UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE UMANISTESPECIALIZAREA GEOGRAFIE

S.U.A

MARINOIU MIHAELAMANEA ADELINAANUL I, GRUPA I, SEMESTRUL AL II-LEAGEOGRAFIE

HARTA S.U.A.

S.U.A Statele Unite ale Americii este o ar din America de Nord, situat ntre Canda, Mexic, Oceanul Atlantic i Oceanul Pacific. Este o republica federala, cu capitala la Washington, Teritoriul Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare dect suprafaa Romaniei. S.U.A. msoar peste 4.800 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i se ntinde pe aproape 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord) pn la cea mexican (la sud). Federaia este alctuit din 50 de state, dintre care 48 sunt state continentale (enclave), iar dou state (Alaska i Hawaii) sunt exclave, fiind situate n exteriorul teritoriului amintit. La aceste state se adaug districtul federal Columbia, pamnt federal obinut prin donaie, n proporii egale, de ctre statele Maryland i Virginia. Diversitatea tarii provine din faptul ca este atat de intinsa si are atat de multe tipuri de pamant,clima si oameni; se intinde pe 2.575 km de la nord la sud, si 4.500 k la est la vest.

La aceste state se adaug districtul federal Columbia, pamnt federal obinut prin donaie, n proporii egale, de ctre statele Maryland i Virginia. Diversitatea tarii provine din faptul ca este atat de intinsa si are atat de multe tipuri de pamant,clima si oameni;se intinde pe 2.575 km de la nord la sud, si 4.500 k la est la vest. Statele Unite ale Americii are o economie foarte dezvoltata. Ea trebuie privita prin prisma unor particularitati care pot constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din punct de vedere istoric, social si demografic. Mai intai subsolul tarii, care este foarte generos cu cerintele statului.Exista o competitie continua, mai fatisa sau mai subtila pe plan economic cu alte puternice tari cum sunt Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia, sau alte regiuni ale lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in frunte. Sa nu uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca de la inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si inventivitatea.

In stransa corelatie cu structura geologica si evolutia paleogeo-grafica se afla principalele forme de relief ale Statelor Unite ale Americii; desi aceasta evolutie a fost diferita de la o zona la alta se remarca totusi similitudini accentuate:prezenta reliefului muntos ca element de baza al peisajului geografic (altitudini ce ating 3.500 m), vulcanismul accentuat asimetria generala determinata de inaltarea pronuntata a fatadei pacifice, varietatea formelor de detalui ca o consecinta a diversitatii litologice si varietatii factorilor modelatori, unitatile majore ale reliefului au directia generala de desfasurare nord-sud, contactul dintre regiunile muntoase si campii se realizeaza prin treapta piemonturilor a caror altitudine depaseste 1000-1500 m.

O mare parte a coastei de nord a Atlanticului care apartine Statelor Unite este stancoasa, dar partea de centrala si de sud se ridica lin dinspre mare. La inceput ea se prezinta ca un teren jos umed si nisipos devenind apoi o zona depresionara deluroasa. Muntii Apalasi se intind paralel cu coasta de de est, iar dincolo de acestia se afla Depresiunea Centrala cu zona Marilor Lacuri pe o suprafata de apropae 1000 de km

Statele Unite ale Americii are o economie foarte dezvoltata. Ea trebuie privita prin prisma unor particularitati care pot constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din punct de vedere istoric, social si demografic. Mai intai subsolul tarii, care este foarte generos cu cerintele statului.Exista o competitie continua, mai fatisa sau mai subtila pe plan economic cu alte puternice tari cum sunt Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia, sau alte regiuni ale lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in frunte. Sa nu uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca de la inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si inventivitatea.

Resursele energetice S.U.A., ocupa un loc foarte important in lume datorita resurselor. Carbunele, petrolul, electricitatea, energia nucleara, constituie resurse importante pentru industrie, asigurand dezvoltarea tuturor ramurilor, implicit a economiei nationale. In anul 1989, S.U.A. ocupa locul 2 in lume in producerea energiei(18% din totalul mondial). CARBUNELE: Atat exploatarea cat si valorificarea acestuia sunt diferite in functie de regiunea de exploatoare si cerinte, de eficienta si conditiile exploatarii, de echilibru balantei energetice la nivel statal si regional. Carbunele este inca in concurenta cu hidrocarburile. Peste 80 mil.tone de carbune sunt exportate anual prin complexul portuar Hampton Roads ( Baltimore, Norfolk) impreuna cu cereale, produse petroliere.

