al altor venetici, siin robia for relativa" se bucurara, cel putin, de

1) Op. cit. p. 348.

www.dacoromanica.ro

458

niste conditii de pace si de liniste, pe care prileromane le pierdusera chiar dela al douifea al fordescalecat.

Adevarul este insa ca si caracterul energic alTransilvanenilor nu fu si nu este curat in toatamasa lui. Energia lui este departe de a fi egalacu a parintilor nostri daco-romani. Ceea ce semai pastreaza nu este dealt o isbucnire adanca,care se intampla rar, si pe care o ineaca o vieataumilita, supusa, fricoasa, de toate zilele. Astfel,d-1 Manegutiu citeaza mai multe fapte, cari do-vedesc lipsa de energie, pasivitatea rabdatoare aTransilvanenilor.

Intre altele, citeaza dansul cazul a 300 Romani,inarmati, plecati dintr'un sat romanesc, pentru adu-narea dela Blaj, in 1848, in «chilomanul ne maipomenit de plangeri si vaete din partea mamelor,a nevestelor, a copiilor, ca si cum ar fi mers laspanzuratoare». Acesti bravi Romani, la Blaj, in-cremenesc auzind vuet mare de popor, precumsi svonul eh yin Ungurii. Romanii nostrii, ziced-1 Manegutiu, cumparara dela curtea episcopului,cu 100 galbeni, dreptul de a se intoarce acasa...

Cu rari exceptii, se poate zice ca rolul istorieinoastre a fost sa astearna o dunga groasa pesteportretul moral ce am mostenit dela parintii nostrietnici, cu deosebire peste acele trasa."turi cari 1nfa.'-tiseau vigoarea, energia activa, tenacitatea, cute-zanta caracterului roman. Abia ici colea au mairamas colturi uitate de actiunea istoriei si acestecolturi se pastreaza mai mult la Romanii din Un-garia deck la cei din Regat.

www.dacoromanica.ro

459

Istoria noastra nationals, privity or cat de su-perficial, infatiseaza un al treilea caracter distinctiv,foarte pronuntat cu toate ca nici acesta pozitiv.Acest caracter este lipsa de desvoltare proprie,unitary, omogena a desfasurarii trecutului nostru.Dupa cum am vazut prea bine, in capitolele pre-cedente, ;Mile romane n'au dus o vieata propriepe seama lor, neatarnata de nimeni dealt un foartescurt timp, dela Vladislav Basarab pana in timpullui Mircea, abia vreo 50-60 de ani, cat trecildela scuturarea jugului unguresc pana la recunoas-terea suprematiei Turcilor. Inca dela 1391, TaraRomaneasca este socotita.' de Turci printre tariletributare lor. Prin urmare, Tara Romaneasca, lainceput formats din doua voivodate supuse deBulgari, unite in urma intr'un singur Stat, care pela 1242 cade sub stapanirea Ungurilor, nu scapade aceasta cleat pentru timp de vreo 50 de ani,si isi gaseste un nou pericol, un nou dusman siun nou stapan in Turcii, cari vencau atot puter-nici din Asia.

In veacul al XIX-lea, la inceput, stapanirea tur-ceased nu se slabi decat pentru a face loc celeirusesti, care era mult mai amenintatoare si de careabia ca prin minune puturam scapa. In interval,sub masca stapanirei otomane, avuram sa purtamjugul demoralizat al Grecilor si al Fanarului, care,in vieata noastra culturala, veni sa se aseze indatadupa ce ne scapasem de cele din urma ramasitiale jugului bulgaro-slay.

Intr'un cuvant, in toata desfasurarea trecutuluinostru, nu furam neatarnati, de capul nostril, decatun prea scurt interval de timp, pe care-1 mason

www.dacoromanica.ro

460

cu cativa zeci de ani. Pentru rest, istoria noastraatarna sau de Bulgari, sau de Unguri, de Turcisi in sfarsit de Rusi si de puterile europene. Lanoi au poruncit si s'au facut stapani toti cati autrecut pe la noi si pe langa noi. Bulgarii ne-auporuncit si ne-au impus vointa lor, religia, limbasi organizatia lor de stat; Ungurii ne-au poruncit,precum ne poruncesc Inca in Transilvania si Banat,si ne-au impus vointa lor si limba lor; Turcii ne-auporuncit si impus vointei noastre capriciile si obi-ceiurile lor; Grecii ne-au poruncit si-au pa'tat ca-racterul nostru cu umbre nesanatoase; in sfarsit,Rusii ne-au impus si au infrant vointa noastraingenunchindu-ne tara.

Pe cand la alte popoare, inraurirea vecinilors'a marginit cel mult la o imprumutare de cu-vinte, de notiuni sau de moduri practice de alucra, la noi, din potriva, ca nicairi, vecinii nu neinraurird pur si simplu ci ne impusera, odata cuvointa lor, si chipul lor de a fi. Slavii, spre pilda,nu se marginird a ne da cu linprumut o categoricde cuvinte, de notiuni sau obiceiuri, ci ne impru-mutard organizatia lor de stat, limba lor graitain stat si in biserica, pand si alfabetul si scrierealor. Turcii nu ne impusera numai vointa si jugulcapriciilor lor, dar si obiceiurile lor orientate. Sestie cum pe la inceputul secolului al XIX-lea, Poartavedea cu ochi rai orce schimbare in costum siorce imitare a apucaturilor occidentale. Turciivedeau in aceasta un semn de nesupunere, si perse-cutau si exilau pe cei cari parasea portul si obiceiu-rile turcesti 1). Grecii chiar, la randul lor, cautara

1) A se vedeh Pompiliu Eliad, Histoire de l'esprit pub., p. 120.

www.dacoromanica.ro

461

sa ne impue cu forta limba si mentalitatea for. Amvazut, in aceasta privinta, cum Const. Mavrocordata dat hrisov ca nimeni sa nu mai poata ocupa vre-o,functiune dacd nu cunoaste limba greaca, Acestlucru nu s'a mai intamplat, cred, la nici unul dinpopoarele Europii, care ocupa azi scena lumii.

Avem, ca natiune, o obarsie foarte eterogena,compusa din tot felul de popoare cunoscute inantichitate si in evul mediu ; atat de eterogenaluck abia Statele-Unite din America se mai potcoinpara cu noi. «Daca caracterul roman este ane-voios de definit, pricina o banuesc in pretioasalui complexitate zice d-1 Bellessort.

Pe langa aceasta, vieata noastra istorica si so-ciala, aproape sub toate raporturile, fu instrei-nata, atarnatoare si marginita de vieata altora.Istoria noastra ne-o facura vecinii, nu asa cumam fi dorit noi, ci cum le-a placut Tor. Noi n'amtrait vieata noastra proprie, ci pe a altora, pe amai multora, potrivit vremilor prin cari am trecut.Aproape tot ce-am avut ne-a fost dat de altii, devoe de nevoe; si n'am apucat sa ne asimilam bineimprumuturile unora ca de graba au venit a4ii sane impuie vointa si capriciile Tor. Vieata noastraistorica fu astfel un sir de schimbari la fata ; incursul vremei ea fu ca o apa care is culorile siinfatisarea peisagiilor prin cari trece in cursul ei.Trecutul nostru fu impersonal, anonim, fu o seriede moduri de a fi aproape streine, ru totul deo-sebite intre ele.

Desfasurarea vietei noastre istorice fu ca ocarte cu istorioare dramatice si cornice, care sunt

www.dacoromanica.ro

462

tot altele pe fie care fila. Lipsa unei vieti istoricesi sociale proprii, lipsa unitatii si omogenitatiitrecutului nostru, iata un caracter poate cel maide capatenie al istoriei Romani lor.

Acest caracter istoric avu urmari grave si adancipentru sufletul si mintalitatea romaneasca, si maibine zis pentru caracterul si vointa Romani lor. Amvazut ca ceea ce caracteriza istoria Romei, ca sia Angliei, fiind statornicia si continuitatea per-fecta a desvoltarei lor, caracterul si vointa Ro-manilor si a Englezilor nu putea fi, dupa cum nicinu fura, decat puternice, tenace, coerente.

Istoria Romanilor, avand o desfasurare in con-trast cu acea a Romanilor si Englezilor, trebuia saaibe urmari cu totul altele, pentru psichologia noa-stra.. Pe cat este de tenace, puternic si consecintecu ea vointa Englezilor si caracterul lor, pe atat tre-buc sa fie de slaba., incoerenta si anarhica, vointanoastra. Acest efect al istoriei veni deci sa con-firme si sa adaoge urmarile psichologice, care de-curg din caracterul istoriei noastre, analizat in pri-mele pagini ale acestui capitol. El va fi Inca decateva on confirm at si subliniat de alte aspecte aleistoriei Romanilor, ce vom examina mai la vale.

In privinta mintalitatii, urmarile acestei vieti is-torice anonima., lipsita de caractere proprii si deunitate sunt si mai invederate si mai pronuntate Inca.Mai intaiu, de aci decurge lipsa de unitate a min-talitatii intrucat se poate vorbi de oastfel de mintalitate in intelesul clasic al cuvantului.Tot de aci provine lipsa de caracter propriu, netedsi lamurit a mintalitatii romanesti. La tot pasul

romanesti,

www.dacoromanica.ro

463

ti se poate purse intrebarea, ce este romanesc dincoprinsul sufletului nostru, in ce consta mintalitateaRomaneasca, care-i sunt trasaturile caracteristice,proprii? Si la aceasta Intrebare de cele mai multeon esti in incurcatura ca sa raspunzi, sau nu gasestide loc raspunsul.

Daca se poate vorbI usor de o mintalitate fran-ceza, engleza sau germana, nu tot asa de usoreste sa vorbesti de mintalitatea Romanului. Peaceasta o vei putea defini poate mai curand prinnote negative; mai usor poti spune ca nu estedealt cea ce este ea. Ea n'are linii generale sta-tornice, puncte fixe care sa se regaseasca aceleasiin mai toate productiile si manifestarile ei. Lipsitafiind de unitate, manifestarile mintii romanesti nupoarta toate o pecetie proprie, temeinica, in tot-deauna aceeas, care sa." des coloare particu-lars diferitelor piese din care se compune min-talitatea noastra. Continutul sufletului nostruetnic se alcatueste, in cea mai mare parte, dincrampee si petece Imprumutate dela neamurilevecine, neasimilate, nedigerate si neomogenizate,pentru ca o pecetie distinctive a individualitatiinoastre etnice sa fie pusa pe fiecare din ele. Acestecrampee sunt straine unele de altele, fara lega-turd logics, lard urmare. Continutul mintii noastrealcatueste nu un aliagiu, ci un amalgam, nu esteInca un tot, ci o sums. Diferitele noastre po-vesti, basme, anecdote, balade, cantice batranesti,legende nu alcatuesc cicluri unitare, ca literaturaaltor popoare, ci sunt piese detasate, izolate, faraJegatura intre ele. Nimic nu leaga Manciseirea Arge-

www.dacoromanica.ro

464

,szdui cu Miorita sau balada lut Corbea cu aOprisanului.

Cea ce este si mai semnificativ este ca Manas-tirea Argesului, Miorita, legenda Soarelui si Luna,ca si cea mai mare parte din baladele si legen-dele noastre, nu sunt ale noastre proprii. le segasesc la Slavi, chiar la Germani, uncle, si estefoarte probabil ca dela acestia le-am luat noi. Cudeosebire insa, basmele romanesti sunt toate im-prumutate dela vecini, cu modificari cu totul ne-insemnate. D-1 Seineanu, intr'un studiu voluminos.si amanuntit, ne-a dovedit indeajuns acest adevar.Asa fiind cu literatura noastra populara, nu vafi deloc mai altfel cu cea culta. Din potriva. Cinecunoaste literatura noastra culta, pang pe la 18751880, si-a putut da seama ca ea era, cu prearari bateri dela regula, cu totul lipsita de ori-ginalitate si de caracter romanesc. Romane]elui Bolintineanu si Grandea, poeziile acestora,multe din acelea ale lui Eliade, Alexandrescu,sunt sau copii servile sau imitatii nereusite sau lo-calizare nenimerite dupa modelele literaturii staine.Dictionarul lui Maxim si Laurian, ca si aproapeintreaga proza a timpului, erau straine si instrainate.

Dar se poate vorbi de un stil romanesc in sculp-tura si in arhitectura noastra veche sau noua ? Simai putin. Toate manastirile noastre sunt par'cafabricate dupa modelul celor din Orient.

«In general, arhitectura noastra, ne spune d-1Bogdan, este imprumutata dela Athos. Este in-contestabil ca multe biserici si manastiri de alenoastre, si Inca din cele mai frumoase, au fost ri-

www.dacoromanica.ro

465

dicate de mesterii adusi din.A.thos» 1). Case le, lo-cuintele sunt la noi aceleasi ca in toata peninsulabalcanied. Pictura noi n'am avut decat pe cea dinbiserici si aceasta reproduce, dupa ritualul ortodox,compozitia, fondul si forma, in chip servil, a pic-turii bizantine, devenite oficiala, canonica in bise-rica ortodoxa. Muzica noastra populara seamanacand cu acea a Slavilor, cand cu acea a Ungu-rilor. In deobste este trista, taraganita si mono-tona. Singura manifestare artistica, in care se parea fi pus putina originalitate, este broderia cusa-turilor tarancelor noastre. Motive le ce se gasesc inalesaturile si cusaturile in rauri, de pe carnasilelor, sunt de o frumusete deosebita, de un gust deli-cat, ales, si oarecum original, deli multe din ele segasesc adesea la Slavii din sud, in deosebi la Sarbi.

Fie in liniile ei cele mai generale, fie in ama-nuntele ei, mintalitatea romaneasea, atat cat e,si cum este, reproduce ecoul° desfasurarii vietiinoastre istorice. 0 istorie a Romani lor n'a fostscrisa succesiv in timp, de oamenii din tarn. Is-toria noastra este imprastiata in crampee si pe-tice, prin tarilor vecine. File le ei sunt de-tasate si aflatoare in toate patru colturile lumii:uncle s'au gasit in Persia, altele in China, celemai multe sunt la Budapesta si Varsovia, nu pu-tine se alb.' la Roma si Venetia, mare parte dinele sunt la Viena, Constantinopole si Petersburg.Istoriografii nostri moderni sau mai vechi trebuirasa colinde lumea intreaga, ca sa adune farama-

1) Luptele cu Turcii, cultura veehe romans, p 65.

10

athivele

www.dacoromanica.ro

466

tura cu faramatura diu urmele trecutului nostru.Asa cum fu istoria noastra traita, asa fu si ceascrisa. Ciopartita, risipita, perduta in colturi uitate debiblioteci parasite, continutul ei se gaseste la strainiicari maruntira si sguduira vieata noastra. istorica.De unde poporul roman si'a adunat cuprinsul min-talitatii sale heterogene, de acolo vor strange isto-ricii nostri vesti despre trecutul neamului nostru.Istoriograful nostru nu va face cleat sa se tie peurmele bardului roman. Pentru a scri istoria ade-varata a noastra, va trebui istoricului care vaface-o, sa anticipeze opera biblica a arhanghe-lului, din ziva judecatii din urma; va trebui sasune din surle si trambite, sa adune oasele im-prastiate din morminte, sä pue os la os, si sa in-vie mortii din patru colturi ale pamantului, sa-isupue la un interogatoriu amanuntit, si, din martu-riile culese, sa aleaga si sa alcatuiasca cartea trecu-tului nostru. Altfel n'o va putea scri, caci neamulnostru, neavand o vieata istorica proprie si uni-tara, isioriografie proprie n'avem si cronicele noastresunt foarte tarzielnice si fragmentare, ca si co-prinsul sufletului nostru etnic.

Am aratat ca evenimentul cel mai precumpa-nitor din istoria noastra, in ultimele patru veacuri,este caderea tuturor tarilor romane sub Turci siagravarea, adancirea tot mai mare a acestei ca-deri si decaderi. Acestei caderi datorim noi, pede alta parte, patrunderea si mai mult a atmos-ferii morale a Orientului in tarile noastre. Adusimereu de Turci spre Orient, avand a suferi pre-stigiul si precumpanirea for politica. covarsitoare,

www.dacoromanica.ro

467

nu puteam sd nu cddem cu desdvarsire In apelemintalitatii Orientului.

Vazuseram pe scurt in capitolele precedente, cariau fost urmarile inrauririi turcesti si orientale asu-pra sufletului nostru. SA le analizdm si sd le complec-tam aici. Ele vor veni sa confirme Inca odatd, sacomplecteze si sd ldmureascd urmarile ce au avutprimele trasaturi negative ale istoriei noastre.

Dela Mircea cel Mare pang la Mihaiu Viteazul,s'au implinit cloud veacuri de lupte crancene cuTurcii. Ceea ce Mircea cedase Turcilor, suzera-nitatea, Mihaiu voi sd is inapoi. Aceasta pentru catributul dat de Mircea ajunsese sd fie de o mie de,ori mai mare, pe timpul lui Mihaiu, pentru ca pre-tentiile si cererile Turcilor ajunseserd a nu maiputea fi suferite. Vreme de doud veacuri, Ro-manii cazuti sub Turci se sbdturd ca sa sguduejugul turcesc, isi sacrificard toata energia, toateresursele si toate sperantele ca sa iasd de substapanirea Otomanilor, dar fard rezultat. Cu cat eifaceau sfortari mai marl ca -sd scape, cu atat seadanceau mai afund. Pe masura ce se ridica vo-inta si energia for darje, pe aceeasi masura eralovita mai cumplit, si tarile erau mai ingenunchiate.Dovadd Vlad Tepes, Petru Rares, Joan Voda celCumplit. Dupa acesti trei domni, tarile romanecazurd in fundul prapastiei si definitiv. Caderea fucu atat mai afund, cu cat sfortarile for sd se ridicefury mai violentesi mai viguroase.

Vointa cerbicoasa., inclarjita si constanta a Daco-Romani for se topi in noi, se prabusi, disparu a-proape in focul acestor lupte. Cruzimea si vio-ilenta brutald se inmuid, tenacitatea caracterului

www.dacoromanica.ro

468

se raspandi ca ceata si deveni slabiciune. Lovirasi doborata fiind la pamant, vointa si energia stra-mosilor nostri, or decate on incercara sa ridicec4u1, nu este de mirare ca noi nu putem da azio dovada de vointa energica, de tenacitatea En-glezului, a Germanului, si ca in aceasta privintanu putem sta alaturi nici chiar cu Bulgarii si Un-gurii. Stapanirea turceasca a °moral in not orceenergie, orce vointa, orce veleitate. In a doua ju-matate a veacului al XVII-lea si in tot veacul alXVIII-lea, energia si vointa romaneasca fura ca sidesfiintate. Micile farimituri, cari vor mai fi fost ra-mose, fura enervate si evaporate si acelea, in at-mosfera morala si sociala a Orientului, in care neconfundasem pe deplin, sub indoita actiune a Tur-cilor si a Fanarului grecesc.

Atat de mult fu infranta si sdrobita vointa sienergia Romanilor de catre spadele Ienicerilor, Incat Erica dc Turci a patruns adanc, nu numai insufletul si caracterul nostru, dar par'ca. In carneasi oasele noastre. Amintim din nou cuvintele luiMoltke: <<rezistenta aratandu-se de atatea on za-darnica, Romanul nu s'a mai gandit la alt mijlocde scapare decal fuga». Pana mai alaltaieri, Ro-manul simtea o adevarata groaza, numai dacaauzea pronuntandu-se numele Turcilor. VedereaTurcilor ii incremenea, le ingheta sangele in vine.Este mult sens in observatia, devenita banala, camamele romane isi speriau copiii cu venirea Tur-cilor. Astazi Inca, in graiul poporului incult, Turciise identifica cu notiunea vrajmasilor in general,ei simbolizeaza pericolul, ruina, dezastrul. Tot eisimbolizeaza la noi stapanirea, nobilimea. De acea,

www.dacoromanica.ro

469

multe din baladele si legendele noastre popularesunt pline cu versuri ca acesta:

Turcilor, boierilor...

Frica, groaza de Turci este, si mai cu seamyera instinctive la Romani. Erau presimtiti dindepartare. Indata ce erau zariti, actiunea spon-tanea, reflexa a Romani lor, era fuga. Si fuga nuera numai a unui sat, a unui catun sau a uneimaini de oameni, ci chiar a unor orase intregi.Foarte interesanta este, in aceasta privinta, de-scrierea pe care o face Francezul C. Lefebvre,pe la finele veacului al XVIII-lea, despre o calatoriea lui prin tarile romane «Moldovenii, zice dansul,alearga sa se ascunda in paduri si in munti defrica trupelor turcesti, luand cu ei toata avereafor mai pretioasa. Eu insumi am fost martor siam vazut groaza, teroarea Moldovenilor, introastfel de imprejurare. Eram prizonier la Galati,prin anul 1778, cand fusei desteptat, intr'o noapte,de strigatele femeilor si de sgomotele pregatiriide fuga, pe care o facea intreg orasul. Cauzaacestei ravaseli era zvonul despre apropierea uneiarmate turcesti, zvon, care, din fericire pentru ei,se psi a fi fost lipsit de temeiu» 1). Fare indoialaca scenele acestea erau foarte dese si obicinuitepe atunci.

Vointa si energia Romanilor se redusese inaceste timpuri la intelepciunea fugii. Filosofia noa-stra, din tot veacul al XVII-lea si al XVIII-lea,

1) Tableau historique et politique de I'empire ottoman, ParisVII, p. 20.

www.dacoromanica.ro

470

se coprinde in proverbul prea popular la nocare zice:

Capul plecat de sable nu este taiat.

Cu toate acestea, multe capete de Romani furataiate, pang ce Romanii invatara sa piece cape-tele. Este de observat cum se modified acest pro-verb, in veacul al XIX-lea, in mintea poetului:

Capul ce se pleaca, palosul nu-1 taieDar cu umilinta lantul it Incovoaie.

Constiinta umilintii lantului este opera, contri-butia secolului al XIX-lea de redesteptare si deneatarnare.

Timiditatea, paralizia vointei, frica, lipsa decuraj, in general, au stapanit si mai stapanescinca sufletul Romanilor. «Tirania, scria contele deSalaberry pe la 1820, a fa'cut pe Romani timizi,si josnici»1). Iar francezul Charles Pertusier, camin acelasi timp, zicea de noi: «nu gasqti la Ro-mani, orcare ar fi treapta for sociala, nici o ener-gie, nici cea mai slaba scantee de insusiri rasboi-nice, prin urmare nimic care sa to autorizeze apromite destine inalte unei natiuni>>2). Apreciereaeste de sigur prea severa, insa ea era destul deindreptatita in vremea in care ea a fost facuta.Este stiuta clauza din capitulatiile tarilor romane,in care Turcii opreau pe Domnii romani de a tinearmata mai multa decat ar fi vrut Sultanul. Inchip sistematic, Turcii voira sa desarmeze pe Ro-

1) Op. cit., p. 49.2) La Valachie la Moldavie... Paris, 1822, p. 32.

www.dacoromanica.ro

471

mani si sa distruga pang in adancimi instinctulfor rasboinic. «Jugul turcesc, note Moltke in me-moriile sale, a frant energia acestui popor. Ar-mele i-au devenit streine, si se supune la toatecerintele stapanului Y, .

Dela Mateiu Basarab, Tara Romaneasca nu maiare armate regulate de nici un fel. Sub Domniiveniti din Fanar, armata degenera cu totul. Lo-vitura de gratie o dete fortei noastre armateConstantin Mavrocordat, pe la 1740, desfiintand«clasa calarasilor cari erau scutiti de bir, nimicindastfel si restul de putere militara ce se mai aflain tarile romane Fireste ca dupe un veac sijumatate de lipsa complecta de exercitiu, energiarasboinica a Romanilor scapatase aproape cutotul. Nu tot astfel va fi in Transilvania, undeenergia rasboinica si vitejia Romanilor s'a pastrataproape intreaga. «Fiind sobru, zice Laurengon,s'ar putea face (din Romani), niste foarte bunisoldati; probe cele 6 regimente de infanterie dinaceasta natiune, pe care le are Austria, si cari,desigur, nu sunt intrecute de altele, nici in vitejienici in disciplina0). Va fi de ajuns cativa zecide ani, chiar cativa ani de reluare in mina aarmelor, pentru ca vechile instincte rasboinice säse trezeasca.

Dovada de aceasta este ca, in timpul Regula-mentului Organic, sub Kisselef, intocmindu-se omilitie a tarii, si chiar o trupa regulata, vechiulspirit militar rendsci i. din cenusa lui, instinctelerasboinice se trezira.' din nou si esira la iveala.

