54 f"-Ftt rediului

2.5 Externalitl{i de mediu

2. 5. 1 Delimitdri preliminare

Pentru a mdsura aportul schimbdrila & pc o ff te creqterea

bundstdrii (aceasta fiind dependenti de mecaiwl a;qfilar'si- deci de

calitatea schimburilor), teoria economici plrce & h igoitza ci intrecosturile private qi cele sociale, precum 9i intre ar4icilc pirare 9i cele

sociale nu existd divergenfe. Prin unn4re. confsm rr.:esei ipoteze,

avantajele nete de care beneficiazd consumatorii- fiecae in parte, sunt

identificate cu avantajele nete pentru intreaga colectirirAe SL de as€menea,

profitul intreprinderilor este considerat ca profit al colectiritilii-Rezultd c5, in aceste condilii, cregterea bunisaii societilii in

ansamblu, generatE de mecanismul de funcfionare a unei pl€te (d€ exemplu,piafa produselor agricole) nu este altceva decdt suma avmqielor nete de

cafe se bucurd unul sau altul qi evaluate in expresie bdneasci sub formasurplusului consumatorilor gi producdtorilor.

Un astfel de ralionament iqi are originea, de fapt. in ipoteza cd

prelurile mdsoard corect "valorile sociale" ale bunurilor, respectiv cregterea

sau diminuarea bundstdrii potenliale pentru o colectivitate, provocatd de

producerea sau utilizarea acestor bunuri. Sistemul de prefuri apare" deci, ca

un numitor comun al ansamblului interacliunilor dintre agenli. care permiteevaluarea bundstdrii colectivitate; dacd deciziile agenlilor se fundamenteazdpe un'alstfel de sistem de preluri qi le aplicd respectdnd regulile unei

economii concurenliale, echilibrul general la care se ajunge este un echilibrude tip "!areto", care exprimd situalia in care nu este posibild ameliorarea

satisfacliei unui agent ftrd a o diminua pe a altuia.Concluzia care rezultd este aceea cd, in condifii de concurenld

perfectd, sisteme de prefuri favoizeazd decizii care sd conducd la o utilizareeficientd a resurselor disponibile.

Analiza realitdlii relevS insd existenla a numeroase cazuri cdnd

sistemul de prefuri nu-qi indeplinegte funcliile pe care i le atribuie teoriaconcurenlei perfecte, costurile gi avantajele private deosebindu-se de

costurile qi avantajele sociale. Acestea sunt situafiile in care decizia de

consum sau de produclie a unui agent influenleazd nivelul satisfacliei sau

profitului altor agenfi, ftrd ca prin mecanismul pielei s6 fie evaluate aceste

int-luente gi sd se rcalizeze o remunerare Sau o "sancfionare" (prin costuri.uplimentare de exemplu) - in funcfie de natura influenfei (pozitivd,:.;:::i',:r agentului emitent. Este vorba, prin urmare, de aparilia unor efecte

: t.::::1- S,:'.: 3 e\tefnalitetilof.

\

fcolimbaje 55

de

Existenla externalitdlilorghideze pe agenfi citre deciziidiverse forme ale ineficienteimnsum.

face ca sistemul de preluri sd nu ii marsocialmente optimale, generdndu-se deci

in organizarea activitdfii de produclie gi

2.5.2 Noqiunea de externalitate

ReformulAnd problema, externalitdfile apar atunci cdnd activitatearnui agent nu depinde in exclusivitate de variabilele al cdror control ilde$ne, ci gi de o serie de variabile ce nu intrd in sfera activit5lii sale

&cizionale.Rezultatul poate fi mdsurat in termeni reali (cantitdfi fizice), in

tsrmeni monetari (printr-o funclie de utilitate).Cauza externalitdlii este deci imposibilitatea aproprierii tuturor

variabilelor din funclia de produclie (consum) de cdtre producdtorul(onsumatorul) respectiv; variabila (sau variabilele) care genereazdqternalit6li poate face obiectul unei aproprieri private (individuale) sau

prblice (colective). Existd analogie intre utilizarea de cdtre un agent I:2 a

rnei resurse "libere" care afecteazS. actlttatea unui agent 1:1, pe de o parte,

$ utilizarea unui bun colectiv de cdtre acelagi agent (I:2), pe de altd parte,

care face sd se reduc6 posibilitatea de utilizare a bunului colectiv respectiv& cdtre altul; de asemenea, existd analogie intre utilizarea unei resurse

fibere de cdtre un agqpt I:1, a cdrei valoare a crescut ca unnare a activitAliiegentului I:2 qi utllizarea unui bun colectiv de c[tre I:1 la un nivel care este-oferit" de altul.

