THOMAS HARDY

InrlAPE I.JN TI.JRN

TRADUCERE DIN LIMBA ENGLEZA SI NOTEANTOANETA RALIAN

**

Two on aTowerThomas Hardy

ebEdi;;;;","

O.P. 53; C.P.272, sector 4, Bucures,ti, RomAniatel.: 021 319 63 93; 0752 L01, 777

Ne putefi vizitape

ldild pe un turnThomas Hardy

Copyright O 2016 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAnd

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu 9i fiiiCorector: Citilina Cilinescu

Coperti: Claudia Pascu

Tehnoredactare 9i prepress: Bogdan Coscaru

Seria de fictiune a Editurii Litera este coordonatide Cristina Vidrascu Sturza.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

HARDY,THOMAS C

Idil5 pe un turn/Thomas Hardy;trad.: Antoaneta Ralian. - Bucuresti: Litera,20L6ISBN 978-60 6-33-0992-2I. Ralian, Antoaneta (trad.)821.111,(7$-31=135.1

Capitolul I

intr-o dupl amiazi de iarni timpurie, limpede, dar nefri-guroase, la vremea c6nd lumea vegetale arrte ca un vilmiqagde schelete printre coastele cerora se strecoare raze juceu$e de

soare, o trisuri luxoasi se opri la poalele unui deal din Wessex.

in locul unde goseaua Melchester, pe care venise trlsura, se

intilneEte cu drumul ce duce spre un parc aflat la mici distanli.Valetul cobori Ei se indrept[ spre doamna aflatl in trisur6,

o tdniri de vreo douizeci Si opt sau doulzeci qi noui de ani.

Doamna contempla, prin sp[rtura unui gard viu, fdEia de

cimp ondulat ce se agternea in faln. Ficu o observafie care-l

determini gi pe valet si se uite in aceeagi direcfie.Priveliqtea cea mai bititoare la ochi ce li se infrliga din acel

punct, in mijlocul intinderii, era o colini circulari, izolatd,nu foarte inalti, ce forma insi un puternic contrast cromaticcu vastul teren arabil din jur, intrucAt era acoperit[ cu o piduredebrazi. Copacii erau toli de aceeagi virsti gi de aceeaqi inilfime,aga incAt vArfurile lor schilau intocmai conturul delugoruluipe care cre$teau. Dar micul relief invegm6ntat in brazi se maideosebea de restul peisajului qi prin faptul ci purta in cregtet unturn, de forma unei coloane clasice, care, degi era pe jumitateingropat in plantafie, se inilla destul de mult deasupra crestelor

copacilor. Asupra acestui turn se opriserd privirile doamnei gi

ale valetului.

6 Thomas Hardy

- $i deci nu e nici un drum care se duci pini acolo? intrebitinlra.

- Locul in care ne aflim acum e punctul cel mai apropiatpdni unde poate ajunge trisura, doamni.

-Atunci, si ne intoarcem acasi, spuse ea dupi o clipi degAndire.

$i trlsura igi vizu mai departe de drum. CAteva zile maitdrzitt, aceeagi doamnd, in aceeagi trlsuri, trecu din nou prinacelagi loc. $i din nou privirile i se intoarseri spre turnul ce se

inilla in depirtare.

- Nobbs, se adresi doamna citre vizitiu, n-ai putea si stribalicAmpul ista, ca si ne apropiem cdt mai mult de margineaplantaliei unde se afld coloana?

Vizitiul misuri din priviri intinderea.

- Uitafi-vi ce e, doamni, pe weme uscati, si zic c-am maiputea inainta gontdc-gontdc pdni acolo, tlind pe la Five-and-TWenty Acres. Dar acuma, dupi cAti ploaie a cdztrt, pimAntul e

aga de nlcliit qi de chiftit, incAt n-ar fi deloc infelept si incerc.

- Poate ci nu, rispunse doamna cu nepisare. Dar !ine, terog, minte si o faci cAnd s-o mai zvdnta.

$i din nou trisura iqi vizu de drum, iar doamna nu-gidezlipi privirile de pe porliunea de deal, cu copacii albistriicare-l infhsurau si cu coloana care se sume(ea in vArf, pdnl cindacestea nu-i dispiruri din razaviz:uald..

