Ibanesti Octombrie 2011

Ibănești 2011

Tradiţii respectate cu sfinţenie

www.ibanesti.ro

OCTOMBRIE 2011

2

InterVIu

Ibăneşti 2011

Reporter: Vă rog faceţi o trecere în revistă a prin-cipalelor realizări din actualul mandat de primaral comunei Ibăneşti.Dan Vasile Dumitru: Apreciez că actualul mandatde primar a fost unul prolific pentru comunitateadin Ibăneşti. Proiecte au fost mai multe, dar au fostşi cazuri în care acestea au fost declarate eligibiledar nefinanţabile. Dintre proiectele bifate amintescextinderea reţelei de alimentare cu apă, realizareasistemului de iluminat public, construirea de trotu-are şi parcări, reabilitarea drumurilor laterale dinsatele aparţinătoare, construirea a două poduri laTisieu şi Bozon – Dulcea şi implementarea unui sis-tem de supraveghere în şcolile de pe teritoriul co-munei.

Rep.: Să le luăm pe rând... D.V.D.: Reţeaua de alimentare cu apă a fost extinsăastfel încât numărul de abonaţi a crescut de la osută, câţi erau iniţial, la circa 650 de familii. Tot laacest capitol aş mai menţiona că am reuşit să rea -lizăm contorizarea individuală a abonaţilor, ceea ceeste foarte important pentru aceştia. Un alt proiectcare a schimbat în bine faţa comunei noastre estecel de realizare a sistemului de iluminat public. Aufost montate doar becuri economice, ceea ceînseamnă o economie semnificativă la bugetul local,având în vedere că s-a trecut de la becuri de 300 dewaţi la becuri de 55 de waţi. Nu în ultimul rând, lacapitolul realizări aş aminti construcţia de trotuareşi parcări noi în satele aparţinătoare, precum şi in-troducerea unui sistem de monitorizare în şcoliledin Ibăneşti, ceea ce înseamnă o creştere conside -rabilă a siguranţei copiilor care învaţă în respectiveleunităţi de învăţământ.

Rep.: Aţi omis Tabăra de la Lăpuşna...D.V.D.: Într-adevăr, Tabăra de la Lăpuşna a fost pre-luată de către Primăria comunei Ibăneşti de la Mi -nisterul Tineretului şi Sportului în aprilie 2011. Pânăla ora actuală am reuşit să reabilităm o parte din eapentru a putea oferi condiţii de cazare pentruaproximativ 40 de copii, echivalentul capacităţiiunui autocar. Tabăra a fost gândită ca un centru derecreere, dar pe lângă această destinaţie o vomînchiria şi persoanelor particulare şi grupurilor orga-

nizate, tocmai cu scopul de a obţine nişte veniturisuplimentare necesare întreţinerii.

Rep.: Aţi stabilit preţul pentru respectivaînchiriere?D.V.D.: Încă nu, deoarece mai avem puţin până fi-nalizăm reabilitarea taberei, dar după estimărilenoastre preţul pentru închirierea taberei va fi în jurulsumei de 20 de lei per persoană pentru 24 de ore.Rep.: A fost mare efortul financiar pentru reabi -litarea taberei?D.V.D.: Până la ora actuală Primăria comuneiIbăneşti a investit în acest obiectiv suma de 150.000de lei. Tabăra era într-un hal de degradare denedescris, iar acum această situaţie s-a îmbunătăţitconsiderabil în bine.

Rep.: Ce proiecte prioritare aveţi pe agenda delucru?D.V.D.: Pentru viitor, alături de echipa pe care o amla Primăria Ibăneşti ne dorim să realizăm extindereasistemului de alimentare cu apă spre Lăpuşna.Reţeaua este făcută, dar trebuie extinsă înspre zonarespectivă pentru a capta noi surse de apă. Pe listade investiţii se află şi realizarea a două poduri noi, laDulcea respectiv la Ibăneşti Pădure, precum şi ex-tinderea reţelei de alei pietonale în satele Ibăneşti şiIbăneşti Pădure. Nu în ultimul rând, avem în vederecontinuarea lucrărilor de reabilitare a tuturor dru-murilor laterale din comună, precum şi iniţiereaunor proiecte pe segmentul apei şi a canalizării. Co-muna Ibăneşti este într-o continuă schimbare, iarnoi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru caaceastă schimbare să fie una pozitivă, cât se poatede benefică pentru toţi ibăneştenii.

Rep.: Cum reprezentaţi comuna Ibăneşti în ţarăşi peste hotare?D.V.D.: Asociaţia Charter este alcătuită din comunedin toate ţările Uniunii Europene. România estereprezentată în această asociaţie de comunaIbăneşti, din anul 2007. În momentul în care Româ-nia a aderat la Uniunea Europeană, AmbasadaRomâniei din Austria a invitat mai mulţi primari dinfiecare zonă istorică a ţării, aceştia fiind desemnaţide Asociaţia Comunelor din România, iar selectareas-a făcut în urma unei evaluări.

Rep.: Ce beneficii are comuna Ibăneşti ca urmarea statutului de membru în Asociaţia Charter?D.V.D.: Participăm la schimburi de experienţă şi laîntrunirile care sunt organizate în fiecare an, pe zonegeografice, la care participă câte zece persoane dinfiecare comună. De exemplu, în noiembrie 2012,timp de o săptămână, la Ibăneşti va avea loc în-trunirea tinerilor Chartei. Vor participa câte doitineri din fiecare comună membră a AsociaţieiCharter.

Rep.: Ce activităţi aveţi pe plan politic şi admi -nistrativ?D.V.D.: Pe plan politic deţin funcţia de vicepreşe -dinte în organizaţia judeţeană PSD Mureş şi suntmembru în Delegaţia Permanentă a PSD Mureş. Deasemenea, deţin funcţia de preşedinte al LigiiAleşilor Locali Mureş, iar pe plan administrativ suntvicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Comunelordin România, filiala Mureş, şi membru supleant înDelegaţia Permanentă a Asociaţiei Naţionale a Co-munelor.

Schimbarea la faţă a Ibăneştiului continuăAdept al dictonului „Fapte, nu vorbe”,Dan Vasile Dumitru, primarul comuneiIbăneşti, recunoaşte că nu este tocmai unmaestru al cuvintelor abil meşteşugite şică preferă ca în locul său să vorbească re-alizările sau ibăneştenii care i-au acordat încredere la alegerile locale din 2008. Deatunci şi până în prezent, proiectele bifatede autorităţile locale n-au fost delocpuţine şi au avut ca efect schimbarea lafaţă a comunei Ibăneşti. Ideal care va continua în 2012 şi în anii următori...

3

eVenIment

www.ibanesti.ro Ibăneşti 2011

Unul din cei mai respectabili locuitori ai comuneiIbăneşti este badea Dumitru Chirteş. Un om dintr-obucată, falnic ca bradul, în vârstă de 82 de ani, care îşiaminteşte unul din cele mai importante momente dinistoria locului, şi anume amplasarea tăbliţei „Până aicidemocraţie, de aici încolo Hodac şi Ibăneşti!”. „Amvăzut tăbliţa cu ochii mei! A fost scrisă în timpul cânda venit regimul democrat Petru Groza. A fost pusă lacapătul podului de la Hodac unde se bifurca râulGurghiu spre Hodac. Cine a făcut-o, nu ştiu! Era oscândură de patru metri lungime, rindeluită şi pe eaera scris „Până aici democraţie, de aici încolo Hodacşi Ibăneşti!” Cu litere mari, roşii”, rememorează badeaChirteş, la vremea respectivă elev în clasa a IV-a.Potrivit acestuia, deşi au demarat o anchetă, au-torităţile de la judeţ n-au aflat niciodată autorul sauautorii inscripţiei. Motivul? Ibăneştenii au fost, sunt şi

vor fi o comunitate de oameni foarte uniţi! „Au venitdupă câteva săptămâni de la partid, au luat tăbliţa josşi au plecat cu ea la Mureş. N-au reuşit să afle nicio-

dată cine a făcut-o. Oamenii erau uniţi....”, a completatoctogenarul.

„Până aici democraţie, de aici încolo Hodac şi Ibăneşti!”

13 perechi care au împlinit în acest an cinci decenii decăsătorie au fost sărbătorite de comunitatea dinIbăneşti duminică, 2 octombrie. Manifestarea a fostorganizată cu ocazia Zilei Mondiale a PersoanelorVârstnice şi a fost găzduită de Căminul Cultural dinIbăneşti Pădure, unde aproape 200 de localnici auvenit să felicite „cuplurile de aur.” „În data de 1 oc-tombrie aniversăm Ziua Mondială a PersoanelorVârstnice, pe care o sărbătorim în prima zi de du-minică din octombrie. Este vorba despre o tradiţie,aflată la ediţia a cincea, în cadrul căreia premiem cu-plurile de aur, iar pensionarii care au vârsta peste 60de ani primesc un bon alimentar valoric. În plus, ammai organizat un spectacol artistic şi o tombolă cuproduse pentru femei, cu ocazia Zilei Mondiale a Fe-

meilor din Mediul Rural, sărbătorită în data de 15 oc-tombrie”, a declarat Dan vasile Dumitru, primarul co-munei Ibăneşti.Astfel, în aplauzele asistenţei, Ioan şi Floarea Chirteş(Blidireasa), Zaharie şi Floarea Cofariu (Ibăneşti), Vasileşi Maria Dan (Dulcea), Traian şi Letiţia Farcaş (Tireu),Ioan şi Viorica Feier (Ibăneşti), Ioan şi Rafila Gliga (Dul-cea), Avram şi Nastasia Petra (Dulcea), Dumitru şiRafila Petra (Ibăneşti Pădure), Vasile şi Elena Petra(Ibăneşti), Nistor şi Elena Râmba (Brădăţelu), Aurel şiElena Tinca (Ibăneşti), Dumitru şi Elena Todoran (Dul-cea) şi Vasile şi Elena Todoran (Ibăneşti Pădure) aupăşit pe scenă unde primarul comunei, Dan Vasile Du-mitru şi oaspeţii săi speciali, deputatul PSD Vasile Gligaşi preşedintele PSD Mureş Alexandru Petru Frătean,

au felicitat longevivele cupluri cu diplome, flori şi osimbolică sumă de bani.

