I. Sokolov-Mikitov - Glasurile pămîntului

8/9/2019 I. Sokolov-Mikitov - Glasurile pmntului

1/66

,N

I. SOKOLOV-M IKITOVsaausamt Pattnvru&ur


2/66

scultati cu atentie, plecati-vd urechea atunci cindsinteti in pddure sau in mijlocul cimpiei trezite la viafd. Si daciaveti auzul fin, veti deslusi-fdri doaf si poate glasurilb mlnunateale pdmintului, pe care oamenii l-au numit dintotdeauna, cuatita duiosie, pdmintul strimosesc. Fie cd e vorba de murmurulunui piriias primivara sau de clipocitul valurilor unui riu penisipul de pe mal, de cintecul pisdrilor sau vuietul furtunii ind^e-pirtate, de freamitul ierbunlor de pe pdsunile infloritoare sautrosnetul copacilor in noaptea geroasd de iarnd, de tremurullrunzisului verde al copacilor sau de cintecul greierasilor de-alungul unei cdrtirui bititorite de pe marginea izlazului, de zborulinalt al ciocirliei si fosnetul spi-elor de griu, de zborul flutu-rilor toate acestea sint nenumdratele glasuri ale pdmintului,pe care oamenii de la orase, asurziti de zgomotul masinilor,s-au dezobisnuit sii le audd. Cu atit mai mare va fi pldcereapentru aceqtl oament, care nu au pierdut cu totul dragosteapentru natura ce-i inconjoard. sii petreaci putin. ttmp in pddure,la nu, pe clmp, sa pnnda nol puten sulleteltr, de care poateavem cea mal mare nevole..Pentru .agricultori, cit qi pentru noi, vechi vindtori, glasurilepimintului sint pretioase. Este imposibil sd le enumeri. Ele ne facsd nu simtim lipsa muzicii. Cici nu din ele izvoriste oare cee mai bun. tot ce ne impresioneazd in marile creatii muzicale?Eu insumi imi trmintesc cu bucurie de glasurile pdmintului,care, cindva, in copilirie. mi fermecau. $i oare nu din aceavreme ddinuie tot ce e mai bun in sufletul meu? imi aducaminte de misterioasele sunete din pddure, de respiratia primintuluinatal in zori. Si acum acele glasuri md embtioneazd si miumplu de bucurie. In linistea noptii aud si mai clar rd.suflareagliei, fosnetul unei frunzulire deasupra ciupercii abia ie;ite dinpdmint, tremurul aripilor unor fluturaqi uqon de noapte, cinteculcoco5ului din satul din preaima.Si cit de frumoasi 6i di neuitat este fiecare dimineati ! Cumult inainte de rdsdritul soarelui, pisirile se trezesc qi incep sdcinte cu bucurie. Oamenii incd mai dorm in casele lor de piatrd-iar pe drum abia de mai trece din cind in cind cite o ma-9ig,; par pddurea treziti deja prinde viard si glia respirri dinadincul pieptului.In naturl nu existd nimic mai muzical decit ivirea diminetii.cind piraiele susu^ra cu glas crisralin. iarba din p:idure imprjstiemiresme, rar partumul el se contopeqte minunat cu simfonia di-mine!ii.


3/66

^

o)r

:;e,

L

I\,


4/66

GRAURIIintre toate pdsdrile cintdtoare, cel mai apropiat de omcred cd este graurul. Cine nu cunoaqte, n-a vdzut saun-a ascultat cintecul lui de primdvard ? Din timpuristrdvechi oamenii fdceau pentru grauri cdsufe, pe carele impodobeau cu desene ingenioase qi le prindeau subacoperigurile caselor, in virful unor prdjini sau pe trunchiuri-le copacilor.Graurii sosesc la inceputul primdverii, cind ici-colo,

pe cimpii, mai e incd zapada. Intoarcerea lor e unsemn sigur al apropiatei primdveri. Dupd sosire, grauriiincep grabnic sd-Ei aranjeze cdsutrele. Se intimpld sdvezi cum qi le curdfd, cum duc in cioc fire de iarbd9i cdpelele de lind, cum iqi cdptuqesc cuibul. Stind peun ciot de copac sau pe o creangd prinsd de colivie,cu aripioarele negre, tremurind, masculul igi cintd ariardsundtoare in fiecare dimineafd qi seard. Ce dulce qivioi e cintecul de primdvard al graurului ! O multimede sunete poli auzi intr-un cintec de graur ! Dealtfel,pasdrea aceasta imitd cu multd dibdcie qi vocile altorpdsdri. Ba o auzi cintind in triluri melodioase de pri-vighetoare, ba mdcdind ca o ratd sdlbaticd. Oamenllorle e drag sd asculte cum cintd graurii. Ei sint un exemplu1


5/66

+ L+**$rt[i{irT$,:{fiffi$*itJir?*it ;i-i-;s*sr.--T$

"& _#,&*E** .!!;;,t:'r.i.g ,.'r


6/66

pentru viafa de familie. impreund cu pe-rechea lui, graurul iqi mestereste cuibul sitot impreuni'iqi hrdnesc priii. in timp ce fe-mela clocegte, masculul o desfatd cu cintecemelodioase.imi plac nespus de mult graurii; totdeaunaam admirat viata lor si le-am ascultat cupldcere cintecele de primdvard. in jurul co-libei n^oastre din pidure am pus citevacisu{e. In hecare primdvard graurii se insta-leazd in ele. Una din cdsute am orins-omai aproape de pimint, ca 'sd pot urmdrimai bine viafa plind de neastimpdr a loca-tarilor ei. Sosirea graurilor si cintecele lorcoincid cu trezirei la viald a pdminrului.Cintecul lor vesel se contoDeste cu simfoniaviefii. Fluierd in pddure siuizii, uguie po-rumbeii silbatici, cintd cucii, triluie deasupracimpiilor ciocirliile vesele. dar cel mai aproapede casa omului cintd graurii. Pddurea s-aimbrdcat in frunziq, odatd cu cdldura auapdrut primele flori sdlbatice, dar grau-rii tot cintd gi cintd la cdsufa noastrd.Cind graurul std lingd cdsu(a lui, il potrivedea mai bine: are pene mici $i negrecu sclipiri verzui qi aripi cu virfuri tremu-rdtoare.intre ei graurii trdiesc in pace gi deplindarmonie. Odatd am vdzut cum sraurii dincuiburile vecine zburau spre un ilt cuib incare iesiserd din gdoace puii mici. Se uitauin cuibul strdin gi parci ii felicitau pefericilii pdrin{i.Graurii nu rdmin niciodatd fdrd ocupafie.Mi-a pldcut totdeauna sd-i vdd cum muncesc9

i,2-=F '*,=_-!- r/'.fr'7:= . ,1 //,, l,: r ,(4.=,/','Y\-=A= ll =jf I "-I / ,'"I ri\;"i

I " i i.rli;t:f; t|,i++ai.';.Li i -=_:'-4 t ';='+)! '=F,-,f:-ryii'i --="".;.

;-'':.lt=-1-=:Fiil i=-;v.'l i=-:5-1 | | :'{{;\ l:----1'.1\.',?a'-:\


7/66

,f

,...,., .:s

it;.1 a:


8/66

4db.\t{+t

+4g'd7

veseli. Ei, prietenii credinciosi ai omului,ne pdzesc cimpiile. grddinile de zarzavat,livezile. Toatd ziua aleargd pe potecile dingradind uitindu-se sub fiecare frunzulitd.vineazi pe cimpie. in pddure. pe ogoaie.adund hrand pentru puii lor. Este greu decalculat cite insecte ddundtoare. citi viermiqi cite larve nimicesc graurii. iniruna seintorc la cuib cu ceva pradi in cioc. Puisoriiigi intimpind pirinrii cu o larma plina debucurie. Chiar qi-n zilele cind isi hrdnestepuiqorii, tatdl tot izbuteste sd cinte. Seara.inainte de culcare. el se aqazd pe o creangdlingd cuib si face sd rdsune ciripitul lui ve-sel. Dar pe mdsura ce puii cresc. cintecullui devine mai scurt. Cind micii srauriincep sa zboare. toald familia pdraseste c-uibul,iar cintecele iau sfirsit. Vara e greu sd-imai vezi: atunci se retrag in desisul pd-durilor.

Bineinleles,Multe pdsdridatd pisicileJos $r scotur.Ca multegraurii au qi ei dugmanii lor.rdpitoare ii necdjesc si nu oa.1ung la coliviile asezare maicu labele puiqorii de gra-

alte pdsdri cdldtoare, toamna,tirziu, graurii pleaca spre sud. Nu zboariin ldri calde qi indepdrtate, ci se oprescca sd ierneze in sud, pe coasta Mdrii Caspicegi in alte tinuturi calde, unde nu sint iernigrele. Toamna, pregdtindu-se de plecare sidorind sd-pi ia rdmas bun de la locuriledragi, graurii se intorc uneori pentru citvatimp la vechile cuiburi si al unci se poateauzi cunoscutul Ior cintec de aciio.

t2


9/66

Spre toamnd ei se adund in stoluri zgomotoase cani;te roiuri dezordonate gi zboard deasupra cimpiilor,aqezindu-se pe cioturile copacilor, pe trestiile uqoare de pemaluri. Chiar gi in zborul 1or existd ceva neastimpdratEi vesel. Adesea se ceartd, dar niciodatd nu pun la caleincdierdri crunte. in stoluri dense, ce seamdnd cu nigtenori negri qi grogi, toamna tirziu graurii pleacd spresud. Pe drum se opresc, se agazd in copaci sau pe ogorqi curind pornesc din nou 'la drum.^ in sudril ca"ld,graurii nu se despart unii de altii, ci rdmin in stolurimici gi unite. Primdvara graurii se intorc tot la vechilecuiburi, gdsind fdrd greq drumul.

Puii de graur odatd prinqi se obignuiesc foarte repedecu oamenii. Ei trdiesc in colivii mulli ani, zboard princamerd, se bucurd cind iqi vdd stdpinul qi se aqazdcu incredere pe umdrul lui. Eu, personal, n-am linutin captivitate niciodatd graurii, preferind mai degrabdsd le urmdresc viata in libertate, sd ascult cintecul lorvesel, sd md bucur laolaltd cu ei de sosirea primiverii.


10/66

iNi,rt".il,I.i;.,."- 1., I,-, 41,


11/66

C OCORIIlasItntsn

rilUIlerildri:rieeglridici

30pucLlu-1,'; ,lr: Iu.

coDU(du.gi,ru.

nncbrindaqtstrl

s\ffi

itd.uziJzacbaas

biAjoal

demult, primdvara intimpinam cu o deose-ocorii care se intorceau in patria lor.urile care veneau din indlfimi, pdrdseamd capul, ne uitam in necuprinsul cerului- Cocorii ! Cocorii! strigam noi cu voce tare, bucu-rindu-ne de sosirea oaspe{ilor de primdvari.Cocorii zburau in unghiuri drepte. Se intorceau dinfdrile calde. pupd ce se roteau in zbor deasupra bdlfiiori deasupra riului,, coborau pe pdmint ca sd se bditrnea's-cd q^r s.d-qi intireascd forlele la iapdtul unui drum lung.Cind soseau cocorii, pdmintul ieniqtea in rdsuflareali

caldd. Pe cimpii, ridicindu-se spre cer, cintau ciocirliiletremurind din aripioare, inflorea mdlinul, deasupra pufuluiauriu al sdlciilor ztmzdiau albinele. Cocorii zburau sprenord, cdtre bdllile cunoscute gi indrdgite, unde an de'anlsr scoteau sl iEl creqteau puii cu picioare lungi.Abia toamna tirziu, cind copacii iqi scuturau frunzele


12/66

-$Flx,"s*


13/66

$'i:-q#,,xt

de aur qi purpurd, cocorii se intorceau in sud.Zburau in aceleagi unghiuri drepte gi ni sepdreau triste tipetele lor de adio.- Rdminefi cu bine! Rdmine{i cu bi-nel ne strigau din cer cocorii care ple-cau.Cindva mi-a fost dat sd observ de aproapecocorii. Vinam cocogi-de-munte, pe lingdo mlagtind m^igcdtoare, mare qi aproape denestrdbdtut. Innoptind in pddure, am auzitin zorii zilei cum cocorii s-au prins caintr-un fel de hori si au strigat tare inmijlocul mlaqtinii. Fuiiqindu-md"pind apro-ape de mlagtind gi ascunzindu-md intr-untufiq des, i-am urmdrit prin binoclu. Adu-nati intr-un cerc larg qi dind din aripileputernice, cocorii trimbi{au si dansau. Erasdrbdtoarea de nuntd a cocorilor. Nu i-amderanjat deloc, mai ales cd-gi pregdteaucuiburile pentru noua familie. In zilele inso-rite de vard qi toamnd, cdutind hrand, co-corii pdrdsesc mlagtina qi zboard spre cimpii-le vecine ale ldranilor, hoindrind impreundcu turma satului.Dacd prinzi de pui un cocor, il pof ifoarte bine imblinzi. Cocorii domesticitiumbld impreund cu gdinile qi alte pdsdride curte. Pe vremuri, astfel de cocori dre-sali erau {inuli adesea pentru a pizi pdsd-rile din ogradd. Cocorul, vigilent gi cu spiritde observalie, nu permitea pdsdrilor rdpi-toare - ulii f i ciori sa omoare sau sdrdpeascd vreun pui de gdind. Merlind cape catalige. cocorul domesticit se uita cu unochi atent spre cer si, dacd vedea vreo

l8


14/66

pasdre rdpitoare, scotea un tipdt de alarmd, pe caregdinile, curcile $i puii il inlelegeau bine.Cdldtorind cindva prin nordul tarii, pe aerodromuldintr-o pddure, de unde decolaserd niste avioane mici,am zdrit un cocor imblinzit. Se plimba fdrd fricd peaerodrom de parcd ar fi vegheat asupra ordinii generaie.Uneori zbura in pddure spre mlagtind, dar se intorcearepede. Despre acest cocor domesticit am mai scriscindva. Aviatorii. pe care-i cuno$team. mi-au povestitcd in zilele de toamnd, cind deasupra aerodromuluifilfiiau unghiuri de cocori, protejatul lor cel blind eraneliniqtit Ei scotea strigdte de chemare. Stolurile de cocoris-au tot rotit in zbor deasupra aerodromului. oindcind intr-o zi cocorul cel imblinzit n-a mai rezistat.s-a ridicat in inalt gi a zburat spre sud impreundcu ceilalli cocori.

l- ', ;',, 1lft'\ | - ".,ri krrlr,'ulifi$

11''o

F...",flltt.itr'iff'*'rl


15/66


16/66

GARIILEC u -urti ani in urmd, mi-a fbstindepdrtate qi pustii ale Oceanului dat sd vizitez insuleleInghelat. Pe NovaiaZemlea si in Arhipelagul Franz Joseph am admiratminunata gi necunoscuta naturd polard. Am privit cupolele

strdlucitoare, acoperite cu zdpadd, ale ghetarilor. Pe lingdnoi treceau aisberguri inalte, emanind o lumind verzuie.fantomaticd. Am vdzut ursi albi, care veneau increzd,-tori pind aproape de navd, morse qi foci, care zd,ceaunetulburate in gropile lor sdpate in gheafd. Dar inArctica, pdsdrile sint cele mai multe. Ele zburau deasupracapetelor noastre, se aqezau pe ghea{d, inotau {brdfricd in apa intunecatd a strimtorilor dezghefate. inGolful Linistii, unde cindva iernase exploraiorul polarGheorghi Sedov, pe stinca inaltd de bazalt Rubini, teasurzea zgomotul coloniei de pdsdri.Mii de pdsdri igi fdcuserd cuiburile pe aceastd stincdce se indlla deasupra mdrii inspumate. Aici trdiau micilelande motate, gariile cu piepturile albe, aripile negre gill


17/66

nigte ciocuri tari qi asculite cu care, foarteindeminatic, prindeau peqtele din mare. A-proape de suprafata apei. in stoluri mici,zburau intruna cufundacii increzdtori. Uneoriinotau foarte aproape de galupd, se scufun-dau pe neasteptate si pentru mult timpdispdreau sub apd. Tot aici zburau si un frilde pescd r ugi-rdpit ori de mare. cu aripi negre.gi albatrogii furtunari, prevestitori de furtund,mari gi cu aripile lungi. Era suficient sdse apropie qalupa de stinca Rubini pentruca in colonie sd se declanqeze un zgomotasurzitor. Mii de pdsdri deranjate iqi luauzborul qi in larma aceea cumplitd se roteaudeasupra noastrd.Despre aceste colonii de pdsdri am maiavul ocazia sd scriu. Cindva ele trdiau intihnd, oamenii nu le deranjau si nu leimpuqcau. Urgii albi gi vulpile polare, oricitde girete, nu se puteau cdldra pe perefiiabrupfi al stincilor de piatrd, iar pdsdrilese simteau la adipost de primejdii. Dintretoate pdsdrile care trdiau in colonia polari,cele mai interesante mi s-au pdrut a figariile. Despre aceste pdsdri dq dori sdvd povestesc in mod special.

- 'r \-.*;j!

\\a


18/66

Gariile, cele cu pieptul alb, iqi fac cuibu-rile foarte aproape unul de altul, pe virfu-rile de stincd sau in scobiturile zidului inaltqi abrupt de sus pind jos. in aceastd colecti-vitate imensd, unde trdiesc mii de pisdri,gariile nu se ceartd niciodatd intre elepentru loc. Dimpotrivd, trdiesc in pace cucelelalte pdsdri vecine: landele motate sicufundacii. Le deranjeazd doar pdsarile rd-pitoare pescdrusii cei negri si vulturii. Unzgomot incredibil se dezldnluie in coloniade pdsdri cind duqmanul se arata aproape.in cursul unei veri polare, garia depunein cuibul sdu doar un iinsur o*u. Iar cuibulde fapt nici nu existd. Garia i$i tine oulintre picioare, incdlzinduJ cu cdldura corpu-lui ei. Apoi pasdrea igi hrdnegte sirguinciospuiul abia ieqit din gdodce qi acoperit cu pufmoale, dindu-i peqtiqori mirunli de mare.Ea iqi ingrijeEte extrem de atent singurul

pui, pe care il apdrd de pescdrugii cei negrisi . rii, indepdrtindu-i cu ajutorul intregiicolon .Vara in finuturile polare e scurtd, iar puiide garia cresc repede. Cel mai impresionantlucru este felul cum pdsdrile adulte se poartd-.L

9"e*

,

\\\f>

, \ a

"u\trat

).t


19/66

Iij.,: t:e a:

''f

. :.:l;7:-r::'i-l-

J.-'f---s' rg


20/66

r+i i/r'..,.-'ia:l

tV

cu puiul lor ajuns la oarecare matuntate.Cind puiul a devenit mai viguros si i-aucrescut penele, mama qi tatdl lui incep sd-limpingd cit mai mult spre marginea stinciiunde se afld cuibul. Puiul nu indrdznestesd coboare in zbor pe marea rece. agitatagi inspumatd de valuri ; el se opune. seimpotriveste cu indirjire. Pdrintii conrinudsd-l impingd cu insistentd. Cdzind de pemarginea stincii. puiul desface involuntararipile gi planeazd lent pe suprafala mdrii.Pdrinlii il urmdresc stdruitor. Speriat de li-bertate. legdnindu-se pe valuri. puiul incearcddin rdsputeri sd inoate spre baza stincii,de care se sparg zgomotos valurile sdrate.Mama gi tata gonesc cu incdpdlinare puiulin largul mdrii. departe de stincd, de temeliacdreia el poate sd se zdrobeascd. Rdmasin libertate, puiul se deprinde incet-incet sdcaute singur pegtigori, sd-qi procure hrana.Multd vreme pdrinlii nu-l pdrdsesc, il supra-vegheazd gi nu-l lasd sd se apropie destincd.Adesea reflectam la purtarea acestor pdrinti,care, la prima vedere, dau impresia cddin cruzime isi aruncd puiul in marea zbu-ciumatd si ingrozitoare. O astfel de purtarea lor se explica insd printr-o strictd ne-cesitate. Ce s-ar intimpla cu puiul, dacdn-ar fi fortat sd zboare qi sd inoate, ci arcontinua sd stea pe !ancurile stincii inaltecare i-au finut loc de cuib ? Parintii luiinsd procedeazd intelept qi cu rilc. Cine stie.poate Ei oamenii ar avea ceva de invdtatpentru copiii lor de la inleleptele garii.

n

26


21/66

Numerogi copii rdsfdtrali, obiEnuili cu apartamentele con-fortabile din vile sau blocuri, asemenea inaltei stinciRubini, se tem sd plece singuri in marea deschisd a viefii.Bunici miloase qi pdrinfi mai pufin inlelepli igi ferescsi-si rdsfa{d odraslele, nebdnuind cd prin aceasta le potnenoroci gi cu dragostea lor egoisti fac din ele totnigte egoigti crunfi qi nefericili, care se pot zdrobi,asemenea puilor de garie, de zidul casei pdrinteqti.Observind viaf a pdsdrilor gi animalelor, adesea mdgindesc cd oamenii ar putea invdla o sumedenie de lucruride la ele.

I *,lHly;lwiltlil:ffiilir.#'.rrf,r*)t {t (.' ' )'

('

\


22/66


23/66

*-$-".s+gTrdl'- t

CULICIIin fragedd copildrie mi-a rdmas in minte micul culic.Locuiam pe atunci pe malul unui intins iaz cu moard.Mama md ducea sd md imbdieze in apa micd de pe prund.Dupd ce md dezbrdcam, ma baldceam in undele incdlzitede soare, adunam mure din rugii ce cresteau pe mal qii le aduceam mamei in pumnul ud. Pe oglinda iazului,reflectindu-se in luciul apei, zbura cu strigdte, de peun mal p)e altul, tremurind din aripioare, micutul culic-cdrdug. Imi pldcea nespus de mult aceastd pdsdruicdveseld.Este pulin probabil ca in lumea pdsirilor sd existeo atit de bogatd varietate de specii gi subspecii, deexemplare mari qi mici, ca in cadrul incdpdtoarei familiia culicilor. Culicii trdiesc aproape peste tot, si in nord

qi in sud, Vara ajung sd zboare pirrg in nordul inde-pdrtat, pind pe coastele Oceanului Inghe!at, unde iqifac cuiburi si trdiesc in tundra sdrdcdcio asd. Oameniisimpli din popor se purtau blind cu aceste pdsdruicivesele $i iu1i, spunind: ,,E mic un culic, dar totusigi el e pasdre".to


24/66

Cum nu sint savant naturalist, nu cunoscdenumirile, tuturor speciilor gi subspeciilorde culici. $tiu cd existi culici-nisipaii. carealeargd pe malurile nisipoase ale iiurilor si

lacurilor. Sint qi culici mai mari, care trdiescin bal{i qi in pdgunile verzi, necosite. imiamintesc cd fdranii traduceau in limba noas-trd,_omeneascri, {ipdtul acestor pdsdrele carear It zls:- Stringeti finul, stringe{i finul, altul s-acopt !Cind culicii dddeau acest semnal. se Duteaincepe cositul gi strinsul llnului.Am mai avut prilej ul sii povestesc despreculicii de pddure numiti si sitari desprevindtoarea de primivara si toamnd a ior.despre becafele mari qi mici. Tot din cate-goria acestora fac parte qi culicii cu cioculindoit in jos. N u orice vindtor are noroculsd impugte un astfel de ,,cioc-in-ios,..Mulli dintre voi probabil au vdzut nagili.cu aripi lungi, care. triiesc in bdlti sau pecimpiile arate. Dind din aripile lbr lungi,el se rostogolesc in aer gi strigd ascutit:Ai cui sinteli, ai cui sinteti?Asa traduc oamenii in limba lor strisitulnagililor._ Cdldtorind prin peninsula pustie Taimir,in tundra goald, lipsitd de pdduri, unde

,rfr ,f-


25/66

pind la noi alli oameni nu cilcaserd, varaam vdzut qi am auzit o mullime de culici.Unii dintre ei nu-mi erau deloc cunoscuti.Ascultam {ipetele lor stranii, ce rdsunaudeasupra turidrei pustii. Culicii mici de totsc{pau uneori chiar de sub tdlpile mele.In lacurile mici qi pulin adinci am vdzutculici inotdtori, de care md puteam apropiafoarte mult, admirindu-i cum inoatd cuvioiciune printre firele mici de trestie, cumse scaldd si se cufundd. Pind la un culicinotdtor curajos se putea ajunge chiar cumina, dar el bineinfeles cd nu acceptasd fie luat in palmd qi zbura in altloc.Tot aici am putut observa qi culicii gule-rafi, frumos gi elegant imbrdcali, care inperioada nupliald de primdvard organizauintre ei dueluri caraghioase. Ei purtau guleresomptuoase qi fiecare mascul se distingeaprin particularitatea gdtelii sale de nun-td.O mullime de culici am vdzut qi in lo-curile de iernat ale odsdretului din sudulMdrii Caspice, in golful Kizil-Agacesk. Ma-lurile povirnite ale golfului erau acoperitecu o sumedenie de urme de pdsdri marigi mici. Aici migunau culici din cele maidiverse specii qi subspecii. Nu dddeau nici

f--**D\Visa'

'i"''t^t$,,aaa"-ffir,u,,"(n" t.-f.r't'ib

%e?n ry'


26/66

,*,!

i'4t

...'.

:is.i,lr;


27/66

-'&s

cea mai micd atentie vulturilor cu coadaalbd, ameninldtori, care stdteau nemigca!ipe malul golfului si asleptau o pradd ugoard.Aici am vezut o specie de culic cu cioculintors, de data aceasta indoit in sus. Cuaceste ciocuri indoite, pdsdrile dddeau usorla o parte ndmolul, idutind rime, melcisi insecte.Toamna gi primdvara multe specii de culicimigreazd. pe distante foarte mari. Culiciicunosculi pot fi vdzu{i iarna pe malurileunor fluvii si lacuri din Africi Centrald.Este uimitor zborul pdsdrilor migratoare,indeminarea lor de a gdsi cu preciziJ drumuispre locurile de cuibdrit.Odatd, lingd arhipelagul Franz Joseph,am acostat cu galupele noastre pe o insul5cu panta lind, acoperitd cu cuiburi deeideri. Se stie ci eiderii mari iqi cdptuqesccuiburile cu puf uqor qi moale, pe care femelasi-l smulge de pe piepr. Zbuiind din cuib,eiderul isi acoperd oudle cu acest puf cdldu-ros.Pe mica insuld, in afard de eideri erauqi o mullime de pdsdrele asemdndtoare cupescdrugii, care-gi fdcuserd cuiburile acolo.Aceste pdsdrele se inrudeau cu culicii. Seinvirteau cu curaj deasupra capeielor noastre,se aqezau pe cdciulile imbldnite, strdduin-du-se sd-gi apere cuiburile. Oamenii destiinfi ornitologi imi povesteau cd pdsdre-lele pleacd in fiecare an in cdldtorii lungispre emisfera sudicd a Pdmintului, trecinddincolo de Ecuator. Primdvara se intorcdin nou pe malurile linutului arctic rece.

*tt f-** "*,: ,0 I'it'.4*,


28/66

Despre culici qi rubedeniile lor se pot povesti multe.Eu m-am limitat la ceea ce mi-a fost dat sd vddeu insumi. in tinerege. hoindrind cu puqca de vindtoare,am admirat aceste pdsdrele vesele, le-am urmdrit viata.ln afard de sitari, - beca{ine gi becafe cu cioc intois,nu impugcam alli culici ,mici, care insufle{eau peisajuldrag.Dintre toli culicii mari si mici, cel mai mult mr-ardmas in minte micul culic-cdrduq pe care-l qtiam dincopildrie. $i acum il vdd uneori in vis ; trezindu-md,zimbesc fdrd sd vreau cu bucurie.

't*n44,i#iw*?{##i"ie"i


29/66

!


30/66

KIORILE DE CIMP SI STANCUTELEintre pdsdrile care trdiesc de obicei in apropiereaagezdrilor omeneqti, sint binecunoscute de toatd lumeaciorile de cimp gi stdncutele. Jin minte vremurile cindla Moscova, deasupra bulevardului Puqkin, in serile ge-roase de iarnd se invirtea o mullime incredibild destoluri de stdncu{e gureqe. Pe fondul cerului de seardstolurile de stdncu[e cind se ridicau, cind se coborau,aqezindu-se pentru a innopta pe crengile goale ale copa-cilor. Era greu de inleles de unde venea adunindu-se

pe stradd acest noian de pdsirele. Acum, pe bulevardelemoscovite, au rdmas pufine stdncute zgomotoase.Frin^pdrlile Rusiei centrale, ciorile de cimp aduc primd-vara. In timp ce pe cimpii gi in pdduri mai e zdpaddneatinsd, pe drumurile de iarnd, in preajrna grajdurilorde vite ale colhozurilor dau tircoale primii vestitoriai primdverii. Negre, cu un aer arogant, ele se plimbdpe uli1e, pe drumuri gi prin cur(ile gospoddriilor sdteqti.Jin minte cit de mult ne bucuram in copildrie desosirea ciorilor de cimo cu ciocurile lor albe. Auzindstrigdtele lor cunoscute. an un,tam cu bucurie :Au sosit ciorile de cimo !Nu totdeauna ciorile de cimp ghiceau cu exactitate sosireaprimdverii. Nu o datd se intimpla ca, dupd sosirea primelor1"1


31/66

ciori de cimp, iarna sd-gi arate din noucollii: se intorceau gerurile, pe cimpii zdpadase invirteja viscolitd.Oaspe{ii venili prea devreme iqi luau zbo-rul spre sqd qi la scurt timp se intorceaudin nou. In copacii goi, deasupra acope-riqurilor caselor de la fard, in cringuri siin parcurile. vechi qi ldsate in paragind.ciorile de cimp proaspdt sosite incepeausi-gi facd cuiburi sau sd le repare pe celevechi. Doamne, ce zgomot se ridica atuncidin copacii incd goi, dar nipdditi de cioride cimp ! Se certau intre ele pentru fieca-re.ciot liber pe care se putea construi unculD.Cine n-a auzit acest (ipdt de primdvardal ciorilor de cimp ! Se mai intimpld castrigdtele lor zgomotoase sd-i enerveze peoamenii mai sensibili si mai neobisnuiticu larma. Mie insd imi place zarva lor. pecare o cunosc din copilirie qi o socotescca fdcind parte dintre primele sunete alepdmintului trezit la viafd. Ciorile de cimpse ceartd, se ,,ciorovdiesc", dar nu existdintre ele batai ;i har1d. Ele isi fac cuibu-rile largi qi solide din rimurelele subliriale copacilor. Odatd cu sosirea lor, cioturilecrengilor acoperite cu cuiburi completeazdpeisajul rus de primdvard. Oricine isi aduceaminte de tabloul lui Savrasov ..Au sositciorile de cirnp". in aceastd cunoscutd pictu-rd este infiligatd cu o uimitoare exactitateo veche bisericd 99 tqra, ultima. zapadFta primdverii, copacii goi, in care ciorile decimp proaspdt sosite incep sd-gi construiasci

#'7'-38


32/66

cuiburile. Existd in acest tablou o unddde melancolie specific ruseascd.Uimitoare gi induioqdtoare este prieteniaciorilor de cimp Ej a stdncutelor, care rd-min la noi peste iarnd. Cu ce bucurieqtdnculele iqi intimpind prietenii, primdvara!In stolurile ciorilor cirre abia s-au intorsse aud gi voci subfiri de stincute. Stdncute-le parcd _seamdnd cu niste femei tinere qiagere cu bdsrndlute gri. Impreund cu cioriled.g .irnO ele -zboard pe deasupra drumu-nlor. peste crmpurile arate unde s-a topitzdpada sau iqi cautd hrand in spatele grajd-u-rilor de vite. Stdncutele igi fac ciiburilein locuri ascunse, sub' acoperiEurile caselor,,pe clddirile de piatrd si uneori chiar innornurl.Care dintre voi n-a vdzut stdncute ! Toatdiarna ele sint prezente pe lined casd siadund hrand diri gropile de gun6i. O stan-cu{d prinsd poate fi usor imblinzitd. Eava ciuguli chiar din mina omului. singurdva veni si va pleca din casd. Stabilindu-sepe lingd cite o gospoddrie tdrdneascd, eletotdeauna umbfd qi zboard, in stoluri com-pacte. Ciorile de cimp gi stdncufele nutrdiesc niciodatd in pddurile dese Ei intu-necoase. se inghesuie pe lingA casa omului"deasupra cimpiilor cultivate de om. undeisi gdsesc hrana. Astfel ele se deosebescde rudele lor, ciorile, ca si corbii marisi negri care i;i construiesc cuiburi bineascunse in codrul des si uneori in virfurilecopacilor inalqi. Pe ogoare adesea se poateveclea cum. in urma tractorului care ard.

1()


33/66

*$


34/66

zboard. din loc in loc un stol numeros deg9I! -de_ cimp, ciori obignuite si stdncu{e.Ridicindu-se in aer si coborind pe brazdelerdsturnate de plug, ele cautd insecte, larve.rime. Cioara de cimp trebuie consideratdo pasdre folositoare. Ea distruse un marenumdr de insecre ddunitoare seirdndturilor.Uneori insd ciorile de cimp aduc omuluiqi pagube. Ele scot din pdminr qi mdnincdsemintele proaspdt semdnate sau aproapeincollite. Mai ales vin de hac porumbultLrisemanat pe ogoare. Semintele mari de porumble plac in mod deosebir qi. de vbie, denevoie, a trebuit sd se organizeze stirpireaacestor ciori, sd fie vinate sau alungate depe semanaturile cu porumb si maldre ;isperiate prin impuscdt uri.Din parliie Rusiei mijlocii ciorile de cimppleaca roamna tirziu, mai tirziu decit toatepdsdrile migratoare. Cind incep sd caddprimii lulgi de zdpadd. ciorile de cimp conri-nud incd sd hoindreascd deasupra ogoarelorsemdn_ate, in. cdutarea hranei. Lingd cdsulamea din pddure, inconjuratd de brazi intu-neca(i, in serile de toamni ciorile de cimpse aduni pentru innoptat. Aqezindu-se pecrengile de brad cu cetina deasi, care leapdrd bine de vint, adesea fac asa o hdr-mdlaie noaptea cd md trezesc de fiecare datd.Cind ciorile de cimp pleacd, stdncutelele insolesc. Se aud vocile lor tinguioasede desp6rlire. Iarna stdncu{ele gi-o petrecin finuturile natale si nu se depditeazdde ele prea tare. $i acolo se inghesuie citmai aproape de casa omului.

42


35/66

. Imi place foarte mult sd urmdresc stdncutele caraghioaseqi sd Ie pun. mincare pe pervaz. Le dari coji di piinegi alte resturi de mincare. Ele se adund totdeauna pelingd. pervaz, zboard, fdrd zgomot de pe o crenguldpe al!a, aqteaptd pini se va deschide ferdstruica -sauusa. Impreund cu stincufele, la casa noastrd vin sialte pisdri de pddure: ticlenii isteti, gaitele qi curajosulpitigoi. Iarna trecutd au inceput sd sE apropie de -casdsr doud veveri!e. Inqfdcau cojile de piine, se cdldrauiute cu prada in pom, iar stdncufele,, furioase, incercausd le fure oiinea.Cu .mul1i ani _in urmd, pe cind locuiam in pdrlileregiunii natale Smolensk, vara stdncutele $i-au - fdcutcuibul in hornul cuptorului meu, chiar pe grdtarul defontd. Stind la masa de lucru. le auzeam c"u- sporo-vdiau, preocupate sd-si hrdneascd puii. Se intimpid catoamna cuptoarele incep sd fumege. Este un semn sigurcd stdncutele si-au ficut cuibul in horn: soba nu maitrage, fumul nu mai are pe unde iegi.Sint minunate tipetele vesele ale stdncu[elor. Ele sepricep sd necdjeascd alte pdsdri, iar fiecare sunet al vociilor inseamnd ceva deosebit. S-a constatat cd oisdrileqi animalele sdlbatice pot sd discute intre ele pe' limbalor necunoscutd omului, sd anun{e una alteia ivirea unuipericol sau a unei prdzi. lJn observator al naturii viitrebuie sd inleleagd limba pdsdrilor qi a animalelorsdlbatice. Cunoagterea acestei limbi, fdrd doar qi poate,ii va aduce o mare satisfactie.

Sl;.


36/66

'-+:*:

sSi


37/66

,f9/6.,trgrl;yV-

LEBEDELE, t l;i:11ar.:-: i-cum mulli ani. aproape in fiecare primdvard plecamla vindtoare pe malurile Volhovului loaite revirsat. Dupdce imi gdseam un loc mai potrivit pe o insuld oarecalreinconj.uratd de ape, .incepeam sd-mi construiesc cu grijdo colibd, scoteam din apd barca qi o doseam in stir-fiirig. Dupri ce dddeam drumul rafei de momeald, md

ascundeam in colibd gi agteptam cu rdbdare apariliaprdzii. Ra{a de, momeald imblinzitd inota, igi ciirgul'eapenele qi, uitindu-se cu un ochi spre indl1imi, inclpeasd mdcdie cu pasiune in semn de chemare. La semnalulei. de undeva din ceruri, fil{iind din aripi. cddeau nistefrumuseli de rdloi-miri. incepeau sa fica curte rateiviclene, care ii chema. Dupd- citva timp de agteptaie,scoteam c.u atentie din colibd levile puqtii qi trdgeamin frumogii curtezani. Acum mi-e qi rugine sa-mi -aOucaminte despre aceastd vinitoare de toamnd, crudd. Ratade momeald continua sd mdcdie chemind. in timp ce in1urul-ei -pluteau morli logodnicii minfili. Nu ieqeam dincolibd pind _nu -apdrea deasupra apei revdrsate soarele,cind matinala vindtoare lua slirsit.-45


38/66

't ( \-"

.tI.a

-f

Odatd, stind la pindd in coliba mea con-fortabild, am fost uimit de un nemaipome-nit qi nemaivdzut spectacol. Un cird numerosde lebede, care zburau spre nord intor-cindu-se din sud,, a inceput sd se roteascddeasupra apei. Priveam aripile lor larg deschi-se ce pdreau rogietice in lumina zdrii, gitu-rile lungi intinse, ascultam cintecul lor. Multtimp se roteau in zbor loarte aproape deapd, apoi, treptat, coborau pe oglinda apei.Niciodati n-am mai vd.zut un tablou atit deminunat gi aproape fantastic. Stdteam peo micd insuld,, in coliba mea strimtd si,linindu-mi rdsuflarea. ascultam si urmdream.Indoindu-gi giturile lungi, lebedele inotau,foarte aproape in jurul insulilei. Se infelege,uitam de puqcd gi admiram spectacolul extra-ordinar care-mi aducea aminte de minunatelepovegti ale lui Pugkin. Fdrd sd mi observe,lebedele inotau, se scdldau, discutau, iar euputeam sd urmdresc aceste superbe pdsdride aproape. Apoi, parcd la un semnal,dind zgomotos din aripi gi stropind cuapd. dintr-o datd s-au inalfat qi, adunindu-sein cird, si-au continuat zborul spre nord.Eu am rdmas cu rata mea de momealdqi nimic altceva nu md mai interesa.E pulin probabil si existe pe pdmintpdsdri mai grafioase decit lebedele din nord.Primdvara si toamna le pofi vedea trecindin zbor pe lingd malurile Golfului Finic delingd Leningrad, unde citeodati se adund

4:,'''i

e


39/66

in cirduri mari. Nu intimpldtor unul dinsatele pescdresti se numeqte- gi azi ..al lebe_delor". Deasupra malului mdrii trece drumulaenan al acestor pdsdri. In noplile intune_c.oase ele zboard deasupra oraselor luminate,deasupra Nevei largi si deasupra IaculuiLadosa.Cin?va. demult. cdldtorind prin Ddrtilepustii. dincolo de lacul Onega, pe unde 'nuexistau incd drumuri practicabile, iar copa-cii seculari neatinqi de topor si ferdstiaumureau de moarte bund, nu o datd amadmirat lebedele care-si ldceau cuiburi pelacurile din pddure. mal mici sau mai maii.S.eara. pe una din cdrdruile ingusre ale pddu-rii, am ajuns in pustiul Daiielovsk, ^undepe timpul lui Petru cel Mare se ascundeaude spaima prigoanei rascolnicii staroveri(schismaticii religioqi din secolul al XVII-lea).Deasupra mea se indlta u rmensl prnt morlr.imbibali de propria lor rdsind si'cu crengiuscate rupte de vinturi. Ca intr-un ade-vdrat ba^sm, chiar deasupra capului meuzburau fdrd zgomot nist-e bufnite imensecu capete rotunde cu de pisicd. Multd vremeam,umblat prin pdrlile lacului Onega. admi-fl no.vechlle. btsencute cu acoperisuri asculite.crucre mlct. plctate. de pe mormintele dinvechile cimitire, lacurile limpezi cu lebe-de. intilnindu-md cu oameni'care iqi maiaduceau aminte vechi cintece qi basrneruse$ti.

*-rj

J;- -l.F- .ur(


40/66

,; i

#.g.ttffir$f:$l


41/66

{, Locuitorii de dincolo de lacul Onega, caremai pdstrau urme din felul lor de viatdde odinioard, imi povesteau cu drag des-pre, lebe.de, despre atagamentul lor fafdde locurile natale, despre faptul cd pe fiecareastfel de lac triieqte doar o singurh perechede lebede si cd nu lasd alte leb-ede sdyil4 p" ldcugorul lor. imi povesteau qi defidelitatea conjugald a lebedelor, despre fap-tul cd, dacd una din lebede moare. cealalidnu o uitd niciodatd qi, mihnita, mult timpse rotegte in zbor deasupra lacului lor. Vi-ndtorii, locuitori ai acestor pdduri. niciodatdnu impuscd gratioasele pdsdri. considerinduciderea unei lebede un mare pdcat. Nicieu nu indrdznesc sd ucid minunata Dasdredin povesti si in toata viala mea de vindtorn-am tras niciodatd intr-o lebddi.Am avut ocazia sd urmdresc sosirea le-bedelor si in nordul indepdrtat, in rezerva-lia naturald din Laplandia, unde soseau chiarla inceputul primdverii nordice tirzii. inotaugralios in primele ochiuri de apd apdrute,iar uneori ieseau pe gheala acoperitd cuzdpadd, pierzindu-gi de astd datd din gratie.Locuiam singur intr-o cdsutd pe malul la-cului Ciuna qi in fiecare zi admiram lebedelece inotau in ochiuri de apd. ingrijitoriirezervaliei gdseau la inceputul verii cuiburide lebede in locuri ascunse. pe musuroaiegi insulile inconjurate de apd. 'IJneori lebedelepdrdseau cuibul descoperit de oameni. Puiide lebddd nu seamdnd cu pdringii. Ei sintacoperili cu un penaj cenuqiu qi nu sintatit de sratiosi.

) u&. 6>a,t*.V --

\

s-l %\rA -Jt'50


42/66

In locurile pentru iernatul pdsdrilor de lined Lencoranam urmdrit multe lebede. care inotau liniitite intr_ungolf larg al pdsdrilor.-in apropierea rezervatiei, lebedeloimai cd nu le era fricd -de - oameni. puii de lebdda,incd. nealbili compler. se inghesuiau pe prundisul miilutul. amestecrndu-se cu alte nenumdrate pdsdri.In nordul indepdrtat, pe lacurile tundrei bolare lebedelegr- 3Jung, Ele cuibdresg 9qur pe lacuriie pierdute qiinchise din, pddurile. taigalei. Aproape de 'Leningra


43/66

\\l1I

Iit NI7l*

or


44/66

COTOFENELE_ arna ql vara, lingd cdsufa noastrd din pddure, de laKaraceara, trdiesc co{ofene. Vara, in fiecare diminealdse adund -pe- acoperisul cdsufei Ei se aqazd in fala fi:-restrel mele lntr-un mesteacdn rdmuros. De fiecare datdmd trezesc in ciriitul lor grdbit. Aici, pe acoperiqulcdsufei g! in mesteacdn, iqi impdrtdqesc prbbablt iouia-lile cofofeneqti. Md fiezeam. Ascultind ciriitul lor, invo-luntar imi aduceam aminte de o cunoscutd zicdtoarepopulard, in care femeile prea vorbdrete erau numite,,cofofene". Cine n-a avut ocazia sd audd cum doudsau trei femei, adunindu-se pe stradd sau intr-o casd,impdrtdgindu-Ei -noutdlile, intocmai ca nigte colofene,vorbesc toate odatd fard nici cea mai micd intrerupere !Asculli qi te miri.Cofofenele ciriitoare ne dddeau suficientd bdtaie de cap.Din mica noastrd livadd ele culegeau aproape toateviginele coapte, iar cu ciocurile loi tari fdceau eduriin cele mai dulci mere. Noroc cd in obiceiurile acEstorpdsiri vegnic preocupate qi inteligente exista o notdveseld, ce-mi era cunoscutd incd din fraeedd cooildrie.de la 1ard.


45/66

Adesea asistam la hdrmdlaia pe caie ofdceau colofenele cind Maska, pisica noastri'o pornea la vindtoare in pddure. Colofe-nele. zburind din creangi in creangi, o urmd-reau pe M aqka qi ciriiau zgomotos deasupraei. parci avertizind toate pdsarile de apa-rilia unui tilhar in pddure. Pisicii nu-i pldceadeloc zarva pe care o fdceau cu ciriitullor. Iarna. aflindu-md la vindtoare, nu o datdam auzit cum atotvizitoarele pdsdri ince-peau si ciriie deasupra unei vulpi, deranjind-odin culcusul ei de zi, insolind-o pas cu pas.Dupd ciriitul colofenelor se putea afla negre-sit incotro se indrepta vulpea cea sireatd.pind ce se ascundea intr-un hlliq'De obicei cotofenele trdiesc in pddurisau parcuri, in apropierea locuinlei _omen-eqti.Vara se hrAnesc cu rnsecte, lura oua !lpui din cuiburile micilor pasdri cintdtoare.iarna stau pe lingi sate qi aqezdri omeneqtt,evitd marile oraqe zgomotoase.insdqi infaliqarea cotofenei cu coadd lungiare un aer de basm. Nu degeaba in poveqti-le oooulare ruse Si-n cintecele coplilor se po--.n.rte atit de des co!ofana ..albd-i eDana".


46/66

Vd pot povesti gi cit de girete gi hoalesint co(ofenele. In mica noastre livadi dinKaraceara am injghebat o bucdtdrioard cuhorn, acoperi; qi o plitd. Lingd bucdtdrioardam pus o masd qi citeva scaune. De fiecaredatd, in zilele de vard, cind femeile incepeausd gdteascd de prinz, in copacii de aldturise adunau colofenele. Ele urmdreau cu aten-tie ce se petrecea acolo jos, lingi bucd-tdrioard. Era destul ca gospodinele sd nubage de seamd o clipd sau si se ia cuvorba, pentru ca ho{oaicele de cofofene sIqterpeleascd de pe masd o bucdlicd decarne sau un cap de peste. Iatd ce s-aintimolat odatd. Musafira noastrd NataliaMihailovna fdcuse cldtite in bucdtdrioara devard. Cldtitele calde le pusese pe o farfurieqi, dupd ce le acoperise cu un gtergar, leaqezase pe masi. Cotofenele urmdreau cuatentie toate migcdrile Nataliei Mihailovna.Dar s-a intimolat ca Natalia Mihailovnasd se intoarcd iu soatele la cldtitele fdcuteql sa sporovalasca ceva cu solla mea oesprenoutitile din Karaceara. Profitind de acestfapt, una din cotofenc a zburat pini lamasd, a reuqit sd inhale de sub gtergar

at)

,J.,Lt.

^/.,

$\

/,- G,f/


47/66

, I '.l',lf\' i\.''r/u tlt,

'; trat'/i t.

ilai ,i,ji', t, ,L\

.l,t'/..'

. .rt i'nt

';1r'

,lr '1.1,! i' ,\,ll i

l! .'. ,

i


48/66

s

o cldtite groasd qi a zbughit-o cu ea intufis. Doamne, ce scandal au fdcut femeile,indignate de purtarea co(ofenei obraznicelCa rdspuns, din tufis se auzea ciriiala ve-seld a celorlalte surate, care iqi impdrtiseriprada. in toatd hirmdlaia colofenelor gtren-gdri{e. parcd se auzeau cuvinte de batjocu-16: .,N-ati fost atente, n-ati fost atente,n-ati fost atente !"In primdvard, lingi cdsu{a noastri, intr-untufig des de arin am gisit un cuib deco(ofand. Nu era uqor sd-l observem printrecrengile verzi qi dese. Era lacut cu multdiscusinld. Baza cuibului era lipita cu lut.Deasupra cuibului se inilta acoperiqul fdcutdin ramuri subliri qi pline de ghimpi. Inacest cuib bine ascuns, pasdrea depuneaoud qi-qi hrdnea puii lacomi. Acoperiqulghimpos nu permitea altor pisiri rdpitoaresd oitrundd induntru.Colofenele se ingrijesc cu multi sirguinfdde urmaqii lor. Puii de colofand. care auoirdsit cuiburile. toatd vara se tin scaib. piirinlii lor. iar aceEtia ii invaidtot felul de ;iretlicuri gi holii co-Iofeneqti.Tinerele colofene prinse se obiqnuiesc re-pede cu oamenii qi se dreseaza uqor. Elepot fi invdlate sd lacd tot felul de ndzdrd-vdnii. Singure intri pe fereastra deschisd.se aqazi pe umdrul stdpinului, dar nu-qipot infrina niciodatd pasiunea pentru obiecte-le metalice strilucitoare.Cu mulli ani in urmd trdia la mine o co-lofand imblinzitd. In cinstea unei lecine

58


49/66

de-a noastrd cam guralivd, am numit-o Pelagheea Petrovna.Toatd vara, spre marea mirare a celorlalte surate, Pe-lagheea Petrovna intra pe fereastra mea, iar eu o tratamcu bucdlele de carne, cu chifld dulce inmuiatd in lapte,care-i pldcea in mod deosebit. Odatd, de pe masa meade lucru au dispdrut ochelarii cu ramd strdlucitoare.Mult timp i-am cdutat Ei abia peste citeva zile i-amdescoperit intimpldtor sub gopronul pridvorului, unde iiascunsese Pelag\eea Petrovna.,J'f.-}'r:'

57r,

p\tr$!-.4.

!*-

iI

s*.yb-:ry$.!I V,


50/66

...,. .i.it

,1- .1 'l.l

;

i,i

;, !.

!

-_l

Li


51/66

\/{: Mr

srlncrr,,':,1:.:'C+lr'i: etreceam o vard pe malul Jizdrei, un riugor uitatde lume, dar cu mult pegte. Acolo, in strdvechiulcodru de pini se aciuiase o colonie mare de stirci.Spre deosebire de cocori, care trdiesc in bdlfi cu apdstdtuti, stircii igi fac cuiburile de obicei in apropiereariurilor. Cuiburile mari, impletite din nuiele groase, eraufdcute de stirci pe cele mai inalte virfuri ale pinilorseculari. De cifi ani exista aici, oare, colonia de stirci ?Probabil cd de mult timp, de cind stircii veniserd sdse stabileascd in codrul de pini. Sub pinii inal1i in caretrdiau stircii, se depuseserd multe excremente calcaroase.Vara, stircii adulli zburau la riu sd prindd pegte, iarpentru puii lor din cuiburi vinau de prin pddure qerpivii, care se aflau din belqug in acele locuri. De multeori am vdzut pe malul riului stirci stind nemigcalideasupra apei caie curgea iute. Aqteptau cu ribdare pra-da. La aparilia unei bdrci sau a unui om, dddeauanevoie din aripile largi gi zburau domol intr-alt loc.Spre deosebire de cocori, stircii se obiqnuiesc greu cu

6l


52/66

.\,

"lri;,

,-it.

,#"-E-'.-:iv;: .' ' .i..

''7t.

s'.9/,;dsl*..n ltrtl ;,i{i

-'*tg 'r ,tl


53/66

$r\>'{l'1,1)b,z'i/t z,'91 :'t;''

k.z' $,y' titt* o

oamenii. Nu-ti face nici o pldcere si 1iiin captivitate astfel de pdsdri.Odatd. pe o vreme de furtund cu vintputernic, dintr-un cuib a cdzut un pui cdruiaii gi crescuserd penele, dar care incd nuStia sd zboare si nu se deosebea cu nimicde ceilalli stirci adulti. L-am prins qi,.1inin-du-l cu atenfie de ciocul lung gi asculitca un piron, l-am adus acasd. Ochii auriiai stircului mi se odreau rdzbundtori. Cuo mini tineam ciocul stircului de teamdcd ar putea sd-mi scoatd ochii. I-am impro-vizat ouiului de stirc un cuib intr-o micdverandd de sticld, unde intr-un col1, pe unbraf de fin stdtea Fram, prepelicarul meude culoare brund. Stircul , arezat intr-un altcoltr, pdrea cd nu-i dd nici o atentie ciine-lui.Pasdrea s-a acomodat repede cu nouasa locuinfi gi inghilea cu pldcere peqtiimdrun{i pe care-i aduceam.Cind lui Fram i se dldea intr-o farfuriede mincare si el incepea sd roadd oasele,se petrecea o scend hazlie. Stircul plecaincet din collul sdu gi, fara sd se grdbeascd,se indrepta spre Fram. Doamne, ce se intimplacu bietul ciine ! I se zburlea pdrul pe spina-re, rinjea ameninfdtor, miriia gi ldtra. Ne-dindu-i nici cea mai micd importanfi, stirculse apropia incet de el, examina cu atenfiefarfuria, oasele imprdEtiate pe podea, seintorcea cu coada gi tot atit de incet re-venea in colful sdu. Nu l-am finut prea multla mine pe stircul acela rdu. Temindu-mdci ar putea sd-i rdneasci pe copiii care


54/66

se apropiau de el increzdtori, i-am redat libertatea.Puiul de stirc, acum intdrit, bdtind din aripile largi, s-aindl[at deasupra copacilor Ei curind a .dispdrut. Multtimp dupd abeea n6 aduceam aminte de el. de ochiilui^rdzbundtori. iar blindul Fram continua sd se uitedin cind in cind in collul pustiu, de unde altddatdvenea cdtre el stircul cel rdu, care il speria.


55/66

'':1.1:r

7t'',:.'It l!:


56/66

AE

CIORTLEntr-o iarnd md intorceam de la vindtoare. Cu schiurilepe umdr, mergeam pe o cdrare cu zipada betitoriti.De la qcoala ce se afla la 4narginea situcului, ieqeauin fugd copiii de la leclii. Intr-o gloatd zgomotoasd,cu ghiozdanele in miini, mergeau pe mijlocul ulifei

largi. Eu veneam^ in urma lor, ascultind cu atenfiedisculiile vesele. In mijlocul satului, lingd o fintind,copiii s-au oprit.Ridicindu-qi ochii, au inceput si priveascd virfurilemestecenilor inalli, unde erau nigte ciori. Unul din ei qi-ascos cdciula gi a inceput s-o agite deasupra capului.$i deodatd una din ciorile ce stdteau in virful mesteacd-nului, bdtind din aripi, a inceput sd coboare incet qis-a aqezat pe umdrul bdiatului, care tot iqi agita cdciula.Scolind din ghiozdane bucd{ele de piine, copiii l-auinconjurat pe biiat qi au inceput sd hrdneascd cioara.Ciorile care au rdmas in mesteacdn, aplecindu-gi capetelecu mirare, se uitau la indrdzneaf a lor tovardqd. Cuaceeaqi mirare priveam si eu toatd intimplarea. M-am6',7


57/66

!t:. **

5'.,: . .'.r:-\ii


58/66

apropiat de copii gi am inceput sd-i descos.Si iatii ce am aflat:Vara trecutd, Kolea a gdsit pe jos inpddure un pui de cioard cdzut din cuib,care nu qtia sd zboare incd, si l-a adus acasi.In tinda casei i-a fdcut din bete o miciingrdditurd li a incepur sd-l hrdneascd. Puiulde cioard s-a obignuit foarte repede cu Ko-lea. il recuno$tea uEor si de cite ori Kolease apropia de protejatul sdu, acesta croncd-nea bucuros qi dddea din aripi. Cind puiula mai crescut, Kolea a inceput sd-i deadrumul pe afard. puiul insd se intorcea cuincdpdlinare. Intra pe fereastrd gi minca totce era pregdtit pentru el. Toamna, miculcioroi s-a amestecat in stolul celorlalte ciori.dar de cite ori il zdrea pe Kolea pe uli1d,cobora din copac si. spre marea mirare aneamurilor sale, se aEeza pe umdrul lui.De obicei se vorbegte despre ciori ca despreniste pdsdri cam proasre Qi . nepricepute.O astfel de pdrere despre ciori nu esteintru totul justd. Este foarte posibil ca moti-vul pentru care ciorile sint luate in derideresd fie legat de stingdcia lor gi de zborulneindeminatic. Sd vd uitali cit de stingaci9i pie4is zboard. ciorile pe timp urit Ef cui int. In zilele reci qi pioioase' de toamnaciorile ni se par caraghioase. Dar greleqreacela care crede cd ciorile sint niste prostu-te. lipsite de indeminare. Adesea ele - rdpescde la clostile noastre puii abia iegili 'dingeoace, distrug cuiburile altor pdsdri, omoardgi mdnincd mici animale de pddure. atacdpind si iepuri.69

--=--/1aFI 'r

t,

:


59/66

\altit\-.-

lE

.t' f$*

".tlt

./.(

Lr

t. n,ll. ffi


60/66

Intr-o vari, umblind dupd ciuperci, amvdzut citeva ciori, care urmdreau un qoldan.Cu un croncdnit amenintdtor se indl{au sicoborau pind deasupra spindrii iepurelui carefugea de ele ingrozit. Incercind sd se salveze.Urechild se lipea din cind in cind cu spa-tele de pdmint. apdrindu-se cu labele saleputernice de ciorile atacatoare. Pe semne cdiepurele stdtea ascuns intr-un culcus de zi,iar ciorile l-au observat si au incercat o rd-fuialS cu el.Ciorile iqi fac de obicei cuiburile in pddure,cit mai departe de locuinla omeneascd. Du-pd ce puii de cioard se fac mari Ei incepsd zboare, ciorile se intorc in satele apropiatede pddure.Croncdnitul ciorilor, degi e nepldcut, estecapabil si exprime cele mai diverse nuante:spaimd bruscd, alarmd, prevenire, satisfacfiede pe urma unui prinz copios. Dupd acestcroncdnit oamenii cu experien{d ghicescschimbarea apropiatd a timpului.E pu{in probabil sd qtie cineva cd ciorilepot sd numere. $i totuqi acesta este adevdrul.Lingi o groapd de gunoi se afla o micdmagazie cu lemne. Ciorile ce se . hrineaula groapa aceea zburau in copac ori de citeori in magazie intra cineva gi nu coborauin groapd atita timp cit omul rdminea inmagazre.Ca sI pund la incercare istelimea ciorilor,in magazie au intrat doi oameni. Dupdcitva timp unul din ei a iegit. Ciorile nuau coborit din copac pind nu a ieqit qicel de-al doilea om.

