48. Biomarkeri ai expunerii la plumb Marker-ii biologiciPe baza cărora se stabileşte încărcarea organismului cu Pb şiefectele acesteia. Ei sunt markeri de expunere:Pb-emia=10μg / 100mlPb-uria= 25..30μg / lReticulocitozăScăderea sintezei Hb, MbModificări citoplasmatice de tip vacuolizarevitamina DALA din urinaRelatia doza efect.49. Indicatori biologici de încărcare ai organismului cu plumb Marker-ii biologiciPe baza cărora se stabileşte încărcarea organismului cu Pb şi efecteleacesteia. Ei sunt markeri de efecte:ALA=2,5mg / l urină (creşte în intoxicaţii)ALA-DH=25 unităţi / l eritrocite (scade în intoxicaţii)Coproporfirina=125μg / l (creşte în intoxicaţii)Protoporfirina eritrocitară=50μg / 100Secundari, nespecifici:Creşterea frecvenţei hematiilor cu granulaţii bazofile (normal: 5 / 1 mil.)Creşterea frecvenţei hematiilor cu corpusculi Heinz (normal 5 / 1000)Creşte fragilitatea mecanică a hematiilor ReticulocitozăScăderea sintezei Hb, MbModificări citoplasmatice de tip vacuolizareRelaţia doză-efectI.Se determina conc acidului delta-amino-levulinic care intr-o expunere crescuta la Pb se elimina si pe cale renala intr-o cantitate crescuta pt ca Pb inhiba activitatea dehidrogenazei ALA=.acidul nu este utilizat in cant toatala si se transforma intr-un compus intermediar care apare insinteza Hb.II.Dozarea act enzimate a dehidrogenazei ALA.III.Determinarea coproporfirinei urinare =comp intermediar de sint a Hb se elimina inexces pt ca este inhibata coproporfirinogen oxidazaIV. Se determina porfirinele libere eritrocitare care se gasesc intr-o conc mai mare pt caeste inhibata ferochelaza (hemsintetza),porfirinele nu fixeaza Fe,raman libere in eritocit –nivelulsideremiei normal=>anemie hipocroma microcitara,normo/hipersideremica.

4.CO – mecanism de actiune- CO este absorbit prin plamani unde se combina cu hemoglobina:

Hb + CO →COHb- formarea carboxihemoglobinei reduce transportul de oxigen la nivel tisular si impiedica disocierea oxigenului din hemoglobina la nivelul capilarelor, instalandu-se o stare de hipoxie sau anoxie tisulara.- Concentratia de COHb creste foarte repede in vasele cerebrale si miocard si mult maiincet la periferie- c% COHb depinde de: c% anterioara de Hb durata expuneriirata ventilatiei pulmonare- Hb are afinitate de 240 de ori mai mare pt CO decat pt O2- CO se mai combina cu: - mioglobina(de 30-50 ori mai mare decat pt O2)- citocrom oxidaza- metaloenzimeLegatura intre CO si hemoglobina este labila, astfel, cand presiunea partiala a CO scade,se elimina din organism in functie de volumul respirator si debitul cardiac, reducerea la jumatate a concentratiei fiind astfel atinsa intre 2-8 ore5.Efecte cardio-vasculare ale expunerii la CO(trb invatat tabelul de la c4)- alterari miocardice grave - modificari ale irigarii intimei vasculare ce produc leziuni lanivelul endoteliului arterial→ favorizeaza depunerea de aterom pe peretele vascular ( se explicafrecventa mare a aterosclerozei la fumatori sau persoane expuse la c% relativ ridicate de CO)Clinic:- scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi ( aport scazut de O2)-la persoane cu afectiuni cardio-vasculare→ agravarea simtomatologieispecifice→ ischemie miocardica, aritmie de efort, moarte subita.Au un nivel al concentratie crescut,pot dezv hipoxie si o crestere a flx sang ci 30%;iar prin cresterea nevoii de oxygen a inimii in special in timpul ef fizic:infarct miocardicscade capacitatea de effort la pers cu angina stabileaparitia aritmiilor .

6.Efecte cerebro-vasculare si comportamentale ale expunerii la CO- c% > 5% → nu exista efecte la persoanele tinere si sanatoase- hipoxie cerebrala→afectarea manifestarilor ce necesita atentie sustinuta:- coordonarea ochi-mana- starea de vigilenta- performanta continua-concentrare 7.Efectele CO asupra fatului-

CO strabate bariera feto-placentara; astfel, expunerea femeilor insarcinate la c%crescute de CO (inclusiv prin fumat) poate determina malformatii congenitale: cardiomegalie,intarziere in dezvoltare, afectarea functiei cognitive, fat cu greutate mica la nastere.Hb fetala are afinitate> ca cea maternal.Hb fetala are o semiviata de cateva ori mai mare ca cea maternal.Are o rata crescuta de consum al oxigenului.In timpul sarcinii mamele pot expune fetusi la cant crescute astfel scade greutatea corporala a fetusului.

8.Grupurile populational de risc in expunerea la COExpunerea crescuta a populatiei la CO se realizeaza:in timpul calatoriilor in vehicule cu motor intre10-30 mg/mcand se folosesc surse locale de incalzit sau gatit, in aerul interior din bucatarii se pot degaja concentratii de COin incaperi unde se fumeaza (baruri, discoteci), studii recente arata ca fumatul, inconditii de supraaglomerare si ventilatie necorespunzatoare este o importanta sursa de poluare interioaraFumatul pasivGrupe populationale cu risc :-persoane cu functie cardio-respiratorie scazuta-persoanele cu bronsita cronica si enfizem-persoanele care consuma hipnotice-persoanele expuse la altitudine mare-femei gravide si fatul in perioada intrauterine-copii mici-batrani-persoane cu anemie si anomalii congenitale ale HbExpunerea profesionala (soferi, agenti de circulatie, mecanici auto, muncitori in parcari auto, garaje, statii de benzina, agenti de circulatie, pompieri, bucatari).

11.Poluanti fibrozanti din aer si efectele asupra sanatatii omuluiSunt substante care patrunse in plaman, determina reactie fibroasa.Clinic determina : pneumoconiozele, dintre care cea mai grava si frecventa este silicoza- produsa de bioxidul de siliciu cristalizat.Alti poluanti fibrozanti :- oxizi de fier - pulberi + gaze iritante- azbest In zonele cu poluare industriala intensa cu pulberi au fost descrise la copiidescrete modificari radiologice, aspectul plamanului a fost numit ‘plaman imbatranit’.

Mecanismul de actiune este unul imunologic : macrofagele pulmonareinglobeaza particulele chimice, fenomen ce stimuleaza sinteza cu hipersecretie de colagen→fibroza.

10.Poluantii alergizanti din aer si efectele asupra sanatatii omuluiAlergenii reprezinta o grupa foarte diversificata de compusi de provenienta naturala sauartificiala intalniti in mediul de viata al omului.Clasificarea alergenilor •Pulberi vegetale: faina, bumbacul, canepa, tutunul, polenul florilor.•Pulberi animale: lana, parul, puful, fragmente sau dejectele unor organisme (viermi de matase, albine, acarieni - Dermatophagoides)•Fungi (aspergillus, penicillum), actinomicete.•Metale: Cd, Cr, Ni, Hg.Compusi organici: sulfamida, clorpromazina, antibiotice, hormoni.Compusi iritanti: formaldehida, cloramina, inhalate ca vapori.In producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor predispozantterenul atopic. Atopia reprezinta predispozitia organismului determinata genetic, de a sintetiza inexces IgE si de a prezenta manifestari alergice de tip I (imediat). Pe acest teren actioneaza o serie defactori declansatoriai crizelor de astm, dintre care amintim:•Alergeni interiori favorizati de conditiile de locuit (temperatura,umiditate),prezenta tesaturilor, care determina o incarcare mare cu praf de casa, in care sedezvolta acarieni (Dermatophagoides pteronyssimus, D. farinae, microceros, Euroglyphusmainei.•Mucegaiurile (Penicillum, Aspergillus, Cladosporium, Candida),frecvent intalnite in incaperi umede si intunecate.•Alergeni din exterior (polenuri, fungi)•Alergeni profesionali•Medicamente si aditivi alimentari•Fumatul pasiv in special pentru copii•Poluanti atmosferici, in special iritanti gazosi (SO2, ozon si alti oxidantifotochimici), care determina prin bronhospasm un sindrom de disfunctie reactiva in caile aeriene.•Hiperreactivitatea bronsica este un raspuns bronsic obstructiv la diversistimuli, care determina inflamatia mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase. Este prezentala majoritatea bolnavilor de astm si poate fi pusa in evidenta si in perioada asimptomatica aastmului, prin teste de provocare cu histamine sau metacholina. O scadere a VEMS cu 15% fatade valoarea initiala confirma terenul hiperreactiv.•Infectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueazainflamatia bronsica si bronhospasmul. Inflamatia are la baza activitatea mastocitelor sieuzinofilelor in peretele bronsic.Mecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic.La persoanele cu terenatopicreactia apare la 15-30’ de la expunere, fata de un terennonatopic, unde reactia alergica apare dupa cateva ore de la expunere (2-18 ore). Alergeniiinhalati determinea formarea de anticorpi (reagine). Reaginele (IgE) sunt fixate de mastociteletisulare (de la nivel cutanat si in mucoasa bronsica), precum si de polinuclearele din sange.Mastocitele sunt

distruse si se elibereaza mediatori chimici (histamina, bradichinina), cereactioneaza pe receptorii bronsici. Se produce obstructie bronsica prin:•Spasmul musculaturii netede•Edemul mucoasei•Hipersecretia de mucus.Expunerea la alergeni completi (faina, puf, pene, polen) are drept efect osensibilizare primara, spre deosebire de alergenii incompleti (fara componenta proteica-haptene),care determinea o iritare primara, sensibilizarea fiind secundara.In cadrul afectiunilor alergiceastmul  in lume se aproximeaza la 155 milioane de persoane, fiind corelat cu:•fenomenul de urbanizare galopanta;

51. Clasificarea substantelor carcinogene-Organice: Hidrocarburi Aromatice Policiclice, clorura de vinil, banen, naftilamina-Anorganice: Arsen, Crom, Nichel, Azbest-Radiatii: ionizante si UV-Virusuri: hepatic B, HerpesV, Epstein Barr

După locul de acţiune:Direcţi (adductori de ADN) – produc o leziune primară, biochimică la nivelul ADN. Ex.agenţi alchilanţi, ioni metalici, care produc legături covalente cu ADN.Indirecţi (procancerigeni) – substanţe iniţial inactive, care necesită o activare enzimaticăla nivelul organismului, transformându-se în cancerigeni: HAP, nitrozamine, aflatoxine.Majoritatea substaţelor din factorii de mediu sunt procancerigene.După mecanismul de acţiuneGenotoxici (mutageni) – acţionează la nivelul ADN, producând mutaţii. Includecancerigenii Epigenetici – nu s-a dovedit interacţiunea cu ADN, acţionând la nivelul sistemului decontrol al diviziunii celulare (gene supresoare).Clasificare IRAC(International Agentcy for Research of Cancer)Grupa 1: Subst sigur cancerigene:benzen,aflatoxine,clorura de vinilGrupa 2A: Subst probabil cancerigene:nitrozamine,benzantracenGrupa 2B: posibil cancerigeneGrupa 3: subst care nu sunt clasificate ca cancerigeni in prezent.Grupa 4: subst care probabil nu sunt cancerigeneClasificare EPA:A-carcinogen umanB1- probabil carcinogen pt omB2-probabil carcinogen pt omC-posibil carcinogen pt omD- necarcinogen

52. Substanţele carcinogene din aer. Hidrocarburile policiclice aromatice.-se gasesc in natura-cel mai cunoscut benza a piren, exista si nitroHAP, mai toxici si mai agresivi-nivelul natural al BaP este aproape 0-in interior se pot atinge concenratii f ridicate,concentratii deosebit de mari se pot atingein locurile de munca.

Surse:-arederea combustibililor fosili: lemn, carbune,gaze naturale, petrol-fumatul-surse mobile: autovehiculeCai de expunere:-inhalatorie:rata de abs 40% la un V de 20 ml aer/zi-apa de baut-alimente in functie de modul cum sunt preparate,depozitate,afumate

Cinetica-sunt liposolubile si se abors prin plamani si prin mucosae-HAP inhalate pot fi absorbite pe particulele de funingine, dupa depunerea in tractulrespirator a part pe care au fost absorbite aceste particule pot fi eliminate prin clearance muco-ciliar dar HAP pot fi eliminate de pe particule in timpul transportului pe CR,pot traversa epiteliul bronsic si patunde in cel acestuia unde sunt metabolizate.

Metabolism-sunt metabolizate prin intermediul unui sist oxidativ-isi sintetizeaza singuri procarcinogenii-rezultatul metabolizarii: fenoli si epoxizi-dupa metabolizare la dihidro-dioli o parte din epoxizi pot fi oxidati la diol-epoxizi(PROCANCERIGEN)-HAP isi pot induce sinteza enzimelor responsabile de metabolizare si in felul acestanu au nevoie de nicun cocarcinogen7,8-diol-9,10-epoxidul cel mai imp metabolit cu act carcinogena

Efecte pe sanatate-N pulmonary -N tegumentar -N digestive

Evaluare de risc:

- presupune ca 9 pers din 100 000 de expusi pot deceda din cauza unei neoplazii la nivel pulmonar ca rezulatat al expunerii de o viata la aer ambiental cu un nuvel de poluare BaP + alteHAP-nu exista un nivel de HAP in aer care poate fi considerat sigur pt sanatate

53. Substante carcinogene din aer: Azbestul-grup de fibre naturale cu rezistenta deosebit de mare la actiune mecanica-slab conducatoare de caldura-rezistenta mare la actiunea subst chimice-exista mai multe varietati: -chryotyle: cel mai raspandit-crocidolite: cel mai periculos

Sursescoarta terestraantropogene: minerit si macinatmanufactura unor produse variate: profile pt autoturisme, placute de franeconstructiitevi de azbocimentpoluare interioara(in zona temperata f importanta- se gaseste inconstructii:acoperis,tencuiala)!!Fibrele respirabile pot ajunge la dimensiuni critice –dimens respirabileCai de expunereaer apa de baut:tevi de azbocimentalimente: berea, vinul sunt filtrate prin tevi de azbocimentCinetica :se depune in unghiurile infero-lat ale plamanilor si determina cancer -se poate depune in zonele ciliate ale CR EfecteAzbestozafibroza pulmonaraCancerul pulmonar carcinom bronsicmezoteliom pleural si peritoneal(expunere digestiva)In cazuri severe apare cord pulmonar cronic si hipoxieBiomarkeri-Placile pleurale placi fibroase la niv pleurei considerate puncte de plecare ale unuineoplasm-Corpii azbestozici: corpi feruginosi sub forma de haltere

-se determina postmortem

Evaluare de risc: Azbestul este cel mai agresiv factor cancerigen si este inclus inclasa 1 de carcinogenitate.

