Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina

Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina

Ion Ionescu De La Brad-IASI

Facultatea de Agricultura

Specializarea I.E.A. I.D.

PROIECT ECONOMIE RURALA

PODOLEANU CRISTIAN

Anul II Grupa 219C

2010 Eficienta economica a culturii de porumb stiuleti 1 Introducere

Cel care a adus porumbul n Europa a fost marele navigator italian Cristofor Columb, acelai om care a descoperit i Lumea Noua(continentul american). La sfritul secolului al XV-lea, marinarii lui Columb puneau bazele comerciale ale unui troc cu batinaii din America: le ofereau corsaje i cosmeticale pentru nite boabe aurii, din care localnicii fceau mncare i chiar butur. Din secolul XVI-lea, porumbul ncepe s fie cultivat i n Europa.

Aparinnd familiei gramineelor, porumbul este o cereal originar din America Centrala, cultivat astzi n multe regiuni ale lumii ca plant alimentar, industrial i furajer. Tulpina porumbului(numit cocean) este nalt, noduroas, destul de groas i puternic pentru o plant, cu frunze lungi i ascuite la vrf. Inflorescena sa este sub forma unui spic sau panicul. Dei unele varieti de porumb pot crete pn la 7 metri nlime, porumbul comercial este cultivat la o talie maxim de 2,5 metri. Porumbul dulce este de obicei mai scund dect varietile de porumb furajer, avnd i tiuletele mai scurt.

Alctuirea planteiFrunzele porumbului sunt mari i liniare. Florile brbteti sunt grupate n vrful tulpinei intr-o inflorescen numit spic compus ramificat. Florile femeieti se gsesc mai jos, pe tulpin, grupate n inflorescena din care se va forma tiuletele, protejat de frunzele numite pnui. Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz mtasea porumbului. Fructul este o cariops care conine amidon, substane proteice si uleiuri.

Importana culturiiCultivat pe meleagurile noastre de secole, porumbul este i astzi cea mai important cultur din Romania, dac lum n considerare faptul c peste 40% din suprafaa arabil pentru care s-a negociat s primim subvenii de la Uniunea European este cea cultivat cu porumb.

Roadele porumbuluiCel mai frecvent, boabele de porumb sunt mcinate, pentru a se face mlai sau pentru a furniza baza unui amestec destinat hrnirii animalelor. tiuleii mai sunt pstrai i ntregi n silozuri, ca hran pe timp de iarn pentru animale. Tot din boabele de porumb se extrag ulei, glucoz i alcool, iar din pnui mpletite se confecioneaz couri sau tergtoare pentru nclminte.

Scopul lucrarii si obiective

In prezenta lucrare se va urmari cultivarea porumbului pentru stiuleti in cadrul unei ferme vegetale pe o suprafata de 80 Ha.pe un sol cu textura medie (cernoziom cambic) .Dupa structurarea culturii pe suprafata mentionata,necesarul de material (saminta erbicide piese scimb,motorina etc.) se va urmari analiza eficientei economice, analiza indicatorilor primari tehnico-economicisianaliza vibilitatii

2 Importanta si tehnologiile de tehnologiile de cultura

Importanta culture: Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate in larga masura si in alimentatia oamenilor sub forme variate (mamaliga, turta, porumb fiert si copt, floricele, fulgi etc,) precum si ca materie prima pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului), de la care raman reziduuri (tarate, turte, sroturi, borhoturi,) folosite in furajarea animalelor. Tulpinile (coceni ) si frunzele ramase dupa recoltat se folosesc in hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar panusile sunt utilizare pentru confectionarea la diverse impletiturii si ambalaje. Importanta deosebita a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui, da productii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decat, la alte plante fiind rezistent la seceta si avand putine boli si daunatori; poate fi cultivat cu bune rezultate in conditii foarte variate de clima si sol; lasa terenul curat de buruieni si este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de samanta pentru semanat; nu se scutura la recoltare etc. Prin suprafata cultivata si prin productiile obisnuite, tara noastra se situeaza in randul tarilor mari cultivatoare In tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelante culturi, locul cel mai de porumb ,ocupand locul intai in Europa si locul opt in lume. Datorita importantei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va detine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastra. In tara noastra se cultiva, in prezent numai hibrizi de porumb obtinuti pe baza de linii consagvinizate. In cultura se afla hibrizi (notati pe scurt cu initialele HS) hibrizi dubli (HD) si hibrizi triliniari (HT) .Hibrizi de porumb cultivati in tara noastra au o perioada de vegetatie cuprinsa intre 115 zile (cei mai timpurii) si peste 150 de zile (cei mai tarzii) . In functie de durata vegetatiei, ei se impart in cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii, iar cei din grupa 400 cei mai tarzii. Hibrizi se mai clasifica si dupa suma temperaturilor biologic-active (sau ale unitatilor termice) necesare ajungerii la maturitate , adica dupa suma temperaturilor cuprinse intre 10-30 C (temperaturi la care planta creste), din perioada de la semanat pana la maturitatea hibridului.

Dupa acest criteriu, hibrizii se incadreaza in trei clase de maturitate:

timpurii, necesitand o suma a unitatilor termice cuprinse intre 801 1200 C;

mijlocii (1201 1400 C);

tarzii (1400 1600 C). Cerintele fata de clima si sol

ClimaPorumbul este o planta iubitoare de caldura, cerintele lui mari fata de temperatura reliefandu-se incepand chiar cu germinatia, care are loc la minim 8 - 10 C. In luna mai temperatura trebuie sa fie de peste 13 C, la aparitia paniculului de peste 18 C, iar dupa aceea pana la aparitia matasii si in timpul fecundarii de 22 C. In timpul formarii boabelor temperatura poate sa scada pana la 19 C, iar in timpul maturarii lor chiar la 15 C. Temperaturile mai scazute decat cele indicate pentru fazele de vegetatie amintite dubla intarzierea vegetatiei si la scaderea accentuata a productiei. La temperatura de 5 C cresterea plantelor inceteaza, iar brumele chiar usoare distrug frunzele.Desi are un consum specific redus - fiind necesar numai 300 unitati apa pentru realizarea unei unitati de substanta uscata. Porumbul are cerinte mari fata de umiditate rasplatind cu productii sporite surplusul de apa din precipitatii sau din irigatii. El suporta mai usor seceta survenita in timpul primelor faze de vegetatie, cand cerintele fata de umiditate sunt mici; cele mai mari scaderi de productie se inregistreaza la porumb daca ii lipseste apa in perioada cuprinsa intre 1 - 2 saptamani de aparitia inflorescentei mascule si maturitatea lapte - ceara, perioada care dureaza circa 5 - 8 saptamani, (in functie de hibrid) si in care porumbul are cel mai ridicat consum de apa (respectiv 500% din intregul consum din timpul perioadei de vegetatie).Porumbul are cerinte foarte mari fata de lumina si nu suporta umbrirea indelungata.