S-a scurs o buni bucati de vreme p6ni si cuteze doamnasi faci o noui plimbare cu trlsura pe acolo. Era luna februarie;pimdntul se uscase, degi wemea gi decorul campestru eraufoarte aseminitoare cu cele de la inceputul iernii. Siluetafamiliari a turnului ii reaminti ci, in sfArqit, se ivise un prilejprielnic pentru a-l cerceta mai inpeaproape. Dup[ ce ii didudispozi{ii vizitiului, trisura porni incet, hurducdndu-se pe

drumul accidentat.Cu toate c[ turnul era implAntat in domeniul strimogesc al

sofului ei, doamna nu-l vizitase niciodati, din pricina agezlriilui atdt de izolate 9i a terenului atAt de greu de stribitut. Drumul

Idild pe un turn 7

pind la poalele dealului era anost qi plin de hdrtoape, dar cAnd

ajunse la capit, cobori gi porunci ca trlsura si' se intoarcl fbriea pe cdmpul bolovinos qi s-o agtepte la marginea cea mai apro-

piat[ a goselei, dupi care porni si urce pe sub copaci.

Coloana i se infrliga acum mult mai grandioasi decAt iiapiruse viattd din gosea, sau din parc, sau de la fereastra dinWelland House, regedinla ei destul de apropiat6', de unde oprivise de sute de ori, fhri si-i fi deEteptat lnsi suficient inte-

res pentru a-i investiga detaliile. Turnul fusese zidit in secolul

al XVIII-lea ca monument in memoria stribunicului solului ei,

un ofiler respectabil, cdntt in rizboiul american pentru inde-

pendenfi, iar lipsa de interes a doamnei se datora in buni parte

relaliilor cu acest so!, despre care vom vorbi mai departe. Ceea

ce o adusese acum aici nu era decAt simpla dorin{i de a intre-prinde ceva mai deosebit - o dorinli cronic[ a viefii ei ciudat

de singuratice. Se afla intr-o dispozifie in care ar fi fost gata siimbriligeze orice ar fi izbutit s[-i risipeasci in oarecare mlsuriacel ennuit. Ar fi intimpinat cu pllcere pini qi o nenorocire.

Auzise ci din vArful turnului pofi avea o vedere panoramiciasupra a patru comitate. $i hotdrdse s[-gi acorde azi atAta bucu-

rie cAt[ ili poate oferi perspectiva a patru comitate.

Creasta impiduriti a dealului fusese cindva (conform p[-rerii unor specialiEti in istoria antici) o veche tabiri romane,

daci nu (aga cum suslineau alpi) o veche pozilie de aplrare

britanici sau (dup[ cum jura restul cirturarilor) o veche curte

saxon[ a Witenagemote2 - cu rimigife ale unui vallum3 exterior

sau interior, Ei o potecl qerpuitl, ugor de urcat, unduind pdn[ la

marginile povArnite ale zidului.Acele de brad acopereau drumul cu un covor moale qi, din

cAnd in cind, cAte un rug de mure astupa spaliile dintre trun-chiuri. Nu dup[ mult timp, tAnira se pomeni labaza coloanei.

1 Plictis (in limba francezd in original)2 Consiliul suprem al Angliei in timpurile anglo-saxone3 Zid de apirare roman (in limba latini in original)

8 Thomas Hardy

Monumentul fusese construit in stilul arhitectural clasictoscan gi era un turn gol pe dinduntru gi cu trepte interioare.Atmosfera sumbri gi solitudinea care te inviluiau cind te aflaila baza turnului erau intr-adevir impresionante. Suspinul co-pacilor din jur era mai riscolitor in acest loc; tulpinile sublirigi drepte, leginate debrizd., misurau parci secundele, ca niqtependule risturnate; cdteva crengi sau rimurele miturau, fog-nind, zidul, sau trosneau, frecdndu-se una de alta. Sub nivelulvArfului care se ivea dintre brazi, zidiria era pitati de lichenigi de mucegai, pentru ci soarele nu rizbea niciodati prin acest

giulgiu fremititor de vegetalie albistrie. in ganfurile dintre pie-tre cresteau petece de mugchi gi, ici-coIo, insecte iubitoare deintuneric gravaseri pe mortar forme lipsite de orice inteles sau

stil omenesc, dar sugestive in ciudifenia lor. Dincolo de virfu-rile brazilor insi, lucrurile st[teau altfel: coloana se inilfa cltrecer, luminoasi qi veseli, de nimic impiedicati, curati gi poleitdde soare.