Substanţele carcinogene din aer. Benzenul –sb 54 Solvent in industria chimica si farmaceuticaInsolubil in apa, volatil, inflamabilRelatia cauza-efect intre expunerea la benzen si leucemie se cunoaste inca din secolul al XIX-lea.

Expunerea la benzenPoluarea atmosfericaFumatulFumatul pasivDieta si apa potabilaBauturi racoritoare (benzoat de Na)Factori favorizanti pt actiunea benzenuluiSensibilitatea individuala data de: stare hormonala, alimentatie, carenta in vit C, varsta, sex;Grupa sanguina (0)Microclimatul(temp, presiunea, umiditatea);Factori fizico-chimici( radiatii ionizante, expunerea la cloroform);Anumite medicamente( sulfamide, antimalarice de sinteza).Etiologia intoxicatiilorIntoxicatiile acute:accidentale sau industriale (apar in avarii).Intoxicatiile cronice:profesionale ( 60%) sau voluntare ( toxicomanie).Cai de patrundere in orgsRespiratorieCutanataDigestiva 50% din benzenul inhalat se absoarbe, circula legat de lipoproteine, se distribuie in organele bogate in lipide:creier, maduva osoasa.- Eliminare: respirator, ca atare si renal, conjugat; 50 % din benzenul inhalat se elimina prin expiratie, 15% se depoziteaza in maduva osoasa, 5% in tesutul adipos si 3-4% in ficat.BiotransformareaCalea majora: hepatica.Hidroxilarea ( metaboliti hidroxilati, se elimina renal dupa sulfo si glicuronoconjugare);Hidratarea, rezulta trans 1,2 dihidrodiol - compus mielotoxic.

Calea minora:conjugare cu cisteina sau glutation in rinichi, compusii rezultati se elimina rapid fiind mai toxici

Mecanisme de actiuneToxic, de tip narcotic: initial efect excitant pe SNC, apoi deprimant;Iritant pe tegumente si mucoaseCoroziunea mucoasei digestive, daca este ingeratLa nivel hematic, produce modificari de tip citopenic, trombocitopenie cu tendinta la hemoragiiBlocare grupari tiol, cu carenta de cisteina si glutatiolIntoxicatia acutaActiune neurotropa nespecificaActiune iritanta la nivel tegumentar si la nivelul mucoaselorIntoxicatia cronica

Actiune toxica specifica, directa si indirecta asupra maduvei hematogene; - actiune directa: stocarea benzenului si metabolitilor la nivelul maduvei osoase, rezultand hipoplazie medulara cu anemie aplastica sau sindrom de pancitopenie, mai frecvent la femei, sau hiperplazie cu aparitia leucemiei mieloide la barbati - actiune indirecta: spolierea organismului in S, cu perturbarea actiunii glutationului, reducerea acidului ascorbic.

Actiune imunosupresoareModificari in sangele perifericDeprimarea hematopoiezei in sangele periferic se manifesta prin:PancitopenieBicitopenieMonocitopenieScaderea acidului folic, vit.B2, B6, B12,P.

55.Nevoia minimă de apă a omului pentru a supravieţui.(+ce e in caiet)

Cantitatea de apă din organism scade cu vârstă: embrionul are peste 90%, iar adultul 60%, din care 40% intracelular şi 20% extracelular. Repartiţia apei este în funcţie de activitatea metabolică a organelor. Prezenţa ţesutului adipos scade cantitatea de apă din organism.Nevoile fiziologice ale organismului sunt 2,5l / 24 ore. Aportul este asigurat exogen (apă ca atare = 1,5l şi din alimente) şi prin apă metabolică (300..400ml / 24 ore).Eliminarea apei se realizează: renal – 1,5l, evaporare – perspiraţie insensibilă şi digestiv.

Există un echilibru permanent între aport şi eliminare, asigurat neuroendocrin. Uneori se pot produce dezechilibre hidrominerale:Bilanţ hidric pozitiv (aport mai mare decât eliminarea): stări patologice însoţite de edeme şi fiziologic: sarcină.Bilanţ hidric negativ: stări patologice însoţite de deshidratări (foarte periculoase la sugari) şi fiziologic (effort fizic, temperaturi foarte mari).Nevoile de apă sunt:Individuale: pentru menţinerea igieneiColective: in funcţie de specificul activităţii (industrie, agriculturp, urbanistic).Apa are o importană deosebită asupra sănătătii omului. Accesul la apă este esential pentru viata omului datoriă unui nivel minim de apă necesar pentru supravietuire. Cantitatea si calitatea de care are nevoie omul are o mare înfluentă asupra stării sale de sănătate ca individ dar si asupra comunitătii din care acesta face parte.Prioritatea numărul unu este să se asigure acces pentru toată populatia la surse de aprovizionare cu apă de calitate bună.

56. Nevoile si utilizările apeiApa este un element vital pentru om. Utilizarea cea mai importantă a apei este consumulca atare de către oameni si animale. Nevoile fiziologice ale organismului sunt de 2,5 l/24h. Pt un grad minim de igienă omulare nevoie de cel puin 50l/zi necesară pt acoperirea nevoilor fiziologice, igienă individuală si ptprepararea hranei.Calitatea apei consumată de om trebuie să asigure o bună sănătate si să nu permit aparitia îmbolnăvirilor.Apa se utilizează în numeroase domenii de activitate:−Zootehnia – pt consum, prepararea hraneis i mentinerea iginei locului de viată aanimalelor −Agricultură – 70% pt irigantii−Energetică - producerea energiei electrice prin hidrocentrale; răcirea termocentralelor, centralelor nucleare−Industrie – industria petrolului, chimică, producerea de hârtie, industria extractivăde metale (eforturi pt reducerea consumului de apă)−Transporturi – mijloc de transport pt mărfuri si persoane−Sport – element recreational−Pentru îmbunătătirea climatului si asigurare igienei în mediul urban−Apa este mediul natural de habitat al petilors i al altor forme de viată acvatică.

65.Definiti endemia indusa hidric si elementele de caz sporadicEndemia hidricăSe caracterizează printr-un număr mai mic de cazuri de boală, care apar permanent într-ozonă geografică, unde sunt probleme în alimentaţia cu apă.

Cazuri izolate : Apar când gradul de contaminare a apei este scăzut, nu se atinge dozainfectantă, dar există persoane cu receptivitate crescută, care fac boala (tare digestive: anaciditategastrică; copii, vârstnici)

66. Clasificarea bolilor transmise prin apaBoli transmise de bacterii:Holera-produsă de vibrionul holeric (Eltor), care în apă rezistă săptămâni, luni. Este sensibilla clor, rezistă în apa rece şi nepoluată (apa de izvor). Doza infectantă este 105-6. Există persoane curisc crescut, care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cutratament antiacid. Sursa de contaminare estedoaromul.Febra tifoidă şi paratifoidăproduse de Samonella Tiphy şi Paratipy A şi B. Acestea rezistă21 zile în apa râurilor, 30 zile în apa de profunzime, 2..3 luni în gheaţă. E sensibil la clor. Dozainfectantă este 103-5. Sursa de contaminare: omul bolnav şi purtătorul cronic. Salmonellele de laanimale produc gastroenterite.Dizenteria bacilară -Shigella rezistă 4..5 zile în apă şi 2 luni în gheaţă, este mai rezistentă laclor decât colibacili. Doza infectantă = 102. Boala are frecvenţă crescută datorită dozei infectantefoarte mici şi fenomenului de variabiliatate microbiană. Manifestările clinice sunt uşoare.Boli diareice acuteproduse de E. coli, Campylobacter, Pseudomonas, Yersiniaenterocolitica, Aeromonas, vibrioni parahemolitici. Aceştia rezistă în apă 21 zile, sunt sensibili laclor. Doza infectantă este mare. Dau manifestări la sugari şi copii mici.Leptospiroze- produse de Leptospira enterohemoragică, pomona, canic., griphotiphosa,woolfi. Acestea sumnt antropozoonoze (de la şobolan, câine, pisică, porc). Pătrund transcutanat,rezistă 2..3 săptămâni, rezistă la clor. Există şi tulpini saprofite în apele de suprafaţă, care produc boli diareice acute. Au fecvenţă mai mare la marinari, pescari, practicanţii sporturilor nautice.Bruceloza produsă de Brucella. Boala are caracter profesional, se transmite de la animalecare avortează: oi, capre, porci. Germenii pătrund digestiv şi respirator sau transtegumentar. Rezistă1..2 luni în apă şi la clor.Tularemiaprodusă de Pasteurella tularensis. Sursa o reprezintă: şoareci, câini, pisici.Rezervorul natural îl reprezintă ixodidele (căpuşe). Pătrud prin tegumente, mucoase, digestiv,respirator. Rezistă în apă 2..3 luni.Antraxprodus de Bacilus antracis, germene sporulat, care rezistă luni în apă şi la clor. Contaminare: în industria pielăriei.Febra Q

produsă de Coxiella burnetti, care rezistă 160 zile în apă. Se transmite princontaminarea apei de suprafaţă de către animale.TBCprodus de bK, care rezistă în apă 100..150 zile şi la doze uzuale de clor. Cel mai marerisc îl reprezintă consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav.Boli transmise de virusiVirisurile au o rezistenţă mult mai mare decât bacteriile, rezistă la clor, iar doza infectantăeste foarte mică.Hepatita A şi E produsă de VHA şi VHE, care rezistă până la 200 zile şi la dozele uzuale declor. Sursa o reprezintă omul. Formele de manifestare sunt: epidemii şi cazuri izolate.PoliomielitaSursa este doar omul, virusul rezistă 100...150 zile, este sensibil la clor.Vaccinarea se face cu virus atenuat, tulpăina vaccinală având o rezistenţă crescută în mediu. Semanifestă sub formă de cazuri izolate.Coxsackie A şi B, ECHO, enterovirusuri noiProduc: paralizii, nevrite, febră, meningite, encefalite, boli respiratorii, boli digestive,miocardite, conjuntctivită acută hemoragipară, exantem.Virusurile Norwalk şi Rotavirusuri-produc gastroenterite la adult.Adenovirusiri- produc conjunctivite de bazin (trăiesc în apă caldă), infecţii respiratorii,meningete, veruci comune.Parvovirusurile- produc infecţii respiratorii la copii şi cancer de col uterin.Boli parazitareApa poate să aibă un rol activ în transmiterea bolilor parazitare.ProtozoareEntamoeba histolitica:Infecţia se transmite de la omul bolnav sau purtător. În apă rezistă100 zile, la temperatură crescută şi la Cl. Produce dizenteria amoebiană.Giardia intestinalis: Omul se infectează prin chişti, care rezistă luni în apă. Boala senumeşte lamblioză manifestare endemică. Tratmentul este hepatotoxic, astfel încât nu se treateazăcopiii.Trichomonas intestinalis / vaginalis:rezistă foarte puţin în apă. Boala se numeştetrichomoniazăCryptosporidium parvum:Infecţia se transmite de la animal, probabil şi de la om. Boala senumeştecryptosporidioză, foarte frecventă la bolnavii de SIDA (diaree gravă).CestodeDiphilobotrium latum şi Himenilepis nana: În apă au 2 gazde: un crustaceu şi un peşte.Boala se numeşteteniază. Himenilepis nana nu are gazdă.? TrematodeFasciola hepatica şi buski: infectează ovine, bovine, om (căi biliare). La temperaturicrescute (25..300C) se produce embriogeneza, pătrund în gasteropod sau moluscă, unde se formeazăcercarul, forma infectantă, care producefascioloza.

Schistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediară este în apă, pot pătrunde şi prin tegumente, dau manifestări digestive şi urinare. Produc schistosomioze.NematodeAscaridioza, Tricocefaloza, Strongiloidoza, Ancylostomioze:Sursa o reprezintă omul,transmiterea este indirectă, prin apă, solul având rol de activare.Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidricăDeterminată de dezechilibre hidro-minerale.

67. Clasificarea agentilor patogeni transmisi prin apa cu semnificatie pentru sanatate1) Agenti patogeni cu o semnificatie importanta pentru starea de sanatate a omului.Aici se numara : E.Coli, Salmonella tiphy, Shigella disentariae, Vibrio cholerae, Yersiniaenerocolitica, Campylobacter jejuni, Giardia lamblia, Cryptosporidium parvum, Entamoebahistolytica, Dranculus medinensis.

2) Agenti pantogeni oportunistiUnele organisme care se gasesc in mod normal in mediul ambiant pot duce duce la aparitiaunor imbolnaviri cu caracter oportunist la grupele de populatie considerate cu risc (batranii, copiimici, cei imunosupresati).Daca apele folosite de aceste persoane, pentru consum sau pentru imbaiere, sunt contaminatecu un numar exesiv de agenti de agenti patogeni atunci se pot produce infectii ale pielii, ochilor,nasului sau ale gatului.Germeni oportunisti: Pseudomonas aeruginosa, Aeromonas, Flavobacterium, Acinetobacter,Klebsiella, Serratia, unele specii de Mycobacterium, Legionella, Naegleria fowleri (meningoencefalite), Acanthamoeba (meningite+infectii la nivel pulmonar).