SolulPorumbul prefera soluri fertile si profunde; el poate insa valorifica datorita sistemului sau radicular bine dezvoltat si dotat cu o mare capacitate de solubilizare, soluri foarte diferite in privinta texturii (de la cele nisipoase pana la cele argiloase), ale reactiei (de la pH 5,8 pana la pH 8) si a timpului zonal dand astfel recolte bune pe toata gama de soluri, de la cernoziomuri pana la soluri brune.

Recoltele cele mai mari se obtin la noi pe diferite tipuri de cernoziomuri, pe solurile brun roscate si in special solurile aluviale bogate, mai ales pe cele din Lunca Dunarii.

Zonele de culturaIn tara noastra porumbul poate fi cultivat cu rezultate bune in aproape toate regiunile, gasind conditii favorabile de clima si sol pe aproximativ 92% din suprafata arabila.Zona favorabila este mult mai mare si se intinde in continuarea zonei foarte favorabile spre interiorul tarii, cuprinzand si cea mai mare parte din Transilvania si Moldova. Zona mai putin favorabila pentru cultura porumbului se gaseste in regiunea dealurilor subcarpatice, a dealurilor puternic accidentate si erodate din Nordul Dobrogei pe terenurile nisipoase saraturoase. In aceasta zona predomina cele mai bune roluri pentru porumb, cernoziomurile, solurile aluviale, brun-roscate.

.Tehnologia de cultivareRotatiaPorumbul nu este pretentios fata de planta premergatoare si poate fi cultivat, cu bune rezultate, dupa aproape toate culturile. Productiile cele mai ridicate se obtin insa la porumb, cand aceasta urmeaza in cultura dupa planta premergatoare care se recolteaza in prima parte a verii, in primul rand leguminoasele pentru boabe, apoi culturile furajere, cerealele paioase de toamna si de primavara, prasitoarele timpurii.

La noi cele mai des folosite ca plante premergatoare pentru porumb sunt cerealele paioase si in special graul de toamna, rotatia grau porumb fiind impusa de suprafetele mari pe care le ocupa cele doua culturi in tara noastra.Porumbul se autosuporta mai bine decat alte plante si daca se aplica ingrasaminte poate fi cultivat dupa el insusi ani de-a randul.

Se recomanda totusi ca porumbul sa nu fie cultivat in monocultura decat cel mult 2 3 ani in cultura neirigata si 3 4 ani in conditii de irigare. Cultura irigata a porumbului mai mult de 3 4 ani duce la inmultirea excesiva a speciilor de buruieni rezistente la erbicide, la intensificarea atacului usor, boli si daunatori specifici, la determinarea structurii rolului ceea ce determina o cadere accentuata a productiei la porumbul tratat cu erbicide pe baza de Atrazin, trebuie, din cauza permanentei acestora sa se acorde o atentie deosebita la alegerea culturii succesoare.Porumbul timpuriu constituie o premergatoare destul de buna si pentru graul de toamna pentru a inlatura conditiile de semanat ale plantelor care urmeaza dupa porumb, este necesar sa se marunteasca bine resturile vegetale inainte de executarea araturii adanci, prin lucrarea repetata a solului cu polidiscul.

Fertilizarea Porumbul este una din cele mai productive plante agricole cultivate la noi, dar pentru a realiza productii ridicate, are nevoie de cantitatii mari de substante nutritive. Pentru fiecare tona de boabe (inclusiv productia corespunzatoare de tulpini). Porumbul extrage din sol, N 29 kilograme, P2 O5 12 kilograme, K2O 32 kilograme si CaO 9 kilograme.Ingrasamintele sporesc productia la porumb pe toate solurile, chiar daca acestia au fertilitatea ridicata.

Gunoiul de grajd este un ingrasamant deosebit de valoros pentru porumb. El reprezinta o sursa de elemente nutritive pe intreaga perioada de vegetatie a porumbului si contribuie, in acelasi timp, la imbunatatirea unor insusiri fizice si biologice ale solului. Gunoiul de grajd este cu deosebire indicat pe solurile mai grele si mai usoare. Se aplica in doze de 20 40 tone la hectar odata la 4 5 ani pe acelasi teren si se incorporeaza in sol sub aratura adanca.

Dintre ingrasamintele chimice, solul hotarator in obtinerea productiei de porumb il au ingrasamintele cu azot. Conditiile de ingrasaminte cu azot aplicate variaza foarte mult, intre 60 200 kilograme la hectar substanta activa, in functie de hibridul cultivat, de plantele premergatoare.

Doze orientative de azot recomandat la diferiti hibrizi de porumb

Hibrizii cultivatiNeirigatIrigat

Timpurii

Mijlocii

Tarzii80 100

100 120

120 150

150 160

160 200

Aceste doze se vor corecta in functie de planta premergatoare, majorandu-se cu 20-30 kilograme N la hectar dupa prasitoare (floarea soarelui cartofi tarzii sfecla de zahar), si se vor reduce cu 20-30 N kilograme dupa leguminoase.

Fertilitatea naturala a solului gradul de aprovizionare a solului cu apa si nivelul productiei planificate. Se recomanda cu 1/2 -2/3 din intreaga doza de azot sa se aplice primavara, prin incorporarea in sol la pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul, restul sa fie aplicat in timpul vegetatiei o data cu a doua prasila mecanica, cu ajutorul echipamentelor pentru fertilizat montate pe cultivator.

Ingrasamintele cu fosfor influenteaza mai putin productia de porumb. Ele se aplica in doze de 40-120 kilograme la hectar substanta activa, diferentierea facandu-se in functie de continutul solului in fosfor mobil, de cantitatile de ingrasamintele cu azot si de recoltele planificate.

Dozele de fosfor pentru porumb in functie de continutul solului in fosfor mobil.

