Curs 29.10.1993

Carpatii Orientali

- Reprezinta sectorul de E al carpatilor Romanesti situate intre frontiera de N si Valea Prahovei.- exista o problema a delimitarii intre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali, Grupa Bucegi apartinand fie unora fie celorlalti.Aspecte generale:- lant muntos masiv- directia generala N,NV – S,SE iar in S de la V la E- structura petrografica: se disting trei fasii paralele longitudinale (volcanic, cristalin, flish) dispuse parallel- alt. maxim in partea de N: M. Maramuresului, Rodnei, Calimani, Ceahlau- reteaua hidroenergetica este dispusa fie longitudinal de-a lungul culoarelor de vale fie transversal perpendicular pe culmi formand sectoare de defileu ,inseuari, si falii transversal - munti vulcanici sunt dispusi in V formand cel mai lung lant vulcani European (500 km) cu altitudini intre 800-2000 m, bogati in minereu auro-argentifer si ape minerale- masive cristalino-mezozoice au un relief glaciar tipic (M.Rodnei) fiind situate in partea C pana la izvorul Trotusului, sunt alcatuiti din intruziuni vulcanice, minereuri neferoase si ape minerale deasupra sunt acoperite de o patura calcaroasa mezozoica ce formeaza un relief accentuat cu varfuri ascutite, abrupturi,vai adanci etc.- M. flishului sunt localizati in E iar la S de Trotus ocupa intreaga Curbura- altitudinile sunt mai mici si este present un relief structurat (cueste, vai succsecvente) si a fragmentarii mare.Grupa Nordica a Carpatilor Orientali- limite: in N frontier de stat, la S culoarul Dorna- Campulung Moldovenesc, la E Pod. Sucevei , la V Campia si Dealurile de V.Caracteristici:- dispunerea paralela longitudinala a culmilor cu directia NV-SE in concordanta cu structura cu directia str. Geologice

Curs 29.10.1993

- alt maxima in M. Rodnei ,vf.Pietrosu 2303 m- fragmentarea accentuata iar reteaua hidrografica este dispusa transversal si longitudinalSubdiviziuni:1.)Munti vulcanici: Oas, Gutai, Tibles- in V grupei , au luat nastere de-a lungul a trei cicluri eruptive- sunt alcatuiti din andesite, dacite, riolite- relieful prezinta aspect de maguri, de platouri vulcanice cu nek-uri si dyk-uri - sunt fragmentati de pasuri, vai insotite de cai de comunicatie- alt. maxima vf Tibles 1839 m-subsol: resurse auro-argentifere, cupru, mat. De constructive 2.) Depresiunea Maramuresului- arie depresionara formata prin subsidenta de- a lungul unor linii de falie situate intre masivele cristaline si cele vulcanice- are aspect de golf alungit iar legatura cu celelalte zone se face prin Pasul Gutai, Setref ,Prislop, Cuta, Nedeia3.)Masivele Centrale -situate in zona cristalino-mezozoice fiind alcatuiti din sisturi cristaline inconjurati de depozite cretacice si paleogene (gresii, conglomerate, calcar, marne)- pe flancul V al M. Rodnei si Maramuresului se gasesc roci vechi, neogene (riolite, dacite, andezite)Subdiviziuni:a.)Muntii Maramuresului- alcatuiti din sisturi cristaline si intruziuni vulcanice iar pe flancuri apar depozite paleogene cu gresii si calcare- alt max. vf. Parcau 1557 mb).Muntii Rodnei-alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni vulcanice - au fost afectati de glaciatiune care a lasat in peisaj circuri glaciare, lacuri glaciare (Lala, Buhaiescu) si acumulari de blocuri periglaciare- spre sud coboara in trepte formand suprafete denivelate.c). Muntii Suhardd).Culoarul Bargaului – Valea Dornei- este un compartiment mai coborat cu dispunere V-E format din M. Bargaului cu aspect de maguri vulcanice, curgeri de lava, depozite de flish- relieful este nivelat de o suprafata de eroziune intre 1000-1350 m numita suprafata mestecanis

Curs 29.10.1993

- culoarul Dornelor-Campulung Moldovenesc este situate intre M. Calimani, Suhard, Giumalau, Pietrosul Bistritei- are o geneza tectono-eroziva cu un relief usor valurit format dintr-o succesiune de depresiuni si zone inguste.4).Obcinele Bucovinei- situate in E au culmi dispuse longitudinal, paralele despartite de vai largi(campulunguri)

3.Muntii Giurgeului si Curmaturii (Hasmasu Mare)- partea terminal a fasie cristalino-mezozoice,cele doua culmi se desfasoara parallel despartite de valea Putnei si Izvorul Oltului-acesta are aspectul unui sinclinal calcaros sin care izvorasc Muresul si Oltul-intreaga zona detine bogate resurse minerale: pirita, zinc cupru,calcare, dolomite, izv min4.Muntii Trotusului-partea SE a grupei-alcatuiti din flish, fragmentati de falii si fracture, avand culmi paralele si alt sub 1500 m-resurse:carbuni brun, lighnit, petrol, gaze natural, sare gema, ape minerale si roci de constructiveSubdiviziuni:a)Muntii Ciucului- flish si fragmentati de reteaua hidrograficab)Muntii Nemira-gresii dure, orientare N-S ,cu relief structuratc)Muntii Tarcau

Curs 29.10.1993

d)Muntii Gosmanue)Muntii Berzuntif)Culoarul Trotusului-incepe din depresiunea Ghimes Faget prin largirea vaii si taie structura geologica in diagonal formand o serie de bazinete si zone inguste-de-a lungul Trotusului este intalnita si depresiunea Comanesti importanta resursele de carbuni, petrol, gaze natural

Grupa Sudica a Carpatilor

-situati in S Muntilor Harghita, Ciuc, Nemira pana la Valea Prahovei si Valea Sincai-sau formati in jurul unei largi depresiuni (Brasov)-alcatuiti din flish iar formatiunile cristaline si vulcanice apar ca niste petice in Muntii Persani-au fost impartiti in mai multe compartimente diferite ca structura,altitudine si peisaj -astfel se evidentiaza depresiunea Brasov in partea C, Muntii Curburii interne si externeMuntii Curburii Interne- in V si NV -alt mai mici si sunt mai fragmentati-fata de cei ai Curburii Externe situati la E si S de marea depresiune sunt mai inalti si fragmentati de o retea hidro radiara-cumpana de ape separa bazinul Oltului de vaile aflate pe bordure extern ace apartin Bazinelor siretului si Prahovei-Curbura Externa este si o bariera climatica intre influenta oceanica din V si cea continental din E-zona depresionara afectata de procese de inversiuni de temperature iar cea externa de procese feonale-altitudinea maxima este de 1954 m in Muntii Ciucas iar mai mici se ating in N depresiunii Brasov de 1200 m-in S culmile sunt dispuse parallel cu pasuri inalte si culoare suspendate denumite predealuri Subdiviziuni:1.Muntii Curburii Interne

