deda octombrie 2011

Deda 2011

Proiectele continuă

www.primariadeda.ro

OCTOMBRIE 2011

Reporter: Care sunt principalele realizări avute înactualul dumneavoastră mandat de primar al co-munei Deda?Lucreția Cadar: Mandatul al doilea de primar al co-munei Deda a început în iunie 2008, an în care urmasă punem bazele gospodăririi mai judicioase a co-munei și a realizării unor obiective de investiții destrictă necesitate. După ce școlile și căminele culturaledin cele patru localități, precum și sediul Primăriei aufost reabilitate, iar o parte din drumurile comunale as-faltate prin intermediul unui proiect SAPARD, iată că2008 a venit cu noi probleme de realizat. Era necesarăasigurarea iluminatului public în Deda. Astfel, am în-locuit circa 750 de lămpi cu altele noi asigurând astfelun iluminat modern și în același timp economicos cubecuri de 55 de wați fiecare, în acest fel realizând oeconomie anuală de circa 30% la plata curentului elec-tric și cu o recuperare în cinci ani a întregii investițiipe care am realizat-o, de aproximativ 250.000 de lei.

Rep.: Când a fost realizată stația de epurare a apei?L.C.: Tot în perioada aceasta am realizat o stație deepurare care este unică pe Valea Mureșului și care prinmărimea și complexitatea ei poate deservi chiar șiorașul Reghin. Este o realizare de care sunt mândră șitotodată în acest moment are loc branșarealocuinţelor la rețeaua de 4 kilometri realizată în centrulcomunei și pe câteva străduțe laterale, lucru care vapermite și realizarea trotuarelor în centrul comuneiDeda.

Rep.: Care este următorul pas?L.C.: Pe Ordonanța de Guvern numărul 7 am primito sumă de un milion de euro, bani pe care i-am folositpentru această stație de epurare și pentru realizarea a4 kilometri de canalizare. Avem proiecte depuse pen-tru extindere atât pe Mediu, cât și la Ministerul Dez-voltării, pe Măsura 3.2.2. În momentul de față vomfolosi fonduri proprii, avem prin bugetul local stabilită

suma de 200.000 de lei pentru realizarea extinderiicanalizării pe străduțele secundare din Deda. Este omare reușită pentru noi. În prezent avem branșate larețea circa 80 de familii, urmând ca alte 200 de familiisă beneficieze de rețeaua de canalizare.

Rep.: Ce se va întâmpla după ce populația va fibranșată la rețea?L.C.: Deocamdată nu am putut realiza trotuare încentrul comunei deoarece nefiind branșată localitateala rețeaua de canalizare nu a fost posibil acest lucru.Însă odată cu realizarea branșării localităţii la rețeauade apă, în paralel cu rețeaua de canalizare, vom mo -derniza comuna și vom contribui la creșterea aspectu-lui frumos prin realizarea acestor trotuare în toamnaaceasta și în primăvara anului viitor.

Rep.: Drumurile din Deda se prezintă în condițiibune...L.C.: Sigur că la creșterea înfrumusețării comuneiDeda pe agenda noastră de lucru sunt și problemelereferitoare la drumuri. De aceea am promovat unproiect național de dezvoltare a infrastructurii prinMinisterul Dezvoltării și aici am obținut o finanțarede 550.000 de lei pentru 5,7 kilometri de asfaltare dru-muri comunale, urmând ca în toamna anului 2011 sauîn primăvara anului viitor să realizăm aceste asfaltări.

Rep.: Care e viziunea dumneavoastră privindsportul?L.C.: În această perioadă, și în mod deosebit în anul2011, lucrăm la o bază sportivă, tot un proiect finanțatde Guvernul României, cu o valoare de 600.000 de lei,care va consta într-un teren mare de sport, cu pistăde alergare, vestiare și desigur acel stadion cu locuricare va asigura tinerilor și nu numai posibilitatea de ase antrena și de a face sport. De asemenea, ne dorimca acolo să amenajăm și un ștrand pentru tineri. Dedaa fost una din comunele care prin depunerea unui

proiect la Ministerul Dezvoltării a obținut banii nece-sari pentru realizarea unei baze sportive. A fost o pri-oritate, mai ales că sunt fonduri europene care au odestinație precisă și era păcat să nu solicităm aceștibani deoarece nu utilizăm fonduri proprii pentru re-alizarea acestei baze sportive. Proiectul are o valoarede circa 600.000 de lei și în primăvara anului 2012sperăm să putem da în folosință baza, sau cel maitârziu în martie 2012. Consider că și acest proiect faceparte din strategia de dezvoltare a comunei Deda. Deasemenea, în prezent lucrăm la formarea unei echipede fotbal alcătuită din tineri din Deda și pe aceastăbază sportivă vom putea organiza diverse competițiiși desigur o vom putea închiria și să obținem astfelvenituri proprii cu care vom dota sala de sport din co-muna Deda.

Rep.: Ce ne puteți spune despre Centrul Regionalpentru Situații de Urgență din Deda?L.C.: Sunt de părere că am realizat un lucru deosebitpentru comunitatea noastră, aveam o mașină depompieri care era veche și nu putea face față ce -rințelor. Prin Asociația Operation Villages Roumainsdin Elveția am primit o autoutilitară nouă, pentru stin-gerea incendiilor, folosită la Centrul Regional pentruSituații de Urgență de la Deda, al patrulea Centru deacest fel din România.

Rep.: Când se vor finaliza lucrările din curtea inte-rioară a Grupului Școlar “Vasile Netea”?

2

interviu

Deda 2011

Lucreția Cadar sfințește locul la DedaLucreția Cadar conduce Primăria comunei Deda de douămandate, perioadă în care s-a străduit să gestioneze fonduriledisponibile cât mai eficient, în folosul întregii comunități. Șiproiectele n-au fost deloc puține: realizarea stației de epurare a apei și a rețelei de canalizare, construirea unei săli modernede sport, introducerea iluminatului public la standarde europene, asfaltarea străzilor, inaugurarea Centrului Regionalpentru Situații de Urgență și multe altele...

L.C.: În momentul de față lucrăm la asfaltarea curțiiinterioare a Grupului Școlar “Vasile Netea”, lucrareprevăzută în bugetul din 2011, din fonduri proprii.Trotuarele pe care le vom face în comună țin tot debugetul local, din banii pe care îi obținem din vân-zarea mesei lemnoase din pădurile Primăriei realizămși lucruri benefice în comună și îi cheltuim pentru noi

investiții folositoare pentru comunitate.

Rep.: Comuna Deda a fost greu încercată de inun-dații în 2011. Aveți vreo strategie de diminuare ariscurilor privind inundațiile?L.C.: Pentru viitor gândim să realizăm un proiect deîndiguire pâraie, acestea fiind finanțatate prin fonduri

europene și ne dorim să realizăm acest lucru deoareceam avut probleme cu inundațiile. Realizarea deîndiguiri pe raza comunei Deda va fi prioritatea noas-tră pentru anul 2012 și pentru anii viitori.

Rep.: Ce alte investiții aveți prevăzute pentru viitor?L.C.: De asemenea, tot la capitolul proiecte de viitorar fi realizarea unui Centru de informare turistică caresă asigure folosirea timpului liber al tinerilor și alturiștilor. Am fost recent în Polonia și acolo am văzutun Centru pentru turism care avea un ștrand, spațiide cazare și de servire a mesei și diverse terenuri pen-tru practicarea unor sporturi cum ar fi fotbal, tenis,handbal, volei, baschet și altele. Ne dorim să realizămceva similar și la noi în comun,ă în zona în care se aflăsala de sport și unde se construiește în prezent bazasportivă. Vom încerca să facem proiecte în acest sens,pentru obținere de finanțare a unei pensiuni și a unuiștrand, dar în eventualitatea în care nu vom obțineaceastă finanțare vom face în așa fel încât să realizămaceste obiective din fonduri proprii, în anul viitor.