Continutul solului in fosfor mobil mg P2 O5/100g sol

Doza de fosfor (P2O5) kg /ha

Sub 270-120

2-660-110

Ingrasamintele cu fosfor se incorporeaza din toamna, sub aratura adanca. In cazul in care ingrasamintele cu fosfor nu au putut fi administrate in toamna, se vor aplica primavara. Inainte de pregatirea patului germinativ eficienta ingrasamintelor cu fosfor este sporita in cazul cand sunt aplicate la semanat, pe randuri, impreuna cu ingrasamintele azotate. Prin administrarea in amestec a azotului cu fosfor este stimulata, in acelasi timp, atat absorbtia fosforului de catre plantele de porumb, cat si a azotului. Se realizeaza, de asemenea, cea mai buna dezvoltare a sistemului radicular al plantelor, o mai mare rezistenta la seceta si productii mai ridicate.

Ingrasamintele cu potasiuIn etapa actuala, nu dau sporuri de productie pe cele mai multe soluri in tara noastra, fac exceptie solurile foarte sarace in potasiu cum sunt solurile argiloiluviale pe care se recomanda doze de 40-100 kilograme la hectar substanta activa dozele se vor aplica diferentiat, in functie de solurile aprovizionate in potasiu asimilabil.

Incorporarea ingrasamintelor cu potasiu se face toamna, sub aratura de baza.

Fertilizare cu potasiu la porumb

Continutul solului cu K2 O asimilabil in mg K2O/100g solDoza de K2 O kg /ha

15-2040-50

10-15

sub 1050-60

60-100

Gunoiul de grajd aplicat impreuna cu ingrasamintele chimice sporeste mult productia de porumb in special pe solurilemai sarace. Cand se aplica gunoi, dozele de ingrasaminte chimice se reduc in mediu cu 2 kilograme o problema noua pentru cultura porumbului in tara noastra o constituie utilizarea macroelementelor, in special a zincului. Insuficienta zincului in nutritia porumbului a fost constatata la noi pe unele soluri erodate din Moldova si sudul Baraganului. Cerinta de zinc este favorizata de folosirea dozelor mari de fosfor si azot, precum si de monocultura. Ea se manifesta prin clorozarea frunzelor, prin piticire si intarzierea cresterii plantelor, pierderile de productie putand atinge 20-30 %. Inlaturarea reactiei de zinc se face prin aplicarea a 40-60 kilograme la hectar sulfat de zinc odata la 6 ani sau prin 2-3 stropi cu solutie de 0,2% sulfat de zinc, la interval de 7-10 zile, incepand cu faza de 4-5 frunze.

Pe solurile acide, cu un pH sub 5,8 este necesara aplicarea amendamentelor cu calciu 5-10 tone la hectar, odata la 6-8 ani, amendamentele se incorporeaza sub aratura adanca.

Lucrarile solului Porumbul nu poate realiza productivitati mari decat daca se reuseste prin lucrarile solului, sa se acumuleze si sa se pastreze in sol o cat mai mare parte din apa cazuta din precipitati. In acest scop, pregatirea solului pe o anumita adancime trebuie sa se realizeze o suprafata mai nivelata, maruntire a bulgarilor si incorporarea completa a resturilor vegetale.

In cazul cand porumbul se seamana dupa premergatoarea timpurie se recomanda ca vara, dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberarea rapida a terenului, sa se execute imediat aratura la adancimea de 25-30 cm, in functie de tipul de sol si de starea de umiditate a terenului. Aratura se va executa cu plugul in agregat cu grapa stelata.

Pana in toamna, aratura executata vara se mentine soluri afanate si curate de buruieni, prin lucrari cu grapa cu coltii reglabili, cand solul formeaza crusta, si cu grapa cu discuri in agregat stelat, daca apar buruieni.

Dupa plantele care se recolteaza tarziu (porumb, soia, cartof etc), imediat ce se elibereaza terenul se executa aratura adanca la 25-30cm in functie de umiditatea solului.

In cazul plantelor la care, dupa recolta ramane pe sol resturi vegetale (porumb, cartof, sfecla etc ), aratura este precedata de a lucra cu grapa cu discuri pentru maruntirea resturilor vegetale. In vederea unei nivelari cat mai bune, se recomanda ca, la intrarea in iarna, aratura de toamna sa fie lucrata cu grapa cu discuri.

O mare atentie trebuie acordata lucrarilor pe terenurile in panta, care se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel.

Pe solurile grele, cu exces temporal de umiditate, se executa lucrari de afanare profunda in scopul imbunatatiri regimului aerobic din sol. Afanarea adanca se efectueaza o data la 3-4 ani, vara sau toamna, folosind masini de afanat solul MAS-60 care lucreaza la adancimea de 50-80 cm dupa sacrificarea ternul se ara si se lucreaza in mod obisnuit.

Primavara, in conditii normale, cand aratura a fost bine executata si ternul se prezinta nivelat si fara buruieni, pentru pregatirea patului germinativ este suficienta o singura lucrare, efectuata in ziua sau preziua semanatului cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu o grapa cu colti, la adancimea de semanat a porumbului.

Araturile denivelate se vor lucra la desprimaverirea, imediat dupa ce terenul sa zvantat, cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, dupa care, in preajma semanatului, se va efectua pregatirea patului germinativ normal.

In primaverile secetoase, cand in sol se inregistreaza un deficit mare de umiditate lucrarile de pregatire a solului vor urmari in special mentinerea apei in sol, evitandu-se mobilizarea repetata si adanca a solului. Pentru evitarea tasari a solului, ca si pentru obtinerea unor economii de combustibil, se recomanda ca o data cu pregatirea patului germinativ, se efectueaza concomitent cu mai multe operatii, precum administrarea ingrasamintelor erbicidelor si insecticidelor si chiar semanatul folosind agregatul ACSP.

SamantasisemanatulSamanta de porumb destinata semanatului trebuie sa apartina hibrizilor zonati si sa aiba o valoare culturala ridicata (minim 90% germinatie si 98% puritate).

Inainte de semanat, samanta se trateaza cu insecticide (furadan 35, ST2 8,5 litri la tona de samanta, heptaclor 20,2 grame la un kilogram de samanta). In potriva principalilor daunatori ai porumbului (viermi sarma, ratisoara), precum si cu fungicide speciale (cum e T M T D), care maresc rezistenta semintelor la atacul diferitilor agenti patogeni si previn clocirea semintelor in sol cand rasarirea intarzie.