1) Nouvelles observations sur la Valachie, p. 26-27.

www.dacoromanica.ro

472

Asa incat, pe la 1839, abia peste 10 ani delainfiintarea acestor trupe, Raoul Perrin putea scrie«Romanii au fost totdeauna priviti, si cu dreptcuvant, ca niste bravi si curagiosi soldati... Tri-miteti un batalion de infanterie romana inainteavrajmasilor, si veti gasi la el indarjirea eroica aScitilor si a Dacilor. Daca va trebui sa mearga,el va inainta in dreptul gurii fumegande a tunu-lui; daca ii comanzi oprirea unei trupe vrajmase,el nu va sovai nici cat un zid de amnia, stranscompact, inatacabil» 1). Se poate ca aici sa fieceva exagerare in bine, precum autorul de maisus citat exagera in rau.

Observatia unui alt francez, facuta pe la 1850,ne pare cea mai aproape de adevar asupra acestuipunct. « Rom arm', zice de Gerando, nu este rasboinicdin firea lui; totusi odata inrolat, el servete caun bun soldat. Daca nu va avea furia si elanulUngurilor, el are mai multa Incapatanarc de re-zistenta cleat acestia. «DA pe moarte» este un pro-verb al lor. Ceva din valoarea romana a ramasin ei, si comparandu-se cu Saxonii, a ca.'ror in-focare pacinica se intrebuinteaza numai in comert,ei zic: la un Roman zece Sasi» 2). Trebuia insasa." avem in vedere ca, de Gerando observase peRomanii din Transilvania.

Tot atat de adAnca si daunatoare pentru ener-gia romaneasca fu si influenta Orientului, care enervasi moles1 vointa si caracterul nostru, cat va mai fiputut scapa de sub influenta nefericita a Turcilor.Din aceasta Inraurire ne-am ales cu traditionala

1) Coup. d'oeil sur la Valachie et la Moldavie, p. 25.2) Op. cit., p. 350.

www.dacoromanica.ro

473

noastra nepdsare, Cu credinta in /atalitale, in soarta,in noroc, si cu desavarsita lipsa de Incredere innoi insi-ne. Nepdsarea si falalismul, rod al celorcateva tresaturi mai de seamy ale istoriei noastresi ecou adesea al inrauriri Orientului, sunt notelecele mai limpezi si lamurite ce se pot desprindein sufletul si in caracterul nostru. Daca conditiisociale si istorice mai priincioase tind sa margi-neasca si sa mai intunece putin aceasta nebdsaresi fatalism, ele totus ne mai caracterizeaza si azi. Elesunt pentru caracterul nostru cea ce este sociabi-lilatea la Francezi, si cea ce este energia vointeila Englezi, trasaturile noastre negative cele maicornune daca nu cele mai caracteristice.

Asupra acestei note se intalnesc la noi toateclasele toate straturile societatii. «Adevarata boalaa Principatelor, zicea Girardin, este neincredereasi nesiguranta, teama de ele insele; totdeauna su-puse puterilor strcine, totdcauna atarnatoare dealtii, ele nu asteapta nimic dela sfortarile proprii».Autorul acestei reflectii avea in vedere mai alesclasele superioare. «Cultivatorii, scrie Pertusier,sunt lenesi, prin urmare apatici». «Taranul, scrieMoltke, prefera sa ramaie in starea in care si-atrecut copilaria si care i-a devenit scumpa.Din tata in fiu el mosteneste obiceiul de a nucultiva nici odata mai multe pamant decat ii estestrict trebuincios pentru traiu»... «Obicinuit sa semultumeasca cu putin, Romanul nu cunoaste miilede trebuinte ale altor natiuni ; el /me mai putinlipsa, sdrdcia decal munca; mizeria barbariei decalgreuldtile civilizatiei». «Forta, timpul si libertateasunt trebuinte cari n'au nici o valoare pentru el

www.dacoromanica.ro

474

si pe care nu le utilizeaza.». Sub indoita inrau-rire a atmosferii orientale si a tiraniei Turcesti, ci-vilizatia si libertatea erau zadarnice si cu neputinta.Tot asa era cu sfortarea. «Romanii, zice Thornton,nu pun nici o sfortare la nimic, si nu se dedau lanoui ramuri de industrie, abia rar de mai pastreazapractica acelor cari sunt mai de trebuinta : mese-riile sunt lasate streinilor».

Toti streinii cari, trecand prin tarile noastre, auputut observa de aproape populatia noastra rurala,au fost isbiti de starea for morala si materiala.«Le-nea taranului roman scrie de Gerando este ca aceaa Lazoronilor».« Ca urmare a situatiei for servile,taranul roman este indolent si lenes», zice Desprez.

Tirania turceasca si inraurirea atmosferii moraledin Orient imputinara trebuintele si facultatile Ro-rnanilor. Puterea de muuca si initiativa, devenindla ei lucruri zadarnice, nu inta.rziara a degenerasi a cadea in a'esuetudine. Pe urmele for se in-stalara nepdsarea, lenea fizica si mintala, adicalipsa de iniialivd, resemnarea, lipsa de increderein sine, si mai presus de toate fatalisin211, incre-derea oarba in noroc, in soarta

Nepasarea si resemnarea pasiva sunt insusiricari apar in toata clipita si in toate actele tara-nului roman. Amintim ad in treacat cum taranii,de prin podgoriile de vii, vedeau mana distru-gandu-le rodul, si aveau sub ochi pilda celor cele stropeau cu sulfat de cupru, si aceasta pentrumult timp nu-i indemna de loc sa-si scape viile.Li se parea a fi un sacrilegiu sa lupti cu vointalui Dumnezeu. In mintea lor, era adanc inrada-

www.dacoromanica.ro

475

cinata ideia ca ceea ce-ti vine pe cap sau in holde-este trimis de Dumnezeu, si ea este zadarnic saueste pacat sa to impotrivesti. Tot ca si cu viilese intampla cu sulfatarea graului. Abia cu maregreutate obiceiul de a sulfata graul a putut pa-trunde la o parte din populatia satelor. Restulurmeaza sa semene graul tot nesulfatat si pro-duce un grail plin de taciune, care are o valoarefoarte scazuta.

Nici cu boalele, ce de regula bantue satelenoastre, nu se petrece altfel. Cum dupe minteafor boala vine dela Dumnezeu, este zadarnic saalergi la doctor si la spiterie. Ea trebue sa treacadupe cum a venit, adica dupe vointa lui Dumne-zeu; orce ai face ca s'o gonesti este fa'ra folos.Cel muit daca poate sa is osteneala sä chemepe popa, spre a citi bolnavului vre-o molifta sausa-i taca vreun maslu, atunci Chid este probabilea boala vine dela Dumnezeu. Daca insa suntsemne ca boala vine dela Dracu, sateanul isicauta in alta parte, la vrajitori si la descn.ntece.Numai in cazul cand invederat boala nu vine nicidela Dracu nici dela Dumnezeu, ci dela oameni,taranul se indreapta spre doctori si spitale. Indeosebi, spitalele sunt pline de sateni cari au fostloviti, taiati intre ei pe mejdine sau la bautura.De obiceiu atunci ei au grije sa-si scoata certifi-cate, pentru a le putea infatisa la instantele jude-catoresti, in procesele ce urmeaza totdeauna dupeacest fel de intampla'ri.

In colo foarte rar ta.'ranii se indreapta sprespitale, infirmerii si doctori.

Acest fel de a fi al Romanilor este asa de-

www.dacoromanica.ro

476

invederat si atat de caracteristic, in catel a isbit.foarte ciudat pe toti streinii care i-au cunoscut.El este general si caracterizeaza, pare-se, pe Ro-manii de pretutindeni.

A de Gerando l'a observat si in Transilvania,unde, cu toate astea, resemnarea pasiva si fatalis-mul ar trebui sa fie mai putin raspandite. «Nutrece o saptamana, scrie de Gerando, fara ca un Ro-man (miner) sa nu fie ranit sau omorat, multu-mita numai nechibzuirii de care dau proba, subcuvant ca ceea ce trebue sa se intAmple se vaintampla... Un medic ingrijea pe un Roman rankgreu. Boa la fu lunga si bolnavul nu inceta o clipasa spue doctorului ca el n'are incredere in me-stesugul sau, pentru ca n'o sa poata sa-1 vindece.and insa se insdreveni, lucru de care mediculnu stia cum sa se mai felicite, Romanul it pre-vent, zicandu-i, «dar asta nu este dela dumneata,Dumnezeu a vrut asa, si asta-i tot>>.

Intreaga gospodarie a satenilor nostri se resimtede chipul for sufletesc de a fi. Nepasarea, lene-virea si nechibzuinta for se strevad in chipul cumisi ingrijesc vitele si cum isi cladesc locuintele. Eicladesc case efemere, indata ce au putut insiracateva lemne uncle peste altele, si le-au pututinvalui cu sita de brad subtire ca pleava sau sin-drila de fag putred. A fabrica caramida si a zidio casa, cu o anevointa care sa le rapeasca chiarmai mult de 2-3 ani de zile, nu poate de locincape in apucaturile populatiei noastre dela tara..Pana mai eri, pe uncle locuri astazi Inca, un flacauintemeia o familie, indata ce a fa'cut o groapa deoarecare dirnensiuni, si a podit-o cu brasde, lasand

www.dacoromanica.ro

477

un cos, si o ferestruta la fata pamantului, pentruca sa intre lumina si sa ese fumul, dupd cum leva veni mai bine la socoteala. Foarte adesea fumulese pe fereastra si lumina intra pe cos, un fel de lu-mina amestecata vara cu ploaie si iarna cu zapada.

Bordeiul asa alcdtuit, sau coliba de lemne insi-rate si acoperite cu stuf sau coceni, n'are nici unviitor si nici o trainicie. Dar mai ales generatiilecari se nasc in asa locuinte, precum si parintii,n'au nici o trainicie si nici un viitor. and asatraiesc gospodarii nostri dela sate, apoi nici vitelefor nu pot avea o soarta mai fericita. Nepasareasi nechibzuirea orientala a satenilor nostri nu poatefi mai mica pentru vitele for decat pentru ei.aceste vite viseaza noaptea pe drumuri, in zapadasi in viscole, sau sub patuege si in coseri des-fundate, sub cari ele nu se pot gasi nici mai rannici mai bine ca afara.

Gradina dc legume sau pomi roditori sunt grijiprea maxi, de care de cele mai de multe ori sa-tenii nostri se dispenseaza. Iar toamna, de undean de unde n'au, trebue sa numere bani albi, greucastigati, ca sa cumpere dela gradinarii sarbi saubulgari. Totul atarna la ei de noroculDaca ploaia va veni in belsug, cele cateva fire devarza sadite de el, in pripa, se vor face, daca nuva veni ploaie, atunci «norocul gradinarilor».

De aceea, ca si a orientalului in general, filozofiapractica a taranilor romani este filozofia Desti-nului si a Norocului. Nu se poate afla o idee sau,o naluca." a mintii, care sa persecute si sa urma."-reasca mintea poporului roman mai mult decatnaluca sau ideea norocului si a destinului.

lama,

intamplarii.

www.dacoromanica.ro

478

Nasterea, casatoria si moartea, cu tot cortegiulde intamplari fericite sau nefericite ce le poateintovarasi, sunt faptura destinului, a soartei, a ur-sitci sau a norocului. Naluca norocului si a ursiteistapaneste toate actele si faptele taranului nostru,de altfel chiar si pe ale Romani lor din orase.Anecdote le, snoavele, povestile, basmele, cante--cele, toate ramurele productii literare a poporuluisunt precumpanite de ideia norocului si a ursitei.Pe tema norocului si a ursitei sunt brodate ceamai mare parte din cele mai bune anecdote sipovesti ale poporului nostru. Norocul si ursita daufoarte adesea toata sarea si tot ;slot/ acestui felde literaturi. Naluca norocului stapaneste gandulsi mintea poporului, in orce clipa, fie acea clipaorcat de mareata, solemna; fie ea orcat de obici-nuita si triviala. Dupe cum se stie foarte bine,-taranul roman nu va bea un pahar de tuica sauvin, fara sa nu-si ureze noroc. Fie la ospete mari,la petreceri de botez si de cununie, fie la amiazsau la cina, pe camp la munch, el nu va apropiabuzele de paharul cu yin, pang ce nu va fi sfarsitmai intaiu pe deplin toate formele si formulelede inchinare si de urare de noroc. and vindesau cumpara, cand incepe sau ispraveste un lucru,cand sughite sau cand stranuta, taranul roman nupoate pang nu va repeta formula traditionala aurarii de noroc. Aiurea, ideia norocului stapanestesi inlantueste atat de mutt mintea, incat urarile-de noroc iau locul chiar al obiceiului de a-si da-«buna dimineata* sau «buna ziva».

www.dacoromanica.ro

479

Cea ce deosibeste iarasi, in chip isbitor, desvol-tarea vietii noastre istorice de a orcarui alt neam,este desavarsita incoerenta si anarhie a istorieinoastre politice, sociale si economice. Dela un capla altul al istoriei noastre, organismul natiunii fusguduit de convulsiuni repezi, repetate. Vieataneamului nostru, sub toate formele ei, nu fu decat un sir de cutremuraturi, de convulsiuni, despasme. Linistea si pacea nu domnird la not decat in intervaluri prea scurte. Abia linistit o clipaorizonul nostru istoric, si imediat nouri si vijeliiproaspete se iveau la orizon.

Putem rezuma., cele deja aratate in capitoleleprecedente, in chipul nrmator :

Aceasta stare de lucruri incepu prea de tim-puriu, de atunci cand natiunea romana era, ca sazicem asa, numai in face. Navalirile tuturor hordelorbarbare isifacura drum spre Occident, trecand pestecorpul tarii si neamului nostru nascand. Goti, Huni,Avari, Gepizi, Bulgari, Kumani, Unguri, Tatari, in-tunecara la scurte intervaluri orizonul nostru siturburai a adanc atmosfera noastra. Se infiintaramai apoi principatele romane. N'apucara Ins sase consolideze, si cazura prada." invaziei Turcesti,devenind curand supuse Sultanului. 0 vieata poli-tica, jumatate libera, jumatate atarnata de Turci,urma mai departe, insa nu fu decat o vieata in-tretaiata de tot felul de convulsiuni launtrice. Schim-barile vertiginoase de domnie, can desorganizausi clatinau din temelie structura si tot rostul so-cietatii ; certurile si. intrigile boierilor, cari sfasiaucorpul natiunii; intrigile si zizaniile vecine, care in-tareau si intretineau rasboiul civil, erau ajutate si

www.dacoromanica.ro

480

intetite de navalirile pra."dalnice, periodice ale Ta-tarilor, de expeditiile jefuitoare ale Turcilor.

Ce putea fi, in ass conditii, activitatea noastra_economics si vieata noastra sufleteasca? Ce ur-mari a avut aceasta desfasurare istorica, atat deagitata, asupra caracterului si activitatii noastrepractice? Pentru a raspunde, sa ne oprim putinasupra amanuntelor ce decurgeau dela acest modde a fi al istoriei noastre.

Consecintele, spre pilda, ale navalirilor sunt usorde vazut. Istoria noastra este plind de ele, delainceput pang la ispravit. and au trecut si de Cateon au trecut Gotii, Hunii, Avarii, s'au retras Ro-manii in munti, lasand in prada drumetilor, dacanu toata averea lor, cel putin partea cea mai grea,cea mai anevoie de refa'cut: casele, rodul muncii.and au venit Tatarii si au intetit-o cu jafurile lor,in care duceau cu ei vite, oameni prinsi, luati inrobie, rodul muncii si tot ce puteau sa rupd, Ro-manii iarasi, cati au putut scapa liberi, cu vieata,s'au retras, au fugit d'inainte jafului. Au ye-nit apoi invaziile si expeditiile turcesti, robirile siluptele pe vieata si pe moarte. In aceste rasboaie,tactica voivozilor nostri este cunoscuta. Ei puneaupopulatia dela camp sa se retraga spre infunda-turile muntilor. Ardeau si distrugeau sate, orasesi averi, pentru ca sa faca pustiu drumul arma-telor turcesti, care, de altfel, tot ass ar fi ajunsdupa trecerea lor. Mai tarziu locuitorii, deladansii, fara sa le mai porunceasca cineva, ajun-sesera sä practice aceasta fuga, or decate ori za-reau apropierea ostilor turcesti, sau nurnai pe sim-

www.dacoromanica.ro

481

ple svonuri, cari, dupa cum am vazut-o in paginileprecedente, puteau fi lipsite de temeiu.

In definitiv, socotind bine, putem zice ca nisiun popor din Europa, chiar din cele cari cazurain stapanirea Turcilor, n'avu sa sufere cat noi.Sarbii si Bulgarii, dell cuceriti cu totul, au avut,sub stapanirea Turcilor, o soarta mai putin nefe-ricita ca noi. °data cuceriti, ei n'au mai cunoscutnenorocirile ra.'sboaielor, prazilor si invaziilor. Sta-panirea otomana se intinse peste ei ca un stratde zapada peste un ogor de grail verde. Ei furspastrati si feriti de multe nenorociri, pe cand pe noi,ca pe un ogor de grau desvelit si supus la toate van-turile si inghieturile, ne ofelird si ne vestejird toatenenorocirile si toate restristile pe cari le aruncardvalurile istoriei universale.

Isi poate orcine reface cu inchipuirea, ce prive-liste infalisa vieata casnica, economics a Roma-nilor in halul unor asa. vremuri. 4Excesele ce lachordele turcesti nedesciplinate, nu se pot inchi-pui, zice francezul Lefebvre ; jefuesc si robesc toatatara; distrug adesea sate intregi si macelaresc pelocuitorii nearmati, de aceea Moldovenii au luatobiceiu de se ascund in munti si paduri, luandcu ei tot ce au mai pretios... Am aflat de ase-meni, ca fiecare familie isi pastreaza pentru aceastaun fel de carrion cu unul sau mai multi cai, pen-tru a-si asigura mijloacele de scapare la trebu-inta» I). Autorul acestor randuri scria ceea ce avazut, la Galati, pe la 1778, si ceea ce a vazutdansul oglindeste de sigur felul de vieata al Ro-

1) Op. cit. p. 20.21

www.dacoromanica.ro

482

manilor din cele mai vechi timpuri. «Tatarii, scriadansul, in numar de 80.000, jefuira si devastaraIn sapte zile Moldova intreaga. Ei luara in robie40,000 de oameni, si raspandira groaza si jaleain toate colcurile tarii» 1). Conte le de Salaberryeste neintrecut in a infatisa tabloul jalnic al acestorvremi: «Natura cla tot dela ea, de sine, Romanulnu se poate bucura de ea, el este rob si se as-cunde. Pe cand natura se impodobeste cu toate far-mecele ei, pentru a atrage privirea omului si a-1mangaia de lipsurile vietii, Romanul fuge sa sepitule; el locueste sub parnant, isi ingroapa exis-tenta si putinul ce poseda, de teama. ca Turcii sanu-1 zareasca si sa nu-1 despoaie. Nu vezi o cas-cioara, nu vezi o locuinta asezata inadins ca sa."

vada si sa fie vazuta de departe; afara de catevaorase, cateva catune imprastiete, incolo pretutin-deni beciuri, bordee subpa.mantene, dar izolate,ascunse cu cateva lemne si totdeauna indepartatedela drumul mare» 2).

Salaberry scrie pe la inceputul veacului trecutaceste randuri cari intaresc si complecteaza mi-nunat pe acelea ale lui Lefebvre.

«Invaziunile Turcilor, scrie Nicolae Kretulescu,mai in toata Cara erau dese. Mosiile ce posedauboierii pe marginea Dunarii lute° zona de maimile kilometrii, le cunostea numai dup. numefara a putea avea vreun venit dela ansele. Ora-sele mai invecinate de dunare se pastiau, ora'seniinapusteu casele lor, luand cu dansii ce puteau sifugeau pe unde apucau, si fiecare paduri, prin

1) Ibid., p.2) Op. cit., p. 111

www.dacoromanica.ro

483

munti si and se intorceau la casele for numaigasea nimic intr'insele tot fusese jefuit, ars siprapadit. Boierii fugea la Sibiu si Brasov0).

Starea aceasta de lucruri s'a petrecut la fel pangchiar pe timpul lui Marc Girardin, care, pe la 1852,scrie: «Dela Galati la Bucuresti, pe un drum de7-8 ceasuri, n'am vazut decat cinci sate si treiarbori. Este drept ca eu am mers pe drumul celmare. Or aici lucrurile sent d'andoasele cu celedin alte tari. Aiurea, drumurile mari atrag pe lo-cuitori, aici ele ii isgonesc; cad pe aceste drumuri,aveau loc mai des jafurile si despoierile Turcilor.Pentru aceea si satele trebuiau sa se ascunda inlauntru.1 parnantului> 2). Elias Regnault, cam pe laaceeasi data, scrie urmatoarele : «in Romania dru-murile mari au alungat pe locuitori, nu vezi nicio locuinta omeneasca pe marginile lor. Pe eleveneau Turcii : lumea se incleparta cu groaza; sicascle .si satele s'au dus sa se aseze departe, de-parte, in scobitura vre unei valcele, pe soldurilevre unui munte. and jefuitorii urmareau prada]or, atingand vre-un sat ascuns astfel, locuitoriicari supravietuiau invaziei se grabeau sa ridice sar-manul for avut si se duceau sa-si reclddeascabordeile for intr'un loc si mai retras. Din pricinaacestor stramutari neincetate, satele isi schimbaumereu locul; navalirile barbare determinau pe su-prafata tarii o geografie

0 geografie miscatoare, iata cuvantul adevaratcare oglindeste tre'cutul acestor tari.

1) Amintiri istorice, p. 16-17.2) Souvenir des voyages, p. 270.3) Histoire politique et sociale des Princip. Danubie nes, p. 41.

www.dacoromanica.ro

484

Zadarnic sa mai stdruim asupra acestor lucrurisi sd scoborim mai mult in amanunte. Cele spusepang aci ajung pentru ca sa ne poata da o ideede urmarile psichologice ce avit pentru Romanichipul for de a-si duce vieata, in conditiile in careistoria for nefericita i-a pus. SA' analizdm acum, sprea ne da bine seama de ele, urmarile acestea.

Fara indoiala, cand un astfel de trecut apas5.Indelungat energia si vointa Romani lor, va fi greusa pretinzi dela ei acea incordare a sfortarilor, aceamunch disciplinata, neintreruptd, metodica, carecaracterizeazd pe Englezi, pe Germani si orce na-tiune cu civilizatie veche.

A munci din toate puterile, pentru a'si clad'o cash locuibild si o gospodarie de omenie, ar fifost o actiune nebuneasca pentru pdrintii si stra-mosii nostri. Continuitatea muncii, a stortarilor le-aufost lucruri interzise, cu neputintd. Arare on vorfi putut ei incepe lucru pldnuit, duce mai departelucru inceput si ispravi lucru dus orcat de departe.Actiunea for a fost mai totdeauna paralizatd, sauin conceptie, sau in germen, sau in punere in lu-crare, sau in continuarea ei. Vizitele neprietenoasesi foarte dese ale Tatarilor, invaziile pradalnice aleTurcilor au desvatat pe Romani de a mai concepeceva, de a mai face planuri practice ; iar rare oncand vor mai fi facut i-a desvatat sa le mai punyin lucrare; cand prin exceptie le vor fi pus in lu-crare i-au desvatat sd le urmeze; si cand in slat--sit le vor fi ingaiduit sal le urmeze i-au desobicinuitsal le ispraveascd.

Istoria for ingadul Romanilor, cel mult sd facdplanuri vagi, ceva mai putin sa le facd lamurite

www.dacoromanica.ro

485

precise, si mai putin sa, le inceapa a pune in practica,prea putin daca nu de loc ca sa le savarseasca, siin sfarsit de loc, niciodata ca sa le desavasseasca. Deaceea, in ziva de azi Inca, noi planuim foarte multelucruri, din graba, planurile noastre sunt totdeaunacetoase, nelamurite. Cu cat insa planuim maimulte lucruri cu atat incepem mai putine. Cutoate acestea, Romanii incep foarte multe lucruri.Dar, ce nu s'a inceput la noi ? Si totus, cu catincepem mai multe lucruri cu atat mai putineputem urmari in realizarea lor. De aci proverbulbatjocoritor : eRomanului este greu sä inceapa cevaca de lasat se lass el usor». Chiar atunci cand beputem urmari, cu cat vom urma mai multe, cu atatmai putine vom putea savarsi. Si in sfarsit, chiarcand savarsim ceva, niciodata nu desa'varsim nimic.