3) Toxine provenite de la cyanobacteriile din apaToxinele sunt puse in libertate in cursul procesului de inflorire a algelor verzi-albastre, mai ales in apa lacurilor. O astfel de situatie poate aparea in cazul Microcystis aeruginosace poate afecta sanatatea animalelor si a omului.

4) Organisme ce pot crea un grad de discomfort (neplacere)In apa se pot gasi si germeni fata importanta pt org si care nu reprezinta o problema ptsanatatea publica. Acesti patogeni pot produce modificari de turbiditate, de gust, de miros sau potaparea ca organisme prezente in apa.

69) Agenti patogeni bacterieni ce se dezvolta in sistemele de alimentare cu apaLegionella

AeromonasGermene gram negativ, nesporulat, facultativ anaerob care apare ubicuitat in mediileacvatice. Familia Aeromonas cuprinde 13 genospecii. Genul Aeromonas e impartit in doua mari grupuri si anume grupul psihrofilic, imobil si care include doar o genospecie si al doilea mare grup,mezofilic ce cuprinde specii mobile. Acest grup a fost izolat de la pacientii cu gastro enterita, desirolul in inducerea bolii este neclar. Aeromonasul de tip mezofilic este asociat cu inducerea starilor septice, a infectarii plagilor sau cu aparitia infectiilor la nivelul ochiului, al tractului respirator sau alinfectiilor cu alte localizari. Multe infectii apar ca urmare a contaminarii locului de fractura sau dedilacerare al tesutului , cu apa contaminata cu specii de Aeromonas mezofilic. Pseudomonas Aeruginosa Fam Pseudomonadaceae, gram negativ, se dezvolta pe cultura de agar, ara un pigmentalbastru verzui fluorescent-piocianina . Produce catalaza, oxidaza si amoniac provenind din arginina,creste cu citrat ca sursa de carbon. Este aerob dar se poate dezvolta si in conditii de anaerobioza.Poate fi identificat in materii fecale, sol, apa si ape reziduale.Este un agent patogen oportunist imbolnavin in general prin apa contaminata. Se poatedezvolta in instalatii sanitare cum ar fi chiuvete, scurgeri de chiuvete, tevi prin care curge apa de larobinet, piscine sau jacuzzi.Efecte usoare pe sanatate: rush-uri la nivelul pielii, pustule sau aparitia infectiilor la nivelulcanalulul auricular extern manifestate prin otita externa, poate produce infectarea plagilor, arsurilor.MicobacteriumBacterie ce are un perete cu o structura cu un continut mare lipidic care ii ofera o rezistentamare la infectii. Sunt doua tipuri cu dezvoltare “lenta” (M.tuberculosis,M. Leprae care nu sunttransmise prin apa) si “rapida” care sunt atipice si au rezervor in mediu. Pot da boli ca tbc culocalizare pulmonara sau a unor infectii cu diseminare la nivelul scheletului, ganglionilor, la niv pielii sau a tesuturilor moi.Printe cele saprofite: M. Gordonae care e recunoscuta a fi cea mai comuna dintremicobacteriile cara apar la apa de la robinet si e num bacilul apei de robinet.70 ) Salmonella transmisa prin apaFam Enterobacteriaceelor, bacterie gram negativ.3 grupe : grupa 1) S. Typhi si paratyphi A si B2) S. Cholerae-suis la porci si S. dublin la vite3) S. enteriditis si S. typhimurium - afectiuni usoareCai de transmiterePt S. Typhi si paratyphi , purtatorul uman este cel mai adesea calea detransmitere. Pt S paratyphi B produsele din lapte. Majoritatea sunt patogene pt animale si pot fi prezente in mediu datorita poluarii fecale. A fost izolata din alimente cum ar fi produse avicole, ouasi carne de pui sau chiar de la porci, oi, cai sau alimente preparate din acestia. Deversarea resturilor neprelucrate din abatoare poate contamina apa raurilor.Poate fi izolata in izvoarele ce comunica cu exteriorul ca urmare a deversarilor sauinundatiilor cu apa de suprafata

contaminata.Timpul de supravietuire al bacteriei in apa de baut este de la cateva zile pana la 100 de zile.Mortalitate de 10% fara tratament,cu tratament 1%.PatologiaSe manifesta cu imbolnaviri de tip acut cu febra, dureri abdominale, greata sivarsaturi. La copii si batrani, deshidratarea severa este un risc vital pt acestia. S. Typhi poate induce febra tifoida (febra ridicata, cefalee severa, greata, pierderea apetitului, poate fi insotita de diaree sauconstipatie si de o tuse ragusita) Mortalitate 10 % din cauzuri fata tratament. Febrele paratifoide ausimptomatologie asemanatoare dar cu o evolutie mai blanda)Samonella poate fi cauza a unor epidemii hidrice.Exista vaccin.

71) Yersinia transmisa prin apaGram negativ. Fam . Enerobacteriaceelor , cuprinde 7 genuri : Y pestis, Y pseudotuberculosissi anumite serotipuri de Y. Enterocolitica ce pot fi patogene pt om.Anumite tipuri de Y. Enterocolitica pot sa produca afectiuni de tipul gastro-enteritelor acutece se manifesta prin aparitia diareei.Nu exista vaccin.Cai de transmitere – animalele domestice (porcul) si salbatice (iepurele, vulpea), produsele alimentare precum carnea si laptele si prin apa.Doza infectanta 10-100 de colonii.Y enterocolitica a fost izolata si din apa dar alte serotipuri fata de cele care dau boala la om.Ea poate aparea in apa de baut datorita unei contaminari a apei de la suprafata sau datorita deversarii unor ape uzate. Are capacitatea de a se dezvolta la temperaturi scazue, chiar si de 4 grade la care poate supravietuii aproximativ 18 luni. Patologie:greata, febra,varsaturi,stare generala alterata, Insf renala,uremie, sindron hemolytic,diaree mucoasa,tarns in una mucosangv.

72) Campylobacter transmis prin apaGram negativ. Fam Campylobacteriaceea, cuprinde 14 genuri. Unele sunt patogene pt om si animal cum ar fi C.Jejuni, C. Coli, C. Fetus iar altele sunt nepatogene pt om. Este o bacterietermofila ( se dezvolta la 42grade).Poate duce la imbolnaviri prin enterita, gastrita sau alte afectiuni (campylobacterioze).Modalitatea de transmitereeste prin alimente sau apa contaminata, prin contact cu animale infectatate (pasari, pui, vite, porci, caini, pisici) sau prin activitate sexuala anal-orala.Apele uzate din reteaua de canalizare pot contine 10 – 105 colonii termofile per 100 ml.Aparitia C. in apele de suprafata a dovedit faptul ca aceasta depinde de apa de ploaie, detemperatura apei si de apele uzate provenite de la crescatoriile de pasari.Mai multe izbucniri epidemice au fost legate de ingestia alimentelor contaminate,a lapteluisau a apei contaminate.Germenul supravietuieste 22 saptamani in apa rece, apa de profunzime sau in apa desuprafata care nu a fost clorinata.73) Escherichia coli transmis prin apa

Gram negativ, aerob sau facultativ aerob, cu metabolism de tip respirator cat si fermentativ, producand fermentatia glucozei sau a lactozei. Este produsa catalaza, dar nu si oxidaza iar nitratuleste redus la nitrit. . Fam Enterobacteriacea.. Se gaseste in materiile fecale ale omului si aleanimalelor cu sange cald. Se poate folosi ca index al poluarii fecale recente a apei.E coli populeaza normal intestinul uman dar majoritatea speciilor nu sunt patogene. Existainsa 6 specii patogeneE. coli enterotoxigen (ETEC) prod 2 enterotoxine ce sunt responsabile pt aparitia unuiinflux de apa si electroliti in lumenul intestinal. Poate produce sindrom holera-like.E. coli enteinvaziv (EIEC) se multiplica in interiorul intestinului si produce o citotoxina si oenterotoxina.E coli enteropatogen (EPEC) prod distrugeri la nivelul intestinului cu distructia microvililor marginii in perie, la nivelul celulelor epiteliului intestinal.E coli enterohemoragic (EHEC) determina leziuni ce duc la aparitia unei colitehemoragice. Poate prod si o serie de toxine ce pot duce la moartea celulelor epiteliului vascular.E. coli enteroagregativ (EAggEC) formeaza o serie de aglomerari celulare ce adera lacelulele epiteliale.E coli de aderenta difuza (DACE), aderenta ce se produce la nivelul celulelor epiteliuluiintestinal dupa un model uniform. Afecteaza, in special, pe cei a caror aparare imuna estedefectuoasa si pe copii malnutriti.Tulpinile enteropatogene si enteroinvazive pot duce la imbolnaviri manifestate prin aparitiadiareei. Cele EPEC au fost asociate cu aparitia izbucnirilor de gastroenterita la copii.ETEC sindrom holera-like.EIEC prod imbolnavire asemanatoare dizenteriei cu diaree sanghinolenta datorita prod uneiverocitotoxine sau Shiga-like toxina.

74) Vibrionul holeric transmis prin apaFam Vibrionaceelor. Gram negativ, facultativ anaerob, capabil de metabolism respirator sifermentativ, este oxido pozitiv si reduce nitratul la nitriti. Are un flagel polar si este identificat printeste biochimice si studii de ADN.In functie de antigenul de suprfata se poate spune ca are sero grupuri de tip “O”. Sunt 206serotipuri. Serotipul O1 este patogenic pt om. Exista insa si vibrioni “non- O1)Serotipull O1 exista ca 2 biotipuri : clasic si El Tor.Calea de transmitere a holerei este prin intermediul apei. Este posibil sa apara transmiterea si prin alimente sau ca o infectie nosocomiala. Transmiterea de la om la om nu este exclusa.La nivel mondial au fost mai multe pandemii si epidemii de holera cu un grad ridicat demortalitate. Astazi v. holeric a fost implicat in aparitia cazurilor de gastro enterite printe calatoriituristi.Doza 108 colonii.Produce enterotoxine .Efectele pe sanatatea omului se manifesta prin aparitia holerei, boala acuta intestinala cu o perioada scurta de incubatie (1 -5 zile). Incepe prin ingestia apei sau alimentului contaminat.Agentul colonizeaza epiteliul intestinului subtire prin intermediul vililor

mucoasei. Dupa ce seataseaza de mucoasa, penetreaza stratul de mucus si adera la suprafata cel epiteliale. Aderareamucoasa este specifica prin receptori de aderenta, astfel enterotoxina holerica este secretata inmediul extrecelulardistrugand transportul ionilor prin celulele epiteliului. Enterotoxina stimuleazahipersecretia de apa si ioni de clor inhiband in acelasi timp absorbtia ionilor de sodiu. Consecintaeste pierderea de apa si electroliti, ceea ce va duce la diaree severa ce caracterizeaza perioada destare a bolii. Decesul poate rezulta datorita volumului depletiei induse, ceea ce va duce la cresterea proteinemiei in sange favorizand astfel aparitia socului circulator sau a colapsului.Evenimente cum ar fi inundatii, foamete, razboi produc miscari de refugiati si favorizeaza izbucnirea si intinderea holerei.

75) Shigella transmisa prin apaGermene gram negativ, atat aerob cat si anaerob. Metabolism fermentativ cat si respirator.Prin fermentarea glucozei nu se produce gaz, iar prin fermentarea lactozei rareori. Favorizeazareducerea nitratilor la nitriti. Fam EnterobacteriaceeaSerotipul Shigelei este stabilit prin intermediul antigenului somatic “O”Shigella disenteriae producedizenteria,o boala ce se manifesta prin aparitia de diareemucoasa initial si apoi diaree muco-sanghinolenta. Aspectul sanghinolent este datorat colonizariimucoasei intestinale cu bacterii, omul fiind singura sura de agenti patogenic de acest tip. Shigella detip 1 este cel mai virulent din cele 4 serotipuri existente.Sd 1 poate determiana aparitia formelor epidemice de boala. Scaunele muco-sangvinolentesunt insotite de dureri abdominale, tenesme , febra. Pot aparea complicatii cu evolutie grava cum ar fi starea septica, atac apopletic, insuficienta renala mergand pana la sindrom hemolitic si uremie.Mortalitatea cu Sd1 este intre 5-15%.Transmiterease face de la om la om, prin apa de baut si prin alimente. Doza infectanta estemica intre 10-100 de bacterii.Epidemiile cu Sd1 apar de obicei in zonele sarace.

76) Legionella transmisa prin apaFam Legionaceelor. Gram negativ, aeroba. Are metabolism non-fermentativ si necesita l-cisteina si saruri de fier ca sa se dezvolte. Formeaza colonii albe, pupurii pana la albastru pe mediuagar cu cu extract de drojdii. Tipul speciei este L. Pneumophilya.La om au putut fi identificate 2 forme de boala. Prima este forma pneumonica ce ajunge la o mortalitate de pana la 15% cu incubatia de 2-10 zile( f pneumonica). A doua forma se numeste « febra de Pontiac »care este o afectiune febrila, timp de incubatie de 1-7 zile.Boala non pneumonica desi tusea apare in50 % din cazuri. Se manifesta ca o boala de tip alergic cu cefalee, mialgii, curbatura, greata,varsaturi. Boala se autolimiteaza si trece spontan.Boala data de L poate fi insotita si de manifestari extrapilmonare cum ar fi insuficientarenala, encefalopatia sau pericardita.Legionela este larg raspandita in sursele de apa naturala, fiind o bacterie acvatica mezofila.Apare cel mai mult in sistemele create de om si anume in sistemele de producere a

apei caldefolosite in scop domestic, in situatia folosirii acesteia pentru dus sau in sistemele de racire a apei insistemele de aer conditionat.Surse naturale:-ape de suprafata, termale, minelarale, malul de pe malul baltilor, solul umed dinlocurile de escavatie, strandurile cu apa incalzita natural in sezonul de varaSurse artificiale-turnurile de racire a apei si de condesare a vaporilor, instalatiile de apa calda dinspitale, hoteluri, complexe , apa de racire de la perforatoarele stomatologice, bazinele de inot,aparatele de fabricat gheata etc.Infectia se produce prin inhalarea aerosolilor sau a nucleilor de picatura care sunt suficient demici pt a ajunge in plaman si a fi retinute la nivelul alveolelor. Gradul de risc depinde de patrufactori : de densitatea bacteriilor in sursa, extinderea formarii de aerosoli, numarul de bacteriiinhalate si susceptibilitatea individului.L a fost responsabila de numeroasa epidemii cu un grad crescut de mortalitate.