Epoca de semanatRespectiv momentul inceperi semanatului, este determinata de realizarea in sol, la adancimea de 10 cm, 0 temperaturi de 8-9 grade, stabila la orele 8 dimineata, iar vremea este in curs de incalzire. Nu este bine sa se semene inainte de a se fi realizat in sol aceasta temperatura, de oarece semintele, de si sunt imbinate cu apa, isi prelungesc perioada de germinatie sunt expuse mucigaiuri (clociri), si atacul de catre daunatori din sol din care rezulta provocandu-se o rasarire neuniforma incompleta. Nici intarzierea semanatului nu este favorabila de oarece solul se usuca repede la suprafata, multe boabe nu incoltesc, cea ce atrage dupa sine o scadere a productiei si o intarziere a productiei . Calendaristic, semanatul porumbului trebuie incheiat pana la 20 aprilie in Sudul si Vestul tari cel mai tarziu la 30 aprilie in celelalte zone. Intreaga suprafata cu porumb din unitate trebuie semanata in 5-6 zile.

Densitatea optima (numarul de plante recoltabile de porumb la hectar se face cu cea mai mare productie),este unul din factorii hotaratori in cultura porumbului. Ea se stabileste in functie de gradul de aprovizionare cu apa, de potentialul de fertilitate a solului si de particularitatile hibrizilor cultivati si este cuprinsa intre 50-80 mii plante recoltabile la hectar.

Densitatea minima se realizeaza in conditiile unei rezerve reduse de umiditate in sol si a unui nivel de fertilizare scazuta.Pe masura ce4 conditiile de aprovizionare a plantelor cu apa si substante nutritive se imbunatatesc, densitatea se mareste, devenind maxima in conditii de cultura irigata la porumb intervin in conditii de irigatie densitatea trebuie sa fie chiar de 80-120 mii plante la hectar.

Densitatea optima a plantelor de porumb in rarire si recoltare

Modul de culturaGrupa de maturitate a hibrizilorDensitatea la rasarire nr de plante pe metru liniarDensitatea la recoltare mii plante la hectar

Neirigat90-100

200

300-4005

4

3-4

45-60

Irigat90-100

200

300-4006

5

4-560-80

Densitatea optima a plantelor de porumb la recoltare in functie de aprovizionarea solului cu apa si elemente nutritive.

Densitatile mentionate se refera la numarul de plante recoltabile. Pentru realizarea acestora, numarul de seminte semanate, va fi cu 10-15%mai mare.

Cantitatea de samanta folosita la hectar variaza obisnuit intre 10-20 kilograme, in functie de densitatea stabilita si de masa a 1000 boabe.

Densitatea de semanat intre randuri este pentru toti hibrizii de 70 cm. Adancimea de semanat este de 4 - 6 cm pe solurile mai grele si de 5-7 cm pe solurile mai usoare, diferentierea facandu-se in functie de umiditatea solului.

Semanatul se face cu semanatoarea pneumatica combinate SPC-6, SPC-8, si SPC-12, cu viteza de lucru de 5-11 kilometri pe ora.

Lucrarile de ingrijireRolul esential al lucrarilor de ingrijire in cultura porumbului este combaterea buruienilor, fata de care porumbul este mai sensibil in comparativ cu alte plante prasitoare si reactioneaza cu scaderi importante de productie. Un alt obiectiv al lucrarilor de ingrijire este combaterea insectelor daunatoare.

Combaterea buruienilor se face diferentiat, dupa cum cultura de porumb a fost sau nu erbicidata.

In cazul porumbului ne erbicidat buruienile se combat astfel:

grapatul inainte de rarire, lucrari cu sapa rotativa, prasile mecanice si prasile manuale.

Grapatul se executa la circa 5-6 zile la semanat, cu grapa cu coltii reglabili, perpendicular pe directia randurilor. Lucrarea se face numai cand sunt buruieni rasarite sau in curs de rasarire. Cand patul germinativ a fost pregatit in bune conditii, graparea este necesara.

Prasitul Este principala lucrarea de ingrijire din timpul vegetatiei porumbului. Prin prasit se combate buruienile si se influenteaza pozitiv temperatura solului.In cultura porumbului ne erbicidat sunt necesare minim 3 prasile mecanizate intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand.

Prima prasila mecanica se executa timpuriu in momentul aparitiei buruienilor in cultura, pentru a proteja plantele de porumb, prima prasila mecanica se executa cu viteza redusa. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor se aplica tot mai mult in prezent in cultura porumbului si se realizeaza cu un sortiment larg de erbicide.

Dintre erbicidele folosite un rol important il au cele pe baza de Atrazin cum este Mistralul , are un efect permanent indelungat (1 2 ani) si este fitotoxic pentru unele plante: cum este graul, floarea soarelui, sfecla, fasolea, soia, inul, etc. In aplicarea acestui erbicid va trebui tinut seama neaparat de cultura care urmeaza in rotatia dupa porumb.

Cultura irigata

Porumbul este una din plantele care actioneaza foarte favorabil la irigare. Cultura irigata a porumbului se deosebeste de cultura neirigata din mai multe particularitati: folosirea de hibrizi tarzii, de inalta capacitate productiva rezistente la frangere;

pregatirea si nivelarea mai buna a terenului;

ingrasaminte aplicate in doze mai mari in functie de productia planificata in conditii de irigare;

folosirea de densitati maxime (60 80 mii plante la hectar);

erbicidarea cu doze mai mici (1,5 2 kilograme la hectar Pitezin).

Irigarea trebuie sa asigure mentinerea optima a umiditatii solului mai ales in perioada critica care incepe cu 10 zile inainte de aparitia paniculului si dureaza pana la coacere. In primaverile secete se aplica o udare de rasarire cu o cantitate de apa de 200 250 metri cubi la hectar.

Recoltarea

Porumbul se recolteaza la maturitate deplina care se realizeaza aproximativ in 55 60 zile dupa ofilirea matasii la stiuleti. Recoltarea porumbului poate fii facuta de doua feluri manual sau mecanizat: manual necesita multa mana de lucru dar este inca mult folosita;

mecanizata se poate face sub forma de stiuleti sau sub forma de boabe.

Cultura succesiva a porumbului pentru boabePorumbul pentru boabe poate fi cultivat cu bune rezultate si ca a doua cultura dupa plante care parasesc terenul la inceputul verii, dand astfel posibilitatea de a se obtine in decursul aceluia an doua recolte de pe aceiasi suprafata..

RotatiaCele mai bune plante premergatoare pentru cultura sunt plantele furajere timpurii, rapita, orzul si soiurile timpurii de grau.