De obiceiu, toate se planuesc la noi. Am pla-nuit, spre pilda: cadastrul si irigatii, votul uni-versal si casa rurala pentru populatia dela sate;am planuit un canal dela Bucuresti la Dunare, osums de linii ferate noui; pe harta cailor feratedin vagoanele noastre se tardsc de zeci de anilinii insemnate cu puncte cari nu se mai intregesc.Nu vei putea, deschide un jurnal, o revista, o bro-surd, in care sä nu se vorbeasca, sa nu se propuesi sa nu se planuiasca reforme si imbunatiri eco-nomice, culturale, comerciale, militare s. a. Nimicdin toate acestea nu s'a inceput.

Si totusi la noi s'au inceput multe, foarte multelucruri. S'a inceput la noi, in domeniul politic,odata o miscare radicals, altadata una socialists.Ba miscarea socialists s'a inceput chiar de douaori, caci noi avem mania de a incepe de mai

www.dacoromanica.ro

486

multe on lucrurile pe care n'avem de gand sä leispravim. In domeniul municipal s'au inceput jocu-rile de ape din Cismigiu, bulevarde. In domeniullucrarilor de economie mare s'au inceput navigatiape Dambovita, puturi artesiane pe Baragan, satemodel. S'a inceput in sfarsit o expozitie generalaa Romaniei, iar oamenii cunoscatori vorbesc ca seva inchide, va fi terminate expozitia, fare ca sa fifost ispravita. Ar mai trebui sa continue lucrurilecateva luni Inca, dupe ce va fi inchisa, pentru casä poata fi daramata In toata plinatatea ci. Dea-semenea, vizitati orasele din provincie sau chiarcartierele Capita lei, si nu arare on vä vor izbi sche-letele unor ziduri incepute, cari s'au invechit si sevor distruge, ca si Expozitia noastra, Inainte dea fi fost ispravite. In domeniul miscarii sociale aminceput, Liga pentru unitatea culturala, tot felulde societati cooperative, reviste, jurnale patriotice,literare. Societati. pentru incurajarea giumasticii,muncii se fac si se desfac pe fiecare zi.

Jar din cite am savarsit, cite oare am desavarsit?Drumurile defer sunt neindestulatoare; serviciul ma-ritim da deficit; podul de peste Dunare,, care vatrebui sa suporte intreaga productie a tarii careva merge la portul Constanta, nu este facut decatpentru o pereche de sine. Cea ce savarseste Ro-manul nu este niciodata desavarsit. Absoluta lipsade spirit de continuitate si urmare in actiunea sapractica, lipsa de rabdare si de vointa energica,sfortari Intrerupte, sporadice, iata notele sufletuluiromanesc, asa cum acest suflet a fost faurit deperipetiile istoriei.

www.dacoromanica.ro

487

Aceluiasi chip de a fi at istoriei se mai dato-reste Inca spiritul de expedient, neprevederea,lipsa de discipline.

Neobicinuiti cu incordarile lungi, cu sfortarilecontinui, aproape nimic nu se face la noi funda-mental. Totul se face ca si cum ar fi pentruochii unor drumeti, cari n'au de gaud sa vie decloud on pe acelas drum. Totul nu este sä fie ceva,ci sa pare ca este. Lumea se multumeste cu apa-renta. Sub aparenta prea putini indrasnesc sascoboare. De aci geana dupe expediente. Omulcel mai tare in expediente, va fi omul cel maitare la noi, va ajunge cel mai departe, se vasui cel mai sus, atunci cand soarta nu l'a facutsa se nasca sus. Cei nascuti sus n'au insa nevoede expediente. Auzeam un prieten istet, care de-finea intr'o zi, intr'un mod foarte semnificativ, no-tiunea salariului: salarul pentru Roman, zicea dansul,este mijlocul de a-ti perpetua creditul. Cu toatatrivialitatea ei, aceasta definitie glumeata pare ca aprins un coltulet autentic din spiritul de expe-dient ce ne predomneste.

Cum totul se face din expediente, totul se facela noi, mai ales, din graba, repede. cRomanul,observe d-1 Radulescu-Motru, la munca da iuresiintocmai ca la resboiu. Cu zorul el face minuni.Taranul sfarseste cu zorul, in cateva ceasuri declaca, o munca pe care altminteri el n'ar putea-oispravi intr'o sa.'ptamana.D 1). D-1 Motru a prinssi a formulat foarte bine aceasta note de cape-tenie a caracterului romanesc, care-1 diferentiaza

1) Op. cit., p. 87

www.dacoromanica.ro

488

atat de mult. qIntre zilele de munca ale Roma-nului, zice d-1 Motru, se intind lungi perioade deodihna sarbatoreasca, momente risipite din belsug.Noi sutem capritiosi cu timpul, cum suntem sicu suprafata pamantului. Un moment de asteptarene exaspereaza si ne scoate din rabdari, dar neimpacam prea bine cu nepasarea de catevaluni. Muncitorul nostru agricol se oboseste indatace-1 constrangi la o prea riguroasa discipline. Luiii place ritmul neregulat, pe care-1 gasim la omulprimitiv; zile de munca din greu, urmate apoicu lungi pauze de sarbatoare; incordare cat detare numai nu continual,... 1) «Un an de-alungulRomanul sta.' de geaba si in ultimele zile da pe

cNicaieri mai multa agitatie, mai multasvarcolire, si mai putind munca disciplinata ca lanoi... In noi traeste sufletul stramosilor pastori siagricultori primitivi, suflet care se agita catevaluni pe an, si hiberneaza in tot restul timpului.Suntem capabili de orce virtute, intrucat pentruea nu ni se cere o persistenta prea indelungat5.0).

Este foarte firesc ca taranul roman sä fie assde putin capabil pentru o munca si o sfortareprelungita, continuata, si atat de inferior, in aceastaprivinta, oamenilor din societatile culte. Franca,Anglia, Germania n'au cunoscut minunea hartiimiscatoare in trecutul lor.

Nota cea mai dominants din sufletul nostruetnic, desvoltata sub inraurirea acestui fel de a fial vietii noastre istorice, este neprevederea, nepd-

1)2)

Ibid , p. 86-87.88.Ibid., p.

www.dacoromanica.ro

489

sarea care fac ca aproape toate lucrurile la noisunt provizorii si efemere. Ca sa-ti dai seama lace grad este dusa neprevederea si nepasarea Ro-manului, cu deosebire a taranului, n'ai decat saobservi chipul cum isi alcatueste el gospodaria sicum isi ingrijeste munca, si mai ales cum se in-grijeste pe el. Cu rani exceptii, in unele sate demosneni, gospodaria sateanului atinge cea maideplina expresie a saraciei, a simplitatii. Cu deo-sebire in Moldova, cea mai mare parte din acestegospodarii se alcatuesc dintr'o casa fa'cuta dinpareti de huma batuta, si coperita cu stuf, afla-toare in mijlocul unui camp mic, neingradit cunimic in jur, fara nici un fel de acioala sau aco-peramant imprejur, fara nici un fel de magazie,hambar sau sopru de vite, chiar fard vite de celemai multe ori. Casa este redusa la ultima ex-presie a unei case o singura incapere precedatade o tinda. In acea singura incapere vegeteazaoameni adulti si nevarstnici, pasari, vreun vitelcand se intampla, porcul de Craciun daca este.In alte regiuni, aceasta casa este inlocuita prin-tr'un bordei practicat in pamant si al carui con-tinut si forma am vazut-o in paginile precedente.Din toata populatia tarii, facand socoteala, maibine de 31°/a traieste in bordeie in pamant saudeasupra pamantului. Din acestea 30/0, sunt 40/0cari n'au nici un fel de locuinta.

lath' cum descrie Marmier gospodaria taranuluiroman, vazuta de el pe la 1847: <familiele ro-manesti se adapostesc subt colibe, in care noi, inFranta, n'am aduce nici vitele. Un mare numardin ele isi scobesc in pamant locuintele. Pe acest

www.dacoromanica.ro

490

fel de groapa se ridica un coperis cu nuele siramuri, si are doua deschizaturi una pe unde seintra, si alta pe unde iese fumul ; ploaia si fumulpatrund dealminteri din toate partite...». <<Catevaunelte de menaj erau atarnate de coperis, o ve-linta putreda asternuta pe pamant tine loc depat0). Astazi Inca aceasta descriere scurta sepotriveste pentru cei 30°/0 din populatia tarii ro-manesti. cNu gasesti, scria Moltke, in aceste colibe,nici paine, nici carne, nici vase, nici un fel deunealta. Romanul poarta cutitul, luleaua si tecsilacu tutun la bran ; and iese el din case preaputine lucruri de valoare ii mai roman, care samerite osteneala sa le is cu el». In loc de orce

scrie Colson, taranul nu mai are cleat obasica si o lacra de lemn. In locul geamurilor infereastra el pune o hartie unsa. Sunt si de cei caritraesc sub pa.mant, parc'ar fi animale spurcateD2).

Aceasta observatie se mai potriveste si azi pen-tru o bung parte din locuitorii satelor noastre.

Asa fiindu-le locuintele si interiorul tor, man-carea sateanului nu va fi nici ea mai complicate.Moltke i-a gasit hranindu-se cu porumbi copti.Cati nu fac si azi acest fel de cuhnie la tare ?Traditionala mamaliga si ceapa, rar pane, iar lap-tele, carnea incep sa se rareasca cu progreseleagriculturii noastre care au distrus economia vi-telor.

Ca sä ne facem o idee precise de ce este gos-podaria taranului roman, sa rezumam rezultatele

1) op. cit., p. 284-285.2) Nationalite et Regeneration..., p. 114-115.

mobile,

www.dacoromanica.ro

491

cercetarii facute de d-1 I.Raducanu, asupra a douagospodarii taranesti din judetul Suceava :

«1. Averea nu e in stare sa satisfaca nici ne-voile de primul grad, in chip indestulator, pentruintretinerea necum desvoltarea vietii acelor caritraiesc in gospodarii ; 2. Lipsa in mijloacele deindestularea nevoilor naste schimbul, care se in-fatiseaza in cea mai mare parte «in natura», cualte unitati economice: gospodariile taranilor dau«munca» si primesc «hrana si imbracamintea»,Taranii sunt mai mult proletari deck proprietari;3. Legaturile cu celelalte gospodarii sunt reduseaproape numai la schimbul acestor marfuri : «brate»,«obiecte de hrana si imbracaminte», si se mani-festeaza in cea mare mare parte in cadrul satului;4. Gospodariile sunt produse, fie direct fie indirect,numai pentru satisfacerea primitive a nevoilor; elese afla si azi aproape intr'o stare egala cu aceade acum 4 decenii, in stadiul de desvoltare aleconomiei naturale; 5. Astfel se explica de ce ta-ranii nu sunt inzestrati cu spiritul de intreprindere,copil al unei Economii de schimb inaintat. Numaiplata «avalelor» prea grele ii isbesc de adevaratulrol al banului, ii baga intr'o stare noua de lucruri;6. Si nefiindu-le cu putinta sa gaseasca un pretconform cu partea produsa de munca for schim-bath.' in gospodaria altuia (a proprietarului), taranii

vend marfa lor, «bratele», pe un pret de nimic,nu-si imbunatatesc soarta, duc o vieata animalica,turburata numai si in totul de grija codrului mi-zerabil de maine».

«Fara scutul legilor drepte, atat de des incul-cate, f Ara sprijinul material, ce asigura adevarata

isi

www.dacoromanica.ro

492

libertate si mai cu seamy lara cunostintele nece-sare, prin care sd-si apere interesele, ei rdtacescin intuneric si sunt sacrificati nevoilor ei, puterea devieata a neamului nostril).

Chiar atunci cand gospoddria sdteanului nu sereduce la cea din urmd expresie a sdraciei, casa silucrurile din prejur poarta pecetia efemerului a pro-vizorului. Ea este idcuta din lemn, asezata deadreptulpe pamant si acoperita cu sitd. sau sindrila. Slaba te-melie si acoperisul unor astfel de case trebue SA pu-trezeasca regulat la 15-20 de ani cel mult. A zididin cdrdmida si pe piatra, este lucru necunoscutafard doar de satele dela munte. A acoperi cu tigldeste cu totul strein de obiceiul ta'ranilor. Modulcum isi construesc sopru de vite : cativa pari inpamant acoperiti cu coceni sau pae, este tot asade sumar. In launtrul casei, chiar dacd casa esterelativ bung, si are 2-3 oddi, sau si un cat deasupra, mobilierul este de o sardcie ideala, con-fortul este cu totul neglijat de tdrani. Ei dormpe pat de bldni, fard saltea, lard plapama. Decele mai multe on n'au nici mese propriu zise, cio bland pusa pe niste tdrusi, si drept scaune auniste sindrile lunguete, in care se infig iarasi nistetdrusi. Vasele de bucatdrie sunt cat se poate maisimple. Sdrac sau bogat, sateanul roman manancdtot putin, sumar de tot, lucruri cari se pot facein pripd, in cateva minute.

Singurul articol caruia satenii i au dat o deo-sebita atentie a fost imbracdmintea, nu atat acasei cat a lor. Tarancile mai ales au ajuns pangla oarecare rafindrie, ele pun chiar lux in imbrai-camintea lor. Podoabele ce-si pun la zile de sal--

www.dacoromanica.ro

493

batoare le dau o infatisare nobila, distinsa. Celiaca un ecou din nobleta romand par'ed se trezesteatunci in trasaturile fetelor for si in ochii lor.

Cea ce se desprinde ca ideie generala din toateacestea este ca activitatea sateanului roman, si dealtfel a Romani lor in deobste, prea este facutd sidominata de consideratiunea momentului. Noi traimprea numai pentru clipa de acum si prea neglijemsistematic, nu tinem socoteala de viitor, de un viitoreeva mai indepartat. Viitorul, timpul neintrand incalculele noastre, face ca tot ce atinge el, distruge.Este in firea noastra sa cladim totdeauna pe unteren ce se clatina, lucruri din graba si cari nurezistd. Astfel sateanul clddeste casa cu celemai sarace mijloace, in cel mai scurt timp, ridi-cand-o in cateva sdptamani, pentru ca peste cativaani sa fie deja ruinata.

Peste tot si in toate aqiunile noastre nu ne bizuimdeal pe momentul de fata, neglijam viitorul, timpulnu ne sinchiseste. «Tdranul roman, zice un scriitortrancez anonim, se multumeste sä ceard dela pa-mant numai cat trebue sa plateasca stapanului sisa nutreasca familia; apoi, neavand nici o incre-dere in viitor, nu mai are nici un interes sa lu-creze pe socoteala lui» 1).

De unde aceasta nepasare de ziva de maine ? Deunde aceasta neprevedere ?

Cercetand lucrul mai de aproape, orcat s'arpared de straniu la prima vedere, totus nimeni nuva intarzia sa -si dea seama ca aceasta netrevedere

1) Op. cit , p.

isi

84.

www.dacoromanica.ro

494

este un jel de prevedere intoarsd dea'ndoasele.Neprevederea Romanului este o forma ciudata aacelei trasaturi sufletesti temeinice, prevederea, carecaracteriza adanc poporul roman. Nepasarea deziva de maine, de viitor este fructul prevederiicelei mai Clare a acestei zile de maine, este re-zultatul calculului celui mai exact fa cut asupratimpului.

lute° tara cu geografie mobild, in care muncade azi, si dintr'un an intreg, este arsa si pradataintr'o clipa; in care casele sunt devastate simate din temelie, la fiecare nava.lire tura., tatara,la fiecare rasboiu civil atatat de certurile boierilor,in toate luptele dintre petitorii la domnie, omulpierde indemnul sa mai faca ceva durabil, statornicsi temeinic. Pentru ce sa cladesti o casa incapa.toare,o magazie pe care s'o umpli cu grau, cand stiica maine vor trece soldatii turci si ti le vor jefulor le vor da foc ? «Soldatii turci, orcat de putintimp s'ar opri intr'un loc, atata rau fac IncAt ne-fericitii locuitori ai Moldovei si ai Munteniei, candrevin la casele for se gasesc pentru multa vremeIn neputinta de a si le recladi si procurasamanta trebuincioasa pentru semanat. Totul lelipseste pentru cultura ogorului sau a viei, pe careTurcii au desradacinat'o» '). A cultiva sistematicogoare intinse, a creste vite numeroase, a construeo gospodarie falnica si trainica, a economise, ar fifost pentru stramosii nostri acte de o neprevedereadevarat copilareasca pe aceste vremuri. Si acumaii vezi, mai ales in Moldova, ducand la garla. gu-

1) Lefebvre., loc. cit.

dara-

a-si

www.dacoromanica.ro

495

noiul din curte cand se gramadeste prea mult.Caci in obiceiul for n'a putut sta. niciodata sa-siclued pe ogoare aceasta bogatie indispensabilaagriculturii. A-si ingrasa ogorul cu gunoiu a fosttotdeauna a ingrasa pe navalitorul sau pe ipistatul,care in toata eipa ameninta sa vie sä despoaiesau sa jefuiasca. Experienta nefericita, repetata intoti anii, si de sute si sute de ani, ii convinsera,nenorocitii, ca dela o clipa la alta, rodul munciifor orcat de frumos si bogat, ogoarele for orcatde manoase, pomii for orcat de falnici, via fororcat de verde si rodoasa.", vitele for orcat de grase,uneltele for de munca sau lucrurile din casa orcatde indemanatice si bogate, intreaga lor gospodarieoral de mandra, de azi pe maine, dintr'o clipaintr'alta, poate cade prada flacarilor, poate fi dis-trusa, daramata, incarcata pentru a fi trecuta Du-narea sau Nistru.

De acea, ei nu vor zidi cleat case de aceleape care in c ateva zile be dai gata3 nu vor duradecat vreo gospodarie de care sa nu le para.' rausa o paraseasca in tot momentul; nu vor tine incasa cleat lucruri de cea mai elementara tre-buinta. Cultura sistematica a ogorului si care sase intinda peste mai multi ani, pomii, magaziilede cereale erau lucruri cu neputinta. De acea sa."nu fie de mirare ea Girardin, ca si Leveley, serevoltau ca dela Galati la Bucuresti n'au zarit decat5 case si 3 pomi.

Taranii cu deosebire nu puteau sa clued o vieatadecat de azi pe maine, viitorul era pentru ei plinde amenintari vazute. Prevederea ii facu sa ne-

www.dacoromanica.ro

-- 496

glijeze si sä despretueasca.' acel viitor. Prevedereaviitorului ii obisnui pe ei sa nu lucreze decatpentru ziva de azi, sa nu economiseasca nimic,sa nu pule nimic de o parte, sä nu strangd ma-gazii de grail, sau sure de fan, sd nu-si umplecasa cu unelte si lucruri de trebuintd, sd nu zi-deasca casa sau leauri trainice. Prevederea viito-rului ii Invata si ii obisnui sa nu lucreze cleatpentru strictul trebuincios, marginit la lucrurilecele mai simple, cele facute mai din grabd, pecare sd le poti incarca in toata clipa trite° cdrutasau pe spatele a doui trei cai, spre a le ascundein munti, sau pe care, dacd esti nevoit sä le pa-rasesti, s'o poti face fard mare parere de rau.Cutitul, pipa si tutunul, de care ne vorbeste Moltke,iata averea cea mai usoara de dus cu sine, sicare desigur era unica avere pentru cea mai mareparte din stramosii nostri.

A munci tott4, a preface cat mai repede muncain bani si a pune acesti bani in cumparare demosii, iar nu era intelept in aceste vremi. Cacicumparaturile, titlurile de proprietate trebuiau re-inoite cu fiecare schimbare de domn, aceste con-firmari cereau taxe, iar schimbarile se faceau prearepezi. Prevederea acestor lucruri, in vremile ace-lea, to silea sa reduci nevoile vietii la minimumposibil sd nu economisesti nimic, sa nu muncesticleat in vederea zilei de azi.

Din nefericire, aceast6, prevedere, in societatileasezate in vremile normale, se socoteste a fi ocomplecta lipsa de prevedere, o neprevedere de-savarsitd. Inca, la noi, prevederea, aceasta. calitate

www.dacoromanica.ro

497

prin excelenta romans, daca -se pastra, caci eainteadevar s'a pastrat, s'a intors pe dos, s'a per-vertit si a devenit egala cu cea mai desavarsitalipsa de prevedere, cu o absoluta neprevedere sinepasare de ziva de maine.

Aceasta lipsa de disciplina, de ordine, de me-toda, de regularitate in actiune, chipul intermitent,neregulat, sporadic de a lucra, s'a pastrat si sepastreaza aproape intreg in caracterul Romanilor.Si este foarte firesc. Generatiile isi transmit printraditie, prin educatie, prin forta exemplelor va-zute, dela uncle la altele, chipul de a gandi, dea simti, de a concepe si mai ales chipul de alucra. Generatia tanara este stapanita de apuca-turile generatiei anterioare, apucaturi caci li seimpune Inca din leagan. Cand parintii n'au lu-crat continuu, cu urmare, n'au cunoscut muncametodica, sfortarile disciplinate, ei n'au putut im-pune aceste insusiri copiilor. De asemeni, chiardaca copiii ar fi voit sa munceasca mai metodic,mai cu urmare, mai putin sporadic, dela cine pu-teau ei lua paid ? Astfel se prelungeste si se pas-treazal o atmosfera morals, de-alungul veacurilor,chiar cand cauzele caci au determinat apucaturile ceo formeaza au incetat de mutt de a mai functions.

Cat s'au pastrat de nestirbite aceste apucaturide munca nemetodica, sporadical, de lipsa de plansi de sistem, de lipsa de sfortari continui se poatevedea azi dintr'o simpla inspectie a gospodarieinationale, sau a constructiei oraselor noastre. Lanot se observa, spre pilda, o confuzie stranie Intreun oras si un sat ; caci vezi cultura de porumbsi gradinile de legume rata'cite chiar prin mijlocul

32

www.dacoromanica.ro

498

oraselor. Ce sa zici de acele uliti si mahalale in-tortochiate, frante, murdare, stramte ? Si in acestestrazi, ce amestec bizar de vile, de palate maretesi castele, alaturi de bordeie, de cocini si de ma-ghernite. Cuvintele lui Moltke: cLa Bucuresti vezicolibele cele mai sarace alaturi cu palatele in sti-lul cel mai modern, si de biserici in stil bizantin;mizeria cea mai adanca domneste alaturi de luxulcel mai rafinat; Asia si Europa par a se fi intal-nit in acest orasD , aceste cuvinte se aplica azi in-tocmai, cu deosebire ca ele pot fi intrebuintate sprea descri toate orasele noastre. In orasele noastre,cu rari exceptii, lipseste cu totul un plan, o me-toda.' in distributia si in cladirea caselor si a stra-zilor. Totul este facut si combinat dupa cea maicurata intamplare. Nicairi intamplarea nu este maila ea acasa cleat in casele noastre.

Cand treci insa dela oral la sate, lucrurile staucu mult mai rau. <In Bucuresti, zice Moltke, vezipalaturi, cluburi, circuri, teatre, modiste, jurnale,trasuri luxoase, dar and treci de bariera, to ga-sesti pared intrio tara barbara; in oral vezi curteadomneasca, dar la cara.' nu zaresti ingrijirea dorn-nitorului>.

Aci este locul, spre a complecta coprinsul ul-timelor randuri, sa amintim tabloul lui Le Clerdespre societatea romana, in care ne vorbeste de:clerul fara morala, de bibliotecile fara cititori, destrazile imense fara case, de municipalitatea farasef, de politia fara agenti, de tribunalele fara ju-stitie, etc., etc.