S.U.A. detine locul 2 pe glob si primul loc in productia de huila. Principalele bazine carbonifere sunt: regiunea appalachiana ( din Pennsylvania pana la Alabama); bazinul central estic in statele Illnois, Indiana si Kentucky; bazinul central vestic: statele lowa, Missouri, Nebraska, Kansas, Arkansns, Texas iar alte bazine importante: regiunea muntilor Stancosi( Wyoming, Colorado), regiunea Montana-Dakota; regiunea Golfului Mexic. Lignitul se exploateaza in statele Louisiana si Dakota de Nord care cunosc o revitalizare, datorita consumului energetic. Mentionam faptul ca S.U.A. detine rezerve sigure (paba la 300 m adancime) apreciabile, poseda o inalta tehnologie, in exploatarea si chimizarea si reprezinta o importanta exportatoare (spre Europa de Vest, America Centrala si Japonia).

Canada ocupa locul secund in continentul nord-american cu exploatari remarcabile in provinciile: Alberta, Noua Scotie, Saakatchewan etc. Un alt combustibil important sisturile bituminoase, sunt roci sedimentare care contin o substanta organica numinta kerogen. Se gaseste in America de Nord 70% din rezervele cunoscute (gratie si explorarilor geologice). Astfel in S.U.A. mentionam Platoul Colorado (formatiunea Green River), aici se afla zacamantul Pinceane Creek care se exploateaza inca din perioada interbelica. In America de Sud care detine circa 25% din rezerve, se remarca Brazilia (bazinul Irati) si Venezuela (bazinul Orinoco). Nisipurile asfaltice se gasesc in cantitati mari in America de Nord si Canada unde se apreciaza 160mild.t bitum asfaltic. Aceste nisipuri se afla in provincia Alberta (Peace River, Colde Lake), unele dintre aceste zacaminte se afla la zi. In America Latina, Venezuela are rezerve mai mari in bazinul Orinoco iar in S.U.A. cele mai importante rezerve se afla in statul Utah.

Aproape 60% din minele de carbune sunt la zi si 4 dintre orizonturile productive sunt destul de groase. Exploatarile cele mai vechi se gasesc in Appalachi, desi in declin, raman predominante (peste 50%); apoi in sud, in statul Alabama; in nord in Pennsilvanya (regiunea Pittsburgh), Virginia de Vest; in Stancosi ( Colorado, Montana) unde se extrage peste 35% in bazinul Illinois-Ohio care produce aproape 11%. Rezervele de carbune (huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.t., productia fiind de circa 934 mil.t. Carbunele se transporta pe caile ferate si pe canale, catre centrele siderurgice, termocentrale, centre ale industriei carbochimice, dar si spre export. Un rol important in transportul carbunelui il au marile lacuri. Astfel pe lacul Erie, prin portul Cleveland, se transporta carbune catre Buffalo si Detroit, iar pe Michigan catre Milwaukee.

Petrolul Resursele de petrol sunt de 3.9mld.t., ceea ce situeaza tara pe locul 10 mondial (circa 4% din totalul mondial), iar productia de 384 mild. t. confera S.U.A. locul al II-lea in lume. Fata de 460 mil. t. in 1989, productia anuala cunoaste un oarecare declin. Regiunile de exploatare sunt destul de dispersate in tara. Cele mai vechi se intalnesc in Appalachi (Pennsylvania), Illinois, Ohio, Michigan. A doua regiune de unde se exploateaza petrolul se suprapune vestului american, statul Wyoming-Gasper, Salt Creek, Lest Soldier, apoi statele New Mexico, Colorado, Montana si California, intre statele San Francisco si Los Angeles-bazinele San Joaquin si Salinas, care dau impreuna 20% din productia nationala.

A treia regiune Midcontinent include Kansas-Oklahoma-Texasul inferior si Texasul dinspre Golful Mexic, si Louisiana. Ele dau impreuna peste 40% din productia de petrol a tarii, urmandu-i Alaska cu exploatari in regiunile Cook Inlet si Prudhoe Bay. Asistam la o crestere a ponderii in productia de petrol a statelor de la golful Mexic printre care: Texas (Ranger si Snyder) in care o buna parte din zacamintele de titei se gasesc in domeniul platformei continentale. Sun insa tari din care S.U.A. importa cantitati semnificative de petrol astfel: Mexic (23% din importuri), Canada (14%), Venezuela (10%), Orientul Mijlociu (12%), Marea Nordului si Indonezia.