Curs 29.10.1993

-se gasesc in prelungirea Carpatilor Moldo-Transilvani formati din 3 culmi paralele:Persani,Bodoc, Baraolt-fragmentati de valea Oltului si alfluentii lui-alt reduse Muntii Persani alcatuiti din sisturi cristaline ,fragmentai de Olt care formeaza defileul Racos si o serie de Pasuri-alt max este atinsa in magura Codlei 1292 m2.Depresiunea Brasov-cea mai mare depresiune intramontana-apare ca o arie de discontinuitate intre Meridionali si Orientali-aspectul sau este al unui ses depresionar-este dispusa in trepte marginita de terase-limita S este dominat de abrupturile M. Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Piatra Mara si Intorsurii-legatura cu culoarul Bran-Dragoslavele se face prin masivele Bucegi si Piata Craiului- in E este marginita de M. Vrancei si Nemira-la N de m.bodoc,pesani,baraolt-relieful este dipus in trepte relative concentrice formate din piemonturi si glacisuri la contactul cu muntele-are un aspect lobat datorita celor trei prelungiri: una spre N pe Valea Oltului si raul Negru si alta spre SV spre ciloarul Dragoslavelor si una spre S pe Valea Timisului3.Muntii Vrancei -in NE Curburii -alcatuti din flish (gresii, marne,argile) puternic cutat si faliat-seismicitatea accentuate-relieful predominant este structural tipic, fragmentat prin eroziune diferentiala-alt max in vf.Goru 1785 mSubdiviziuni:-in C culmea Lacauti, in V Muntii Bretcu si in E magura Casin , M.LEPSEI,Cozla4.Muntii Buzaului-intre Basca Mica si Slani la E si valea teleajenului la V -munti mijlocii alcatuiti din flish, fragmentati de falii,vai si culoare depresionareSubdiviziuni:-Mas Penteleu 1772 m-Culmea Podul Calului -Muntii Siru

Curs 29.10.1993

-M.Tataru-spre N treapta Montana coborata tectonic si nivelata la 1000 m este formata din M.Intorsurii ce reprezinta cumpana de ape dintre Olt si Buzau-tot la N depress. Comandau,intorsurii-spre S apar culmi mai joase cu o str paleogena un climat mai cald cu efecte feonale-Culmea Ivanetu, M.Mentioru, Smeurat5.Muntii Teleajanului si Doftanei-mai inalti si dispusi in trepte cu alt de peste 1900 m-alcatuiti din flish cretacic6.Muntii Timisului-alcatuiti din 2 culmi suspendate formate din calcar ,conglomerate si grohotisuri-Masivul Postavaru, creasta calcaroasa abrupta si Piatra Mare alc din conglomerate de Bucegi avanda spectul unui platou suspendat structurat cu abrupturi si polite structural7.Culoarul Prahova-Rasnov-situat la limita dintre Meridional si Orientali reprezentand o arie de discontinuitate, str tectonica cu un sctor mai jos nivelat(Predeal 1000 m) si 3 sectoare distinctea)Culoarul Prahova intre predeal si comrnic( o succesiune de sectoare mai largi)b)Clabucetele Predealului intre 1000-1200 m intre M.Garbova,postavaru,piatra marec)Culoarul Rasanoavei cu un csector ingust cu aspect de chei si unu mai larg spre depres.Brason

Carpatii Meridionali-sunt situati intre Valea Rahovei si Valea Dunarii la V-culmile sunt dispuse de la E la V, fragmentate transversal de culoare de vale-se disting printr-o masivitate puternica-cele mai mari alt din tara vf Moldoveanu 2544 m si Nehoiu 2535 m, Mandra 2519 m, Peleaga 2509 ,Omu 2505-predomina formatiunile dure gnaise,sisturi cristaline, granite iar la extremitatea E si V apar calcare si conglomerate-peisaj variat cu versanti cu expozitie maj N sau S AFECTATI DE GLACIATIUNEA cuaternara ce a generat un peisaj alpin cu forme glaciare si periglaciare (lacuri,vai.circuri,morene,custuri)

Curs 29.10.1993

-cel mai mare lac Bucura cel ,mai adanc Zanoaga-bine reprezentate suprafetele de nivelare: Borascu, Rau Ses, Gornovita

Grupa Bucegi-limite: E Valea prahovei, S sub Ialomitei, V Valea Dambovitei, N depr. Brasov-alc din st cristaline acoperite cu calcare jurasice si conglomerate cretacice-delimitati la E si V de aliniamente tectonice ce det o denivelare de 1000 m-alt max depaseste 2000 m in vf Omu 2005 m-dispunerea culmilor se realizeaza de la N spre S avand apectul unor sinclinale suspendate aflate in diferite stadia de eroziune -afectati de glaciatiunea cuaternara ce imprima peisajului note caracteristiceSubdiviziuni:1.M Bucegi-calcare,gresii,conglomerate mezozoice-au aspect de sinclinal suspendat cu o orientare NS cu alt mai mari la N si mai mici IN S-in E se observa un relief structurat (polite si cueste) dezvoltate pe conglomerate -relieful este marcat de turnuri,ciuperci forme antropomorfe(Babele,Sfinx) -in V apar creste si platouri calcaroase cu campurii de lapiezuri-sunt traversati de Valea Ialomitei care si-a format o serie de bazinete, chei, forme carstice si lacuri de baraj2.Masivul Leaota-alc din sisturi cristaline-alt max in vf Leaota 2133 m-aspect de bloc unitar cu calcare pe margini iar in peisaj apare ca un nod orographic cu culmi dispuse parallel, martori reziduali3.Culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele-aspect de uluc depresionar inalt situate intre masivul piatra craiului si muntii Iezer la V si Bucegi-Leaota la E -este un culoar suspendat fata de depresiunea Brasov -are origini tectonice alc din st.cristaline, calcare, conglomerate, gresii-Relief nivelat in trepte format din sectoarele: de N , Branului cu aspect de amfiteatru, InC sect. Giuvala-Fundata, si sect de S Dambovitean4.Masivul Piatra Craiului-alc din calcare si conglomerate-intre culoarul Rucar Bran –M.Fagaras si Iezer la E si valea dambovitei la V

Curs 29.10.1993

-este un synclinal asimetric cu abrupturi calcaroase si grohotisuri in V si o suprafata structural tipica cu pante mici la E-alt max in vf La Om 2238 m