Aceasta lipsa de disciplina si de metode, aceasta

www.dacoromanica.ro

499

neprevedere si neglijenta a lucrurilor facute faraplan, n'a ramas numai in domeniul activitatii prac-tice, ea a trecut in spiritul nostru, in mintalitateanoastra. Chipul desfasurarii vietii noastre istoricea avut rasunet adanc in mintalitatea noastra si afaurit la fel inteligenta noastra. Incoerenta activi-tatii noastre practice a produs, in spiritul nostru,inegalitatea inteligentii, incoerenta produselor ace-stui spirit. Lipsa de ordine, de metoda, a trecutdin actiunea noastra in cugetarea noastra. Aproapetoate fructele mintalitatii romanesti poarta pecetea

incoerentii, lipsei de unitate si de metoda.Fie o conferinta." la Ateneu, o pledoarie la Tri-

bunal, o lectie la Universitate, un discurs la Ca-.mera sau la Dacia; fie o carte, un roman sau unmanual de scoala, un articol de jurnal sau o di-sertatie savanta, o poezie culta sau mic cantecpopular, or o lunga balacla sau basm, toateaceste fructe ale mintalitatii romane, cand le ana-lizezi si le cercetezi mai de aproape, tradeaza olipsa de proportie, de unitate, de ordine, care estetrasatura for cea mai comuna si poate cea maicaracteristica. Alaturi de cuvintele cele mai fru-moase si alese, cu frasele cele mai expresive sinetezi, alaturi de cugetarile cele mai ingenioasesi excitante, gasesti banalitatile cele mai triste, silocurile comune cele mai triviale. Dela un cap laaltul al unei bucati literare, altereaza scaparari mi-nunate de geniu cu umbre de-o brutalitate groso-land; finetea si florile de stil cele mai cu gust alese,cu grosolanii insipide, alte on josnice. Compozitiaunei productii literare, la noi, par'ca oglindeste fidelstructura si compozitia oraselor noastre. Tot asa

inegalitatii,

www.dacoromanica.ro

500

este cu logica lor. Aceasta logica straluceste prinlipsa de preciziune, prin descusatura si incoerentaei. Planul, ordinea logica a unui rationament estelucru rar la noi. Concluziile cele mai grave se spri-jina pe argumente neserioase, si pleaca dela pre-mise copilaresti. Iar Baca gasesti candva vre-unargument solid, temeinic, apoi ii gasesti inecat in-tr'o groasa ceata de argumente false. Un discurs,o conferinta.' la noi este de obiceiu lucru fa'ra in-ceput si fa'ra sfarsit. Chnd it examinezi mai deaproape, nu stii niciodata unde to afli. Oratoruliti face mereu impresia nedefinitului si neispravi-tului. Ideile se inlantuesc printr'o continuitateintamplatoare. In toata clipa, in discursul sau, nupoti vedea nici motivele pentru care sa mai ur-meze, nici pc acel pentru care sa termine. Intocmaica in cantecile si baladele noastre populare. Moti-vele acestor balade devin, pentru inspiratia rusticaa bardului popular, ceva care se poate lungi sitntinde la infinit.

Este de observat ca atat necoerenta activitatiicat si inegalitatea inteligentii romanesti, atat lipsade sfortari prelungite si continui cat si lipsa deunitate si de logica nu sunt numai produsul vieteinoastre istorice, ea insasi lipsita de continuitate,intretaiata de svarcoliri si intrerupta de convul-siuni foarte repezi.

Alaturi de istorie a lucrat paralel, in acelassens, mediul fizic, clima. Caldurile prea maxi aleverii alternand cu cele mai mari friguri, in tim-pul iernii; ploile torentiale de pr;mavaia si detoamna schimbandu-se in seceta dogoritoare alunilor de yard; noroiul care se schimba. repede

www.dacoromanica.ro

501

in pulbere orbitoare sunt moduri de a fi ale na-turii obicinuite in tarile romane. Aceste schim-bari ale climei, atat de contrastante intre ele,an inraurit asupra activitatii si energiei Romani lor,intocmai ca Si felul in care s'a desfasurat istoria.Caldura prea mare am vazut ca impedica vieataactiva continua, descordeaza rezorturile vointei simoleseste caracterul3 gerul prea mare de asemeniparalizeaza energia. In tarile romane, dud gerulprea mare, cand caldura prea mare au venit, perand, sã intrerupa activitatea si sa moleseasca re-zorturile vointei. Ace las efect l'au avut schimbarileprea dese de institutii. Cu deosebire, in timpuldin urrna, complicarea peste masura a legislatieisi a institutiilor n'a facut decat sa sublinieze si sainraiasca si mai mult relele urmari ale nestator-niciei si convulsiunilor istoriei noastre, ale schim-barilor extreme de clima.

Am vazut, in primul capitol, ca o logica neteda,un spirit metodic si mai ales clar sunt fructeleunei vieti sociale si unei socialitati foarte intinsasi vechie. La asemenea insusiri mintale n'au ajunscleat Francezii. Ele lipsesc Germanilor. Cum amfi putut sa regasim la not aceste insusiri, and vieatastramosilor nostri fu imprastiata, rasleata. ? Clari-tatea si metoda sunt rodul vietii colective, stator-nice si traita in adunari marl, in care fiecare lu-creaza sub controlul tuturor si este corijat la fie-care pas de toti. Cugetand pentru mai multi si subochii tuturor nu poti fi decat metodic. Dar acesteconditii nu ne-au fost date noud de istoria noastra.

Intr'un cuvant, toate conditiile noastre sociale,istorice si fizice se intalnira, confirmandu-se si a-

:

www.dacoromanica.ro

502

jutandu-se, ca sa sublinieze din portretul nostrumoral si sufletesc trasaturile mostenite sau adoptatedela Slavi: incoerenta si slabiciunea vointei, lipsade disciplina si de metoda in actiuni, lipsa con-tinuitatei in sfortari.

Chipul de a fi al istoriei noastre, rezumate inpaginile precedente, a mai avut insa o urmaresufleteasca de o insemnatate 1nvederata. Nevoiade a scapa rodul muncei sale dela tot felul depericole si jafuri a silit pe Romanii, din toate tim-purile, sa doseasca, sa ascunda lucrurile, averea,planurile si sentimentele lor. Practica aceasta pre-lungindu se, vreme de veacuri, a trecut in apuca-turile si in obicinuinta Romani lor. Pornirea de aascunde, de a minti, de a fi neincrezator in sfor-tarile for este foarte inradacinata cu deosebire lasatenii nostri. Aceasta pornire a avut insa si altecauze de ordin economic si social, cauze pe carene mai ramane sa le examinam.

* *

Din nefericire, lista trasaturilor negative alevietii noastre istorice nu este incheiata. Mai esteInca un mod de a fi, un aspect al istoriei noastrenationale care-i umbros, negativ, defectos si carea avut urmari psichologice de seams, provocand,in caracterul nostru, insusiri rele, negative. Acestaspect priveste mai ales vieata economics dinpunctul de vedere al exploatarii ta'ranilor de catreboieri, Domnitori si Turci.

Am vazut aiurea ca singurul motiv, care impe-deca pe Turci sa schimbe tarile romane in pa-1salac, era ea n'ar fi mai putut meritine sistemu

*

www.dacoromanica.ro

503

de despoiare amara.' a populatiei. «Daca acestetari ar fi fost guvernate de un pase, zicea Briot,Sultanul ar fi fost tinut, prin o datorie de onoare,sa le protejeze din toate puterile lui, cea ce ar fiscutit aceste provincii de violenta pe care o su-fereau, lucru care n'ar fi fost tot atat de profi-tabil Turcilor, cat starea de plans in care se gaseautarile». Prin urmare, robi daca am fi fost Tur-cilor, asa cum au fost Bulgarii, soarta noastra, cudeosebire a taranilor romani, ar fi fost cu mult maiRutin vitrega decat cum a fost subt fatarniciaacelei jurnatati de atarnare, care a fa'cut atat demult nefericirea noastra.

Care fura legaturile taranului cu Domnii si cuboierii ?

Pentru a nu exagera sau micsora nimic, vomlasa cuvantul la oamenii streini, nepartinitori, caricunoscura tarile noastre. Pe la inceputul veaculuitrecut, iata ce scria Contele de Salaberry: «Ingeneral, putine sunt tarile in care soarta taranilorsä fie mai dispretuita. Domnitorul, dela care cum-Vara ei cu taxe protectia, nu este destul de pu-ternic sa-i apere de supusii Portii, nici destul degeneros sa-i sustie in potriva boierilor; apasati sidespoiati si de catre unii si de care altii, teman-du-se sä nu li se is de fisc boii si plugul, ei pre-fers sa nu le aiba si alearga la mijloacele perfideale camatarilor, carora le vind dinainte, pentrucativa piastri, recolta for de grau, lana, yin siceara... Munca for nu le mai apartine; putina hranace le mai ramane, udata cu sudoare, nu este dea-juns pentru ca sa le des zile, ci pentru ca sa..mpiedice de a muri Cuvintele urmatoare, foarte

www.dacoromanica.ro

504

elocvente, ale unui taran ales deputat la 1848,zugravesc, mai bine cleat sute de pagini, rapor-turile dintre boieri si tarani: «Daca ar fi pututciocoiul ajunge la soare, ar fi pus stapanire peel si ar fi vandut taranilor cu bani scumpi luminalui D-zeu. Daca ar fi putut pune stapanire peapele marii, ar fi facut specula din ele si ar firobit pe tarani cu intunericul, cu frigul si cu setea,dupd cum i-a robit deja cu foamea facandu-sestapan pe parnant». Redusi la asa conditii devieata, se intelege dela sine cari trebuiau sa fieurmarile psichologice pentru tarani, ce caracter tre-buia sa se nasca la ei.

Observatiile streinilor cari ne-au cunoscut suntfoarte interesante in aceasta privinta. «Cei caritra'esc din sudorile lor, zice Regnault, li invinova-tesc de lene si apatie. Si de ce ar face ei sfor-taxi mai mari, adaoga acelas scriitor, cand fiecarebrasdd pe care o Crag pe pdniant este in pro/i-tul altora, cand fiecare bob de graze ce seamdndeste nn spit pentru apdsdlorii lor. Si de ce aresi ei din nepasarea lor obicinuita, pentru ca sa"adaoge ceva la avutul lor nevoias, cand fiecareimbunatatire in coliba lor ar fi ocazia unor des-puieri noui 1. 1).

Aceasta lene, de care azi foarte adesea suntinvinovatiti taranii, not o vedem acum ce este side unde vine. Nu este lenea propriu zisa, ci lipsade indemn la munca. Aceasta lipsa de indemneste lipsa de interes ce munca lui are pentru el,dat fiind ca rodul ei este pentru altii. Taranul

1) Op, cit., p, 288.

www.dacoromanica.ro

505

nu este lenes, ci este mai bine zis nevoias, adicanevoitor, nebinevoitor, lipsit de vointa, caci im-boldul firesc al vointei, interesul propriu al mun-cei, este totdeauna in socoteala altora. Dovada deaceasta se poate vedea orcand de cel care-si vada osteneala sa alature si sa compare un sat declacasi cu un alt sat de mosneni. Deosebirea esteisbitoare (cu rari exceptii). Energia si vigoarea,urmarile activitatii sar in ochii cand privesti unsat de mosneni ; si din potriva, in satul de cla-casi esti numai cleat isbit de urmarile neglijentiisi ale nevolniciei. Sunt par'ca doua lumi deose-bite. Compara, spre pilda, satul Radausani din Su-.ceava cu So lesti din Vaslui, si vei vedea. ca RA-dausanii, carora s'a distribuit de 3 on pamanturidela 1864 pana azi, infloresc economiceste in toataputerea cuvantului, pe cand Solestii vegeteaza,istovindu-si puterea bratelor pe o mosie boiereascape care locuesc. Se stie ca Transilvanenii, inaintede a li se da pamanturi, erau intr'o stare mo-rala aproape egala cu a tiganilor ratacitori, iaracum, de dud sunt improprietariti, de si subju-gati, gospodariile for fac obiectul admiratiei noastrea tuturor.

In acest sens iata ce se scria. de Gerando despreei, pela 1850, «obiceiul ordinei si al muncei nupot sa le fie familiare, caci nu e decat o juma-tate de secol de cand au fost improprietariti, siin sarbie, cand altii trag profit din osteneala lui,omul n'are de ce sa-si rupa oasele 1).

Sa ramaie deci bine stiut ca lenea taranului

1) Op. cit., p. 349.

www.dacoromanica.ro

506

roman nu este decat in mintea celor ce-1 acuza;in firea taranului este insa nevolnicia, lipsa devointa si de Indemn, care va dura atata timp catindemnul firesc al vointei lui va fi confiscat, toc-mai de cei care-1 acuza si cari poate vor mai con-tinua Inca sa.-1 invinovateasca.

Sau, chiar Intru cat se poate vorbi de leneataranului, ea este mai mult rodul mizeriei fizice,al degradarii, al slabiciunii morale si fizice. «Inaceste bordee, scria Thuvenel, pe la 1840, vege-teaza niste fiinte, in asa hal degradate din pricingmizeriei, ca nici nu par a mai apartine umani-tatii» 1). «Trebue spus, cu parere de rau, niceLe Cler, taranul poarta stigmatele unei lungisuferinti, unei saracii lucii, si unei robii aspre».Taranul, adaoga acelas autor, este palid, uscat, slab,numai oasele, Imbracat in zdrente, atins de ba-tranete premature; privirea lui este stinsa si ves-tejita, catand spre sob> 2).

Iar Thomas Thornton scria., la Inceputul vea-cului trecut: «Trasaturile for sunt contractate degrije si de disperare, corpul le este slabit de boalesi lipsa" de nutriment, si alcoolismul, care este ur-marea mizerii, completeaza In ei derapanarea fa-cultatilor cari, disting omul». Ca sä fim si mai la-muriti, sa amintim ca alcoolismul era incuragiatchiar de care boieri, cari, avand singuri mono-polul carciumelor ce atrageau in numeroasele zilede sarbatoare «pe nefericitii fare nici, o sperantasi fare nici un viitorD, «gaseau astfel mai mult

1) La Hongrie et la Valachie, p. 171.2) Op. cit., pag. 78.

www.dacoromanica.ro

507

profit in sederea taranului (In carciumi) decat inmunca lui» 1).

«In aceasta tard, observa Le Cler, graul nuse consuma sub forma de paine, ci sub forma dealcool de lampd concentrat, care se vinde tara-nului ca bd.'uturd» 2).

Cu aceste conditii de traiu, fara indoiald ca nistefiinte omenesti, cdrora li se cere, dupa cum amvazut, cmuncd fara soroc», pe tot anul, nu seputea sa avem o clasd tardneascd barbatd, har-nica, energica cum sunt tdranii din Elvetia si Anglia,ale cdror conditii de traiu au fost neinchipuit maibune. Lenea, indolenta, neindernanarea sunt roa-dele starii economice din trecutul nostru.

De mirare este cum de s'a mai putut pastrdacesti tarani in asa conditii. Si aici gasim obarsiaunei alte trasaturi de cdpetenie ce caracterizeazdinvederat pe Romani, si mai ales pe taranul roman.

Ca sd se strecoare printre atatea greutati si pe-ricole de tot felul, ca sa-si poata scoate cel putinminimum din roadele muncei lor din mana ex-ploatatorilor de tot fe1u14. Turci, fisc, boieri,tdraniiromani trebuiau sa fie ddruiti dela natura cu multadibacie si istetime. Din fericire aceasta. dibacie,viclenia si fatarnicia indespensabila le-au mostenitin sangele for dela stramosii for etnici: Dacii siRomanii. Viclenia, dibdcia, inseldciunea si fatarnicia,cari am vdzut ca erau note de seamy din psicho-

1) El. Regnault, op. cit., p. 282.2) Op. cit., p. 78.

7

www.dacoromanica.ro

508

logia Dacilor si Romanilor, s'au pastrat la Romaniidin toti timpii, caci in toti timpii Romanii au avutnevoie de ele. Aspectul vietii istorice, de care neocupam acum, conditiile economice si fiscale pecare a avut sa le poarte taranii au desvoltat maideparte aceste insusiri.

SA' mai amintim si ad ca boierii cereau tara-nilor munca «fara soroc» pe camp si la curte,dupa cum am vazut mai sus. Cat despre fisc,sa ne aducem aminte de inmultirea celor patrusferturi ale birului, cari din patru ajunsera pana lacifra de 20 pe an. SA nu uitam nici procedeul Dom-nilor veniti din Fanar, cari scadeau valoarea ba-nilor in ajunul strangerii darilor si o ridicau inurma. Cum de-au putut taranii indura si platiaceste dari ? Cum le-au plait ? Foarte amarnic. Suntsi acum oameni batrani, cari ne mai pot povestice-au vazut ei in copilaria for cea mai frageda.Le-au platit, caci parcalabii, agentii si argatii tim-pului nascocisera, pc., vremuri, torturi si casne, cariar fi putut servi de pilda chiar inchizitionarilor dinSpania. Asa se spune ca agentii domnesti luau penevoiasii cari nu puteau plati birurile, si le puneautrunchi grosi de arbori pe stomac ca sa-ibuse, sau li spanzurau in fum pelemnul cosului dea-supra vetrii cu foc, sau in sfarsit ii parlea si-i mutilacu lanturi de fier arse in foc, etc. Const. Golescuscria pe la 1820: «Sustiu ca au fost crestini cari,pentru ca n'au putut plati anume sume, au fostspanzurati cu capul in jos in cocini, carora li seda foc» '). Se istoriseste ea taranii, cari n'aveau sa

1) Pompiliu Eliad, op. cit., p. 204 -205.

ina-

www.dacoromanica.ro

509

pla'teasca, erau adusi legati la curdle boierilor, siin mijlocul iernii, agentii ii spanzurau aproape goide gardul curtii, asa incat picioarele goale, atar-nande in jos, sa fie puse si legate in sghiaburi cuapa. In timpul noptii, cand incepea a ingheta apa,vaetele sfasietoare ale suferinzilor trezeau din somnpe boierii din castelele lor, si, la auzul ingrozitoral chinurilor, li se despietreau inimile si desle-gand baierele pungii plateau ei birurile neferici-tilor, carora le inghetasera picioarele cu apa cutot in jghiaburi. In asa conditii, taranii, mosnenisi mazili devenira servi si-si vandura ocinele forcelor care se indurau sa-i scape de biruri, decasnele si de torturele olarilor. Au fost atatea su-ferinte in trecutul neamului celor dela sate, incatlumea, care se inching si se prosterneaza la sufe-rintele lui Cristos, to miri cum de nu banueste,cand trece pe langa o suba sau un suman sfiossi umilit, ca sub acel suman traieste tui om carenumara desigur mai multi Cristosi printre stra-mosii lui.

Ca sa evite aceste torturi si casne, ca sa scapedela argatii boierului si dela agentii fiscuiui bu-cata dela gura copiilor lor, taranii romAni aufost nevoiti sa ascunda, sa insele, sa lure, saminta.

Toti strainii an constatat de acord aceasta, simai toti ne-au lasat note si observatii pretioaseasupra acestor insusiri ale taranilor. «Indigenii(Romani) scrie Thornton devin lenesi, din pricingca nu pot imbunatati soarta for prin munca, totasa cum devin inselatori, vicleni, mincinosi, pen-trued inselaciunea este mereu intrebuintata. pentru

www.dacoromanica.ro

510

a descoperi si a stoarce putinele for economii>> 1).«Reaua credinta, scrie contele Salaberry, nedrep-tatea si opresiunea, a caror jucarie sunt de obi-ceiu, ii silesc sä nu caute a fi inselati si sfarsescprin a deveni InselatoriD 2). Aceeasi constatare oface Laurengon, cand scrie ca: «Sarbia in care segasesc si despoierile ce se comit asupra lor, i-aufacut vicleni si inselatori. Gresala este a guvernelornu a lor»3). Si mai ales gresala este a formei deguvernamant. Dupd parerea lui Laurengon «formaasa de straniu vitioasa a guvernului ii sileste saalerge la Siretlicuri, cari in orice tarn ar trece dreptminciund si .fatarnicie. Dar trebue sä fi dibaci casa inseli pe niste subdelegati, cari cauta ei insisisa insele pe un guvern suprem, tiranic'> 4). qRo-manii, zicea Le Cler, sunt vicleni, sub un aer dedesavarsita nepasare ascund o adanca prelaca-torieD 5). Asa sunt Romanii de pretutindeni cacide Gerando scrie despre Transilvaneni ca «ei anviclenia, arma sclavuluiD 6).

Istoria si conditiile economice, pe care impre-jurarile istorice ale neamului nostru le creiarataranilor, au fa.' cut ca aceste insusiri stramosestis'au pastrat vii, ba poate s'au accentuat si s'auexagerat. In tot cazul ele sunt si mai aparentela tarani. De altfel, intreaga istorie a noastra esteplina de fapte de acestea. Amintim, in treacat,purtarea echivoca a lui Mihaiu Viteazul care Im-

1) Op. cit., p. 317.2) Op. cit., p. 49.3) Op, cit., p. 26-27.4) Ibid.5) Op. cit., p. 253.6) Op. cit., p. 348.

www.dacoromanica.ro

511

paratul Germaniei si catre Turci. Fata. de Imparatprotesta, cu toata energia, de credinta catre el, deura contra Turcilor, in acelasi timp in care scriaSultanului jurandu-se ca «sa-si bea sangele copiilorlui daca nu i-o fi lui credincios». De asemeni, estecunoscuta duplicitatea lui lap.' de nobilimea ma-ghiara din Transilvania, carei ii promitea liberareaTransilvaniei si in acelas timp angajamentele lui cuRudolf de a o cuceri pentru acesta. Caracteristicesunt si mijloacele lui Stefan cel Mare, din acest punctde vedere. La Podul inalt el castiga victoria printr'oinselaciune bine nemerita,istoria cu trompetelecele ascunse. In codrii Cosminului macelari oastealeseasca, iarasi printr'o cursa intinsa Polonilor.De amintit mai este purtarea lui Basarab careCarol Robert, cu care, impacandu-se, se anga-jase sa-1 treaca. in Transilvania pe cel maibun drum; cand in loc de aceasta baga pe re-gele ungur, cu toata armata lui, in stramtorilecele mai rele ale Carpatilor si-i distruse oastea,regele abia scapand cu fuga. Tot de aceeasi na-tura fu purtarea Romanilor fata de aliatii forcrestini in contra Turcilor. Sub Vlad Dracul, sestie cum Romanii tradard pe tovarasii for de luptatrecand in momentul decisiv in partea paganului.Cine nu regaseste in aceste apucaturi ecoul psi-chologiei lui Decebal si a Dacilor ? Basarab, Mihaiu,Stefan, sunt figuri care seamana cu acea a luiDecebal.

Aceste apucaturi sunt adanc inradacinate la Ro-mani, gratie for am putut rasbate prin zidurile denenorociri si de pericole,1 pe care istoria le-a ri-dicat din belsug in calea neamului nostru. Chiar

www.dacoromanica.ro

512

in legaturile zilnice si in afacerile dintre ei, ta-ranii au o pornire instinctive a se paean si a seinsela unii pe altii. Actele lor juridice sunt com-plicate cu tot felul de rezerve si combinatii. Uneminent jurist imi marturisea ca el evita, din prin-cipiu, procesele taranesti, ca'ci sunt cele mai grelede descurcat, si cu greu pop sa desprinzi, din la-birintul de clauze si rezerve, partea adevarului, pecare taranii au devenit maestrii in arta de a-1 as-cunde. 0 adoptiune, spre pilda, taranii o complicasi o complecteaza cu o vanzare, o vanzare o corn-plica cu o adoptiune. In actele lor de transactieniciodata nu vor arata preturile si sumele cele ade-varate; ei vor pune totdeauna or mai mult or maiputin, dupe imprejurari. Cu deosebire ei au capatato adevarata maestrie in arta de a-si ascunde sen-timentele, ideile si intentiile lor. Ei n'au nicidecurnobicinuinta de a fi exacti in spusele lor, in afir-marilc sau in tagadele lor. Se sfiesc de orce che-stiune pusa, si raspund cele mai echivoce si inse-latoare raspunsuri.

Spre pilda, la o alegere de deputati, un can-didat foarte influent intreaba pe un taran, daceeste bota.rat dea lui votul sau. Ce putearaspunda acesta ? Sa fim sanatosi, d-le A.

Foarte cu greu vei afla dela ei, spre pilda, sta-rea recoltelor lor. and ii intrebi, ca prin instinct,iti vor raspunde neadevaruri. Dar mai ales candii intrebi ce intindere de pa.mant au, pop sa fiincredintat ca-ti va fi cu neputinta sa afli vreo-data adevarul. De obiceiu, or de ce vei intreba petaranul roman, sä fie bine stint ca raspunsul ce-tida merita foarte putina incredere. Si este foarte

sa-i sa-i

www.dacoromanica.ro

513

firesc sa fie asa. De-a lungul intregii istorii, Ro-manii si-au ascuns fiinta lor; zilele for ei si le-ausmuls prin inseldciune si viclenie de sub spada rid.-vdlitorilor si asupritorilor. Au trebuit sa insele,sa ascunda, sä minta si sa tradeze pentru ca sascape cu zile.

Aceasta n'a lost numai in timpul invaziilor hu-nice, avare si tatare. Dupa aceste invazii venirdaltele mai moderne, mai perfide si mai metodice.Evreii, care in fiecare an tree Prutul; Grecii, can netrimit in toti anii colonii sarace si hrapitoare, ducmai departe opera invaziilor traditionale in acestetali. Cum are sä lupte taranul roman cu aren-dasii greci si evrei, cu negustorii evrei si greci?Grecii sunt tot atat de vicleni ca si Evreii, si Evreiitot atat de lacomi ca si Grecii. and Grecul sauEvreul arendas va pune erbarit 40 de bani pentrufiecare cap de gasca, cum sä nu ascunda taranul,toamna, numarul bobocilor ? Iar fata de Evreul sauGrecul cu pravalie, cum sa fie taranul sincer ? Tataconvorbirea unui Oran reprodusa de d-1 Radu-lescu Motru :

Crezi d-ta ca-mi arat eu pasul catre negu-stor ? Fereasca D-zeu. Mi -ar cere pretul inzecit.Numai cel nepriceput dd navala si intreaba de lu-crul ce ii trebue. Eu, cand intru la negustor, maprefac ca umblu dupa altele, si numai pe urma,ca la intamplare, intreb si de ce-mi trebue. Alt-fel nu m'as ajunge cu pretul».