Rep.: Aveți noutăți în ceea ce privește economia co-munei Deda?L.C.: În momentul de față avem o solicitare din parteaunui investitor din Germania care vrea să realizeze ofabrică în comuna Deda care să asigure peste 200 delocuri de muncă. În această idee, voi propune Consi -liului Local - și voi insista pentru a putea aproba acestproiect - să concesionăm 12 hectare de teren depășune pentru a realiza această fabrică de prelucrarea lemnului, de realizare de geamuri și diferite produsedin lemn. Ar fi păcat să pierdem această oportunitatede a aduce un investitor german și de a obține niștevenituri la nivelul comunei pentru că orice agent eco-nomic care își desfășoară activitatea în Deda plăteșteniște impozite cu ajutorul cărora putem prospera.

Rep.: Ce gânduri aveți pentru anul 2012?L.C.: Sper ca anul 2012 să însemne realizări în plus fațăde cele de până acum și sper totodată să mergem înanii următori 2013, 2014 și 2015 cu noi proiectebenefice pentru comunitatea din Deda.

3

interviu

www.primariadeda.ro Deda 2011

“Sigur că la creșterea înfrumusețării comunei Deda pe agenda noastră de lucrusunt și problemele referitoare la drumuri. De aceea am promovat un proiect național de dezvoltare a infrastructuriiprin Ministerul Dezvoltării și aici am obținut o finanțare de 550.000 de lei pentru 5,7 kilometri de asfaltare drumuri comunale”

Lucreția Cadar

4

EConoMIC

Deda 2011

Maria Andron este contabil șef alPrimăriei comunei Deda, funcțiedin care coordonează activitățilede la casierie și răspunde de Controlul Financiar al instituției.

Reporter: Cum decurge o zi din viațadumneavoastră?Maria Andron: O zi obișnuită de lucrudecurge după următorul tipar: în primulrând primesc oamenii și discut cu eiproblemele pe care le au, coordonezcasieria primăriei, răspund de ControlulFinanciar și am în subordine cinci per-soane.

Rep.: Care sunt satisfacțiile profesieide contabil?M.A.: Lucrez din anul 2002 la Primăriacomunei Deda, în funcția de contabilșef. Meseria de contabil este una foartefrumoasă dacă îți place. Este foarte multde muncă, dar dacă o faci din plăcereatunci merge, este în regulă.

Rep.: Ați mai avut și alte locuri demuncă?M.A.: Da, înainte să vin la Primărie amlucrat la Banca Religiilor până când s-adesființat și apoi m-am transferat aici,participând la un concurs pe care l-amcâștigat.

Ioan Paşcan este șeful Compartimentu-lui Impozite și Taxe din cadrul Primărieicomunei Deda. Are vârsta de 45 de ani,a absolvit Universitatea „Lucian Blaga”din Sibiu și lucrează la Primărie din datade 16 mai 1986. „Cetăţenii vin la noi pen-tru a-şi achita impozitele şi taxele și pen-tru a le elibera diverse adeverinţe, camacestea ar fi principalele activități dincadrul Compartimentului Impozite șiTaxe”, a declarat Ioan Pașcan.Potrivit acestuia, nouă din zece locuitoriai comunei Deda și-au achitat taxele șiimpozitele datorate pentru anul 2011,nu același lucru putându-se spune însădespre persoanele juridice. “În ceea ceprivește plata impozitelor și a taxelorcătre Primăria comunei Deda, procentuleste de 79% la nivel de comună. Pro -

bleme sunt cu unele persoane juridice,pentru că dacă am fi calculat gradul decolectare doar la persoane fizice, acestaar fi de peste 90%”, a completat IoanPașcan.De asemenea, șeful CompartimentuluiImpozite și Taxe din cadrul Primăriei co-munei Deda a lansat un apel către pro-prietarii de case de vacanță care nu și-auachitat obligațiile fiscale către adminis-trația locală. “Din păcate, avem foartemulți posesori de case de vacanțe carenu și-au plătit încă impozitele. Îi rugămsă-și achite obligațiile și având în vederecă cea mai mare parte dintre aceștia nulocuiesc în Deda, în fiecare zi de du-minică avem biroul de la Primărie de-schis patru ore special pentru ei”, aconchis Ioan Pașcan.

Cea mai cunoscută farmacie depe raza comunei Deda este SCEro Comfarm SRL, gospodărită înfamilie, de două surori gemene.„Lucrez la această farmacie depeste 25 de ani. În prezent, SC EroComfarm deserveşte circa 4.00 delocuitori de pe raza comuneiDeda”, a precizat farmacista pri-mară Silvia Bradea, una din șefeleunității. Potrivit acesteia, cliențiiprincipali ai farmaciei sunt bol-navii cronici. „De obicei la noi vinbolnavii cronici, cei mai mulţi sunthipertensivi care iau medica-mente, dar vin şi copii cu diverseafecțiuni”, a explicat Silvia Bradea.În ceea ce privește colaborarea cuCasa Județeană de Asigurări de

Sănătate, farmacista a arătat cădeși decontările nu sunt la zi, pa-cienții sunt în continuare servițide personalul de la SC Ero Com-farm SRL. „Nu suntem la zi cu de-contările cu Casa dar încercăm săne descurcăm şi ne mai ajută şifirmele de medicamente. Amîncheiat contractul cu Casa deşinu suntem aşa de mulţumiţi ,dartrebuie să rezistăm şi noi pentrucă ştim că este criză. Nu putem sălăsăm la greu pacenţii, în generalbolnavii cronici, trebuie să îiservim cu ce avem, chiar cu risculsă pierdem noi. Trebuie să trecempeste asta”, a completat SilviaBradea.

Nouă din zece dedeni și-au achitat impozitele

Promptitudine și omenie la farmacia Ero Comfarm

Banii contribuabililor, pe mâini bune

În prezent, SC Ero Comfarm deserveşte circa 4.00 de locuitori

Ioan Paşcan, șeful Compartimentului Impozite şi Taxe

5

CulTură


Reporter: Când și de ce ați înființat muzeul din casadumneavoastră?Ioan Vlasa: Am înființat muzeul odată cu primaediție a Festivalului Văii Mureşului cu scopul de aaduna la un loc tot ce ţine de tradiţii: costume po -pulare, ţesături, tot ce ne reprezintă ca zonă îndomeniul artizanatului, folclorului, a tradiţiilorvechi. Aici sunt expuse straie, stative şi furcile, totce ţine de fabricarea acestor obiecte, începând dela fuiorul de cânepă, de lână, urzeală, tot ceînseamnă vechi.

Rep.: De unde aţi făcut rost de piese?I.V.: Multe le-am cumpărat, chiar am achiziţionatpiese pe care proprietarii lor le ţineau aruncate pe josla întâmplare fără să le acorde prea mare importanţăşi efectiv le-am primit cadou din partea lor. Majori-tatea sunt însă ale noastre, ale familiei Vlasa, păstratede la părinţii şi bunicii noştri.

Rep.: Care sunt piesele cele mai vechi din muzeu?I.V.: Am o furcă foarte veche care are peste o sută deani şi nişte brăcinare vechi de şase decenii. Ca noutăţiam costume populare mai de actualitate şi maistilizate, în rest avem lucruri şi vechi şi noi

Rep.: În muzeu aveţi şi ţuică...I.V.: Fiind o zonă unde sunt cazane de ţuică, am ziscă îi stă bine între aceste costume pentru că repre -zintă zona. Au fost producători de ţuică sau junarscum se zice de când e lumea aici în zonă.

Rep.: Ați avut și apariții la televiziuni?I.V.: Da, am participat la diverse emisiuni de televi -ziune la Etno TV, Favorit TV, iar pe plan local la Antena1 Târgu-Mureş, care a şi realizat câteva emisiuni aici, laDeda.

Rep.: Care este adresa muzeului?I.V.: Bistra Mureşului nr. 73. Oricine trece pe aici poateintra deoarece uşa e deschisă tuturor iubitorilor detradiţii şi folclor şi pe vizitatori îi servim şi cu un paharde ţuică pentru a ţine minte că au trecut pe aici.

Ana Ghidiu își desfășoară activitateala biblioteca din Deda începând cuanul 1990 și spune că principala sasatisfacție este atunci când cititoriicalcă pragul bibliotecii. Bibliotecadeține peste 10.000 de cărți și areaproximativ 600 de cititori înscriși.