13 „cupluri de aur” sărbătorite de Ziua Vârstnicului

Turiştii care vin în Valea Gurghiului au posibilitateade a vizita Turnul Roman, un obiectiv turistic ineditaflat la Cetăţuia Mică, la circa doi kilometri deIbăneşti. Acesta datează din secolele II - III şi oferăturiştilor o panoramă greu de uitat. „Descoperirea laCetăţuia Mică este un punct toponimic situat laaproximativ doi kilometri de Ibăneşti, de unde sevede toată panorama Văii Gurghiului. Este vorba de-spre un punct de pază roman din secolele II - III, dinvremea stăpânirii romane, numit şi burgus. Acesta

face legătura între castrele de la Brâncoveneşti şiCălugăreni. E un punct înalt, pitoresc, de unde sevede Dealul Cetăţuia din Gurghiu, precum şi Toaca,Hodac, Ibăneşti Pădure şi Dubiştea în partea denord”, a declarat profesorul de istorie Eugen Mera,actualmente pensionar.În ceea ce priveşte conservarea Turnului Roman, pro-fesorul de istorie a explicat că acesta a intrat înatenţia primăriei din localitate şi a MuzeuluiJudeţean Mureş. „Am avut un rol mai mic în conser-

varea obiectivului. Pe vremea în care eram profesorde istorie m-au ajutat şi copiii, iar acum MuzeulJudeţean Mureş a propus conservarea propriu zisă aobiectivului, adică îngrădirea locului respectiv pentrua nu fi călcat, astfel încât Turnul Roman să devină unobiectiv turistic. În acest sens, Primăria din Ibăneştis-a implicat şi a realizat un indicator de la şosea spreTurnul Roman, scris în limbile română şi engleză”, aexplicat Eugen Mera.

Turnul Roman, călătoria în timp de la Cetăţuia Mică

4

Învăţământ

Ibăneşti 2011

Fidelă dictonului „Cine are carte, are parte”, adminis-traţia din Ibăneşti se îngrijeşte cu atenţie ca generaţiileviitoare să aibă parte de o educaţie cât mai bună înşcolile şi grădiniţele de pe raza comunei. Potrivit prof.Ioan Petrea, directorul Şcolii Generale din localitate,anul şcolar 2011-2012 a debutat sub auspicii normalela Ibăneşti.

Reporter: Prezentaţi vă rog unitatea de învăţământpe care o coordonaţi!Ioan Petrea: Sunt de zece ani director al Şcolii Ge -nerale clasele I-VIII din Ibăneşti. Răspund de patruunităţi de învăţământ, Şcoala Generală din Ibăneşticare e unitate coordonatoare, Grădiniţa cu ProgramNormal din Ibăneşti, Şcoala Generală „N.P. Petrescu”din Ibăneşti şi Grădiniţa nr. 2 din Ibăneşti, ultimele treifiind structuri ale Şcolii Generale.

Rep.: Sub ce auspicii a început anul şcolar 2011-2012?I.P.: Sub auspicii normale, mai ales că s-a măritnumărul de elevi, spun aceasta în contextul în care auvenit la noi şi elevi de la şcoli din comuna Hodac.Numărul total de copii la şcoala noastră este de 249.

Rep.: Câţi preşcolari aveţi la Grădiniţa cu ProgramNormal?I.P.: Grădiniţa funcţionează în clădire separată, cudouă niveluri, avem înscrişi 61 de copii şi trei educa-toare care îi îndrumă, iar condiţiile sunt foarte bune.Sălile au fost recondiţionate, s-au gletuit, s-au dat culavabil, avem centrală termică proprie pe lemne lafiecare clădire din cele trei, pentru că la Isticeufuncţionează şi şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa. Com-bustibilul este asigurat la şcoala din Isticeu în proporţiede 100%, în procent de 66% la Grădiniţa cu ProgramNormal din Ibăneşti, iar la şcoala de centru în pro-porţie de aproximativ 55%.

Rep.: Care e structura Şcolii Generale „N.P. Pe-trescu” şi a Grădiniţei nr. 2?I.P.: La Şcoala Generală „N.P. Petrescu” învaţă 22 deelevi clasele I-IV, îndrumaţi de învăţătoare de gradulîntâi. Procesul educaţional se face în clase simultane,sunt 11 copii într-o clasă, astfel: clasele I cu III şi II cuIV. În ceea ce priveşte Grădiniţă nr. 2, aici avem o sin-gură grupă cu 21 de copii înscrişi.

Rep.: Cum colaboraţi cu autorităţile locale?I.P.: Colaborăm foarte bine, ne ajută în măsura posi-bilităţilor, conducerea Primăriei este amabilă şi modulîn care colaborăm se vede şi după aspectul şcolii. Nusuntem refuzaţi atunci când solicităm investiţii utileşcolii, cum ar fi aparate şi materiale de curăţenie, de-sigur în măsura posibilităţilor bugetului local. Deasemenea, în Consiliul de Administraţie al şcolii avemcâte un reprezentant al primarului şi al ConsiliuluiLocal, ceea ce înseamnă că autorităţile locale cunoscbine activitatea pe care o desfăşurăm.

Rep.: Cu ce dificultăţi vă confruntaţi în activitateadumneavoastră?I.P.: O dificultate ar fi introducerea serviciului de con-tabilitate la şcoli, serviciu pe care nu l-am avut pânăacum deoarece contabilitatea se făcea la Primărie şinoua Lege a Educaţiei prevede introducerea contabi -lităţii în şcoli. Acum căutăm persoana potrivită, sun-tem la început, selectăm dosarele şi va fi o testarepentru cei înscrişi, iar selecţia va fi făcută de Inspec-toratul Şcolar. Va fi un concurs, iar candidaţii trebuiesă aibă studii economice obligatorii plus vechime. Esteun început şi orice început e greu pentru că bugetulşcolii este alimentat din bugetul statului pentru platasalariilor şi din cel local pentru cheltuielile de în-treţinere.

Numărul de elevi, în creştere

În prezent, în Ibăneşti învaţă 249 de copii

Grupa mijlocie

Grupa mică

Prof. Ioan Petrea, directorul Şcolii Generale din IbăneştiGrupa pregătitoare

5

admInIstrațIe


Viceprimar al comunei Ibăneşti din 2004, Gliga Petruţspune că a vrut să îşi desfăşoare activitatea în dome-niul administraţiei locale din dorinţa de a contribui laschimbarea la faţă a localităţii.

Reporter: Vă rog prezentaţi-vă în câteva cuvinte!Gliga Petruţ: Sunt viceprimar al comunei Ibăneşti din2004, iar înainte de a lucra în domeniul administraţieilocale am fost inspector la finanţe în cadrul Adminis-traţiei Finanţelor Reghin. De asemenea, în mandatul1996-2000 am îndeplinit funcţia de consilier local alcomunei Ibăneşti.

Rep.: Care sunt principalele dumneavoastrăatribuţii?G.P.: Răspund, alături de domnul primar, de toatedomeniile din Primăria Ibăneşti, adică de tot ce enevoie pentru comunitate.

Rep.: Unul din sectoarele de care sunteţi respon -sabil este cel de gestionare a deşeurilor...G.P.: Da, comuna Ibăneşti face parte din AsociaţiaEcolect. Avem un contract cu o firmă care colectează

săptămânal, în fiecare zi de vineri, deşeurile de pe razacomunei. De asemenea, beneficiarii de ajutor socialfac curăţenie pe malul apei şi mai organizăm periodicacţiuni de colectare a deşeurilor.

Rep.: De ce aţi dorit să deveniţi consilier local?G.P.: Am candidat cu scopul de a contribui la dez-voltarea comunei. Am simţit că dispun de capacităţipentru a contribui la schimbarea la faţă a localităţii,alături de un primar ca Dan Vasile Dumitru.

Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere s-areuşit schimbarea la faţă a comunei Ibăneşti?G.P.: Bineînţeles, se simte schimbarea şi progresul,chiar dacă aş avea câte ceva de spus şi la capitolululdezamăgiri. De exemplu, Primăria comunei Ibăneşti arealizat mai multe proiecte care au fost declarate eli-gibile, dar nefinanţabile. Un fel de operaţia a reuşit, darpacientul a murit. Noi ne-am dorit să obţinem niştebănuţi în speranţa că vom putea dezvolta comuni-tatea pe partea de infrastructură turistică, electrificareşi contorizare a apei.

Aproximativ 2.000 de cereri pentru emiterea titlurilorde proprietate au fost depuse în baza Legii 247/2005,numărul mare al acestora propulsând comunaIbăneşti în fruntea topului judeţean. Detalii supli-mentare despre acest subiect am aflat de la MariusCristian Gliga, inspector în cadrul Serviciului de Ame-najare a Teritoriului, Urbanism şi Fond Funciar dincadrul Primăriei Ibăneşti.

Reporter: Vă rog prezentaţi principalele atribuţiipe care le aveţi!marius Cristian Gliga: Serviciul unde îmi desfăşoractivitatea eliberează autorizaţii de construcţie pentrucase şi anexe agricole la Amenajarea Teritoriului şi Ur-banism, iar la Fond Funciar ne ocupăm cu emiterea ti-tlurilor de proprietate în baza Legii 247/2005.

Rep.: Câte cereri pentru emiterea titlurilor de pro-prietate aveţi?m.C.G.: Din câte cunosc, din judeţul Mureş comuna

Ibăneşti are cele mai multe cereri pentru emiterea ti-tlurilor de proprietate. Noi avem circa 2.000 de cereridepuse în prezent.