** ,

Este insa o trasatura din caracterul Romanilorsi Dacilor, care, cu toate nefericirile istoriei noa-

33

www.dacoromanica.ro

514

stre, pare a se fi pastrat aproape nestirbita, dellmodificata, la Romani: aceasta-i un fel de por-nire adanca catre neatarnare, o neinfranata tre-buinta de libertate. Aceasta nevoe adanc simtitade neatarnare si de libertate s'a transformat insaintr'un fel de repulsiune vie pentru orce fel desupunere. Romanului i-a devenit nesuferita ascul-tarea de ordinile cuiva, atarnarea vointei lui devointa sau bunul plac al altora. La not toti ar fivoit sa fie stapani pe ei, si sa nu aiba nici unstapan pe capul lor.

Tocmai de aceea, precum am aratat-o si incapitolele anterioare, trecutul nostru fu sfasiat denesfarsite desbinari si certe intre boierii tarii, side lupte fara preget si fara repaus dintre peti-torii la domnie. Boierii romani, mai ales dupace rostul ereditatii Basarabilor s'a stricat, ajun-sesera sa nu poata ingadul nici un Domn petronul tarii; fiecare ar fi voit sa fie el Domn saucel putin sa ocupe el dregatoriile cele mai inalte.Pornirea tuturor catre deplina libertate se traduce,fireste, in pornirea tuturor de a fi stapani, de adomni si de a guverna.. Qelosi pentru libertatealor, fiecare nu si-o putea asigura decat confiscandpe a celorlalti. Asa s'a vazut in istorie, vecheaRoma, care nu-si putii asigura libertatea ei decatsugrumand pe a intregei lumi vechi. Tot astfellibertatea poporului francez, castigate prin marearevolutie, nu se puta garanta decat prin subju-garea intregei Europe. Potrivit acestei porniri firesti,toti boierii din dregatoriile mai mari nazuiau cu in-focare dupa domnie, top boierii fara slujbe nazuiausa ocupe cele mai inalte slujbe. Nu exista in ana-

--

www.dacoromanica.ro

515

lele istoriei noastre cleat doua cazuri de boieri,cari sa nu fi avut aceasta nazuinta : postelnicul Const.Cantacuzin si boierul Ionita Sturza. Aceste douacazuri unice par inteadevar monstruoase.

La randul lor, taranii nu putura avea o dorintamai mare decat acea de a fi facuti boieri. De acolochiar vine zicatoarea: eu boier to boier tine sd nemai tragd cismele, cuvinte de dojana, pe care desigur boierii le vor fi adresat adesea taranilor bo-ieriti. La care, fard indoiala, taranii vor fi raspunscu cealalta zicatoare, foarte respandita si ea : fie-care este boier j5e lreaba lui. La ocuparea 01-teniei de care Austria, statistica gasi un numar ex-traordinar de mare de boieri si boieranasi maimici. Desi totdeauna subjugati, taranii au pastratvesnic neadormita in ei nazuinta care deplina li-bertate, aceasta nazuinta temeinica, adanca, pecare au mostenit'o cu sangele lor de o potrivadela Daci, Romani si Slavi.

«Moldovenii, scrie contele D'Hauterive, n'aupierdut nimic din firea aceasta de origine, carese resvrateste contra orcarei apasari Ei sunttotdeauna gata sa stea in potriva boierilor lor, lajudecata inaintea ispravnicului si sa parasca peacesta inaintea Domuului, Ei nu se tern sd strabatatoata tara, ca sa vit., la divan sa dea ei singurijelbile cele mai indrasnete... Marturisesc ca aceastatraditiune vie a vechii libertatii romane este un lucrupe care nu ma asteptam de loc sa.-1 gasesc aici,si mi-a placut foarte mult sa-1 aflu la 400 de leghede Roma si dupd 18 veacuri dela Ciceron» 1).

1) Op. cit., p. 81, 83.

noua...

www.dacoromanica.ro

516

In alt loc, acelas observator scrie : «Moldovenii auteama de domnii prea lungi. Nici schimbarile preadese nu le plac, dar ei socotese nestatornicia pu-terii celui care ii carmuesc ca un mijloc de apa-rare in potriva tiraniei lui u 1).

Este stiut ca boierii ajungeau foarte adesea laimplinirea nazuintii lor. Ei reuseau sa schimbefoarte des pe Domni si pe boieri din slujbe. Cefaceau insa taranii pentru reusita pornirii for dupalibertate ? Taranii, neputand sa ajunga toti boieri,spre a scapa astfel de birurile grele si tot felul depodvezi, aveau si ei doua mijloace: sau emigraupeste Dunare si Carpati sau intrau in codrii si sefaceau haiduci si banditi. Tot secolul al 18-lea esteplin de emigrari sau bajenii, cum be ziceau ei. Cu-vantul bajenie era in mintea for un cuvant de or-dine. Se stie in ce hal ajunsesera tarile romanesti inacest secol, populatia for fugise mai toata, ramase-sera pustii. Se stie de asemeni la ce grad propa-sisera la not bandele, haiducia ; de ce prestigiu sebucura aceasta institutie la taran, si cum fascinamasele populare. Iancu Jianu, Bujor, Tunsu, sunteroii cei mai populari, si cu biografiile for incepeorce roman cultura sa literara chiar astazi.

Acest spirit de libertate se accentua in tarileroma'ne Inca de pe la Inceput. Chalcondyle observa,de pe la jumatatea secolului at 16-lea, ca «Roma-nilor nu le place sa pastreze aceiasi forma de gu-vernamant si se Invoiesc foarte bine sa nu ascultetotdeauna de aceiasi Domnitori, caci ii schimbadupa vointa, chemand aci pe unul aci pe altulla administratia si conducerea afacerilor

1) Idem, p. 288.

lor).

www.dacoromanica.ro

517

Din acest spirit de libertate exagerat si imbol-navit, cu timpul, decurg mai multe particularitatiale caracterului Romani lor. Sa citam, intrepractica excesiva a divorturilor, de care s'au in-spaimantat toti streinii cari ne-au vizitat si auobservat moravurile noastre. «Cu aceasta usu-rinta de a se desparti, scrie unul dintre acestia,casatoria este o incercare perpetua, pe care omulsi femeea o fac unul asupra celuilalt. In acesteconditii, adulterul, ass cum l'avem noi, cu repre-siunea legilor, ar fi aproape un progres pentruRomani, caci ce sentiment de promiscuitate nuse arunca in aceasta societate prin usurinta assde mare de a se desparti ? Casatoria, seamana, inRomania, cu un fel de Mazurka, unde dame]efac un rand cu un cavaler, un alt rand cu unaltuh 1). «In Romania, scria Pertusier, legaturacea mai sacra a libertatii devine in acelas timpun object de trafic si un loc. Oamenii se casa-toresc, determinati de seductiile averii; un capri-ciu usuratic ajunge in urrna ca sa se paraseasca» 2).Obiceiul excesiv al desfacerii casatoriei este faraindoiala o urma a vechiului spirit de libertate sineatarnare. Aceasta trasatura de caracter n'a fostdistrusa. Ea a persistat aceeasi dealungul istorieinoastre, dela Radu eel mare care goni pe pa-triarhul Nifon, fiindca se opusese la un divort deacestea, cautand astfel «a ne strica obiceiurile»,phna la Bibescu, care, dupe treptele tronului,consacra aceasta libertate individuals, traditionalaa noastra.

1) Anonyme, op. cit. p. 108-109.2) op. cit. p. 31.

www.dacoromanica.ro

518

In sensul aceluiasi spirit de neatarnare, pastratsi exagerat la Romani, mai trebuie sd citdm re-pulsiunea ce simt Romanii, in special taraniinostri, de a se baga servitori. «Suferintele adanciale tdranului Roman, observa Regnault, au Ind-busit in el trebuinta unei bune vieti materiale,dar n'au micsorat cu nimic aspiratiile sale catrelibertate» 1).

Inteadevar, taranul roman prefera sdracia lu-cida in loc sd se bage sluga. Se observa ca.' ser-vitorii in Romania sunt iu unanimitate Unguri,Bulgari. In special, cei dintaiu au dat totdeaunacei mai buni randasi, dupe cum observa °data,ironic, un excelent spirit observator al cdrui cu-vant ramase cunoscut; pe cand Romanii mai binemor de foame, decat sal vie slugi la orase. Chiarcand mizeria ii aduce In aceasta stare, ei nu suntbuni de nimic, si par loviti de o incapacitate na-turala de a asculta de porunci si de a impiniordinile.

Lucru pare surprinzator, insd trebue sd obser-Nram ca aceasta trasatura de caracter o avem incomun cu Englezii. Singuri Englezii, dupd cumstim, mai au aceasta adancd repulsiune de do-mesticitate. Ca si la not Ungurii, la Londra, Nem-tii, sunt singurii si cei mai buni randasi. Servitoriienglezi sunt rani si foarte prosti. Aceasta trasd-turd de caracter, pe care o avem in comun cuEnglezii, si care sa sperdm cal ne este de bunaugur, nu este singura. Vom vedea indata camai avem si altele.

1) p. 288.

www.dacoromanica.ro

519

Cu aceasta iubire adanca de neatarnare se leagaun fel de mandrie, un fel de orgoliu nobil, decare nu arareori dau Romanii dovada. Este stiutde toti ceea ce se povesteste de Tudor Vladimi-rescu, care, °data in casa unui mare boier dinCraiova, nevoind sa stea pe scaun, dupe cum erapoftit, raspunse prietenului sau, ca nu sta.' jos deteama sa nu fie nevoit sa se scoale dinainteavreunui ciocoi, care ar veni pe acolo in vizita.D-1 de Gerando povesteste urmatoarea scenaobservata de el in Transilvania. Intr'o zi, un taranbogat care se intorcea dela Fejervar, unde pri-mise o mare suma, intalneste in drum un inten-dent calare pe un cal, pe care lui ii veni pofta.sä 1 cumpere.

- «Cat costa calul asta ? 11 intreba el.Cavalerul gasi intrebarea obraznica si raspunse

m an dru,Acest cal e prey frumos pentru tine.

- Fie, zise taranul,«Ei bine o suta de galbini (calu nu pretuia

nici zece).«0 suta de galbini ? Da -te jos. Iata-i. «Si

ii intinse mana plina de atm> 1).Acest spirit de neatarnare tantos se tradeaza

zilnic in toate actele taranului roman. Jar atuncicand pare altfel, aerul lui umilit si supus, sprepilda, nu este sincer, ci cu totul de suprafata sprea insela. Umilinta taranului este un mijloc de ainsela, o aparenta care-i fgloseste fiind din felullui foarte oportunist.

1) p. 810.

www.dacoromanica.ro

520

Asa fiind se Intalege atunci ca" criticile amareale celor cari blesteama libertatile prea largi, acor-date poporului roman prin legi si constitutie, canefiind potrivite firii noastre, sunt sau rodul igno-rantei sau al unei lipse de bung credinta. Poporulroman se caracterizeaza printr'un adanc simt deneatarnare si legile liberale, pe cari le are asta'zi,sunt lucrul cel mai potrivit cu firea profund liber-tara a Romanului.

Libertatile de cari se bucura azi Romanii suntobiectul realizat al aspiratiilor for de veacuri. Dealtfel, ar fi monstruos lucru ca niste ]ibertati largisa treaca in legile unui popor care nu le intalege.Acestor sentimente si aspiratii adanci dupa liber-tate se datoreste succesul partidelor liberale sidemocratice la noi. Cuvantul libel-tate si liberalfascineaza pe Romani, si cuvantul singur este 'Incaun puternic element de succes politic. Este decio legatura puternica, adanca intre libertatile acor-date in Romania si intre caracterul intim al popo-rului. Oamenii cari an acordat acestel ibertati, unBratianu, un Rosseti, un Kogalniceanu au vazutlimpede si au vazut bine, nu s'au inselat si numerita critici. Din potriva. Urmarile rele, cari au in-tovarasit libertatile acordate, au alte cauze,aceleade cari am cautat sa ne dam seama in paginileprecedente. Este prea naiv, daca nu de rea cre-dinta, acela care be va pune in socoteala libertatii.Ar ramane insa de vazut daca lipsurile caracte-rului romanesc nu ar justifica oarecare restrictiidemocratice la aceste libertati, restrictii cari aravea de scop tocmai sa organizeze libertatile sisa be confirme.

www.dacoromanica.ro

521

Daca, cu privire la caracterul si in deosebi lavointa sa, neamul nostru ne "infatiseazd atateaumbre si atatea lipsuri, alaturi de prey putine ca-litati, nu tot ass este cu celalt aspect al sufle-tului nostru, mintalitatea, inteligenta. Sub raportulinteligentii, Romanii au fost daruiti de creatorullor, Istoria, cu o sums de bune insusiri luminoase,drept recompense pentru lipsurile si umbrele cea asternut pe suprafata caracterul nostru. De undevine inferioritatea caracterului Romani lor, de acolovine superioritatea inteligentii lor.

Mintalitatea Romani lor, ca si limba pe care ovorbim, a avut de temelie si ca punct de plecareun material de esenta superioard: mintalitatea ro-mans. In istorie ea ni se infatiseaza ca un marerozervoriu, in care mai toate popoarele Europeiau venit si au depus o parte din cuprinsul sufle-tului lor. Aproape nu este popor mai de seamyin Europa, care sa nu fi contribuit cu ceva la al-catuirea edificiului moral al sufletului romanesc.Daca inteligenta ca si limba romans este unrezultat, in care sunt reprezentate toate natiu-nile din Europa, mintalitatea Romani lor este deesenta universals. Restristele istoriei nationale, dau-natoare pentru caracterul romanesc, fury foarteprielnice mintalitatii Romanilor. Daca Slavii, Bul-garii, Ungurii, Turcii, Tatarii, Grecii, Rusii, Fran-cezii, Germanii stapanira sau influentara, rand perand, tarile romane, pentru a alters, slabi si sa."-

raci clementele vointei noastre, toti acestia imbo-gatira mintalitatea romaneasca. Cu drept cuvant,se poate zice ca aceasta mintalitate se deosibesteprintr'o bogatie fare pereche dc materialuri si

www.dacoromanica.ro

522

printr'o varietate fa'ra seaman, asezate pe o te-melie puternica, strajnica, mostenita din mintali-tatea Latinilor.

Literatura noastra populard este din cele maibogate, desi fragmentara. Ea se distinge insa princalitatea ei si mai mult cleat prin cantitate. Cando analizezi esti mereu isbit, si la fiecare pas sur-prins, de frumusetele imaginilor, de delicateta sen-timentelor, de vigoarea expresiilor, de logica me-taforilor, de ingeniozitatea comparatilor, de poeziainaltatoare si de imaginatia creatoare, cari se tra-deaza.' in fiecare coltulet de cantec, de basm, infiecare frantura de doing. Chipul de a concepe siintelege lesne lumea si vieata cu necesitatile foreste poetic si bogat. In fiecare proverb sau zicalaeste o comoara de observatii. Luciditatea judecatiimerge alaturi cu comorile fard srarsit ale uneiimaginatii surprinzatoare.

Examinand lantAnile din cari isvorasc acestedaruri ale mintalitatii noastre, boga.tia ei nu trebuesä surprinda pe nimeni. Spiritul clar, judecatageneralizatoare a Romanilor, imbinate cu inchi-puirea prodigioasa a Slavilor, sunt fantani preabogate si adanci. Mai adaogati frumusetea naturii,limpezimea albastra a cerului, splendoarea lumineisclipitoare si plina de nuance, care invalue coli-nele si proecteaza tabloul fermecator al muntilorpe fondul azuriu al cerului, bogatia lumei vege-tale, vioiciunea raurilor serpuitoare pe pietris, toateacestea sunt izvoare de poezii si de emotii artis-tice, puternice, adanci, intime.

A analiza comoara literaturii noastre populareeste a locul catva timp intr'o gradina cu flori bo-

www.dacoromanica.ro

523 ____

gate, este a petrece o adevarata zi de sarbatoare.Vom documents pe larg aceste aprecieri asupraliteraturii populare si asupra mintalitatii romanestiin partea a doua a lucrarii noastre. Aici ne mar-ginim la aceste indicatii generale.

Aceasta bogatie fara seaman a mintalitatii ro-manesti a avut si are urmari de mare insemna-tate. SA' examinam aici pe scurt aceste urmari.Sa vedem mai intaiu partile de umbra trecatoarece ne infatiseaza Inca inteligenta romans.

Bogati a prea mare a mateliarilor cari compun mi n-talitatea noastra face ca ea sa se infatiseze Inca subun aspect oarecum turburat si, dupd cum am maispus'o, nedefinit si neispra'vit. Neegalitatea si incoe-renta inteligentii romanesti decurg dela prea mareabogatie a materialurilor noastre sufletesti, cari secaznesc sa se aseze, sa se stratifice, sä se crista-lizeze. Daca bogatia inteligentii noastre ar fi maimica, mai redusa, ea s'ar fi stratificat si crista-lizat mai de timpuriu. Neegalitatea si incoerentan'ar mai fi trasaruri carasteristice ale inteligentiisi caracterului nostru. Sufletul popoarelor este casi corpurile ceresti, iar corpurile ceresti se racescsi se stratified mai repede sau mai incet, potrivitcu marimea lor. and sufletul nostru i i va fi stra-tificat si cristalizat materialurile mintalitatii sale,atunci in el se vor defini cristale, sub forma deopere literare clasice, de o valoare egala celor fran-ceze si italiene. Pans atunci insa, ne gasim in oepoca de elaborare pregatitoare, Intr'o periodsde clocotire, care turburai tot coprinsul sufletuluinostru etnic.

www.dacoromanica.ro

524

0 alts urmare a bogatiei fard seaman a min-alitatii noastre sunt dispozitiile fericite ce ,se ob-

serva foarte des la Romani pentru artele frumoase,si in deosebi a pentru poezie. Izbucnesc atateatalente in masa poporului nostru, cat nu cred case mai pot vedea aiurea. In arta dramatics, inopera, in muzica mai ales, tara dete Occidentuluimai multe talente de mana intaiu, destul de cu-noscute, pentruca sä nu le mai amintim aci. Darulpeoziei lirice este ass de intim si adanc legat defirea Romanului, incat a facut pe Alexandri saexclame faimosul cuvant : Romanul este nascutpoet. Si daca se naste poet, Natura, cu farmecileei felurite si bogate, 11 creste tot poet. Mediulnostril fizic este ca un muzeu de poezie, pecare Natura l'a impodobit cu capo-d'opere dintrecele gratioase si in el isi face educatie poetulroman.

Din aceasta comoara de frumusete p e care Naturaa varsat-o din belsug peste tarile r omanesti isi vafi gasit un Delavrancea luxul de icoane si impresiisarbatoresti care imbogateste nemuritoarele modelede simtire artistica, cu care dadsul impodobi lite-ratura romaneasca. «Argintul apei» si «aurul aeru-lui», linistita «splendoareD, a «regini noptii moarta»,in lumina careia «mii pustiuri scanteeaza>, si codricari «ascund in umbra straluciri de izvoare» suntiotografii sufletesti, luate din natura si turnate inclisee originale, bogate, neperitoare de sufletul preamare al marelui Eminescu. Alaturi de un Ale-xandri si Vlahuta, un Cosbuc si Octavian Gogavor gasl inspiratia for larga, unul in poezia sglobiea Prahovei, altul in majestatea sublima si duioasa",

www.dacoromanica.ro

525

In acelas timp, a Oltului. Romanul este deci nascutsi crescut poet.

Ca si in faurirea versului, el este deopotrivamaistor in manuirea culorilor. In picfura este unavant de talente surprinzatoare, cari, daca s'arputea desvolta in conditii economice prielnice, arda lucrari desavarsite, clasice. Expozitiile noastrede pictura te minuneaza si te rapesc in fiecarean. Daca nu se disting prin marimea proportiilorlor, panzele pictorilor nostri te surprind prey pla-cut prin intimitatea simtului culorilor si nuantelorsi prin maestria distribuirii si gradarii lor. Ro-manii an foarte adanc sadit in firea lor simtulformei si al culorii. Aceasta aplicare catre culorise vede peste tot. Ei isi coloreaza pana si patu-rlie de lemn, 'Dana chiar lemnul din sea si delajugul boilor. Streinii, cari au studiat Insusirile ar-tistice ale taranului roman, au fost, fara exceptie,minunati si surprinsi de bogatia lor.

De Gerando, care a cunoscut mai mult peRomanii din Ungaria, a lasat aprecieri de mare va-loare pentru simtul artelor frumoase la Romani.cAcest popor, zice de Gerando, este spiritual siinteligent; el iubeste poezia si muzica. Nu arareoriauzi pe sateni spun'And si chiar improvizand ver-suri»1). «Bisericile Romani lor sunt pitoresti... Intal-nesti in drum o multime de astfel de biserici, site intrebi cum au putut ajunge niste oameni asa desimpli, fa' ra nici o alta indrumare decat inspiratialor, sa ridice si impobeasca asa edificii. Raspunsuleste ca acesti artisti executa opera lor cu pa-

1) Op. cit., pag. 338.

www.dacoromanica.ro

526

siune... ()rat de naive aceste picturi, ele dovedescIn firea Romanului un anume gust pentru arta.Cad, in definitiv cei cari le-au facut nu sunt cleatniste tarani. Cutare baiat, care 'Ana aci ajutasepe tatal sau la munca campului, se simte intr'o zicu dorinta de a zugravi. Anche is son' pittore, §i

zugravind dupti inchipuirea lui. Si el este unartist la inaltimea societate lui. Dar is sa se ridiceputin aceasta societate si sa se apropie de anoastra, nimic nu va impiedeca pe acest taransa fie un pictor. Aceasta aplicare a Romani lortine de origina for italiana «Taranii romani, adaogade Gerando, au costume pitoresti. Traistile si gilet-cile for de piele alba sunt impodobite cu flori sicu desemnuri, de curea, in toate colorile» I). «Ro-manul,,scria Ubicini, este din firea lui poet; poetca sentiment si ca expresiune. Fie ca-1 agita dorul,fie ea entuziasmul se desteapta in el, la amintireagloriei stramosilor lui, el canta si inspiratia curgede pe buzele lui ca dintr'un isvor nesecat. Chiargraiul in care se exprima este patruns de aceastapoezie fireasca; este plin de comparatii pitorestisi de imagini gratioase si teribile> 2).

Inchipuirei Romanului, zice un anonim francez,vioae si sglobie, ii place sa se rataceasca in regiu-nile miraculosului. «Legendele sunt numeroase, InRomania, unde poporul e foarte superstitios, si toatesunt patriotice sau religioase» adaoga acelas autor.«Romanul este din firea lui om de gust, cu deo-sebire in toate lucrurile cari isbesc simturile; iu-

1) Op. cit., p. 351.2) Op. cit., pag. 22.

iata-1

www.dacoromanica.ro

527

beste luxul,- chiar fastul, dar cu eleganta2, 1). Caatare, Romanul are temperament de orator. Ora-toria lui este un sir de gesturi sufletesti verbale,cari cad cu usurinta, cu indemanare, cu abilitate,cu eleganta.

Cea ce deosebeste insa pe Romani, nu numaide- popoarele din Europa orientala, intre care tra-ieste, dar, se poate zice, intre toate popoarele, estevioiciunea si istetimea spiritului sau, este scapa-rarea unei inteligente fine, distinse, infatisata subo aparenta modesta, timida, si fata de strainisfioasa 'Ana la umilinta. Calitatile mintale ale Ro-manului nu sunt la suprafata.. Din potriva. Infa-tisarea Romanului, la prima vedere, nu lasa.' sal sebanuiasca ce se ascunde sub ea. Aceasta este dinpricina ca peste samburile de calitati superioaresi bogate s'a asternut un gros strat de izana, vremede 10-15 veacuri de restristi. Trebue sa scoboriadanc sub aparenta infatsa'rii Romanului, pentruca sa descoperi metalul pretios al sufletului si almintalitatii lui.