Reporter: Ce activități au loc la bibliotecă și ce ser-vicii oferiți localnicilor?Ana Ghidiu: Ca și servicii biblioteca oferă acces liberla internet, împrumuturi de carte din diferite domenii:istorie, geografie, beletristică, iar activități se fac cudiferite ocazii, de exemplu comemorări ale persona -lităților comunei sau din literatura română.

Rep.: Internetul este oferit prin intermediul progra-mului Biblionet?A.G.: Da, programul Biblionet funcționează în comunaDeda din octombrie 2010.

Rep.: Ce ne puteți spune despre fondul de carte?A.G.: Avem peste 10.000 de exemplare, ceea ce edestul de bine pentru o comună, iar fondul de carteeste în creștere. De exemplu, recent, doamna primar

ne-a facilitat creșterea fondului de carte printr-o achi -ziție de cărți pentru copii.

Rep.: Câți cititori aveți înscriși?A.G.: Ca număr de cititori avem cam 600 de persoane,în general elevi și studenți.

Rep.: Sunteți responsabilă și de căminele culturaledin Deda?A.G.: Da. Cămine culturale sunt bine întreținute, iarca activități pot spune că organizăm serbări școlare și

diverse evenimente. Precizez că avem cămine culturaleîn toate satele, Filea, Bistra Vale, Pietriș și desigur Deda.

Rep.: Cum colaborați cu instituțiile locale?A.G.: Colaborăm foarte bine cu celelalte instituții lo-cale, în special cu Grupul Școlar “Vasile Netea.”

Rep.: Care sunt satisfacțiile profesiei de bibliotecar?A.G.: Îmi place ceea ce fac, îmi place munca cu oa-menii și atunci când intră pe ușă un doritor de carte,pe care o și găsește, satisfacția e foarte mare.

Tradițiile păstrate cu sfințenie în muzeul familiei Vlasa

Peste 10.000 de cărți la biblioteca din Deda

Cunoscut ca fiind unul dintre cei maidestoinici gospodari din comunaDeda, omul de afaceri Ioan Vlasapăstrează cu sfințenie tradițiile și obi-ceiurile locale, înființând un muzeutematic în casa familiei.

6

cultură

Deda 2011

Ansamblul Folcloric „Mini Junii Călimanilor” din Deda a fost înființat în anul 1994și funcționează pe lângă asociația cu același nume. „Funcționăm din anul 1994,pot spune că am avut noroc să avem un coregraf ca Vasile Gabor. Am început cucopii cu vârste între opt şi zece ani, am înfiinţat o asociaţie intitulată „Mini JuniiCălimanilor” pentru a avea temeiul legal pentru a obţine fonduri care să ne ajutesă ne desfăşurăm activitatea, în special prin redirecţionarea celor 2% din impozit”,a declarat Ioan Pașcan, președintele Asociației „Mini Junii Călimanilor”.Potrivit acestuia, ansamblul susține frecvent spectacole la căminele culturale depe raza comunei Deda, la diverse festivaluri şi concursuri din judeţ, din afara judeţu-lui și chiar din străinătate. „Anul trecut am fost la un festival de zece zile în Ungaria,iar în acest an, în perioada 23 – 29 august am participat în Polonia la un festival in-ternațional de folclor la care au participat ansambluri din România, Lituania, Israel,Ucraina și Estonia, unde tradițiile din Deda, mă refer aici la portul popular și ladansuri, au fost foarte apreciate de către localnici dar și de participanții la festival.Pe viitor ne dorim să facem proiecte pentru a putea participa şi la alte evenimentede acest gen”, a completat Ioan Pașcan.

Ansamblului Folcloric “Ghiocelul” din BistraMureşului, care include mai multe genuriartistice, este continuatorul formaţiilor dedansuri populare ale elevilor care au fiinţatla nivelul şcolii din localitate, încă de la în-ceputurile acesteia, cultivând tradiţiile fol-clorice locale, în special cele legate de: horasatului, jocul din bătrâni, datini şi obiceiuriocazionate de diversele sărbători, căutândsă păstreze nealterate portul, datinile şi obi-ceiurile tradiţionale româneşti din zonă.Formaţia de dansuri populare devine totmai cunoscută şi se bucură de o largă po -pularitate, mai ales după decembrie 1989,odată cu participările la festivalurilejudeţene şi interjudeţene de folclor, avându-l ca instructor-coregraf pe prof. Gheorghe Florea. Ansamblul Folcloric “Ghiocelul”,reactivat în formula actuală în martie 2003, odată cu înflorirea ghioceilor, de undei s-a dat şi denumirea, este sponsorizat de SC “Manadas Com” SRL din Bistra

Mureşului, administrată de Ioan Vlasa, careeste şi directorul ansamblului. Ansamblul este în prezent legal constituit,la nivel de asociație, având statut juridicpropriu. „În cadrul Ansamblului “Ghiocelul”activează tineri grupaţi pe trei nivele devârstă: mică, mijlocie şi mare care se iniţiazăîn execuţia dansurilor populare din zoneleValea Mureşului Superior, Câmpia Transil-vaniei, Făgăraş, Maramureş, Codru,Moldova, şi Oltenia. Cu dansurile dinprimele două zone folclorice formaţia adebutat în spectacolul aniversar la îm-plinirea unui an de la debutul emisiunii “Laizvor de cânt şi joc”, difuzată de Antena 1Târgu-Mureş, bucurându-se de aprecieri de-

osebite. În prezent ansamblul numără peste 50 de tineri, care se pregătesc pe celetrei nivele de vârstă amintite”, a precizat prof. Gheorghe Florea.

Municipiul Székesfehérvár din Ungaria a găzduit în pe-rioada 14 – 21 august cea de-a XVI-a ediţie a festiva -lului internaţional de folclor „Royal Days InternationalFolk Dance Festival.” Evenimentul a fost organizat deMinisterul Culturii din Ungaria împreună cu AsociaţiaAlba Regia Dance Association din Székesfehérvár, carese bucură de o mare apreciere din partea organizaţiilorinternaţionale de folclor. La ediţia din acest an a par-ticipat şi Ansamblul Folcloric „Junii Călimanilor” dinDeda, admis la această importantă manifestare care areunit ansambluri folclorice din 11 ţări ale lumii, ca unsemn de apreciere pentru păstrarea şi promovarea fol-clorului românesc autentic. „Pe parcursul celor şaptezile de festival, Ansamblul Folcloric „Junii Călimanilor”a susţinut 14 spectacole folclorice, fiecare având du-rata de peste 50 de minute. Evoluţia scenică a tinerilordansatori din România a fost primită cu multă căldurăşi aplaudată încât la sfârşitul fiecărui spectacol eram

nevoiţi să mai adăugăm un „bis”.Taraful tradiţionalromânesc a ridicat sala în picioare la auzul purtatelorde pe câmpie, a învârtitei de pe Valea Mureşului şi a„Ciocârliei” româneşti”, a precizat jrs. Iosif Puiu Ghidiu,preşedintele Societăţii Culturale „Junii Călimanilor”.

“Pentru noi a fost o onoare să reprezentăm folclorulromânesc la nivel internaţional, graţie unui proiect cul-tural finanţat de Consiliul Judeţean Mureş şi de Con-siliul Local Târgu Mureş”, a adăugat jrs. Iosif PuiuGhidiu.

Tradiții respectate de „Mini Junii Călimanilor”

Dansatori de top la Ansamblul “Ghiocelul”

„Junii Călimanilor” au „cucerit” Ungaria

7

aDministraţie


Începând cu luna iunie 2011, locuitorii comunei Dedabeneficiază de serviciile Centrului Regional pentru Situ-ații de Urgență. Realizat prin eforturile susținute alePrimăriei comunei Deda și a Asociației Operation Vil-lages Roumains din Elveția, centrul deservește circa20.000 de locuitori din Deda și zonele limitrofe:Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița, Vătava și RușiiMunți. “Deservim toată zona Văii Mureșului, începândde la Morăreni și până la Stânceni. Avem două autospe-ciale, una din ele fiind primită recent din Elveția. Per-sonalul este format din voluntari, băieți tineri. Suntemapelați prin numărul 112, după care alertez mai departeoamenii aflați acasă și o anunțăm și pe doamna primarși îi spunem unde ne deplasăm”, a declarat AlexandruMorărean, coordonatorul voluntarilor. “Principala ac-tivitate a centrului este stingerea incendiilor, dar anulacesta am intervenit și la inundațiile devastatoare care

au fost în Deda”, a adăugat Grigoraș Horga, un tânăr învârstă de 21 de ani, șeful PSI din Primăria Deda.