77) Virusuri transmise prin apa( caiet VHA si Polio+virusl norwall)Virusurile transmise prin apa sunt acelea care se pot multiplica in intestinul uman si caresunt excretate in numar mare prin materiile fecale ale celor infectati.Familii de virusuri care pot aparea in apa:1.Picornavirusuri(ARN, 27-28nm) – din aceasta familie face parte virusului hepatitei A(cu fatigabilitate, anorexie, greata, voma, cefalee, febra, icter si urina hipercroma) si grupulEnterovirusurilor care contine 6 grupuri ce pot afecta omula)polivirusurile umane– paralizie, meningita, febra b)echovirusuri umane– meningita , boala respiratorie, rash, febra, gastroenteritac)virusul uman coxsackie A – faringita enterovirala veziculara, boala respiratorie,meningita, stomatita veziculara cu exantemd)virusul uman coxsackie B – miocardita, anomalii congenitale cardiace, febra, rash,meningita, boli respiratorii, mialgie epidemicae)enterovirusuri umane – meningita, encefalita, boli respiratorii, conjuncivita acutahemoragica , febra, rash2.Reoviridae: 70 nm se impart inreovirusuricu patologie necunoscuta si reoviridae caredau gastro-enterite si diaree3.Adenovirusuri umane ce dau boli respiratorii, conjunctivite, gastroenterite4.Parvoviridae-virusuri adeno asociate ce dau infectii latente urmand integrarea ADN-ului in celule. Caliciviridae- virusul hepatice E si calicivirusurile umane ce dau gastro – enterite lacopii mici si sugariPapoviridae – Papilloma virusuri – veruci plantare.

78) Protozoare transmise prin apaApa de baut joaca un rol important in transmiterea mai multor protozoare. Crestereanumarului de persoane imunocompromise ca urmare a epidemiei de HIV>SIDA, a administrariichimioterapiei pentru maladia neoplazica si a transplantului de organe a dus cresterea prevalenteiinfectiilor induse de germeni oportunisti.ProtozoareEntamoeba histolitica: Infecţia se transmite de la omul bolnav sau purtător. În apă rezistă100 zile, la temperatură crescută şi la Cl. Produce dizenteria amoebiană.Giardia intestinalis: Omul se infectează prin chişti, care rezistă luni în apă. Boala senumeşte lamblioză, manifestare endemică. Tratmentul este hepatotoxic, astfel încât nu se treatează copiii.Trichomonas intestinalis / vaginalis:rezistă foarte puţin în apă. Boala se numeşte trichomoniazăCryptosporidium parvum:Infecţia se transmite de la animal, probabil şi de la om. Boala senumeştecryptosporidioză, foarte frecventă la bolnavii de SIDA (diaree gravă).CestodeDiphilobotrium latum şiHimenilepis nana : În apă au 2 gazde: un crustaceu şi un peşte.Boala se numeşte teniază. Himenilepis nana nu are gazdă.? Trematode: Fasciola hepatica şi buski: infectează ovine, bovine, om (căi biliare). La temperaturicrescute (25..300C) se produce embriogeneza, pătrund în gasteropod sau moluscă, unde se formeazăcercarul, forma infectantă, care producefascioloza.Schistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediară este în apă, pot pătrunde şi prin tegumente, dau manifestări digestive şi urinare. Produc schistosomioze. Nematode: Ascaridioza, Tricocefaloza, Strongiloidoza, Ancylostomioze:Sursa o reprezintă omul,transmiterea este indirectă, prin apă, solul având rol de activare.Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidricăDeterminată de dezechilibre hidro-minerale.

79)Cryptosporidium parvum transmis prin apaGenul Cryptospordium. Sunt protozoare coccidiene de talie mica ce infecteaza regiuniea microvililor de la nivelul celulelor epiteliale din tractul respirator si digestiv al vertebratelor. La om patologia este data de C. parvum.Se gaseste in mediu ambiant sub forma de oochist (formade rezistenta a parazitului) si este eliminat prin materiile fecale ale gazdei infectate. Dupa ce a fost ingerat de o noua gazda, el sedesface in functie de temperatura corpului, de prezenta sarurilor biliare si a aciditatii gastrice.Infecteaza celulele epiteliale de la nivelul jejunului si ileonul.Rezistenta in mediu.Boala are o incubatie de 7 zile si se manifesta prin diaree apoasa urmata de o deshidratatreaccentuata si de pierdere in greutate. In plus, pot aparea stari de greata, voma, crampe abdominale,usoara febra, apatie, obosela.Persoanele imunocompromise au mai mult de suferit in urma contaminarii. Durata bolii estein general de 20 zile. Urmata de o perioada de 2-3 sapt de eliminare a oochisturilor. Pot aparearecaderi manifestate prin aparitia diareei,

ce pot ajunge pana la 5 episoade in 40-70% din cazuri.Mortalitatea este scazuta la persoane imunocompetente, dar la persoanele imunofeficiente,infectia poate imbraca o forma severa. Prevalenta cryptosporidiazei printre cei cu SIDA este de 10-20% si se poate extinde si la celelalte organe la nivelul vezicii biliare, pancreasului sau tractuluirespirator. Pana acum nu s-a gasit un agent terapeutic cu eficienta mare acestei boli, rezultand omortalitate mare printre cei cu imunodeficienta.Imbolnavirea se produce primavara sau vara.

80) Giarda transmisa prin apaProtozoar flagelat care paraziteaza intestinul uman si animal . Exista 5 specii de Giarda sianume G Muris la rozatoare, pasari si reptile , G intestinalis cu sinonimul G duodenalis sau Glamblia care poate fi gasita la om si mamifere, rozatoare, reptile si posibil pasari, G agilis si G psitaci.Are 2 stadii de evolutie:1.un stadiu de reproducere(trofoid) si anume stadiu de trofozit2.stadiu de chist care este forma de rezistenta in mediu.Nu da imunitate si trb tratata familia.Chisturile sunt eliminate prin materii fecale si ajung sa se transmita la o noua gaza. In duodenul noii gazde, trofozoitul iese dim chist si incepe procedsul de diviziune mitotica.Timpul intre infestare si aparitia chisturilor de giardia la nivelul scaunelor este cuprins intre12-19 zile zile. Simptomele pot aparea dupa 1-75 zile, dar in general sunt de 6-15 zile coincizand cuaparitia chisturilor in scaun.Boala se manifesta prin aparitia diareei cu miros fetid si cu un aspect galbui al scaunelor,fatigabilitate, pierdere in greutate, dureri abdominale, greata, voma, flatulenta si posibil febra. O proportie de 30-50% dintre bolnavi pot manifesta o forma cronica a bolii. La copii giardia poateduce la un declin al dezvoltarii normale a acestora, prin impiedicarea aportului de nutrienti cum ar fiaportul de grasimi, vit A si B12.Imunitatea celulara si umorala este implicata in apararea organismului. Secretia de Ig M si IgA are un rol in eliminarea infectiei de la nivelul intestinului.Calea principala de transmitere este cea fecal orala. Izbucniri epidemica au aparut princonsumul de apa contaminta cu ape reziduale fecaloide de natura umana , contaminarea de poate produce prin intermediul apei de imbaiere din piscine.

81) Entamoeba hystolitica transmisa prin apaEste o amoeba intestinala obligatoriu patogena, hematofaga, capabila sa invadeze tesuturile intestinale si extraintestinale. Reprezinta agentul etiologic al amibiazei, boala cu evolutie cronica ceeste endemica in regiunile tropicale si subtropicale umede, in special in India, Sri Lanka, Vietnam,Cambodgia, Indonezia, Malaezia.E. histolytica prezinta doua forme morfologice trofozoit sau stadiul vegetativ si chist sau stadiu de rezistenta. Rezervorul de infectie este reprezentat de omul purtator de forme chistice.Transmiterea se face pe cale digestiva prin intermediul mainilor murdare sau prin consumul de alimente contaminate cu ajutorul unor artropode (muste, gandaci

de bucatarie). Transmiterea hidricaeste rara dar are un potential epidemic.Chisturile rezista la dezinfectie.Parazitul se localizeaza la nivelul colonului, in special in colonul descendent si sigmoid unde,datorita efectului sau citolitic si proteolitic asupra tesuturilor, determina leziuni grave – abcese cuaspect de „buton de camasa”; in acest stadiu parazitul este hematofag. Tabloul clinic clasic estesimilar celui din dizenterie, cu scaune numeroase (15-20/zi), sarace cantitativ, insotite de dureriabdominale si tenesme rectale care sunt refractare la tratamentul cu antibiotice uzuale.In absenta tratamentului, trofozoitii de E. histolytica se pot raspandi pe cale hematogena laficat, plaman sau creier, unde provoaca abcese amoebiene asociate cu un prognostic rezervat.82) Helminti transmisi prin apaGrupa helmintilor cuprinde niste viermi parazitari si este formata din doua grupe deorganisme care nu sunt inrudite si o anume o serie de viermi lati ce apartin grupei Patihelminyilor sio serie de viermi rotunzi care fac parte din grupa Nematodelor.1)Grupa Nematode( viermi rotunzi)Dracunculus medinensislarve ingerate de ciclopii de apaAscaris lubricoides, Toxacara canis si Trichuris trichiura cu oua ingerate sitransmise prin intermediul solului c) Necator americanus, Anchilostorma duodenalelarve penetrante in sol d) Strongiloides stercoralis – larve penetrante in apa 2) Grupa Platihelminti, clasa TrematodeSchistosoma – larve – cercari liberi in apa ce patrund prin piele Fasciola3) Clasa Cestoidea, subclasa cestode – Tenia solium, Echinococus, Spirometra.

83) Dracunculus medinensis

Duce la aparitia bolii numite dracunculoza, boala parazitara ce ar putea fi eradicata in viitorulapropiat. In trecut era o boala f raspandita, acum exista o serie de focare in Africa, zona de sus aSaharei si in Yemen.Cel mai lung nematod care paraziteaza omul , femela are 700 mm lungime, iar masculul 25mm. Viermele este pus in libertare de la nivelul picioarelor in 90% din cazuri. La nivelul mb inferioare apare un edem dureros, o vezicula si apoi aparitia unei ulceratii . Perforarea pielii esteinsotita de febra, greata si voma. Odata infestat, parazitul se raspandeste in int organismului. Boala poate dura cateva luni, iar dupa cateva sapt viermele e eliminat din organismUnica sursa de infectie cu dranculoza este apa de baut infestata cu ciclopi care au ingeratembrionul viermelui . Se transmite exclusiv prin apa. Larvele sunt puse in libertate la nivelulstomacului, trec peretele intestinal si peritoneal si se inclaveaza in tesutul subcutanat.

Mortalitatea este rara, dar pot aparea o serie de elemente debilitante cum ar fi contracturi lanivelul tendoanelor si artrita cronica.

84) Schistosoma transmisa prin apaBoala se numeste schistosomiaza sau bilhardoza , se transmite prin intermediul unei clase detrematode a caror larva infectanta are capacitatea de a penetra pielea sau mucoasele omului. Acestelarve pot fi transmise prin apa de baut dar este un pericol mai mare cand apa contaminata estefolosita pentru spalat sau ca apa de imbaiere.Ouale de schistosomasunt excretate de persoanele infestate prin urina sau materii fecale.Ouale eclozeaza in apa si pun in libertate un mic parazit – unmiracidium. Acest miracidium patrunde intr-un melc de apa si isi continua dezvoltarea. In melc, se divide si da nastere unor formede viata numite cercari care sunt puse in libertate din corpul melcului in apa. Ei pot supravietui inapa pana la 48 de ore si pot traversategumentul umanin cateva secunde.Dupa ce trece de tegumentul omului, migreaza prin sistemul limfaticajungand lavasele de sange din sistemul port, dupa la intestin si determina schistosomiaza intestinala, sau ajunge lanivelul vaselor de sange din jurul vezicii urinare ducand la aparitia schistosomiazei urinare. Dupaacest moment parazitul se dezvolta sub forma unui vierme de tip feminin sau masculin timp de 4sapt. Un vierme poate trai de la 5 la 40 de ani in interiorul organismului. O femela poate produce200 oua pe zi si numai jumatate sunt eliminate prin intestin sau urina, restul raman in organismducand la aparitia de leziuni la nivelul unor organe importante.Leziunile primare ce pot fi induse sunt localizate la nivelul ficatului si vezicii urinare. Se poate ajunge la cancer de vezica urinara, fibroza hepatica si o serie de manifestari hemodinamice.Se gaseste in special in Africa, in regiunea Est Mediteraneana, zona Caraibelor sau Americade Sud.