Fertilizarea

Se va face numai fertilizarea cu azot folosindu-se 100 140 kilograme de azot substanta activa la hectar,sau ingrasaminte complexeProductia

Se va realiza circa 10 000 kg/ha

3 Sursa datelorFerma vegetala

Suprafata porumb stiuleti..ha; prod. medie kg/ha.. prod. tot t.

Cost productie.

*Preturi estimative a materialelor

Seminte porumb-----------1.5lei/kg

Erbicide Mistral----------12lei/l.

Ingras. Chimice complex-----2.2lei/kg.

*Calcul ha.arat..normala.

Norma arat 20-25cm------------------2.26ha

Consum motorina----------------30.6l/ha

Motorina----------30.6l x3.69lei/l.=112.9lei

Total------------------------------- =169.3lei

Chelt.aprox.--------------------------8.4lei

Salar mecanizator

36.9/2.26= 16.3lei

CAS52%= 8.5lei

Total-------------------------- =202.5lei

Cheltuieli indirect-----20% = 40.5lei

Total general------------------ =243.0lei

243lei : 1.4 cef.ha.a.n. =173.5lei

Centralizator devize tehnologice

Cultura porumb stiuleti 80ha. 0.2609lei/kg.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 perioada prod .neterminata Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV total

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2 Retributii 2010.93 2554 32205 - 36769.93

3 Total material 1062.14 - 69320 - - 70382.14

4 Seminte si mat. pl. 1062.14 - 26400 - - 27462.14

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------5 ingras.chimice - - 17600 - - 17600

6 Ierbicide - - 25320 - - 25320

7 Lucrari exe.cu mij.pr. 2954.37 - 29321.5 33485.5 - 65761.37

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

8 Lucrari exec.de terti 2898.16 - - - - 2898.16

9 total chelt 2 la 8 8925.6 0 101195.5 65690.5 0 175811.6

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------10 impozit si CAS la retrib. - - 677 8534 - 9211

11 Chelt .aprov. - - 3466 - - 3466

12 Chelt.indire. - - 21067.7 14844.9 - 35912.9

Total chelt 9 la 12 8925.6 - 126406.2 89069.4 - 224401

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4 Analiza eficientei la cultura de porumb

Metode de cercetare

a) Analiza tehnico economica;EFICIENA ECONOMIC A UTILIZRII FONDULUI FUNCIAR Grupa indicatorilor utilizai pentru cuantificarea rezultatelor economico-financiare ca expresie a efectelor economice obinute n urma utilizrii fondului funciar se mparte n dou subgrupe: 1. indicatori care exprim rezultatele economico-financiare la nivelul produciei agricole;

2. indicatori care exprim rezultatele economico-financiare la nivelul exploataiei agricole (fermei).

1 Indicatori ce cuantific rezultatele economico-financiare la nivelul produciei agricole * Producia medie (qm) exprim randamentul obinut (kg, l, buc.) pe unitate de producie (ha, animal) i se calculeaz cu relaia:

qm=

calculul indicatorilor

cultura suprafata cult. Prod.tot.t. prod.medie kg/ha prt vinzare venit total

porumb * Venitul la ha(VT/ha,) reflect valoarea produciei obinute pe hectar (tabel) i se calculeaz cu formula:

VT/ha= qm1 Pv

unde:

Pv preul de vnzare RON/k

* Marja brut este un indicator care reflect competitivitatea relativ a diferitelor activiti de producie, respectiv exprim profitabilitatea activitilor de producie individuale (producia de gru, producia de porumb, producia de lapte etc.).Marja brut (Mb) se calculeaz dup urmtoarea relaie:

Mb = VT Cv, unde:

VT producia final sau veniturile totale calculate ca sum ntre valoarea produciei principale i a produciei secundare RON;

Cv costuri variabile (includ valoarea mijloacelor de producie cumprate sau produse n ferm care au fost consumate cu scopul de a obine producia. Ex.: smna, ngrminte, pesticide, carburani i lubrifiani, plile pentru utilaje nchiriate, dobnzile la capitalul utilizat).

Indicatorul marja brut este folosit pentru:

--compararea performanei diferitelor activiti de producie ;

--analiza structurii de costuri;

--calcularea profitului fermei.

Dac cunoatem care este marja brut pentru fiecare activitate de producie, profitul poate fi calculat ca diferen ntre marja brut i costurile fixe.

Pr = Mb Cf, unde:

Pr profitul fermierului RON;

Cf costurile fixe (munca familiei, energie, amortizarea fondurilor fixe, ntreinerea fondurilor fixe, arenda, asigurrile, impozite etc.). Calculul indicatorului marja bruta

Porumb valoare(RON)

Venitul total(VT);

-productiaQt x pret RON/kg.

Cheltuieli (costuri variabile);

Seminte

Ingrasaminte

Utilaje inchiriate

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------munca sezoniera

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dobinzi la capital=costurile mij.

de productie x 0.5 x rata dobinzii=

Marja bruta;

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Indicatorii care exprim rezultatele economico-financiare la nivelul exploataiei agricole * Producia total (Qt) exprim cantitatea de producie (kg, l, buc.) obinut de un agent economic ntr-o perioad de timp (de regul un an calendaristic sau un ciclu de producie) funcie de cantitatea i calitatea factorilor utilizai.

Qt = Sc qm sau Qt=Em x qm

Valoarea produciei vegetale principale rezult din nsumarea valorii produselor principale realizate ntr-un an calendaristic de la culturile de cmp (cereale boabe, culturi tehnice, alimentare, furajere, plante pentru producerea de semine i seminceri), culturi n sere, solarii i rsadnie, ct i de la plantaiile

viti-pomicole i pajitile naturale. n cadrul produciei vegetale principale trebuie s se includ ntreaga producie realizat de la culturile respective (cultur n ogor propriu, intercalat sau succesiv).

Valoarea produciei vegetale secundare este reprezentat de suma valorii tuturor produselor secundare cu utilitate economic obinute din ramura vegetal n timpul unui an calendaristic.

Cantitatea de producie vegetal secundar (paie, pleav, coceni, vreji, frunze etc.) se determin, de obicei, n mod direct prin cntrire. n cazurile cnd nu este posibil determinarea direct, se procedeaz la calculul indirect, pe baza unor coeficieni stabilii ca raport cantitativ ntre produsul principal i secundar. n acest caz, cantitatea total de producie secundar (Qs) se obine prin nmulirea cantitii de producie principal (Qp) cu coeficientul specific culturii respective (k).