Daca alaturi si compari pe tinerii romani, dusiin Franta si in Germania, cu tinerii francezi sigermani nici ()data nu-i vei gasi inferiori acestorain ce priveste inteligenta. Un tanar german, va fiadesea mai silitor, si cu deosebire mai metodicdecat Romanul, dar foarte adesea tanarul romanva fi mai patrunzator si cu un spirit mai vioiu decatgermanul. Chiar intre Francezi, cu toata superio-ritatea mintalitatei si cu toata harnicia acestora,tinerii romani s'au distins foarte adese ori. Dar

1) Anonyme Op. cit. p. 107.

www.dacoromanica.ro

528

cea ce pare si mai invederat este ca alaturi desatenii germani, englezi, rusi si unguri, sateanulroman in nici un caz nu va fi inferior acestora,Inv ioiciunea mintii, in bogatia spiritului, in puterealui de creatii poetice. De cele mai multe on leva fi superior. In aceasta privinta, taranul romanse asearnand mutt cu taranii francezi si italieni.Temeiul sau sufletesc este de obarsie nobila si deesenta superioard. Cuprinsul mintalitatii lui estebogat, larg si variat. Dar acest temeiu nobil, aceastaesenta superioara este acoperita cu un gros stratde izana, pe care veacurile de sarbie, de navaliri,de prazi si de vieata tugara o asezard peste el.Putin daca cureti acest strat de izaneala, prin mij-locirea unei educatii si instructii mai Ingrijite, des-coperi aurul sufletesc si toate comorile mintalecare traiesc virtuale, ingropate sub caciula tura-neasca, acoperite de plasta de par negru si garan-tate de proportiile si trasaturile unei frunti late,inteligente si nobile.

La taranii nostri, sub traditionala for caciuld,se pastreaza si scanteiaza un spirit viu prea binedotat si impodobit, si care, din cand in cand, serespandeste imbobocind in doine jalnice, anecdoteInttpatoare, ghicitori ingenioase. «Chiar vieatamarginita pe care o duce, zice d-1 Kalinderu, siaceasta lipsa de instructiune de care sufere, nuImpiedeca pe taranul nostru sa aiba emotiunile sisentimentele cele mai Inalte, si nu-i trebuie cleatniste imprejurari prielnice, pentru ca sa dea laiveala talente de care ne-am indoi cate odata.' nu-mai pentru ca-i lipseste ocazia sa si le arate».

Lucrul acesta a fost observat si confirmat aproape

www.dacoromanica.ro

529

de unanimitatea strainilor, cari ne-au cunoscutne-au studiat. «Mizeria, scrie Regnault, de obiceiuasa fecunda in desnadejde si indobitocire, n'a stir-bit nimic din facultatile intelectuale ale taranuluiroman. La el conceptia a ramas vie si patrunza-toare, prinde repede si se misca uson> «SpiritulRomanului este cu atat mai vioiu, cu cat corpul estemai lenes» 2). In acelas sens, Desprez observa ca.«taranul roman, dureros apasat de Unguri si Sasiin Transilvania, si de proprii sai boieri in Mol-dova si Muntenia, a pa'strat pe fruntea sa larga,incadrata in parul negru, si in ochii sai blanzi im-podobiti cu sprincene groase, toate semnele uneiminti vioae si patrunzatoare, care pricepe repedesi se misca cu usurinta. Inchipuirei sale vie, sglobie,nepasatoare de relele zilei de azi, 3i place sa seintoarca ca."-tre vremile de alta data, in care ea ra-taceste cu placere prin regiunea minunilor» 3). «Laoamenii din societate, scrie Le Cler, se observao surna de bune insusiri, o adevarata distinctiune,o inteligenta vie si o mare usurinta de a vorbitoate limbile. and vor sa-si dea osteneala, ei reu-sesc in cele mai grele intreprinderi». Femeia ro-mana, ea insasi se distinge prin aceleasi calitatiale spiritului. «Femeile romane, zice Pertusier, reu-nesc la o mare vivacitate mult spirit natural, si, cuprea putina osteneala, ele ar putea pretinde sa." ri-valizeze cu tot ce este mai distins printre femeileeuropene» 4).

1) Op. cit. p. 227.2) Anonime, op. cit , p. 107.3) Op. cit., p. 105.4) Op. cit , p. 30.

34

si

1).

www.dacoromanica.ro

530

Vioiciunea mintalitatii, puterea de pAtrundere siusurinta conceptiunii, ca si bogAtia inchipuirii, suntinsusiri distinctive la Romani, si ele au surprinspe toti strainii cari le-au observat.

Aceste insusiri distinse si de temeiu ale minta-litatii Romanesti, imbinandu-se cu diferitele lipsurisau insusiri ale caracterului nostru, au dat la ivealatrasaturi sufletesti noui, uncle mai insemnate cleataltele. SA ne oprim putin pentru a le indica pescurt, ramanand ca sa le desvoltam si sa le do-cumentam cat mai larg in volumul urma.'tor.

** *

Inteligenta bogata in resurse, venite dela atateapopoare, unita cu o imaginatie prea vie, InsA fa."raca sa fie, nici una nici alta, stApanite de o unitatede spirit, de o continuitate adevAratA, a facut caun prea mare numar de superstitii si prejudecatis'au ingramadit in sufletul poporului roman. Spiritulnostru a adunat toate materialurile pe care le-agasit la altii, fA.ra ca sa poatA sa le controleze, fiindlipsit el insusi de un criterium si de o metoda dinpricina lipsei sale de unitate.

In superstitiile sale, raporturile lucrurilor suntintelese foarte fall, fantastic si ciudat; iar spiritulsau de observatie si inteligenta sa n'au putut de-scoperi aceste greseli si abateri. Intr'un cuvant,superstitiile foarte numeroase, care umplii mintali-tatea Romani lor, sunt produsul lipsei sale de coe-siune, a unei prea mari bogatii mintale lipsitede unitate si de metodA.

Romanii sunt superstitiosi mai mult poate decatorcare popor din Europa si intr'o mAsura pe care

www.dacoromanica.ro

531

n'o mai ating deck poate Rusii. Superstitia dom-neste in toate clasele societatii romanesti, delataranul cel mai incult si pAnd la intelectualul celmai rafinat. Romanul poate fi ateu, spirit libercugetator, dar ateismul sau si libertatea de cuge-tare se aseaza pe o temelie de superstitii, cu caresfarsesc prin a se impaca. Cel mai inteligent sieel mai cult dintre Romani nu poate libera spi-ritul sau de o multime de reminiscente si ere-dinte fantastice. Si daca el este stapanit de super-stitie, atunci populatia inculta, dela sate mai ales,invalueste toate actele vietii sale zilnice, dela celemai banale si triviale pand la cele mai nobile siinalte, intr'o panza opaca de obiceiuri supersti-tioase. Nu este un pas din vieata sa sociala, pecare taranul sa nu-1 inconjure cu o suma de obi-ceiuri si practice ciudate si absurde: descantece,vraji, faceri, desfaceri si tot felul de obiceiuri larainteles si fara rost.

Inspaimantator este insa numarul sarbatorilorsuperstitioase, pag'anesti. In afard de sarbatorilelegale, se in in toata tara, diferind dupa localitati,140 de sarbatori din cele 365 de zile ale anului.Si acestea sub numele si pretextele cele mai ciu-date si absurde: logodna pasarilor, nunta soare-cilor, 'Martea ciorilor, Lunea viermilor, sarbatoarealupilor, Foca, Miercurea stramba, etc. etc.

.De altfel, superstitiile sunt asa de adanc inra-dacinate in firea Romanului, ca in istorie aproapen'a fost miscare de seamy a neamului nostru, farasa nu fi avut ca punct de plecare o superstitie.Astfel, cu superstitii ridica Mihaiu Viteazu pe Ro-manii si sacuii din Ardeal. Cu superstitii Horia

www.dacoromanica.ro

532

atata revolta sangeroasa a Transilvanenilor. Amvazut cum procedara Petru si Asan in contraimparatului din Bizant. SA nu uitam nici cazultrivial, mai recent, al revoltei dela Slatina, candtaranii fura atatati prin apelul facut la superstitiilelor. Chiar azi, singurul mijloc de a revolta fireablajina, blandoaca a taranilor nostri este sa to atingide credintele si practicele lor superstitioase.

Exista aproape o biblioteca intreaga asuprasuperstitiilor la Romani si asupra obiceiurilor forsuperstitioase. D-1 Marian a cules in aceasta di-rectie un material deja enorm si acest materialse poate addoga la infinit. N'a fost strein care safi trecut prin tarile noastre, sau care sa fi cunoscutpe Romani, fare ca sa nu fie isbit si mirat desuperstitiile numeroase ce invaluesc intreagA vieatanoastra.

Din alt punct de vedere considerate, inteligentabogata si superioara a Romanilor, imbinata curesturi de simt practic ce le va fi ramas dela Ro-mani, a dat spiritul sarcastic, si talentul foartefiresc al Romanului de a batjocori, de a satirize.Ca o bung doze de simt practic nu lipseste Ro-manilor, am putut-o vedea dela intorsatura ce aluat la not simtul religios. Imbinarea acestui simtpractic cu bogatia, fineta si vioiciunea fireasca aspiritului Romanilor a dat nastere minunatei, ad-mirabilei si bogatei literaturi satirice de anecdotebatjocoritoare, snoave si glume intepatoare, epi-grame taioase.

Din toata mintalitatea romaneasca, spiritul sausatiric, epigramatic este trasatura cea mai neteda,cea mai precise si cea mai bine definite. Aici Ro-

www.dacoromanica.ro

533

manul a fost si este mai tare ca in or ce. Estede observat ca aceasta-i iarasi o trasatura mintala,pe care o are Romanul in comun cu Englezii Sicu Romanii. Apropierea dintre humorul Si ironiaengleza si dintre ironia si satira populara romandeste atat de mare, in cat le-ai putea confunda.Si data nici un literat englez nu le-a confundatpang acum, se pare ca a lost unul roman, care amers pana acolo in cat a dat satirele unora dreptale altora.

Fara.' indoiala ca. la Englezi, ca si la Romani,satira Si ironia sunt fructul unei mintalitati careaplica poezia in domeniul practic, caci humorul si sa-tira an efecte practice, sunt, cum am zis, un mijlocde a pedepsi moravurile rele si de a le imbunatati.

In deosebi, la Romani, ironia si sarcasmul luaranastere din situatia poporului nostru, mai inteligentsi cu un spirit mai vioiu, in mijlocul unor popoaremai putin fine cu o inteligenta mai lenesa si maiputin vioae, si prin urmare intr'o vadita inferiori-tate mintala fata de Romani. Dovada ca este asaavem faptul cä ironia §i humorul Romani lor pri-veste cu deosebire popoarele vecine. Romanii anras totdeauna cu deosebire pe socoteala SarbilorSi Bulgarilor, a Ungurilor si a Turcilor. Ei s'ausocotit totdeauna superiori acestor vecini. Si dinconstiinta acestei superioritati an decurs toateglumele si ironiile ce au facut pe socoteala lor.Se stie ca rasul, comicul este constiinta unei infe-rioritati a acelui care provoaca rasul. Spre pilda, Ro-manul si azi rade atat de Sari), pe care-1 credeprost, de unde si zicatoarea: cal verde ,ci sarb cumince; cat si de Bulgar, al carui cap 11 socoteste

www.dacoromanica.ro

534

gol ca un dovleac. Tiganii insa sunt un isvornesecat de humor pentru tarani. Iar moravurileurate ale boierimii romanesti, ca si ale preotilor,au fost obiectul celor mai muscatoare snoave sisatire populare. Ele au dat nastere la o foartebogata literatura de anecdote si epigrame fine,bine reusite.

Dace am compare atat literatura culta dela noicat si cea populara, am putea vedea Ca, totul so-cotit bine, literatura glumeata, comica, umoristicaa rensit si s'a desvoltat la noi mai mult decattoate celelalte genuri. Operile de acest gen sunttot ce s'a produs la noi relativ mai desavarsit.Scriitorii nostri de aceasta specie sunt cei maitari. Caragiale, spre pilda, este scriitorul ale caruiopere literare sunt cele mai reusite din toata lite-ratura noastra. Ceeace face farmecul ne intrecutat scrierilor lui Creanga este tot acest humor,adanc, usturator sub veselia sa deschisa si patrun-zatoare. In timpul de lap, avem talente reale, pu-ternice care intorc bine ironia si humorul fin. UnRanetti, un Vasile Pop, un Cincinat Pavelescureusesc mai mult cleat nuvelistii si romancieriinostri si ar face cinste orcarei literaturi similare marl.Un Bacalbasa ar fi fost bine pretuit chiar la Paris.

0 intreaga literatura humoristica." periodica inflo-reste la noi si de cele mai multe on este foartereusite.

Fineta, vioiciunea spiritului, usurinta intelegeriilucrurilor, inteligenta superioara a Romamilor, im-binate cu lenea, cu trandavia, orientala care i-a co-plesit, a dat nastere, in toti timpii dar mai ales

www.dacoromanica.ro

535

acum in urrna, unui spirit critic amar, sfasietor,destructiv. Si era foarte firesc. and ai toata lu-ciditatea spiritului de a observa ca lucrurile mergrau, ca.' totul este neindestulator, fara ca sa aienergia de a incepe sa faci bine, nu-ti mai ramanedecat sa critici si sa-ti arati nemultumirea. Stareapasiva 4i (la chiar ragazul de a observa insuficientaoamenilor si defectele lucrurilor cari se fac; iartimpul pe care altii '11 trec in activitate, neputandramane got, trebue neaparat sa-1 umpli cu cevasi de aci trebuinta de a critica ceace se face side a protesta impotriva celor cari fac ceva.

Romanii, find totdeauna dotati cu o inteligentasuperioara, dar tinuta in loc, paralizata de o le-nevie impusa de imprejurarile nefericite ale isto-riei for si de o trandavie pe care au respirat-odin atmosfera morala a Orientului, au criticat intoti timpii pe oameni si activitatea tor, fara ca safi fa.'cut sfortari de a indrepta cea ce criticau.

Pe la jumatatea veacului trecut, vantul invio-rator, revolutionar, puternic, care agita Occidentul,trimise undele sale pana la noi si curatl tarile, oclipa, de atmosfera lenese si trandava a Orientului.Acest want revolutionar trezi in noi constiinta sienergia straveche, si starea de neactiune si de pro-testari fu intrerupta un moment, dela 1858 pandla 1880. In acest interval se lucra mult, prea,mutt chiar, si fiindca se lucra prea mult se lucraneindestulator. Se adoptara o multime de legiluate gata dela natiunile civilizate, o sums, de ti-pare de cugetare si de calapoade de actiunet,uneori nepotrivite cu simplitatea firii noastre.

De aceea, boieri vecinic nemultumiti, in loc sa se

www.dacoromanica.ro

536

puie pe lucru si sa indrepte, scriau jalbi si cri-tici sfasietoare si le porneau zilnic la Constan-tinopole, la Petersburg si la Viena, chiar pribe-geau in Transilvania si aiurea. Aceasta fa'cU cain vremea din urma spiritul nostru critic si ne-gativ sd se exagereze Inca cu atat mai mutt, cucat nu se mai manifests, nici prin jalbi trimise laTarigrad, nici prin pribegiri, ci prin, press, prin dis-cursuri la intruniri publice, sau prin invective in-veninate cari umplu atmosfera prin toate cafenelile.

Activitatea, sfortarile facute intre 1858 si 1880,sub inaurirea puternicii impulsiuni venite din Apus,incetd indata ce aceasta impulsiune incetd sau semicsord ea insas. Si atunci vechea molesire re-venind la loc, inteligenta noastra, ne mai gasind innoi destuld energie pentru a creea si a indrepta,incepe din nou a se cheltui in critici distrugatoare,in cuvinte.

De pe la 1880 pang azi, aproape 30 de aniau pus Romanii ca sd critice ceea ce s'a facutintr'un interval de 5-6 ani, intre 1869-1866.Avand acum si ragazul trebuincios, ragaz pe careni-1 da contemplatia, in orele lungi de vieata decafenea, si avand si material dinaintea noastrade criticat, spiritul nostru se repede insetat dea se exersd si sfasie fard crutare, in critici inve-ninate, oamenii si faptele. Tot ce s'a facut la noidela 1860 este zilnic distrus in cuvinte pe toatecaile, iar tot ce se face azi, orcine ar fi eel careface ceva, este strapuns de epigramele cele maiveninoase, este inabusit de criticile cele mai amareSi severe. La Tribunal, la Universitate, in drumulde fer, cu deosebire in redactii, si mai ales la

www.dacoromanica.ro

537

cafenele, se ascute, se invenineaza si se aprindezilnic un spirit critic sdrobitor. Se critica, acolomai ales, toate lucrurile imaginabile si neimagi-nabile, tot ce se miscd, tot ce se cugeta si sescrie in Romania si in streinatate. De multe onchiar pe cei cari mai desfasurau o energie, o ac-tivitate pozitiva binefacatoare, li vedem luati decurentul acestui puternic spirit negativ, destrasidela activitatea for si dusi pe alunecusul acestuispirit destructiv. Interesanta a fost in acest sensevolutia unui distins profesor universitar, admiratde WO pentru o exceptionald putere de muncdpozitiva de care da probe zilnice. Aceasta extra-ordinary energie, de cativa ani, a inceput a soval,alunecand pe povarnisul spiritului timpului, si aziit gasim scriind aproape singur cloud foi periodice,al caror rost este de a critica, pe drept sau penedrept, intreaga activitate romaneasca.

Inteadevar, cu o inteligenta find si vioae, pussIn serviciul unei vointe slabe, lenese, trandave sial unei energii egala aproape cu zero, spiritulRomani lor necreand mare lucru are tot ragazulsa critice, sä sfasie si sa distruga tot ce-i trecepe dinainte. El va fi cu atat mai sever si mai amarcu cat se poate tine in punctul de vedere al prin-cipiilor, cari sunt absolute, cu cat nu indrasnestesa scoboare in lumea faptelor, si activitatii careeste relativa si trebue sa fie plina de concesii sicompromisuri. Logica este absolutists, activitateaeste, prin firea lucrurilor, o serie de concesii sicompromisuri. La noi, logica omoard activitateacu numeroasele si severele ei critici.

Se mai adaoga, la toate aceste Imprejurari pri-

www.dacoromanica.ro

538

elnice spiritului nostru critic, faptul ca foarte multiRomani merg adesea in strainatate, si, reintorside acolo, compard ceea ce au vazut acolo, cucele ce revad la noi. Neapa'rat ca in toate pri-vintele noi nu putem sta alaturi cu streinatatea,care se bucura de o civilizatie veche. Fatal cuceea ce se vede la Germani si la Francezi, lu-crurile noastre sunt fatal neindestulatoare, imper-fecte. In aceasta imperfectie comparative spiritulnostru critic gaseste o hrana imbelsugata de toatezilele. Totul este admirabil si desavarsit la streini,totul este la noi rau, neindestulator, criticabil. Oa-menii cari viziteaza Franta, si mai cu osebire acei carin'au vazut-o, dar au auzit dela cei cari au vazutin treacat Franta, ar pune foc Tarii Romanesti.Neputand face aceasta o and in efigie si isi chel-tuesc, in critici severe, fare sa prinda de veste, siputina energie pe care ar fi putut-o intrebuintaintr'o actiune folositoare de indreptare. De aceea,de obiceiu, top cei cari admiral lucrurile din Frantasi critical pe cele dela noi, mai niciodata n'au pusmana sä imiteze la noi gospodaria franceza. Celmult au imitat lucrurile si actele de suprafata:mode, maniere, obiceiuri.

Asupra temperamentului Romanilor, asupra firiisi caracterului for sociabil, pe Tanga cele aratatedeja la inceputul acestui capitol, ne marginim sadam aici aprecierile facute de observatorii streini,chipul cum ne-au judecat ei dupa impresiile pecare le-au facut Romanii asupra-le.

Taranii romani, dupd Regnault «in trasaturilefor exterioare, top se aseamana: oameni cu apu-

www.dacoromanica.ro

539

caturi voinicesti, cu un profil frumos, cu parullung si negru incadrand o frunte lata, si cu spran-cene groase umbrind niste ochi nu atat vii catblanzi si mangaiosi, avand mai de graba finetaprivirii italiane, unde domneste ironia, mai multcleat fineta sireata*. De Gerando crede deasemenica qtaranul roman apartine in general tipului meri-dional... Cate unii insa au parul balan, ochii al-bastrii si tradeaza o origina, straina de Italia».

Rasa meridionala, Romanii se pare ca au atrasatentia streinilor printr'o infatisare placuta, carenu este totdeauna lipsita de un anume gen defrumusete. Dupd d'Haussez trasaturile for pronun-tate, dar in proportiii frumoase, o figura lunga,umbrita de niste mustati si de un par foarte ne-gru, o talie svelta disting pe Romani* I). 4San-gele, la Bucuresti, este prea frumos, scrie Conte lede la Garde, barbatii sub kalpakurile imense cepoarta in cap, si cari ii pocesc, au trasaturi virilesi regulate. Femeile sunt frumoase si poseda ade-sea Cate un talent care farmeca*2). In acelas sensscrie Raoul Perrin: (Romanii sunt in general inalti,robusti, talia for este eleganta... Femeile sunt binefa' cute, talia for care nu intrece mijlocia este sveltasi de o cocheta.'rie placuta. Ele sunt brune, blande,amabile si prevenitoare* 3).

In privinta caracterului, mai toti streinii cari auvizitat si au cunoscut tara, se invoesc in a recu-noaste ca 4Romanii sunt, in general, un poporbland si putin pornit spre rau... De altfel ei mai

1) Op. cit., pag. 311.2) Voyage de Moscau, pag. 323.3) Op. cit., pag. 32.

www.dacoromanica.ro

540

sunt si lenesi si moi»1). Recordon scrie in scriso-rile sale asupra Romani lor cal «pe fizionomia fordescoperi blandetea caracterului». Iar Le Cler ga-seste ca «cruzimea si mania sunt lucruri rani cu deo-sebire la tarani»2). «Ta.'ranul roman, scrie in me-moriile sale, Pertusier, nu este rautacios si nicipismas; el nu este fa.' cut pentru sirntimantul derasbunare, si in vremile in cari ar fi fost intea-devar in stare sa-si rasbune pe boieri, el sa mul-tumi ca sa-1 parodieze si sa-1 batjocoreasca,> 3).

Caracterul sociabil si primitor al Romanilor afost iarasi foarte mult incercat si apreciat de streini.«Taranii romani, scrie Regnault, sunt binevoitori siospitalieri, dar cei din Moldova si Muntenia auavut sa sufere asa de crud de vizitele streinilor,'Inca nu se mai incred bucurosi in primul venit,si nu se mai gasesc la ei anume obiceiuri de ca-ritate veche, pe care o mai pa.'streazal Romanii dinTransilvania»4). Cu deosebire despre Romanii dinTransilvania s'a ocupat de Gerando, care a scrisdespre ei urmatoarele: «Romanii sunt foarte ospi-talieri. ()real ar fi de saraci, ei niciodata nu re-fuza unuia mai sarac jumatate din ceapa si dinturta lor. Aceasta ospitalitate o arata Romaniichiar care necunoscut. Ei au obiceiul de a punepe marginea drumurilor vase cu apa, pentru cala-torii cari pot trece si seara dinaintea portilor;langa vasele cu apa, cei bogati mai pun si painepentru cel care va veni noaptea... In balciuri, fe-

1) Laurencon, pag. 26.2) Op. cit., pag. 63.3) Op. cit., pag. 52.4) Op, cit., pag. 284.

www.dacoromanica.ro

541

tele tinere se plimba cu vasele for de lut plinecu apa si dau sa bea celor insetati0).

In sfarsit, scriitorul francez Le Cler rezurna ad-mirabil temperamentul, firea si psichologia Roma-nilor in aceste cuvinte admirabile si coprinzatoare:Rasa este occidentals caci aminteste in privintalimbii si fizionomiei pe Italieni si Spanioli; obi-ceiurile ei sunt orientale.

1) Op. cit pag. 347.

www.dacoromanica.ro

RECAPITULARE BSI CONCLUZIE

Caracterizarea cea mai adevarata a psichologieisi a situatiei Romani lor este admirabil data inaceste cateva cuvinte: rasa occidental& cu obiceiuriorientale.