Productia nationala este regrupata in circa 30 de companii dintre care 4 sunt cele mai importante din lume (Exxon, Socal, Mobil, Texaco). Petrolul se prelucreaza fie in centrele prin care se importa, fie in centre de unde se exploateaza. Principala grupare de rafinarii se afla in regiunea Golfului Mexic (regiunea litorala). Se prelucreaza petrol autohton si cel adus din tari ale Americii Latine. Cele mai importante capacitati de rafinare se gasesc in centrele: Port Arthur, regiunea Houston, inclusiv centrele Baytown, Texas City. In statul Louisiana, la Baton Rouge exista una dintre cele mai mari rafinarii ale S.U.A.. Se mai prelucreaza petrol in centrele: Lake Charles, Norco si Chalmette.

Si in nordul-estul industrial se afla o serie de rafinarii, cele mai mari aflandu-se in porturi: Philadelphia, New York, Baltimore, Chiacgo, Toledo, Boston. Petrolul este adus aici in tara dar mai ales din import. Capacitatea celor mai mari rafinarii (Chicago, Philadelphia) depaseste 55mil. t/an. In ceea ce priveste Mid Continent, capacitati importante de rafinare se gasesc in centrele:Tulsa, Kansas City, statul Oklahama sau in statele din regiunea Stancosilor ca in Utah cu centrul Salt Lake City. In vestul Pacificului, foarte active sunt Los Angeles si San Francisco, Long Beach, Seatle.

Gazele naturale Alaturi de carbuni si petrol, constituie o sursa energetica importanta dar si de materie prima pentru industria chimica. Productia de gaze naturale in 1995 a ajuns la 546, mld.mc., situand S.U.A. pe al doile loc in lume. In bilantul energetic, impreuna cu cantitatea importanta, detin circa 24%. Se exploateaza indeosebi in statele care au si zacaminte de petrol adica: Texas, Kansas, New Mexico, California, Virginia de Vest. Perimetre gazeifere se mai gasesc in Appalachii de Nord, in statele Montana Utah, Alaska. Noile surse de gaze naturale din S.U.A. s-au dovedit a fi peste asteptari. Interesant este ca productia de gaze naturale in 1986 a crescut cu 18%, in timp ce productia de petrol a scazut cu 20%.

In anul 1959, S.U.A. construieste prima nava special amenajata pentrul transportul gazelor naturale prin lichefiere cu o capacitate de 5000mc. In prezent flota de metaniere cuprinde peste 100 de nave. Printre marile gazoducte, amintim gazoductul euro-siberian care aprovizioneaza Germania. Exista si gazoducte submarine care faciliteaza exportul de gaze naturale din Algeria spre Europa de Sud.

Energia electrica Ea este obtinuta pe seama combustibililor minerali, a unor resurse hidroenergetice ca si a unor resurse neconventionale. Din punct de vedere al structurii productiei de energiei electrica, in 1995 S.U.a. folosea 64% combustibili fosili, 16% hidroenergie, 18,5% energie nucleara si alte resurse. Termocentralele dau astazi circa 70-80% din productia de energie electrica. Ele sunt amplasate fie in bazine cu carbune superior ( Pittsburgh si statele Virginia de Vest, Kentuchy, Tennessee), fie in bazinele cu carbune brun si lignit cum sunt cele din Midcontinent, in apropierea Golfului Mexic sau in acelasi regiuni dar folosind petrolul si gazele naturale (Texas-Houston, Dallas, Louisiana),Oklahoma, California, Wyoming.

In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic, capacitatea instalata in 1994 era de 77000 MW. Principalele sisteme hidroenergetice in S.U.A se intalnesc pe fluviul Columbia cu 25 de amenajari, dintre care cea mai puternica este Grand coulee, I, II, III, cu o putre de aproape 10.000MW; apoi hidrocentrala de pe Colorado (Barrage Hoover Powell), de pe Tennessee. La Pacific exista amenajari hidroenergetice pe raurile Sacramateo, la nord de orasul cu acelasi nume, pe San Joaquin. Cel mai amenajat bazin hidrografic este Ohio, cu sistemul vaii Tennessee. Cel mai amenajat bazin hidrografic este Ohio, cu sistemul vaii Tennessee.Energia electrica obtinuta la inceput pe seama potentialului hidroenergetic s-a adaugat celei obtinute in centralele atomoelectrice, inseosebi intre Knoxville-Chatanooga-Huntsville.

Cea mai puternica este centrala Wilson cu aproape 500MW putere instalata, pe langa celelalte 30 de hidrocentrale. A doua regiune energetica importanta se afla in Marile Lacuri. Este vorba de hidrocentralele din regiunea Cascadei Niagara, in apropierea orasului Alnany. A treia regiune cuprinde bazinul Colorado. In lungul fluviului se intalnesc cele doua mari baraje importante Hoover (2000MW) si Parker. Ele alimenteaza cu energie electrica cunurbatia Los Angeles- San Diego, precum si o serie de unitati industriale aflate in statele din bazinul sau hidrografic ( Arizona, Colorado, Utah). Productia de electricitate nucleara se bazeaza pe reactia de fisiune nucleara avand drept combustibil uraniul. In S.U.A. , prima centrala nucleara a fost construita in 1957 la Shippingfort.

Astazi S.U.A. se numara printre tarile cu cea mai mare capacitate nucleara instalata (100579MW)in reactoare). In ceea ce priveste rezervele si productia de uraniu, ea se afla pe locul 4 in lume, rezervele de uraniu fiin estimate la 366000t, iar productia in 1994 de 1400t. Centralele nucleare se gasesc in numar destul de mare in orasele din statele atlantice, incepand cu New London, Philadelphia apoi Portsmouth, in statele Connecticut, New Jeresy, Virginia pana la Florida. S.U.A. detine 60% din productia mondiala. Si din capacitatea mondiala a centralelor eoliene ea detine cea mai mare parte (California), unde este valorificata cu un real succes energia mareica (Golful Californiei). In productia mondiala de energie electrica ea detine 32%, fiind primul producator mondial.

Productia de energie electrica in S.U.A.

Chart2

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

productia de energie electrica(kw/ora)

anii

Sheet1

19802,289.60

19812,297.97

19822,244.37

19832,313.45

19842,419.47

19852,473.00

19862,490.47

19872,575.29

19882,707.41

19892,967.31

19903,041.50

19913,078.34

19923,088.06

19933,201.23

19943,250.90

19953,356.21

19963,447.28

19973,496.21

19983,624.76

19993,700.91

20003,807.64

20013,745.47

20023,867.90

20033,891.72

20043,979.04

20054,061.98

20064,071.26

Sheet2

Sheet3

Chart1

2909.99270.32781.9999.684899.58

energie termala

hidroenergie

energie nucleara

energie geotermala, solara, eoliana,deseuri de lemn

total

energii

productia de energie (bilioane kw/ora)

Structura productiei de energie electrica in S.U.A in 2005

Sheet1

2,909.99270.32781.9999.684,899.58

Sheet2

Sheet3

Resursele industriei metalurgiceEa are la baza prelucrearea zacamintelor de minereu de fier. Principalele perimetre de exploatare se intalnesc in provincia Marilor Lacuri (75% din productie si rezerve), sudul platformei canadiene in sisturi cuartitice feruginoase, conglomerate, grauwacke si roci marmoreene. Dintre centrele de exploatare mai importante sunt: Mesabi Rance din vestul lacului Superior, Marquette, Gogebic, Black River Falls. Aici continutul de fier este de 50-58%. Se estimesza ca in regiunea Mesabi Rance zacamintele se gasesc pe o lungime de aproximativ 100km. Alte regiuni cu minereuri sunt situate in: nord-estul S.U.A. (New York), in Monts Adirondack si statul New Jeresy.

Apoi in sud, in statul Alabama, langa orasul Birmingham, cu mineralizatii de hematit si limonit, in statul Kansas, in statul Utah la Cedar City; in sudul Californiei. Rezervele minereurilor de fier din S.U.A. sunt apreciate din punct de vedere al calitatii, ca fiind minereuri sarace. In 1997 a produs peste 60 mil.t. Este insa nevoita sa importe minereuri feroase cu continut bogat din Canada, Brazilia si Africa. In buna masura zacamintele se gasesc in apropierea celor de huila ceea ce a influentat repartitia centrelor siderurgice. In acelasi timp prezenta unor cai de transport facile cum este cazul Marilor Lacuri, prin porturile Duluth, Two Harbours a atenuat mult costul transporturilor. Se mai folosesc si transporturile pe apa prin estuarul Cheesapeakm si aici s-au dezvoltat centre siderurgice. Dintre metalele pentru aliaje S.U.A are: wolfram 78%, titan, vanadiu, molibden, si 50% apartine S.U.A.