Locul era arareori izitat, poate cu excep[ia sezonului de vA-

nitoare. Raritatea intruziunilor umane era vlditd de labirinteleurmelor de iepuri, de penele rizlele ale pisirilor, de pieile ni-pArlite ale reptilelor gi de clr[ruile bltitorite de veveri{e de-alungul gi de-a latul trunchiurilor. Simplul fapt ci plantafia debrazi era o insuli in mijlocul unui cdmp arabil explica in bunimisurl lipsa de vizitatori. Pufini dintre cei neobiqnuili cu ase-

menea locuri igi pot da seama de efectul izolator al unui cAmplucrat, cind nu se ivegte necesitatea imperioasi de a-l traversa.Colina aceasta rotundi, imbricati in conifere gi rugi de mure,implantati ln centrul unui cimp arabil de vreo patruzeci sau

cincizeci de acri, era probabil mai rar vizltatd decALt ar fi fost ostAnci risdriti in mijlocul unui laE de aceeagi intindere.

TAnira noastri inconjuri coloana qi descoperi in parteaopusi uga prin care se pitrundea in interior. Vopseaua, daciexistase vreodati, fusese cu totul spilati de pe lemnul ugii, iarpe suprafala putredi a scindurilor se prelinseserd broboanede lichid ruginit de la cuie si balamale, adundndu-se in pete

ldild pe un turn 9

roqiatice. Deasupra ugii se gisea o placi de piatri pe care fuse-

seri, pare-se, gravate niEte litere sau niqte cuvinte; iar inscrip-

!ia, oricum o fi sunat ea, fusese complet tencuiti de o maside licheni.

$i iati ln fa{a ei aceasti piesi arhitectonici, ridicati in nizu-infa de a imortaliza in chipul cel mai vizibil gi de negters amin-tirea unui om. Numai cI intreaga infbligare a monumentuluiifi sugera doar uitarea. DupI toate probabilitetile, nici micar o

duzini de oameni din finut nu mai cunogteau numele persoa-

nei comemorate gi poate ci nimeni nu avea habar daci turnul e

gol pe diniuntru sau compact, ori dacl exista sau nu vreo tibliecare si indice data gi scopul construcfiei. Ea insiqi, care de cinciani de zile locuise la o distanli de maximum o mili de aceasti

coloani, nu se apropiase de ea pini in acest moment.

$ovii pu{in, dar constatind ci uqa nu era incuiati, o impinsecu piciorul qi pitrunse in interior. Pe o treapti vizu o bucatl de

hirtie de scris, care-i atrase atenlia prin faptul ci p[rea noui.Deci, in ciuda presupunerilor ei, exista o fiinli umani care cu-no$tea locul. Dar cum bucata de hdrtie era nescrisi, nu-i putuoferi nici un indiciu; totuqi, simlindu-se proprietara acestei co-

loane ca gi a intregului linut din jur, nevoia de a-gi afirma drep-

tul de posesiune a fost suficienti pentru a o imboldi si meargimai departe. Scara era luminati prin ferestruicile inguste tiiatein zid, aga incit nu i-a fost greu s[ ajungi in virf, mai ales citreptele nu erau tocite. Ugifa care ducea pe acoperig era des-

chisi gi, cind arunci o privire, avu in fafa ochilor un spectacol

interesant.in mijlocul acoperigului plat, de metal, al coloanei, se afla

un tinir, agezat pe un sclunel. Privea printr-un telescop mare,

plasat pe un trepied. Prezenla lui era atit de neagteptati, incAt

doamna fbcu un pas indirit, retrigindu-se in umbra ugii. Sin-

gurul efect pe care zgomotul paqilor ei il avu asupra tAnlrului,fu un gest nervos al miinii acestuia, menit si o impiedice si-lintrerupi, gest pe care-l fhcu fbri si-gi dezlipeasci ochiul de pe

lentila instrumentului.