Grupa Fagaras-reprezinta o creasta alpine unitara, marginita spre sud ,sud-est si nord-est de culmi mai joase-limite: la N Pod. Transilvania, la S Muscelele Argesului, la V valea dambovitei si Valea Sinca iar la V valea oltului-are forma alungita cu dispunere E-v cu o rama Montana mai inalta spre N si masive mai joase spre S delimitate de un compartiment scufundat axial (Culoarul C Fagarasan)-sect. N este alc din st crist ce apartin panzei Getice (amphibolite,micasisturi si gnaise pe cand cel S este mai fragmentat-Creasta Fagarasului reprez cumpana de ape intre Baz Olt la N si cel al Argesului si afluientii lui la S -subdiviziuni:1.Mas. Fagaras-IN N grupei cu o creasta dispusea EV -prez vf piramidale de tip carling, sei inguste(strung) afectate de glaciatiune cu circuri glaciare comlexe cu lacuri gl, custuri gl-flancul N este mai abrupt spre depress Fagaras pe cand cel S este prelung avand culmi sec. 2.M. Tagla in NE3.Mas Iezer-culme inalta, fragmentata,afectata de glaciatiune4.Culoarul Transfagarasan Central-situat intre M.Fagaras la N si Mas. Periferice din S-format intr-o arie de scufundare intre Tara Lovistei la V si Raul Doamnei la E-Compartimentat de nr culoare si culmi5.Mas Sudice paralele cu Mas din N-intre raul doamnei si olt-cuprind 3 mas. Cristaline joase cu dispunere EV: M.Ghitu, Fruntii,Cozia(gnaise dure)6.Culoarul Oltului-cuprins la E de M.Fagaras iar la V de Parang

Curs 29.10.1993

-situat pe axa Oltului, apare ca un defileu cu 2 sect dee ingustare si o arie depres long Culoarul Oltului-sectorul 1 Boita-Caineni este situate intre Fagaras la E si Lotrului la V, aici Valea Oltului prezinta o zona de ingustare Pasul Turnu Rosu-Sectorul 2 Tara Lovistei, intre Fagaras la NE Coziei la E, Capatanii in SV si Lotrului la NV, ditectia de la v la e si se suprapune peste o arie de scufundare a fundamentului cristalin sed. Cu conglomerate si largita prin eroziune, marginile sunt delimitae de abrupturi tect de 500-600 m la care se adaoga sect de terasa si bazine-sectorul 3 este tot o zona de ingustare intre gura lotrului si cozia formand Pasul Cozia

Grupa Parang -situata in partea Cv a Carp. Meridionali-limite: la E valea oltului, la V cul.Mres ,strei, Jiu, la N pod.Trans iar la S sub getici-forma de patrulater masiv si unitary-este limitat fie de arii depresionare (Cibin, Cisnadie, Polovragi) fie de trepte piemontane in NV-alc din st. cristaline ce apartin autohtonului danubian ( M.parang si latoritei) sau care apartin panzei getice in rest-pe latura S si V se intalnesc zone calcaroase platouri carstice sau gresii si conglomerate-existenta faliilor det o fragmentare a zonei montane, mas fiind scufundate sau deplasate lateral fata de cristalinul din Parang-sunt identificate cele 3 suprafete de nivelare Borascu,rauses ,gornovita-grupa este frag atat long de Jiul de E cat si trans de Olt gilort, lotruSubdiviziuni:1.Mas. Parang cu vf parangul mare 2519 m-masivi, compacti reprez principalul nod orographic al grupei-au fost afectati de glaciatiune:Circuri, vai, lacuri(GALCESCU), chei(Galbenului, Oltetului)2.M. Sureanu-st crist acoperite de formatiuni cretacice sau calcare,conglomerate gresii jurasice-alt max vf lui patru 2130 m-culmea Sureanu este situate in C alc din st crist cu forme glaciare , muntii Orastie reprez o supraf de nivelare intre 1650 si 1700 m si platform Lucanilor dez pe 2

Curs 29.10.1993

nivele de eroziune cu o importanta reg carstica: pestera Cioclovina, sura mare ,platouri cu doline3.Muntii Cindrel

Carpati Occidentali

Asezare si limite . Sunt situati in V tari si au ca limte la N Valea Somesului ,in E Depresiunea Colinara a Trsilvanei siHateg-Borastie si culoarul Bistrita-Timis-Cerna.Caractere generale. Evolutia masivelor din C.O. a fost strans legata de prezenta baz. Marin din deprs. Panonica (Vest) si depres.Transilvaniei (Est) care erau legate prin brate de mare(aceste brate erau raurile Timis,Mures si Dunare)Marea panonica patrundea in aria Montana reprezentata de depresiunile Almazi,Brad,Culoarul Ariesului unde a nivelat puternic culmile montane pe anumite aliniamente tectonice ,dar a si erodat anumite sectoare formand baz. sau a depus sediment in alte zone. Orientarea generala a culmilor este de la N la S , sunt alcatuiti dintr-un “mosaic petrographic” prezenta unui fundament cristalin sau a fiolitic strapuns de roci intrusive granitice ,present in M-ti Almaji ,Bihor,Muntele Mare,dar si de roci vulcanice in M-ti Vladeasa ,Metaliferi si Bihor.Peste aceste structurii se depunde o cuvertura sedimentara care formeaza cea mai mare supr. calcaroasa din tara.In M-tii Banat Bihor si Padurea Craiului. Sunt frgmentati transversal de culoare de vale larg deschise spre V (Valea Timisiului,Muresului) care individualizeaza grupele montane,de jur imprejurul muntilor apar o serie de depresiuni de tip golf, iar culmile din partea N si V au o disttributie tentaculara.C.O mijloci sau mici cu aspect de nod orographic in jurul careia ariile depresionare si culmile periferice sunt dispuse in trepte mai mult sau mai putin concentrice. Relieful este format din structuri complicate,panze de sariasi horsturi ,grabene, vai dispuse pe aliniamente tectonice sau dancite epigenetic in cuvertura sedimentara ori vulcanica formand culoare depresionare largi drepte(Dunarea Timis-Cerna,Mures),defile(Crisul Alb,Negru,Repede)chei inguste si lungi (Nera Timis etc.) M-tii Banatului.In S C.Ocidentali limite :-N culoarul Muresului,E C. Timis –cerna,S-Valea Dunari,V-Dealurile de V.Aspectele de relief: evolutia din paleogen a fost marcata de strapungerea rocilor cristaline si sedimentarului de catre intruziunile vulcanice(banatite)pe 3 aliniamente orientate N-S,in miocen

Curs 29.10.1993

frgmentarea se accentueaza si iau nastere o serie de brate de mare (culoarul Timis-cerna,Depr.Almajului) si bazinete(defileul Dunari) determined astfel o asociere de horsturi si grabene.relieful are o distributie asimetrica alt. mai mari sunt in E ,in M-tii Semenic si cad in trepte spre V.Reteau hidrografica este perpendiculara pe structura de la E-V,cu vai trazversale inguste si formeaza chei (Nerei,Carasului,Barzavei).