85.Indicatorii microbiologici ai calităti apeiCei mai utili indicatori pt monitorizarea calitătii apei tratate sunt cei care evid. populareafecală, respectiv prezenta E. coli si a indicatorilor ce arată popularea fecală a acesteia.Indicatorii utilizati pt contaminarea fecală sunt cei care cercetează prezenta:−E. coli - nu se poate multiplica în apa naturală necontaminată−A germenilor coliformilor termotoleranti – indicator al eficientei procesului de tratare a apei.−A germenilor coliformilor totali – evaluarea calitătii apei de băut−A streptococilor fecali – evid eficienta tratării apei, sunt mai rezistenti decât e.coli−A germenilor sulfito-reducători - evid lor necesită un timp îndelugat si este o procedură scumpă; au rezistentă mare si indică o contaminare intermitentă si la distană a apei−A bacteriofagilor – persistentă mare si sunt folositi ca indicator de protectie a apelor de profunzime.Apa robinet dezinfectata: Număr total germeni = <20 germ/10cmcApa robinet

nedezinfectata : Număr total germeni = <100germ/1cmcApa sursa locala nedezinfectata: Număr total germeni = <300germ/1cmc86. Criteriile de calitate ale apei de băutCea mai importantă regulă este absenta protozoare, helmintilors si a altor organisme libere, deoarce un număr extrem de mic sau poate un singur organism poate determina aparitiaîmbolnăvirii la om. Determinarea lor nu poate fi făcută ca un examen de rutină. Controlul aparitiei bolilor parazitare poate fi efectuat prin măsuri de tratare corectă si energică a apei de băut.Apa de profunzime este acceptabilă dacă provine dintr-o sursă protejată si nu are poluare fecală, iar dpdv virusologic îndeplinete cerintele turbidităii (val medie mai mică 1 NTU, val.maximă 5 NTU). Dacă nu este protejată si nu depăsete 2000 colonii E. coli/100ml poate fi folosită după tratare. Daca are peste 2000 colonii E.coli/100ml nu este recomandată folosirea.Sursele de suprafată pot fi formate din apă brută ce poate avea o contmainare fecală:−< 20 col E.coli / 100 ml -> dezinfectie−20/2000 col. E.col/ 100 ml -> filtrare sI dezinfectie−2000/20000 col E.coli/ 100 ml -> filtrare, dezinfectare, depozitare sI folosite doar daca nu exista surse de apa de calitate superioara−>20000 col E.coli/ 100 ml -> nu se recomanda folosirea lor ca apa de baut, existasi un risc de contaminare virala. S-ar putea pune in discutie folosirea in cazuri exceptionale.Indicatori ai ef tratarii:Det nr de colonii din apa (22-37 C)Det prez Aeromonas si PseudomonasGradul de solubilitateDet parazitiilorDet virusilorApa este buna de baut daca nu contine: E Coli/b termotoletanti,Coliformi totali,enterococci,B. anaerobe.

87. Protectia surselor de apăProtecita surselor si resurselor de apă este esentială pt ca o apă potabilă să rămânănecontaminată. Atât apa de profunzime cât si cea de suprafată pot fi poluate si de aceea trebuie luatemăsuri locale, dar si pe suprafată mai mare pt a evita poluarea surselor de apă.

Sursele de apă de suprafată- poluate mai repede, poluantii se deplasează cu mare rapiditate, acoperind o suprafată deapă mai întinsă.Măsuri de remediere mai usor de luat, exceptând situatiile în care există un schimb

important dîntre apă si sedimentele de la nivelul apeiProtectie prin:Controlul utilizării solului în jurul surselor de captareStabilirea si respectarea parametrilor de calitate a apei rezidualeStatii de tratare la distantă i în aval de sursele de poluare a apeiApa de profunzime: mai ferită, dar poluantii se pot păstra un timp foarte lung în stratul freatic de apă(zei, sute, chiar mii de ani)Ambele surse pot fi protejate prin delimitarea ariei de sol din jurul surselor., astfel se va restriciona distana la care se va putea amplasa o potenială sursă de poluare.

Sunt publice şi individuale.Avantajele sistemelor publice: asigură cantitatea necesară de apă în condiţii de consum ridicat, oferă o apă de calitate bună, prin tratare.Componentele sistemului public de aprovizionare:Sectorul de captare: pentru apele de suprafaţă este reprezentat de sorburi, pentru apele de profunzime sunt necesare foraje.Tratarea apei dure: pentru a fi adusă la condiţii de potabilitate, necesită următoarele faze:88. Etapele tratării apeiPrefiltrarea - proces fizic ce are ca scop indepărtarea particulelor solide aflate în suspensie în apă. Eficient în special pt particulele bacteriene asociate particulelor din suspensie.Se folosete pietrisi sau nisip mare. Filtrele pot fi orizontale, verticale (cu flux superior sau veritacale sus-jos), sub presiune.Sedimentarea – eliminarea suspensiilor solide prin trecerea apei printr-un bazin cu o viteză extrem de redusă; suspensiile mari i grele se depun, dar cele fine nu sunt îndepărtate.Coagularea –favorizează eliminarea suspensiilor fine ce nu se depun in bazinele desedimentare. Se introduc in apa diverse substante chimice – coagulante (sulfatul de Al, sulfatulde Fe, clorura de Fe). Eficienta depinde de : temperatura apei, turbiditate, de prezenta coloizilor de protectie.Aceste substante pot aduce insa in apa elemente toxice : As, F, Cu.Filtrarea = operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducerea incarcarii organice a apei si a microorganismelor. Este de 2 tipuri, diferite prin procesul de atciune.- Lentă : se face de sus in jos – pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin (H1,8-20m).Mb. filtranta de la suprafata – din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. Viteza – 3-4mc/24 ore/mp. Mecanismul filtrarii este in principal biologic.Rapidă : viteza – 100-200 mc/24h/mp.Mecanismul filtrarii este in principal fizic.

Dezinfectia – distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numaruluide saprofiti pana la conditii de potabilitate. Metodele pot fi fizice(radiatii UV, US, radiatii ionizante,fierberea si distilarea, filtre bacteriologice) sau chimice (clorul, ozon, iod, brom)

Segmentul de înmagazinare – susţine consumul maxim de apă.Segmentul de distribuţie

89.Dezinfecţia apei cu clorCl se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa elibereaza clor activ.Clorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid hipocloros( ion hipoclorit si ioni dehidrogen), ioni de clor, ioni de hidrogen. Necesarul de clor – actiunea depinde de:pH – invers proptemperatura – creste odata cu eacontinutul de subst. org. oxidabilecantitatea de subst. anorganice reducatoareturbiditatea apei.Doza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber.Clor rezidual : clorul ce persista in apa dupa contact de 30 de minute intre dezinfectant siapa. El asigura protectia apei la nivelul retelei de distributieDezavantaje :eficienta asupra virusurilor se asigura prin doze ridicate de clor/timp mai lung; fenolii +clor – clorfenoli (miros si gust de medicament; clor + subst. organice – trihalometani (efect cancerigen).Sensibilitate la Clor : bacterii nesporulate G- (SF, B. difteric) sunt mai rezistente decatcele G- (B. tific, paratific etc.); bacilii dizenterici – sensibilitate inegala; B. Koch – rezistent;virusurile – rezistenta crescuta la clor.

91.Dezinfecţia apei cu iodEficient în ape cu turbiditate mică sau non-turbide si pt un volum mic de apă. În sistemele publice se folosesc 1-2mg/l si un timp de contact de 30 min.Avantaje: Dezinfecie eficientăMai stabil decât Cl- Se poate folosi în situaii de urgentă sau calamităti.Dezavantaje:Cost ridicat pt folosirea în retele mari de aprovizionareReactionează mai putin cu subst organică în comparatie cu CLNu retacionează cu amoniaculÎn doze mari poate provoca reactii alergice

92.Dezinfecţia apei cu argintIn acest tip de dezinfectare, ionii de argint sunt adaugati in apa intr-o concentratie de 0.05 pana la 0.1 mg/l. Acesti ioni au un efect germicid. Totusi, raportul corect nu este cunoscut. Este necesara o perioada de actionare de cateva ore. In zilele noastre, se foloseste acest tip de procesde dezinfectie a apei pe vapoare sau pentru furnizarea apei potabile in zone de dezastre.Este cea mai buna metd, este f scumpa si apa are calitate si gust f bun.

93.Dezinfecţia apei prin mijloace fizice, In mod special prin utilizarea radiaţiilorultravioleteRadiatiile UV folosite pt tratarea unor cantităti mai mici de apă.Eficienta:- depinde de: intensitatea iradierii, lungimea de undă si expunerea microrg la radiatii.- scade dacă: turbiditatea este crescută sau sunt prezente cantităti mari de Fe si substorganică.Se realizează prin trecerea unui strat subire de apă si cu o claritate considerabilă printr-un tub de-a lungul căruia sunt plasate lămpi UV. Timp de contact: câteva secunde. Lungimea de undă: 254nm, energia: 10-20W/m3/h.Dezinfecia: nu produce modificări de gust/miros,nu lasă elemente reziduale, nu consumă subst chimice. Are un cost ridicat.

94.Produsele secundare dezinfecţiei apei cu clor−Clorul liber format din ac hipocloros si ionul hipoclorit (HOCL+OCL)−Trihalometanii (cloroform – posibil cancerigen, bromoform) – limite OMS 0,025-0,25mg/l. Sunt principalii produsi secundari.−Acizi acetici clorinati−Clorfenolii−Acetonitrilii halogenate−Produsele secundare ale cloraminelor sunt similare, dar au o concentratie mai redusă. Ionul cianogen-clorid (0,4-1,6µg/l) e metabolizat rapid în cianide, în organism. După prezena lui se evalueayă riscul pt sănătate.

95.Produsele secundare dezinfecţiei apei cu ozonProduisi secundari sunt: formaldehida(până la 30µg/l), ac carboxilici, peroxid dehidrogen, bromai, bromometani, cetone, acid acetic bromat. Limite admise de 20% pt apa de băut în

cazul formaldehidei - 900µg/l. Pt bromati limita provizorie este de 25µg/l. În Romania 10µg/l pt bromai, iar formaldehida nu este normată.

96. Germenii transmişi pe calea om-sol – om:Contaminarea om-sol-omeste caracteristică mai ales pentru grupa germenilor de provenienţă intestinală ca bacilul tific şi bacilii paratifici, bacilii dizenterici, vibrionul holeric,virusurile poliomielitice, virusul hepatitei epidemice, o serie de germeni condiţionat patogeni,dar şi pentru strepto-stafilococi, micrococci etc.Toţi germenii din acestă categorie au rezistenţă redusă pe sol. Astfel,enterobacteriile au viabilitate medie de la 10 la 30 de zile, iar eterovirusurile de la 4 la 6săptămâni. În general, viabilitatea este mai mare în solurile umede In acelasi timptransmiterea bolii prin contactul direct cu solul este foarte rar întâlnită. Se descrie astfel o epidemie deholeră izbucnită în primul război mondial în armatele austroungare ca urmare a săpării unor tranşee într-un sol contaminat cu vibrioni holerici. De asemenea, epidemia de febră tifoidă de laVulcan din 1942 s-a datorat poluării solului din apropierea localităţii cu reziduuri fecaloide şi nua putut fi jugulată decât după îndepărtarea reziduurilor respective. De cele mai multe ori însă,germenii caracteristici contaminării om-sol-om recunosc o cale de transmitere indirectă prinintermediul apei sau alimentelor care se contaminează de pe sol. Din această cauză de mai multeori rolul solului în transmiterea acestor boli este neglijat şi ca atare şi măsurile de protecţie asolului, ceea ce permite persistenţa poluării şi întreţinerea epidemiei respective. Din aceleaşimotive, uneori această transmitere favorizeazădezvoltarea unor stări endemice.

97.Germenii transmişi pe calea animal – sol – om: Contaminarea animal-sol-omrecunoaşte un număr mult mai mare de germeni ca bacilul tetanic, bacilul antracis, germenii gangrenei gazoase, rickettsia burnetti, leptospire, brucele, pasteurele şi altele. Deşi fără forme de rezistenţă leptospirele, brucelele şi pasteurele pot supravieţui în sol de la 4 la 10 săptămâni. Transmiterea se poate face atât prin contactul direct cusolul, mai ales în cazul muncilor agricole cât şi indirect prin intermediul apei şi alimentelor.Rickettsia burnetti, agentul etiologic al febrei Q, reprezintă oimportantă problemă în numeroase ţări din lume, cu precădere în cele cu economie zootehnică dezvoltată. Viabilitatea în sol a rickettsiei este suficient de mare (peste 30 de zile) ca urmare a rezistenţei sale mari la disecaţie. Transmiterea se realizează cu precădere prin intermediulprafului.Problema cea mai importantă o reprezintă însă, grupul germenilor cu for

mele de rezistenţă în mediul extern ca bacilul antracis, clostridium tetanic, cl. Welhi, cl. Edematiens, cl.Septicum, cl. Histoliticum şi alţii. Prezenţa lor în sol este deosebit de mare ca urmare a trecerii înforme sporulate în condiţii nefavorabile de dezvoltare. Se cunosc aşa-numitele câmpii blestemateîn care animalele contract au antrax datorită contaminării solului cu acest germene. Transmiterea afecţiunilor se face de cele mai multe ori prin contactul direct cu solul.

Este necesară însă şi existenţa unei leziuni cutanate deschise, infractuoase şi acoperite cu sol care să creeze condiţiide anaerobioză propice dezvoltării germenilor şi producerii afecţiunilor respective. Datorită acestui fapt apare ca absolut obligatorie în asemenea cazuri debridarea largă a plăgii cu efectuarea toaletei acesteia şi înlăturarea solului, dezinfecţia tegumentelor şi administrarea de seruri antibacteriene.Tot în această categorie se încadrează şi bacilul botulinic care după unii autori segăseşte în mod natural în sol, iar după alţii are o provenienţă animală fiind constant present în intestinul acestora. Rezistenţa sa este asemănătoare cu cea a germenilor anaerobi arătaţi mai sus, de care se deosebeşte însă în ceea ce priveşte modul de transmitere. Aceasta serealizează prin intermediul alimentelor contaminate şi insuficient prelucrate termic şi care prin conservare în condiţii de anaerobioză permite dezvoltarea germenilor care îşi eliberează exotoxina neurotropă dând una din cele mai grave toxiinfecţii alimentare.