Efectul externalitate este dependent insd de comportamentul specific,doptat de agentul receptor; de asemenea, manifestarea externalitAlii

Fesupune un mediu de transmitere, respectiv un- suport(fizic sau nu) al extemalitdlii. Funclia activitdlii agentului receptor 1:1lnclude deci, printre variabile, qi o variabilS care aparline funcfiei activitAtii

ryentului I:2, adicd:

U:Fl(x[1, xl2, xl3 ... xln, x2I, x22 ... x2n, ... xnl, xn2 ... xnn),

rcspectiv:

U:F1(xry,x), i+l, i, j e fl ...nJ,

?n care:r-- - nivelul, cuantumul unitAlii (producfie, servicii etc.);.- - funclia de utilitate;\rj - variabilaT din funcfia de utilitate a agentului l.

rele

lnu,

3n

56

1

Errrfi l-b q"dt"!31

Dacd vom considera c5 variabila .r31 (raialrtia i iim ;ifiCda de

utilitate a agentului 2) este cauza unei er-ternaij?i!:' j8 F\\$r preciza

influenla sa aiupra funcliei de utilitate a agennriur i6U

D acdlJ2l 10, efectul este marginal'

6Xzt

Iar daci I;1' fl)d*1, + O, ef-ectul este inframarginal

intr-un interval de varialie dat al variabilei \:.- FEt ti definite

anumite Praguri, carde exemPlu:

-pentrux)zr,efectulinframarginalestenul.iaretbctulmarginaleste Pozitiv (sau negativ);

;;til; i zr,'efectul- inframarginal esle .po.zitiv { sau negativ)' iar

efectul marginat este nul (disponibilului din re_sursa r;: i se poate

asocia o f,ui.fi.; cantitatea de poluant deversatd in sursa de api ce

atimenteaza o i.*a piscicola este in func{ie, printre altele, de

nivelul producliei ce ocazioneazd poluarea)'

Variabilitatea efectului poate fi apieciata' de lsemenea' cind xzt

variaz;in sens invers: dacd efectul este ieversibil, valoarea sa marginald

este diferit d de zero, iar dac6 efectul este ireversibil, valoarea sa marginald

este 0, iar valoarea inframarginal[ este diferit[ de zero'

pe de altd parte, Jr"rt,rt poate avea un cafacter inseparabil sau

indivizibil, ca urrnare a proprietalilor mediului de transmitere, marcate 9i ele

iproprietatile) de anumite ,liscontinuitdli; efectul apei poluate asupra

produclieidepeqtesemanifestdinpiancantitativdarqicalitativ,inacestultimcazel|rindmaigreudeseparat,iaranumiteP*:depoluareaapeinu pot ft localizat li,"J".i, nici efectele nu pot fi atribuite pe surse. La

aceasta se adauga dinamica mediului de transmitele' apa, care nu are un rol

fasiv fala de substanlele poluante deversate in ea'

variabiia ;;;; ," afld la originea externalit6lii poate intra separat

intr-o funclie de utilitate:

Ul (x r t'xzt): U"(x' 1)+Ul2(x21 )'