Subdiviziuni : 1.Masivele central E au aspectul unor blocuri cristaline acoperite de o cuvertura mezozoica ,massive si mai inalte ,M-tii Semenic si Aninei alcatuiesc o zona unitara mai inalta formata din sisturi cristaline(Semenic ) sedimentare(Aninei),directia de dezvolatre a culmilor este de la N-S iar dispunere culmilor reprezinta o sucesiune de sinclinale si anticlinale ,in acest sector sunt prezente 2 parcuri nationale (P.Semenic-Cheile Carsului-include cheile Nerei si Barzavei),iar la S in zona de contact cu dunare P. nat.Portile de Fier. a.M-tii Semenicului alc. din sisturi cristaline getice si delimitate tectonic in partea E-S-N ,culmea principal are o orientare N-S cu alt. max. in vf. Piatra Goznei 1447 m, aspectul este de m-ti bloc cu supr. de nivelare:Almaji,Carja-Tomnacica ,Teregova-Caras.Prezinta flancuri abrupte inconjurati de depr.Caransebes la N ,culoarul Timis-Cerna la E,Valea Barzvei la V,Valea Minisului La S. b. M-tii Aninei formeaza o treapta mai joasa cu alt. pana la 1000 m alc. din sisturi cristaline si depozite sedimentare paleozoice(conglomerate,gresi,argile,carbuni) se adauga calcarele mezozoice strapunze de intruziuni banatitice in partea de V ,se indetifica in peisaji relieful carstic,iar vaile desparte zona in mai multe subunitati,relieful calcaros a condus la formare dolinelor,cheilor(Carasului,Nerei,Minisului ) si a peste 900 de pesteri c.Culoarele depresionare interne in jurul M-tilor Semenic si Aninei de-a lungul unui sector tectono-eroziv exista un compartiment continu de ari depresionare,depr, Almajului situate pe cursul Nerei si reprezinta un fost baz.miocen modelat in trepte cu lunca larga , dealuri spre N(depr.Caras-ederis) o sucesiune de depresiuni cu aspect de uluc depr. ,a luat nastere prin scufundare unui portiunui pe N-S cu depozite panoniene. 2.Masivele periferice S si V situate la exteriorul culoarului Resitei, a cheilor Nerei si a depr.Almajului,apar k un system de blocuri isolate de edificiul Semenic- Aninei prin aliniamente tectonice si de subzidenta ,spre S la contactul cu Dunarea sunt mai masivi ,mai extinsi si cu aspect de culmi alungite spre V. a.M-tii Almajului formeaza impreuna cu M-tii Semenic cumpana de ape intre culoarul Timis-Cerna si Aurile din Banat,alt. max.este atinsa in vf. Zvinecea

Curs 29.10.1993

MArea 1224 m ,alc. Din sisturi crlstaline Danubiene si gentice cu intruziuni magmatice ,vulcanice si acoperite de o patura sedimetare ,culmile sunt massive spre Nord si coboara in trepte spre S b.M-tii Locvei sunt situati in S-V M-tiilor Banatului reprezinta cea mai calda zona d in carpati marcata de trecere izotermei de 9-11 oC ,alt. 900 m app., culmile sunt pare cu Dunarea ,aspect de platorui carstificate ,intruziuni banatitice si de minereuri neferoase.La S se afla depr. Moldova veche de origine tectonica. c.Muntii dognecei- sunt cei mai josi cu directie nord sud, alc. din st crst getice, depozite mezozoice si intruziuni banatitice,sunt bogati in res de min fer si nefer, roci de constructied. culoarele depresionar periferice- situate la s si e si formeaza 2 arii tectono-erozive 1.culoarul dunarii- situat intre bazias si gura vaii pe o lungime de 135 km fiind cel mai lung defileu din europa, alc dintr-o succesiune de bazinete tectonice si sect inguste care taie transversal str carpatica formata din st crstintruziuni magmatice si sedim.cele mai un sectoare sunt:bazias-gura nerei-depres moldova veche; depres lupcova-czanele mari si mici; 2.culoarul bistra-timis-cerna- cuprins intre pasul poarta de fier a trans ,golful caransebes,poarta orientala si dunarea, este un culoar larg cu depres lungi terase trepte piemontane despartite de sectoare inguste ce formeaza mai multe depres:culoarul bistrei,depres caransebes, orsova.Muntii Poiana Rusca.Cularul muresului la e depres cernei, s cul bistrei si poarta de fier a trans iar la v dealurile lugojului, alc din st crst cu multe res min:siderita, magnetit, pirita cuat, marmura sunt form dintr-o culme centrala cu lt max in vf pades 1374 m. Spre sv ,ne si nv se ramific o serie de culm sec care pornesc radiar desprtite de bega, cerna, dobra

Muntii apuseni-limite: la n depres simleul silvaniei iar in nv valea barcau, la v campia si dealurile de v, la e pod trans iar la s culoarul muresuluiCaracteristici:-este o arie montan relativ compacta formata pe nucleul a 3 blocuri montne cristalino-mezozoice care s-au inaltt de-a lungul unor aliniamente tectonice (vladeasa,biharia, muntele mare) iar de jur imprejur se desfasora zone depres interne si culmi periferice-la n si la v muntii au o desfsurare tentaculara in raport cu mas inalte formand o succesiune de horsturi (culmi, platou) si grabene (depres golf) -in sud si est culmile sunt alc din roci vulcanice si sedimentare ce formeaza o bordura continuaa numita muntii muresului, alc petrografic esyte foarte diferentita