98.Germenii transmişi pe calea sol – om:Transmiterea se face cel mai adesea prin inhalarea de spori sau pătruderea în pielefavorizată de leziuni.Cele mai frecvente micoze sunt coccidioidomicoza produsă deCoccidioidesimitis, întâlnită mai ales în soluri aride şi semiaride; geotricoza, tricomicoza, histoplasmoza,criptococoza, sporotricoza şi aspergiloza. Condiţiile de viaţă şi dezvoltare a acestor micete ca şimodul de producere a bolii nu sunt încă pe deplin elucidate deşi ele ridică probleme medicaleimportante în majoritatea zonelor din lume.99. Paraziţii transmişi prin sol:Biohelminţii sau acei paraziţi intestinali care au neapărat nevoie de o gazdă intermediară pentru a se putea dezvolta şi a atinge stadiul infestant. Din această grupă fac parte în mod deosebit teniile; se ştie astfel, de exemplu, că Tenia solium are ca gazdă intermediară porcinele, iar Tenia saginata, bovinele;Geohelminţii sau acei paraziţi intestinali care se dezvoltă direct pe sol în condiţiile pe care acesta le oferă, atingând stadiul de infestare a organismului uman. În această categorie se încadrează o serie de helmiţi foarterăspândiţi şi în ţara noastră, cum ar fi ascaridul (Ascarislumbricoides) care produce ascaridoza şi tricocefalul (Tricocefalus trichiura) care produce tricocefaloza. Ambele afecţiuni sunt răspândite mai ales în localităţile unde condiţiile desalub

ritate sunt defectuoase, mai ales în mediul rural. Ascaridoza este mai frecventă la copii întimp ce tricocefaloza predomină la populaţia adultă. Se cunosc şi unele deosebiri geografice care ţin de sol (structură, compoziţie) şi de climă (temperatură, umiditate).Rezistenţa pe sol a acestor paraziţi, eliminaţi din organismul uman sub formă deouă este foarte mare, ea poate depăşi un an şi mai mult. Pentru a se dezvoltaşi a ajunge în fazainfestantă ouăle geohelminţilor arătaţi mai sus, trebuie să întâlnească condiţii favorabile. Acestecondiţii sunt reprezentate de o temperatură în jur de 16-18°C, o umiditate în jur de 60-80% şilipsa radiaţiilor solare directe care le usucă şi le distrug. Cel mai frecvent aceste condiţii seîntâlnesc în grădinile de zarzavat, de aceea de cele mai multe ori transmiterea acestor parazitozese face prin intermediul legumelor sau zarzavaturilor care se consumă crude. Tot atât de bine se pot transmite însă şi prin intermediul altor alimente (fructe), al apei sau al diverselor obiecte carevin în contact cu solul infestat cu paraziţi. Foarte frecvent însă, transmiterea afecţiunilor serealizează prin contactul direct cu solul, mai ales în cazul copiilor mici care se joacă pe jos, în praf sau introduc în gură diverse obiecte căzute pe sol şi contaminate. Nu putem elimina nicimâinile murdare cu sol contaminat cu ouăle acestor helminţi.O altă parazitoză din aceeaşi categorie care se transmite prin sol este şi ankilostomiazadată de un parazit denumit ankilostoma duodenale după localizarea sa înorganism. Boala se mainumeşte şi maladia minerilor, deoarece în ţara noastră, ca şi în alte zone temperate, se întâlneşteexclusiv în mine. Faptul se datoreşte condiţiilor speciale de climă pe care le cere parazitul pentru a se dezvolta. Eliminarea se face tot sub formă de ouă din intestinul omului bolnav odată cudejectele. Pentru a se dezvolta are nevoie de temperaturi mult mai ridicate ( 24-26°C ) pe care leîntâlneşte în mediul exterior numai în ţările calde, dar care pot fi prezente în minele adânci. Lanoi în ţară, în prezent, ca urmare a măsurilor luate boala este eradicată.În fine, o ultimă parazitoză care poate fi transmisă prin sol este strongiloidoza.Parazitul prezent în intestinul omului bolnav produce ouă care eclozează şi eliberează larve caresunt eliminate din organism. În mediul exterior aceste larve denumite rabditoide continuă să sedezvolte şi în condiţii favorabile se înmulţesc prin acuplare. Femelele depun noi ouă din care sedezvoltă o nouă generaţie. În condiţii nefavorabile larvele rabditoide se închistează şi dau naştereunor forme rezistente, cunoscute sub denumirea de strongiloide, formă sub care pot rezista maimulte săptămâni. În cazul când ajung în contact cu organismul uman ele se cantonează la nivelul intestinului şi îşi reiau ciclul de dezvoltare.Numărul parazitozelor transmise prin sol poate fi mult mai mare, la unele din elesolul neavând decât un rol pasiv, ca în oxiurază, unde agentul etiologic (Oxiurus) este eliminatdin organism în faza infestantă; în altele, rolul solului este activ prin condiţiile pe care le oferă.

63. Importanta aportului de iod prin apă si patologia indusă de un aport deficitar al acestuia.Apa - aport scăzut de iod - 10% din necesarul în 24 ore (100-120mg), alimentele avândun aport important. Concentraţia iodului în apă este un indicator al aportului total de iod: dacăeste scăzută, şi alimentele au un aport scăzut de iod.

Rol în organism: sinteza hormonilor tiroidieni:−Iodocaptarea: iodul în sânge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10-100 ori.−Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat în iod organic.−Hormonosinteza: se sintetizează triiodotironina şi tetraiodotironina.În funcţie de nivelul din sânge al hormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este controlată pe cale hipotalamohipofizară, cu hipertrofie tiroidiană, prin sinteză de coloid, dacă iodul esteinsuficient. Ulterior apar dezechilibre hormonale, inclusiv forme neurologice: cretinism,surditate.Distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5μg/dmc.Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori mai mari = carenta relativa de iod : alimente cecontin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Cascade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian,F creşte eliminarea urinară a iodului.), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formareahormonului tiroidian).Categorii cu risc crescut de apariţie a guşei: pubertate, gravide, tulburări endocrine.

59. Prezenta calciului si a magneziului în apă Nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caractereleorganoleptice.Ca – în exces produce un gust salciu. Scade – aritmii, modificari EKG.Ca si Mg cresc duritatea apei si se asociază cu morbiditate si mortalitate scăzută.

58.Poluarea chimică a apei – clasificareEste determinata de o modificare a compozitiei chimice a apei, datorita unor dezechilibreminerale naturale si prin prezenta unor substante chimice toxice rezultate din poluarea apei inurma unor activitati umane industriale sau din agricultura.Substantele provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maxima admisa foarte exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 μg/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc,cianuri = 0,05 mg/dmc).Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.)100. Poluarea chimică a solului:Substante minerale dizolvate in apa– influenteaza compozitia chimica a apei si plantelor din zonarespectiva (endemii bio-geo-chimice)Substante organice– lipide, glucide, proteine– din descompunerea plantelor, animalelor Poluarea radioactivă a solului: Surse de radiaţii ionizante:Naturale:Radiaţia cosmică– este de origine solară şi galactică, de tip corpuscular. Este absorbită în straturile superioare ale atmosferei, producând un fenomen de ionizare, rezultând radiaţia cosmică secundară, carecreşte cu altitudinea şi latitudinea.

Radiaţia terestră– este produsă de izotopi naturali din scoarţa terestră (U, Th, K). Variază în funcţiedenatura rocilor din scoarţă (este crescută pentru rocile bazaltice şişisturi). Radioactivitatea naturală poate fimodificată tehnologic. Datorită intervenţiei omului,reactivitatea naturalăcreşte prin creşterea riscului de expunere: materialul este adus în apropiere (minerit, ape geotermale, rocifosfatice folosite pentruîngrăşăminte chimice, materialede construcţii). Artificiala:-este produsă prin explozii nucleare, reactoare nucleare, unde se produc nuclei radioactivi,folosiţi în diferite activităţi (medicină, cercetare).

101.Clasificarea radiaţiilor din mediuRadiatiile constituie un important factor de mediu, reprezentand o emisie de unde sau particule care se propaga in toate directiile. In raport cu cantitatea si tipul lor, pot avea un rol sanogen sau patogen asupra organismului.In functie de energia pe care o transporta au un efect de activare/ionizare asupra materiei,clasificandu-se in:radiatii neionizante – energia determina o deplasare a electronilor pe orbita, de pestratul inferior pe cel superiorradiatii ionizante – fenomenul de smulgere al electronilor de pe orbita datoritaenergiei foarte mari.In functie de lungimea de unda, radiatiile se clasifica in:radiatii ionizante 1 pm – 10 nmradiatii ultraviolete 10 nm – 400 nmradiatii luminoase 400 nm – 760 nmradiatii infrarosii 760 nm – 1 mmunde hertziene 1 mm - ∞.Energia este cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mica, iar efectele biologice vor fi mult mai nocive.

102.Clasificarea radiaţiilor ionizanteSunt radiatii, care datorita energiilor foarte mari pe care le transporta (>10 eV), producionizarea materiei prin smulgerea electronilor. Dacă în cazul radiaţiilor neionizante, efectele benefice, sanogene predomină, în cazul radiaţiilor ionizante lipseşte orice efect sanogen.Se clasifică în:•Electromagnetice - x, γ (au putere foarte mare de penetrare, fiind periculoase iniradierea externa a organismului, însă au grad mic de ionizare; se pot folosi în domeniul medical, pentru diagnostic)•Corpusculare - α, β, electroni, protoni, neutroni (au putere mica de penetrare dar au capacitate mare de ionizare, fiind foarte periculoase in iradierea interna a organismului, cand patrund pe care digestiva sau respiratorie).

Pericol!!!Cancer de pieleCancer osos Leucemii: afecteaza t parenhimatos,t cu turn-over crescut, t ce nu se reinoiesc

Surse de radiatii ionizante:1.Naturale(fond radioactiv natural) - determinate de prezenta in factorii de mediu (apa,aer, sol, vegetatie) a unor izotopi radioactivi naturali avand ca provenienta radiatia cosmica(origine solara si galactica – risc pt. personalul navigant si calatorii) si radiatia terestra (izotopi primordiali U238, Toriu232).- radioactivitatea naturala modificata tehnologic – produsa datorita activitatii umane in urma folosirii unor tehnologii care aduc din stratul subteranacesti izotopi radioactivi naturali (tehnologii de minerit, rocile fosfatice, apele geotermale).2. Artificiale– dau radioactivitate artificiala datorita folosirii izotopilor in aproape toatedomeniile activitatii umane. Rezulta si din : explozii nucleare, reactori nucleari. Risc : iradiereamedicala (expuneri profesionale) si iradierea in scop de diagnostic si tratament

103.Influenţa radiaţiilor ionizante la nivelul ADN-ului(+curs)alterări la nivelul bazelor azotate: dimerizarea timinei cu erori de transcriere acodului geneticrupturi simple sau multiple ale catenei cu peroxidarea capetelor formare de legături cu molecule proteice (cross-links).În cazul în care lanţul complementar rămâne intact, se pot produce, prin mecanismefiziologice, reparări, dar de obicei nu se produc 100%.104. Influenţa radiaţiilor ionizante la nivelul cromozomilorRuperea cromozomilor poate sa survina cand celulele sunt iradiate. Capetele rupte alecromozomilor se pot combina cu capetele rupte ale diferitilor cromozomi. Aceste combinarianormale sunt cel mai usor de remarcat in timpul mitozei. Anomaliile cromozomiale se produc inmod tipic in celulele iradiate in faza Gl a ciclului celular, inainte de duplicarea materialului genetic. Daca celulele sunt iradiate in faza G2, poate rezulta o aberatie a cromatinei.Frecventa aberatiilor cromozomiale in limfocitele circulante periferice se coreleaza cudoza primita. Astfel, analiza limfocitelor poate oferi o dovada a expunerii recente a intreguluicorp la radiatii.Au loc:deletii terminale/intermediare, inversii,duplicatii,dislocatii. 105. Acţiunea radiaţiilor ionizante la nivel celularEfectul radiatiilor ionizante asupra organismului poate fi: - primar (prin actiune directa) : moleculele iradiate (acizi nucleici, enzime, hormoni, vitamine etc.) suferă leziuni (modificări) datorită absorbţiei energiei radiaţiei

- secundar (prin actiune indirecta ) : moleculele se află în soluţie sau împreună cu alte molecule si pot primi energia prin transfer sau pot interacţiona cu radicalii liberi ai moleculelor- la distanta : iradierea unui organ poate induce efecte şi în alte organe sau ţesuturi din organism.La iradierea unei populaţii celulare se observă o serie de efecte măsurabile care, înfuncţie de mărimea dozei utilizate, apar în ordinea următoare:1. Modificarea ratei de creştere - la doze mari masa culturii celulare creşte iniţial datorită apariţiei unor celule gigante, pentru ca apoi să scadă cu creşterea dozei.2. Întârzierea mitozei - dacă celula este iradiată înainte de jumătatea profazei, diviziunea va fi întârziată. 3. Moartea celulară întârziată sau imediată. Primele constatari asupra radiosensibilitatii au fost facute de Bergonie-Tribondeau in 1906. El a enuntat o “lege” care sumarizeaza caracteristicile celulelor susceptibile la efecte letale : o populatie de celule este cu atat mai sensibila la radiatii cu cat 1) are viteza proceselor metabolice mai mare2) este iradiata intr-o faza mai precoce a mitozei 3) este mai nediferentiata. Sunt “nediferentiate” celulele care au un viitor cariocinetic lung, deci morfologia si functiile nu sunt definitiv fixate.

106. Mecanismele de acţiune ale radiaţilor ionizante. TeoriiSunt doua teorii, care stau la baza efectelor produse de radiatiile ionizante:• Teoria actiunii directe sau a tintei explică moartea celulară prin acţiunea radiaţiilor ionizante asupra unor porţiuni radiosensibile din celulă (centri vitali). La nivel celular acizii nucleici au cea mai mare sensibilitate. Apar efecte genetice, fără prag.

• Teoria actiunii indirecte are la baza absorbtia energiei la nivelul tesuturilor, rezultand o serie de modificari biochimice. Avand in vedere ca majoritatea proceselor biochimice au loc in apa si mai putin in proteine sau lipide, se produce radioliza apei cu formare de radicali HO si hidroxiperoxid H, care au o reactivitate chimica foarte mare, determinand reactii secundare : modificari ale potentialului redox, afectarea gruparilor sterolice ale hormonilor CSR, sexuali, inhibarea puternica a sintezei acizilor nucleici, a adeninei, guaninei, timidinei, hemoglobinei, glicogenului. Efectele lor sunt vizibile cand sunt depasite mecanismele de neutralizare a enzimelor reducatoare (efecte biologice cu prag).

107. Efectul oxigenRăspunsul celulelor la radiaţiile ionizante este puternic dependent de gradul de oxigenare al tesuturilor, celulele bine oxigenate prezentând o sensibilitate la distrugerea celulară de trei ori mai crescută faţă de aceleaşi celule în condiţii hipoxice. Oxigenul prezent in celule la momentul iradierii creste efectul acesteia, combinandu-se cu radicalii liberi pentru

a forma molecule hiperoxigenate (cu efecte anterior prezentate).

108. Mecanismele de protecţie ale organismului pentru diminuarea efectelor nocive ale radiaţiilor ionizanteNu am gasit nimic.

109./111. Definiţi efectul deterministic / precoce al radiaţiilor ionizanteReprezinta efectul precoce, obligatoriu, adesea reversibil al expunerii la radiatii, fiind expresia unui prag, cu gravitate dependentă de doză. La depasirea pragului, vor apărea vătămări observabile care reflectă o pierdere a funcţiei tisulare. Exemple: boala de iradiere acuta, epilatie temporara pana la necroza, eritem, conjunctivita, cataracta, sterilitate, moarte fetala. 110./112./114. Definiţi efectul stocastic / tardiv al radiaţilor ionizanteReprezinta efectul caracterizat prin transformare celulara, fara prag. Probabilitatea efectului creşte cu doza. Consecinţa iradierii este foarte diferită dacă celula iradiată este modificată şi nu distrusă. Clona de celule rezultată din reproducerea unei celule somatice viabile dar modificate poate conduce, după o perioadă mai lungă de timp la manifestarea unui caz malign, un cancer (cutanat, osos, tiroidian, pulmonar, leucemie).Efecte stocastice genetice, rezultatul atingerii cromozomilor celulelor sexuale, interesează descendenţii indivizilor radioexpuşi.Se estimează că circa 10% dintre nou-născuţi sunt purtători de anomalii genetice de gravitate variabilă, mergând de la manifestări inaparente până la tulburările de dezvoltare şi malformaţii grave.

113. Boala de iradiere acutăLa iradierea întregului organism apar următoarele faze:1. Faza prodromală – apare în primele ore de la expunere şi se manifestă prin: greaţă, vărsături, cefalee, panică. Este influenţată de rezistenţa individuală şi de starea psihologică.2. Perioada de latenţă – în funcţie de doză, durează între 30 min şi 3 săptămâni. Simptomele sunt atenuate.3. Perioada de stare – are 3 forme:faza hematologică (doza 1-5Gy, latenţa 3 săptămâni) – starea generală este afectată: frisoane, manifestări hemoragipare (echimoze, peteşii, epistaxis, hemoragii digestive, hematurie), sterilitate temporară. Simptomele sunt reversibile. Scad marcat limfocitele, cu granulocitoză, neutrocitopenie, trombocitopenie, eritropenie. Decesul poate apare în 5-6 săptămâni sau prin infecţii grave (bronhopneumonie, stare septică)forma gastrointestinală (doza peste 5 Gy, latenţa - zile) – apar manifestări digestive: anorexie, greaţă, vărsături, diaree sangvinolentă, ileus paralitic, deshidratare, colaps. Letalitatea este mare, peste 50%.

forma cerebrală (doza peste 20 Gy, latenţa 30min - 3h) – se manifestă prin somnolenţă, apatie, cianoză, confuzii, oligurie, pancitopenie severă, letalitate peste 90%.

Boala acută de iradiere apare numai în situaţii speciale, accidentale, la persoane aflate în imediata apropiere a accidentului nuclear (bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki, "lichidatorii" de la Cernobîl).

115./116.Efectele iradierii ante-natale / teratogene Sunt caracterizate si prin moarte celulara si prin transformare celulara. Se refera la expunerea embrionului si a fatului la radiatii ionizante in perioada intrauterina. Cel mai mare risc de expunere este din ziua a 9-a, in perioada de organogeneza, pana in ziua 90. In aceasta perioada se afla clone celulare in proliferare si diferentiere, care formeaza organe. Moartea unei celule poate sa opreasca dezvoltarea organului sau o parte a sa, aparand o anomalie majora. In perioada fetala (din saptamina a Xll-a), frecventa si gravitatea malformatiilor scade, pentru ca numarul celulelor diferentiate este mare, poate insa aparea retard mintal, microcefalie. Mortalitatea intrauterina poate aparea la expuneri peste 0,2 Gy, iar la 0,5 Gy este de 50%. Radiocarcinogeneza in utero a fost urmarita in doua studii: la copiii a caror mame au suferit examinari radiologice pelvine si pe copiii din zone in apropierea exploziilor atomice. S-a observat o crestere usoara a frecventei cancerului (limfoame maligne, nefroblastom, neuroblastom ) si a leucemiilor de 3-4 ori in primul studiu.În caz de radioexpunere inoportună, întreruperea de sarcină este legiferată în funcţie de doza de expunere şi vârsta gestaţiei:- întreruperea sarcinii cu vârsta sub 10 săptămâni, începând cu 1,5 centigray;- întreruperea sarcinii cu vârsta peste 10 săptămâni, începând cu 5 centigray.

117.Efectele mutagene ale expunerii la radiaţii ionizanteEfectele genetice apar in urma expunerii gonadelor la radiatii ionizante, afectand materialul ereditar, prin producerea de aberatii cromozomiale sau mutatii.La o expunere de 1 cGy a celulelor germinale numarul leziunilor induse este de aproximativ 200 la 1 milion descedenti. Cateva din aceste mutatii se exprima la prima generatie, in rest la a 10-15 a. Celulele germinale la barbat sunt mult mai sensibile decat la femeie, cea mai mare sensibilitate fiind inainte de pubertate, iar la femeie in perioada fetala inainte de luna a 7-a, precum si in perioada vietii genitale, dupa pubertate. In functie de procesele de reparare riscul genetic scade, de aceea trebuie respectat un interval de cel putin 6 luni inainte de procreere.Cand se estimeaza riscul genetic la om se ia in considerare doza primita nu de individ, ci de populatie. In celula umana fiecare gena este dubla: una provenind de la cromozomul patern si a doua de la cel matern. Daca sunt identice ele sunt homozigote, iar daca nu, sunt heterozigote. O gena nu se exteriorizeaza in starea heterozigota de la prima generatie. Cel

mai adesea gena alterata este de tip recesiv, care va fi transmisa din generatie in generatie. Sunt autori care sustin ca o gena recesiva la heterozigoti poate avea o anumita influenta (scaderea rezistentei si adaptarii individului la mediu). In cele din urma gena recesiva se exteriorizeaza, cand devine homozigota (intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi mutatie). In mod normal exista gene recesive rezultate din mutatii spontane din iradiere, substante chimice, etc.Doza in populatie este suma dozelor primite la nivelul gonadelor de toti indivizii componenti ai populatiei.

118.Reglementări de radioprotecţie în situaţia expunerii la radiaţii ionizanteRadioprotectia are ca obiectiv protejarea indivizilor, descendentilor fata de riscurile potentiale ale radiatiilor ionizante si are la baza o analiza cantitativa a riscurilor. Din totdeauna fiinta umana a fost expusa la radiatii cosmice, radioelemente naturale din scoarta terestra si cele incorporate in organism. Iradierea naturala este compusa din 38% iradierea naturala externa, 19% iradierea naturala interna, apoi 30% iradierea medicala, 12% radiatia cosmica.Radioprotectia are drept scop mentinerea dozelor absorbite la un nivel inferior dozelor prag, pentru care se observa un efect la nivelul tesutului considerat critic (piele, tesut hematopoetic, gonade).Doze limita pentru :- expunerea profesionala este de 20mSv/an, medie pe 5 ani consecutivi, cu un maxim admis de 50mSv intr-un singur an.- expunerea populatiei, doza limita este de 1mSv/an, medie in 5 ani consecutivi, in conditii speciale admitandu-se 5mSv intr-un an.

Reducerea gradului de contaminare radioactiva se poate realiza prin: - decontaminarea si indepartarea izotopilor radioactivi din tubul digestiv (cu alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, etc.) si din arborele traheobronsic (prin spalari cu ser fiziologic)- decorporare si eliminarea izotopilor radioactivi fixati in diferite organe - dilutie izotopica si administrarea iodurii de potasiu impotriva Iodului 131, consumarea unor cantitati mari de apa pentru reducerea fixarii tritiului in organism.Masurile de radioprotectie pot fi grupate in: masuri preventive, de supraveghere; sau de limitare si lichidare.

119.Clasificarea radiaţiilor neionizanteRadiatiile electromagnetice neionizante transfera la locul de absorbtie energie mult mai mica, comparativ cu cele ionizante, de aceea realizeaza doar o deplasare a electronilor de pe

nivele energetice de baza, pe nivele mai ridicate, rezultand o excitare a atomilor. Efectele biologice scad ca importanta cu cresterea lungimilor de unda.Clasificarea dupa lungimea de unda:- radiatii ultraviolete 10 nm – 400 nm : 1-2% din spectrul solar; sunt de tip A (efect pigmentogen), de tip B (efect eritematogen şi de favorizare a sintezei vitaminei D) si de tip C (efect bactericid)- radiatii luminoase (vizibile) 400 nm – 760 nm : 41-42% din spectrul solar- radiatii infrarosii (calorice) 760 nm – 1 mm : 56% din spectrul solar (principala sursa este cea solara - la nivelul solului ajunge 45% din doza incidentă, la care se adauga sursele artificiale de lumina incandescenta sau fluorescenta)

- radiatii de frecventa inalta (microunde)- campuri electromagnetice de frecventa joasa (radiofrecvente).

120.Efectele radiatiilor ultraviolete asupra metabolismelorEfectul RUV este de stimulare a metabolismului: creste metabolismul bazal, intensifica oxidarile celulare. Este stimulata functia tiroidiana, a corticosuprarenalei, hematopoieza( creste nr de hematii si leucosite in sangele periferic), metabolismele glucidic, lipidic, protidic.Efectul major al RUV-B consta in sinteza vitaminei D3 in piele: activarea fotochimica a 7-dehidro colesterolului ce se transforma in colecalciferol (vit D3), vitamina care regleaza absorbtia calciului in intestinul subtire si depunerea lui in oase. Pentru asigurarea necesarului zilnic de vitamina D3, de 400 UI trebuie ca prin expunerea permanenta a fetei, gatului si mainilor organismul sa primeasca o doza de 60 DEM/an.O alta ratiune pentru care organismul trebuie expus anual la ultraviolete, dupa sezonul rece este de a mentine o toleranta a pielii, care neexpusa foarte mult timp este supusa riscului fotodermatozelor.

121. Efectele radiatiilor ultraviolete asupra tegumentului.Efectele care apar imediat dupa expunerea la RUV constau in: - activarea pigmentului melanic, - aparitia eritemului, - producerea si migrarea la suprafata a granulelor de melanina, - alterarea cresterii celulelor epidermice.

Pigmentatia rapida este produsa de RUV-A, cu lungimi de unda mari de 360-400nm si are la baza reactii fotocatalitice de activare a melaninei deja existenta in forma inactiva la nivelul celulelor melanoblaste si melanocite din stratul bazal al dermului. Apoi melanina este mobilizata de celulele melanofore in straturile superficiale ale pielii. Aceste fenomene apar in

5-10 minute de la expunere, dureaza maximum 36 de ore si de cele mai multe ori pigmentarea nu este precedata de eritem.

Eritemul reprezinta reactia vasculara a pielii determinata de RUV-B si consta in vasodilatatie, accelerarea fluxului sanguin si cresterea permeabilitatii vasculare cu aparitia unui exudat cu leucocite neutrofile sau in cazuri grave aparitia de vezicule. Eritemul are la baza doua mecanisme vasculare: unul prin stimulare directa si altul indirect prin difuziunea substantelor active de tipul prostaglandinelor. Eritemul apare cu o latenta de 1-6 ore si dureaza mai multe zile. Cu cat intensitatea RUV este mai mare cu atat perioada de latenta fata de aparitia eritemului este mai mica si are o durata mai mare.

Pigmentatia de durata apare la un spectru de actiune apropiat de cel eritematogen si are la baza o sinteza de pigment si dispersia in celulele invecinate a granulelor de pigment. Apare cu o latenta de cateva zile de la expunere, de obicei este precedat de eritem si dureaza cateva luni, pana la un an de zile. Eritemul este mai intens cand expunerea se produce la lungimi de unda mai mici apropiate de spectrul RUV-B.Pigmentatia trebuie considerata ca o reactie de aparare a pielii fata de agresiunea solara, destul de limitata deoarece in timp pot sa apara o serie de efecte tardive.RUV influenteaza si diviziunea celulelor cutanate, imediat dupa expunere diviziunea se opreste 24 de ore, ca apoi sa se accelereze cu un maxim la 72 ore, iar dupa 5-6 zile pielea se descuameaza.

122. Efectele radiaţiilor ultraviolete asupra ochiuluiPrincipalele efecte apar dupa 2-24 ore de la expunere si constau in:- fotoconjunctivita cu senzatie de corp strain, - hipersecretie lacrimala, - secretie conjunctivala, - fotofobie, - blefarospasm. Simptomele dureaza 1-5 zile fara sechele. RUV-C in special (deci cu lungimi de unda mai mici), dar si B, A, cu eficacitate mult mai mica pot produce leziuni de fotocheratita (sensibilitatea maxima a corneei fiind intre 270-290 nm). Este posibila si producerea cataractei prin reactie fotochimica asupra triptofanului, care se transforma in pigment brun si apare cataracta bruna.

123. Efectele radiatiilor ultraviolete de tip non-stocasticEfecte in special la nivelul ochilor si pielii ( vezi mai sus).