Qs =Qp x k

Cunoscnd cantitatea de producie vegetal secundar obinut de la fiecare cultur, aceasta se nmulete cu preul de vnzare (sau contractare), obinndu-se valoarea produciei secundare.

*Productivitatea muncii

Munca este reprezentat pe ansamblu de persoane care n decursul unei perioade date exercit sau caut s exercite o activitate profesional remunerat.

Din punct de vedere economic munca reprezint un element al cheltuielilor de producie a crui efect este cuantificat cu ajutorul indicatorului productivitatea muncii.

Acest indicator msoar eficacitatea cheltuirii muncii n procesul de producie i reprezint timpul de munc cheltuit pentru producerea unei uniti de produs sau cantitatea de produse obinute n unitate de timp.

Productivitatea muncii se poate calcula folosind mai multe metode: metoda unitilor naturale (fizice), metoda unitilor convenionale i metoda unitilor valorice.

*. Metoda unitilor naturale (fizice) se utilizeaz n cazul unei producii omogene sau a unui singur produs. Relaia de calcul este urmtoarea:

in care;

W productivitatea muncii;

Qt producia total sau volumul total de lucrri;

T fondul total de timp de munc consumat ore-om.

Inconvenientul acestei metode const n faptul c nu se ia n calcul i producia secundar, care se obine cu acelai fond de timp de munc cheltuit. Metoda se limiteaz la determinarea productivitii muncii pe produs, nefiind posibil calcularea acesteia pe ramuri sau uniti agricole (tab).

Tabel-calculul productivitatii muncii in unitati natural

Prod. fond de timp de

productia obtinuta munca consumat productivitatea muncii

----------------------------------- ore/om -----------------------------------------

t. RON/t val prod.RON kg/ora-om ore-om/t RON/ora-om

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

20 - Preurile de evaluare a produselor agricole pot fi diferite. De aceea, pentru a nu influena rezultatul final, toate produsele i activitile trebuiesc evaluate cu aceeai categorie de pre.

Metoda unitilor valorice prezint avantajul evidenierii calitii produselor, dnd posibilitatea calculrii productivitii muncii att pe produs, pe lucrare, pe ramur de producie, pe sector, ct i pe ntreaga agricultur. De asemenea, permite compararea nivelului productivitii muncii att pe produs, ct i pe uniti i ramuri de producie din zone cu condiii de clim i sol asemntoare.

n agricultur, productivitatea muncii este influenat de factorii naturali. De aceea, n anumite zone de producie, la acelai fond de timp de munc consumat, se pot obine rezultate diferite. Acest fapt impune ca indicatorii productivitii muncii s se calculeze pe zone de producie agricol, unde condiiile de realizare a produciei sunt asemntoare. De asemenea, pentru a elimina influena condiiilor pedoclimatice este absolut necesar utilizarea datelor medii pe o perioad de cel puin 3-5 ani.

Pe lng indicatorii direci, analiza productivitii muncii poate fi completat i cu ali indicatori (indireci). Acetia se folosesc pentru caracterizarea productivitii muncii pe lucrri sau uniti de producie

CHELTUIELILE DE PRODUCIE, VENITUL TOTAL, PROFITUL I RATA PROFITULUI N AGRICULTUR * Cheltuielile de producie (Cht) sunt elemente pasive ale bilanului economic i reprezint expresia consumului total de bunuri materiale i de for de munc reclamat de obinerea unui produs, lucrare sau serviciu.

n producia agricol propriu-zis, vegetal i animal, cheltuielile de producie cuprind urmtoarele elemente:

-cheltuielile materiale (Chm);

-cote de amortizare (Am);

-cote de ntreinere sau meninere a mijloacelor fixe (Qm);

-cote de asigurare (Qa);

-impozite, taxe i contribuii (Imp);

-salarii (Sa);

-dobnzi (D);

-arenda (Ar).

Pentru organizarea i conducerea activitii economice din agricultur, o importan deosebit o are cunoaterea modului de funcionare a cheltuielilor de producie i a modului cum influeneaz acestea nivelul produciei obinute.

I. Astfel, dup natura lor funcional, cheltuielile de producie se clasific n:

1. Cheltuieli explicite care reprezint cheltuielile efective pltite la teri (cheltuielile materiale, cotele, impozitele, contribuiile, taxele i salariile) i au caracter de cheltuieli rigide, ntruct sunt anticipate fie ca prestaii, fie ca pre pltit;

2. Cheltuieli implicite sau cheltuieli-venit care se refer la remunerarea figurilor economice care particip la procesul productiv. n exploataiile agricole ele includ: munca proprietarului (St) pmntul i construciile care aparin familiei sau proprietarul fondului (arenda), banii familiei utilizai pentru funcionarea unitii de producie (D).

Cheltuieli implicite au caracter elastic ntruct suma lor se realizeaz la sfritul ciclului productiv i nu sunt pltite efectiv de ctre ntreprindere, putnd astfel, n funcie de rezultatul economic, s fie considerate ca venituri.

De exemplu: plata arendei va fi cost elastic pentru ntreprinztorul proprietar, dar va fi rigid pentru arenda. Putem spune astfel c ntreprinztorul agricol neproprietar de pmnt i capital agricol va avea cel mai nalt cost rigid (unicul termen elastic este stipendiul) iar exploataia rneasc proprietar, minim de cost rigid limitat numai la cheltuielile materiale, fapt ce explic superioritatea acestui tip de exploataie i chiar rspunde la ntrebarea de ce se muncete n agricultur n condiiile n care venitul este mai mic n comparaie cu alternativele existente pe pia.

II. n funcie de modul cum variaz n raport cu volumul produciei, cheltuielile de producie (Cht) se mpart n cheltuieli fixe (Chf) i cheltuieli variabile (Chv). Sunt fixe cotele, salariile referitoare la lucrtorii cu timp nedeterminat, dobnzile asupra capitalurilor fixe, arenda i impozitele. Sunt n schimb variabile unele cheltuieli materiale, dobnzile asupra capitalului circulant i salariile lucrtorilor temporari sau ocazionali (tab. 3.1).

C) n funcie de modul de includere n costul unitar al produselor obinute, cheltuielile pot fi directe i indirecte .

