2
Curs I: Genotip şi fenotip. Ereditate Genetica studiază structurile, mecanismele și legile eredității și variabilității. Cuvântul genetică provine de la termenul gennao care înseamnă a genera, a da naștere. Genetica studiază modalitatea și legile după care părinții transmit copiilor o parte din caracterul lor. Din defniția geneticii se deprind cele două laturi undamentale ale conținutului său ereditatea și variabilitatea. !rin ereditate se înțelege proprietatea unui organism de a transmite caracterele sale urmașilor . "a reprezintă unția biologică de conservare și de moștenire a caracterelor morologice, uncționale, bioc#imice și psi#ologice în succesiunea generațiilor . De apt nu se transmit caracterele ca atare, ci capacitatea de a dezvolta aceste caractere la urmași, ceea ce înseamnă că fecare organism are propria sa ereditate, care este înscrisă, codifcată sub ormă de inormație genetică. !rin ereditate ne e$plicăm similitudinea, adică asemănarea dintre genitori %părinți& și progeni %copii&, dar nu și identitatea, pt că ereditatea conservă caracterele, dar nu perect, deoarece urmașii moștenesc doi părinți cu caractere relativ dierite, și nu un ul singur . 'sta înseamnă că indivizii înrudiți biologic dețin în anumite limite, un ond ereditar comun. "$istă caractere somatice %culoarea oc#ilor, părului& sau psi#ologice particulare, care se maniestă la membrii aceleiași amilii. De asemenea, fințele umane dețin caraceere ale populației căreia îi aparțin. (i totuși, fecare individ este unic în elul său, adică are un univers genetic propriu, irepetabil. 'stel, individul se deosebește de ceilalți membri ai populației, de ascendenții săi %părinți, bunici& ca și de rații săi. !rin aceasta se confrmp cea de)a doua latură undamentală a geneticii, și anume variabilitatea. * ariabilitatea reprezintă starea de neasempnare, dierențele calitative sau cantitative dintre indivizi, dierență care este sau nu condiționată genetic. Cadrul variațiilor este oarte larg. "$istă + tipuri de variații . * aria ții intrai ndividuale) maniestate la nivel celular- . * ariații individuale) toți apa rțin acele iași pop ulații dar sunt dieriți- +. * aria ții interpo pulaț ionale) dierențe dintre populații- /n unție de ceea ce determină aceste variații e$ista * ariații defnite) determinate de actorii de mediu- * ariații nedefnite) pur și simplu se întâmplă- * ariații continue) determinate de un ansamblu poigenetic- 0a1oritatea acestor variații se maniestă enotipic %în ceea ce vedem, vizibil& și unele dintre ele sar peste u na sau două generații %gemenii&.

GENETICA-C1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: GENETICA-C1

8/18/2019 GENETICA-C1

http://slidepdf.com/reader/full/genetica-c1 1/2

Curs I: Genotip şi fenotip. Ereditate

Genetica studiază structurile, mecanismele și legile eredității și variabilității.Cuvântul genetică provine de la termenul gennao care înseamnă a genera, a

da naștere.Genetica studiază modalitatea și legile după care părinții transmit copiilor o

parte din caracterul lor.Din defniția geneticii se deprind cele două laturi undamentale ale

conținutului său ereditatea și variabilitatea.!rin ereditate se înțelege proprietatea unui organism de a transmite

caracterele sale urmașilor. "a reprezintă unția biologică de conservare și demoștenire a caracterelor morologice, uncționale, bioc#imice și psi#ologice însuccesiunea generațiilor. De apt nu se transmit caracterele ca atare, ci capacitatea

de a dezvolta aceste caractere la urmași, ceea ce înseamnă că fecare organism arepropria sa ereditate, care este înscrisă, codifcată sub ormă de inormație genetică.

!rin ereditate ne e$plicăm similitudinea, adică asemănarea dintre genitori%părinți& și progeni %copii&, dar nu și identitatea, pt că ereditatea conservăcaracterele, dar nu perect, deoarece urmașii moștenesc doi părinți cu caractererelativ dierite, și nu unul singur. 'sta înseamnă că indivizii înrudiți biologic dețin înanumite limite, un ond ereditar comun.