10 Thomas Hardy

Nemigcati pe locul unde se gdsea, doamna cercetl infb-

ligarea individului care pirea si se simti atAt de acasi intr-oclidire ce-i aparlinea, incontestabil, ei. Era un tdnir ce ar puteafi caracterizat, pe buni dreptate, printr-un cuvint pe care cro-nicarul acestor intAmpllri nu doreqte si-l foloseasci in legituricu el, preferind si-l rezerve pentru zugrivirea persoanelor desex opus. A spune in zilele noastre despre un birbat cI este fru-mos nu inseamnd sd-i provoci o mare fericire gi nici si-i confericreditul pe care l-ar fi implicat asemenea afirmalie in timpurilemiturilor greco-romane. Dimpotrivd, reaclia lui ar fi contrarie,o atare caracterizare fhcAndu-l sd se simti cel pulin stAnjenit.De obicei, tinirul frumos se balanseazi atit de primejdios pemuchea devenirii unui fiIfizon care, la rAndul lui, e gata sd de-vin[ un Lothario sau un Don ]uan printre fecioarele din jur,incAt pentru o onesti inlelegere a eroului nostru se cuvinesi subliniem gi si figi qi dumneavoastri convingi de sublimasa lipsl de preocupare pentru propriu-i aspect fizic sau pentruinfbligarea celorlalli.

Asa cum era, biiatul qedea acolo in vArful turnului. Soareleii lumina din plin fa!a; pe cre$tet purta o tichie de catifea nea-grl, de sub care i se revirsa pirul ondulat, de un blond striluci-tor, ce-i punea in valoare obrajii rumeni.

Avea acel ten cu care Rafael infloregte figura tAnirului fiu all:uiZacharial - adic[ o piele care, desi netedi, e departe de sua-vitatea virginali, sugerdndu-li c[ s-a lisat bdtutd de soare gi devdnt. Trislturile erau indeajuns de puternic conturate incAt sizidlrniceasci prima impresie a privitorului, anume ci fala luisem[na cu aceea a unei fete. Aletud de tAndr se gisea o misulide stejar, gi in fafa lui, telescopul.

Vizitatoarea al.u destul timp ldindemdnd pentru a face toateaceste observalii; constat5,ri cu atdt mai frapante cu cAt ea insiqiaparfinea unui gen total deosebit. Avea un plr negru ca miezul

I E vorba de figura lui Ioan Botezitorul care apare intr-unul din ciclurilede Madone ale lui Rafael.

ldild pe un turn I I

de noapte, ochii de aceeagi nuanfi profundi, iar tenul ei vi-dea acea prospe(ime meniti sd contrasteze cu un colorit atit de

sumbru. in timp ce continua si se uite la birbatul frumos dinfala ei, care parcd nici n-ar fi cunoscut o lume a realitililor, unval cald, iscat de un temperament inflicirat, i se rispAndi in tottrupul; un observator priceput ar fi putut ghici ci in vinele ei

curgea un sAnge meridional.Dar nici micar interesul stdrnit de tdnir nu-i putu refine

pentru multl vreme atenlia, gi cum birbatul nu d[dea vreunsemn c-ar dori si se desprindi de instrument, rupse ea ticerea:

-Cevezi acolo? Se intimpli ceva pe undeva?

- Da, o adev[rati catastrofl, murmur[ el in mod automat,fhri s[ se intoarcd.

- Ce anume?

- Un ciclon in Soare.

Doamna plstrd tlcerea, ca gi cum incerca si misoare grozit-via acestui eveniment la scara vielii pimAntegti.

- $i o si aibi vreo urmare pentru noi, aici? intreb[ in cele

din urm[.Tinirul piru s[-gi fi dat, in sfirgit, seama ci ii vorbea cineva

neobiqnuit; se intoarse gi tresiri.-Vd cer iertare, spuse el, credeam ci e o rudi a mea care a

venit si vadi ce-i cu mine. Pic[ adeseori pe la ora asta.

Continui si o priveasci pe doamni gi uiti cu totul de Soare,

sub impactul acelui fluid reciproc care se materializeazdin ex-

presia fe1elor. Unei tinere foarte brune Ei a unui tAnir cu p[rcAnepiu.

- Nu vreau si-!i intrerup studiul, spuse ea.

- O, nu, protesti el, intorcdndu-gi din nou privirile spre

telescop.

Fa[a lui igi pierduse insuflelirea pe care i-o stirnise pre-zenla ei gi devenise iar imuabili ca o statuie, degi seninitatearepaosului meditativ se imbinase o clipi cu sensibilitatea vie-

!ii. Expresia intipiriti acum pe fala lui era aceea de venerafie.

S-ar fi putut spune, nu pe nedrept, ci venera Soarele. Din gama