Cheltuielile directe sunt acelea care se pot individualiza pe obiecte de calculaie (culturi, categorii de animale) n momentul efecturii lor i se pot include direct n costul produselor obinute din acea activitate (cheltuielile cu furajele, medicamentele, ngrmintele, seminele salariile directe, etc.). Practic, aceast grup de cheltuieli cuprinde cheltuielile variabile de producie.

Cheltuieli indirecte care nu se pot individualiza n momentul efecturii lor pe obiecte de calculaie, ntruct se refer la mai multe obiecte (cuprinde grupa cheltuielilor fixe). Aceste cheltuieli necesit s fie colectate i apoi repartizate, n cote pri (se calculeaz coeficienii de repartizare) asupra tuturor activitilor la care se refer. Din cheltuielile indirecte fac parte: cheltuielile comune i cheltuielile generale.

Cheltuielile comune sunt cheltuieli de administrare a fermelor i cuprind salariile efilor de ferm, ale economitilor, cheltuielile cu amortismentul activelor fixe, cu reparaiile, cu iluminatul etc., ale cldirilor unde i are sediul ferma.

Coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune pe obiecte de calculaie se calculeaz n funcie de valoarea cheltuielilor comune i directe pe total ferm.

K =Kc coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune %;

Ch.c.f. cheltuieli comune RON;

Ch.d.f. cheltuieli directe RON.

-22-Cunoscndu-se cheltuielile totale de producie i producia obinut, se poate calcula costul de producie.

Costul de producie (Cp) reflect cheltuielile de producie ce revin pe unitatea de produs i se poate calcula prin mai multe metode:

a)metoda diviziunii simple se aplic n cazul n care la o cultur se obine un singur produs principal, fr produse secundare (ex.: cartofi, porumb mas-verde i siloz):

Cp=n care:

Cht cheltuieli totale de producie RON;

Q producia total t;

b) metoda valorii rmase se folosete n ramurile n care pe lng produsul principal se obin i produse secundare (ex.: cereale boabe):

Cp=n care:

Vps valoarea produciei secundare RON;

Qp producia principal t:

Vps = Qs Pv

n care:

Qs producia secundar t;

Pv preul de vnzare RON.

Calcularea costului de productie

Produs

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

*Venitul total exprim valoarea bunurilor i serviciilor vandabile obinute ntr-o exploataie agricol. Termenul vandabil exprim faptul c se ine cont nu numai de bunuri si servicii efectiv vndute pe pia, dar i de acelea destinate remunerrii factorilor de producie (autoconsumul, pli n natur) sau inute ca stocuri de magazie n ateptarea vnzrii.

Nu intr n veniturile totale, ntruct ar comporta o dubl nregistrare, produsele intermediare folosite n procesele interne ale exploataiei agricole (de ex.: furaje, ngrminte organice). Venitul total corespunde astfel produciei finale din care se scad refolosirile (R), adica,

VT = Pf R n fapt, la calcularea acestui indicator se ine cont de ct a fost vndut n timpul anului i, de asemenea, de eventualele variaii ale stocurilor de magazie ntre nceputul i sfritul anului. Astfel, relaia de calcul devine:

VT=

n care:

Qm producia marf kg, l, buc.;

Pvi preul de vnzare al produsului i RON/U.M.;

S variaia stocurilor de magazie kg, l, buc.

*Profitul (Pr) reprezint compensarea care se cuvine unui ntreprinztor i se calculeaz scznd din veniturile totale (VT) toate componentele cheltuielilor de producie (tab. 3.4):

Pr = VT (Chm + Am + Qm + Qa + Imp + Sa + D + Ar) sau Pr = (Qm Pv) (Cht + Chd) SauPr = Qm (Pv Cc.c) Scznd din profitul brut, impozitul pe profit (Imp/Pr) se obine profitul net (Prn).Prn = Pr Imp/Pr

*Rata profitului (Rp) este un indicator relativ care exprim nivelul profitului realizat la fiecare 100 RON cheltuieli de producie i se determin astfel:

Rp=

Sau

Rp=

-24-Sau

Rp=-------------------------------------------------------------------------------------------------------

Specificare u.m. porumb

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Prodtie marfa

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Prt vinzare

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Vanit total-

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Marja bruta

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cheltuieli fixe

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------varibile

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Profit brut

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Profit net

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Rata profitului

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Impozit profit-

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Din punct de vedere economic, factorii tehnici care concur la realizarea produciei agricole se mpart n dou grupe:

*factori care presupun efort financiar n producia vegetal: -smna;

-lucrrile solului;

-fertilizarea;

-ntreinerea culturilor;

-combaterea bolilor i duntorilor;

-irigarea.

-25-* factori care nu presupun efort financiar n producia vegetal: -asolamentul;

-epoca de nsmnare;

-momentul recoltatului;

Efectul economic, respectiv aportul factorilor tehnici la sporirea produciei agricole se apreciaz prin analiza comparativ ntre sporul de producie pe care l determin fiecare factor i cheltuielile suplimentare pe care le solicit, astfel: Q preQ > x costx,unde

Q sporul de producie (kg);

x factorul tehnic alocat.

Realitatea economico-productiv a fermei impune n acest sens utilizarea urmtorilor indicatori:

* Sporul de producie la hectar (qm), ca efect al utilizrii factorului xi se determin astfel:

qm= qm1 qm0 unde:

qm1 producia medie obinut n varianta n care s-a utilizat factorul xi;

qm0 producia medie obinut n varianta martor.

Teoria i practica economiei agrare arat c aportul principalilor factori tehnologiei la formareaproduciei se situeaz ntre urmtoarele limite

La cultura porumbului: -smna (hibridul) 300-2700 kg/ha;

-asolamentul 700 1600 kg/ha;

-epoca de semnat 700 2000 kg/ha;

-densitatea 400 600 kg/ha;

-lucrrile solului 100 200 kg/ha;

-fertilizarea 930 2200 kg/ha;

-ntreinerea culturii (nerespectarea acestei verigi tehnologice duce la compromiterea culturii);

-irigarea 1100 1800 kg/ha.

Din cele 8 verigi tehnologice prezentate ca avnd efect economic evident, patru (hibridul, asolamentul, densitatea i epoca de nsmnare) nu necesit cheltuieli suplimentare notabile, ci o mai bun organizare a produciei i o mai mare receptivitate din partea productorilor agricoli fa de adevrurile stabilite de cercetarea tiinific.