"$istă caractere somatice %culoarea oc#ilor, părului& sau psi#ologiceparticulare, care se maniestă la membrii aceleiași amilii. De asemenea, fințeleumane dețin caraceere ale populației căreia îi aparțin. (i totuși, fecare individ este

unic în elul său, adică are un univers genetic propriu, irepetabil.'stel, individul se deosebește de ceilalți membri ai populației, de ascendențiisăi %părinți, bunici& ca și de rații săi. !rin aceasta se confrmp cea de)a doua laturăundamentală a geneticii, și anume variabilitatea.

*ariabilitatea reprezintă starea de neasempnare, dierențele calitative saucantitative dintre indivizi, dierență care este sau nu condiționată genetic.

Cadrul variațiilor este oarte larg. "$istă + tipuri de variații. *ariații intraindividuale) maniestate la nivel celular-. *ariații individuale) toți aparțin aceleiași populații dar sunt dieriți-+. *ariații interpopulaționale) dierențe dintre populații-

/n unție de ceea ce determină aceste variații e$ista• *ariații defnite) determinate de actorii de mediu-• *ariații nedefnite) pur și simplu se întâmplă-• *ariații continue) determinate de un ansamblu poigenetic-

0a1oritatea acestor variații se maniestă enotipic %în ceea ce vedem, vizibil&și unele dintre ele sar peste una sau două generații %gemenii&.

Page 2: GENETICA-C1

8/18/2019 GENETICA-C1

http://slidepdf.com/reader/full/genetica-c1 2/2

Genotipul) reprezintă constituția geneticăă a unui organism, adicp totalitateagenelor e$istente într)o celulp diploidă, deținătoare de inormație ereditară. %n2celulă diploidă- n2 celulă #aploidă&

'ceastă structură genetică se constituie în momentul ecundării și constituiezestrea genetică a ovului sau zigotului nou ormat prin contribuția genetică a celor

părinți. 3estrea genetică rămâne stabilă pe tot parcursul e$istenței individului, decinu se modifcă.

4enotipul 5 reprezintă totalitatea caracterelor morologice, fziologice,bioc#imice, psi#ice și comportamentale ale unui organism, reprezentând rezultatulobservabil al interacțiunii dintr geneticul individual și comple$ul de actori e$ogeni.

Comple$ul de actori e$ogeni reprezintă totalitatea actorilor e$terni care arputea in6uența evoluția unui individ. 4actorii pot f c#imici, fzici etc.

4enotipul e$primă ceea ce noi suntem și ceea ce se poate modica în cursulmodelărilor din timpul parcurgerii etapelor ontogenetice.

7esponsabilitatea ma1oră pentru aceste modelări aparține actorilor demediu, ceea ce înseamnă că e$primarea caracterelor enotipice normale sauanormale este rezultatul interacțiunii comple$e dintre ereditate și mediu.

Descriem astela& 7elația dintre genotip și enotip) este o relație determinativă pentru că

zestrea ereditară constituie suportul caracterelor enotipice ereditare,dar genotipul nu se e$primă total în enotip pentru că e$istă generecesive care combinate într)un anume mod, nu se e$primă enotipic cinumai atunci când sunt împreună-

b& 7elația dintre mediu și enotip) e$istă unele caractere enotipice caresunt condiționate de mediu. 0ediul însă nu poate in6uența în totalitateun caracter ereditar, dar actorii e$ogeni %e$terni& apăruți în anumite

momente ale dezvoltării individuale pot determina modifcări alecaracterului enotipic. 0odifcările depind de natura și amplitudineaacțiunilor e$terne determinând tipul și particularitatea modifcării-

c& 7elația dintre mediu și genotip) se poate interpreta în măsura în carese poaate determina rolul modifcator al agenților e$terni asupramaterialului genetic. 'ceastă acțiune e$ternă poate reprezenta cauzaunor mutații genetice, care odată apărute, sunt transmisibile.

/n concluzie, putem spune că genotipul nu determină un enotip unic și carenu se poate sc#imba. /n condiții de mediu dierite, aceeași zestre ereditară se vae$prima într)o varietate de enotipuri. 'sta înseamnă că enotipul apare camaniestare a unei structuri genetice în anumite condiții de mediu. 7ezultă de aicirolul actorilor de mediu în ansamblul mamierelor la nivel individual, amilial,populațional și de specie.