Pentru a exprima acelas adevar, putem zice caconditiunile noastre istorice fura asa fel ca au des-voltat in sufletul nostru etnic mai mult defectele,lipsurile pe cari le vom fi mostenit in firea noastra,si ne-au imbogatit cu noui defecte si insusiri slabe,negative, pe langa ca au impiedicat manifestareasi desavarsirea celor positive. Astfel, ca sa rezumam,imprastierea in care se &este Inca neamul roma-nesc, ciopartit si subjugat in state vecine puternice,a impiedicat si va mai impiedica evolutia carac-terului si inteligentii romanesti. Cat timp harta tarnnoastre va fi inch' injumatatita, si pe teritoriullimbii romanesti vor exista bariere, cat timp con-tururile organismului nostru geografic vor fi nede-finite si neispravite, sufletul nostru nu se poate is-pravi. Produsele lui de tot felul vor mai purta Incapecetia neispravitului.

www.dacoromanica.ro

543

Si tot astfel, chipul cum se desfasura istoria noa-stra, lipsa noastra de vieata istorica proprie, ame-stecul istoriei noastre cu a altor popoare, a maimultora, cari au determinat cum au vrut ele cur-sul istoriei noastre, impunandu-ne in toate vointasi capriciile lor, a facut ca not suntem lipsiti oare-cum de o personalitate etnica propriu zisa. In con-secinta, mintalitatea si caracterul romanesc suntlipsite de trasaturi proprii distinctive, bine pro-nuntate, cari sa constitue pecetea unei personali-tati deosebite. Produsele acestei mintalitati vor fislab caracterizate si le va lipsi pecetia personali-tatii etnice.

Pe de alta parte, in timpul navalirilor, lupteleaprige pe cari Romanii avura sa be dea cu nistepopoare totdeauna mai numeroase, mai bine pre-gatite si mai puternice, lupte in cari ei avurasa fie mai totdeauna invinsi, micsorara energia loretnica, cu timpul imputinard vigoarea si curajullor. Stramosii nostrii, loviti puternic si mereu in-vinsi, pierdura cu timpul deprinderea de a maiataca, se domolira, si incepura a evita luptele, cau-thud numai sä reziste defensiv, sau sa se piece.De ad molesirea vointei, alterarea caracterului sia spiritului de neatarnare, frica si supunerea in-stinctive la strain.

In acelas sens lucfara repetitele rasboaie si na-valiri si turcesti, certurile pentru domnie,si rasboaiele interne, pe cari le deslantuiau acestecerturi, intetite si complicate cu intrigile si trada-rile partidelor boieresti. In urma acestor navalirisi rasboaie, vointa Romn.nilor esi si mai franta simai sdrobita, neatarnarea caracterului si mai mic-

tataresti

www.dacoromanica.ro

544

sorata, iar duplicitatea, viclenia, pornirea de a as-cunde se accentuara. Dar urmarea cea mai insem-nata fu desordonarea si dezorganizareapierderea obiceiului unei vieti ordonate si al uneiactivitati metodice. Aceste navaliri si rasboaie, aju-tate de un mediu fizic plin de contraste, facandtotul nesigur si sovaelnic de azi pe maine, deter-minand pe teritoriul tarilor romane, cum am vazut,acea geografie mobila, facura sa se piarda.' obici-nuinta unei activitati metodice, a sfortarilor con-tinue, a incordarilor indelungate.

In locul acestora, Romanii numai cunoscura de-cat activitatea sporadica, sfortarile incoerente, in-cordarile scurte si intrerupte la fiecare moment,vieata si actiunea de azi pe maine. De aci re-zulta dezordinea activitatii Romani lor, lipsa demetoda, graba puss in orce actiune, si cu deo-sebire lipsa de prevedere, cu nazuinta de a as-cunde, de a insela si minti, cari am vazut ca sunturmarea prevederii, adica, o prevedere dea'ndoa-sele. Vointa slabs, schimbatoare, sfortasi nesta-tornice, scurte, graba in toate si neprevedereasi duplicitatea vicleand sunt resunetul psichological chipului in care se desfasura istoria noastra, inultimile 5-6 veacuri.

Atmosfera morals a Orientului, in care ne afundadominatia si iniaurirea turceasca si greco-fanariota,moravurile orientale, aduse si impuse in tarile ro-mane, venira ca sa desavarseasca opera trecutu-lui nostru de restriste. Ele coplesira si enervarasi mai mult facultatile si vointa Romani lor.

In sfarsit, cresterea fara margini a tributului,caderea economics completa a taranilor, stoarce-

www.dacoromanica.ro

545

rea cumplita a muncii lor, despoierile- metodiceoperate de Grecii fanariotia.supra populatiilor sä-race, de pe mosiile boieresti sau manastiresti, toateacestea, adaogate la jafurile pe care armatele ru-sesti le facura la noi, in ultimele doua veacuri,avura un rasunet si mai trist si urmari psicholo-gice si mai daunatoare. Neprevederea unei acti-vitati de azi pe mane se accentua si mai mult.Tarile fora polite; Romanii bajenira in toate par-tile. Disparura cu totul imboldirile fireste ale ac-tiunii. Romanii numai aveau nici un motiv sa aresi sa semene, aveau toate motivele sa nu facenimic. Un fel de lipsa de indemn la munca, unfel de lenevire pe care, de altfel, o raspirau si dinatmosfera morala a Orientului, lua locul harni-ciei de altadata. Saracia deveni cumplita. Popu-latia rurala se degrada si isi conrupse si mai multcaracterul. Nazuinta de a ascunde totul, de a nuse increde in nimeni, de a nu spune adevarul,find mijloacele ei de aparare contra despoietori-lor ei de tot telul, se desvoltara la un grad in-grijitor.

Reformele prea dese, complicate, prea grabitesi prea nestatornice, care avura loc in ultimeledoua veacuri, sfassira prin a complica si a pulverizesi mai mult activitatea Romanilor, dizolvara tipa-rele sale de actiune, si calapoadele cugetarii. Dintoate aceste schimbari si convulsiuni, rezulta, inultima umatate a veacului al XIX-lea, un chaosincoherent de actiune, o vieata morala, sovaelnica,nesigura si una intelectuala fare nici o coesiune,un fel de ingramadire de materialuri fare formeprecise si agitate de o necesitate superioara de a

35

www.dacoromanica.ro

546

se cristaliza, de a se turna in anume tipare simodele cari trebuesc create.

** *

Prezentul, trecutul recent din ultimile cloud de-cenii ale veacului trecut, par a prevesti o schim-bare complecta a cursului istoriei noastre. Castigareaneatarnarei nationale ne pare inceputul unei ade-varate si mari cotituri a istoriei neamului nostru.Dela unirea tarilor surori, si, cu deosebire, delacastigarea neatarnarii, ni se face cu putinta ovieata istorica proprie, pe socoteala noastra, odesvoltare istorica curata, neamestecata cu a al-tora, si in care vointa si capriciile altora sä numai vie 0, turbure desfasurarea propriei noas-tre firi. De-acum pare ca istoria noastra devinemai putin prielnica insusirilor si deprinderilornegative. Semne prevestitoare ne lasa sa in-trevedem ca viitorul istoriei noastre va indreptasi imbunatati uncle din insusirile noastre negativesi deviate, va umple uncle lipsuri. Si mai ales,acest viitor pare destinat sa lase loc desfasurariiinsusirilor noastre mintale pozitive, bogatiilor as-cunse in firea noastra, trasaturilor pozitive distinse,cari de sigur se coprind, in germeni, in tempera-mentul si In caracterul nostru.

Istoria insa nu se face singura. Pe ea o facoamenii, si asa va fi cum vor fi fa' cut-o acestia.Istoria noasta viitoare se infatiseaza cercetatoruluinumai ca un plan de actiune, pe care mintea luitrebue sa.-1 intrezareasca si scruteze in liniile luicele mai largi. Aceste linii vor fi insa determinatedin examenul trecutului, al conditiilor actuale si

sag

www.dacoromanica.ro

547

al celor can se ivesc la orizon, pentru viitorulmai mult sau mai putin indepartat. Din acesteconditii trebue sa se determine ce poate sa fieacest viitor. Si mai ales, daca examinam naturasi cuprinsul aspiratiilor noastre, trebue vazut ceanume ar fi bine sa fie acest viitor intre limiteleposibilitatii intrevazute.

In acest scop, si ca conclusie la aceste cerce-tari, sa vedem acuma in ce chip si in ce condi-tii se vor putea modifica insusirile caracterului simintalitatii noastre, sub actiunea istoriei care si-aschimbat in bine cursul ei, incepand dela cotiturape care o vedem ca a lacut-o in vremea dinurma.

Cu privire la nedesavarsirea operilor minta-litatii lipsa care decurge din nede-savarsirea spiritului romanesc, ramas 'Inca necom-plect din pricina necomplectarii organismuluinostru geografic, este invederat ca aceasta lipsanu va dispare decat disparand cauza ei. Pentruca produsele spiritului romanesc sä poarte carac-terul ispravitului si al desavarsirii, va trebui caintreg neamul romanesc sa colaboreze la o acti-vitate mintala unitara, si ca roadele acestei cola-.boratii sa se imprastie, in voe, peste toate colturilede pamant prin care rasuna graiul romanesc. Untalent literar desavarsit, un geniu muzical national,un poet cu adevarat clasic, un pictor de valoareuniversals nu se vor putea ivi in neamul roma-nesc, atata timp cat bariere si granite istorice fararost vor ridica piedeci de ass fel, Inca sa opreascalibera circulare a operilor romanesti pe intreg pa-

noastre,

www.dacoromanica.ro

548

mantul pe care istoria universals harazi graiuluinostru. Caci o revista, un jurnal, o carte, un romancare nu au, in toata libertatea, numarul mare altuturor cititorilor posibil, nu se raspandeste si nureuseste. Talentelor le lipseste atunci prima condi-tie prielnica desavarsirii lor.

Pentru a ridica barierile arbitrarii ce impedicacircularea usoara a produselor mintalitatii roma-nesti pe intregul teritoriu al limbei romane, va trebuideci organizate sfortarile viitoare ale Romanilorin aceasta directie. Unitatea culturala a Roma-nilor este iluzorie si imposibila in afara de unitatealor politica. Aceasta unitate politica trebue sa fietinta, in vizarea careia sa se desfa'soare, in primulrand, energia noastra. Fie ca ea se va putea rea-liza pe calea pacinica a evolutiei democratice saupe alte cai violente, ideia unitatii politice a tuturorRomanilor va trebui sa fie treaza ni mintea tuturor.Nu trebue sa ne facem iluzie si sa ne inselamsinguri : sufletul romanesc va ramane neispravit,si nedesavarsite vor fi roadele mintalitatii noastre,cats vreme intregirea politica si socials a tuturorRomanilor nu va fi intregit si desavarsit organizmulnostru geografic, fixand harta Tarii Romanestipe urmele hartei graiului romanesc.

Lipsa de personalitate etnica, care caracteri-zeaza in general produsele spiritului si energieiromanesti, este iaras o lipsa care incepe a dis-pare, pentru ca pricina din care luase nastere aincetat. Popoare streine ne mai putand de acumveni sa amestece vieata lor istorica cu a noastra,si sa ne mai impue limba ce vorbesc ele, obi-ceiurile lor si produsele mintii lor, in locul graiului

it

www.dacoromanica.ro

549

si deprinderilor noastre, este invederat ca acumavem toata libertatea unei vieti istorice si socialeproprii, neatarnate, personale. Personalitatea, nea-tarnarea vietii noastre istorice, putinta data uneivieti sociale proprii, individuale, vor sfarsi prin acrew in noi o constiinta sau mintalitate definita,caracteristica, o constiinta nationals, care va fi cao pecetie ce se va intipari pe tot ce va fi savarsitmintea si energia Romani lor, (land operilor ace-stora si un oarecare caracter de desavarsire.

SA nu ne facem insa iluzii crezand ca acesteconditii de vieata istorica si socials independentavor crew singure, dela ele, aceasta constiinta na-tionals proprie, cats vreme numarul celor nestiu-tori de carte va ramane, la noi, tot de 85-90 lasuta. Am aratat dela inceput ca nu exists o con-stiinta nationals sau socials propriu zisa. In afaradc constiinta nationalilor, a membrilor unei socie-tati, nu exists decat constiinta indivizilor, cari, gru-pap deosebiti in natiuni, difera dupa aceste na-tiuni. De acea, nu se poate crea o constiinta na-tionals si socials la noi decal creind o constiintaluminata si coprinzatoare in fiecare Roman. Pen-tru aceasta se cere o intindere si o largire foartemare a instructiei, o respandire staruitoare, con-tinua a culturii, pang in cele mai de jos straturiale societatii; se cere o stergere a deosebirilorprea mari ce despart azi clasele sociale la noi.Se cere, cu alte cuvinte, democratizarea culturii, po-pularizarea ei prin mijiocirea unei instructii ingrijite,date in scoli indestulatoare si de un numar indes-tulator de institutori. Aceasta ne duce insa la ne-

www.dacoromanica.ro

550

cesitatea practice, indelung simtita de toti : corn-plectarea corpului didactic si a localurilor de scoala.

Aceasta complectare inseamna aproape o crearedin nou, care a consta in a intrei nzinzdrul institzt-torilor rurali si a inzeci numdrul localurilor de

adica a pune, in mod sincer, in aplicare legeaobligativitatii consacrata prin Constitutie.

Continuitatea istoriei neatarnate ce va fi posibilape viitor va asigura roadele scoalei si urmarile ins-tructii si culturii pentru faurirea unei personalitatietnice proprii si unei constiinti nationale. SA fiedeci bine stiut ca numai relaliva nivelare a cla-selor sociale, prin ldrgirea instrutlii in ,s-colile ru-rale intreite si prin popularizarea culturei carivor ingdd14, si ajuld formarea consliintelor indi-viduale, se va ajunge la faurirea constiintei na-tionale si prin urmare la acea personalitate et-nica, care, ca o pecetie, sa fie imprimata pe toateoperele mintii si energiei romanesti. In acelas timp,popularizarea culturii prin instructie va avea. rd-sunet §i asupra nedesavarsirii operilor mintali-tatii noastre.

Intinderea culturii, in cele mai largi straturi po-pulare, va marl la limita numarul cunoscatorilorin arte si al cititorilor de literature, iar acest numartare largit nu va intarzia sa provoace si sa desa-varseasca talentele, si indirect produsele acestortalente. In aceasta directie, statul orcat ar cheltulde mult, pentru raspandirea si desvoltarea culturiiin popor, nu va fi niciodata prea mult. Acestecheltueli trebuesc sa... fie din belsug, caci vor aveaca urmare faurirea sufletului romanese. Pe de altaparte, ele n'au sä fie necesare decat la inceput.

scoald,

www.dacoromanica.ro

551

Gustul culturii largindu-se, prin incurajare oficiala,va ajunge o vreme in care va trai de sine. Greuleste numai pang a-1 forma. De tinut in seams este,in aceasta privinta, inspiratia fericita a actualuluiministru de instructie, care a alcatuit o orchestrapermanenta a ministerului, pentru cultivarea simtuluimuzicei si popularizarea culturii muzicale clasice.Daca exemplul acesta se va generaliza si in altedirectii de cultural, este sigur ca cercetatorul psi-chologiei poporului roman, peste un veac, va dis-pune de o materie mai definita, mai caracterizata,si nu va mai fi nevoit, ca not astazi, sa defineascafiinta sufletului romanesc prin note negative si s'ointregeasca prin caractere vagi, nedefinite.

** *

Sa venim acum la chestiunea mai grea a ele-rnentului vointii. Cum se vor desvolta pe viitorenergia si vointa Romanilor ? Ce conditii vor trebuipentru ca desvoltarea for sa fie ceace trebue sa fie ?

Fara indoiala ca cea mai mare parte din cau-zele istorice, cari au infrant energia si vointa Ro-manilor, au incetat, disparand. Navalirile barbare,sub forma violenta, azi numai au loc; cel multinvazii evreesti din Rusia si Galitia sau coloni-zari de greci flamanziti mai pateaza ici colo solulpatriei. Turcii, retrasi umiliti la Constantinopol,numai cernesc calugarind fata tarilor romane. Ras-boaele acelea crancene, grozave, pe cari ni le fa-curd ei adesea si cari distrusera energia si fran-sera vointa noastra, sunt de acuma tacute cu ne-putinta. Cel mult o lupta economics, mai putincr6.ncend, numai de n'ar deveni adesea prea ne-

www.dacoromanica.ro

552

egala In conditiile ei, va lua locul acestor ras-boae si va fi de natural a atita energia si a Im-puternici vointa &Arita a Romani lor.

In locul convulsiunilor istoriei noastre din trecut,cari la fiecare pas zguduiau si stricau intregul rostal societatii romanesti, avem azi, °data cu nea-tarnarea, inceputul unei epoci de statornicie, decontinuitate, de unitate de desvoltare. Nimic numai vine acum sal paralizeze energia, vointa Ro-manilor, distrugand fructele muncii tor, sau rapin-du-le, pentruca ei sal nu se bucure de ele. Gos-podaria nationals incepe a se asigura pe baze te-meinice, si face cu putinta desvoltarea gospodarieiparticularilor. Energia romaneasca de acum incepea fi Incurajata din toate partite, vointa noastra,in loc de a mai fi paralizata prin infrangeri repe-tate, castiga isbanzi zilnice in domeniul vietii prac-tice, cari sunt de natural a o imputernici. In loculsfortarilor sporadice, paralizate si al incordarilorintrerupte, in locul muncii reduse si a unei grijide azi pe maine, intr'o activitate anarhica, vieatasocials si economical de astazi ne ingadue, ne cerechiar staruitor incordari indelungi, sfortari con-tinui, metodice. Acea infatisare pasiva, acea resis-tenta defensive a vointei si a energiei romanestinu mai are nici un cuvant de a se pastra, cacihordele tatare numai trec Nistru si Ienicerii au uitatdrumul la Dunare. Infrangerile dela Valea Albasi dela Rascani au lasat loc isbandii dela Grivita.Este firesc ca vointa si energia Romani lor, ingro-zite si paralizate, sa rasufle din nou, sa se Impu-terniceasca si SA se desvolte in toata libertatea.Geografia misca'toare, ale carei urmari economice

www.dacoromanica.ro

553

le-am vazut, nu se mai inampidaSCA4 pentru ca saturbure toata ordinea si sa Intoarca pe dos spiritulde prevedere al taranilor. Sate le sunt acum defini-tiv, statornic fixate. Munca este acum asigurata, ro-dul muncii nu mai este ars sau smuts prin sabie.

Toate aceste schimbari vor ingadui ca sa setransforme si infatisarea pasiva a caracterului sia vointei romanesti. Cu atat mai mutt cu cat mo-ravurile greco-turcesti orientate au Incetat de amai fi urmate, fiind inlocuite, de mult, cu alteleaduse din Occident, al caror caracter este tocmaienergia darje si metodica. Un want general deenergie occidentals a inceput Inca de mult sa necoprinda din toate partite. Civilizatia Apusului pa-trunde prin toate intrarile Tarii Romanesti. Cateschele avem tot atatea Inaintari ale civilizatii in

Severinul, Constanta, Braila si Galati si mai alesvalea Prahovei, dela Predeal in jos, sunt ca nisteavant-posturi ale civilizatiei, menite sa goneascadela noi pang si ultimile urme ale vietii orientate.

Fara indoiald ca noile conditii sociale, pe carele determine la noi desfasurarea ultimelor eveni-mente istorice, vor schimba cu totul infatisarea su-fletului romanesc. Energia si vointa Romani lor,ata.ta timp infrinte si slabite, se vor inviora cutimpul spre a redeveni ce au fost vreodata. Acti-vitatea anarhicd si incoerenta, care intrase in obici-nuinta Romani lor, nu va mai aved nici un motivca sa se prelungeasca. Caracterul grabit si efemeral operilor mintii si energiei romanesti, ca si ne-prevederea ce stapaneste actele Romani lor, vortrebuI cu necesitate sa dispara, pentru a lase locunei activitati metodice, unor sfortari si incorda.ri

tars.

www.dacoromanica.ro

554

continui, sistematice, prelungite si unui spirit deprevedere propriu zisa.

Va veni desigur o vreme, cand activitatea eco-nomics si comerciala a Romanilor va cuceri lumea,tot ass cum a venit pentru Englezi, cari altadataexportau produsele for brute, spre a be cumparamanufacturate, si astazi absorb si manufactureazaei produsele unei lumi intregi.

Si aici Insa nu trebue pierdut din vedere caschimbarea nu se va face dela sine, ci trebuescoameni, agenti pregatiti si dotati inadins cu anumeinsusire, pentru a mijloci si realiza aceasta trans-formare. Caci trebue avut in vedere ca lipsurilecaracterului nostru, relele insusiri negative suntadanci, fiind opera mai multor veacuri de res-triste si nu se pot schimba decat cu mare ane-vointa.' in cativa zeci de api. Fiind opera deveacuri, tot veacuri ar trebui ca sa le clarame,afara numai daca energii si iniatiative exceptio-nale nu se vor aplica sa reformeze si sa indrepte,prin educatie si prin imbunatatiri metodice, vointasi caracterul nostru etnic.

Cu deosebire, va trebui o aplicare a claseiculte asupra activita'tii nationale taranesti, pentrua o incuraja, a o lumina si a o organiza meto-dic si mai prevazator. Starea de anarhie, in carese desfasoara ea astazi, trebue sa inceteze, chiardaca pentru aceasta ar fi nevoe de oarecari re-strictii si interveniri legale si de oarecari modifi-cari aduse legilor, uneori prea liberale, ale tarii.Libertatea, fa'ra rost si lard masura, nu mai esteo libertate si nu devine demna de a fi numita

www.dacoromanica.ro

555

astfel, deck dud este organizata prin masuridemocratice in folosul celor slabi.

Spre pilda, libertatea de a tine carciumele des-chise, in zilele de sarbatoare, in care taranii facneorandueli si excese, nu este o libertate. A res-trange aceasta libertate, cum se face in Bucovina,este a libera pe tarani dela multe naravuri relesi curse perfide.

Tot in acest sens trebuesc luate grabnice masuri,spre pilda, intre altele pentru imbunatatirea culturiipamanturilor muncite de tarani. Nu vedem de cenu s'ar pedepsi taranii, cari, prin Moldova, duc ingarle gunoiul atat de pretios pentru agricultura.De asemeni, obligatia, sub amenintare de pedeapsaa taranilor, ca sa cultive livezi artificiale de lu-cerna si trifoi; obligatia prin lege sa are adanc,sa alterneze semanaturile, sa nu intrebuintezedeck calitati bune de seminte, pe care sä le sul-fateze, ar fi masuri de cea mai vadita trebuinta,si aplicate cu energie ar schimba fata lucrurilornumai in cativa zeci de ani.

Sunt o surna de alte masuri de luat si imbunata-tiri de adus, intre cafi ma marginesc de a atrage siaici atentia asupra urmatoarelor. Impeticirea preamare a pamanturilor taranesti este un nesecat isvorde anarhie si de nenorociri pentru sateni. Singur acestfapt dezorganizeaza si zadarniceste, in chip nebarmitde adanc, munca sateanului. 0 cultura mai me-todica si mai ingrijita este cu neputinta de facutpentru sateanul care stapaneste 3-4 hectare depamant, impeticite in 25-30 de bucati. Trebuetinut seama ca acesti sateni proprietari, in asaconditii, sunt ca si cum n'ar avea deck prea

www.dacoromanica.ro

556

putin sau de loc parnant. Nefiind sub ochii lor,munca for o strica animalele salbatice sau tot dintreei,din pricina nesfarsitelor dusmanii ce provin intreei, tocmai pentru mejdinile prea numeroase, 70-80,ale parnantului for asa impeticit. 0 masura destat trebueste grabnic luata, pentru ca sa fortezepe tarani sa-si adune la un loc proprietatile.

In privirrta higienei nu vedem margini la masurilede imbunatatire ce trebuesc luate. Sa amintim cu-vintele lui d'Israeli : sanitas sanitalis, omnia sanitas.

In acelas sens trebueste gandit la mijloacepentru asigurarea recoltei in potriva grindinei, asecetei si a focului, si mai ales pentru asigurareavitelor, a caror mortalitate vine periodic sä sard-ceasca satele si, marind mizeria, sa smulga. lingurade lapte dela gura copilasilor taranilor. De ceamai mare insemnatate ai fi, pe Tanga acestea, sipeste toate acestea, formarea asociatiunilor taxa-nesti pentru punerea in comun a muncii, pentrucumpararea in comun de unelte si masini si pentruvinderea in comun a produselor. Incercarile cese fac trebuesc ajutate metodic, incurajate, lumi-nate si conduse cu energie. Tot ca masuri restric-tive la libertatea anarhica sunt legile cari trebuescfacute in potriva carnatuirii taranilor, care a luatintorsatura ciudata, pe care a studiat-o foarte bined-1 Tache Protopopescu, mai anii trecuti. De altfel,in potriva acestei cametelucreaza acum bancile popu-lare sub conducerea unei mind si energii admirabile.