Rep.: Care e procentul de eliberare a acestor titluri?m.C.G.: Până în prezent avem eliberate un număr de

aproximativ 1.000 de titluri de proprietate şi circa 200de dosare sunt în lucru la Instituţia Prefectului JudeţulMureş şi la Oficiul de Cadastru Mureş. Din cele 2.000de cereri avem şi dubluri sau cazuri în care cetăţeniiau două - trei terenuri şi au depus două sau trei cereripentru fiecare teren, în condiţiile în care era suficientca acestea să fie cumulate pe o singură cerere. Ca săvă răspund la întrebare, 65% din titlurile de proprietatesunt eliberate până în prezent.

Rep.: Câte dosare aveţi în lucru în prezent?m.C.G.: Avem în lucru aproximativ 400 de dosare careau şi poziţie în Registrul Agricol. În Ibăneşti nu a fostcolectivizare şi noi eliberăm titlul de proprietate pesuprafaţa pe care o are proprietarul, asta îi ajută multla înscrierea terenului respectiv în Cartea Funciară. Pebaza titlului de proprietate omul ia legătura cu un ex-pert topografic şi apoi face întăbularea terenului re-spectiv.

Gliga Petruţ vrea dezvoltarea Ibăneştiului

65% din titlurile de proprietate, eliberate

Delia Maria Gliga este inspector asistent la ServiciulContabilitate din cadrul Primăriei Ibăneşti, unde aregrijă ca totul să fie în ordine, şi toţi banii, până la ul-timul leuţ, să aibă acoperire în documente. „Ziua demuncă mi-o ocup cu recepţii, plăţi, situaţii financiare,evidenţa documentelor de intrare şi ieşire dinPrimărie şi verificarea bugetului”, a declarat DeliaMaria Gliga.Aceasta a mărturisit că a fost atrasă de cifre încă depe băncile şcolii generale, astfel încât a decis să îm-

brăţişeze profesia de contabil. „Primul meu loc demuncă a fost cel de maistru instructor la Grupul Şco-lar din Gurghiu, iar apoi m-am transferat la Primăriadin Ibăneşti unde lucrez din anul 2002. Încă dinşcoala generală îmi plăceau cifrele şi calculele şiatunci m-am decis să urmez studii economice îndomeniul acesta, pentru a deveni contabil”, a adău-gat Delia Maria Gliga.

Ultimul leuţ din Primărie, justificat

6

socIAl

Ibăneşti 2011

Unul din sectoarele cele mai dificile din cadrulPrimăriei Ibăneşti este cel al Serviciului de AsistenţăSocială. Aici am găsit-o pe Elena Maria Pop, consiliercu atribuţii de asistenţă socială, care şi-a prezentat, pescurt, atribuţiile din fişa postului. „La noi vin cetăţenicare solicită să primească venitul minim garantat,adică ajutorul social conform Legii 416/2001 modifi-cată. Un alt tip de prestaţie socială oferită estereprezentată de alocaţiile pentru susţinerea familiei,iar printre beneficiari avem şi persoanele cu handicapgrav de pe raza comunei. De asemenea, printreatribuţiile mele intră verificarea dosarelor, plus în-tocmirea tuturor rapoartelor, borderourilor şi statisti-cilor care ţin de asistenţa socială, acestea trebuindpredate în fiecare lună la Târgu-Mureş”, a declarat

Elena Maria Pop.Aceasta spune că este nevoită să facă faţă singură tu-turor solicitărilor, deloc puţine. „Deocamdată sunt sin-gură pe segmentul asistenţei sociale şi fac faţă foartegreu. La momentul actual nu mai avem angajaţi asis-tenţi personali, avem doar 41 de persoane cu handi-cap grav care au însoţitori dar cu indemnizaţie, nuangajaţi. Numărul de beneficiari pe care îi avem esteurmătorul: 173 de dosare pentru alocaţii pentrususţinerea familiei, 41 de dosare de venit minim garan-tat, 41 de persoane cu handicap grav, plus 608 cazurila programul PEAD de distribuire a produselor ali-mentare către persoanele cele mai defavorizate. Ni s-a promis de la Târgu-Mureş că aceste ajutoare le vomprimi în luna noiembrie”, a adăugat Elena Maria Pop.

Ajutoarele alimentare de la UE vin în noiembrie

Reporter: De când sunteţi bibliotecară şi din ce anfuncţionează Centrul de informare şi documentaredin Ibăneşti?Nicoleta Man: Sunt bibliotecară din 1995, iar Centrulde informare şi documentare funcţionează din anul2005 şi cuprinde în cadrul său şi Biblioteca Comunală.

Rep.: Care e fondul de carte şi cine sunt cititorii?N.M.: Biblioteca are aproape 10.000 de volume, iar dincei 340 de cititori care frecventează biblioteca apro -ximativ 90% sunt elevi şi studenţi.

Rep.: Ce dotări există în Centru?N.M.: În Centrul de documentare şi informare avemcinci calculatoare cu acces liber la internet. De aseme-nea, există şi un program care poate fi accesat de uti-lizatorii care doresc să afle noutăţi legislative. Centrulde documentare şi informare este deschis zilnic întreorele 8.00 şi 16.00

Rep.: Ce activităţi organizaţi?N.M.: Dintre activităţile organizate la Centru senumără chiar şi şedinţe de Consiliu Local, precum şidiferite sesiuni şi întruniri organizate de APIA cu fer-

mierii. De asemenea, din toamna anului 2010 am de-marat săptămânal un atelier de creaţie pentru copiidin clasele I – IV. Astfel, pe baza unui chestionar amînceput să facem grupe în fiecare zi de joi pentrubăieţi şi vineri pentru fete. În cadrul atelierului, cei 30de copii învaţă cum să-şi confecţioneze diferiteobiecte din resturi textile sau din materiale refolosibile,fac dansuri şi montaje literare pentru diferite mani-festări culturale. Totodată, în aprilie 2011 am avutediţia a doua a „Carnavalului primăverii” care s-a des-făşurat cu participarea elevilor de la toate şcolile depe raza comunei. Copiii au fost grupaţi pe trei cate-gorii de vârstă, grădiniţă, ciclul primar şi gimnazial, iarcei mai buni au fost premiaţi.

Rep.: Dar pentru persoanele de vârsta a treia, ceevenimente organizaţi?N.M.: Toamna avem o altă manifestare culturală,aflată la ediţia cu numărul cinci, dedicată persoanelorde vârsta a treia cu ocazia Zilei Persoanelor Vârstnice,sărbătorită în data de 1 octombrie. De exemplu, cu-plurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie sunt pre-miate de Primărie, iar pe lângă acestea fiecarepersoană care are vârsta peste 60 de ani primeşte

bonuri valorice pe care le poate valorifica doar în ziuarespectivă la tonetele special amenajate cu ocazia săr-bătorii.

Rep.: Cum s-a desfăşurat evenimentul în 2010?N.M.: Anul trecut, pe lângă cuplurile de aur a mai fostacordat un premiu unei peroane care a împlinit vârstade 100 de ani şi s-au conferit nouă titluri de cetăţeande onoare unor persoane care au contribuit la dez-voltarea comunei pe diferite planuri: Ioan Dan – fostprimar, titlu oferit post mortem, Ilisie Gliga – fost pri-mar, titlu oferit post mortem, Victor Todoran – fostdirector de şcoală, titlu oferit post mortem, GheorgheGliga – fost membru al comisiei de judecată, titluoferit post mortem, Eugen Matei – fost secretar al co-munei, Cristian Chirteş – vicepreşedinte al CJ Mureş,Vasile Gliga – deputat, Dumitru Chirteş – fost primarşi Nicolaie Gliga – fost învăţător.

Activităţi diverse la Centrul de informare şi documentare

Funcţional din anul 2005, Centrul de informare şi documentare din comunaIbăneşti găzduieşte Biblioteca Comunală, dar şi o serie de activităţi atât pentru copii cât şi pentru persoanele de vârsta a treia.

Tradiţiile din Ibăneşti păstrate cu sfiinţenie

Nicoleta Man, bibliotecară

Elena Maria Pop, consilier cu atribuţii de asistenţă socială

Atelier de creaţie pentru copii

7

săNăTATE


Ibăneşti nr. 648. O adresă cunoscută încomună, în special de către localniciicare au probleme medicale. Astfel, înimobilul respectiv îşi desfăşoară activi-tatea doi medici de familie, dr. ClaudiaZahan şi dr. Maria Filep, care încearcă sărăspundă mereu cu promptitudine la so-licitările pacienţilor.

Reporter: Vă rog să vă prezentaţi încâteva cuvinte!Dr. Maria Filep: Sunt medic de familie,lucrez în Ibăneşti de 24 de ani, iar din1999 am intrat în sistemul de sănătate or-ganizat şi structurat pe cabinete de me -dicină de familie. În acest imobil îşidesfăşoară activitatea doi medici de fami -lie cu praxisuri separate. Deservim populaţia dinIbăneşti şi toţi pacienţii care se prezintă în perioadaprogramului de activitate indiferent dacă sunt sau nudin Ibăneşti, şi printre pacienţi avem deseori şi turişti.

Rep.: Ce profil are cabinetul?M.F.: Cabinetul are profil de medicină de familie. Euam competenţă în ecografie, medicină de între-prindere şi cabinetul este dotat în vederea des-

făşurării acestor activităţi. De asemenea,avem şi servicii de îngrijiri la domiciliuacreditate şi în funcţie de recomandărilefăcute de medicii specialişti facem şi acestprofil de activitate.

Rep.: Cabinetul arată foarte bine...M.F.: Încercăm să perfectăm serviciile pecare le oferim şi cred că acestea sunt debună calitate şi pacienţii noştri suntmulţumiţi. Ne dorim să ducem serviciilecât mai aproape de pacienţi, acesta este şimotivul pentru care am investit foartemult în cabinet, în dezvoltarea lui, pentrua oferi servicii complexe şi de calitate,aceasta însemnând investiţii financiare şiîn calificarea profesională. Cred că am

reuşit să dezvoltăm şi să aducem serviciile medicaleaproape de pacienţii noştri în toată complexitateade care au nevoie.