Curs 29.10.1993

astfel in nord apar st crst cu intruziuni granitice ce apartin unui fundament continental acoperit de o cuvertur sed,conglomerate calcare strapunse de intruziuni vulc-la sud se evid roci bazaltice apartinand unui fundament oc cu aparate vul-muntii puseni au fost supusi mai multor per de sedim de exondari, magmatism sauvulcanism-relieful are o str complicata cu mai multe panze de sariaj compartimentari locale si subzidente-se identifica cle 3 supraf de nivelare:farcas carligatele la 1600-1800 m, maguri-marisel intre 800-1200 m, fenes-deva 400-500 m-vaile au o distribute radiara spre v si est iar de-a lungul lor mai ales in zone calcaroase au format cheiSubdiviziuni:1.mas centrale bihor-vladeasa-reprez o culme principala masiva, cu orientare ns intre defileul crisului repede si depres huedin la n si depres brad-halmagiu la s, spre nord si vest culmile apar suspendta repres cumpana de ape intre baz crisurilor si ariesSubdiviziuni:\1.Muntii vladeasa alc din str crst cu alt max in vf vladeasa 1836 m, alc din intruziuni magmatice si vulc la care se adaoga calcarele in s si se2.muntii batrana sunt un platou carstic cu inaltimi de 1000 m, reprezcel mai imp carst din romania, in cadrul lor apar depres inchise:padis, poiana ponor, pesteri si avee:cetatle ponorului,scarisoara,ursului; izbucuri si chei3.muntii bihariei reprez compartimentul cel mai inalt cu vf curbatura mare 1848 m sunt alc din str crst cu benzi din calcar si relief crionival modelat prin proc de meteorizatie4.muntele gaina cu alt max 1486 m , rec ptr targul de fete, situat in sudul acestei grupe alc din st crst calcare si prez un rel structural carstic si rezidualCursul V.Masivul muntele mare depaseste 1800m alt.,distributie E-V alcatuit din sisturi cristaline si granite si desparte baz Crisului Repede de somesul Mic si Aries.2.Masivul central estic gilau-muntele mare reprezinta un edificiu cristalin cu intruziuni granitice cu o masivitate crescuta si care coboara in trepte spre E si spre N,culmile sunt nivelate si apar platforme de eroziune,masivul Gilau prezinta alt. 1300-1400m ,un masiv cristalin aflat in zona baz. Somesului rece si cald 3. Ariile Montane si depr. Interne sunt zone care urmaresc mariile lini montane, si foste zine de subzidenta,sunt m-tii inalti inconjurati de spati intramontane mai joase,formate din muncei,culoare si ari depresionare. a.depr. Iara pe afluatul Ariesului,

Curs 29.10.1993

b.m-tii Ariesului in zona depr.Campeni si baz. Ariesului cu alt pana la 1000 m.si sunt formati din muncei Albahului,Bistrei,Abrudului,si Ariesului Mic.si depr. Campeni ,Abrud,Albac-Horea si altele. c. Culuarul Ariesului este cupr. Intre confluenta Ariesului Mare si Mic pana la iesirea din Campia Turzei s-a format intre sisturile cristaline din munntele mare si rocile vulcanice din metaliferi si trascau,prin adancire au aparut mai multe bazinete si sectoare de ingustari cu aspect de defileu.

d.M-tii Detunatelor repr.un compartiment izolat al m-tiilor metaliferi alc. Din flis ,inytruiuni bazaltice si aparate vulcanice. e. depr.Brad Halmagiu este cea mai mare arie intra montana aflata in baz crisului Alb,iar curgerile de lava au compartimentat depr. In mai multe bazinete cu aspect de camp:Brad-tebea,Halmagiu si varfurile. f.cuoarele si defilele din V si N dispuse pe aliniamete tectonice pe care s-au format culoare suspendate,vai inguste si adanci. -culoarul Cristiuaru suspendat si face legatura prin pasul varfurile intre depr. Halamagiu la S si Beiius la N -valea Iadei un graban cu mici bazinete sapata in roci vulcanice si calcare -defileul Crisului repede traverseaza N Apusenilor si Formeaza o serie de bazinete si sectoare inguste de chei

IV M-tii Periferici ai Silvaniei in N m-tiilor Apuseni dincolo de defileul Crisului,apar ca doua culmi periferice formate din sisturi cristaline si acoperite cu sedimente mezozoice . a.M-tii Mezesului cu o directie N-V S-E inconjurat de abrupturi structurale si galcisuri b.M-tii Plopisului (muntele Ses) Directie SE-NV alc. Din structuri cristaline si situati intre depr. Simleu si depr. Vad –Borad V M-tii Periferici ai Crisurilor sunt masive periferice aflate in V M-tiilor Apuseni dispusi pe o directie EV,cu aspect de horsturi alc. Din sisturi cristaline si depozite mezozoice:M-tii Paurea Craiului la Nintre Crisul repede (N) si depr. Beius(S) cu nr. Platori carstice si alt. 1000m ;Masivul Codrul Moma directie NV-SE si limite la N defileul Bozi-Soimi iar S depr. GuraHont apar platorile carstice pana la 1000m ,si bogate resurse de ape minerale in statiunea Moneasa

VI M-tii Periferici si Muresului a.m-tii zarandului EV inconjurati de abrupturi din roci sedimetare cu vulcanite cu alt de 700-800 m si 2 vf. Masiva Highisi masivul Drocea .

Curs 29.10.1993

b.M-tii Metaliferi culme asimetrica,VE,alc. Din roci vulcanice si sedimetare cu alt. Pana la 1000m si fragmentati de afluenti Muresului :Masivul Savarsinului,M.si Culoarul Ampoiului,Masivyul Sacaramb si depr.Slatina c.M-tii Trascaului culme calcaroasa cu alt pana la 1300m N-S,fragmentati de vai transversale si chei(Cheile Intregalde si ramet),platorui carstice nivelate in Partea E se obs. Klippe calcaroase (Colti Trascaului)iar spre N se obs. O prelungire cu aspect de podisi unde s-au format cheile Turzi si cheile Turenilor

Subcarpatii Moldovei

-limite: ls nord valea moldovei, sud valea trotusului, ls vest muntii stanisoarei,gosmanu,berzunti iar la est culoarul depres moldova-siretCaracteristuci:-dispusi de la nord la sud sub forma unui sir de depres submontane inchise de culmi deluroase inalte spre est-sau format in avanfosa din estul carpatilor orientali prin depunerea unor depozite de molasa care au fost cutate si exondate in miocen-pliocen sup-spre sud apar dealuri mai inalte latimea creste, iar depozitele sedimentare acumulate au fost depuse in cuaternar-limita cu muntele se face de-a lungul unei denivelari de 150 pana la 250 m de-a lungul unir localitati ca vanatori-neamt, agapia, piatra neamt, tazlau, moinesti, oituz-limita cu pod moldovei se realizeazaa de-a lungul cul siretului-relieful se prezinta etajat, alt urca pana la 900 m, versanti abrupti,se obs dealuri si inseuari joase iar dat struct. Litologice sunt afectati si fragmentati de eroziune-de asemenea ariile depresionare sunt dispuse in trepteSubdiviziuni1.subc. neamtului-la est si nord valea moldovei iar la vest muntii stanisoarei-sunt alc din depozite miocene cutate, au aspectul unui sir de depresiuni submontane insotiti de culmi si dealuri monoclinale externe-depresiunea cea mai marese formeaza pe bistrita la cconfluenta cu cracau-spre est se obs culmi subcarpatice si dealuri asimetrice intens fragmentate-aici identificam:

Curs 29.10.1993

a)depres ozana-toplita (depres neamtului)- situata pe vaile cu acelasi nume, are o directie vest-est si inchisa spre est de dealuri cu inaltimi de 600 mb)culmea plesului in nordul subcarpatilor si in nordul depres neamt, s-a format pe un anticlinal cu flancuri fragmentate de obarsiile raurilor si torentilor, alt max 911c)depres cracau-bistrita: arie depres mai mare formata pe bistrita si cracau si este compartimentata in mai multe golfuri cu relief dispus in trepte cu nr sesuri si terase, in cadrul ei se obs intense proc torentiale si alunecari de terend)culmile corni, margineni, runcu –reprez un sir de culmi deluroase ce pot atinge 600 m despartite de inseuari joase si largi2.sub trotusului-sunt situati in prelungurea sub neamtului avand ca limite in vest muntii berzunti si gosmanu, la nord depres bistritei, la est culoarul siretului, la sud valea trotusului si depres casimCaracteristici:-au aspectul unui uluc depres ,submontan format din depres tazlau-casim-sunt alc din roci miocene cutate (marne cu gipsuri si gresii) depres sunyt inchise spre est de deealuri: piemontul pancestilor si culmea pietricica-alt oscileaza de la 300-400 m in depres la 500-600 in zona deluroasa-se obs un rel structural tipic cu inversiuni de rel si vai inguste-si in cazul lor vb de proc de torent si alunecariSubdiviziuni:a)deprez tazlau-casim- arie submontana, aflata la sud de valea trotusului pe raul oituz si casim iar partea nordica situata pe tazlau, compartimentul sudic mai extins fata de cel nordic, b)culmea pietricica- este fragm de afl. Tazlaului, si prez 3 sectoarecel din sud fiind cel mai inalt 700 mc)piemontul pancestilor – reprez o continuare spre sud a culmii pietricica fiind alc din roci moi si nisipuri pliocene ,pietrisuri cuaternare toate inclinand spre sud-estcaracteristici climatice-climatul in sub moldovei este divizat in 2 sect: in sub neamtului precipitatiile sunt mai mari 600-700 mm iar vara pot sa apara incalziri excesive in schimb iarna se resimte influenta crivatului iar la sud este un sect cu climat mai bland, precip mai scazute de la 550 -700 mm cu temp medii de 9 grade c-se inregistreaza primavara averse puternice care atunci cand se suprapun cu topirea zapezilor produc inundatii devastatoa/12.

Curs 29.10.1993

Subcarpati Getici II.Sub.Valcei la est valea Topologului ,la vest Valea Oltetului ,la nord m-tii cozia si capatani,la sud valea topologului ,lunca Vatului si marginea pietrisurilor piemontane.Caracteristici: structura geologica:E-V orientare,alc. Din epozite paleogene ,grezoase, dispuse monoclinal in N,cutate cu diapire de sare in centru,si depozite liocene,monoclinale in sud.Depresunile sau format prin eroziune diferentiala,dealurile au alt. De peste 700 m,au o directie NS,convergente spre valea oltului,la est de valea Olanestilor,culmile au aspect de muscele,iar spre Vapar dealurile subcarpatice propiu-zise.Relieful se prezinta asimetric cu pante si denivelari mari cea ce determina si o degradare importanta a terenului.Culoarele depresionare prezinta si acestea pante domoale pe vaile mari cursurile au format lunci si terase,sunt bogati in resurse de sare,ape minerale si hidrocarburi.\Subunitati:se obs. Un aliniament tectonic submontan la contactul cu muntele,alc. Din depresiuni mai inguste sau mai largi ce sunt traversate perpendicular de rurile Olt,Govora si olanesti.Culoarele de Vale sunt despartite de masive deluroase ,prelungi cu directie sudica:Culoarea Berislavesti-Calimanesti-Olanesti este un uluc de origine tectonica la sud de M-tele Cozia si de Muncei Olanestilor cea mai importanta depresiune este jiblea iar la V de Olt culoarul submontan Muireasca;Dealurile dintre Topolog si Olt situte in S deprs. Jiblea ,N-S orientare, alt. Max. 866 m in vf pintenul lui Galben spre N dealurile au aspect de Grui .iar spre sud culmile sunt mai inguste cu inseori cu versanti afectati de alunecari de teren si procese torentiale.Culoarul Oltului este o arie depr.cu lungi si terase larg deschise spre sud.;Dealurile Govorei dealuri joase,de aprox. 600m alc. Din roci friabile cutate sau monoclinale puterinic fragmentate si afectate de prabusiri,alunecari ,torentialitate;Depr.Hurez-Polovagi culoarul submontant fragment in Gruiuri plate de catre valea Bistritei,Lunca Batului si Cernei;Deluri slatioarei are aspect de cuesta E-V orientare cu abrupturi structurare spre N si supr, structurale spre S,alt. Este 767m aceasta magura find un aticlinal faliat si afectat de procese de versant

III.SubCarpati Gorjului intre valea Oltetului la E si a Motrului la V,in N m-tii Paranga ,la S piemontul Motrului si oltetului,SubCarpati Gorjului sunt alc. Din depozite miopliocene ,dealurile si depr. Corespund sinclinalelor si anticlinalelor fiind dispuse paralele ci ramura montana.Reteaua Hidro. Fragmenteaza intreaga zona formand culoare si baz. secundare,relieful este dispus pe 2 siruri continue de depr. Si dealuri cu alt. Max 614 m ,reteau hidro. Este atrasa de axa de subzidenta a jiului unde sunt cele mai mari depr. In partea S-v a zoneise resimt influente sub Mediteraneene care determina o crestere a temp.la 9-10 C,si precip. Intre 800-900mm.Subdiviziuni:Culoarul depresionar SubCarpatic se desfasoara la contanctul

Curs 29.10.1993

cu muntele pe aliniamentul unului sinclinal care determina aspectul de ululc depr. Alt. Variza intre230-350m apar o serie de depr. Secunadare terease ,conuri de aluviuni dintre acestea amintim :Baia de Fier ,Novaci,Bumbesti,Runcu,Tismana,Padis.Intre depr. Se obs. Gruiurile submintane prelungi bogante in rurse de ape minerare si antracit;Dealurile subcarpatiece interne ,pe un anticlinal ,300-600m alt.dealul Bechenilor, Dealul Garligeilor,dealul Targului,humelor.,Rasovei s.a. .Depr. intracolinale se gasesc in sudul dealurilor avand si acestea aspectul unui uluc depr. Intra colinar ce s-a format prin subzidenta cu aspect de camp si care cupr. 3 compartimente,depr. Campul Mare ,depr. Targu-Jiu zona larga cu divagari si zona mlastinoase ,depr. Ciuperceni-Calnic. Ulimul Compartiment repr. Dealurile Subcarpatice externe reduse ca suprafata cu inclinare NS cu aspect in mare parte de platori intens fragmentate si afectate de frgmentari de teren.sudiviziuni:dealuri Bran 333m alt. Cu aspect de platou si Dealurile vartului mai scunde dar mai puternic fragmentate. Podisul Getic