Separabilitateasemnificifaptulcdomodificarelanivelulvariabileix21

..deplas eaz6" ffi;i;i JU' "" ,"rrimb6 forma; dimpotrivi' dac6 func1ia

de utilitate nu este separabild, efectul generat de xzt va modifica forma

func1iei. fiind necesard studierea interafliunii dintre argumentele funcliei

sau. ceea ce esle acelagi lucru' stabiiirea funcliei de transformare'

ltau

ri.leir:tiaT1a

":iei

aEcolimbaje

2.5.3 Tipuri giforme de externalitd1i

Identifi carea interdependenlelor intre producdtori, intre consumatori.intre unii gi allii trebuie sd se facd lindnd cont de condiliile de exprimare, de

manifestare a comportamentului ce std la originea externalitdlii: tehnici gi

tehnologii de produclie, o'tehnica" de consum, relalii de preferinfS. In al

doilea rdnd, este necesar si distingem printre aceste interdependenfe pe

acelea care genereazd efecte de pre! prin intermediul uneia sau mai multorpiele.. Pot fi eviden{iate, astfel, externalitdli de tip pecuniar qi externalitd\ide tip nepecuniar. Primele exprimS, mai ales, economii sau deseconomiipecuniare intre intreprinderile din aceeagi ramurd industriald sau, la fel de

bine, intre lucrdtorii ce reprezintb acelagi segment al pielei muncii (frrd sd

lipseascd insd cazurile de extern?litali pecuniare intre agenfi apartindnd unorramuri diferite). Cele de tipMfecuniar rezultd, din interacliuni ce nu se

transmit prin intermediul pielei qi care nu sunt, deci, relevate de sistemulpegurilor in timpul tranzacliilor de pe piafd. Ele pot avea o naturdrehnologicd", in sensul cd afecteazd funcliile tehnice de transforrnareasociate unui producdtor sau unui consumator, dar gi una "psihologicd",cunci cind afecteazd direct funcliile de preferinld ale consumatorului.

Din punct de vedere al declindrii, externalitalile pot fi de tip personalqi de tip impersonal. Dacd fiecare individ este afectat de consumul altuia infunclie de identitate4 $a (externalitatea se declind in raport cu individul),cxtemalitatea este personald, iar dacd, individul este afectat numai de

cantitatea consumatd (extemalitatea se declind in raport cu cantitateaconsumatd), independent de identitatea consumatorului, externalitatea este

impersonala. in sfdrqit, dacd efectul depinde de nivelul global al variabilei.de exemplu: X xi1, frr6. ca beneficiarul sd perceapd originea acesteia{a sursei

& poluare, de exemplu), externalitatea este purd.

-:in firnclie de impactul economic, externalitafile se pot manifesta in

lrrrn6toarele forme:

- economii exteme de produclie;- economii externe de consum;- deseconomii externe de produclie;- deseconomii exteme de consum

Economiile exteme de produclie apar atunci cdnd acliunile *: -.gent aduc beneficii gi altora, fiaft ca acegtia sd suporte vreun cost. Fr-;::: .-

':lafiei dintre apicultor gi pomicultor este clasic: pomicultorul as::'"-:, :,--:

57

Er

tloricola pentru recoltarea ptrienuiui. . - r-.rr -.r:- ,-i::: . ::r.iuc1ia demiere. lbrd ca apicultorul sa tle pL:s :: !..--_,-.-: :: : :_:, ..,j , _::raraloareaacestui sen'iciu. De subliniat cd. in aces: -i,.:_: _.. :, .-*_:--iJtea estereciprocd, deoarece gi albinele contni..it:i .: t;i--.:j::: :-,:-.;:. deci laoblinerea de fructe, |ard, ca pomiculior-,ll s: :.f::,-.; :.i: Economiiexterne de productie sunt susceptibile si .ip,rj .:: _ :::=::.:_:::c executdIucrdri de drenaj sau de secare a rmei Ztrrli,i.::-:-:-.:::-. su- L,.rltivatoriidin apropiere pot beneficia de o imbunatarire 3.-,,.:j..:..- :;: :r:ploatare aterenurilor lor fdrd sd pldteascd ceva pentru acir-i::, :: :..-. .:-.::cprrinder.iicare executd lucr6rile este evident mai mic decit er:::"-:,: ;olectivitdtii(din care face parte).