Înfiinţat în anul 2000 în cadrul Pompierilor civili,echipajul de prim ajutor SMURD din Ibăneşti esteunul dintre cele mai vechi din ţară şi deserveştelocuitorii din Valea Gurghiului. „Suntem primulechipaj SMURD la nivel de ţară, după cel din Târgu-Mureş. Suntem apelaţi prin Dispeceratul Integrat deUrgenţă 112. La cazurile care se consideră mai gravese trimite maşină cu medic sau chiar elicopter”, spuneparamedicul Zoltan Ioan, membru al familiei SMURDîncă din prima zi.

Reguli stricteAceeaşi vechime o are şi paramedicul Dorin Pop, careexplică două din regulile de bază ale echipei: niciodatănu acordă medicaţie pacienţilor, iar intervenţiile se facdoar prin Dispeceratul Unic de Urgenţă 112. „Suntemechipaj de prim ajutor, nu avem voie să facem me -

dicaţie. Acordăm primul ajutor până în momentul încare vine o maşină cu personal calificat. Mai suntcazuri în care suntem sunaţi, dar oamenii s-au învăţatşi sună la 112 dacă au probleme şi chiar dacă vin la noila sediu noi avem obligaţia să raportăm la dispeceratpentru a întocmi o fişă şi pentru a şti unde suntem.Deservim toată Valea Gurghiului, comunele Gurghiu,Hodac şi Ibăneşti, iar cazurile grave sunt preluate deo maşină de la Reghin sau de elicopter, iar uneorimergem chiar la Târgu-Mureş”, afirmă Dorin Pop.

13 „îngeri păzitori”Echipajul de prim ajutor SMURD din Ibăneşti este al-cătuit din 13 persoane, toate având calificarea de para-medic. „Suntem 13 persoane, lucrăm în patruschimburi, câte trei în fiecare echipaj, 24 din 24 de ore.Avem aproape zilnic intervenţii, uneori trei, patru sau

chiar cinci, rar este o zi în care să nu fim solicitaţi. Pânăacum în acest an am avut 582 de intervenţii”, a pre-cizat paramedicul Marin Oltean, care lucrează laSMURD din februarie 2011.

Pacienţii, pe mâini bune

SMURD Ibăneşti, 11 ani în slujba vieţii

sMURD Ibănești funcționează din anul 2000

Claudia Bianca Zahan este medic specialist de medicină de familie şi îşidesfăşoară activitatea într-un spaţiuamenajat prin mijloace propri, înIbăneşti Pădure.

Reporter: Vă rog prezentaţi-vă în câteva cuvinte.claudia Bianca Zahan: Îmi desfăşor activitatea camedic de familie în comuna Ibăneşti din 2009, iar ser-viciile oferite sunt gratuite, de medicină de familie, pa-cienţii fiind de la nou născuţi până la vârstnici. Deasemenea, facem şi mică chirurgie care se poate face

la nivel la sat şi la cererea pacienţilor facem consultaţiişi la domiciliu. Activitatea este destul de grea, mai alesdatorită faptului că fac naveta zilnic de la Târgu-Mureş.

Rep.: Descrieţi vă rog cabinetul...c.B.Z.: Sediul cabinetului este în Ibăneşti Sat, iar punc-tul de lucru se află în Ibăneşti Pădure unde îmi des-făşor activitatea ajutată de o asistentă medicală şi ofemeie de serviciu. Avem o sală de consultaţii, o salăde tratament şi o sală de aşteptare, precum şi grupurisanitare şi vestiar. Cabinetul a fost înfiinţat din fon-durile proprii, pe cheltuiala mea, iar spaţiul unde îmidesfăşor activitatea este închiriat.

Sacrificii pentru sănătatea ibăneştenilor

8

reLIgIe

Ibăneşti 2011

Biserica Ortodoxă Română Ibăneşti a început să fieconstruită în anul 1898, după planurile arhitectuluiGustav Wagner şi cu meşterii Perenczy Ştefan şi SolotyIoan, toţi din Reghin, în timpul păstoririi preotului Ioan

Petra. Lăcaşul de cult a fost finalizat în 1924 şi sfinţitde Episcopul Nicolae Ivan al Clujului. „Parohia arepeste 1.300 de persoane creştini ortodocşi. Bisericaeste ortodoxă, construită în stilul neogotic şi acestlucru impresionează. A fost proiectată de un sas şiconstruită din blocuri de piatră aduse din munte,aşezate unele peste altele. Zidul e foarte gros doarbolţile sunt din cărămidă, restul este tot din piatră”, adeclarat preotul Eugen Oprea, parohul din Ibăneşti.Potrivit acestuia, parohia se confruntă cam cu aceeaşiproblemă cu care se confruntă majoritatea parohiilordin mediul rural, şi anume numărul din ce în ce maimic al tinerilor care îşi îndreaptă atenţia către Biserică.„Sigur că oamenii se implică în activităţi, avem un corfoarte bun, probabil cel mai bun de pe Vale. Avem uncor bun, frecvenţa la biserică este bună, numai că ceicare vin sunt în general aceiaşi, mai mult oameni învârstă. Tineretul nu vine, dar nici nu prea este tineretpentru că au emigrat în alte locuri şi chiar ţări. Anulacesta când am umblat cu Iordanul am văzut căaproape din fiecare familie este cineva plecat înstrăinătate. Copiii vin destul de rar la biserică, în ge -neral la sărbătorile mari, importante”, a precizat EugenOprea. „Ne mai implicăm şi în soluţionarea unorcazuri sociale, ne ajutăm între noi familii cu probleme,cu copii bolnavi”, a adăugat parohul din Ibăneşti.

1.300 de ortodocşi în Parohia Ibăneşti

Oază de spiritualitate la Mănăstirea Lăpuşna

Mănăstirea Lăpuşna datează din august 1997, unul dinscopurile ctitoririi ei fiind ocrotirea Bisericii de Lemndin zonă, monument istoric. „Slujesc de 14 ani laMănăstirea Lăpuşna. Biserica de Lemn are hramul Sfân-tului Ierarh Nicolae, iar mănăstirea mai are un hram,hramul de vară, Sfinţii Martiri Brâncoveni când oa-menii vin în pelerinaj la mănăstirea noastră. Credincioşiicare vin în pelerinaj sunt în general cei din zonă”, a afir-mat ieromonahul Arsenie Boariu.

Potrivit acestuia, lăcaşul de cult este sprijinit atât decredincioşi cu dare de mână, cât şi de Secretariatulpentru Culte. „Primim donaţii şi sponsorizări de lafirme şi de câteva ori am primit ajutor financiar de laSecretariatul pentru Culte. Chiar nu ne putem plânge,deşi este un loc aspru cu ierni lungi, îi mulţumesc luiDumnezeu pentru acel loc şi pentru că ne-a ajutat, prinintermediul oamenilor, să fim acolo”, a explicat ArsenieBoariu.

Ieromonahul a transmis şi un mesaj oamenilor, îndem-naţi să fie mai buni şi să-şi exploreze mai bine interiorulprin taina spovedaniei. „Mesajul pe care îl am pentruoameni este mesajul evanghelic pe care îl spun laSfânta Liturghie şi la slujbe, în care îi îndemn pe oamenisă fie buni, să fie iertători, să-şi evalueze mereu interi-orul prin taina spovedaniei şi în general să caute acestlucru pentru că de aici e începutul sporirii duhovniceştişi al fericirii omului”, a conchis Arsenie Boariu.

Mănăstirea Lăpuşna datează din august 1997

Parohia are peste 1.300 de persoane creştiniortodocşi

9

reLIgIe


Parohia Ortodoxă Română Isticeu a fost înfiinţată înanul 1994, ca o necesitate a credincioşilor aflaţi înzonele limitrofe ale parohiilor Ibăneşti Pădure, Ibăneştişi Toaca de a avea o biserică în apropiere. Între 1996 şi2000 lăcaşul de cult este pictat de pictorul ValentinDiaconu, în aceeaşi perioadă construindu-se şi casaparohială.În 22 octombrie 2000, biserica, având hramul „Bunavestire” este sfinţită de către Petroniu Sălăjanul, epis-cop vicar al Episcopiei Oradiei. De asemenea, în anul2002 patrimoniul bisericii s-a îmbogăţit cu douăclopote de la SC Ciocan SRL din Baia Mare, unul de240 de kilograme, iar celălalt de 170 de kilograme.În parohia Isticeu au slujit preoţii: Eugen Oprea de laparohia Goreni (provizoriu), Niculiţă Gliga, pensionar(provizoriu), Ioan Avram (septembrie 1995 – decem-brie 1996), Nicolae Dincă (provizoriu), Viorel Suceavă

(provizoriu), iar din 18 martie 1997, Călin Şipoş. Dinanul 2005 preot paroh este Călin Romanţi. „În parohieavem peste 500 de suflete, iar credincioşii se implică,

ceea ce e foarte important deoarece fără implicarealor nu poţi face nimic. La capitolul realizări aş puteaaminti că avem un monument ai eroilor căzuţi în alDoilea Război Mondial, unic în Ibăneşti. Autorităţilene ajută, colaborăm foarte bine atât cu Primăria cât şicu Consiliul Judeţean Mureş, care ne-a sprijinit la maimulte proiecte pentru reabilitarea şi întreţinerea bi -sericii”, a declarat preotul Călin Romanţi.Totodată, parohul Bisericii Ortodoxe din Isticeu a afir-mat că îşi doreşte ca tineretul să se implice mai puter-nic în activităţile religioase. „Din punct de vederespiritual aş transmite enoriaşilor mesajul să fie în con-tinuare aproape de Biserică, adică mai practicanţi, înspecial tinerii. Spun aceasta deoarece îmi doresc catinerii să fie mai aproape de Biserică, şi nu mă refer laaspectul material, ci la participarea la slujbe”, a încheiatpărintele Călin Romanţi.

