GHIDUL DE BUNE PRACTICI PENTRU CLUSTERE INOVATIVE … · Produse din tutun Produse textile Articole de îmbr ăcăminte Piel ărie şi înc ălţăminte Celuloz ă hârtie şi produse

GHIDUL DE BUNE PRACTICI PENTRU CLUSTERE INOVATIVE IN DOMNEIUL MATERIALELOR AVANSATE, ICT SI SENZORISTICA: POSIBILITATI DE

PROMOVARE PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA

Radu R. Piticescu, Roxana M. PiticescuINCD pentru Metale Neferoase si Rare IMNR - CTT AVANMAT

Sorin Axinte – Sitex 45 srl

Forumul Inovarii -18.10.2012

2

CONTINUTUL PREZENTARII

1. DE CE ESTE NEVOIE DE UN CLUSTER PENTRU MATERIALE AVANSATE?

2. Exemple de bune practici pe plan mondial3. Situatia in Romania; expertiza IMNR in materiale

avansate si nanomateriale 4. Concluzii si actiuni ulterioare5. Multumiri


3

1. DE CE ESTE NEVOIE DE UN CLUSTER PENTRU MATERIALE AVANASATE

Idea de la care s-a pornit in urma proiectului CLUSTINOVA:

abordarea schimbarilor structurale impuse de dezvoltareaeconomiei globale bazate pe cunoaştere prin elaborarea,simularea si experimentarea de sisteme si mecanismecolaborative specifice crearii si functionarii clustereloreconomice si retelelor de firme in vederea dezvoltariisustenabile a domeniului KET MATERIALE AVANSATE prinpromovarea inovarii si transferului tehnologic pe un lantvaloric de la obtinerea materialelor la aplicatii cu sansereale de comercializare


44

Comisia Europeană consideră domeniul materialelor avansate drept unadin „tehnologiile cheie˝ pentru dezvoltarea durabilă a societăţii înansamblu, datorită largului spectru de aplicaţii în toate sectoarele industriale.

O îmbunătăţire semnificativă în domeniul materialelor avansate a avut loc o dată cu dezvoltarea nanomaterialelor, definite ca structuri morfologice având cel puţin una din dimensiuni în domeniul 1-100 nm.

• Materiale noi, avansate şi nanomateriale pe bază de aliaje neferoase • Materiale noi, avansate şi nanomateriale pe bază de ceramice şi

compozite• Materiale pentru acoperiri şi straturi cu proprietăţi controlate.• Materialele avansate pot fi regăsite de-a lungul întregului lanţ de

producţie în practic toate domeniile, de la industriile de vârf (auto, electronică, aparatură medicală) până la cele tradiţionale (textile, bunuri de larg consum).


55

2. Exemple de bune practici pe plan mondial

Promovarea conceptului de „cluster” pe teritoriul Marii Britanii a fost initiata de Departamentul de Comert si Industrie (DTI) în anii `90 prin intermediul unei politici definite în 1998 de «Clusters Policy Steering Group».

În 2004 s-a publicat primul ghid practic pentru dezvoltarea clusterelor. În 2006, lucrarile «Clusters Policy Steering Group” coordonate de G. Brown (Science and Innovation Framework 2004-2014).Unul dintre cele mai importante clustere din Marea Britanie este Silicon Fen, Cambridge. Organizarea clusterului este asigurata de reteaua Cambridge Network si se distinge printr-un mare profesionalism în actiunile întreprinse, prin cooperari intense cu universitatea, precum si printr-o implicare puternica a antreprenorilor locali si a fondurilor de investitii. Marea Britanie a plecat de la universitati în crearea de clustere si a gândit pe « orizontala » nu numai pe « verticala ». Clusterul cuprinde mai multe spin-offuri ale universitatăţii care se ocupă de noi tipuri de pulberi ceramice şi metalice nanostructurate dar şi de realizarea unor software şi baze de date specifice ştiinţei materialelor.


66

2. Exemple de bune practicipe plan mondial

Sistemul suedez (ex. Stockholm Science, Stockholm Uppsala Bio Region şi Karolinska Innovation)Principalele caracteristici ale sistemului suedez de C-D sunt:

� Economia puternic legată de economia globală, dependenţă ridicată de firmele străine şi forţa de muncă din afară;

� Marile companii internaţionale domină sistemul de C-D;� IMM-urile au investiţii reduse în activităţi de C-D;� Universităţile domină sectorul public de C-D având şi rolul de a coopera cu

companiile şi societatea;� Cheltuielile Suediei în C-D sunt ridicate, aproape 4% din PIB;� Stabilitate macroeconomică dar piaţă naţionala redusă;� Nivel ridicat al numărului de brevete şi publicaţii pe locuitor;Un paradox este considerat raportul mic dintre rezultatele aplicate, raportate la volumul ridicat al investițiilor in C-D.Finanţarea activităţilor de C-D se face prin 3 organisme: Consiliul Cercetării (cercetare condusă de ştiinţă), Agenţia Guvernamentală de Inovare (VINNOVA - cercetare aplicativă, dezvoltare şi inovare) şi NUTEK (Dezvoltare regională).


77

2. Exemple de bune practici pe plan mondial cele 3 seminarii KETs organizate de DG

Enterprise in aprile –iunie 2012 la Bruxelles


Finlanda: Materiale Functionale2007-2013

-Organism implementare: Agentia Finlandeza de Finantare a Tehnologiei si Inovarii (Tekes)-KETs considerate: Materiale Avansate (cu focalizare pe biomateriale pentru regenerarea tesuturilor, implanturi, medicamente cu eliberare controlata, materiale si procese pentru structuri inteligente si cu costuri reduse pentru electronica, noi materiale pentru energia solara, baterii si supracapacitori, materiale cu proprietati cotrolabile din surse regenerabile, inclusiv aspectele legate de ciclul de viata, etc.-Grup tinta: toate companiile, institutii de educatie si cercetare, organizatii non-ptofit-Buget: 150.000.000 EUR -Indicatori de rezultat: nr. proiecte/companii finantate=138/66; nr. aplicatii pe potentiali beneficiari=178/72, cofinantare industrie total 48.000.000 EUR-Indicatori de impact: inca nu este evaluat, se dau doar cateva exemple de proiecte;Conditii de transferabilitate: marimea tarii (5,3 mil. Loc.); buget disponibil ( 125 mil. EUR / an); cultura antreprenoriala si de colaborare intre industrie si mediul CD

88Forumul Inovarii -18.10.2012

Austria: Asociatia de Cercetare „Christian Doppler”-CDG

-Organism implementare: secretariat CDG, suport din partea Ministerului Federal al Economiei, Familiei si Tineretului;-KETs considerate: suport pentru cercetari fundamentale si aplicativa in inginerie si stiinte naturale, abordare „bottom-up”-Numar de proiecte/companii finantate: 65 laboratoate de CD si 120 companii-Cofinantare: cca. 50% pentru IMM-uri-Mecanism de implementare: instalatii pilot, demonstratori, demonstrare concept, punere in contact universitati-institute-companii-Indicatori de impact: numar de publicatii, patente, lucrari prezentate la conferinte-Conditii de transferabilitate: marimea tarii, masa critica in domeniul KET, maturitatea industriei in domeniul KET, buget disponibil al programului



99

Taiwan: Centre de CD inovative multi-nationale

-Organism implementare: Minsterul Afacerilor Economice-KETs considerate: Micro si nano-electronica-Grup tinta: companii straine si divizii din Taiwan ale acestora, sinergism intre comapniile straine si locale-Cofinantare: cca. 50% -Impact: introducerea KETs in sprijinul celor cca. 54 centre de CD din 38 intreprinderi multinationale-Conditii de transferabilitate: intreprinderi high-tech, utilizatoare intensive de cunostinte si orientate spre export




1010

Elementele care trebuiesc avute in vedere: Abilitatea tehnică – abilitatea include atât abilitatea naturală a specialistului) cât şi

additional skill sau superior skill (dexteritatea sau abilitatea pe care specialistul a dobândit-o în procesele tehnice).

Experienţa tehnică – experienţa dobândită de specialist – rezultat al unei practici îndelungate în domeniul tehnic respectiv.

Cunoştinţele tehnice – se referă la cunoştinţele dobândite în tehnica curentă, cunoştinţe rezultate din asimilarea progresului tehnic, cunoştinţe privind administrarea întreprinderii etc..

Procedee şi mijloace tehnice de aplicare – se referă la o grupare de operaţii tehnice dispuse într-o ordine anumită vizând finalizarea operaţiunii principale.

Contractul de know-how se caracterizează prin:- Noutatea cunoştinţelor relative şi subiective, a căror valoare este concretizată în

rezultatele obţinute;- Natura confidenţială a cunoştinţelor, în sensul că orice persoană căreia i s-a adus la

cunoştinţă un know-how secret se angajează implicit să respecte acest caracter.- Dinamismul operaţiunii- Complexitatea elementelor componente.


2. Exemple de bune practici pe plan mondial

11

Certified (RENAR) Nanobiomaterials analysis laboratory

Certified (RENAR) laboratory


3. Situatia in Romania; Expertiza IMNR in materiale avansate

121212

consultancyconsultancy


13

Procesele chimice de obtinere a nanomaterialelor dezvoltate in IMNR pentru nise de piata: medicina regenerativa si ingineria tesuturilor, energia verde, noi senzori si dispozitive


14

Noul Centru pentru Intensificarea Proceselor Metalurgice laPresiuni & Temperaturi Ridicate –High PT MetProiect finantat prin O2.2.1 Fonduri Structurale-Infrastructura de C-D

InfrastructuraInfrastructura

Temperaturi Temperaturi

RidicateRidicate

5-electron guns furnace

Infrastructura Infrastructura

PresiuniPresiuni

Ridicate Ridicate

Autoclava pilotAutoclava pana la 4000 bari

Spray-drying


1515

0,0 10000,0 20000,0 30000,0 40000,0 50000,0 60000,0

Alimentară şi băuturi

Produse din tutun

Produse textile

Articole de îmbrăcăminte

Pielărie şi încălţăminte

Celuloză hârtie şi produse din hârtie

Prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn (exclusiv mobilă)

Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor

Substanţe şi produse chimice

Produse din cauciuc şi mase plastice

Metalurgie

Construcţii metalice şi produse din metal

Mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou

Maşini şi aparate electrice

Mijloace de transport rutier

Mijloace de transport neincluse la cele rutiere

Recuperarea deşeurilor

Prelucrarea ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari

Fabricarea materialelor de construcţii şi alte produse din minerale nemetalice

Maşini şi echipamente (exclusiv echipamente electrice şi optice)

Echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii

Aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie

Mobilier şi alte activităţi industriale neclasificate în altă parte


1616

La nivel naţional, la ora actuală, exista o cantitate uriaşa de informaţii referitoare la materialele avansate inclusiv la cele nanostructurate, provenind în mod special de la unităţile de CDI dar şi de la industriile şi investitorii (chiar dacă în număr restrâns).

În acest mediu complex, există o lipsă clară de viziune intersectorială care să definească punctele cheie ale activităţilor strategice pentru domeniul nano şi al materialelor avansate, inclusiv nevoile societăţii, politica şi problemele de mediu, viziune care să permită optimizarea şi maximizarea impactului resurselor utilizate, evitând acţiunile copiate, întrerupte şi fragmentate.

Actiunile sunt cel mai adesea “impinse” de mediul academic si nu sunt “trase” demediul economic.


4. Concluzii si actiuni viitoare

1717

INITIATIVA “CLUSTER DE MATERIALE AVANSATE pentru Senzoristica ”

Scop:� Colaborare axata pe aplicatii solicitate de piata

� Participare la competitia Fonduri Structurale:

Cluster emergent

Initiatori:INCDMNR-IMNRICPE – CASitex 45 srl MGM Star Construct srl


4. Concluzii si actiuni viitoare

18

IMNR

Contact:Dr. Radu Robert PiticescuCentre for Technology Transfer in Advanced MaterialsNational R&D Institute for Non-ferrous and Rare Metals102 Biruintei Blvd., Pantelimon, judet Ilfov, 077145 RomaniaTel. +40 21 3522046Fax +40 21 3522048www.imnr.ro/avanmat


Documents

GHIDUL DE BUNE PRACTICI PENTRU CLUSTERE INOVATIVE … · Produse din tutun Produse textile Articole de îmbr ăcăminte Piel ărie şi înc ălţăminte Celuloz ă hârtie şi produse