Aportul factorilor tehnici la formarea produciei de gru Nr. crt. Specificare kg/ha % fa de I

I Producia potenial fr alocare de factori

1. Soiul

2. Asolamentul

3. Fertilizarea

4. Combaterea bolilor

5. Erbicidarea

II. Media limitelor maxime de producie -

Concluzionnd , apreciem c n alocarea resurselor limitate pe verigi tehnologice trebuie avui n vedere indicatorii economici de rezultat obinui n funcie de randamentul fiecrei verigi n parte.

*Valoarea sporului de producie la hectar se obine prin nmulirea sporului total cu preul de vnzare al produsului:

Vqm = qm Pv

Pv preul de vnzare (RON/kg).

* Sporul de producie la o unitate de factor xi utilizat (la 1 kg substan brut ngrminte, pesticide, m3 ap irigaii etc.), se calculeaz dup relaia:

n care:

s.b./ha cantitatea de substan brut la hectar.

*Productivitatea muncii se va exprima n uniti fizice la o zi-om consumat:

-26- -27-n care:

T timpul de munc consumat ore-om, zile-om.

* Cheltuieli cu substanele chimice, irigaii etc. la hectar cuprind costul, transportul i administratorul acestora i se determin astfel:

Ch/ha=

n care:

Chtc cheltuieli totale de chimizare, irigare, etc.

* Valoarea sporului de producie ce revine la 1000 RON cheltuieli cu substanele chimice sau irigaii se calculeaz dup formula:

* Cheltuieli suplimentare la hectar se determin fcnd diferena dintre cheltuielile de producie la varianta tratat i varianta martor:

Ch/ha1 = Ch/ha1 Ch/ha0

Analiza efectului cheltuielilor suplimentare la hectar prin prisma indicatorilor marja brut, profit i rata profitului permite identificarea obiectiv a factorilor care au contribuit la ameliorarea ori la deteriorarea rezultatelor economico-financiare ale exploataiei agricole (tab. 5.2).

* Valoarea sporului ce revine la 1000 RON cheltuieli suplimentare se obine astfel:

* Costul pe unitatea de produs se determin astfel:

Cht cheltuieli totale de producie; Vqs valoarea produciei secundare.

10) Valoarea produciei finale agricole: -28-Pfagr. = (Qtp Pv) + (Qts Pv),

* Marja brut la hectar ;

* Profitul brut la hectar se obine folosind relaia:

* rata profitului (Rp) se calculeaz dup formula:

Pe baza acestor date se vor determina indicatorii eficienei economice a utilizrii factorilor tehnici la culturile agricole.

Eficienta economica a investitiei

Cercetarea alternativelor de investiie presupune mai multe modaliti de realizare, fiecare dintre acestea caracterizndu-se printr-o varietate de informaii referitoare la eforturi, efecte, raportul existent ntre acestea, durata de realizare, durata de obinere a efectelor economice i sociale.

Analiza economic a unui proiect de investiie cuprinde , n linii mari, urmtoarele faze:

-definirea obiectivelor investiiei este strns legat de tipul de ntreprinztor care trebuie s decid investiia; astfel, ntreprinztorul privat urmrete analiza convenienei investiiei avnd ca parametru obiectiv profitul calculat pe baza veniturilor (cifrei de afaceri) i costurilor monetare pe care le prevede s le realizeze pe pia, iar ntreprinztorul public urmrete pe lng maximizarea profitului i bunstarea social n sensul c ine cont nu numai de efectele interne ale investiiei ci i de efectele externe influena asupra economiei locale, asupra peisajului, etc.;

-analiza indicatorilor de eficien economic a investiiilor care se pot clasifica n:

aindicatori generali (profitul, rata profitului, productivitatea muncii, etc.);

aindicatori specifici (prezint anumite particulariti specifice investiiilor).

alegerea investiiei celei mai eficiente. *. Indicatorii eficienei economice a investiiilor Pentru evaluarea eficienei economice a investiiilor se folosete un sistem complex de indicatori care poate fi mprit n indicatori statici i indicatori dinamici.

* Investiia specific (Is) este un indicator parial al eficienei economice care exprim valoarea investiiilor (n uniti fizice sau valorice) ce revine pe unitatea de produs sau pe unitatea de producie (animal, m2, ha, etc.):

Is=

unde:

It valoarea investiiei totale;

Q volumul produciei.

* Coeficientul de eficien a investiiilor (Ci) reflect profitul anual realizat la fiecare 1000 RON investiie total. Se determin cu relaia:

unde:

Pr profitul anual RON;

aIt investiia total RON.

* Randamentul economic al investiiilor (Ri) reprezint raportul dintre valoarea profitului obinut pe ntreaga durat de funcionare a obiectivului (Prt) i investiia total (It), se calculeaz cu relaia

Ri=

n care: Prt = Pr nr. ani

Indicele de rentabilitate al capitalului investit (ROI return on investment) Acest indice exprim rentabilitatea capitalului utilizat ntr-un ciclu de producie, respectiv pune accent pe specificul fiecrei activiti.

Spre deosebire de ROE care sintetizeaz economicitatea global a utilizrii capitalului ntr-o unitate de producie, ROI furnizeaz informaii despre rentabilitatea capitalului de exploatare pe tipuri de activiti, indiferent de formele de finanare adoptate (capital propriu i/sau mprumutat):

ROI=

: RO rezultatul operativ corespunztor activitii economice analizate (producia de gru, porumb, lapte etc.);

Ci capitalul investit RON.

* Indicele de rotaie (Ir) exprim raportul ntre vnzri i capitalurile folosite:

O cretere a acestui indice arat c sumele (capitalurile) utilizate prezint o mai mare rotaie n timp i deci o mai mic trebuin de capital iniial pe unitatea de produs (tab. 2.1). * Viteza de rotaie (Vr) este viteza cu care un capital de exploatare trece dintr-o form funcional n alta: bani mijloace de producie producie neterminat produse finite bani. Se exprim prin durata unui circuit, respectiv timpul parcurs de la avansarea capitalului ca bani pentru producie pn la rentoarcerea lui n aceeai form bneasc.

Durata n zile a unui circuit (d) se calculeaz ca raport ntre numrul de zile din perioada de referin (T de regul se ia n considerare un an calendaristic) i indicele de rotaie a capitalului (Ir):

d=4.Bibliografie:

-Date ferma vegetale Holboca

-Internet

-Manual Ecomie Rurala anul II

-surse proprii

-Agotehnica anul II

-Culturi cimp anul II