Economiile externe de consum apar atunci ci.n.J ce ;eciziiie unuiconsumator, aplicate in practicd, profitd gi alli agenri t)-r5 ce acegtia sdsuporte contravaloarea unei compensafii pentru cel care a luar deciziile. Deexemplu, repararea faladei unei case, intrelinerea unei erd,iini sau a uneijardiniere, reprezintd decizii care pot aduce acelaqi tip ,Je satisf-aclie qivecinilor, fdrd" ca acegtia sd contribuie la asigurarea suporruiui material alacliunii de infrumuse{are.

Deseconomiile externe de produclie apar ca urmare a deciziiloranumitor agenfi, care provoacd pagube altor agenfi, fEra ca cei din urmd sdfie compensa{i financiar. In cazul deseconomiilor externe de produclie,"sursa" este o intreprindere.

Pohtarea industriald constituie cazul cel mai caracteristic aldeseconomiilor de producfie; c6nd un petrolier iqi golegte compartimentelein mare sau ocean, c6nd fumul toxic degradeazd, calitatea aerului dintr-oaglomera{ie, intreprinderile responsabile de poluare afecteazd activitateapescarilor sau viala locuitorilor, fdrd ca pia\a sd intervind spontan pentrustabilirea prelurilor acestor pagube: nu existd piald pentru apa limpede aoceanului sau aerul curat al oragului.

Prezenla deseconomiilor externe de consum se datorcazd,comportamentului consumatorului: fumatul, muzica zgomotoasd se pot aflala originea deseconomiilor pentru nefumdtori sau pentru cei care iubesciinigtea. De asemenea, consumul se afld la originea poludrii sau degraddriimediului. prin cele mai diverse forme, acestea generand desigurdeseconomii (de exemphr, poluarea cu gaz de eqapament creeazd, undisconfort pentru pietoni).

Dar deseconomii de consum pot apdrea gi atunci cdnd accesibilitateala utiiitatile unui bun (public) depinde de numdrul consumatorilor; intr-unirarc natural sau zond turistica deja aglomerat5. sosirea altor vizitatori:ror oacd deseconomii (reduce posibilitatea de relaxare gi refacere ftzicd,.:r.r ;"-:ual: ::c. r ceior de.ia eristenti.^

::,.

::

Jl:ri,i.

2.6Indicatori de mediu

Interesul manifestat pentruprocesul evident de deteriorare areexaminarea posibilitdlilor deecosistemelor naturale, de depistarefunclionalitdlii acestora.

or, indicatorii de mediu sunt considerali ca fiind un instrumentnecesar^in proiectarea strategiei pentru o dezvoltare durabild.

In principiu, nu se poate vorbi de un sistem de indicatori universalvalabili, acesta trebuind sd corespundd cadrului conceptual gi scopurilorspecifice, promovate in timp gi spafiu. Dincolo de deosebirile de .ruunla ,u.,de confinut, conform studiilor elaborate sub egida OECD, un asemeneasistem de indicatori trebuie sd contribuie la:

concordanld cu intensitateaschimbdrilor ce au loc legate de calitatea acestuia, obiectivele definite prinpolitica nalionald gi acordurile intemafionale.

Relevanfa indicatorilor de mediu prezintd, o mare importan{d pentrurespectarea "dreptului de a gti'al publicului" despre tendinfele in evoluliacalitafii apei qi aerului, alte aspecte ale mediului ce au implicalii asuprasanAtiii qi bundstdrii populaliei.

:+ integrarea intereselor de mediu in politicile sectoriale. Aceasta se6ce prin extinderea sistemului indicatorilor de sector earc aratd, progresulrealizat in proteclia mediului, precum qi prin legdturile dintre politicaaonomicd gi tendinlele din sectoarele cheie (agriculturd, energie, transportctc-), pe de o parte gi mediu pe de altd parte.

= integrarea intereselor de mediu in politicile economice maigsnerale, prin bilanfuri de mediu, in special la nivelul macro.

Indicatorii de mediu pot fi grupali in doud mari categorii:o indicatori ai calitdlii mediului;o indicatori ai sursei (emisiei).

o dezvoltare durabild, ca alternativd lamediului, impune tot mai multor ldrievaluare qi supraveghere a stdriia cauzelor qi tendinfelor de schimbare a