Sprijin din partea elvețienilorCentrul a fost dotat de elvețienii de la Asociația Ope -ration Villages Roumains cu o mașină de situații de ur-gență, un aparat de descarcerare, un tanc cu praf, oremorcă, o scară remorcabilă, iar locuitorii din San Lejier,localitate înfrățită cu Morăreni, localitate vecină cuDeda, au contribuit cu 200 de echipamente de pom-pier și un tun cu spumă și apă. “Proiectul nostru îșipropune crearea în fiecare zonă important a județelora unui centru zonal privind situațiile de urgență și laDeda am perfectat condițiile și am pus la dispoziție su-portul material logistic pentru a lucre într-un partene-

riat. În acest proiect pompierii elvețieni i-au învățat pecolegii lor de breaslă din România cum să utilizeze pro-fesional aparatura donată din Elveția pentru noul cen-tru din Deda, care are ca scop primordial prevenireasituațiilor de urgență”, a afirmat Praz Pascal, președinteleAsociației Operation Villages Roumains din Elveția.

Doar patru Centre similare în țarăImportanța Centrului Regional pentru Situații de Urgențăa fost subliniată de Lucreția Cadar, primarul comuneiDeda. „Asemenea Centre mai sunt doar în trei localitățidin România: la Gherla – județul Cluj, la Oltina – județulConstanța și la Livezi – în județul Bacău. E o onoare săfim cel de-al patrulea Centru Regional pentru Situații deUrgență din România”, a afirmat Lucreția Cadar.

Centrul pentru situații de urgență,siguranță made in Elveția

8

Religie

Deda 2011

Biserica Ortodoxă Română din Bistra Mureşului a fostridicată între anii 1986-2000, are hramul “TuturorSfinţilor şi Sf. Ioan Botezătorul” şi a fost denumită “Ca -tedrala Văii Mureşului” de Prea Fericitul Părinte Teoc-tist Andrei Andreicuţ.

Construcţie în stil neobizantinLucrările au fost realizate la iniţiativa şi cu sprijinulsoţilor Gheorghe şi Paraschiva Vlasa, iar piatra detemelie a fost pusă de PS Sa Emilian Birdaş, Episcopde Alba Iulia. Lăcaşul de cult este construit în stilneobizantin, având o turlă deasupra altarului şidouă turle deasupra naosului. De asemenea, dea-supra pronaosului, în partea de apus, turnul clopot-niţei este încadrat de două turle mai mici.Biserica Ortodoxă Română din Bistra Mureşului esteîmpodobită cu pictură în tehnica “fresco” şi vitralii,realizate de pictorii Teodor Ştefan, Nicolae Andonaşşi Tistu Victor, iar mobilierul este sculptat în lemn destejar în timp ce pardoseala şi scările sunt îmbrăcatecu plăci de marmură de Ruşchiţa.

1.200 de enoriaşiParohia deţine un iconostas pictat între anii 1847-1848, precum şi trei obiecte de la vechea mănăstire depe Valea Bistrei: icoana hramului, un clopot şi o cruce,toate datând din secolul al XVII-lea şi fiind incluse înPatrimoniul Naţional şi Cultural. “Avem circa 1.200 decredincioşi, parohia este pur ortodoxă. Există de-schidere din partea oamenilor să participe la activităţireligioase, spirituale. Biserica este una din singurele in-stituţii în care ei au încredere deosebită şi atunci cândapelează la ajutorul Bisericii încercăm să îi ajutăm înmăsura în care putem. Sfaturile pe care le putem dasunt de multe feluri, încercăm să fim deschişi în faţalor, să facem ceva pentru oameni indiferent de pro -blemele cu care vin la Biserică”, a declarat preotulSergiu Andone.

Colaborare bună cu autorităţile localeTotodată, părintele din Bistra Mureşului este mulţu-mit de colaborarea existentă între Biserică şi instituţi-ile locale. “Considerăm că autorităţile sunt rânduitede Dumnezeu pentru a cârmui vremelnic şi noi cre-dem că împreună trebuie să fim de folos tuturorcredincioşilor şi să arătăm că între instituţiile noastreexistă o deschidere şi o colaborare frumoasă. Co-laborăm bine atât cu Primăria, cât şi cu Şcoala, Poliţia,pentru că numai împreună putem să ajutăm şi sădăm un imbold tuturor să urmeze o viaţă frumoasăşi o viaţă creştinească”, a explicat preotul Sergiu An-done.Referindu-se la comunitatea în care îşi desfăşoară no-

bila misiune, părintele din Bistra Mureşului a apreciatcă autorităţile locale au datoria de a reprezenta câtmai fidel interesele cetăţenilor. “Zona noastră esteuna frumoasă şi comunitatea una liniştită şi de aceeaam apreciat întotdeauna oamenii care au făcut cevapentru comunitate şi pentru zonă, adică e importantnu numai să vorbim, ci şi să se vadă faptele şi reali-tatea, pentru că atunci e bine, deoarece noi avemfiecare bucuria de a trăi o viaţă şi ne dorim săevoluăm în măsura în care se poate şi autorităţile auaceastă datorie, de a reprezenta oamenii cât mai bineşi să muncească, să realizeze proiecte pentru dez-voltarea comunităţii”, a conchis preotul Sergiu An-done.

Biserica din Bistra Mureşului, alături de ofurile oamenilor

Biserica Ortodoxă Română din Bistra Mureşului a fost ridicată între anii 1986-2000

9

Religie


Biserica Ortodoxă Română din Deda a fost edificată înanii 1906-1907 şi are hramul “Pogorârea Duhului Sfânt.”“S-a ridicat această biserică în anii 1906-1907, sub dom-nia împăratului Francisc Iosif I şi în timpul păstorieiArhiepiscopului şi Mitropolitului românilor ortodocşidin Ungaria şi Transilvania, Ioan Metean, fiind Pro-topop Galaction Şagău, iar paroh local Leon Popescuşi întreprinzătorul edificării Ferenczy Bela, iar conducă-torul edificării Filon Pascu”, se precizează în pisania să-pată în placa de marmură şi aşezată deasupra uşii deintrare a bisericii, dinspre apus.

Obiecte de patrimoniuLăcaşul de cult este construit în stil bizantin, cruce,având aspect de catedrală. Temelia şi pereţii sunt dinpiatră şi cărămidă, acoperită cu tablă, iar iconostasuleste realizat din lemn, vopsit în alb-crem, cu flori trafo-rate, suflate în aur şi aplicate pe alocuri.În patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române din Deda seaflă obiecte de o important valoare, cum ar fi icoanaMântuitorului Deisis (1607), Antimis (1751), precum şio serie de cărţi: Evanghelie (1765), Antolochion (1766),Triod de Râmnic (1761), Octoih de Râmnic (1750) şiOctoih de Blaj (1783).

Lucrări de înfrumuseţareÎn 2006, anul centenarului, lucrările de înfrumuseţarea Sfintei Biserici s-au intensificat. Astfel, s-a ridicat ocruce monumentală din beton placat cu marmurăalbă şi pictată Răstignirea Domnului Iisus Hristos înmosaic de Murano. De asemenea, în faţa uşilor de laintrările principale s-a montat gresie, iar pentru a da onotă distinctă interiorului, s-a cumpărat mochetă pen-tru toată suprafaţa bisericii, aproximativ 360 de metripătraţi, tot mobilierul din lemn a fost revopsit şi lăcuit,iar iconostasul a fost recondiţionat pe interior şi exte-rior. Totodată, Biserica a fost dotată cu Sfinte Vase,Evanghelie, Cruce de binecuvântare cu postament,Chivot, Candelabru în Sfântul Altar, Cununi, toate pla-cate cu aur de 18 carate care se păstrează într-un seif,iar pentru îmbogăţirea odoarelor bisericeşti au fost do-nate şase rânduri de veşminte, un dulap nou pentrupăstrarea veşmintelor, acoperăminte pentru SfântaMasă a Prestolului, Dvera, acoperăminte pentrutetrapoadele din interiorul bisericii.

Localnici evlavioşiTainele cărţilor de învăţătură religioasă şi comunicarealocuitorilor din Deda cu Dumnezeu le este mijlocităcu mult har de preotul paroh Gabriel Farcaş. Absolvental Facultăţii de Teologie din Alba Iulia, părintele GabrielFarcaş a fost hirotonit în 1998 devenind preot în satulUila, comuna Batoş, patru ani mai târziu mutându-sela Deda. Părintele consideră că viaţa creştină în parohiasa este corespunzătoare. Oamenii vin la biserică, ţinposturile, se spovedesc şi sunt în general evlavioşi pen-tru că Biserica face parte din viaţa şi mai ales, din fiinţalor. “Biserica încearcă să fie o alternativă viabilă la stareade alienare pe care o trăieşte umanitatea în generalaflată în momentul de faţă sub asediul globalizării”, aprecizat părintele Gabriel Farcaş.

Biserica din Deda, alternativă viabilă la globalizare

Biserica Ortodoxă Română din Deda a fost edificată în anii 1906-1907

10

Religie

Deda 2011

Biserica Ortodoxă Română din Filea a fost constru-ită în anul 1891, în locul unei biserici de lemn, la ini -ţiativa preotului Chirilă Fulea, originar din Săcalu.Lăcaşul de cult a fost zugrăvit şi pictat în anul 1923,tot atunci fiind înzestrat şi cu catapeteasmă nouă,datorită efortului depus de preotul George Cazan.Sfinţirea bisericii a avut loc în toamna aceluiaşi an,de către PS Episcop Nicolae Ivan al Clujului şi PSEpiscop Nechita Duma al Argeşului.

Enoriaşii, primiţi cu braţeledeschiseBiserica Ortodoxă Română din Filea a fost reparatăîn mai multe rânduri, renovarea completă având locîn anul 1969, la iniţiativa preotului Corneliu Grosu,cel care a zidit şi o casă parohială în anul 1957. Înanul 2005, biserica a fost împodobită cu pictură întehnică “frescă” de către pictorii Ştefan Teodor dinBaia Mare, Victor Tistu din Huşi şi Nicolae Andonaşdin Bistriţa.Parohia deţine ca obiecte de patrimoniu un numărde şapte cărţi vechi şi 15 obiecte constând în uşi îm-părăteşti, fragmente de iconostas şi icoane de la celedouă biserici de lemn din Filea de dinainte de 1891.„Oamenii vin la Biserică cu problemele de zi cu zi,cu frământările lor sufleteşti dar şi sociale. Trăim şitimpurile acestea mai stresante, oamenii sunt prinşide diverse gânduri şi probleme. Ne consultăm, dis-cutăm şi încercăm să rezolvăm problemele, mai alescele sufleteşti. Important este că oamenii au în-credere în Biserică şi vin la noi sufletul deschis”, a de-clarat preotul Ionuţ Cadar.

Renovare completăPotrivit acestuia, în ultimele două decenii BisericaOrtodoxă Română din Filea a fost într-o continuătransformare, lucrările de renovare fiind sfinţite înanul 2009 de un sobor de preoţi condus de

Preafericitul Andrei Andreicuţ. „Biserica a fost reno-vată complet, pictată, dotată cu mobilier şi a fost oparticipare şi materială a oamenilor, mă refer acumla ultimii 20 de ani. Biserica este frumoasă, iar oa-menii vin în continuare către noi. În anul 2009 amavut sfinţirea Bisericii, dar lucrările de renovare aufost finalizate ulterior. De asemenea, a fost renovatăşi Casa Parohială, iar Biserica a fost pictată,duşumeaua a fost înlocuită cu marmură, s-a pus şiun gard stradal, pavaj, astfel încât există un ambientplăcut şi armonios atât în exterior cât şi în interior.La slujba prilejuită de sfinţirea Bisericii a participatşi Preafericitul Andrei şi un sobor de aproape 20 depreoţi, a fost o sărbătoare mare deoarece în parohienu mai fusese un episcop din anii 1920”, a explicatpărintele Ionuţ Cadar.

Colaborare prolifică cu Primăria DedaReferindu-se la colaborarea dintre Biserică şi au-torităţile locale, parohul din Filea s-a arătat mulţu-mit de deschiderea arătată de Primăria din Deda.„Colaborăm foarte bine cu autorităţile locale,doamna primar Lucreţia Cadar este din Filea, local-nică şi credinicioasă şi colaborăm bine cu Primăria.Nădăjduim să putem să lucrăm în continuare pen-tru oameni, în primul rând pentru starea lor su-fletească, pentru echilibrul lor sufletesc şi pe urmăsigur şi pentru situaţia lor socială. Omul nădăj-duieşte mereu să fie mai bine”, a conchis părinteleIonuţ Cadar.

Biserica din Filea, aproape de enoriaşi

Biserica Ortodoxă Română din Filea a fost construită în anul 1891

11

Religie


Biserica Ortodoxă Română din Pietriş Sat a fost con-struită în perioada 1879-1881, din lemn de stejarmasiv, pe temelie de piatră şi are formă de corabie.Lăcaşul de cult poartă hramul „Sfinţilor ArhangheliMihail şi Gavril”, iar lucrările de construcţie au fostcoordonate de Ferdinand Ionuţ Marc.

Biserică sfinţită în 1901Din documentele găsite în arhivă se ştie că bisericaa fost sfinţită în anul 1901 fără a se cunoaşte numeleepiscopului care a oficiat slujba religioasă. În decur-sul istoriei bisericuţa din Pietriş a beneficiat în maimulte rânduri cu ajutorul credincioşilor din sat demai multe renovări interioare şi exterioare, lucrăricare au adus azi biserica să prezinte un interes de-osebit prin sculptură, catapeteasma şi strană. Restaurarea interioară şi exterioară s-a făcut în anul1962, cheltuielile ridicându-se la suma de 41.500 delei. În anul 1978 s-au făcut din nou reparaţii exte-rioare şi interioare, inclusiv schimbarea lemnărieiturnului şi acoperirea acestuia şi a altarului cu tablă,preot fiind Dumitru Crişan, suma necesară pentrulucrări adunându-se de la credincioşii parohiei.

Renovări finalizate în 2009Lucrările de renovare au început în urmă cu zeceani, de preotul Dumitru Crişan care a slujit timp de28 de ani în Pietriş dar care din păcate nu a mai apu-cat să îşi vadă biserica împodobită în haină nouă,pentru că de timpuriu a plecat la cele veşnice. Lu-crările au fost continuate de preotul MoldovanMihai până la 1 octombrie 2009 când au fost prelu-ate până la finalizare de către părintele Marian Vlad. Toate lucrările au fost realizate prin contribuţiacredincioşilor din Pietriş, a Primăriei şi a ConsiliuluiLocal din Deda, precum şi a unor oameni cu sufletbun din împrejurimi. „De când slujesc aici, prin lu-crările continue de la parohie ne-am cunoscut maibine, preot şi credincioşi, ne-am apropiat sufleteşteunii de alţii şi ne-am dat seama că numai împreunăputem realiza lucruri înălţătoare spre slava lui Dum-nezeu. Este o mare bucurie să vezi un lucru sfântdus la bun sfârşit”, a precizat preotul Vlad Marian.

Susţinere din partea Lucreţiei CadarColaborarea excelentă dintre Biserica OrtodoxăRomână din Pietriş Sat şi autorităţile locale a fostsubliniată de Lucreţia Cadar, primarul comuneiDeda. „În realizarea acestei lucrări care s-a întinspe perioada a zece ani s-au implicat în mod de-osebit preoţii care lucrau în cadrul parohiei în-cepând de la preotul Crişan, care a decedat întretimp, preotul actual Vlad Marian şi părinteleMoldovan plecat din parohie, enoriaşii din loca -litate, dar şi Primăria şi Consiliul Local au avut ocontribuţie importantă la realizarea lucrării, cusume de bani anual. Strict pentru resfinţirea bi -sericii am alocat suma de 10.000 de lei de la buge-tul local”, a declarat Lucreţia Cadar.