6asim insa ca toate acestea trebuesc complec-tate printr'o opera de educatie, care trebue fa-cuta taranilor, cu privire la gospodarie in propria

www.dacoromanica.ro

557

lui casa. Si mai ales, cea ce trebueste cautatacum sunt mijloacele de a face ca aproape ju-matate din populatia noastra rurala sa aiba astfelde case, caci nu le are, sa aiba adica o alcatuirede lemn sau de zid, care sa se poata numi sincero casa de locuit. In enorma majoritate a cazurilordin Moldova, foarte ades in Muntenia, poate maiputin in Oltenia, taranii locuesc in niste colibe,cari sunt cea mai din urma expresie a sdraciei sia mizeriei. Am masurat o casa de acestea, in caresta o familie de 3 membrii, intr'un sat din nordulMoldovei, si dimensiunile ei erau 150 cm. Ind.'ltimea,2 m. largimea si 3 m. lungime. Intr'o si singuraincapere adapostea trei fiinte omenesti si un vitel.

Zadarnic vei fi luat toate masurile de a Imbu-natati traiul si munca taranului, daca nu plecicu aceste masuri dela temelie. Un tdran traindca animalele nu ajunge sa munceasca, sa con-ceapa, si sä inteleaga lucrurile ca un om. In acea-sta privinta, nu este decat un leac radical pecare nu ma sfiesc sa -1 propun: Trebue sa se ga-seasca neintarziat mijloacele pentru a smulge petdran din ghiarele mizeriei ce-1 tine in bordeesi coseri ca de vite, cari-1 degradeaza si-1 izanesc.Statul singur poate cauta, prin oamenii luminaticare-1 vor conduce, mijloacele de a clad' case,locuinte omenesti pentru taranii cari n'au. Fieprintr'o banca sau orce alta institutie de stat,trebueste cat de curand schimbat modul mize-rabil de a se cladi locuintele taranesti 1). Statul

1) Cunosc deja un eminent om politic care este de aceastaparere.

www.dacoromanica.ro

558

care a cheltuit, data nu ma inset, 500,000,000franci pentru ridicarea unor fortificatii militare, pecare multi le gasesc zadarnice, trebue sa stie sagaseasca cele 2 3 sute de milioane, pe care sa lecheltuiasca in ridicarea cestorlalte fortificatii eco-nomice nationale, care vor fortifica mai sigur vii-torul neamului nostru. Socoteala in elementele eigenerale este simpla, si pare a fi aceasta. Din1,152,813 familii, cate numara aproximativ tam,11,088 n'au locuinte de loc, aproape alp 48,000locuesc in bordeie, iar 350,000, sau o cifra a-proape de aceasta, locuesc in case cu o singuraincapere, si care sunt foarte pe nedrept numitecase. In total avem azi aproape 400,000 de fa-milli, cari traesc in conditii animalice si cari n'a-jung sa-si cladeasca locuinte mai bune, chiarnici atunci cand ar mai avea cu ce. Pricinaeste traditionala nepasare si neprevedere, Rasaau trait parintii asa voiu trai si eu». Era fi-resc sa traiasca asa parintii, cari luau casele siplecau cu ele, cum am vazut, pe un camion saupe spatele cailor. Insa acest mod de a concepe silucra nu se poate schimba deck printr'o intervenireenergica si o masura. radicala.. Statul singur, prin-tr'o institutie creata intr'adins in acest stop, arputea schimba lucrurile. Daca s'ar acorda fiecareidin aceste 400,000 familii un credit de cel mult600 lei, acesti bani, pusi in valoare de munca fa-miliei, ar face cat o mie de lei. Din aceasta sumataranul ar fi obligat si supraveghiat a-si cladi casade locuit propriu zisa, in bune conditii, si ar in-gradi o curte si ar putea prinde chiar si rudavitelor. Numai asa s'ar putea imbunatati si ridica

www.dacoromanica.ro

559

cu ceva, cu mult chiar, modul lor de trai, cea cenumesc Englezii standard of life. Asupra acestuipunct trebue iar sa previu ca este zadarnic sane facem iluzie; nici o imbunatatire simtitoare sitrainica nu se va face in felul de vieata al ta-ranilor si in caracterul lor, dace nu se va pornidela aceasta reforma de temei a vietii lui. Sumatotala ce ar costa aceasta reforma, intr'un in-terval de cativa zeci de ani, ar fi numai de240,000,000 lei, adica ceva mai putin deck ju-matate din cat costara fortificatiile zadarnice dinjurul Bucurestilor, si ceva mai mult decat oferisefaimosul miliardar american pe terenurile petro-lifere ale statului. Fara indoiala ca un Ion Bra-tianu, care a facut fortificatiile militare, ar gasiel mijloace si pentru aceste fortificatii economiceale viitorului nostru economic. Bratienii din fericiren'au disparut din neamul nostru.

Intr'adevar, la o stare de lucruri asa de inapoiata,din toate punctele de vedere, trebuesc energii siinitiative de seama si puteri de conceptie de primaforte, asa cum fura, in trecutul nostru cel maiapropiat, un Bratianu, un Lascar Catargi si unRosseti. Necesitatile acestea sunt asa de isbitoaresi adanci, incat ele provoaca din cand in candenergii si initiative pentru satisfacerea lor.

In domenii diferite, in directii multiple se ridicaCate un spirit indrasnet de initiative, neobosit inactivitatea lui, fare preget in buna-vointa lui, unulaici, altul dincolo, in deosebite colturi ale Orli.In domeniul economiei nationale, al muncii si alculturii taranesti un Iancu Kalinderu; in domeniuleducatiei nationale un fost ministru ca d-1 Haret;

www.dacoromanica.ro

560

In domeniul culturii generale si al educatiei mili-tare a scolarilor, un alt ministru, d-1 Vladescu; insfarsit, un Joan Duca in organizarea economiilor siasociatiilor satesti, un Costescu la Mehedinti, Cras-naru la Valcea s. a. In gospodaria judetelor, incladire de scoli, spitale si locuinte higienice suntenergii si initiative demne de toata lauda si detoata admiratia, sunt semnele prevestitoare aleunei schimbari adanci si radicale in felul activi-tatii si caracterului Romani lor. Aceste initiative sienergii, organizand munca si educatia nationald,vor sterge efectele nefericite ce avurd asupra vo-intii neamului veacurile de restriste din trecutulnostru.

Sub imboldirea unor astfel de profesori de ener-gie na(ionald , vointa si munca Romanilor vor luaun avant maret, si ar putea. ajunge °data cea cesunt azi vointa si munca Englezilor. Acestia, in-nainte de Elisabeta si Cromwell, nu furs si ei ceace eram si mai suntem not si azi ?

Chestiunea cea mai grey si cea mai esentialddin economia noastrd nationals este impropri-etarirea Indestulatoare a tdranilor. Am vazut cadin lipsa de pdmant propriu de munca, din gre-utatea nesuferita a tocmelilor agricole, impro-priu zic toemeli, caci ele sunt si azi Inca nistedespoieri sistematice a celor slabi de catre ceitari tdranimea romans a pierdut obisnuinta siimboldirea muncii si a prevederii, a devenit ne-indemanatica, apatica, vicleand, ascunsd, si lenesechiar, caci este zadarnic sa ocolesc cuvintele a-devdrului. In tot trecutul nostru, indemnul la

www.dacoromanica.ro

561

munca, motivele cari fac sa lucrezi au fost rapitetaranilor nostri. Ei au muncit vesnic pentru altii.Cu timpul, vazand ca motivele ce indeamna lamunca roadele muncii, nu-i sunt lasate, el a in-ceput a se codi, a se lasa moale, Incet, a Inselaa munci rail, a nu munci de loc. Au ajuns cuvremea sa nu mai dea dealt o munca foarte mar-ginita, putind si putin variata, o munch' inferioard.Orcare strein, fie chiar Sarbul si Bulgarul, va da omunca netagaduit mai mare decat acea a taranuluinostru. Aceasta, fara indoiala, ne pune in stare deinferioritate fata de vecini,si vedem azi cum acestiatrec granitele si iau lucrul din mainile taranilornostri.

Acest chip inferior de a munci al taranului nus'a schimbat mult in timpul din urma, din cauzaca prea putin s'au schimbat vechile conditii eco-nomice ale tarii. Improprietarirea, emancipareamassei taranilor, la 1860, 1888 si in urma, estecu totul neindestulatoare. Cu aceasta nu s'a ina-poiat muncii sateanului motivele si imboldirile einecesare. In timpul din urma, efectele imbunatati-rilor momentane disparura, si, in ultimii ani, con-ditiile de munca se inraesc ingrozitor pentru tä-rani. Arendasul grec si evreu, si dupa dansul deo potriva arendasul si proprietarul roman, cu rareexcepti, si azi ca si altadata, gaseste mijlocul dea stoarce toate roadele muncii taranilor, prin in-voeli neomenoase si prin exploatari dibace.

De pilda, arendasul unei mosii, dupa ce a opritpentru sine toata partea mai bogata si mai grasaa mosiei, nu da taranilor pentru munca ]or decat

36

www.dacoromanica.ro

562

locurile cele mai sarace: coastele, surpaturile,pietrisurile. Aceste parcele el le inchiriaza pepreturi, fireste, mai mari decat it costa. Cate°data aceste preturi sunt chiar prea mari. Or,acest pret, arendasul cere sa-i fie plait in muncasi la anume zile hotarate. Pe cat insa pretul in-chirierii este mai ridicat, pe atata acela al munciieste mai scazut. Sateanul munceste toata vara laproprietar, in timpul cel mai prielnic culturii, iarcand vine la cultura lui este totdeauna prea tarziu.Parnantul lui fiind prost si munca intarziata, nu estede mirare ca cultura taranului este totdeauna in-ferioara. Si azi ca si altadata, taranului ii lipsesteimboldul, indemnul firesc la munca. Si azi mun-cind pentru altii, munceste putin, munceste incetmunceste rau. Apatia si lenea, lipsa de indemn cariau intrat adanc in firea lui, nu pot sa fie scoasein conditiile economice in care langezesc azitaranii.

Pentru aceasta trebuesc masuri de indreptaretot adanci si radicale. S'a propus, in acest sens,arendarea mosiilor la tovarasii satesti. Masura estepe cale de punere in practica. Se aude ca.' mergebine pe unele locuri, rau pe alte locuri. Ea tre-bue Incurajata. Nu cred insa ca va deslega pro-blema. Trebue tras din ea tot ce poate da, darnu va da mult.

Concurenta arendasilor greci si evrei va ridicapreturile arenzilor la cifre imposibile. Satenii, lip-siti si de capital si de unitate de actiune si demasinile sistematice, vor fi inferiori arendasilor inexploatarea mosiilor platite prea scump. Pretul prearidicat, nefiind decat exploatarea taranilor, nici-

www.dacoromanica.ro

563

decum a pamantului, si taranii, neputandu-se ex-ploata neomenos ei pe ei insisi, nu vor puteaplati arenzile. Cel mult vor Inaspri concurentaarenzilor tot pe socoteala lor. Din aceasta vorfolosi numai proprietarii. Aceasta masura ar puteafolosi si taranilor, numai daca s'ar gasi vreun mijloclegal ca sa obligi pe proprietar sa arendeze cuun pret mai eftin taranilor.

S'a propus insa aka masura mai temeinica, cu-noscuta sub numele de Casa Rural &, o insti-tutie care sä ajute trecerea mosiilor din mainileproprietarilor datori si nevoiasi in acelea ale ta-ranilor harnici cari o locuesc si o muncesc. Alte cloudpropuneri s'au altoit pe aceasta, simple moda-litati ale acesteia: una, a d-lui Haret, este ideia une-banci de stat in locul Casei Rurale, alta de curand,a d-lui Take Ionescu, ideia unei banci particulare.Aceste cloud modalitati difera prea putin intre ele.Nu este locul sa le examin5.m aci. Parerea gene-rala insa este cã o banca de stat ar fi o solutiemai nationals, si mai sigura.

Cum insus d-1 Haret o recunoaste, aceasta ma-surd nu este indestulatoare. (Improprietarirea ta-ranilor, citez cuvintele d-lui Haret, pe calea aceastase va lace incet si niciodata nu se va putea facein mod complet...0). Prin urmare, aceasta masura."propusa trebueste ea Insasi largita, desvoltata,complectata. Tinta ei din urma, care niciodata nuva fi prea de vreme ajunsa, si la care trebue savizeze, este pur si simplu un fel de 2z4ionalizare

1) Chestia Taraneascii, p. 19.

www.dacoromanica.ro

564

a solului patriei. Pronuntam si subliniem cuvantul,cad este zadarnic sa ne mai speriem de cuvinte.Si aici este de observat eh' nu trebue sa ne facemiluzii, lard' pdmant Indestulator de munca, in de-plind proprietate a taranului, nici o indreptare moraldsi culturald nu este cu putinta. In tara noastra.Locuinta si ogorul de munca sunt de o potrivaindispensabile si temeinice in gospodaria taranului.Astazi aceste cloud* lucruri lipsesc la mai mult decatjumatate din taranii nostri. Fara aceste cloud ele-mente o vieata adevarata de om, sub toate infd-tiserile ei, nu este cu putinta la sate.

Acordarea de pamant la cei lipsiti este adeva-rata si cea mai sigura temelie, pe care se poateclddi un edificiu de reforme economice, sociale simorale in vieata poporuiui romanesc. Improprie-tdrirea taranilor nu se poate atinge decat prinideia nationalizarii solului patriei, intelegand prinaceasta nu vreo masurd revolutionara, ci o indru-mare facutd cu moderatie si treptat.

Aici insa stiu bine ca se vor ridica o adevarataostire de obiectiuni si acuzari: nu este pd'Indntdestul ; se distruge marea proprietate; se va cultivaprost; va saraci Cara; vor saraci propietarii. Recu-noastem sinceritatea unora din aceste obiectiuni,pe cari trecutul le-a justificat. Spre pilda, una: seva cultiva prost. E drept ca taranii acuma mun-cesc si cultiva prost la ei. De ce ? Oare nu pentruca arendasul le-a confiscat bratele, tocmai in timpulvipiei muncii, si daca cultiva prost la ei este pentruca sä cultive bine la arendas ? A improprietdri pecei cari muncesc azi !a arendasi este a-i face sdcultive bine la ei. Celelalte cbiectii sunt sau de

www.dacoromanica.ro

565

rea credinta sau naive. Pamant este destul, cacproprietatea mai mare de 20 pogoane este aproapede doua ori mai mare decal cea mai mica de 20pogoane; iar numarul celor cari trebuesc impro-prietariti n'ar lua nici jumatate din proprietatileacestea mai mari de 10 hectare. Mica proprietatear saraci tam; dar de ce nu se ruineaza Franta,Bulgaria, etc. ? Ar saraci proprietarii mari,dar vii-torul neamului intreg pretueste mai mull decatcapriciile celor 4-5 mii de mari proprietari, cariau gust sa chefueasca vara la Vichy, Coasta deAzur si de Aur, si iarna la Paris sau la Palermo.Si Inca este de vazut daca marile proprietati nusunt mai curand ele un mijloc de a saraci pe cei carile detin. Caci daca ar fi altfel, cum se face ca maitoti proprietarii mari sunt azi datori pe la tot felulde credite ? Cum se face iaras ca mare parte dinproprietarii mari, din boieri, azi au saracit cutotul ? Poate pentru multi din proprietarii nostrimari, a-i scapa de proprietatile for ar fi sa-i facioameni muncitori si harnici, asiguri Im-potriva unei decaderi si degradari premature.

Pe de alta parte, acesti intre#nuti ai morsiilor /or,cum ii numea marele "loan Bratianu, cu ce meritaei sa detina din teritoriul neamului nostru nisteparcele atat de mari? Nu-i vedem, cu foarte rani sionorabile exceptii, nici sacrificand pentru proble-mele mari si arzatoare ale nationalitatii noastre,nu-i vedem nici cultivand stiintele sau literile siartele romane, nu-i vedem nici protegand pe artisti,pe poeti, pe oamenii de stiinta, sau munca natio-nals sub orce forma. Cel mult cronica scanda-loasa inregistreaza sumele asvarlite de ei la jo-

si sa-i

www.dacoromanica.ro

566

curile de noroc sau scandalurile la cari se dedauin strainatate. Sunt aceste fapte si acte ale fortitluri care sa.-i indreptateasca sa detind portiuniimense din solul Patriei ?

Intelegem sa detina intinderi mai mari din so-lul patriei, oameni cari se devoteaza si isi sacri-flea odihna, sanatatea si toata energia si inteli-genta bogata, cu care sunt dotati, intereselormari ale neamului, problemelor grele ale natiunii,necesitatilor patriei si ale societatii. Din fericireavem si cazuri de acestea, din nefericire Insa asade rani. Acestia singuri ar merits sa aibal mosii,ca un fel de recompensa nationala.

A face proprietari pe taranii lipsiti de pamant,este a ridica starea for mizerabila, a o imbuna.-tati vazand cu ochii, caci este ale da inapoi im-boldul, indemnul firesc la munca, rodul munciipe care 11 detine astazi arendasul sau propri-etarul. In scurt timp, ticalosia si nevolnicia mo-rals si materials, in care inoata satele de cla-casi, n'ar mai fi cu putinta. In locul satelor ne-voiase ca Solestii vei avea sate harnice ca Radau-sanii. Caci intamplarea singura pare a se fi amuzatsa face experiente si alaturari de acestea, spre aamuti obiectiile celor sceptici in urmarile acestormasuri.

In scurte cuvinte, masurile de imbunatatire radi-cala, adanca., masurile de natura curat democratica,in toate domeniile si in toate directiile, vor fisingure in stare sä reformeze insusirile rele, ne-gative ale caracterului romanesc, sa umple lipsu-rile sufletului nostru si sa ofere ocazii prielnicemanifestarii bogatei si variatei noastre

www.dacoromanica.ro

567

In partea ei care-i pozitiva desi Inca latenta. A-ceste masuri democratice vor fi o opera de edu-catie si de formare. Ele vor avea de rezultat sacurate sufletul romanesc de stratele de izana, pecare nenorocirile mai multor veacuri de restristele asternura peste temeiul nobil al sufletului nostruetnic. Ele vor curati aurul mintalitatii noastre detoata rugina cu care it izanira nenorocirile isto-riei noastre.

aici iarasi sa fie stint ca -si fac iluzie, se in-seala singuri aceia cari vor fi crezand ea toateaceste numeroase Indreptari si masuri democra-tice, in favoarea taranilor, s'ar putea vreodata.Indruma pe calea realizarii, fa.'ra ca populatia safie ridicata din starea de tutela si de nevarstniciepolitica In care este parasita. Pand ce taranii nuvor avea dreptul for intreg de a vota, de a-sispune cuvantul intereselor for, prea putin, sauchiar nimic nu se va face pentru ei.

Oamenii politici, chiar cei mai sinceri, nu le vor danimic, atata timp cat nici ei nu vor avea de datnimic voturile for celor cari fac politica tarii.

Vom termina aceste pagini, deja prea fungi, cuurmatoarele scurte observatii si reflectii generale.

Societatea si coprinsul sufletului romanesc seinfatiseaza astazi, dupa cum am aratat, pline decontraste, nedesavarsite si provizorii sub aproapetoate punctele de vedere, neegale si amorfe inmulte privinte.

Mintalitatea romaneasca contine materialuri atatde bogate, stari sufletesti atat de variate, prove-nind din atatea isvoare felurite; in cuprinsul ei s'au

*i

www.dacoromanica.ro

568

revd.rsat atatea comori etnice, incat am putut sdzicem ca este de provenienta si de naturd uni-versald. In ea au lasat urme si gdsesc econtoate popoarele europene, si invers, operile ei,cand se vor desavarsi, vor gasi rasunet la toatepopoarele civilizate.

Or, in acelas timp in care activitatea noastrdsocials, si mintalitatea noastra au un coprins bogatsi prea inform, prea anarhic si chaotic, se nastesi trebuinta de a fi coprinse si stranse bine, intoata complexitatea lor, pentru a fi condesate siturnate in tipare noui, originale. Aceste mate-rialuri tradeaza singure trebuinta de a fi mo-delate si armonizate in forme mai statornice, dea se cheltui in opere desdvarsite. Aceasta va faceca vor trebui sa apara, prea curand, si la noi,acele personalitdti marl, covarsitoare, acei oamenicreatori de forme culturale, intelectuale si po-litice, cart, sä fixeze si sa desavarseasca temeinicliniile spiritului si societatii romanesti. Oameniiacestia vor trebui sä apara cu necesitate in acestsecol ce se intinde incdpator dinaintea noastra,provocati de trebuinta desvoltdrii noastre, deanarhia si bogatia mintalitatii romanesti, care nupoate sd nu fie stransa si prinsai in forme sicliseie noi. Actiunea acestor personalitati va fi cuatat mai insemnatd, operele for cu atat mai trai-nice si desdvarsite, cu cat materialul pe care ansd-1 lucreze si sd.-1 modeleze este mai bogat, maiinform, mai anarhic.- Poemele simfonice ale luiEnescu sunt o indrumare si o prevestire, panzelelui Grigorescu sunt un inceput si o promisiune.Ele ar satisface, poate, si ar asigura putin astep-

www.dacoromanica.ro

569

tarile nelinistite ale lui Edgard Quinet, care cautasa vada «venind din Carpati un suflet nou, o in-spiratie, un avant original, in omenirea noastra"vestejita, care le-ar primi si le-ar sarbatori cu bu-curie>>. Acest suflet nou, inspiratia si avantul ori-ginal, ce Carpatii vor oferi candva lumii, vor fide sigur mintalitatea romaneasca, cu calitatile eipozitive, turnate si desavarsite in opere originalesi caracteristice, de o valoare universals.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIIPag.

Introducere 1

Cap. I. Conc litiile generale ale Psichologiei Popoarelor 31§ 1. Rasa, clima, oonfig-uratia geograficii . . 36§ 2. Factorii istorici si sociali 59

Cap. II. Elementele Psichologiei poporului roman 123§ 1. Rase le istorice 125§ 2. Isvoarele etnice ale sufletului romanesc 141

Cap. III. Conditiile sociale si istorice ale primei noastrefornuiri etnice 170

Cap. IV. Sufletul romanesc si conditiile sale panA la in-flintarea Principatelor . . 211

Cap. V. Spiritul roman si intemeierea Principatelor . 233Cap. VI. Urmiirile °Merit. Tari lor Romane sub Turci . 267

§ 1. Alterarea caraoterului Romani lor . . . 268§ 2. Inraurirea schimbilrilor prea dese de Domni 282§ 3. Evolutia tributului 283§ 4. Intrigile popoarelor veeine 293§ 5. Intrigile $i traddrile boierilor . . . 299

Cap. VII. Grecii si urmele sufletesti ale influentii for 312Cap. VIII. Orientul si influenta lui asupra Romanilor . 334Cap. IX. Religia si cultura la Romani 357Cap. X. Inraurirea factorilor fizici 382Cap. XI. Reformele institutiilor romanesti si urmiirile for

psichologice . . 399Cap. XII. Insusirile sufletesti actuale ale poporului roman 443Recapitulare si concluzie 542

-..--...1..4.112114

.

.

.

......... . .

www.dacoromanica.ro

Pap. 30

GRESELI DE TIPARrandul 6 do sus acestei fn toe de acesto

laconcepiiteoreeiconsituesce de ramss'aucariiretraseOnciuDeprezcuLa Slavii, ortodoxiistoriXenopol 341 342

primit va. Dupe.1387at carorRomanijus vlachiaeispiratecornupereinumaiconfiscate ci prefacuteastfeeidin zi In maitreceuAsaneporivireIn elscapfttrebuikmobileslovonearasett

LazoronilorFara Indoiallt ca. niste

32 19 at48 6 s concepe48 7 teorii62 21 lui68 26 constituesc76 21 a deranja

114 13 sau126 6 cari128 27 retrasa133 10 D. Onciu141 29 Desprez

s 157 19 Ca168 30 La Slavii ortodoxi175 21 istoria196 32 Xenopol I, p. 341-342214 10 ...primitive, dupe...240 a 32 1377

al carei242 8217 11 Romani248 30 Joe vlachicum258 29 inspirate273 1 conruperei273 29 nu

confiscatemai

274 3 ci prefacutA274 17 astfel

Romanii277 16277 18 d n zi In zi30 9 treceau927 16 Uteri.

nepotrivire832 10850 21 . In sine365 21 scapa-1368 25 trebuiau409 S - imobile439 14 slavone460 81 paraseau464 22 localizari474 13 Lazaronilor507 7 Fara Indoiala ca din nicte

Pag. 208 randul 14 de sus: mesteri de a Insent prin ele pe cei prosti. Ei suntash numi!ii Daci si Bessi. Niciodata n'au Post ei cuiva cu credinta, nici chiar vechi-lor Imparati ai Romandor. De Intai Imparatul Traian...

NOTA.Aceste greceli de tipar, de sigur, nu vor fi singurele. Mai stint si altelecari vor ft putut se ne scape in graba unui prim control.

Tipograila GUTENBERG, Joseph Gobi, str. Doamnei 20, Bucurecti.

' '

.

P

*www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro