Note de Curs Geografie Economica

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs

Citation preview

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    1/253

    MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN

    BL#I

    Catedra de Economie !i Management

    Gheorghe Pl$m$deal$

    GEOGRAFIA ECONOMIC'MONDIAL'(Note de curs pentru studen)ii Facult$)ii Economie)

    B$l)i, 2009

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    2/253

    MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN

    BL#I

    Catedra de Economie !i Management

    Gheorghe Pl$m$deal$

    GEOGRAFIA ECONOMIC'MONDIAL'(Note de curs pentru studen)ii Facult$)ii Economie)

    B$l)i, 2009

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    3/253

    CZU 991.2(100)(075.8)P 70

    Recomandat pentru edi$ie de Comisia Metodic%a Facult%$ii Economie,Universitatea de Stat Alecu Russo din B%l$i

    Descrierea CIP a Camerei Na$ionale a C%r$ii

    Pl%m%deal%, Gheorghe

    Geografia economic% mondial% (note de curs pentru studen$ii Facult%$iiEconomie) / Gheorghe Pl%m%deal%. B%l$i: Presa Universitar%B%l$ean% (TipografiaUSB). 280 p.: tabele, h%r$i, bibl.

    ISBN 978-9975-931-54-0 100 ex.CZU 991.2(100)(075.8

    Lucrarea prezint% un curs de prelegeri la geografia economic% dedicate

    form%rii h%r$ii politice contemporane, geografiei popula$iei, structurii economieimondiale 'i st%rii contemporane a principalelor ei ramuri. Este bine ilustrat%cu h%r$i 'ischeme 'i con$ine peste 120 tabele *n care este amplasat% cea mai recent posibil%informa$ie statistic%.

    Se adreseaz% *n primul r-nd studen$ilor de la specialit%$ile economice, darpoate fi utilizat% 'i de cei de la specialit%$ile geografice, precum 'i de profesorii degeografie.

    ISBN 978-9975-931-54-0

    Gh. Pl%m%deal%, 2009 USB, 2009

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    4/253

    Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial% 3

    CUPRINS

    OBIECTUL .I DOMENIUL DE CERCETARE ALE GEOGRAFIEI ECONOMICE .I SOCIALEMONDIALE 51 Obiectul de studii 'i locul geografiei economice *n sistemul 'tiin$elor contem-

    porane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

    2 Metodele de cercetare ale geografiei economice 'i sociale mondiale . . . . . . . 73 Sarcinile geografiei economice 'i sociale la etapa contemporan%. . . . . . . . . . 8HARTA POLITICA LUMII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 No$iune de hart%politic%. Principalele etape de formare a h%r$ii politice a lumii 92 Particularit%$ile h%r$ii politice a lumii *n Antichitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Particularit%$ile h%r$ii politice 'i economiei statelor lumii *n Evul Mediu . . . . 114 Schimb%rile h%r$ii politice 'i particularit%$ile dezvolt%rii economice a statelor

    lumii dup%Marile descoperiri geografice 'i p-n%la *nceputul secolului XX 125 Modific%rile h%r$ii politice *n secolul XX sub influen$a celor dou% r%zboaie

    mondiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156. Harta politic%contemporan%. Clasificarea statelor lumii dup%diferite criterii 17EVOLU#IA NUMERIC,MI.CAREA NATURAL.I MOBILITATEA POPULA#IEI TERREI .. 221 Evolu$ia numeric%a popula$iei Terrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 Particularit%$ile reparti$iei teritoriale a popula$iei pe suprafa$a P%m-ntului . . . 233 Mi'carea natural%a popula$iei 'i aspectele ei teritoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . 264 Migr%rile popula$iei Terrei. Direc$iile principale de migrare *n secolul XX . . 28STRUCTURA POPULA#IEI.A.EZRILE UMANE ................................. 30

    1 Structura demografic%a popula$iei 'i aspectele ei teritoriale . . . . . . . . . . . . . . 302 Structura social%'i economic%a popula$iei. Deosebirile teritoriale . . . . . . . . . 333 Tipologia localit%$ilor umane ........................................... 394 Popula$ia urban%'i rural%a Terrei. Particularit%$ile evolu$iei ei . . . . . . . . . . . 43ECONOMIA MONDIAL.I STRUCTURA EI ...................................... 461 No$iune de economie mondial%. Etapele form%rii 'i ciclurile dezvolt%rii ei . . 462 Diviziunea interna$ional%a muncii 'i integrarea ei regional%. . . . . . . . . . . . . 473 Factorii de repartizare teritorial%a for$elor de produc$ie. Influen$a progresului

    tehnico-'tiin$ific asupra repartiz%rii economiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 514 Structura teritorial%'i ramural%a economiei mondiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54GEOGRAFIA RESURSELOR ENERGETICE .I ENERGETICA MONDIAL................ 571 Structura energeticii mondiale. Particularit%$ile dezvolt%rii 'i amplas%rii ei . . 572 Geografia industriei carbonifere ........................................ 593 Geografia industriei petrolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 634 Geografia industriei gazelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 705 Combustibilii nucleari. Resursele hidroenergetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

    6 Tipurile de sta$ii electrice. Geografia electroenergeticii mondiale . . . . . . . . . . 817 Resursele alternative de energie. Perspectiva folosirii lor . . . . . . . . . . . . . . . . 90ORGANIZAREA TERITORIALA METALURGIEI MONDIALE ........................ 941 Caracteristica siderurgiei mondiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

    1.1 Geografia z%c%mintelor 'i rezervelor de materii prime pentru siderurgie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    94

    1.2 Structura ramural%'i teritorial%a siderurgiei mondiale . . . . . . . . . . 103

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    5/253

    4 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%2 Metalurgia neferoaselor. Caracteristica general%'i geografia principalelor ramuri 113

    2.1 Metalurgia metalelor neferoase tradi$ionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1132.2 Metalurgia metalelor pre$ioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

    INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MA.INI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1301 Industria utilajului 'i echipamentului tehnic industrial . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

    2 Industria electronic%'i electrotehnic%. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1313 Industria constructoare de ma'ini agricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1364 Geografia industriei mondiale a construc$iei ma'inilor de transport . . . . . . . . 137GEOGRAFIA INDUSTRIEI CHIMICE MONDIALE .................................. 1451 Caracteristica general%a industriei chimice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1452 Ramurile industriei chimice de baz%.................................... 1473 Ramurile industriei chimice organice .................................... 1524 Alte subramuri ale industriei chimice ................................... 156GEOGRAFIA MATERIALELOR DE CONSTRUC#IE .I A INDUSTRIEI DE CONSTRUC#IE ... 1591 Geografia z%c%mintelor 'i extrac$iei materialelor de construc$ie naturale . . . . 159

    2 Industria materialelor de construc$ie artificiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163GEOGRAFIA RESURSELOR FORESTIERE MONDIALE .I INDUSTRIA FORESTIER....... 1691 Resursele forestiere mondiale. Repartizarea teritorial%'i importan$a lor . . . . 1692 Industria de exploatare forestier%'i de prelucrare a lemnului . . . . . . . . . . . . . 173GEOGRAFIA AGRICULTURII MONDIALE ....................................... 1781 Importan$a, tipurile, structura 'i factorii de dezvoltare teritorial%a agriculturii 1782 Resursele funciare ale Terrei. Aspectele lor teritoriale. Revolu$ia verde 'i

    importan$a ei ......................................................... 1813 Fitotehnia sectorul principal al agriculturii. Structura 'i specializarea terito-

    rial%................................................................. 184

    4 Zootehnia mondial%. Particularit%$ile dezvolt%rii *n diferite regiuni . . . . . . . . 1995 Pescuitul 'i v-natul. Importan$a, tipurile 'i aspectele regionale . . . . . . . . . . . . 205GEOGRAFIA INDUSTRIEI U.OARE .I ALIMENTARE .............................. 2081 Industria u'oar%....................................................... 2082 Industria alimentar%................................................... 215TRANSPORTURILE .I COMUNICA#IILE ........................................ 2241 Caracteristica general%a transporturilor 'i c%ilor de comunica$ie............ 2242 Transportul pe uscat ................................................... 2273 Transportul pe ap%.................................................... 2344 Transportul aerian .................................................... 240

    5 Transportul special .................................................... 243RELA#IILE ECONOMICE INTERNA#IONALE ..................................... 247BIBLIOGRAFIE SELECTIV....................................... .......... 251

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    6/253

    Ch. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    OBIECTUL *I DOMENIUL DE CERCETARE ALE GEOGRAFIEI ECONOMICE*I SOCIALE MONDIALE

    1.OBIECTUL DE STUDII .I LOCUL GEOGRAFIEI ECONOMICE 0N SISTEMUL .TIIN#ELOR

    CONTEMPORANE

    Geografiaeste una din cele mai vechi 'tiin$e, care s-a format *n secolele III-II *.e.n.,fondatorul ei fiind savantul grec Eratostene. .tiin$a geografic%se *mparte *n 2 mari com-

    partimente:geografia fizic'i geografia economic#i social. Prima este o 'tiin$%natu-ral%, iar a doua 'tiin$%umanitar%.

    Geografia fizic studiaz% *nveli'ul geografic al Terrei. Numim *nveli' geografic acelstrat de la suprafa$a terestr%unde a avut 'i are loc interac$iunea 'i interp%trunderea *ntre elea aerului, apei, rocilor 'i fiin$elor vii, *n acela'i r-nd 'i al omului. 0nveli'ul geografic nueste uniform, el fiind format din por$iuni mai mult sau mai pu$in omogene, care difer%

    unele de altele. Aceste por$iuni se numesc complexe naturale(zone, regiuni, land'afturi).Geografia fizic%studiaz%, de fapt, complexele teritoriale naturale ale *nveli'ului geografic.Geografia economic#i socialstudiaz%organizarea teritorial%a societ%$ii *n dife-

    rite $%ri, regiuni, localit%$i. Societatea uman% face parte 'i ea din *nveli'ul geografic alplanetei P%m-nt 'i din punct de vedere structural, de asemenea, nu-i omogen%. .i *n cadrulei deosebim regiuni ce se caracterizeaz%printr-un anumit nivel de dezvoltare a for$elor de

    produc$ie. Aceste regiuni sunt numite complexe teritoriale ale for&elor de produc&ie.Deaici am putea spune c%geografia economic%'i social%studiaz%complexele teritoriale alefor$elor de produc$ie de diferite niveluri (formarea, istoricul, c%ile de dezvoltare *n viitor,legile repartiz%rii 'i interac$iunii lor reciproce etc.).

    Fiind un sistem integral-sintetic de 'tiin$e, geografia economic% 'i social% const%din dou%compartimente, fiecare av-nd obiectul s%u de studii.Geografia economic studiaz% repartizarea geografic% a produc$iei, precum 'i

    condi$iile 'i particularit%$ile dezvolt%rii acesteia *n diferite $%ri, regiuni, teritorii etc.Geografia socialstudiaz%procesele 'i formele de organizare a vie$ii oamenilor *n

    spa$iu, *n primul r-nd, din punct de vedere al condi$iilor de munc%, trai, odihn% 'i aposibilit%$ii de dezvoltare a personalit%$ii.

    Geografia economic%'i social%are leg%turi multilaterale cu alte 'tiin$e naturale 'isociale cum ar fi:geografia fizic, geografia solurilor, istoria, etnografia, economia poli-tic, economiile ramurilor, statistica matematicetc.

    Geografiafizicpune la dispozi$iageografiei economice date despre mediul geogra-fic *n care are loc dezvoltarea produc$iei, date despre resursele naturale ce pot fi folosite *nactivitatea economic%a omului, date privitor la legile de evolu$ie 'i interac$iune a factorilornaturii etc. Totodat%, geografia economic%prezint%geografiei fizice date cu referire la acti-vitatea societ%$ii umane *n mediile geografice concrete 'i schimb%rile care au fost provo-cate de aceast% activitate. 0mpreun% geografia economic% 'i cea fizic% studiaz% contra-dic$iile dintre societate 'i natur%cu scopul de a le atenua c-t mai repede 'i de a g%si celemai rezonabile c%i de rezolvare a lor.

    Geografia solurilorprezint%geografiei economice date despre repartizarea spa$ial%asolurilor 'i respectiv contribuie la prognozarea repartiz%rii ramurilor agriculturii. Geografiaeconomic%prezint%, la r-ndul ei, informa$ii despre gradul de utilizare a solurilor 'i modi-fic%rile legate de activitatea omului asupra lor. Ambele 'tiin$e caut%mijloace de p%strare afertilit%$ii 'i de evitare a degrad%rii solurilor.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    7/253

    6 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    .tiin&ele istorice pun la dispozi$ia geografiei economice informa$ii privitor ladezvoltarea for$elor de produc$ie 'i a rela$iilor de produc$ie din trecut. Geografia economic%folose'te aceste date pentru a lega firul trecutului de prezent 'i viitor, pentru a explica

    particularit%$ile actuale ale dezvolt%rii 'i repartiz%rii produc$iei 'i a prognoza perspectivele.La hotarul dintre geografie 'i istorie a ap%rut o 'tiin$%intermediar%geografia istoric.

    Etnografiapune la dispozi$ia geografiei economice date despre istoria popoarelorglobului p%m-ntesc, istoria r%sp-ndirii geografice a na$iunilor 'i na$ionalit%$ilor, date ce arputea explica unele aspecte ale ocupa$iei gospod%re'ti a popula$iei *n anumite regiuni aleP%m-ntului. Astfel datele despre prezen$a *n trecut a coloniilor grece'ti pe malul nordic alM%rii Negre explic%r%sp-ndirea *nc%din antichitate *n aceste regiuni a vi$ei de vie.

    Economia politicpune la dispozi$ia geografiei economice legile obiective aledezvolt%rii economiei. F%r%ele nu pot fi *n$elese nici legit%$ile geografiei produc$iei dife-ritor $%ri 'i regiuni, nici diversele raporturi dintre oameni 'i natur%, nici procesele diviziuniimuncii, nici procesele form%rii raioanelor economice etc.

    Economiile ramurilor (industriei, agriculturii, transporturilor etc.) prezint%geogra-fiei economice legit%$ile particulare de dezvoltare a ramurilor concrete, legit%$i ce reiesedin specificul tehnologiei lor, din necesit%$ile de produc$ie, din raportul fa$%de transportetc. 0n baza lor geografia economic%stabile'te leg%turile 'i rela$iile complexe dintre econo-mie 'i mediul *nconjur%tor; se apreciaz%economic mediul geografic, resursele 'i condi$iilenaturale *n diferite tipuri de economie; se rezolv% problemele leg%turilor teritoriale alefor$elor de produc$ie dintre diferite raioane 'i $%ri.

    Statistica matematicpune la dispozi$ia geografiei economice date concrete pri-vitor la starea economiei, repartizarea ei, cre'terea sau sc%derea indicilor micro 'i macro-economici etc. 0n baza prelucr%rii datelor statistice se alc%tuiesc h%r$i economice, se evi-den$iaz% tipurile geografice de complexe economice, se scot *n eviden$% tipurile deeconomie pentru $%ri, regiuni etc.

    Geografia economic%'i social%se divizeaz%*n 4 compartimente de baz%'i anume:A. Geografia politic$ care studiaz%istoria dezvolt%rii 'i particularit%$ile h%r$ii politice

    contemporane, formele de guvern%m-nt, *mp%r$irea teritorial-administrativ%'i for$elepolitice din diferite state, procesele politice regionale 'i globale ce au loc *n lumeacontemporan%etc.

    B. Geografia economic$regional$ studiaz% legit%$ile repartiz%rii produc$iei *n unele$%ri, grupuri de $%ri sau regiuni.

    C. Geografia popula)iei !i a!ez$rilor umane studiaz%raioanele de stabilire a oameni-lor, tipurile de a'ez%ri umane, legit%$ile teritoriale de repartizare a a'ez%rilor umane,leg%turile dintre a'ez%rile umane 'i condi$iile naturale, istoricul valorific%rii teritoriu-

    lui, particularit%$ile structurii 'i reproducerii popula$iei la nivel global 'i regional etc.D. Geografia economic$ ramural$ care studiaz% repartizarea diferitor ramuri aleeconomiei *n lume sau *n unele $%ri aparte. 0n cadrul geografiei ramurale deosebim:

    1. Geografia energeticii #i resurselor naturale studiaz%repartizarea centrelor energe-tice, leg%turile lor teritoriale cu resursele energetice 'i cu consumatorii de energie, re-

    partizarea teritorial%a resurselor naturale 'i problemele legate de aceast%repartizare.2. Geografia industriei se ocup%cu studierea complexelor industriale (centre, regiuni, zo-

    ne) 'i leg%turilor lor teritoriale cu resursele naturale, cu regiunile 'i centrele de consum.3. Geografia agriculturii studiaz% regiunile agrare 'i tipurile de economii agrare care

    au ap%rut *n diferite condi$ii social-economice 'i naturale.4. Geografia transporturilor studiaz%transporturile ca o expresie a leg%turilor econo-

    mice dintre $%ri, regiuni, centre urbane 'i localit%$i, leg%turi care apar ca urmare a di-viziunii muncii; studiaz%reparti$ia 'i *mbinarea diferitor tipuri de transport.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    8/253

    Obiectul 'i domeniul de cercetare ale geografiei economice mondiale 7

    5. Geografia deservirii studiaz% reparti$ia 'i organizarea teritorial%a formelor de de-servire social%'i cultural%a popula$iei.

    6. Geografia rela&iilor economice studiaz%reparti$ia teritorial%a comer$ului exterior aldiferitor $%ri, precum 'i rela$iile economice dintre state 'i grupuri de state.

    0n ceea ce prive'te locul geografiei *n sistemul 'tiin$elor contemporane se poatespune c%ea este situat%la hotarele dintre 'tiin$ele teoretice, naturale 'i umanistice. Acea

    parte a geografiei, care are leg%turi str-nse cu 'tiin$ele naturale formeaz%geografia fizic%,iar cea de are leg%turi mai mari cu 'tiin$ele umanistice formeaz%geografia economic%.Acel segment al geografiei, care are leg%turi str-nse cu 'tiin$ele teoretice (matematica,filozofia) formeaz%geografia teoretic%, care este o parte component%at-t a geografiei fizicec-t 'i a celei economice. Grafic acest lucru se vede pe schema ce urmeaz%.

    Pozi&ia Geografiei 'n sistemul de#tiin&e (dupB. Semiovski)(De la C. Matei 'i a. Geografia economic#i socialmondial,1999, p. 17)

    1 'tiin$ele teoretice; 2 'tiin$ele naturale; 3 'tiin$ele umanistice; 4 'tiin$ele geografice;a geografia teoretic%; b geografia fizic%; c geografia economic%.

    2.METODELE DE CERCETARE ALE GEOGRAFIEI ECONOMICE .I SOCIALE MONDIALE

    Geografia economic% 'i social% utilizeaz% urm%toarele metode de cercetare: deanaliz% a materialelor statistice, descrierii, cartografic%, observ%rii nemijlocite a fenome-nelor geografice, cheilor, matematic%, comparativ%'i istorico-geografic%.

    Metoda de analiz a materialelor statistice este una din principalele metode decercetare. F%r% analiza 'tiin$ific%a datelor statistice nu se poate stabili pe deplin tablouleconomico-geografic al diferitor obiecte 'i fenomene. Pentru a fi mai u'or prelucrate,materialele statistice se grupeaz%dup%diferite criterii (teritorial, *n timp '. a.).

    Metoda descrieriieste una din cele mai vechi, dar care se utilizeaz%'i *n prezent.

    Ea const%*n descrierea *n complex a mediului geografic, popula$iei 'i fenomenelor econo-mice observate *n anumite regiuni 'i teritorii.

    Metoda cartografic const% *n amplasarea datelor statistice prelucrate pe h%r$i.Aceasta face posibil% constatarea particularit%$ilor repartiz%rii *n spa$iu a unor sau altorfenomene economice. H%r$ile pot fi analitice, pe care se expun numai unele fenomene 'iobiecte, 'i sintetice, pe care se indic%c-teva fenomene sau obiecte 'i care arat%dependen$adintre fenomenele 'i obiectele date.

    Metoda observrii nemijlocite a fenomenelor complimenteaz%metodele precedente,c-nd pentru a concretiza unele detalii 'i momente se fac observ%ri nemijlocite la obiectelerespective pe teren. Se folose'te 'i atunci c-nd datele statistice lipsesc sau sunt limitate.

    Metoda comparativconst%*n aceea c%datele economice se compar%*ntre ele *n timp'i *n spa$iu. Numai aceast% metod% permite aprecierea corect% a nivelului de dezvoltareeconomic%a anumitor regiuni, $%ri 'i grupe de $%ri, c-t 'i tendin$ele de dezvoltare a economieianumitor raioane, state si regiuni. Aplicarea metodei date *nlocuie'te metoda experimental%,

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    9/253

    8 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    care nu poate fi aplicat%*n geografia economic%'i permite de a g%si lacunele 'i *nl%tura gre-'elile admise *n politica economic%dus%de unele state. Afar%de aceasta, rezultatele ob$inute

    prin metoda comparativ%pot fi aplicate la stabilirea raioanelor economice, la sistematiza-rea fenomenelor economico-geografice, la clasificarea statelor, raioanelor economice etc.

    Metoda istorico-geograficface posibil%*n$elegerea repartiz%rii teritoriale a anumitor

    ramuri a economiei, reie'ind din istoria dezvolt%rii diferitor regiuni 'i teritorii. Astfel,prezen$a marilor uzine metalurgice *n bazinele carbonifere se explic%prin faptul c%*n tre-cut, din punct de vedere economic, era mai ra$ional de construit aceste uzine acolo unde seaflau rezervele de combustibil (*n prezent uzinele metalurgice se construiesc *n porturi sau*n regiunile de consum). Aceast%metod%permite, de asemenea, de a prevedea dezvoltareaanumitor ramuri, reie'ind din trecutul istoric al regiunii. Astfel, dezvoltarea tutun%ritului *nMoldova s-a bazat pe faptul c%aceast% plant%, pe suprafe$e nu prea mari, se cultiva aici*nc%din secolul 18 'i o parte din popula$ie avea deprinderi de cre'tere a culturii date.

    Metoda cheilor (de anchet)const%*n studierea detailat%nu a *ntregului obiect, teritoriusau fenomen, ci a unor detalii 'i teritorii tipice nu prea mari. Aceast%metod%, acolo unde este

    posibil, trebuie *mbinat%cu analiza materialului statistic, deoarece *n caz contrar este greu deapreciat importan$a fiec%rei chei. Se utilizeaz%destul de reu'it la cercetarea unor fenomenedemografice 'i sociale, deoarece nu se poate acumula informa$ie prin alte metode. Din r%s-

    punsurile unui num%r comparativ nu prea mare de responden$i (1000-2000) se pot face concluziifoarte exacte despre tendin$ele de dezvoltare a unor fenomene demografice, politice,sociale, economice etc. Metoda dat%faciliteaz%cercetarea fenomenelor 'i obiectelor.

    Metoda matematicse folose'te la studierea unor fenomene *n mas%, determinante decomplexe de cauze 'i motive. Ea permite efectuarea calculelor tehnice a efecteloreconomice a m%surilor propuse, modelarea matematic%a fenomenelor economice etc.

    3.SARCINILE GEOGRAFIEI ECONOMICE .I SOCIALE LA ETAPA CONTEMPORAN

    La etapa actual%, sarcinile principalele ale geografiei economice sunt:1. Studierea repartiz%rii producerii 'i form%rii raioanelor economice.2. Studierea legit%$ilor dezvolt%rii 'i transform%rilor ce au loc *n structura geosferelor

    terestre sub ac$iunea uman%.3. Analiza 'tiin$ific%a transform%rilor geografice *n economia mondial%'i na$ional%.4. Evaluarea economic%a condi$iilor 'i resurselor naturale.5. Studierea reparti$iei geografice a diferitor ramuri ale economiei mondiale 'i na$ionale.6. Studierea repartiz%rii popula$iei la scar%mondial%, regional%'i na$ional%.7. Elaborarea prognozelor 'i recomand%rilor privitor la perspectiva 'i posibilit%$ile dez-

    volt%rii anumitor ramuri ale economiei na$ionale.8. Inventarierea cantit%$ilor de resurse naturale de care dispune regiunea, $ara, omenirea

    'i elaborarea prognozelor privind perspectivele folosirii lor.9. Elaborarea, *mpreun% cu geografia fizic%, a bazelor armoniz%rii interac$iunii dintre

    natur%'i societate.10. Participarea la elaborarea programelor de reforme economice, teritoriale, administrative etc.11. Participarea la elaborarea prognozelor privind schimbarea naturii 'i resurselor ei.12. Elaborarea propunerilor privind *nl%turarea gre'elilor *n repartizarea teritorial% a

    produc$iei admise *n vremea socialismului (specializarea fostelor republici din AsiaMijlocie *n cre'terea bumbacului *n detrimentul altor culturi agricole, construirea*ntreprinderilor gigantice de importan$% unional% in unele republici, *ntreprinderi ce

    nu aveau nici *n clin nici *n m-nec%cu economia lor etc.).

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    10/253

    Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    HARTA POLITIC'A LUMII

    1.NO#IUNE DE HARTPOLITIC.PRINCIPALELE ETAPE DE FORMARE A HR#II POLITICE A LUMII

    Una din ramurile geografiei economice este geografia politic, care studiaz%dinpunct de vedere politic at-t lumea *ntreag%, c-t 'i regiuni 'i $%ri aparte. 0n c-mpul ei destudiu intr% cercetarea repartiz%rii for$elor politice 'i economice, rela$iile interna$ionale,formarea 'i evolu$ia h%r$ii politice, or-nduirea de stat 'i cea social%, politica intern% 'iextern%, a'ezarea geografic%, formarea frontierelor, partidele politice ce activeaz% *n cadrul$%rilor, organizarea politico-administrativ%etc.

    Din cele enumerate anterior, unul din obiectele de studii al geografiei politice esteharta politic%. 0nsu'i no$iunea de hartpolitic*n aceast%ramur%a 'tiin$ei are dou%*n$ele-suri un *n$eles *n sens 'ngust'i altul *n sens larg.

    *n sens 'ngust, harta politic%a lumii reprezint%o hart%geografic% tematic%pe caregrafic, prin culori, sunt ar%tate toate statele 'i teritoriile dependente ale lumii, cu indicareahotarelor, capitalelor, principalelor c%i de comunica$ie, gradului de suveranitate 'i, uneori, a*mp%r$irii teritorial-administrative.

    *n sens larg,prin hart%politic%se *n$elege o ramur%a geografiei politice, care studiaz%re-partizarea pe suprafa$a P%m-ntului a statelor contemporane 'i istoria form%rii acestei repartiz%ri.

    Harta politic%a lumii se schimb%odat%cu evolu$ia civiliza$iei. Unele state apar, sedezvolt%, prosper%'i, *n cele din urm%, dispar, se destram%. Pe locul lor se formeaz%statenoi '.a.m.d. Acest proces de modificare a h%r$ii politice este determinat de schimbarea ra-

    portului de for$e dintre statele lumii, care, la r-ndul s%u, este o consecin$% a organiz%riidezvolt%rii umane, economice 'i politico-militarea societ%$ii omene'ti.

    Fiind o oglind%a st%rii lumii *ntr-o anumit%perioad%de timp, harta politic%este o ca-tegorie istoric%. De aceea, c-nd vorbim de harta politic%noi concretiz%m 'i timpul pe careaceast%hart%*l prezint%, harta anului 1914 deosebindu-se de cea a lui 1932, iar ultima decea a anului 1950 etc.

    0n formarea h%r$ii politice se deosebesc c-teva perioade esen$iale, care, *n principiu,corespund cu principalele perioade de dezvoltare a societ%$ii umane. Ele sunt urm%toarele:

    1. Antic$ *ncepe la sf-r'itul mileniului IV *. H., odat%cu formarea primelor state 'i du-reaz%p-n%la sf-r'itul secolului V al erei noastre, c-nd cade Imperiul Roman de Vest.

    2. Medieval$ dureaz% din secolul V p-n% la sf-r'itul secolului XV, adic% p-n% la*nceputul Marilor descoperiri geografice.

    3. Nou$ *ncepe la sf-r'itul secolului XV 'i se termin% la *nceputul secolului XX,c-nd izbucne'te Primul R%zboi Mondial.

    4. Contemporan$ care dureaz%de la sf-r'itul Primului R%zboi Mondial 'i p-n%*nprezent. Aceast%perioad%se *mparte *n trei etape 'i anume:

    - interbelic, care cuprinde intervalul dintre cele dou%r%zboaie mondiale;- postbelic,care a durat de la sf-r'itul celui de al Doilea R%zboi Mondial 'i p-n%la

    sf-r'itul anilor 80;- actual, care *ncepe la sf-r'itul anilor 280 'i dureaz%p-n%*n prezent.

    2.PARTICULARIT#ILE HR#II POLITICE A LUMII 0N ANTICHITATE

    Perioada antic%de dezvoltare a omenirii *ncepe odat%cu apari$ia omului 'i du-reaz%p-n% *n secolul V al erei noastre. Pe parcursul acestui timp omenirea a trecut princ-teva epoci de cultur%material%.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    11/253

    10 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    Prima epoc%a fost epoca pietrei,care a durat p-n%la sf-r'itul mileniului IV *nainte deHristos. Pe parcursul acestei epoci omenirea a parcurs calea de la turma primitiv%p-n%laor-nduirea comunei primitive. Epoca dat%se *mparte *n 3 etape:paleolit, mezolit 'i neolit. 0npaleolit omul producea unelte primitive din piatr% 'i se ocupa cu v-natul, culesul 'i

    pescuitul. 0n mezolitm%iestria de producere a uneltelor este mult mai *nalt%. Obiectele din

    silex au configura$ii geometrice. La aceast%etap%apare arcul cu s%ge$i. Omenirea trece lamatriarhat. 0n neolitobiectele din piatr%se 'lefuiesc. Apare ceramica. Se trece la cre'tereaanimalelor domestice. Spre sf-r'it apare agricultura 'i se trece lapatriarhat.

    Dezvoltarea agriculturii avea loc mai repede *n v%ile r-urilor ce se rev%rsau 'iaveau o clim%bl-nd%. 0n aceste locuri, dup%inunda$ii, p%m-ntul se prelucra u'or chiar 'i cuacele instrumente primitive de care dispunea omul 'i care erau f%cute din piatr%, lemn, iarmai t-rziu 'i din aram%. Folosirea plugului primitiv a adus la cre'terea recoltei. Pentru acre'te recolte mai mari trebuiau bra$e de munc%. Aceasta a stimulat apari$ia spre sf-r'itulneolitului asclavagismului.

    Epoca de piatr%a fost *nlocuit%la sf-r'itul mileniului IV *.e.n. cu epoca bronzului

    care a durat p-n%la *nceputul mileniului I *.e.n. 0n epoca de bronz apar primele state, a'a-zisele state fluviale. La aceste state apar$in: Egiptul antic, statele Sumer 'i Akkad din valear-urilor Tigru 'i Eufrat, statele din v%ile r-urilor Indus, Gange, Huang He. Mai t-rziu, tot *nMesopotamia, apare Statul Babilonean. La *nceputul mileniului II *.e.n. apar civiliza$iilemaritime. Pe litoralul M%rii Mediterane, acolo unde acum se afl% Israelul 'i Libanul, seformeaz%Statul Fenician. La sf-r'itul epocii se formeaz%primele state grece'ti pe Peninsu-la Pelopones. 0n aceast% epoc% apare agricultura irigat%, me'te'ug%ritul, sericicultura 'ischimbul de m%rfuri din cadrul tribului 'i dintre triburi.

    0n mileniul I *.e.n. *ncepe epoca fi erului. Apari$ia uneltelor de fier a produs o revo-lu$ie *n tehnologia primitiv%. A crescut foarte mul productivitatea muncii. Au *nceput s%se

    dezvolte rapid 'i popoarele ce nu tr%iau *n v%ile r-urilor sau *n apropierea m%rilor. Or-nduireasclavagist% p%trunde *n Asia Mic%, Iran, Transcaucazia, Asia Mijlocie. #%rile existente *nacele timpuri duceau permanent *ntre ele r%zboaie *n scopul de a dob-ndi robi 'i alte

    bog%$ii. De aceea, at-t hotarele statelor, c-t 'i statele *nsele se schimbau foarte des. 0ndecursul mileniului I *.e.n. *n Orientul Apropiat au succedat a'a state cum ar fi: Asiria(primul imperiu din istorie, care cucerise toat% Asia Interioar% 'i Egiptul), 0mp%r%$iaPer'ilor (a st%p-nit toat% Asia Mic% 'i Africa de Nord), Atena 'i Sparta pe PeninsulaBalcanic%, Imperiul lui Alexandru Macedoneanu, etc. 0n secolul III *.e.n. cre'te rapid

    puterea Romei, care, pe parcursul secolului II *.e.n., se transform% *n unul din cele maimari 'i mai puternice imperii ale antichit%$ii. Imperiul Roman se divizeaz% *n 2 p%r$i *n

    anul 395 al erei noastre, iar *n 476 Imperiul Roman de Apus dispare. Odat%cu dispari$ialui finalizeaz%'i prima perioad%de dezvoltare a h%r$ii politice.Generaliz-nd cele enumerate anterior, se poate spune c% aceast% perioad% de

    dezvoltare a h%r$ii politice a lumii se caracterizeaz%prin:- schimbarea rapid%a num%rului de state 'i a hotarelor lor;- prezen$a teritoriilor libere 'i necunoscute, unde societatea *nc%nu ajunsese la

    un a'a nivel de dezvoltare ca s%formeze state;- apari$ia metalurgiei 'i a ora'elor antice, dezvoltarea transportului marin, mai

    ales, la greci 'i fenicieni;- dezvoltarea economic%ne*nsemnat%a statelor existente, care duceau un mod

    de via$%izolat, rela$iile dintre ele fiind foarte restr-nse, mai r%sp-ndite fiindr%zboaiele cu scopul de a jefui.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    12/253

    Harta politic%a lumii 11

    3.PARTICULARIT#ILE HR#II POLITICE .I ECONOMIEI STATELOR LUMII 0N EVUL MEDIU

    Din punct de vedere economic perioada medieval%se caracterizeaz%prin:- dezvoltarea intens%a me'te'ug%ritului, care la *nceput avea caracter rural, adic%era

    dezvoltat la sate, dar care mai t-rziu se concentreaz%*n ora'e. Dac%me'te'ug%ritulla sat avea un caracter natural, adic%fiecare producea pentru sine, apoi la ora'eldevine mai specializat 'i scopul lui este de a produce marf%pentru a fi v-ndut%;

    - dezvoltarea destul de rapid%a ora'elor medievale, care devin centrele de baz%aledezvolt%rii economice;

    - apari$ia spre sf-r'itul perioadei a manufacturii, care este un prim semn al rela$ii-lor capitaliste;

    - dezvoltarea tehnicii industriale, adic%a motoarelor de ap%'i de v-nt, precum 'i adiferitor unelte puse *n mi'care de acestea, fapt ce a adus la ridicarea producti-vit%$ii muncii at-t *n agricultur%, c-t 'i *n activitatea de me'te'ug%rit;

    - dezvoltarea tehnicii de topire a metalelor, mai ales a fierului. Este descoperitprocesul de furnal bazat pe folosirea c%rbunelui de lemn (mangalului);

    - dezvoltarea *nsemnat%a producerii $es%turilor, mai ales a celor din l-n%. Se punebaza apari$iei industriei textile;

    - dezvoltarea intens%a transportului maritim. Apar cor%bii destul de mari cara-velele, care puteau pluti *n largul oceanului 'i care aveau p-nzele aranjate *n a'amod, *nc-t deplasarea lor nu depindea at-t de mult de direc$ia v-ntului;

    - apari$ia primelor semne de concentrare 'i specializare a produc$iei (Floren$a $es%turi din l-n%'i m%tase, Flandria postavuri, N3rnberg obiecte din metal);

    - intensificarea schimbului de m%rfuri dintre diferite $%ri 'i regiuni, care r%m-neautotu'i *nc%destul de restr-nse;

    - o agricultur% destul de *napoiat% cu o tehnic%foarte primitiv%'i cu o varietatefoarte redus% de plante cultivate, deoarece cartoful, porumbul, sfecla de zah%r,floarea-soarelui nu erau *nc%cunoscute. Aveau loc des cazuri de foamete, deoa-rece leg%turile economice erau slab dezvoltate; se *nt-mpla c% *n unele state nuajungeau produse alimentare, iar *n altele se sim$ea un surplus de ele;

    - o parte *nsemnat%a P%m-ntului (America, Australia, Oceania) era practic necu-noscut%pentru civiliza$ia european%.

    Din punct de vedere al h%r$ii politice aceast%perioad%se caracterizeaz%prin:a. Existen$a unui num%r mare de state mici 'i f%r-mi$ate. De'i existau state mari, puterea

    lor central%era foarte slab%, fiecare mare feudal f%c-nd ceea ce considera de cuviin$%;b. Existen$a unor imperii care supuneau statele mici, dar care aveau o conducere central%

    nu prea puternic%, unele din ele exist-nd un timp nu prea *ndelungat (Imperiul Romanal Na$iunii Germane care cuprindea o mul$ime de regate, principate, ducate,episcopate, ora'e libere, Califatul Arab, Rusia Kievean%, Imperiul Mongolilor,Imperiul Bizantin care a existat p-n% *n 1453, Imperiul Otoman, ap%rut *n aceast%

    perioad%etc.);c. 0nceputul form%rii statelor centralizate mari cu o putere central%bine exprimat%, cum

    ar fi: Fran$a (secolele XII-XV), Anglia (dup%ocuparea ei de c%tre normanzi *n 1066),Spania (*n rezultatul unirii Castiliei 'i Aragonului *n 1479), Rusia (datorit% uniriicnezatelor ruse'ti *nceput%de Ioan al III) etc.;

    d. 0nceputul Marilor descoperiri geografice 'i valorificarea teritoriilor descoperite.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    13/253

    12 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    4.SCHIMBRILE HR#II POLITICE .I PARTICULARIT#ILE DEZVOLTRII ECONOMICEA STATELOR LUMII DUPMARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE .I P6NLA 0NCEPUTUL SECOLULUI XX

    Perioada nou%de dezvoltare a h%r$ii politice *ncepe la sf-r'itul secolului XV, *nce-putul secolului XVI 'i se caracterizeaz%prin urm%toarele tr%s%turi:1. Au loc Marile descoperiri geografice, datorit% c%rora devine cunoscut%pentru euro-

    peni practic toat%suprafa$a P%m-ntului;2. Apare 'i se dezvolt%sistemul colonial;3. Societatea omeneasc%trece de la or-nduirea feudal% la cea capitalist%. Are loc revo-

    lu$ia industrial%;4. 0ncep a se forma principalele state ale lumii contemporane;5. La sf-r'itul perioadei devine mai intens%lupta *ntre marile puteri pentru re*mp%r$irea lumii.

    Ne vom opri succint la unele din tr%s%turile caracteristice acestei perioade dedezvoltare a h%r$ii politice, tr%s%turi enumerate mai sus.

    1. Marile descoperiri geografice

    Marile descoperiri geografice *ncep *n a doua jum%tate a secolului XV. Premiselelor sunt urm%toarele:

    - epuizarea sau reducerea sim$itoare a rezervelor din z%c%mintele de aur 'i argintale Europei 'i necesitatea de a g%si aceste metale *n alte regiuni ale P%m-ntului;

    - interesul $%rilor europene fa$%de India 'i alte state ale orientului, dorin$a lor de aface comer$*n direct cu aceast%$ar%'i $%rile *nvecinate ei, comer$care se efectua

    prin intermediul arabilor;- imposibilitatea de a face leg%tur%cu aceste $%ri pe uscat din cauza extinderii la

    *nceput a Califatului Arab, iar apoi a Imperiului Otoman. Toate c%ile de t-rguial%au fost practic blocate de turci, ei pun-nd st%p-nire pe principalele centre co-

    merciale 'i porturi mediteraneene (Damasc, Beirut, Bagdad, Constantinopol,Alexandria);- necesitatea de a c%p%ta acces spre India 'i alte $%ri orientale pe c%i maritime;- cre'terea for$elor de produc$ie *n Europa 'i dezvoltarea rapid% a economiei,

    necesitatea de noi pie$e de materie prim% 'i de desfacere, precum 'i l%rgireasferei de leg%turi comerciale interstatale;

    - dezvoltarea rapid% a 'tiin$elor, *n primul r-nd, a geografiei, astronomiei 'imatematicii (*ncepe epoca Rena'terii);

    - realiz%rile *nsemnate *n domeniul naviga$iei, tehnicii 'i artei militare.Portugalia 'i Spania au pus *nceputul Marilor descoperiri geografice. Primii care au

    riscat s%p%trund%departe *n largul Oceanului Atlantic au fost portughezii, care aveau o 'coal%de naviga$ie maritim%foarte *naintat%, fondat%de Henric Navigatorul (Dom Enrique o Navi-gador). Ei au cercetat litoralul de vest al Africii, ajung-nd la *nceput p-n%la Capul Verde, iarmai t-rziu (1487, Bartolomeo Diaz) p-n%la Capul Bunei Speran$e. 0n 1497 Vasco da Gamaajunge *n India, iar mai apoi pe peninsula Malacca (1511). 0n secolul XVI ei descoper%arhipelagul Malaiez, ajung *n China 'i apoi nimeresc *nt-mpl%tor (Pedro Alvares Cabral)

    pe litoralul Americii de Sud (Brazilia), consider-nd c%aceasta este insula Veracruz.Paralel cu portughezii, *ncep c%l%toriile *n Oceanul Atlantic 'i spaniolii. 0ntre ei *n-

    cepe o concuren$% destul de serioas%. Spre a evita starea de conflict ce putea ap%rea, lainsisten$a papei, *n anul 1494 s-a convenit c% spaniolii c%l%toresc 'i declar% proprii toate

    p%m-nturile situate mai la apus de meridianul 467longitudine vestic%, iar portughezii maila est de acest meridian, celalalt hotar de delimitare fiind dus aproximativ de-a lungulmeridianului de 1347longitudine estic%. Aceast%*mp%r$ire a fost prima *mp%r$ire a lumii.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    14/253

    Harta politic%a lumii 13

    Datorit% acestei diviz%ri, spaniolii au f%cut majoritatea descoperirilor lor geografice *nemisfera vestic%. 0n 1492 Cristofor Columb descoper% America, *n 1513, prin istmul dePanama, spaniolii ies la litoralul Pacificului, iar *n 1519-1522 Fernando Magellanefectueaz%prima c%l%torie *n jurul lumii.

    Mai t-rziu *ncep c%l%toriile englezii, francezii 'i olandezii.

    Englezii caut% ie'ire spre India *n direc$ia de nord-vest 'i nord-est, efectu-nddescoperiri *nsemnate *n America de Nord 'i *n emisfera sudic%.Franceziicaut%drumul spre India *n direc$ia de nord-vest 'i cerceteaz%America de

    Nord, iar mai apoi insulele din Oceania.Olandeziipornesc ini$ial spre India *n direc$ia de nord-est (Barents, 1596), f%c-nd

    descoperiri *n Oceanul Arctic. Mai apoi ei plutesc spre sud 'i, ajung-nd *n partea de est aOceanului Indian, descoper% Australia, Tasmania, Noua Zeeland%, Noua Guinee, Java,Sumatera etc. (Abel Tasman).

    Restul expedi$iilor organizate mai t-rziu aveau scopul de a concretiza 'i precizaunele descoperiri anterioare sau erau efectuate *n scopuri de cucerire a coloniilor.

    Spre deosebire de statele vest-europene, care f%ceau c%l%torii pe mare, Rusiaa orga-nizat pe parcursul secolelor 17 'i 18 o serie de expedi$ii terestre, *n scopul cercet%rii 'icoloniz%rii teritoriilor Asiei de Nord 'i celei Centrale. Aici ar trebui men$ionate c%l%toriilelui V. Poiarkov, S. Dejniov, E. Habarov, I. Moskvitin, V. Atlasov, V. Bering etc. 0n rezultatImperiul Rus s-a extins p-n%la Oceanul Pacific 'i America de Nord (Alaska).

    2. Formarea sistemului colonial

    0n rezultatul Marilor descoperiri geografice a *nceput s%se formeze sistemul colo-nial, constituirea c%ruia a decurs *n c-teva etape.

    Prima etap$corespunde cu secolul XVI 'i a dus la apari$ia imperiilor coloniale alePortugaliei 'i Spaniei.

    Portugalia se stabile'te *n Oceanul Indian 'i estul Asiei. Drept c% ea nu ocup%teritorii *ntinse, ci numai puncte de paz%, care aveau importan$%strategic% din punct devedere militar 'i comercial. Se stabilesc portughezii pe litoralul de vest al Africii (insuleleCapului Verde, golful Guineei, Mozambic), litoralul Indiei, *n Sri Lanka, arhipelagul Son-delor, pe litoralul Chinez (Macao). 0n America de Sud ocup%Brazilia.

    Spania supune insulele arhipelagului Antilele Mari, America Central%mai la sudde Rio Grande 'i America de Sud (teritoriile ocupate de mun$ii Anzi 'i c-mpia La Plata).0n Oceanul Pacific ocup%insulele Filipine 'i Mariane.

    Din colonii portughezii aduceau mirodenii 'i robi, iar spaniolii aur 'i argint. Co-loniile erau folosite pentru a aduce din ele bog%$ii 'i nu ca surse de materii prime sau pie$e

    de desfacere a m%rfurilor produse *n $ar%. Aceast%abunden$% de bog%$ii, c%p%tate nu pebaza dezvolt%rii produc$iei, a adus la stagnarea cre'terii economice a ambelor state.

    Etapa a douade formare a sistemului colonial coincide cu secolul XVII, c-nd, pearena mondial% ca mare putere maritim%, apare Olanda. Ea cap%t% independen$% fa$% deSpania 'i *ncepe a se dezvolta foarte rapid. 0n secolul 17 Olanda treptat ocup% coloniilePortugaliei din Oceanul Indian (Sri Lanka, insulele Moluce, insula Java, unele teritorii pelitoralul Africii 'i Indiei). Treptat ea preia rolul Portugaliei *n Oceanul Indian. Cucere'teteritorii 'i *n America (Suriname, colonia Noul Amsterdam, situat%pe locurile unde acumse afl% ora'ul New York, pe un timp scurt ia controlul 'i asupra Braziliei). Asem%n%tor

    portughezilor, olandezii, de asemenea, nu formau colonii *ntinse.

    Ca 'i *n cazul Spaniei 'i Portugaliei, cucerirea de c%tre Olanda a numeroaselorcolonii a avut un impact negativ asupra dezvolt%rii economiei acestei $%ri, ea intr-nd *ntr-operioad%de stagnare.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    15/253

    14 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    0n secolul XVII *n Europa *ncep s%se dezvolte destul de rapid M. Britanie 'i Fran$a,care dispuneau de o economie bine dezvoltat%'i *n care se stabiliser%rela$iile de produc$iecapitaliste. M%rfurile produse *n aceste $%ri p%trund 'i *n coloniile portugheze 'i spaniole.Ambele state aveau nevoie de colonii nu pentru a aduce bog%$ii sub form% de metalescumpe sau mirodenii, ci pentru a extinde *n ele comer$ul, care era foarte convenabil.

    Etapa a treia*ncepe la sf-r'itul secolului XVII 'i dureaz%p-n%*n anii 80 ai seco-lului XVIII. Se caracterizeaz% prin *nceputul form%rii imperiilor coloniale ale Fran$ei 'iMarii Britanii.

    Interesele coloniale ale Angliei 'i Fran$ei constau *n vinderea m%rfurilor produse *n$ar%'i controlul asupra comer$ului efectuat de alte $%ri. A *nceput dominarea Angliei pem%ri cu organizarea neoficial%a echipelor de pira$i. 0n acest sens, a fost vestit Francis Drake,care, gonind *n scopuri de jaf dup%nave portugheze 'i spaniole, a efectuat a doua c%l%torie*n jurul lumii.

    Primele colonii engleze au ap%rut *n America de Nord. Mai t-rziu ocup% Irlanda.De la Olanda acapareaz%unele colonii *n Asia.

    Ambele state, lupt-nd 'i concur-nd *ntre ele, p%trund *n America de Nord 'i Central%,mai mari reu'ite av-nd *ns%englezii. Fran$a pierde coloniile sale din Canada. Acela'i lucru se*nt-mpl%'i *n India.

    Etapa a patradureaz%din anii 80 ai secolului XVIII 'i p-n%*n anii 70 ai secoluluiXIX. Ea se caracterizeaz%prin urm%toarele tr%s%turi:

    - expansiunea colonial% a Marii Britanii 'i formarea Imperiului Colonial Britanic(ocup%*n *ntregime India, Australia, Noua Zeeland%, Canada, Africa de Sud, insulele'i *nt%riturile Malta, Aden, Singapore, Hong Kong, Jamaica, Gibraltar etc. C%tre 1876suprafa$a coloniilor era de 22,5 mil. km8;

    - l%rgirea de circa 10 ori a suprafe$ei SUA *n contul coloniz%rii regiunilor vestice 'iocup%rii unor teritorii ale Mexicului;- ie'irea pe arena mondial% a Japoniei, c-nd ea dintr-un stat izolat devine o $ar%deschis%'i *ncep s%dezvolte rela$iile de produc$ie capitaliste.

    Etapa a cinceacuprinde perioada de timp dintre anii 70 ai secolului XIX 'i p-n%la*nceputul Primului R%zboi Mondial. Specific pentru ea sunt urm%toarele evenimente:

    - are loc trecerea de la capitalismul liberei concuren$e la imperialism;- *n lupta pentru colonii se includ SUA, Germania, Italia 'i Japonia, care s-au dezvoltat

    foarte rapid pe parcursul secolului XIX;

    - continu%s%-'i l%rgeasc%posesiunile coloniale Anglia 'i Fran$a;- are loc cre'terea colosal%a expansiunii coloniale, mai ales pe contul Africii 'i Asiei;-

    se termin%*mp%r$irea P%m-ntului *ntre marile metropole 'i formarea sistemului colonial.C%tre anul 1914 suprafa$a total%a coloniilor era de peste 90 mil. km8'i *n raport cusuprafa$a principalelor metropole ar%ta *n felul urm%tor:

    Metropola Suprafa$a metropolei Suprafa$a coloniilorAnglia 0,3 mil. km8 33,5 mil. km8(70% din toate coloniile lumii)Rusia 5,4 mil. km8 17,4 mil. km8Fran$a 0,5 mil. km8 10,6 mil. km8Germania 0,5 mil. km8 2,0 mil. km8SUA 9,4 mil. km8 0,3 mil. km8Japonia 0,4 mil. km8 0,3 mil. km8

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    16/253

    Harta politic%a lumii 15

    Coloniile erau de mai multe tipuri:- colonii formate din imigran$i sosi$i din metropole sau alte $%ri europene, popula$ia

    b%'tina'%fiind fie c%distrus%, fie c%*mpins%*n regiunile cele mai nefavorabile pentruvia$%(Canada, Australia, N. Zeeland%, Uniunea Sud-African%);

    - colonii propriu-zise, *n care cea mai mare parte a popula$iei o formau etniile b%'ti-na'e, ele fiind conduse direct sau av-nd statut de protectorate;- semicolonii [China, Persia (Iranul de ast%zi), Afghanistan, Abisinia (Etiopia de ast%zi),Libia].

    3. Trecerea de la feudalism la capitalism

    Aceast%trecere este *nso$it%de revolu$ia industrial%, care *ncepe *n a doua jum%tatea secolului XVII *n Anglia 'i apoi trece *n alte $%ri ale Europei. Porne'te revolu$iaindustrial% *n industria textil% cu introducerea ma'inii de $esut. Apoi apare motorul cuaburi, iar *n industria metalurgic%mangalul este *nlocuit prin cocs. 0n transport revolu$iaindustrial%s-a manifestat prin apari$ia locomotivei, a c%ilor ferate, a navelor cu motoare cuabur etc. 0n rezultatul revolu$iei industriale:

    - a crescut productivitatea muncii;- a crescut rolul industriei fa$%de agricultur%;- a avut loc reorganizarea industriei;- a avut loc concentrarea produc$iei;- au crescut leg%turile economice *ntre regiuni 'i $%ri;- au *nceput s%creasc%foarte rapid ora'ele;- s-a schimbat coraportul dintre popula$ia angajat%*n industrie 'i *n agricultur%, ultima

    reduc-ndu-se sim$itor.

    4.Formarea principalelor state ale lumii contemporane

    Pe parcursul perioadei a treia pe harta politic%a lumii, *n ordine cronologic%, au avutloc urm%toarele schimb%ri:- se *nt%re'te 'i cre'te Imperiul Otoman, care atinge apogeul dezvolt%rii sale *n secolul XVI;- s-a format ca stat independent (*n 1776) 'i a crescut teritorial 'i economic SUA;- dispare Sf-ntul Imperiu Roman al Na$iunii Germane;- *n secolele XVII-XVIII a existat ca stat independent Reci Pospolita *n componen$%

    c%reia intra Polonia 'i Lituania 'i care la sf-r'itul secolului 18 a fost *mp%r$it% *ntreRusia, Germania 'i Austro-Ungaria;

    - s-a statornicit Imperiul Austro-Ungar;- scurt timp a existat Imperiul lui Napoleon;- c%tre 1825 cap%t%independen$%majoritatea $%rilor Americii Latine foste colonii ale

    Spaniei (cu excep$ia Cubei 'i Puerto Rico);- este declarat%independent%, f%r%lupt%de eliberare na$ional%, Brazilia (1822);- c%tre 1871 se formeaz%Imperiul German (al Doilea Reich);- c%tre 1870 se formeaz%statul centralizat Italian;- cap%t%independen$%Rom-nia, Bulgaria, Serbia, Grecia etc.

    5.MODIFICRILE HR#II POLITICE 0N SECOLUL XXSUB INFLUEN#A CELOR DOURZBOAIE MONDIALE

    0n ajunul Primului R%zboi Mondial pe harta politic% a lumii existau 55 statesuverane. Restul erau colonii 'i teritorii dependente. Dup%terminarea r%zboiului pe hartalumii au loc urm%toarele modific%ri:a. Se formeaz%a'a state ca:Polonia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia etc.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    17/253

    16 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    b. Cap%t% suveranitate: Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Irakul, Egiptul, ArabiaSaudit, Yemenul, Mongolia.

    c. 0'i schimb%hotarele: Germania, Rom,nia, Rusia, Italia, Grecia, Bulgaria. Germaniapierde Alsacia 'i Lorena, precum 'i partea de vest a Poloniei (Silezia Superioar%'iPoznania). La Rom-nia, prin Actul de Unire, se alipesc Transilvania, Bucovina 'i

    Basarabia. Rusia pierde $%rile baltice, estul Poloniei, Finlanda 'i Basarabia. Italia *'ire*ntoarce teritoriile din nord (Trentino) 'i est care *n trecut f%ceau parte din ImperiulAustro-Ungar. Bulgaria pierde ie'irea la Marea Egee, care trece la Grecia, 'i partea desud a Dobrogei, care trece la Rom-nia.

    d. Dispar de pe harta politic%:Imperiul German,Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Oto-man'iImperiul Rus.

    e. Are loc *mp%r$irea coloniilor germane *ntre $%rile biruitoare.Schimb%rile ce au avut loc dup%Primul R%zboi Mondial au adus la aceea c%*n aju-

    nul celui de al Doilea R%zboi Mondial pe harta politic%a lumii existau 71 state suverane.Dup%terminarea celui de al Doilea R%zboi Mondial *n lume s-au produs urm%toa-

    rele evenimente legate de harta politic%: Se formeaz% lag%rul socialist *n componen$a c%ruia intrau: URSS, Polonia, RD

    German%, Ungaria, Rom-nia, Bulgaria, RFS Iugoslavia, Albania, Mongolia, China,RPD Coreean%, RD Vietnam (mai t-rziu RS Vietnam), Laos 'i Cuba;

    Au fost divizate *n dou%a'a state ca: Germania, Coreea 'i Vietnam. Ca rezultat, peteritoriul Germaniei au ap%rut RFG 'i RDG, pe teritoriul Coreei RPD Coreean%(Coreea de Nord) 'i R. Coreea (Coreea de Sud), iar pe teritoriul Vietnamului Vietnamul de Nord (RD Vietnam) 'i Vietnamul de Sud (R. Vietnam). Por$iunile de$%ri, proclamate state democratice, aveau orientare socialist%, iar restul capitalist%.

    Se schimb% hotarele Poloniei, URSS, Cehoslovaciei, Rom-niei, Germaniei. Poloniapierde regiunile Lvov, Stanislav 'i Ternopol, precum 'i teritoriile situate mai la est der-ul Bug, care trec *n componen$a URSS (respectiv RSS Ucrainean%'i RSS Bielo-rus%). Drept compensa$ie prime'te Silezia Inferioar%, o parte *nsemnat% a Prusiei 'iteritoriile de p-n%la Odra, ce apar$ineau *n trecut Germaniei. Uniunea Sovietic%, afar%de teritoriile luate de la Polonia, ocup%de la Rom-nia Basarabia 'i Bucovina de Nord,de la Cehoslovacia regiunea Transcarpatic%, iar de la Germania partea de est aPrusiei (actuala regiune Kaliningrad), precum 'i cele trei state baltice: Lituania,Letonia 'i Estonia.

    Are loc destr%marea sistemului colonial 'i formarea pe locul fostelor colonii a statelorsuverane. 0nsu'i procesul de decolonizare a decurs *n 3 etape.

    - Prima etap a avut loc *n anii 1945-1955 'i *n rezultatul ei au c%p%tat inde-penden$% 14 state asiatice (Coreea, Vietnam, Indonezia, Liban, Siria, Filipine,India, Pakistan, Birmania, Israel, Sri Lanka, Laos, Cambodgia).

    - Etapa a douaa avut loc *n anii 1956-1966 si poate fi numit%etap%de decoloni-zare a Africii. Pe parcursul ei au c%p%tat independen$%33 state africane. Dup%num%rul de $%ri ce au c%p%tat suveranitate se eviden$iaz%anul 1960, c-nd 'i-audeclarat independen$%17 state. Acest an a intrat *n istorie ca Anul Africii.

    - Etapa a treia s-a desf%'urat *n anii 1967-1987. 0n aceast% perioad% au ob$inutindependen$%, de regul%, $%ri nu prea mari din toate p%r$ile lumii (6 *n Asia, 12

    *n Africa, 9 *n America 'i 8 *n Oceania).

    C%tre *nceputul anilor 90 decolonizarea practic se terminase.

    6.HARTA POLITICCONTEMPORAN.CLASIFICAREA STATELOR LUMII DUPDIFERITE CRITERII

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    18/253

    Harta politic%a lumii 17

    Harta politic% contemporan%s-a modificat la sf-r'itul anilor 80 *nceputul anilor90. 0n aceast%perioad%nu prea mare de timp au avut loc urm%toarele evenimente:

    - la 2 octombrie 1990 are loc unificarea celor dou%Germanii;- la 25 decembrie 1991 Uniunea Sovietic%*nceteaz%oficial de a mai exista, *n

    locul ei apar 15 noi state suverane (republicile baltice *'i declarase ie'irea din

    URSS *nc%*n lunile martie 'i mai 1990);- *n 1992 se destram%fosta Republic%Federativ%Iugoslavia, pe locul ei form-ndu-se

    5 state noi: Slovenia, Croa$ia, Bosnia 'i Her$egovina, Macedonia 'i Iugoslavia(Muntenegru + Serbia);

    - se destram%'i, practic dispare ca forma$iune politic%, lag%rul socialist;- la 1 ianuarie 1993 Cehoslovacia *nceteaz%oficial de a mai exista, pe locul ei

    ap%r-nd dou%state noi: Cehia 'i Slovacia;- cap%t% independen$%unele colonii (Namibia 1990, Eritreia 1993, Palau

    1994, Timorul de Est 2002, etc.);- la *nceputul anului 2007 Iugoslavia se *mparte *n dou%state suverane: Serbia

    'i Muntenegru.0n prezent, conform listelor publicate de ziarul 9:?ABCD (Nr. 7, 2007), pe harta

    politic%a lumii exist%194statesuverane. Pe marile regiuni ale Terrei ele se plaseaz%*nfelul urm%tor: 44 *n Europa, 48 *n Asia, 53 *n Africa, 35 *n America 'i 14 *n Australia 'iOceania. Sunt membre ale ONU 190 state. De regul%, nu fac parte din componen$a acesteiorganiza$ii $%rile mici. Din statele mai mari Elve$ia mult timp n-a fost membr%a ONU, eaintr-nd *n r-ndurile ei numai *n anul 2002.

    Afar%de state suverane pe harta politic%contemporan%, conform acelea'i publica$ii,exist%33 de forma$iuni, care se consider%teritorii dependente( 3 *n Europa, 3 *n Asia, 2 *nAfrica, 14 *n America de Nord 'i 11 *n Australia 'i Oceania). Dac%ad%ug%m 'i teritoriile

    care nu au o popula$ie permanent%, atunci num%rul lor cre'te la 68 (Enciclopedia statelorlumii, 2003). Majoritatea din ele *n trecut au fost colonii. Statutul acestor teritorii nu e binedefinit. Astfel, conform constitu$iei franceze, unele din fostele ei colonii au fost declarateteritorii de peste m%ri ale Fran$ei, ele form-nd un departament aparte, popula$ia acestorteritorii av-nd acelea'i drepturi ca 'i cet%$enii ce locuiesc pe teritoriul de baz%. Puerto Ricodin proprie ini$iativ%se consider%stat asociat al SUA, de'i acest statut nu este oficializatde nimeni. Statut de colonii, conform listelor ONU, au doar 16 din aceste forma $iuni, dar 'iacela nu prea determinat. Suprafa$a ocupat%de teritoriile dependente formeaz%doar 0,2%din suprafa$a uscatului (137 mii km8, f%r%Groenlanda), iar popula$ia numai 0,00016%din popula$ia globului (3 mil. oameni).

    Teritorii dependente au Marea Britanie (10), Fran$a (8), SUA (6), Olanda (1),Norvegia, Spania, Danemarca (2), Portugalia (1), Noua Zeeland%(1), Australia (2), Maroc'i Republica Africa de Sud.

    Statele lumi i se clasif icdup%diferite criterii cum ar fi: nivelul de dezvoltare econo-mic, a#ezarea geografic, forma de guvernm,nt, 'mpr&irea teritorial-administrativ,

    suprafa&,structura popula&iei, numrul popula&ieietc.Dup$ nivelul de dezvoltare economic$, conform p%rerii lui V.P. Maksakovskii

    (2007), statele se grupeaz%*n:I. #r i $nal t dezvoltate care au PNB la un locuitor mai mare de 15 000 dolari

    americani. Aici apar$in 40 de state 'i teritorii din care 26 *n Europa, 7 *n Asia, 4 *n

    America, 2 *n Australia 'i Oceania 'i 1 *n Africa. Lor le revin 2/3 din volumul PNBmondial 'i *n ele locuiesc 1/5 din popula$ia P%m-ntului. 0n cadrul acestor $%ri deosebim 4grupe de state 'i anume:

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    19/253

    18 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    a. Principalele &ri 'nalt dezvoltate ale lumii sau grupul celor 7. Lor le revinejum%tate din PNB-ul mondial, jum%tate din produc$ia industrial% mondial% 'i25% din produc$ia mondial% agricol%. PNB/locuitor este mai mare de 20 miidolari americani. Din acest grup fac parte: SUA, Japonia, Germania, Fran$a,Italia, Marea Britanie, Canada.

    b. -rile mici 'nalt industrializate din Europa. Se caracterizeaz% printr-un nivel*nalt de dezvoltare economic%, dar sunt mici 'i nu au pondere mare *n economiamondial%. Economia lor este specializat%. Nec%t-nd la dimensiunile relativmodeste, au o mare influen$%*n politica mondial%. PNB/locuitor oscileaz%de la20 000 p-n% la 36 000 dolari americani. Aici apar$in: Elve$ia, Austria, Belgia,Olanda, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Spania, Portugalia, Grecia,Luxemburg 'i a.

    c. -ri cu popula&ia majoritarformatdin urma#ii fo#tilor imigran&i, unde intr%:Australia, Noua Zeeland%, Republica Africa de Sud 'i Israelul.

    d. Noile &ri #i teritorii 'nalt dezvoltate, cum ar fi:Republica Coreea, Singapore,

    Taiwanul, Hong Kongul (regiune cu statut special al Chinei) 'i Ciprul. Primelepatru au fost considerate *nalt dezvoltate de c%tre Fondul Monetar Interna$ional*nc%*n anii 90 ai secolului trecut.

    Produsul intern brut la o persoan'n diferite state ale lumii ('n dolari SUA)(de la V.P. Maksakovskii, 2006)

    II. #r i $n curs de dezvoltare.La acest tip apar$in aproximativ 150 state 'i teritorii,care ocup% peste E din suprafa$a uscatului terestru 'i *n care locuiesc peste 4/5 din

    popula$ia lumii. Unele din ele au c%p%tat independen$%p-n%la al Doilea R%zboi Mondial,

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    20/253

    Harta politic%a lumii 19

    dar marea lor majoritate dup%. Principala tr%s%tur%a acestor state este dezvoltarea slab%aeconomiei, care are un caracter dominant agrar. Ele se grupeaz%*n:

    a. -rile cheie cu un enorm poten&ial natural, uman #i economic. La grupa dat%apar$in: China, India, Mexic 'i Brazilia. Aceste state sunt liderii lumii *n cursde dezvoltare. Ele produc mai mult%produc$ie industrial%dec-t toate celelalte

    $%ri *n curs de dezvoltare.b. -ri *n curs de dezvoltareale e#alonului superior.Ele au c%p%tat independen$a

    politic% p-n% la Primul R%zboi Mondial 'i au atins deja un *nalt nivel dedezvoltare. La aceast%grup%apar$in: Argentina, Venezuela, Uruguay, Chile.

    c. Noile&ri industriale. Primul val de noi $%ri industriale au fost trecute *n cate-goria statelor dezvoltate. La grupa dat%apar$in statele valului al doilea destate industriale din Asia, cum ar fi: Malaysia, Thailanda, Indonezia, Filipine.

    d. -rile exportatoare de petrol, care datorit%v-nz%rii petrolului sunt mult maibogate dec-t restul statelor *n curs de dezvoltare. Aici apar$in: Arabia Saudit%,Kuwaitul, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Bahrainul, Libia 'i Brunei.

    e. -ri clasic slab dezvoltate.Aici apar$in o grup%destul de mare de state printrecare Sri Lanka, Ghana, Guineea, Zimbabwe, Bolivia, Guyana, Honduras 'i a.f. -ri cu un nivel foarte sczut de dezvoltare (cele mai slab dezvoltate&ri). La

    grupa dat% apar$in 50 state dintre care 32 de pe continentul African 'i 9 dinAsia. Printre ele se num%r%Bangladesh, Myanmar, Afghanistan, Nepal, Niger,Ciad, Somalia, R.D. Congo, Tanzania, Madagascar, Cambodgia, Etiopia,Burundi, Malawi, Sierra Leone, etc.

    III. #r i $n tranzi'ie la economia de pia'.Aici apar$in 12 foste $%ri ale lag%ruluisocialist 'i cele 15 foste republici sovietice.

    La un tip aparte ar trebui atribuite: China, Vietnamul, RPD Coreean%'i Cuba, care,conform constitu$iei lor, continu%s%construiasc%socialismul.

    ONU folose'te *n calitate de criteriu la clasificarea statelor indicele dezvolt$riiumane. Acest indice este calculat *n baza a trei componen$i: durata medie a vie&ii, nivelulde studii 'imrimea reala veniturilor popula&iei.

    Conform acestui indice exper$ii ONU *mpart statele lumii *n trei grupe:1. -ri cu indicele dezvoltrii umane mai mare de 0,800. 0n anul 2005 aici apar$i-

    neau 70 state, primele *n list%fiind: Islanda, Norvegia, Australia, Canada, Irlanda,Suedia si a. 0n aceast%categorie intrau toate republicile baltice, precum 'i Cuba,Bulgaria, Rom-nia, Albania, Belarus 'i Rusia, ultima fiind Brazilia.

    2. -ri cu indicele dezvoltrii umane 'ntre 0,500#i 0,800. 0n acela'i an la grupa dat%apar$ineau 85 state, lista fiind deschis%de Republica Dominican%'i terminat%deGambia. 0n aceast% grup%, pe pozi$ia 111 se afl%'i Moldova. E de men$ionatfaptul c%pozi$ia Moldovei pe an ce trece coboar%'i nu se ridic%.

    3. -ri cu nivelul dezvoltrii umane mai mic de 0,500. La grupa dat%apar$ineau 22state din cele 177 incluse *n list%, *n marea lor majoritate ele fiind cele mai slabdezvoltate din lume. Unele din ele aveau indicele dezvolt%rii umane sub 0,370(Burkina Faso, Sierra Leone ).

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    21/253

    20 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    Clasificarea statelor lumii dupnivelul dezvoltrii umane (de la V.P. Maksakovskii, 2003)

    Dup$ a!ezarea geografic$ $%rile se *mpart *n $%ri: maritime, intracontinentale 'iinsulare.

    Dup$forma de guvern$m,ntstatele se *mpart *n: republici,care pot fipreziden-&ialesauparlamentare'i monarhii.Ultimele,*n dependen$%de puterea pe care o are mo-

    narhul, pot fi absolute sau constitu&ionale, iar *n dependen$% de titlul monarhului senumesc: ducate,principate, emirate, regate'i'mpr&ii.Dup$.mp$r)irea teritorial administrativ$ $%rile pot fi: unitare (Fran$a, Italia,

    Spania, Rom-nia) sau federative (SUA, Germania, Rusia, India, Mexic, Brazilia etc.)(circa 20 state). Cele federative au *n cadrul lor forma$iuni teritoriale ce dispun de oanumit%autonomie. Aceste forma$iuni au la baza constituirii lor fie c%principiul na$ional(Elve$ia, Rusia, India), fie c%principiul istoric (Gemania, SUA, Brazilia).

    Dup$ suprafa)$ $%rile pot fi gigantice (foarte mari) dac% au mai mult de 2,5milioane kilometri p%tra$i (Rusia, Canada, China, SUA, Brazilia, Australia, India, Argen-tina, Kazahstan 'i Sudan),mari dac%suprafa$a lor este de la 0,3 la 2,5 mil. km8, mijlocii

    dac%au de la 50 p-n%la 300 mii km8, mici dac%au de la o mie 'i p-n%la 50 mii de km8'ifoarte mici *n cazul c-nd suprafa$a lor e de p-n%la 1000 km8(Andora, Liechtenstein, SanMarino, Monaco, Vatican, Grenada, Barbados, Nauru etc.).

    Dup$num$rul popula)iei $%rile se *mpart *n $%ri cu popula&ieredus( mai mic%de 1 milion de locuitori) (peste 40 state), $%ri cupopula&iemic(de la 1 p-n% la 10 mil.locuitori) (circa 60 state), $%ri cupopula&iemijlocie (de la 10 p-n%la 50 mil. locuitori) (53state), $%ri cupopula&iemare(50 mil. 100 mil. locuitori) (13 state: Germania, Fran$a, M.Britanie, Italia, Vietnam, Filipine, Thailanda, Myanmar, Iran, Turcia, Egipt, Etiopia 'iRepublica Democratic%Congo), $%ri cupopula&iefoarte mare(100 mil. 300 mil. Locui-tori) (9 state: SUA, Indonezia, Brazilia, Pakistan, Bangladesh, Rusia, Nigeria, Japonia 'iMexic) 'i $%ri cupopula&iegigant(peste 300 mil. locuitori) (India 'i China).

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    22/253

    Harta politic%a lumii 21

    Pe harta contemporan%a lumii mai exist% *nc% dou% tipuri de teritorii: a'a-ziselestateautoproclamate sausecesioniste, care nu sunt recunoscute de comunitatea interna$io-nal%'i teritorii dependente saucu statut special.

    Statele autoproclamate sausecesionisteapar, de regul%, datorit%sus$inerii din afar%de c%tre alte puteri mari, care oficial nu le pot recunoa'te, dar le acord%sus$inere militar%'i

    politic%neoficial *n scopul de a $ine sub control $%rile *n care aceste state au ap%rut. Celemai multe forma$iuni de acest tip s-au format pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice,sus$in%torul principal fiind, *n acest caz, Rusia. Astfel, pe teritoriul R. Moldova a ap%ruta'a-zisa Republic%Moldoveneasc%Nistrean%, pe teritoriul Georgiei Abhazia 'i Osetia deSud, iar pe teritoriul Azerbaidjanului Karabahul de Munte. S%nu uit%m c%pe teritoriultuturor acestor forma$iuni, afar% de Karabah, se afl% baze militare ruse'ti 'i este clarmotivul apari$iei lor. .i dac%Karabahul de Munte, Abhazia 'i Osetia de Sud erau forma-$iuni statele 'i *n trecut, ele fiind republici autonome, apoi apari$ia Republicii Moldove-ne'ti Nistrene este o crea$ie nou%, urzit%de Kremlin *nc%de pe timpul c-nd *n Moldova*ncepuse s%se dezvolte mi'carea de eliberare na$ional%. 0nc%pe atunci Luchianov, care era

    pre'edintele Sovietului Suprem 'i totodat% organizatorul grup%rii reac$ionare Soiuz, apre*nt-mpinat c%va rupe *n buc%$i Moldova, form-nd pe teritoriul ei dou% republici noi:Transnistria 'i G%g%uzia. Acela'i scenariu era prev%zut 'i pentru republicile baltice. 0n $%-rile baltice acest truc nu a avut izb-nd%, pe c-nd *n Moldova s-a *nr%d%cinat de-a binelea.

    State nerecunoscute exist% 'i *n alte regiuni. Pe teritoriul Ciprului, cu sprijinulTurciei, a fost organizat%Republica Turc%a Ciprului de Nord, pe teritoriul Indiei, cu aju-torul Pakistanului republica Azzad Kashmir, iar *n Africa prin sus$inerea Marocului Republica Arab%Democratic%Sahara (Sahara de Vest). Nerecunoscut ca stat este 'i Taiwa-nul, care s-a proclamat Republica China *nc%*n 1949 'i care a avut mare sus$inere at-t din

    partea statelor vest-europene, c-t 'i a SUA. 0n martie 2008, cu sprijinul multor state vest-

    europene, 'i-a proclamat independen$a regiunea Cosovo, populat% *n marea ei majoritatede albanezi 'i care *n trecut intra *n componen$a Serbiei.Despre teritoriile dependentes-a vorbit la pagina 17.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    23/253

    Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    EVOLUIA NUMERIC', MI*CAREA NATURAL'*I MOBILITATEAPOPULAIEI TERREI

    1.EVOLU#IA NUMERICA POPULA#IEI TERREI

    Pe P%m-nt tr%ie'te o singur%specie de oameni Homo sapiens,care ca specie bio-logic% exist% de circa 2 mil. ani. Drept c% nivelul de inteligen$% similar cu cel actual aap%rut cu circa 2 000 3 000 de ani *n urm%. La mijlocul anului 2008 pe P%m-nt locuiau

    peste 6,7 miliarde oameni.Schimbarea num%rului popula$iei *n milioane oameni pe parcursul istoriei a decurs

    *n felul urm%tor:

    Tabelul 1. Evolu&ia popula&iei lumii pe parcursul erei noastre, mil. persoane

    Anul 1 1000 1500 1650 1750 1850 1900 1960 2000 2008

    Popula$ia 230 253 461 550 725 1175 1634 3010 6200 6705

    Primul miliard popula$ia Terrei l-a atins *n 1820, al doilea *n 1927, al treilea *n 1960, alpatrulea *n 1974, al cincilea *n 1987, iar al 'aselea la sf-r'itul anilor 90 al mileniuluidoi. Dublarea popula$iei la *nceputul erei noastre avea loc aproximativ peste 1500 ani,dup%terminarea primului mileniu peste 650-700 ani, *n secolul XVIII peste 200 ani, *nsecolul XIX peste 100 ani, iar *n secolul XX peste 40 ani. Conform unor prognoze, *nanul 2025 num%rul popula$iei va ajunge la 8,5 miliarde, iar *n 2100 la 15,5 mld. Cea maiverosimil% pare a fi opinia conform c%reia c%tre anul 2100 num%rul popula$iei poate s%ating%10 miliarde, dup%care ea se va stabiliza.

    Pe parcursul mileniului doi popula$ia terestr%a crescut la *nceput foarte *ncet, pe lamijlocul lui fiind chiar *n descre'tere din cauza unor maladii ce b-ntuiau prin lumea deatunci. .i numai *n secolul XIX 'i, mai ales, *n secolul XX ea a crescut foarte mult. Maiconcret acest fenomen se vede *n tabelul de mai jos.

    Tabelul 2. Cre#terea popula&iei lumii pe parcursul mileniului doi, milioane oameni

    Anul 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000

    Popula$ia 253 299 400 431 375 461 578 680 954 1634 6200Cre'terea - 46 101 31 -56 86 117 102 274 680 4566

    Dinamica cre'terii popula$iei pe marile regiuni geografice se vede din tabelul 3.Cre'terea brusc%a popula$iei P%m-ntului pe parcursul secolului XIX 'i, mai ales, a

    secolului XX se nume'te explozie demografic. M%rirea num%rului popula$iei este indicat%

    de rata medie de cre#tere.Acest indice arat%cre'terea popula$iei *n curs de un an la 100 delocuitori 'i se exprim%*n procente. 0n secolul XVIII rata cea mai ridicat%era *n $%rile *naltdezvoltate (0,6%), pe c-nd *n colonii ea abia de atingea 0,4%. Aceast%tendin$%s-a p%strat

    pe parcursul secolului XIX 'i *n prima jum%tate a secolului XX, coraportul fiind respectivde 0,9% *n statele *nalt dezvoltate 'i 0,6% *n cele mai slab dezvoltate. Lucrurile se schimb%dup%anul 1950, c-nd rata medie de cre'tere a popula$iei *n $%rile slab dezvoltate devinemai mare dec-t *n cele *nalt dezvoltate, ea fiind respectiv egala cu 2% 'i 1%. 0n genere,rata medie de cre'tere a popula$iei *n secolul XIX 'i XX s-a m%rit. Cre'terea s-a men$inut

    p-n%la sf-r'itul anilor 60, dup%care se observ%o u'oar%reducere. Astfel, la nivel mondial*n anii 1950-1960 rata era de 1,85%, *n 1965-1970 ea era de 2,04%, *n 1985-1990

    respectiv de 1,63%, iar *n 1995-2000 de 1,3%. Se consider%c%c%tre anii 2020-2025 eava cobor* la ceva mai pu$in de 1%. Pe marile regiuni geografice rata medie a cre'teriipopula$iei *n 2008 era urm%toarea: Africa 2,4%, America Latin% 1,5%, Asia 1,2%,

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    24/253

    Evolu$ia numeric%, mi'carea natural%'i mobilitatea popula$iei Terrei 23

    America de Nord 0,6% 'i Europa 0,0%. (Varianta electronic%a buletinului FAH:J:KC:C

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    25/253

    24 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    - *n emisfera de nord popula$ia este r%sp-ndit%p-n%la 68 latitudine nordic%, pe c-nd *nemisfera sudic% doar numai p-n%la 54 latitudine sudic%;

    - pe continente, *n 2008, popula$ia se repartizeaz% *n felul urm%tor: Asia 60,5%,Europa (cu Rusia) 11,0%, Africa 14,4%, America de Nord 5,0%, America La-tin% 8,6%, Australia 'i Oceania 0,5%.

    0n anul 2008 mai bine de jum%tate (59,0%) din popula$ia globului locuia *n 10 stateale lumii 'i anume: China (19,9%), India (17,1%), SUA (4,5%), Indonezia (3,6%), Brazilia(2,9%), Pakistan (2,6%), Nigeria (2,2 %), Bangladesh (2,2%), Federa$ia Rus%(2,1%) 'i Ja-

    ponia (1,9%). Trebuie de men$ionat c%din cele mai populate $%ri ale lumii, numai 2 sunt dez-voltate (SUA 'i Japonia), restul av-nd un nivel mediu (Rusia), sau sc%zut de dezvoltare.

    Densitatea medie a popula&iei 'n diferite regiuni#i state ale lumii(dupV.P. Maksakovskii, 2003)

    Pe de alt%parte, *n lume exist%state cu teritorii mari dar cu popula$ie pu$in%. La eleapar$in Australia (suprafa$a 7,7 mil.km8, popula$ia 21,3 mil. loc.), Canada (suprafa$a 9,97 mil.km8, popula$ia 33 mil. loc.), Algeria (suprafa$a 2,38 mil.km8, popula$ia 35mil. loc.) 'i Sudanul (suprafa$a 2,5 mil.km8, popula$ia 39 mil. loc.).

    Densitatea este un indice important care caracterizeaz% repartizarea teritorial% apopula$iei. Ea reprezint%raportul cantitativ dintre num%rul popula$iei 'i teritoriul pe care *locup%. 0n practic%se folose'te densitatea medie a popula$iei, care exprim%raportul dintrenum%rul popula$iei stabile 'i unitatea teritorial%, fiind exprimat%*n km8.

    Densitatea medie a popula$iei Terrei *n 2008 era de 49 locuitori la km8Pe conti-nente ea ar%ta *n felul urm%tor:

    Tabelul 4. Densitatea popula&iei pe marile regiuni geografice

    Africa 32 locuitori la km8 Asia 127 locuitori la km8America Latin% 28 locuitori la km8 Europa (cu Rusia)* 32 locuitori la km8America de Nord 16 locuitori la km8 Australia 'i Oceania 4 locuitori la km8

    *Densitatea popula$iei Europei f%r%Rusia 100,5 oameni la km8.Sursa: Versiunea electronic%a buletinului.0135367379;

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    26/253

    Evolu$ia numeric%, mi'carea natural%'i mobilitatea popula$iei Terrei 25

    Din $%rile lumii cu o suprafa$%de peste 1000 km8cea mai mare 'i mai mic%den-sitate *n locuitori la km8o au:

    Tabelul 5. -rile cu cea mai mare densitate a popula&iei 'n anul 2008, locuitori la km@

    Bangladesh 1023 Rwanda 365 Comore 328

    Palestina 690 Belgia 350 Haiti 328Mauritius 622 India 350 Burundi 318

    Coreea de Sud 488 El Salvador 343 Sri Lanka 309

    Olanda 396 Israel 338 Filipine 302

    Liban 383 Japonia 338 Vietnam 260Sursa: Versiunea electronic%a buletinului.0135367379;

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    27/253

    26 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    Mi'carea natural%sau reproducerea popula$iei se exprim%prin trei indici demogra-fici: natalitate, mortalitate'isporul natural.

    Natalitateaeste num%rul de noi-n%scu$i la 1000 locuitori. Se exprim%*n promille ().0n perioada 1985-1990 pe P%m-nt zilnic se n%'teau 356 164 copii, adic%247 copii pe mi-nut, sau 4 copii pe secund%. Indicele global al natalit%$ii *n 2008 era de 21, cel mai mare

    fiind *n Africa 37, iar cel mai mic *n Europa 11. Recordul absolut apar$ine Ke-nyei, unde acest indice *n anii 80 ai secolului trecut era egal cu 55,1. 0n 2006 cea maimare natalitate era *n Niger, ea fiind egal%cu 55 , iar *n 2008 *n Liberia (50).

    0n Moldova natalitatea cea mai mare a fost *n anul 1960 29,3, *n 2000 ea fiindde 10,2., iar *n 2008 de 11. Acela'i indice pentru Rusia cel mai mare a fost *n 1985

    16,6, *n 1999 8,4, iar *n 2008 12.Natalitatea depinde de nivelul de trai al popula$iei, de nivelul cultural-sanitar, de

    locul femeii *n societate 'i de legisla$ia *n vigoare.Mortalitateaeste num%rul de deceda$i la 1000 locuitori. La nivel global acest indi-

    ce *n 2008 era egal cu 8, oscil-nd de la 15 *n Africa de Est p-n%la 5 *n America

    Central%. Cea mai mare mortalitate din lume era *n Swaziland 31, iar cea mai mic%*n Kuwait, Qatar 'i Emiratele Arabe Unite (c-te 2). 0n Moldova cea mai mic%mortalitatea fost *n 1960, ea fiind de 6,4. 0n 1994 acest indice era de 11,8, iar *n 2008 de12,0. Pentru Rusia indicele dat *n 2008 era de 15, iar pentru Ucraina 16,0.

    Mortalitatea depinde de morbiditate 'i mortalitatea infantil%.Morbiditateaeste nu-m%rul de *mboln%viri la 100 000 locuitori. De regul%, depinde de diferi$i factori, dar, maiales, de cei sociali 'i naturali.Mortalitatea infantileste num%rul de copii deceda$i p-n%lav-rsta de un an la 1000 noi n%scu$i. Are valori foarte mari *n Africa, unde *n unele $%riatinge 133-158 (Liberia, Sierra Leone) 'i foarte reduse *n $%rile dezvoltate din Europa de

    Nord (Irlanda, Islanda, Suedia), unde coboar%la 3. 0n Moldova mortalitatea infantil%*n

    2008 era de 12..Sporul natural este diferen$a dintre num%rul n%scu$ilor vii 'i cel al deceda$ilor la1000 locuitori. Poate avea 3 aspecte: pozitiv, nul 'i negativ. La nivel global sporul naturaleste egal cu 12, cel mai mare fiind *n Africa 24 'i cel mai mic in Europa 0,0.Dintre $%ri recordul la acest indice a fost *nregistrat *n Kenya 42,9. 0n anul 2008 celmai mare spor natural a fost fixat *n Palestina (33), Yemen, Timorul de Est (c-te 32),R.D Congo 'i Uganda (c-te 31). 0n a'a $%ri ale lumii cum ar fi Germania, Rusia,Rom-nia, Belarus, Ungaria, Serbia, Croa$ia, Bulgaria Estonia, Letonia, Lituania, Italia,Ucraina, Moldova sporul era negativ. 0n regiunile dezvoltate ale lumii sporul natural estefie negativ, fie foarte redus (Europa 0,0, America de Nord 5,5) pe c-nd *n regiu-nile pu$in dezvoltate el este de 16,6-24,1.

    0n Moldova cel mai mare spor a fost *nregistrat *n anul 1960 22,9. 0n 1994 elera egal cu 2,5, iar din 2000 este negativ (-1,4 *n 2007).

    Se deosebesc 2 tipuri de reproducere a popula$iei *ngust 'i l%rgit.Primul tipsaueuropeanse caracterizeaz%prin natalitate mic%, mortalitate mic%sau mare 'i spor naturalde la negativ p-n%la 10. Este specific pentru $%rile *nalt dezvoltate din Europa, Americade Nord, Australia, Japonia 'i toate $%rile post socialiste 'i sovietice.

    Tipul al doilea sau asiatic se caracterizeaz% prin natalitate mare sau foarte mare,mortalitatea medie sau mic% 'i sporul natural de peste 20 (uneori de 30-40). Estespecific pentru $%rile *n curs de dezvoltare din Asia, Africa 'i America Latin%.

    Unele $%ri au un spor natural de tranzi&iecare se situeaz%*ntre primul 'i al doileatip de reproducere, sporul natural fiind de la 10 p-n%la 20.

    Unii autori (Matei, 1999) deosebesc trei tipuri de reproducere: lrgit, simpl'i 'n-gust.Reproducerea lrgitse caracterizeaz%prin aceea c%genera$ia n%scut%este numeric

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    28/253

    Evolu$ia numeric%, mi'carea natural%'i mobilitatea popula$iei Terrei 27

    mai mare dec-t cea care decedeaz%, ceasimpl c-nd num%rul n%scu$ilor este egal cu cel aldeceda$ilor, iar cea'ngust c-nd num%rul n%scu$ilor este mai mic dec-t al deceda$ilor.

    Reproducerea popula$iei este influen$at%de un 'ir de factori naturali, economici 'ipolitici.Factorii naturalidetermin%v-rsta maturit%$ii sexuale, temperamentul, r%sp-ndireamaladiilor etc. Condi$iile climaterice au o mare importan$%. 0n pustiuri 'i *n tundr%familiilenu au mul$i copii.Factorii economici se manifest%prin aceea c%*n epocile de criz%cre'te-rea popula$iei scade sau se opre'te. Drept exemplu pot fi numite fostele state socialiste,unde cre'terea popula$iei s-a stopat sau este negativ%. 0n anii 30 s-a observat acela'i lucru reproducerea sc%zuse la 1, *n Fran$a ea fiind nul%. Factorii politici au dou% aspecte.Primul reprezint%situa$ia politic%din $ar%sau regiune. De obicei, *n cazurile de criz%sauinstabilitate politic% reproducerea popula$iei scade, uneori destul de evident. Alt factor

    politic estepoliticademograficpromovat%de diferite state. Se nume'tepoliticdemogra-ficpolitica dus%de stat fa$%de procesele demografice. 0n unele cazuri statul poate stimulanatalitatea, sau propaga 'i stimula reducerea ei. 0n $%rile europene politica este *ndreptat%spre stimularea natalit%$i, pe c-nd *n China, India, Japonia spre reducerea ei. Politica de-

    mografic%poate fi exprimat%'i prin reglementarea v,rstei de cstorie sauprin politicadivor&urilor. 0n Roma antic%fetele se c%s%toreau de la 12 ani, iar b%ie$ii de la 14, *n Chinacontemporan% respectiv de la 20 'i 22, iar *n India de la 18 'i 21. 0n $%rile catolice dinAmerica Latin%c%s%toriile sunt admise de la 16-18 ani. C-t prive'te politica divor$urilor,apoi *n unele $%ri ea e foarte liber%, divor$urile fiind *nregistrate foarte simplu (SUA, M.Britanie, Olanda, #%rile scandinave, Belgia, Germania). S%divor$ezi *n Italia, Fran$a sauGrecia este mai greu. S%faci acest lucru *n Irlanda, Spania sau Portugalia este imposibil.

    Vorbind de sporul natural trebuie de spus c% cre'terea popula$iei lumii se afl% *ncentrul aten$iei organismelor interna$ionale. Au loc conferin$e interna$ionale sub egida ONU*n problema pl%nuirii familiei. Ultima a avut loc *n 1994 *n ora'ul Cairo. De'i multe $%ri,

    mai ales cele musulmane, nu-s de acord cu unele metode de reglare a familiei, totu'iproblema cre'terii popula$ie Terrei o *n$eleg to$i 'i este clar c%ea trebuie rezolvat%.

    Caracteristici regionale ale tranzi&iei demografice pe Glob (dupS. Negu&, 2006)

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    29/253

    28 Gh. Pl%m%deal%. Note de curs la geografia economic%mondial%

    4.MIGRRILE POPULA#IEI TERREI .I DIREC#IILE PRINCIPALE DE MIGRARE 0N SECOLUL XX

    Migra&iinumim deplas%rile permanente sau temporare ale oamenilor *n%untrul unei$%ri, sau *ntre $%ri 'i continente. Cauzele migra$iunilor pot fi: economice, demografice, poli-tice,religioase, na&ionale (etnice) etc. Cauzele economice sunt cele mai frecvente 'i mai

    explicabile, deoarece majoritatea popula$iei v-rstnice caut% un loc de lucru stabil, binepl%tit 'i o perspectiv% pentru viitorul propriu 'i al urma'ilor. Cauzele demografice suntlegate de suprapopularea anumitor regiuni. Ele se *mbin% cu cele economice. Cauzele

    politice apar, de regul%, atunci c-nd se schimb% hotarele statelor, c-nd apar state noi, *ntimpul desf%'ur%rii luptelor de eliberare na$ional%etc. 0n unele cazuri ele pun *n mi'caremase enorme de oameni. Cauzele religioase au ca baz%credin$a pe care o adopt%diferite per-soane. Migra$iunile de acest gen, de regul%, se *mbin%cu factorii politici. Motivele etnicestau la baza migra$iunilor atunci c-nd ele se *mbin%cu motive economice 'i politice.

    Migr%rile se *mpart dup% durat%, dup% spa$iul geografic *n care au ele loc, dup%modul de organizare, dup% calificarea migran$ilor etc. Cea mai simpl% este clasificareaexpus%mai jos.1. Dup$durat$:a. Definitive c-nd oamenii pleac%pentru totdeauna.

    b. Temporare c-nd pleac%pe un anumit termen. Acestea, la r-ndul lor, pot fi:- zilnicesau de navet c-nd omul locuie'te *ntr-o localitate, dar pleac%*n fiecare zi la

    lucru *n alta;- sptm,nale c-nd activitatea de munc%este organizat%*n a'a fel c%un schimb lucrea-

    z%o s%pt%m-n%, dup%care este *nlocuit de alt schimb, muncitorii fiind transporta$i lalocul de lucru 'i *napoi cu mijloace de transport special angajate;

    - sezoniere c-nd se pleac%, s%zicem, pentru a participa la str-nsul recoltei sau la alteactivit%$i agricole sezoniere pe c-teva luni de zile;

    - 'n termen c-nd se pleac%pe o anumit%perioad%de timp *n scopul de a acumula unanumit capital 'i apoi de a reveni la locul permanent de trai.

    2. Dup$spa)iul geografic:a. Interne c-nd migrarea are loc *n cadrul unei $%ri. Pot fizilnice, sptm,nale, luna-

    re, de sezon, de la sat la ora##i invers. Primele patru sunt foarte frecvente *n Grecia,Fran$a, SUA. Migra$iunile sat ora'sunt specifice pentru $%rile *n curs de dezvoltare.Acest tip de migra$ii a adus la cre'terea rapid%a ora'elor *n secolul XX.

    b. Externe, care, la r-ndul lor, se *mpart *n:- intracontinentale c,nd migrrile au loc 'n cadrul unui continent. Sunt specifice

    Europei#i Americii de Nord. Au cptat mare amploare dupcel de al Doilea Rzboi

    Mondial;- intercontinentale c-nd migr%rile au loc *ntre continente. 0n perioada 1946-1982 au

    p%r%sit Europa peste 11 milioane de oameni. Din ei *n SUA au plecat 3,3 mil., *nCanada 2 mil., *n Argentina 1 mil., *n Brazilia 800 mii etc.

    3. Dup$modul de desf$!urare:a. Spontane c-nd persoanele hot%r%sc s%schimbe locul de trai din proprie ini$iativ%,

    deplas-ndu-se individual 'i nu *n grupuri mari 'i organizate. De regul%, sunt cele maifrecvente.

    b. Organizate c-nd deplas%rile poart%un caracter de mas%'i sunt organizate specialde c%tre organele competente de stat. Ele pot fi:

    - benevole c-nd persoanele singure au manifestat dorin$a de a se deplasa la alt loc de trai;- for&ate c-nd persoanele sunt deplasate cu for$a (robii du'i din Africa *n secoleleXVI-XIX, r%scul%cirea din 1948 din Moldova, evacu%rile pe timp de r%zboi etc.).

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    30/253

    Evolu$ia numeric%, mi'carea natural%'i mobilitatea popula$iei Terrei 29

    4. Dup$calificarea migran)ilor:a. Migr%ri ale bra$elor de munc%pu'in calif icate, care se pl%tesc r%u 'i *n care sunt

    cointeresate $%rile ce le primesc. Acest tip de emigran$i predomin%.b. Migr%ri ale bra$elorcal if icatede munc%ce cuprind speciali'ti de *nalt%calificare. A

    ap%rut *n secolul XX. Dup%al Doilea R%zboi Mondial din Germania au fost du'i *n

    SUA c-teva mii de speciali'ti *n domeniul construc$iei de rachete. 0n aceea'i pe-rioad%de timp *n Europa 'i SUA au sosit peste 500 mii de savan$i din $%rile *n cursde dezvoltare.

    Principalele direc)ii ale migr$rilor din secolul XXDin cele mai importante direc$ii de migrare a popula$iei *n secolul trecut ar putea fi

    numite urm%toarele:1. Evacuarea *n timpul r%zboiului din partea european% a fostei URSS a peste 25

    milioane de oameni.2. Ducerea *n Germania *n timpul celui de al Doilea R%zboi Mondial a for$ei de munc%

    din $%rile ocupate.3. Evacuarea de dup% r%zboi a circa 10 milioane de nem$i din Prusia, Polonia 'i Ceho-

    slovacia *n Germania 'i Austria.4. Plecarea multor cet%$eni din teritoriile alipite la URSS *n Rom-nia, Bulgaria, Polonia,

    Ungaria.5. Sosirea armenilor din diferite regiuni ale lumii *n Armenia Sovietic%.6. Re*ntoarcerea, dup% terminarea celui de al Doilea R%zboi Mondial, a circa 6,3

    milioane de japonezi din China 'i Coreea *n Japonia.7. Schimbul de hindui'ti 'i musulmani *ntre India, Pakistan 'i Bangladesh (circa 18 mi-

    lioane de oameni) dup%ce pe teritoriul fostei colonii engleze India, reie'ind din mo-tive religioase, au fost formate la *nceput dou%dominioane, care mai t-rziu au devenit

    state independente. Pe teritoriul Pakistanului 'i *n Bangladesh (fostul Pakistan de Est)locuiesc musulmani, iar pe teritoriul Republicii India hindui'ti.

    8. Revenirea englezilor, francezilor, italienilor 'i portughezilor din fostele colonii *nmetropole.

    9. Repatrierea dup%cel de al Doilea R%zboi Mondial a circa 700 mii de evrei din $%rileeuropene in Israel.

    10. Sosirea a circa 2 milioane de nem$i la sf-r'itul anilor 80 - *nceputul anilor 90 din$%rile Europei de Est *n Germania.

    11. Plecarea din Rusia a peste 3,5 milioane de oameni dup%destr%marea URSS, unii dinei temporar.

    Consecin)ele migra)iunilor *n linii generale sunt urm%toarele:1. Diminuarea popula$iei active, mic'orarea poten$ialului intelectual (scurgerea de

    creieri) 'i feminizarea popula$iei *n $%rile de emigra$ie.2. Prelungirea zilei de lucru la persoanele ce fac naveta 'i care *n afar%de orele ce se

    afl%la serviciu, p-n%a ajunge acas%, sunt nevoite s%se afle *n drum 1,5-2 ore, uneori'i mai mult.

    3. Supraaglomerarea c%ilor de comunica$ie 'i a transportului, datorit%migr%rilor zilnice,mai ales *n orele de v-rf.

    4. Cre'terea foarte rapid%a ora'elor, apari$ia bidonvilurilor 'i favelasurilor *n apropiereaora'elor mari, unde se stabile'te popula$ia venit%de la $ar%cu venituri foarte mici ce

    nu permit construirea caselor bine amenajate.5. Dezvoltarea neuniform% a economiei, supraconcentrarea ei *n unele regiuni 'i r%m--

    nerea *n urm%a altora.

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    31/253

    cr ter cum ar v rsta ' sexu .

    1.1. Structura de v,rst$Se apreciaz%structura de v-rst%a popula$iei dup%urm%torii indici:

    - ponderea popula$iei productive *n grupele de v-rst%;- v-rsta median%;- durata medie Avie$ii.

    Dup%v-rst%popula$ia se *mparte *n 3 grupe 'i anume:1. Popula$ie t-n%r%(copii) *ntre 0 'i 14 ani.2. Popula$ia adult%(v,rstproductiv) *ntre 15 'i 64 ani.3. Popula$ia de v-rst%*naintat% peste 65 ani.Pentru dezvoltarea normal%a societ%$ii cea mai mare importan$%o are popula$ia dev-rst% productiv%. Dac% ponderea ei este *n jur de 60%, atunci acest indice se consider%

    bun, iar dac%are valoarea *n jur de 50% atunci se apreciaz%ca fiind nefavorabil.

    Tabelul 1. Structura popula&iei dupgrupele de v,rstpe continentela sf,r#itul mileniului doi, 'n %

    Mondial(2000)

    Europaf%r%CSI

    Asiaf%r%CSI

    CSI AfricaAmericaLatin%

    Americade Nord

    Oceania

    Copii 31,0% 19,0 32,2 25,1 44,8 33,8 21,8 26,4

    V-rstaproductiv%

    62,2% 66,9 62,4 64,0 52,1 61,4 65,6 64,1

    V-rsta*naintat%

    6,8% 14,1 5,4 10,9 3,1 5,1 12,6 9,5

    Sursa: PARHAR

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    32/253

    Configura&ia histogramelor 'n dependen&de reproducerea popula&iei

    V,rsta medianeste acea v-rst%care *mparte popula$ia *n 2 grupe egale una mait-n%r%'i alta mai b%tr-n%. Pentru Africa acest indice este egal cu 17,3 ani, pentru Asia deSud cu 20,3 ani, pentru America Latin% cu 20,8 ani, pentru Asia de Est cu 24,7 ani,

    pentru Oceania cu 27,1 ani, pentru America Nord cu 31,3 ani, iar pentru Europa respectiv cu 33,9 ani. Cea mai mare v-rst%median%o are popula$ia Europei de Vest 30-35 ani, iar cea mai mic% popula$ia Africii 'i a unor $%ri din America Latin% sub 20 ani.La scar% mondial% v-rsta median% este de 23,5 ani. 0n Nicaragua, R. Dominican%, Suri-name v-rsta median%este de 16 ani, pe c-nd in Suedia 'i Germania ea atinge 38 ani. PentruMoldova acest indice corespunde v-rstei de 36 ani (2006). Cea mai mic%v-rst%median%lasf-r'itul secolului trecut o avea popula$ia Kenyei 14 ani.

    Durata medie a vie&ii 'n 2005, ani

  • 5/21/2018 Note de Curs Geografie Economica

    33/253

    grupele tinere de p-n% la 20 ani, reduc-ndu-se mai sim$itor *n cele ce trec de 30 ani.Femeile *ncep s% prevaleze *n popula$ia mai *n v-rst% de 50 ani. Schimbarea acestuicoraport dintre sexe se explic%prin faptul c%la fiecare 100 feti$e se nasc 104-107 b%ie$ei, *ns%a'a cum biologic sexul feminin este mai rezistent, num%rul b%rba$ilor se mic'o