130 de ani de tradiţie la Biserica din Pietriş

12

interViU

Deda 2011

Cu toate că activează în cadrul Primăriei din Deda doardin aprilie 2011, secretarul instituției Daniela Uleşan afost rapid „adoptată” de noii colegi care au ajutat-o săse integreze rapid în echipa primăriei. Munca de secre-tar al comunei este frumoasă, spune Daniela Uleșan,dar și încărcată de responsabilități și dificultăți, în specialdatorită instabilității din domeniul legislației.

Reporter: De când vă desfășurați activitatea încadrul Primăriei din Deda?Daniela Uleșan: Sunt secretarul comunei Deda dinaprilie 2011. Înainte de a veni aici am lucrat la Inspec-toratul Teritorial de Muncă Mureș, iar mai înainte la Di-recţia de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Mureș.

Rep.: De ce v-aţi îndreptat atenţia către comunaDeda?D.U.: Administraţia locală în general sau funcţia de sec-retar în special mi s-a părut că este o activitate maivastă, în cadrul căreia am foarte multe de învăţat. Prac-tic, eşti obligat să înveţi permanent foarte multe lucruri.Înainte, la inspecţia muncii, eram axată pe o anumităramură, dar aici sunt mai multe şi punctul meu devedere este că poţi să cunoşti foarte foarte multe lu-cruri. Eşti obligat să studiezi mai mult și în permanență.

Rep.: Care sunt principalele atribuţii pe care le avețidin această funcție?D.U.: Principala atribuție este pregătirea şedinţelor deConsiliu Local. De asemenea, sunt mijlocitorul dintreprimar şi Consiliul Local, respectiv între Consiliul Local,primar şi Instituția Prefectului Județul Mureș, legătură

care vizează legalitatea hotărârilor emise de ConsiliulLocal Deda.

Rep.: Cum v-ați acomodat la Primăria Deda?D.U.: Orice început într-un domeniu nou este dificil,mai ales dacă vii dintr-o altă ramură. Singurele lucruricare mi se par grele sunt desele schimbări de legislaţie,care e şi aşa foarte stufoasă şi se modifică tot timpul. Ecam greu să fii tot timpul la curent cu modificările le -gislaţie. Cu colegii colaborez destul de bine din punctulmeu de vedere, sunt mulțumită având în vedere căsunt aici de doar câteva luni și încă nu ne cunoaştemfoarte bine

Rep.: De ce v-ați ales domeniul juridic?D.U.: Am ales domeniul juridic pentru că am fost luatăpuţin de val. Pe perioada liceului mi-am dorit altceva,vroiam să fiu vânzătoare, să lucrez în comerţ, dar n-amfost să fie așa şi până la urmă cred că n-aş fi fost uncomerciant prea bun. După ce am absolvit liceul vroiamneapărat să am banii mei ca să nu depind de părinţi şiabia după ce am început să lucrez m-am hotărât săurmez mai departe cursurile unei facultăți. Aveam deales între juridic şi economic și nu am stat prea mult pegânduri, m-am dus la juridic pentru că nu măînţelegeam prea bine cu matematica...

Respectarea legii, obiectivul Danielei Uleșan

Aflată în plin proces de reorganizare, Poliția Rurală dinDeda are grijă ca legea să fie respectată în cele cincicomune din zona de competență, iar populația să fiecât mai în siguranță. Inspector Vasile Suciu, șefulsecției 7 de Poliție Rurală din Deda, a făcut o scurtăprezentare a activităților.

Reporter: Câte comune deserviți?

Vasile Suciu: Activitatea secției de la Deda vizează unnumăr de cinci comune, după cum urmează: RușiiMunți, Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni. Sa -tisfacțiile activității de zi cu zi sunt rezultatele pe carele obținem în permanență în beneficiul cetățeanului,adică faptul că oamenii se simt mai în siguranță șiputem interveni prompt la solicitările acestora.

Rep.: Faceți față la numărul de comune?V.S.: Nu este deloc ușor să deservești cinci comune,deoarece suprafața care trebuie acoperită este mare,însă după părerea mea putem face față. Suntemdotați destul de bine, la secție avem șase autoturismeși 15 agenți de poliție dintre care patru rămân la pos-turi în intervalul orar 8.00 – 16.00 astfel încâtcetățeanul să nu fie nevoit să se deplaseze până laDeda și să își poată rezolva problemele în comuna sa.

Rep.: Cum colaborați cu autoritățile locale?V.S.: Până în prezent avem o colaborare foarte bunăcu cele cinci primării. Ne sprijină cu tot ce pot dânșii,inclusiv avem o cotă de carburant primită de laprimării care ne ajută foarte mult. De asemenea, șistațiile sunt ale primăriei și avem promisiune pentruîncă un birou și o arhivă pentru a reuși să facem unsecretariat al secției.

Rep.: Ce ar trebui să știe cetățenii?V.S.: Încercăm să ținem o legătură cât mai bună cucetățenii și cred că este foarte important ca aceștia săștie că ne pot găsi în permanență, astfel încât săputem interveni cu promptitudine, ori de câte ori enevoie, 24 de ore din 24 de ore.

Siguranța cetățenilor asigurată de Poliția Rurală

13

Sănătate


Centrul medico - social care funcționează pe raza co-munei Deda are un număr de 25 de beneficiari din di-verse zone ale județului Mureș. „Ca unitate deservimîntreaga regiune a județului Mureș, bolnavii ne vin dintoate localitățile, din Reghin, Stânceni și chiar zona depe câmpie. Cei care apelează la serviciile noastre suntinternați în funcție de locurile disponibile. Serviciileoferite sunt îngrijire, tratament, în general tot ceprevede funcționarea unui astfel de Centru. Avem unnumăr de 25 de beneficiari, iar Centrul funcționeazăla capacitate maximă”, a declarat Ioana Vancu, asis-tentă șefă în cadrul Centrului medico - social dinDeda. „Așteptăm sponsori pentru dotarea cu lenjerieși alimente și în general pentru îmbunătățirea condiți-ilor. Întotdeauna este loc de mai bine”, a adăugat IoanaVancu.În cadrul Centrului își desfășoară activitatea peste zeceangajați, care fac tot posibilul pentru a oferi servicii decalitate beneficiarilor. „Personalul lucrează în treischimburi și se compune din cinci asistente, patru in-firmiere, două femei de serviciu, un bucătar și un con-tabil, iar directoare este dr. Carmen Bugnilă, carecoordonează întreaga activitate”, a explicat VlăduțaBândilă, contabila Centrului.

Condiții bunePotrivit acesteia, Centrul funcționează din anul 2003,iar în prezent taxa lunară pe care o achită beneficiariieste de 550 de lei. „Am funcționat ca Centru de sănă-

tate din ianuarie 2003, eram o secție exterioară a Spi-talului Reghin, iar din februarie 2004 funcționăm caCentru medico-social, conform unei decizii a Minis-terului Sănătății și a Consiliului Local Deda. Taxa deînscriere este de 550 de lei per lună pe persoană, sumăstabilită prin hotărâre de Consiliu Local la începutulfiecărui an. Este o sumă acceptabilă dacă luăm învedere faptul că în alte Centre similare taxa este multmai mare. Nu de mult clădirea a fost renovată, zu-grăvită, condițiile sunt bune, avem centrală proprie,iar acum se lucrează la acoperiș cu ajutorul Primăriei”,a precizat Vlăduța Bândilă.

Locuitorii din Deda și din comunele limitrofe pot dormiliniștiți: în cazuri de urgență, prin apelarea Dispeceratului112, un echipaj SMURD intervine cu promptitudine oride câte ori este nevoie. “Sunt angajat al Primăriei Dedaîn funcția de paramedic la SMURD, din anul 2004. Sun-tem coordonați de la Târgu-Mureș, de la Centrul deacolo”, spune Alin Bîta, paramedic la SMURD Deda.

Fiecare secundă conteazăAcesta știe că viața semenilor săi depinde nu numai depriceperea cu care se acordă primul ajutor, dar și de ra-piditatea cu care echipajul SMURD este alertat. Fiecaresecundă e vitală în lupta cu moartea… „Suntem apelațiprin Dispeceratul 112, iar zona noastră de intervențieeste de la Aluniș, Văleni până la granița cu Toplița. Estefoarte important ca oamenii să nu ne sune pe noi per-sonal, ci să apeleze de urgență numărul 112. Cu cât

anunță mai rapid problema pe care o au, cu atât mairapid putem să intervenim și noi”, afirmă paramediculde la SMURD. „Suntem apelați mai mult pentru acci-dentele grave, dar suntem chemați și la cazuri medicalecum ar fi de exemplu stopurile cardiace sau alte eveni-mente neplăcute”, adaugă Alin Bîta.

13 paramedici cu diplomăAcesta locuiește în Deda, ca dealtfel încă 11 colegi de-ai săi, singurul „venetic” al echipajului făcând naveta dinRușii Munți. Toți 13 membrii ai echipei au absolvit cur-surile de paramedic, iar o parte au urmat și cursuri deasistenți. „Echipajul este format din 13 oameni, din care12 suntem din localitate, iar un coleg este din RușiiMunți. Toți 13 avem cursurile de paramedici absolviteși avem și colegi care au cursuri de asistenți terminatecu diplomă. În ceea ce privește baza materială, avem o

mașină de trei ani dotată cu echipamente noi de careavem nevoie în caz de intervenție”, explică Alin Bîta.

Dedicare maximă, salarii... minusculeReferindu-se la satisfacțiile pe care i le oferă activitateadin cadrul SMURD, paramedicul oftează, apreciind cămunca celor care salvează vieți nu este apreciată la justaei valoare. Deh... criza economică... „Dacă mă întrebațice înseamnă pentru mine meseria pe care o am, văspun cu sinceritate că este o adevărată mândrie să portuniforma SMURD. Dar vă spun la fel de sincer că facaceastă meserie pentru că îmi place. Salariile sunt cumsunt și nu ne motivează deloc. Și eu și colegii mei sun-tem dedicați meseriei, chiar dacă din punct de vederefinanciar nu prea suntem motivați”, a încheiat Alin Bîta.

SMURD Deda, îngerii salvatori de vieți

Niciun loc liber la Centrul medico - social

În cadrul Centrului își desfășoară activitatea peste zece angajați

14

îNVăţămâNt

Deda 2011

Peste o mie de copii, preşcolari şi elevi, au păşit cuemoţie şi încredere în sălile de clasă ale GrupuluiŞcolar “Vasile Netea”, pregătite cum se cuvine pentruasigurarea unui învăţământ de calitate în anul școlar2011-2012. “Am participat la toate festivităţile prile-juite de începerea anului şcolar şi am transmis cuaceastă ocazie din partea administraţiei publice lo-cale un gând bun, de felicitare şi de succes în activi-tate cadrelor didactice şi elevilor, iar părinţilorsănătate şi să aibă puterea să îşi trimită copiii laşcoală. Am insistat foarte mult pe prezenţa copiilorla şcoală şi pe punerea accentului pe învăţăturăavând în vedere rezultatele de la examenul de ba-calaureat din acest an şi am făcut precizarea că estefoarte necesar să ne schimbăm atitudinea vis a vis deşcoală care este o activitate foarte importantădeoarece totul pleacă de la educaţie. Numai aşa ţaranoastră va avea oameni de nădejde şi bine pregătiţi”,a declarat Lucreţia Cadar, primarul comunei Deda.“De asemenea, am asigurat cadrele didactice de spri-jinul şi colaborarea cu primăria Deda în orice pro -blemă se iveşte. Şcolile noastre sunt toate pregătitela standarde europene, iar elevii din toate şcolile co-munei Deda au condiţii de învăţătură foarte bune”,a adăugat Lucreţia Cadar.

Trei specializări la liceuGrupul Şcolar “Vasile Netea” are în acest an şcolar unnumăr de 1.033 de elevi şi preşcolari. “Am începutanul şcolar cu o frecvenţă bună la cursuri, din 1.033de elevi şi preşcolari au fost prezenţi aproape toţicopiii. La liceu există trei specializări la învăţământulde zi, construcţii, prelucrarea lemnului şi matema -tică-informatică”, a declarat Mihai Ghidiu, directorul

Grupului Şcolar “Vasile Netea”, care a subliniat exce-lenta colaborare cu Primăria din Deda. “Colaborămfoarte bine cu autorităţile locale, ne întâlnim ori de

câteori e nevoie, chiar săptămânal”, a completatMihai Ghidiu.

În cadrul Grupului Școlar “Vasile Netea” din Dedafuncţionează un atelier de meserii unde liceenii auposibilitatea de a deprinde practic tainele prelucrăriilemnului sau meseriei de constructor. „Atelierul afost construit din fonduri PHARE în perioada 2004– 2006, imobilul are un parter, etaj şi mansardă. Laparter avem o hală mare în care sunt utilaje specia -lizate pe două domenii, prelucrarea lemnului şi con-strucţii. Avem tradiţie în prelucrarea lemnului şielementul de noutate este specializarea de con-strucţii”, a declarat Adrian Bândilă, director adjunctîn cadrul Grupului Școlar “Vasile Netea”.Potrivit acestuia, dotările din cadrul atelierului suntfoarte bune, iar de pregătirea elevilor se ocupă in-gineri și maiștri. „Mergem după principiul alternanţei,să nu scoatem doi ani consecutiv aceeaşi specializareşi atunci un an avem prelucrarea lemnului sau tehni-cian produse din lemn şi în anul următor design înindustria mobilei sau amenajări interioare. Acumavem acest profil de construcţii pe care l-am alesdeoarece este o meserie înrudită cu prelucrarea lem-nului. Utilajele sunt bune, la vremea respectivă, în2006, erau de ultima oră. De asemenea, avem ingineri

pentru partea de prelucrare a lemnului la partea teo-retică, iar cea de instruire practică se face cu ajutorulmaiştrilor, acum avem unul singur”, a explicat AdrianBândilă.

Educaţie de calitate pentru copiii din Deda

Atelier de meserii la Grupul Școlar “Vasile Netea”

Grupul Şcolar “Vasile Netea” are în acest an şcolar un număr de 1.033 de elevi şi preşcolari

15

aDmINIstraţIe


Serviciul public comunitar local de evidență a popu-lației va deservi circa 15.000 de locuitori ai comunelorDeda, Răstolița, Lunca Bradului, Stânceni și RușiiMunți, care vor evita un drum până la Reghin,economisind astfel timp și bani. Șeful serviciului estefostul secretar al Primăriei din Deda, Ioan Vancu, unom cu o vastă experiență pe tărâmul administrațieipublice locale.

Reporter: Vă rog prezentați-vă în câteva cuvinte.Ioan Vancu: Am fost secretarul Primăriei din Dedade la Revoluție până în ianuarie 2011, dată la care amfost transferat la Serviciul public comunitar local deevidență a populației pe post de inspector principalcu atribuții de șef serviciu.

Rep.: De când va funcționa acest serviciu?I.V.: Acest serviciu va funcționa începând cu data de1 octombrie 2011. Personalul din cadrul serviciuluieste format din trei persoane, respectiv subsemnatulși colegii mei Dana Fărcaș și Anamaria Șandru care vorfi referenți cu atribuții de eliberare de cărți de identi-tate.

Rep.: Cu ce probleme îi așteptați pe cetățeni?I.V.: Activitatea principală va fi starea civilă și eliberareade cărți de identitate. Spațiul în care se află Serviciulpublic comunitar local de evidență a populației esteîn cadrul Primăriei Deda. Spațiul este adecvat, a fostcompartimentat conform cerințelor cerute de legileîn vigoare, cu birou de stare civilă, birou de preluareacte pentru pentru eliberare de acte de identitate și

birou pentru fotografierea persoanelor care dorescacte de identitate.

Rep.: De unde necesitatea înființării acestui servi-ciu?I.V.: Până acum cel mai apropiat birou cu activitatesimilară funcționa la Reghin, unde este foarte aglo -merat, numărul de cetățeni arondați acolo fiind de

peste 40.000. Comuna Deda va deservi cetățenii dincomunele Răstolița, Lunca Bradului, Stânceni și RușiiMunți. Practic, omul din Deda care are nevoie de actde identitate nou nu va mai bate drumul până laReghin, la fel ca cetățenii din comunele enumerate an-terior, astfel încât zic eu că s-a reușit o apropiere aacestui serviciu față de cetățean. Serviciul va deservicirca 15.000 de persoane și este în folosul întregii zone.