La vest Podisul Mehedinti,la N subcarpati Getici in est Subcarpati de curbura si valea DB si la Sud campia Romana.principalele caractristici repr. O unitate de tranzitiecare a fost numita initial unitate de platforma sau colinara,iar mai apoi sa fie numit piemontul Getic ,iar in prezent Podisul Getic.Din pct. De vedere Geologic pod. Getic se suprapune pe doua unitati structurale separate de falia pericarpatica ,falia urmareste linia loc. Cu aprox. Pitesti –Filias-Turnul Severin in N piemontul Getic format la inceput in Neozoic pe unfundament carpatic,se suprpune in cea mai mare parte depr. Getice ,acest sect. A fost puternic tectonizat astfel incat limita dintra podis si subcarpati este aproape insesizabila la S tectonizarea scade in intensitate relieful are caracter monoclinal extinzanduse peste patforma Valaha unde deosebirea intra piemont si campie devine insesizabila si aici.Aceasta zona piemontana a fost inaltata mai intai in N de unde lacul s-a retras mai intai spre S si apoi spre N,iar zona a fost intens fragmentata.In holocen are loc retragerea totala spre S a lacului producandu-se o adancire a vailor ,iar culmile sunt mai extinse cu aspect de evantai larg spre campie.Altitudinile scad de la 700 m in N la 100m in S,vaile sunt largi,luncile bine dezv. Sau inguste,fragmentate,separand poduri si terase.Apare un relief structural tipic ,monoclinal in N si tabular la S.Modelarea actuala este intensa cu frecvente alunecari procese de spalare pe poduri si risc de viiituri in luncile raurilor Jiu ,Olt ,Dambovita.Climatul se afla sub influenta circulatiei SV ,V ,si NE cu efecte fheonale dinspre Pod.Mehedinti cu temp. De 11 grade C in S si 9 grade laN,precipitatii 700-800mm in N si 500mm in S si influente submediteraneene in SV.

Subdiviziuni:

Curs 29.10.1993

1.Pod Strehaiei intre Pod mehedinti,Campia Olteniei si Cluloarul tismana JIU.In cadrul acestuia identificam culoarul depresionar mehedintean ,dealurile Motrului si Pod.Balacitei cu asppect tabular.

2.Gruiurile Jiului sunt aflate intre Jiu si Gilot3.Pod.Oltetului situat intre culoarul Jiului si Oltului,mai inalt lanord pana la

500m si cu aspect colinar la S cu inaltimi de 200 -300 m.4.Pod.Cotmeana situat intre Olt si Topolog la V,Valea Argesului la

E,Muscelele Argesului la N ,Campia Boianului si a Pitestilor la S.DE asemeanea a re o inclinare de la N la S cu alt intre 200-500m.

5.Gruiurile Argesyului sunt situate intre arges si Argesel ,relieful este mai fragmentat,gruiurile sunt dispuse paralele cu o structura de cueste si intens afectate de degradare.

6.Pod Candesti situat intre Argesel si Dambovita la N –Muscelele Argesului iar la S-Campia Gavanu-Burdea.Prezinta aceiasi directie NS,la N urcand pana la 600-700 m,iar la S 200-300m.

Depresiunile peritransilvane sudiceSe desfasoara de la M-tii persiani in E la culoarul Muresului in V fiind

dominate in sud de versanti cu pante mari,ai muntiilor fagarasi si cibin ,iar in N de fronturile de cuesta cu care se termina unitatile de podis Hartibasciu si Secaselor,depr. Fagarass-a format prin eroziuneacontinua a oltului si afluentilor acestuia,are un relief care cade in trepte spre N,la contactul cu muntele atinge 800 m,si scade spre nN pana la600m .Depr.Sibiu este incadrata de munti cibin la S, si de dealuri la N si La E,relieful coboara in trepte de la S spre N ,de la 650m pana la 500m ,Depr. Saliste este o depr. Suspendata,fata de depr. Sibiului cele 2 fiind separate de omagura cristalina,Depr. Apold are aspectul unui culoar care inclina de la E 500 m spreV 250m ,si de la S 450m ,catre N 400m.

Dealutile si depr. Peritrasilvane din V.aceste unitatiti se afla la contactul cu munti apuseni si au luat nastere in cuaternar odata cu adancirea muresului,care a creeat un culoare extins precum si ai afluentilor somesului si Ariesului care au taiat bazinete depr. De contact.Relieful este variat cu galcsuri la contactul cu muntele,martori e eroziune,precum si lunci siterasee in lungul vailor principale.Se obs. Prezenta unui relief structural cu dealuri cu aspect de cuesta cu vai sucsegvente si fregvente alunecari de

Curs 29.10.1993

teren.Culoarul depr. Alba Iulia _Turda se desfasoara in lungul muresului si Ariesului inferior,cupr.lunci largi si terase foarte extinse .dealurile Feleacului contin samburi cristalinicu alt. Pana la 830m,depr. Huedil prezinta alt. De 500-600m si este dominata in E de m-Tii vladeasa,a luat nastere in urma adanciri crisului Repede si afluentilor acestora.Depresiunea Almaji ,Agriji situata intre m-tii Mesesului la V si Dealurile Clujului si dejului la E .scluptata in formatiuni variate ,paleogene si miocene cea ce a condus la apariti unor forme rezultate in urma eroziuni diferentiate.versanti depr. Afectati de alunecari si torentialitate.