Parohia Ortodoxă Română Dulcea este formată dinsatele Dulcea, Zimţi, Brădeţelu şi Blidireasa, enoriaşiiacesteia aparţinând înainte de 1999 parohiei IbăneştiPădure. „Parohia este nou înfiinţată, de 12 ani. În datade 1 septembrie 1999 am întocmit actele şi documen-taţia necesară pentru construirea noii biserici. Înprimăvara anului 2000 s-a început fundaţia, procu-rarea materialelor şi toată lucrarea a durat până în sep-tembrie 2004 când lăcaşul de cult a fost sfinţit de ÎPSAndrei Andreicuţ, actual mitropolit al Clujului”, a ex-plicat părintele Lucian Breja, parohul din Dulcea.Potrivit acestuia, parohia este alcătuită din aproximativ260 de familii, multe dintre acestea alcătuite din per-soane vârstnice. „Avem circa 260 de familii în parohie.Lumea e cam îmbătrânită, satul fiind format aproapeîn totalitate din şcolari, grădinari şi pensionari. Oa-menii vin la biserică, dar în general copiii până în clasaa opta şi vârstnicii. Printre multe bune, Europa ne-aadus şi multe rele să le zic aşa, factori care îi dis-tanţează pe oameni de biserică: internetul, televizorul,cablul TV, discotecile”, a radiografat părintele LucianBreja viaţa din parohia pe care o păstoreşte.Totodată, preotul mai are la activ o ctitorie, mai exacto bisericuţă din lemn la Fâncel, sfinţită în anul 2010.„În anul 2008 am început să construiesc o bisericuţă

din lemn la Fâncel, care a fost sfinţită în anul 2010 deÎPS Andrei Andreicuţ, la acea vreme Arhiepiscop alAlba Iuliei. Acolo au loc slujbe pe perioada festivalului,

a doua zi de Paşti, de hramul Sfântului Proroc Ilie şi cualte ocazii”, a arătat părintele Lucian Breja.

Monument închinat eroilor la Biserica Ortodoxă Isticeu

Două ctitorii în 12 ani pentru enoriaşii din Dulcea

Parohia Ortodoxă română Isticeu a fost înfiinţată în anul 1994

În prezent Parhoia din Dulcea este alcătuită din 260 de familii

10

relIgIe

Ibăneşti 2011

Numit preot în Parohia greco-catolică în 1998, părin-tele Tudor Someşan spune că pe perioada celor 13ani în care a propăvăduit cuvântul Domnului pentrucei aproximativ 250 de enoriaşi a încercat să rezolvecât mai multe din problemele pe care le-a găsit lavenirea în Ibăneşti. “Am găsit multe probleme la casaparohială şi chiar în comunitate, pe care am încercatşi cred că am reuşit să le rezolv în aceşti 13 ani, iaracum oamenii s-au obişnuit cu prezenţa încă unuipreot în afara celui ortodox. Biserica arată bine, avemmobilier nou, iconostas nou, casa parohială a fost ren-ovată în totalitate, iar ca număr de enoriaşi avem cam250 de persoane, adică circa 100 de familii”, spunepărintele Tudor Someşan care în prezent are vârstade 36 de ani.

Înmormântări multe, naşteripuţineDeşi a reuşit să clădească din temelii o bisericuţă pen-tru credincioşii din zona Ibăneşti Pădure, preotul aretotuşi un of: numărul mare de decese raportat la celal naşterilor şi nunţilor. „În partea de sus a Ibăneştiului,în Ibăneşti Pădure, am construit o bisericuţă din lemncu fonduri belgiene, iar acolo slujesc în fiecare du-minică a lunii pentru credincioşii din zonă. Din păcate,în această perioadă de 13 ani am înmormântat peste100 de credincioşi. Căsătorii avem doar două-trei pean, iar dacă ne uităm în registrul botezaţilor de acumzece ani, atunci în parohie veneau pe lume cam 15copii, iar anul acesta s-au născut doar doi copii”, afirmăpărintele Tudor Someşan.

Fraternitate între bisericiPotrivit acestuia, enoriaşii greco-catolici şi ceiortodocşi participă frecvent la diferite activităţi reli-gioase comune, astfel încât se poate vorbi despre ofrumoasă armonie spirituală pe plan local. „În aceşti13 ani am încercat să fac o fraternitate între biserici.Afirm cu mâna pe inimă că am găsit o duşmănie - şinu înţeleg de unde - pentru că n-ar trebui să nedezbine nimic deoarece avem acelaşi Dumnezeu, sun-tem cu toţii creştini şi toţi suntem fraţi, aşa cum ziceaIisus Hristos. Am reuşit foarte mult să apropiem cre -

dincioşii unii de ceilalţi, de exemplu eu să slujesc înbiserica ortodoxă anumite activităţi religioase şi frateleortodox să slujească la noi în biserică, botezuri, cu-nunii şi înmormântări. Au fost perioade în care am slu-jit şi ne-am rugat împreună ca doi fraţi. Colaborămfoarte bine cu celelalte biserici şi credincioşilor le placesă se roage împreună, simt nevoia să se roage împre-ună, iar oamenii sunt mai uniţi şi există o armonieîntre biserici şi credincioşi”, a conchis părintele TudorSomeşan.

Greco-catolicii, fraţi cu ortodocşii

Parohia Ibăneşti Pădure s-a înfiinţat în anul 1925, subpăstorirea preotului Constantin Cotuţiu. Bisericapoartă hramul „Sf. Ierarh Nicolae” şi a fost zidită întreanii 1925 – 1926 din cărămidă şi piatră acoperită cutablă. În 1929 au fost făcute iconostasul şi pictura bi -sericii, realizată pentru suma de 220.000 de lei de prof.Aurel Pop din Târgu-Mureş. În anul 1930 lăcaşul decult a fost sfinţit de Episcopul Ioan Stroie din Cluj.

Peste 900 de enoriaşiÎn prezent, de destinele parohiei se ocupă părinteleIoan Mariş, preot paroh din 1972 în Orşova, şi din

1979 preot paroh la Ibăneşti Pădure. „Parohia dinIbăneşti Pădure are peste 900 de enoriaşi şi este poatecea mai extinsă din Protopopiat, cu buni credincioşicu care am făcut multe lucruri frumoase în cei 32 deani de când sunt aici. Anul trecut, în 10 octombrie,am făcut resfinţirea bisericii pe care am renovat-o îninterior. De asemenea, am renovat şi acoperişul şi ex-teriorul, am făcut un antreu afară, astfel încât bisericasă arate cât mai frumos”, a declarat părintele IoanMariş.

Localnicii, oameni buni şi harniciPreotul spune că se apropie de vârsta pensionării,după care va rămâne în continuare alături de enoriaşi,de care s-a ataşat în decursul timpului. „Mai am câţivaani până la pensionare şi îmi doresc să fiu în conti -nuare în mijlocul enoriaşilor. După pensionare voirămâne alături de enoriaşi pentru că m-am ataşat deei, deoarece sunt oameni buni, harnici, credincioşi şipe care îmi doresc să-i păstoresc în continuare, sămuncim împreună nu neaparat din punct de vederematerial, ci mai ales din punct de vedere spiritual, casă-i pot duce pe calea mântuirii. Le doresc tuturor

credincioşilor să rămână mai departe alături de Bise -rică, pe care să o păstreze tot aşa cum o avem acum,frumoasă, şi cu sufletele lor împodobite de credinţăşi rugăciune să mergem mai departe atâta vreme câtDumnezeu ne va lăsa”, a transmis părintele Ioan Mariş.

Enoriaşii din Ibăneşti Pădure, harnici şi credincioşi

11

AgrIcultură


Dr. Alexandru Matei îşi desfăşoară de peste trei decenii activitatea în cadrul cabine-tului medical veterinar din Ibăneşti nr. 198, unde se îngrijeşte ca starea de sănătatea animalelor să nu pună niciun moment în pericol sănătatea comunităţii.

Reporter: Cu ce probleme vin oamenii la dumneavoastră?Dr. Alexandru Matei: Oamenii vin cu probleme diverse, dar cea mai importantăactivitate este introducerea tuturor animalelor în baza de date.

Rep.: Ce fel de bază de date?A.M.: Se ţine o evidenţă la nivelul fiecărui animal, de exemplu la bovine eliberămpaşaportul, un document care conţine numărul de crotaliu, rasa, sexul, data naşterii,informaţii despre mamă, fără de care proprietarul nu poate înstrăina sau cumpărăanimalul. Toate aceste informaţii sunt trecute apoi într-o bază de date naţională.

Rep.: Care e starea de sănătate a efectivului de bovine din Ibăneşti?A.M.: Se execută acţiuni obligatorii, cum ar fi recoltare de probe de sânge pentrubruceloză, paratuberculoză şi leucoză. De asemenea, anual facem o analiză pentrudepistarea tuberculozei şi o vaccinare împotriva antraxului la bovine, ovine şi caprine,acţiunile obligatorii fiind subvenţionate de stat. Cetăţenii sunt obligaţi să vină la noipentru că noi urmărim starea de sănătate a animalelor şi pretindem ca operaţiuneade colectare a laptelui să nu fie afectată de boli transmisibile.

Rep.: Louis Pasteur spunea că medicul uman salvează omul, iar medicul ve -terinar salvează omenirea. E adevărat?

A.M.: Da, pentru că noi răspundem şi de produsele alimentare de la porcine saupăsări. De exemplu, la porcine se execută examenul trichinoscopic, suntem dotaţicu un asemenea aparat, iar atunci când se fac sacrificii, analizăm câte o mostră. Sănă-tatea animalelor înseamnă de fapt şi sănătatea noastră, a oamenilor.

Unul din cei mai destoinici gospodari ai comunei Ibăneşti este Vasile Gliga, poreclitşi Buhalteru’, care deţine o minifermă de bovine cu 50 de capete. „Profesia mea estede pădurar în Ibăneşti, dar în paralel cu activitatea de pădurar am şi o minifermăde 50 de vaci, din care 30 sunt vaci mature şi restul efectivului vaci tineret femelpentru reproducţie, de diferite vârste. Am avut animale de când eram copil, în fa -milie, dar miniferma am pornit-o în anul 2000 când am cumpărat 11 viţeluşe. Iniţialle-am ţinut în anexele din gospodărie, dar pe parcurs când efectivul a crescut, amconstruit un grajd la ieşirea din sat”, a declarat Vasile Gliga.Fermierul – pădurar a precizat că deşi eforturile pentru obţinerea laptelui suntmari, rezultatele sunt cu puţin peste linia de plutire. „Laptele obţinut în cadrulminifermei este comercializat la fabrica din localitate, dar în vremurile de astăziafacerea merge la limită. Comparativ cu eforturile pe care le depunem, cu preţurilede cost pentru producerea furajelor, medicamente pentru animale, preţul lapteluie mic”, a precizat Vasile Gliga.Referindu-se la fondurile europene, gospodarul a afirmat că acestea sunt utile, darfoarte greu de accesat din cauza hăţişului birocratic. „Până acum nu am accesatfonduri europene pentru că în prima fază erau fonduri cu contribuţie proprie pânăla 50% sau 40% dacă erai din zonă de munte. Problema era că accesarea fondurilor

a fost foarte încurcată iar cei 40% pe care trebuie să îi depui trebuia să dispui de ei.însă în momentul în care ai respectivii 40% poţi să faci lejer investiţia, fără alte bătăide cap şi comisioane mari la bănci”, a concluzionat Vasile Gliga.

Aflat în funcţia de preşedinte al ComposesoratuluiIbăneşti din decembrie 2009, Petra Zamfir a făcut oscurtă radiografiere a activităţilor din cadrul formeide asocieri pe care o coordonează.

Reporter: Ce înseamnă de fapt ComposesoratulIbăneşti?Petra Zamfir: Composesoratul Ibăneşti este per-soană juridică de drept privat, fără scop patrimonial.Obiectul de activitate al Composesoratului îl consti-tuie administrarea şi exploatarea patrimoniului înconcordanţă cu legile aflate în vigoare.

Rep.: Care e structura Composesoratului?

P.Z.: Composesoratul Ibăneşti are 480 de membri, iarsuprafaţa totală a Composesoratului este de 1.720 dehectare, dintre care 972 de hectare de păşune şi 748de hectare de pădure. Din suprafaţa acoperită cu pă-dure, 395 de hectare sunt de molid şi 358 de hectarede fag. Dintre membrii, cele mai mari suprafeţe ledeţin Biserica Ortodoxă, respectiv Biserica Greco-Catolică.

Rep.: Ce avantaje au membrii Composesoratului?P.Z.: La sfârşitul anului, după veniturile obţinute dinvânzarea masei lemnoase şi exploatarea păşunilor, seoferă compensaţii în funcţie de suprafaţa deţinută defiecare membru.

Medicul veterinar salvează omenirea!

Vasile Gliga, fermierul mai tare decât criza

1.720 de hectare administrate de Composesorat

12

SoCIal

Ibăneşti 2011

Directoarea Şcolii Generale din IbăneştiPădure, Ingrid Mercedes Dan, apreciazăcă anul şcolar 2011-2012 va fi unul la felde prolific pentru unitatea de în-văţământ pe care o coordonează.

Reporter: Cum aţi început anul şcolar 2011-2012?Ingrid Mercedes Dan: Am început anul şcolar cumulte schimbări legislative, noutatea cea mare con-stând în susţinerea de teste iniţiale pe care oricum ledădeam, dar nu neaparat în condiţiile impuse de Mi -nister.

Rep.: De câţi copii răspundeţi?I.M.D.: Noi suntem şcoală cu personalitate juridicăşi avem trei structuri: Grădiniţa din Ibăneşti Pădure,Grădiniţa cu Program Normal din Dulcea şi Şcoalaclasele I-VIII din Dulcea. În cele trei unităţi avem 302de preşcolari şi elevi. Numărul e mai mic decât anultrecut, când am avut 312 copii, dar e un numărbun.

Rep.: Care sunt condiţiile de desfăşurare a acti -vităţilor?I.M.D.: Sunt mulţumită, şcoala a fost igienizatăaproape integral în această vară, avem echipamente şidotări şi material didactic bune, mobilier nou. Şcoalaa fost reabilitată în perioada 2001-2002 prin BancaMondială şi clădirea chiar arată foarte bine. Avem şicameră de supraveghere, iar siguranţa copiilor este ast-fel asigurată

Rep.: Cine sunt cadrele didactice?I.M.D.: Colectivul este format din cadre didacticetinere calificate care se implică şi se preocupă să lu-creze cât mai bine cu copii, iar gradul de absenteismeste unul mic. Din păcate, aproape toate cadrele suntnavetiste, dar s-au ataşat de şcoala noastră.

Rep.: Aveţi evenimente importante pe care le orga-nizaţi în decursul anului şcolar?I.M.D.: Organizăm anual simpozionul naţional “IonCreangă”, pe care intenţionăm să-l transformăm într-un eveniment internaţional. Am avut o participarefoarte bună şi în acest an din judeţul Mureş, Prahova,

Gorj, Hunedoara, iar lucrările au fost publicate în re-vista şcolii. Ne mândrim cu acest simpozion deoareceîl organizăm doar cu sprijinul Primăriei şi cu sprijinulsponsorilor.

Condiţii bune în şcoala şi grădiniţele din Ibăneşti Pădure

Ion Vancu deţine funcţia de casier al Primăriei Ibăneştidin 1979, în acelaşi an începând şi activitatea de pom-pier voluntar. „Sunt şeful pompierilor voluntari dinIbăneşti şi coordonez un număr de 18 pompieri vo -luntari, împărţiţi pe sectoare, fiecare având în medie60 de case de care răspund. În fiecare primăvară şitoamnă facem un control la toate gospodăriile din co-mună şi din trei în trei săptămâni ne întâlnim pentrua face schimb de informaţii. Subliniez că toţi membridin echipă au locuri de muncă, iar activitatea de pom-

pier este voluntară”, a precizat Ion Vancu.Potrivit acestuia, rolul pompierilor voluntari este atâtde prevenire, cât şi de intervenţie în caz de nevoie.„Activitatea noastră nu se rezumă doar la prevenireaincidentelor neplăcute. Atunci când izbucneşte un in-cendiu ne sunăm unul pe altul şi încercăm să inter-venim cât mai rapid astfel încât până la sosireapompierilor din Reghin şi Ibăneşti să limităm efectelefocului”, a conchis Ion Vancu.

Pompierii voluntari, la datorie non-stop

Simpozionul național “Ïon Creangă”, un succes

13

eConoMIC


Născut în Ibăneşti, sat Brădeţelul, într-o familie de ţărani cu trei copii, Suceava EugenPetru este cunoscut sub numele de Gelu a lu’ Petruţu lu’ Mitru Vichi şi admi -nistrează firma SC Gelu Transexplor SRL din anul 2002. Aceasta are profil de ex-ploatare forestieră, transport şi vânzare de agregate de balastieră şi se mândreştecă are implementată certificarea ISO 9001. Chiar şi aşa, omul de afaceri este uşordezamăgit de ultimele tendinţe ale pieţei, afirmând că preţurile mari ale materieiprime pot avea efecte devastatoare asupra întreprinzătorilor din domeniu. „Echipanoastră este alcătuită din peste 50 de persoane. Avem piaţă de desfacere bună,dar problema este la achiziţie deoarece sunt foarte multe firme pe piaţă şi materiaprimă la achiziţie s-a scumpit, astfel încât treaba merge din ce în ce mai prost. Lu-crăm cu firme serioase dar din păcate Romsilva scoate doar câteva parcele la lici-taţie, iar masa lemnoasă este foarte puţină ca să se cumpere scump şi rând pe rândo să cădem câte unul. După atâtea investiţii făcute nu avem nicio siguranţă şi nupoţi să îţi faci o strategie de viitor din cauza asta”, a declarat Suceava Eugen Petru.Acesta a adăugat că ia în calcul predarea ştafetei şi o retragere la pensiunea pe careo construieşte în inima munţilor. „Noroc că mai avem şi alte activităţi pe lângă ex-ploatările forestiere, lucrăm şi cu firma Geiger, avem câteva basculante, mai avemo balastieră care începe să prindă viaţă, construim o pensiune în Ibăneşti şi chiarm-am gândit să predau ştafeta la copii în anii următori şi să mă retrag la munte.Acolo e viaţa mea, acolo m-am născut şi acolo vreau să-mi petrec restul vieţii. Egreu, nimeni nu-ţi acordă niciun ajutor, băncile îşi dau împrumuturi cu dobânzi

imense care te îngroapă, taxele sunt mari, iar controalele ne sufocă. Avem o flotăde 13 maşini de transport mărfuri şi numai impozitul pe care îl plătim anual dupăacestea la Primăria din Ibăneşti este de aproape 20.000 de lei”, a adăugat SuceavaEugen Petru.

Una din cele mai importante firme locale din dome-niul forestier este SC Horn Forest SRL. Administratăde Dumitru Gliga, un gospodar în adevăratul sensal cuvântului, SC Horn Forest SRL derulează unproiect european în valoare de 394.000 de euro. “Deprofesie sunt mecanic fasonator, am vârsta de 43 deani şi sunt director la SC Horn Forest SRL. Firma areca obiect de activitate exploatările forestiere şitransportul masei lemnoase. Avem 13 angajaţi şidouă tafuri. În anul 2009 am câştigat prin inter-mediul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Ruralăşi Pescuit un proiect finanţat prin Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rurală în valoare de394.000 de euro. Astfel, am achiziţionat o maşină detransport buşteni şi urmează să mai achiziţionămdouă tafuri şi un funicular de exploatare a lemnului.Am contribuit cu 50% din finanţare, deci nu pot

spune că este foarte uşor, mai ales că a trebuit săapelez la un credit bancar. Îmi doresc şi sper căproiectul va fi finalizat cu bine”, a explicat DumitruGliga.Potrivit acestuia, firma pe care o conduce nu ducelipsă de clienţi, iar cota de masă lemnoasă licitatăde la Direcţia Silvică Mureş este una considerabilă.„Există piaţă de desfacere, nu ne putem plânge. Re-laţii de export nu avem, iar clienţii sunt din zonaReghinului, Ibăneşti, Toaca şi chiar din zona Sebeşu-lui. În ceea ce priveşte activitatea de exploatare,avem licitată de la Direcţia Silvică Mureş o cotă demasă lemnoasă, iar contractul este de 15.000 demetri cubi, pe termen de 24 de luni. În caz că de-păşim cota, vom reînnoi contractul”, a adăugat Du-mitru Gliga.

Transexplor, arta de a face business cu lemne

Horn Forest, profesioniştii exploatărilor forestiere

Produsele Mirdatod, sănătate şi gust unicÎnfiinţată în anul 1994, firma SC Mirdatod Prod SRLdin Ibăneşti colectează lapte de la producători dinzona montană, nepoluată, lucru care contribuie lagustul şi calitatea laptelui, materia primă pentru pro-ducerea produselor lactate. „Ca şi sortimentaţie, gamade produse realizate la noi e destul de largă: caşcaval-uri de diferite tipuri şi gramaje, rulade afumate din caş-caval, telemea, brânză de burduf, smântână, unt,mozzarella, brânză topită, brânză proaspătă de vaci şiurdă dulce de vacă”, a declarat David Ovidiu Todoran,administratorul SC Mirdatod Prod SRL Ibăneşti.Potrivit acestuia, produsele sunt distribuite astfel încâtacoperă aproape tot teritoriul României. „Produsele levindem pe plan naţional, avem distribuţie cu maşiniproprii în judeţele Mureş, Cluj, Sibiu şi Harghita. Avem

depozite în oraşe mari ca Timişoara, Braşov, Bucureştişi Brăila şi avem trei lanţuri de magazine mari cu carecolaborăm”, a explicat David Ovidiu Todoran. „Mo-mentan avem aproximativ 60 de persoane angajate în

firmă, cu tot ce înseamnă colectare, administraţie şiproces tehnologic”, a completat administratorul SCMirdatod Prod SRL Ibăneşti.

14

eCoNoMIC

Ibănești 2011

Pensiunea „Lucreţia” este situată lângă Platoul Fân-cel şi oferă 14 locuri de cazare, o sală de masă de35-40 de locuri, bucătărie şi bar, preţul unei camerefiind de 60 lei/noapte. “Camerele sunt dotate cubaie proprie, iar în exterior există două bazineunde turiştii au posibilitatea de a practica pescuitde agrement şi apoi pot consuma păstrăvii”, a pre-cizat Lucreţia Todoran, administratorul pensiunii.Rezervări pot fi făcute la numărul de telefon 0766-458.208.

Pensiunea este situată la locul numit Pârâul Negru,sat Lăpuşna şi oferă turiştilor 11 camere după cumurmează: trei camere cu trei paturi, două camerecu un pat şi şase camere cu două paturi. Deasemenea, unitatea are o sală de mese, iar în curteşapte căbănuţe şi două bazine cu păstrăvi. “Locule ca o casă de oaspeţi, în special pentru grupuri or-ganizate”, a precizat Ştefan Pop, patronul pensiunii.Rezervări pot fi făcute la numărul de telefon 0744-608.151.

14 locuri de cazare la „Lucreţia”

11 camere la „Plascom Impex”

Pensiunea este situată în Ibăneşti Pădure şi oferăturiştilor patru camere, dintre care două simple şidouă duble, preţul unei camere simple fiind de 50lei/noapte, iar a unei camere duble de 60lei/noapte. „Avem şi o bucătărie iar jos la parterfuncţionează un magazin alimentar de undeturiştii pot să-şi cumpere tot ce doresc. De aseme-nea, jos mai avem şi o ciupercă şi un grătar”, a pre-cizat Ion Gliga, administratorul SC Convig ImpexSRL. Rezervări pot fi făcute la numerele de telefon0744-608.151 sau 0265-533.404.

Camere simple şi duble la “Comvig Impex”

Castelul Lăpuşna este situat la o altitudine de 815metri, în comuna Ibăneşti, sat Lăpuşna, la 70 de kilo-metri de Târgu Mureş, într-o zonă muntoasă de-osebită. Castelul se află la 45 de kilometri de Reghin,în Munţii Gurghiului, pe valea cu acelaşi nume.Castelul Lăpuşna a fost realizat în perioada 1925-1926şi a aparţinut regilor României, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai I, până la naţionalizarea din 1949 când afost trecut în proprietatea statului. De asemenea, peperioada în care la conducerea statului s-a aflat Nico-lae Ceauşescu, castelul a găzduit numeroase vizite lanivel înalt. În prezent, castelul este administrat de SCTurism Grand SA, care a investit în anul 2002 peste100.000 de euro în lucrări de renovare exterioară şi in-terioară a imobilului.

Castelul Lăpuşna dispune de 40 de locuri de cazare,dintre care 16 sunt în camere cu pat dublu, de treistele, iar restul de 24 de locuri sunt în regim de douăstele, dar oferă confortul necesar unui sejur de vis.Cele mai luxoase camere sunt 1 şi 2, acestea fiind con-

siderate camere regale.În ceea ce priveşte cazarea, aceasta costă 15 euro/per-soană/zi fără mese, în timp ce cazarea cu trei mesepe zi costă 40 de euro de persoană. Rezervările pot fifăcute online, pe site-ul www.lapusna.ro.

Castelul Lăpuşna, perla turistică a Văii Gurghiului

Societăţi comerciale din Ibăneşti

SC Trans Radu SRL (Răducu Crăşmaru, Ibăneşti nr.1, transport, telefon 0744-475.228);SC Club Terra SRL (Tinu Podu Hodacului, Ibăneştinr. 1 A, comerţ, telefon 0745-235.196);SC Crismir SRL (Cristi Zaharica lui Milu, Ibăneşti nr.180, lemn, telefon 0744-364.766);SC Danidan SRL (Dănuţ a lui Velu, Ibăneşti nr. 74,transport, telefon 0767-877.348);SC Molid Silva SRL (Mitrosuc, Brădăţelu nr. 1 B,lemn, telefon 0766-408.718);SC Petry Flor SRL (Petrişor, Brădăţelu nr. 40 A, com-erţ, telefon 0765-248.959);SC Crysty Prod Forest SRL (Ibăneşti nr. 200, comerţşi lemn, telefon 0743-135.925);SC Paul Forest SRL (Dulcea nr. 56, lemn, telefon0767-862.178);SC La Nicoiu Forest SRL (Cheţa Nicoiu, Dulcea nr.93, lemn, telefon 0766-458.208);SC Foresta Dulcea SRL (Vosi Nicoiu, Dulcea nr. 98,lemn, telefon 0769-608.312);SC Mirnet SRL (Mircea Şloi, Ibăneşti nr. 194, lemn,telefon 0265-538.010);SC Todflor SRL (Florin Ţiţi, Ibăneşti nr. 557, trans-port, telefon 0764-472.630);SC Godlun SRL (Gogu, Ibăneşti nr. 764 A, comerţ,telefon 0748-205.343);SC Cardia SRL (Ibăneşti nr. 870 A, comerţ, telefon0741-121.325);SC Crisbota SRL (Ioan Bota, Ibăneşti nr. 101, comerţ,telefon 0765-256.118);SC Ibăneşti Pădure Prod SRL (Mariana a lui Telu,Ibăneşti Pădure nr. 103 A, comerţ, telefon 0745-189.525);SC Darion SRL (Mitrosuc, Ibăneşti Pădure nr. 132,lemn, telefon 0766-408.718).SC Ionuţ Trans SRL (Ionel Pintilică, Tireu nr. 145,transport, telefon 0728-867.124)SC Crimalin SRL (La Lăptărie, Tireu nr. 45 A, comerţ,telefon 0265-533.444)II Moga Vasile (Dulcea nr. 71, comerţ, telefon 0265-539.739)II Dan Ioan (Ibăneşti nr. 67 A, comerţ, telefon 0748-956.197)

15

aDMINISTRațIe

www.ibanesti.ro Ibănești 2011

Consiliul Local al comunei Ibăneşti este alcătuit din 17 consilieri locali, dupăcum urmează: Gliga Petruţ, Dan Ioan (a lui Octavian), Dan Vasile (Lepedeu),Dan Viorel (Velu), Dorin Ioan Farcas, Traian Frandeş, Dumitru Gliga(Bornea), Ioan Florin Gliga, Dorin Todoran şi Petru Todoran (toţi PSD), Du-mitru Bloj (PDL), Eugen Matei şi Mircea Todoran (ambii PNL) şi următoriidelegaţi săteşti: Adriana Anton (Zimţi), Vasile Chirteş (Brădăţelu), Sorin Dan(Pârâul Mare) şi Vasile Gliga (Dulcea).

Contribuabilii care nu şi-au achitat până în prezent impozitele şi taxele pentruanul 2011 sau res tanţele din anii anteriori sunt aşteptaţi la Serviciul Impoziteşi Taxe din cadrul Primăriei Ibăneşti. Unul din angajaţii admi nistraţiei locale careinteracţionează cu con tri buabilii este inspector Nicoleta Maria Gliga. “Activitateanoastră constă în debitarea, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor localecare se compun din impozit pe clădiri, impozit pe teren, impozit pe mijloacelede transport. De asemenea, avem nişte taxe locale pentru SMURD, pază,salubritate şi alte taxe şi chiar amenzi. Deci tot ce ţine de obligaţii fiscale cătrePrimărie”, a precizat Nicoleta Maria Gliga.Potrivit acesteia, gradul de colectare a obligaţiilor fiscale din acest an depăşeştecu puţin 60 de procente, sub media din 2010 care a fost de peste 70%. „În anul2011 gradul de colectare a impozitelor şi taxelor de pe raza comunei Ibăneştieste în jur de 65%, media dintre persoanele fizice şi juridice. Anul trecut gradulde colectare a fost de 74%. Îi rugăm încă o dată pe cei care nu şi-au achitatîncă impozitele să vină la Primărie şi să-şi achite obligaţiile deoarece banii re-spectivi sunt folosiţi tot pentru bunul mers al comunităţii. Avem mai mulţi răuplatnici care au restanţe mai vechi, care nu şi-au plătit impozitele şi taxele dedoi - trei ani. De asemenea, pe lista neagră a datornicilor se află şi localnici ple-caţi în străinătate, pe care nu-i mai putem contactaţi pe cât posibil îi rugămsă-şi achite obligaţiile fiscale”, a completat Nicoleta Maria Gliga.

A înfiinţat firma de panificaţieSC Bozon Com în 1992 înparteneriat cu fratele său, iarastăzi este unul din cei maiapreciaţi gospodari din co-muna Ibăneşti. „Avem caobiect principal de activitatepanificaţia. În Ibăneşti avem obrutărie şi un magazin la Dul-cea numărul 1, unde clienţiipot cumpăra pâine, cornuri,covrigi, împletituri şi alte pro-duse specifice”, a declaratVasile Cristian Gliga, asociat laSC Bozon Com Ibăneşti.Potrivit acestuia, activitateadin cadrul firmei este unafructuoasă, SC Bozon Comasigurând nu mai puţin de 23de locuri de muncă pentrueconomia locală. „Am creat23 de locuri de muncă. N-afost deloc uşor, mai ales că laînceputuri am fost doar eu şifratele meu. Treaba mergedestul de bine, firma merge bine, iar distribuţia o avem în Reghin, Târgu-Mureş, Valea Beicii, Ibăneşti, Gurghiu. Capacitatea de producţie nu estefoarte mare, producem sub o tonă de pâine în fiecare zi”, a explicat VasileCristian Gliga, care a mărturisit şi care este secretul reuşitei în afaceri. „Se-cretul reuşitei? Munca şi seriozitatea!”, a încheiat Vasile Cristian Gliga.

Instituţia Poştei Române esteapreciată şi în comuna Ibăneşti,unde funcţionează un ghişeupoştal la care ibăneştenii apeleazăcu mare încredere. „Activităţile şiserviciile pe care le oferim cetăţe-nilor sunt cele obişnuite, legatede expedierea scrisorilor, a co-letelor poştale şi în general acorespondenţei, precum şi de dis-trubuirea pensiilor şi a man-datelor poştele. Oamenii auîncredere în Poşta Română şichiar dacă se încasează facturi şiîn alte locuri, ibăneştenii apeleazăîn continuare la serviciile noastre”,a declarat Rodica Feier, oficiant laGhişeul Poştal Ibăneşti.

Consilierii locali, „vocea” ibăneştenilor de rând

Muncă şi seriozitate la SC Bozon Com

Ibăneştenii au încredere în Poşta Română

Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor, 65%

EvEnIMEnt

16 Ibăneşti 2011

Responsabila cu activităţile culturale de pe razacomunei Ibăneşti, Dorina Farcaş, se declarămulţumită cu starea căminelor culturale de carerăspunde. De asemenea, ibăneşteanca a înfiinţatun inedit muzeu al tradiţiilor locale, carefuncţionează în incinta Şcolii Generale din Isticeu.

Reporter: Câte cămine culturale func -ţionează pe raza comunei Ibăneşti?Dorina Farcaş: Avem trei cămine culturale şio sală festivă, situate în Ibăneşti Sat, Ibăneşti Pă-dure, Dulcea, respectiv Isticeu.

Rep.: Ce activităţi gestionaţi?D.F.: Organizăm diferite activităţi cu ocazia săr-bătorilor mari cum ar fi Crăciunul, Paştele,Balul Primăverii şi altele. De asemenea, mai par-ticipăm la festivaluri şi alte evenimente organizate deCentrul de Creaţie sau de primării din alte comune.

Rep.: Care sunt condiţiile din spaţiile de carerăspundeţi?

D.F.: Condiţiile sunt bune. De exemplu, căminulcultural din Ibăneşti Sat arată aproape ca unrestaurant, ceea ce ne permite să organizăm şimese festive cu ocazia nunţilor, botezurilor, paras-tasurilor.

Rep.: Cum colaboraţi cu instituţiile locale?D.F.: Foarte bine, altfel nu m-aş putea des-curca în acestă activitate deloc uşoară. Totulse face în echipă la noi.

Rep.: Sunteţi responsabilă şi de un muzeulla Isticeu...D.F.: Aşa e, am adunat în timp mai multeobiecte vechi la care ţin foarte mult. Muzeulse află în incinta Şcolii Generale din Isticeuunde sunt foarte puţini copii şi având sălilibere ne-am gândit cu domnul primar căacolo ar fi bine să amenajăm muzeul.

Rep.: Ce conţine patrimoniul muzeului?D.F.: Avem costume populare şi foarte multeobiecte vechi, din Ibăneşti. În fiecare an, cu

ocazia tradiţionalului Festival al Văii Gurghiului ame-najez casa alegorică a comunei Ibăneşti cu obiecte dinrespectivul muzeu. Mă consider o femeie bogatăavându-le...

CS Master Karate-Do Reghin, secţia Ibăneşti, sedovedeşte a fi o veritabilă pepinieră în descoperirea şivalorificarea unor talente locale. Astfel, mai mulţisportivi ibăneşteni şi-au confirmat în acest an valoareala diverse competiţii naţionale: Dragoş Truţă a obţinutlocul doi la Kumite masculin 12-13 ani la CampionatulNaţional de Karate Shotokan de la Oradea (6-7 mar-tie), Denisa Maria Gliga a fost medaliată cu aur la Kataindividual feminin 8-9 ani la Cupa Master KarateReghin (21-22 mai), la Kumite individual feminin 8-9ani şi Kata individual feminin 8-9 ani la Cupa Tuşnad

(14-15 mai), iar Alexandru Rareş a obţinut medalia deaur la Kumite masculin cadeţi la CampionatulNaţional de Karate-Do Shotokan Craiova (5-6 martie)şi s-a clasat pe locul patru la Campionatul EurpeanSkief din Ungaria (28-29 mai). “Acest sport te umplede energie, te învaţă a fi disciplinat şi respectuos, esteun mod ideal de a te cunoaşte mai bine şi de a-ţi facenoi prieteni”, a precizat Ioan Boga, antrenor. Înscrierile au loc în fiecare zi de marţi şi joi, între orele16.30-18.00, în incinta căminului cultural din IbăneştiSat.

Lider al grupului satiric al comunei din anii 70’, EugenMatei a fost „reactivat” de câţiva tineri entuziaşti careintenţionează să relanseze umorul de calitate înIbăneşti.

Reporter: Cum aţi intrat în grupul satiric?Eugen Matei: Dintr-o întâmplare. În anul 1970 amfost invitat, împreună cu regretatul meu prieten IoanChirteş, să fiu membru al unei brigăzi artistice de agi-taţie din Ibăneşti care se apropia de faza finală a unuiconcurs naţional şi avea nevoie de îmbunătăţiri. În1971 brigada din Ibăneşti a fost premiată cu locul întâipe ţară, am fost invitaţi la Bucureşti unde a avut locun spectacol festiv. Animator era profesorul Emil Blojşi mi s-a propus să mă duc la cursuri de instructor debrigăzi artistice. M-am dus şi de atunci, din 1972, m-am apucat de scris texte şi de condus brigada artistică.Nu mi-a plăcut titulatura şi nici nu ştiam să fac texteaşa cum se cerea pentru o brigadă. Am trecut pe grupsatiric şi textele şi tematica erau pe această idee.

Rep.: Aţi avut continuitate?E.M.: Da, din 1972 şi 1982 am lucrat încontinuu, amumblat cu grupul satiric din Ibăneşti în aproape toatăţara, obţinând nenumărate premii. Am dat spectacolede la Deda până la Vaslui şi din Cluj până în sudul ţării.Practic, unde se organiza un eveniment eram şi noiprezenţi.

Rep.: Care e situaţia în prezent?E.M.: Prin 1982 ne-am destrămat şi prăvălia s-a închiscum se spune. Acum, câţiva inimoşi mai tinerei auapelat la serviciile mele, ca să le scriu nişte texte. Le-amcompus un Pluguşor, apoi încă un text şi acum suntemla al patrulea text. În noiembrie este un eveniment laBahnea şi începem să ne pregătim, ca să ne facem binede râs acolo. Adică oamenii să râdă de noi...

Rep.: Cum sunt textele actuale comparativ cu celedin anii 70’?E.M.: Nu e mare diferenţă, şi atunci şi acum viciile şimoravurile societăţii au intrat în textele mele. Doar căîn anii 70’ textele erau mai cu perdea cum se zice, maiperiate un pic ca să nu scape ceva. Eram verificaţi deforurile judeţene care ne mai spuneau să tăiem dintexte... La spectacolele locale textele erau mai deschise,dar cum înaintam către o etapă superioară, le mai şle-fuiam pentru că se mai supăra câte un domn sau chiaro doamnă...

Tradiţiile, păstrate de Dorina Farcaş

Sportivi de aur la CS Master Karate-Do

Eugen Matei îi face pe ibăneşteni să râdă

Documents

Ibanesti Octombrie 2011