Se remarca o puternica regiune siderurgica din nord-estul industrial, care prelucreaza materia prima autohtona si cea importata. Este vorba de statul Pennsylvania, cu marile centre: Pittsburgh, Bethleem, Monessen, Midland si statul Ohio cu centrele: Youngstown, Warren, Canton, si statul Virginia de Vest. In sudul Marilor Lacuri, avand in vedere cerintele de produse siderurgice ale regiunii, favorizata de prezenta materiilor prime in apropiere, s-au dezvoltat marile otelarii ale S.U.A.. Dintre centre Chicago este al doilea mare port siderurgic al tarii, cu uzine si in orasele din apropierea East Chicago si Gary. Cu aceiasi preocupare, siderurgia, se inscriu si centrele Cleveland, Buffalo, Detroit si Lorain.

Metalurgia neferoasa Varietatea materiei prime, ca si cantitatile sporite, cel putin pentru o parte a acestuia, au determinat prezenta si dezvoltatrea acestei ramuri industriale. Ca materie prima se folosesc mai ales minereurile de cupru, zinc, plumb si bauxita. Dintre acestea de o importanta deosebita este cuprul. America de Nord detine 23% din rezervele mondiale, iar productia de cupru rafinat se ridica la 2 mil.t.(1995). Principalele state producatoare de minereuri cuprifere sunt: Arizona (Cooper Cities), Montana (Butte), Utah (Bingham Canyon), New Mexico (Marenci).

Centrele de rafinare si ontinerea lingourilor gasesc si in nord-est la New York, Philadelphia, Baltimore, Buffalo, Toledo dar si in statele Montana (Anaconda, Helena), in statul Utah (Bingham Canyon0, in statul Washington (Tacoma), in California (San Francisco) si in Colorado. Industria zincului si plumbului, prelucreaza zacamintele care se gasesc raspandite mai ales in statele din vest si anume: Arizona aproape de Tucson, Utah la Bingham Canyon impreuna cu cupru, in statul Colorado la vest de Denver, in Montana langa orasul Butte. In lungul fluviului Mississippi, zacamintele de zinc si plumb se gasesc in statul Missouri la Boss. Centre de prelucrare in cea mai mare parte sunt foarte aproape de regiunile de extractie. Altele se afla langa importante artere hidrografice, folosind energia hidroelectrice (Tacoma).

S.U.A. detine aproximativ 13% din rezervele mondiale de zinc si 36% din rezervele de plumb. Productia de plumb a S.U.A. se ridica la 373 000t. Dintre metalele usoare, bauxita ocupa un loc important. S.U.A da mai mult de din productia mondiala ceea ce inseamna peste 6 mil.t. Rezervele de bauxita se gasesc in statele din Middcontinnet: Alabama, Kanssas, Ohio, Tennessee. Se valorifica potentialul hidroenergetic al raurilor Ohio si Tennessee, in centrele: Alcoa, Louisville, Evansville, Clurington. Bauxita extrasa dar si cea mai importamnta (America de Sud, Africa) se transforma in aluminiu. Cea provenita din import se prelucreaza si se transforma in alumina in regiunea Golfului Mexic, intr-o serie de centre, printre care: Chalmette langa New Orleans, La Quinto langa Houston. O parte din alumina se trimite spre a obtine aluminiul in nord-vest(Washington si Oregon), in centre Seatle, langa Portland folosind energia electrica furnizata de raurile Columbia si Snake.

Dintre metalele pretioase din S.U.A. se gasesc zacamintele de aur, argint si platina. Aurul constituit un mobil foarte important in cucerirea vestului, dar si Alaskai, descoperirea lui impulsionand procesul cunoasterii si valorificarii Vestului in intregime. Productia de aur minier a S.U.A. a fost peste 320t si se gaseste mai ales in statele din vest (Colorado, Nevada, California). In aceleasi perimetre se gasesc si zacamintele de sulfuri si cloruri sub care se3 afla argintul. Productia in 1995 afost de 1500t. Zacamintele de uraniu, ca si alte substante radioactive, printr-un proces de concentrare si rafinare folosesc la functionarea centralelor atomoelectrice, la productia de armament. Se exploateaza in Cordilieri (Utah, Arizona, New Mexico, Colorado).

Industria chimica Ea reprezinta una din ramurile industriale cu rol deosebit pentru viitor, care gaseste in S.U.A.materia prima necesara. S.U.A prelucreaza petrol, carbune, saruri de potasiu, fosfati, sulf,etc. autohtone dar si importate. Un rol deosebit il are petrochimia, ale carei produse (cauciucul sintetic si polietilena) au fost obtinute in 1930-1940. Exista o stransa legatura intre regiunile producatoare de materii prime si cele de prelucrare. Ele se gasesc in statele: Texas, California, Oklahoma. O alta concentrare a industriei chimice, dar mai ales a petrochimiei se afla in nord-est, cuprinzand New York, Chicago, Tholedo, Trenton. In centrele chimice, dar mai ales pertochimice de la Atlantic, se obtin: ingrasaminte, fire si fibre sintetice, medicamente, vopsele si lacuri, produse cosmetice.

INDUSTRIA DE EXPLOATARE SI PRELUCRERE A LEMNULUIAre in vedere suprafata impadurita a tarii de 31% din totalul suprafetei. Regiunile si statele cu un grad accentuat de impadurire sunt: New England, regiunea Marilor Lacuri, Regiunea Muntilor Appalachi si o parte din Cordilieri. Cele mai intinse suprafete sunt acoperite cu paduri de foioase si conifere. Ele ocupa jumatatea estica si regiunea pacifica. Este vorba de padurea appalachiana, cu o mare bogatie floristica (Quercus Alba), iar sud-estul catre Golful Mexic, padurea de conifere, iar spre sud-est atlantice cu Pinus Taeda ca specie dominanta. Mai mult de jumatate din productia de cherestea a lumii este furnizata de S.U.A. Cu toate acestea se importa mari cantitati de lemn. Printre centrele de prelucrare un loc de seama il ocupa: Portland, Seatle, Charleston.

Este dezvoltata de asemenea industria de placaje, placi aglomerate, furnir, produse fibrolemnoase, industria mobilei. Dintre centrele si statele fatadei atlantice in industria lemnului se remarca: New York, Boston, Washington, Marile Lacuri, Cedar, St. Paul, Rapids Mobile. Pentru obtinerea celulozei si hartiei un loc aparte il detin statele Minnesota, Washington, Georgia si Wisconsin. De astfel S.U.A se afla pe locul al doilea in lume la hartia de ziar.

Resursele Oceanului Planetar. Petrolul in S.U.A. In S.U.A., petrolul este sursa cheie pentru viata uniu american bazata pe folosirea extensiva a automobilelor private si a camioanelor pentru comert si afaceri. Din 1947 cand America a devenit un importator net de petrol, productia domesticaanuala nu a fost suficienta pentru a satisface cererile societatii americane. In 1970, uleiul crud, domestic, a atins un record de 3.5 bilioane de butoaie dar aceasta a trebuit sa fie suplimentat cantitati importate la 12% din surplusul natiunii. In 1973 natiunea a importat circa un sfert din cantitatea totala de ulei. Aceste importuri au continuat sa creasca ajungand in 1977 la aproape jumatate din cantitatea intrgii tari.

Statul isi datoreaza dezvoltarea marelui "boom" petrolier din perioada 1920-1940, devenind apoi cel mai important centru de prelucrare a petrolului din S.U.A. Capacitatea rafinariilor sale atinge 79,8 milioane tone, cele mai multe dintre ele fiind amplasate in lungul canalului maritim sau in portul Texas City, unde s-au dezvoltat si mari complexe petrochimice. Prin folosirea unor resurse variate (petrol, gaze naturale, sare etc.), industria chimica a devenit ramura principala a industriei din acest mare oras. Bine reprezentate sunt si industria constructiilor de masini, a aluminiului, alimentara (zahar, ulei), textila, a materialelor de constructie. Functia de transport este strans legata de cea industriala. Portul, cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual (fara Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al Golfului Mexic.

Bibliografie Atlasul geografic al lumii, 2007 Budapesta, Edit.Cartographia, Pag. 134 Marin I., Geografie fizica, umana si economica, 1999, Edit, Universitatii din Bucuresti, Pag. 128-157 Gilpen R., Economie mondiala in secolul XXI, 2004, Edit. Polirom, Pag. 64-65 Simion T., Geografie economica mondiala,2002, Edit. Intact Pag. Letea I., Geografia Americii de Nord si Centrale, anul 2000, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Pag. 105-106.