15.000 de oameni deserviți de Serviciul de evidență a populației

Lucreția Cadar, primarul comunei Deda, intenționeazăsă obțină finanțare de la Ministerul Dezvoltării pentrurealizarea unui Centru de informare turistică, în partene-riat cu Primăriile comunelor Vătava și Brâncovenești.“Având terenul Primăriei comunei Deda, ne-am gânditsă realizăm și un Centru de informare turistică, careurmează să fie realizat în viitorul foarte apropiat, noi es-timăm că la sfârșitul anului 2011 sau la începutul anului2012. Proiectul va fi realizat pe Măsura 3.1.3. Din dis-cuțiile purtate la Ministerul Dezvoltării, în momentulde față mi s-a propus să realizăm acest Centru de infor-mare turistică la Deda împreună cu comunele Vătavași Brâncovenești, urmând ca aici să asigurăm informați-ile pentru tot ceea ce înseamnă Valea Mureșului Supe-rior privind posibilitățile de a face turism”, a declaratLucreția Cadar.

Ștrand pentru tineretPentru a avea șanse maxime de a obține finanțarea, pri-marul comunei Deda dorește realizarea unei strategiizonale pentru dezvoltarea turismului. “Ne-am gândit sărealizăm o strategie zonală pentru dezvoltarea turismu-lui și prin aceasta urmând să obținem și fondurile nece-

sare pentru realizarea unui turism și agroturism pentrutinerii din zona Văii Mureșului Superior și desigur pen-tru valorificarea zonei, una deosebit de frumoasă șipentru punerea în circuit a acestei zone astfel încât săreușim să atragem un număr cât mai mare de turiști. Înacest sens, ne-am gândit să realizăm un ștrand pentrutineret și desigur spații de cazare pentru cei care vin săfacă sport la baza sportivă de la Deda și chiar în sala desport. Poate vom realiza și niște campionate de fotbalîntre comune și chiar între județe. De asemenea, amputea fi chiar și un centru de pregătire pentru diferițisportivi în condițiile în care vom avea cazare lângăaceastă bază sportivă completă”, a arătat Lucreția Cadar.

Scaunul Domnului, magnet pentru turiștiPotrivit acesteia, intenția autorităților din Deda semulează perfect cu recomandările Consiliului JudețeanMureș privind dezvoltarea turismului pe Valea Mureșu-lui Superior. “La Consiliul Județean s-a pus mereu pro -blema dezvoltării turismului, fiind Valea MureșuluiSuperior, defileul Văii Mureșului, având în zonă un

obiectiv turistic important, mă refer la Scaunul Dom-nului și traseele turistice nu ne-ar aduce decât venituri.Avem Valea Bistrei care este asfaltată pe o lungime decirca 7 kilometri, acolo este o cascadă naturală carepoate fi un obiectiv turistic demn de luat în seamă. Nevom strădui să facem astfel încât toate obiectivele săfie accesibile pentru cei interesați. Sigur, și în momentulde față sunt foarte mulți turiști care vin pe Valea Bistrei,urcă spre Scaunul Domnului și dorim să le putem oferispații de cazare și de recreere în zonă”, a explicat LucrețiaCadar.

În curând, Centru de informare turistică la Deda

ADmInIstrAţIE

16 Deda 2011

Născut în 1948, în prezent pensionar,Emil Șandru spune că a decis să devinăconsilier local la solicitarea consătenilorcare au încredere în puterea sa demuncă. „Am lucrat la CFR, iar în mo-mentul de faţă sunt pensionar. Am fostales în cadrul Consiliului Local decetăţenii comunei Deda unde am o in-fluenţă mare întrucât sunt foarte cunos-cut în zonă, iar oamenii tineri şi maivârstnici mă cunosc de mulţi ani. Amfost foarte solicitat de oameni, de tineriîn special pentru a candida la funcţia deconsilier deoarece aveau mare nevoie deun om care să-i sprijine în Consiliul Local.La insistenţele oamenilor mi-am depuscandidatura din partea PNL Deda, orga-nizație condusă în acea perioadă de Lu-creţia Cadar. Ea a insistat foarte mult săvin în sprijinul dumneaei deoarece a

văzut că sunt foarte apreciat de oameniidin comună”, afirmă Emil Șandru.Acesta se declară mulțumit de activi-tatea depusă în cadrul Consiliului Local.„Am participat la toate acţiunile organi-zate de Consiliul Local Deda, am avut unsprijin mare din partea doamnei primar,m-a ajutat foarte mult în proiectul deconstruire al terenului de sport și a săliide sport din Deda. De asemenea, amfost prezent la toate manifestările care s-au organizat pe raza comunei Deda și n-am avut niciodată vreo lipsă de laședințele Consiliului Local. Am fostmereu în sprijinul oamenilor şi în conti -nuare sper că voi avea o influenţă put-ernică la alegerile viitoare deoareceoamenii mă solicită să particip mai de-parte în această funcţie de consilier”, aadăugat Emil Șandru.

De profesie dascăl de matematică la gimna -ziul din comună, Ștefan Pop se află la aldoilea mandat de consilier, funcție pe careși-a dorit-o pentru a se implica în rezolvareaproblemelor comunității. „Sunt consilierlocal la al doilea mandat, din 2004, pe listelePNL. “Fac politică din plăcere, îmi place ceea cefac şi nu îmi sunt indiferente problemelecetăţenilor comunei. Mi-a plăcut să mă im-plic şi ca profesor în viaţa comunităţii dinDeda”, spune Ștefan Pop.Potrivit acestuia, cele mai importante rea -lizări pentru comunitatea din Deda sunt in-troducerea canalizării și construirea sălii desport. „Realizările în comuna noastră din ul-timele două mandate sunt multe şi fru-moase şi alături de consilieri şi de doamnaprimar ne-am adus contribuţia la realizarea

marilor obiective. În calitate de preşedinte alcomisiei de cultură - sport am avut con-tribuţii poate mai mari în finalizarea şi re-cepţia sălii de sport acum doi ani, ceea ce afost o mare realizare pentru comună. Con-sider că am contribuit alături de colegii meila realizarea canalizării din comună. Am in-sistat foarte mult pentru fondurile ecolo giceşi sanitare şi am făcut propagandă în Consil-iul Local insistând ca prioritar să fie fi-nalizarea canalizării în Deda şi darea acesteiaîn folosinţă în folosul cetăţenilor. Am fostalături de problemele şcolilor din comună înasigurarea celor necesare pentru desfăşu-rarea procesului de educaţie. La ora actualătoate şcolile din Deda sunt autorizate sanitar,avem apă curentă, canalizare, mobilier şicondiţii igienico-sanitare”, a completat Ște-fan Pop.

Este licențiată în drept, iar în prezent este referent în cadrul Primăriei din Deda,unde se ocupă de Registrul Agricol și face activități de secretariat. „Mă ocup cuRegistrul Agricol, de aplicarea Legii 76, plus mai am activităţi de secretariat şiredactare de documente. În general cetăţenii vin la mine pentru a le elibera ade -verinţe pentru anumite nevoi și pentru modificări la Registrul Agricol”, spune Adri-ana Iușan.În ceea ce privește planurile de viitor, Adriana Iușan a mărturisit că își dorește săfacă un masterat în domeniul asistenței sociale. „Am zece ani în câmpul muncii cuo întrerupere pe perioada concediului maternal, iar în Primărie m-am întors dinaprilie 2011.După ce am terminat liceul am urmat trei ani cursurile Școlii Postliceale de Asis-tenţă Socială “Dimitrie Cantemir” şi apoi m-am înscris la Facultatea de Drept dincadrul Universității “Spiru Haret”. Pe viitor îmi doresc să urmez un masterat îndomeniul asistenţei sociale şi să fac tot ce e necesar pentru a ajuta oamenii”, a adău-gat Adriana Iușan.

Emil Şandru, prezență 100% în Consiliul Local

Ștefan Pop, matematicianul consilier

Adriana Iușan, dedicată oamenilorȘtefan Pop se află la al doilea mandat de consilier

Adriana Iușan îşi doreşte să facă un masterat în asistenţă socială

Emil Șandru se declară mulțumit de activitatea depusă în cadrul Consiliului Local

Documents

deda octombrie 2011