Pod.Someselor se afla situat in partea e V avand ca limite m-tii gilau la S ,N-V dealurile de V,N-E culmea Breaza,pod. Are un fundamentcristalin fragmentat in blocuri cupozitie verticala deasupra carora sa depus opatura sedimentara,alc. Dint-run relief structural tipic cu fronturi de cuesta dezv. Pe gresi si conglomerate la S ,tufuri vulcanice in partea centrala si calcare la N.Platori structurlevsi cu chei epigenetice ,bazinete depr. ,si un relief petrografidezv. Pecalcare ((forme specifice exocarsturlui))in cadrul pod. Identificam:

a. Pod. Poiului 400-500m alt. Structura monoclinala predominat calcaroasa pe care s-au dezv. Forme de relief carstice de tip lapiezuri ,doline ,pesteri si chei.

b. DealurileCiceuluisunt delimitate de culmea Breaza laN si culoarul SomesuluilaS ,alt. De la 700m in N la 500m In S.alc. din tufuri vulcanice argile si marne.Strucutra reliefului este una cutata mai ales in extremitatile E si V

c. Dealurile dejului delimitate la N de Somesi si au o importanta deosebita prin larga desfasurare a orizontului de tufuri vulcanice de dej .alt. pana la 600m si sunt fragmentati ,radiar de catre rauri.

d. dealurileClujului au o structura monoclinalaalc. Din calcare paleogene ,marne si argile la S si tufuri vulcanice la N si la E.alt. pana la600m .

e. Cyuloarul Someselor unitate joasa care separa pod. Someselor decampia transilvaniei si cuprinde urmatoarele sectoare:culoarul somsului mic inre gilau si dej (cu terase extinse dezv. Bilaterar),culoarul somesului mare in aval de Beclean si Culoarul Somesului in prelungire spre V.

Campia TransilvanieiAre opozitie relativ centrala fiind limitata de culoarele vailor somesuluimic si somesuluimare la N si a muresului la S.termenul de campie este folosit doar datorita utilizari sale agricole in realitate peisajul fiind deluros ,dealurile fiind alc.

Curs 29.10.1993

Din roci sedimenatre ,argile ,nisipuri si tufuri vulcanice ,fundamentul campiei este cristalin dispus in Blocuri la adancimi tot mai mari spre S,patura sedimentara este cutata ,dispusa sub forma de domuri in partea centrala si sudica ,sub forma de cute diapire pe laturile N si E .Alt. urca pana la 600m ,orietare catre Muresi si Somesi ,lunci largi si una 2 terase.identificam de sub unitati:a. Dealurile Fzestului o unitate mai inalta ce atinge 600m cu o structura de

domuri in partea centrala si sudica afectate de alunecari de teren si b. Dealurile sarmasului in partea sudica cu o structura de dom cu alt. De pana la

500 m si degradate de torentialitate si alunecari.

Pod. Tarnavelor Repr. Cea mai extinsa unitate a zonei transilvanene,cu o intinere de la muresi in N si pana la depr. Pericarpatice in S.relieful are aspect de pod. Cu alt. Mai mari in E depana la650 m si mai mici in v de300-400mrelieful este dispus sub forma unor interfluvi separate e culoare de vale orientare de la E spre V ,versanti sunt intens degradati de alunecari .Subdiviziuni: a.dealurile tarnavei Mici intre Mures si tarnava mareau un fundament critalin acoperita de o patura sedimentara formatadin argile ,marne, nisipuri si tufuri vulcanice strucutra reliefului est cu dom in parte centrala si de E si cute diapire pe V,culoarelede vale sunt largi orintate N_E S-V (Muresi ,Miraji si cele 2 Tranave )intre 6-8 terase precum si lungi extinse,alt. 700m la E si 450 m La V.Spre Nord Versanti sunt prelungi domoli sau abrupti catre Sdin nou sunt prezente procesele de versant(siroire,alunecari s.a) b.pod. Hartibaciului intre tranava Mare-Olt si Cibin structura de dom simonoclinala atinge 800m alt.cu un rellief structural tipic si afectata de alunecari deteren c. pod. Secaselor situat in partea de S-V intre muresi si tarnava cu o structura cutata saumonoclinala cu dealuri scude intra 400-450m cu fregvente alunecari de teren,raurile mures si tarnavau pana la 8n terase si lunci foarte extinse.

Curs 29.10.1993

Dealurile de Vest Sunt situate in V a tari,au ca lini de la N valea somesului,la Sud Nera la est Carpatii Occidentali si la v campia de Vest.Principalele caracteristici,repr. O treapta de tranzitie ,inte m-tii din E (m-tii maramuresului si Bucovinei,m-tii apuseni si banatului )si campia de Vest.directie N-S latime intre 5 si 30 de km,cu intreruperi in dreptul m-tilor zarand si locvei .Au aspectul unor dealuri piemontane joase ,iar miscarile neogene,au dus la ridcari si coborari inegale ale blocurilor cristaline carpatice,rezultand o structura de horsturi si grabene,garbenele au condus la apritia depr. De tip golf cu depozite de molasa argilo nisipoase separate de horsturi alc. Din roci cristaline calcaoase,si alte structuri.pe alocuri apar si maguri dezv, pe rogi eruptive ,neogene atat la contactu cu muntele unde ating 500-00m cat si la contactul cu campia,unde ating intre 150-250m ,vaile sunt largi,au sapat culoare intra colinare duccand la formare depr. Intra colinare in generalprezent un relief structural si petrografic,pe maguri cristaline(sileu si codru)eruptive (Pleasa,depr. Zaran)si calcaroase depr. bBeius.Intreaga zona se gaseste sub inf. Climatului temp. Cu o circulatie oceanica vestica cu precip. Bigate 600-800mm,cu temp. Intre 8-10 C si cu predominata vanturilor de vest din pct.de vedere al vegetatie se incadreaza in etajul deluros cu paduri de foioasein care predomina stejarul,artarul,fagul ,ulmul iarla partea sudica intra in contact cu silvostepa.Subdiviziuni: a.Dealurile Silvenei situate intre somes si barcau,fundament cristlin,un ansamblu de micro horsturi unde eroziunea diferentila a scos la supr. Maguri si culmi cu versanti abrupti,depr. Sunt mici la contactul cu muntele,si mari pe culoarele vailor principale Crazna si Barcau ,in cadrul unitati identificam:1. Colinele Mesesului si Plopisului2. Depr. Barcau3 Depr. Crasneisi dealurile4. depr, zalau b. dealurile Criusurilor ,desfasoara intra barcau la Nsi Crisul alb la sud,au alt. Intre 200-350m dezv. Sinuoasa,se gasescla baza culmilor mmontane cu o limita mai greu de identificat ,si pe alocuri cu o structura asemanatoare m-tiilor.:dealurileoradei,D.Codrului,si depr.Gura Hont,Beius,Zaran ,depr.tip golf care delimiteaza atat unitatile deluroase cat si cele montane,patruzandadanc spre interiorul zonelor mntoase.Sunt traversate de Crisuri. c.Dealurile Banatului o extindere mai mare spre V si spre N m-tii Banatului cu aspect de platou,alt. Pana la 300m ,al.max 350min specialin dealurile dezv. Pe structura crostalina sau eruptiva.trecerea se face lini a app insesizabil,inclinare de la E-V si de la N-S.Subunitati:d.lipovei,depr.lugojului,d.buziasuli ,d. Poganisului sid oradit.