12


61/66

A doua zi in masazia de lemnealtul, patru oamenil A iesit unulmai tiiziu, a iegit si al iloilea.rdmind in copac. Abia dupd cecel de-al treilea om, ciorile auin groapa de gunoi. Pe cel de-alsd-l mai numere.

au intrat, unul dupddin ei, apoi, putinCiorile continuau sddin magazie a iegitcoborit dupd hrandpatrulea n-au ajunsAceastd experienld repetatd de mai multe on a de-monstrat cd ciorile pot sd numere numai pind la trei. Maideparte nu stlu sd socoteascd.

{,,Neffi,reW,?Ht''S ry-\ri-


62/66

\N: -i:.,''!'.-'

s,',) ft"#;,f' 'f"nj''ii.i;ir

:a.':t';4' -4',


63/66

CODOBATURILEatf easupra ferestrei mele. sub streasind. si-au fdcut cuibcodobatuiile cele vesele qi sprinlare. 'Primdvara observamcum. zburind cu aripile lor usoare, duceau preocupatein cioc fire lungi de pdr de cal, muqchi uscat, cil(imoi smulgi dintre perefii de birne, firisoare de iarbduscatd.Mi-au fost totdeauna dragi aieste pdsdrele sprintene.Dacd mergi pe malul nisipos al unui riu sau pe o cd-

rdruie de cimp bdtdtoritd, ai se vezi in fafa ta, scu-iurind usor din codilele lungi, codobaturile care sar tottimpul, aleargd qi zboard din loc in loc. Aproape cdnu le e fricd de oameni. Mergi qi te bucuri uitindu-tecit sint de vesele qi increzdtoare.Ani in gir, cind sosea primdvara, obiqnuitele noastremusafire iqi megtereau deasupra ferestrei cuibul, nu preacomplicat, dar foarte ingrijit. [n fiecare vard urmdreamcum codobaturile scoteau pui qi-i hrdneau, cum ei sefaceau mari Ei, din golagi gi neputincio;i, se acopereautreptat cu pene, cum fiecare la timpul sdu, unul dupdaltul, ciripind vesel, zburau din cuibul drag qi cald qise ascundeau in frunzisul copacilor inalli, care inconju-rau cdsula noastrd din pddure.


64/66

Vara aceasta codobaturile s-au intors dinnou la vechiul cuib. Cine. qtie in ce tinutuiiindepdrtate si-au petrecut jarna. cum au gasitorumut lnapot spre cdsuta noaslra din Ka_raceara,, unde. sub acoperiqul cerdacului.chiar sub fereastra mea, a fost anul trecuicuibul lor IDin pervaz urmdream iar cum. eiriorndvoios. c.odobaturile dragi cu cozi lungi )bu_rau pe tlnga.curbuqor. cum puil apireau pemarginea cuibului si se aeopereau cu Dene.rar pdrintii nu_ mai pridideau sd-i hrdneascd.(e plutt vesel sl nerabddtor se ridica dinc^uib- cind mama, cu o musculila ,ou ., orimd vie, rdsucitd in cioc, se apropia de cuib !. Cioculelele galbene, larg deschise. se intin_oeau spre ea. lar mama ldsa intr_unul dinele hrana adusd. Am numdrat cinci cdpgoare.care, scoase din cuib, aQteptau hrana.- Incepulul verii a fost fiiguros ;i ploios.In prima jumitate a lui iuiie a iufiar unvint .aspru din ^ nord. cerul posomorit s_arnsenlnat rar. ln zilele frumoase puisoriiau fost deosebit de veseli in cuibul ior.' iarnoi i-am admirat adesea..Inlr-o dimineald rece si ploioasa r-a inrim _ptat o nenoroclre. Am auzit un piuit siun ciripit alarmant. Afard cineva a'strisai:Puii! Uitari, puiilIesind in cerdac. am vdzut doi pui amdritiQi complet uzi, Doborili de ploaie, tremu-rind, stdteau in iarba inaltd ^ si udd si nuaveau putere si-si ia zborul. Deasupra lor.cu un tipdt de alarma. zburau. opiindu_se;i bdtind aerul cu aripile. pirinrii.'

?o'*:rtfiifi'

//,-\

16


65/66

Am -luat puii complet -uzi__gi,. proptindo scard, i-am pus in cuib. Sldbiti Ei uzi,ace;tia s-au. lipit de frdliorii gi surioarelelor care plulau zgomotos.Pdrinfii continuau si-qi hrdneascd puii,iar noud ni s-a odrut cd totul s-a terminatcu bine. La amiazd qi-a mai luat zboruldin cuib un pui care s-a aqezat pe o treaptdde lemn a cerdacului. Era imposibil sdlprindem: la apropierea noastrd. a zburatqi s-a agezat pe o creangd de liliac.Cdtre prinz din cuib au mai qters-o treipui. Negregit pentru ei sosise timpul s6-giia zborul gi igi respectau legea nescrisd,in ciuda timpului urit.Ne era tare teamd cd motanul nostrunegru, Grigori, va inhdla toli puii careincd nu puteau sd zboare gi de aceea l-aminchis in cdmard. Multd vreme pdrin{ii s-auagitat gi s-au invirtit deasupra puilor pleca{idin cuib, parci strdduindu-se sd-i invelesd zboare.Ziua urmdtoare a trebuit sd plec la oraq,pentru vreo doud sdptdmini. Se infelege,treburile de acolo m-au ficut sd uit decodobaturi. Cind m-am intors, nepolelulml-a spus :u lte, Duntculule,stii gi nu vrea sd

Probabil cd-i ecuib, iar mama luite. M-am apropiat de fereastrd. [n cuib eraintr-adevdr un ditamai puiul cu pene, carenu se deosebea cu nimic de codobaturile adul-

bs

+3r 4\.

lor in cuibul codobaturi-plece un pui ma-fricd si zboare dinil hrdneqte ca qi-nain-


66/66

te. Mama, care tocmai atunci sosise, a pus in ciocullui deschis o omidd grasd. Puiul a dat din aripi, dartot in cuib a rimas.Mult timp n-am putut inlelege de ce nu zboarddin cuib puiul ajuns la maturitate gi considerat un fricos.Mama lui il hrdnea cu zel. finind in cioc o rimdmare sau o omidd grasd, ea se aqeza tocmai la mar-ginea acoperigului, incercind sa-l facd pe intirziatul carepiuia qi se agita sd iasd din cuib. Se intimpla cdmama, sustindtoare a familiei, nu venea qi nu venea,qi atunci puiul infometat incepea sd piuie tare si tinguitorsl s-o cneme.Observind aceasti nereguld, intr-o zi i-am spus ne-polelului sd aducd scara gi sd vedem ce se petrecein cuibul codobaturilor gi de ce nu pdrdseste cuibulouiul care s-a fdcut mare.Enigma inexplicabild s-a dezlegat: zdrahonul de pui seincurcase cu piciorugul intr-un fir de pdr de cal, cu carefusese oardosit interiorul cuibului. Doud eherute alepiciorului ii fuseserd frinte. Am eliberat puiul, care,lipind bucuros, s-a ridicat in aer qi, insolit de maica-sa,a dispdrut din ochii nostri. Cel mai emofionant dintoate povestea a fost ataEamentul codobaturii fala depuiul sdu, care nimerise in capcana nebdnuitd. Codo-batura-mamd nu qi-a pdrdsit puiul qi a continuat sd-lhrdneasc6.

Documents

I. Sokolov-Mikitov - Glasurile pămîntului