124. Efectele radiatiilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul pielii

Aceste efecte se refera la probabilitatea aparitiei cancerului de piele. Sunt trei tipuri de cancer: epiteliomul bazocelular, malpighian si melanomul malign. Clinic si epidemiologic s-a dovedit ca frecventa este mai mare la persoanele cu o pigmentare mai slaba. Albinismul pigmentar (xeroderma pigmentosum), prin deficienta mecanismelor reparatorii ale ADN, precum si utilizarea imunosupresoarelor, cresc riscul fata de cancerul de piele.S-a dovedit experimental ca RUV-B cu lungimi de unda 280-320 nm sunt implicate in cancerogeneza.La nivelul ochilor nu sunt date suficiente fata de producerea melanoamelor sau hemangioendotelioame.Protectia fata de RUV trebuie sa aiba in vedere persoanele cu o expunere mare: muncitorii care lucreaza in aer liber, in industrie la arcul de sudura, dezinfectie si sterilizare cu RUV, cosmetica, dar si supraexpunerea la soare in timpul vacantelor.Radiatiile ultra violete avand putere mica de penetrare sunt retinute de vestimentatia din tesaturi naturale, cele sintetice lasand sa treaca aceste radiatii. Se pot aplica si substante antisolare ( cu acid p- aminobenzoic, beta caroten, acid retinoic, etc). Sudorii trebuie sa poarte masca de protectie.

125. Efectele radiaţiilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul ochiului.- hiperplazia benigna a conjunctivei bulbare (pterygion)- afecţiune degenerativa bilaterala a suprafeţei ochiului constand in aparitia unui strat triunghiular de ţesut fibrovascular cu baza spre conjunctiva (partea alba a ochiului) nazala si varful spre cornee (partea transparenta a ochiului)- cancer ocular: carcinom epidermoid al conjunctivei bulbare

126. Radiaţiile IR – Efecte asupra termoreglariiRadiatiile infrarosii reprezinta acea portiune a spectrului electromagnetic a carei absorbtie provoaca efecte termice fiind sinonim cu radiatia calorica .Din sursa solară, 53% ajung pe scoarţa terestră. Sursele artificiale sunt: lampi incandescente, fluorescente, flacara, radiatoare etc. Expunerea profesionala la microclimat excesiv de cald reprezinta o stare de stres termic.Lungimile de unda sunt cuprinse intre 0,78-1000 m, dar si portiuni ale sectrului ultraviolet si luminos pot emite radiatii infrarosii. Spectrul RIR este subdivizat in trei benzi cu semnificatie biologica:RI-A (0,78-1,4 m)RI-B (1,4-3 m)RI-C (3-1000 m)

127. Radiaţiile IR – Efecte asupra ochiului

Ochiul are o capacitate mult mai mare de a se proteja fata de radiatiile infrarosii comparativ cu pielea acest lucru este posibil doar daca exista concomitent si radiatia luminoasa. De asemenea, poate focaliza radiatiile determinand o crestere considerabila a energiei.Printre reactiile adverse se numara: opacifierea cristalinului (cataractă), reacţie dureroasă pe cornee la peste 45°C.Ca masuri de protectie sunt ecranele din aluminiu in fata surselor, ochelari de protectie.

128.Radiaţiile IR – Efecte asupra pieliiRadiatiile sunt reflectate si absorbite in functie de lungimile de unda, capacitatea maxima de reflexie fiind prezenta la 0,7-1,2 m, iar cele cu lungimi de unda de 1,1-1,2 ajung pana la derm.Expunerea excesiva la RIR produce: arsuri, vasodilatatia arteriolelor si o accentuare graduala a pigmentatiei prin expunere cronica. Durerea apare la o temperatura cutanata de 44,5 ± 1,3º C, sub aceasta temperatura aparand eritemul.129. Radiaţiile IR – Efecte asupra SNProduc insolaţia (dacă oasele craniene sunt subţiri).La persoanele expuse profesional apare sindromul neuro-astenic: cefalee, tulburari de somn, astenie, scaderea libidoului, tulburari cardio-vasculare-bradicardie, scaderea tensiunii arteriale; tulburari de memorie.

130.Radiatiile luminoase – Efecte asupra SNPrimul semn care apare in conditii de iluminat necorespunzator este oboseala vizuala, care se manifesta cu: hipersecretie lacrimala, senzatia de usturime a ochilor, cefalee, ameteli, scaderea randamentului intelectualFenomenul stroboscopic: apare când imaginile se succed cu o frecvenţă mai mare decât frecvenţa critică de fuziune.

131.Radiatiile luminoase –Efecte asupra ochiluluiEfectele biologice: vederea, prin reacţii fotochimice la nivelul globilor oculari.La iluminări necorespunzătoare (insuficient sau excesiv), pot sa apara:fototraumatism retinian (iluminare excesivă): retinita actinicăIluminatul insuficient poate fii factor de risc in miopie, pe fondul existentei unui defect genetic, datorita eforturilor de acomodare. De asemenea instalarea presbiopsiei in aceste conditii se face mai devreme.132. Radiatiile luminoase –Efecte asupra pieliiFotosensibilizarea chimicăApare la nivelul pielii; poate fi produsă şi de UV cu lungime de undă mare. Energia degajată este absorbită de fotosensibilizatori, care o cedează unei celule-ţintă si se manifesta clinic sub forma de urticarie imediata, reactii papuloase, eczematoase, determinand o crestere a sensibilitatii la lumina

Aceste reactii cutanate sunt cunoscute sub numele de fotodermatoze sau lucite.

Fototoxicitatea este o reactie care apare in mod obisnuit la orice persoana expusa la o iradiere cutanata cu o energie suficienta si de o anumita lungime de unda, in prezenta unei substante fotosensibile.

Substanţe fotosensibile: gudroane, smoală, bitum, astfalt, extracte de plante, costmetice, medicamente.Manifestări:forma acutaleziunile apar doar pe zona expusa la soare ca o arsura severa cu eritem, vezicule, ce dispar la citeva zile dupa expunere.forma cronica:alergie (generalizat, nu doar pe suprafaţa expusă). Apare pe teren alergic.cheratoză, descuamare, atrofierea pielii: leziuni precancerose.

133. Definitia unei locuinte sanatoaseOrganizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit trei condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o locuinţă pentru a fi considerată salubră şi anume: 1.să satisfacă nevoile fiziologice şi psihologice ale organismului uman; 2.să nu aducă nocivităţi ca infecţii, infestaţii, intoxicaţii, accidente; 3.să asigure confortul necesar individului şi familiei sale.

Pentru a corespunde acestor condiţii orice locuinţă trebuie să respecte anumite recomandări sanitare şi anume:- Solul pe care se construieşte o locuinţă trebuie să fie salubru cu apă subterană la 1m sub fundaţie;- Orientarea locuinţei cea mai bună pentru zona noastră climatică este cea sudică, sud-estică, sud-vestică. Orientarea nordică nu permite pătrunderea radiaţiei solare directe în locuinţă;- Materialele de construcţie pot fi naturale şi artificiale, dar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie termoizolante, hidroizolante, fonoizolante, ignifugă, uşor de întreţinut şi curăţat.- Planificarea interioară: numărul de încăperi să fie egal cu numărul de persoane, însă psihologii consideră ca trebuie să fie o cameră în plus numită cameră de relaţii, de întâlnire cu persoane din afara familiei. Suprafaţa locuinţei trebuie să asigure 10-16 m², iar înălţimea medie să fie de 2,70-2,80 m.- Anexele locuinţei trebuie să fie următoarele: bucătăria care trebuie să fie bine ventilată în exterior, baia cu W.C .

134.Locuinta si bolile din interiorul acesteiaLocuinţa reprezintă unitatea de mediu în care omul îşi petrece cea mai mare parte din viaţă, cât şi unul dintre factorii de mediu care influenţează cu prioritate sănătatea şi confortul. Relaţia dintre condiţiile de locuit şi sănătate este afirmată de numeroasele studii şi cercetări întreprinse de mai multă vreme.În apariţia şi favorizarea diferitelor îmbolnăviri sau stări de disconfort sunt responsabili diferiţi factori ai ambianţei de locuit. Astfel, există îmbolnăviri sau stări de disconfort în relaţie cu ambianţa termică, cu vicierea şi poluarea aerului, cu carenţele de iluminat natural şi artificial, cu prezenţa zgomotului, cu diferite condiţii de insalubritate.De asemenea, există relaţii între diferite carenţe sanitare ale locuinţei şi frecvenţa infecţiilor respiratorii, digestive şi cutanate, precum şi parazitoze, rahitism, reumatism, tulburări de vedere, boli neuropsihice, accidente de locuinţă. + tabel ?

135.Surse de poluare ale aerului interiorPe langa aerul care patrunde in interior din afara casei, locuinta mai poate fi contaminata si de anumite substante care, fara a fi foarte evidente, imprastie vapori toxici in jurul lor.Surse de poluare care se regasesc in interiorul casei tale:

1 Covorul nouCovoarele noi pot emite o varietate de compusi organici volatili (COV) care pot avea o influenta nefasta asupra sanatatii. Pentru a evita ca acesti compusi sa ajunga in aerul din interiorul casei tale si, apoi, in organism, inainte de a achizitiona un covor nou, cere sa vezi doar acele produse care folosesc adezivi cu un continut scazut de COV si care nu includ formaldehida.

2 Becurile fluorescente compacteBecurile economice te pot ajuta sa reduci factura la energie electrica, insa se pot dovedi foarte toxice si poluante in situatia in care le spargi. Becurile CFL (fluorescente compacte) emit mercur, o neurotoxina foarte periculoasa pentru sanatate. Tine cont de faptul ca un covor nu poate fi curatat in totalitate de mercur, iar aspiratorul nu trebuie folosit la eliminarea substantei impregnate in covor.

3 Aparatura electronica si obiectele din plasticProdusele din PVC pot emite ftalati, substante organice care au fost corelate cu aparitia dereglarilor hormonale si problemelor de reproducere. La randul lor, obiectele din plastic pot emite substante ignifuge, cum ar fi eterii de difenil polibromurati, care cauzeaza schimbari neurocomportamentale, se arata in studii realizate asupra animalelor.

4 Alte surse de poluare a aeruluiIata si alte surse de poluare a aerului din interiorul casei:

- vopsea si solventi- mobila tapitata si produse din lemn presat (placaje de lemn de esenta tare, panouri pentru pereti, PAL, MDF)- spray-uri odorizante- haine- gandaci de bucatarie

136.Boli legate de cladireSpre deosebire de “sindromul cladirii bolnave”, bolile legate de cladiri sunt mult mai grave si pot fi diagnosticate. Cea mai frecventa metoda de diagnosticare a acestor boli este investigatia clinica. Bolile legate de cladiri pot avea o lunga perioada de latenta, in care simptomele nu se fac vizibile, perioada in care angajatii sunt expusi la diferitele substante din aerul aflat in cladire. Aceste boli pot culmina cu cancerul pulmonar, cauzat de expunerea la radon, un gaz radioactiv, prezent in toate tipurile de pamant si de roci, precum si in materialele de constructie care deriva din pamant, cum ar fi argila, granitul, potrivit Centrului de Resurse pentru Stiintele de Cercetare a Calitatii Aerului din S.U.A.

Tipul bolii

Denumirea bolii

Tipul cladirii

Sursa ce declanseaza boala

Agentul de expunere

Infectioase

Legioneloza si febra Pontiac

Cladirile mari(birouri, spitale, hoteluri)

Turnul de racire, aerul conditionat, apa potabila

Legionella pneumophila

Raceli si gripe Cladiri de birouri si unitati militare

Sursa umana

Virus respirator

Tuberculoza Cladiri de birouri

Sursa umana

Micobateria tuberculoasa

Imunitare

Pneumopatie de hipersensibilitate si febra

Cladiri de birouri,fabrici

Umidificatorul de aer, aerul conditionat, sistemul de ventilatie

Penicillium, Aspergillus

Alergice Dermatita, Cladiri de Praful, Acarieni,

rinita alergica, astm

birouri si fabrici

covoarele, hainele

ciuperca, produse pe baza de plante, alergenii purtati de animale

Rinite Urticarie, edem laringian

Cladiri de birouri

Hartia fara carbon

Alchilfenoletoxilati

Iritatii Dermatita Cladiri de birouri

Placile tavanului

Fibra de sticla

Iritarea tractului respirator

Cladiri de birouri

Fumul de tigara, orice activitate care implica arderea

Substantele rezultate in urma arderii (monoxidul de carbon, dioxidul de azot)

137. Sindromul de cladire bolnava Termenul “sindromul cladirii bolnave” este utilizat pentru a descrie situatiile in care ocupantii unei cladiri acuza stari de disconfort, care survin numai cata vreme acestia se afla in interiorul cladirii. Cauzele exacte care duc la declansarea acestui sindrom nu sunt cunoscute inca, dar se presupune ca ar fi vorba, in special, despre calitatea proasta a aerului din interiorul acestor cladiri, calitate determinată de o combinatie complexa de factori. In lipsa ventilatiei naturale, orice defectiune a sistemelor de climatizare face ca in aer sa se acumuleze diferite substante daunatoare: de la substante chimice (compusi organici volatili) din mocheta, adezivi, vopsea etc, pana la spori de mucegai, care se dezvolta foarte repede in orice colt umed si insuficient aerisit.Simptomele care caracterizeaza “sindromul cladirii bolnave” sunt: dureri (de cap, ochi, gat, nas), tuse seaca, ten uscat, mancarimi ale pielii, greata, ameteala, dificultatid de concentrare, oboseala, sensibilitate la diferite mirosuri. Majoritatea persoanelor care acuza aceste simptome sustin ca starile de disconfort dispar din momentul in care parasesc cladirea. Cele mai afectate de aceste simptome par sa fie femeile, care au o sensibilitate mai mare la substantele chimice. Persoanele cu astm si fumatorii sunt, de asemenea, victime ale acestui sindrom.

138.Vicierea aeruluiVicierea aerului din incaperile de locuit sau cele publice, reprezinta un fenomen complex, datoratalterarii proprietatilor fizice si chimice ale aerului din incaperile inchise, aglomerate si

neventilate.Prin urmare, pentru ca intr-un spatiu sa apara vicierea aerului este nevoie sa se indeplineascaurmatoarele conditii:-spatiu inchis, un numar mare de persoane, ventilatie insuficienta si o perioada de timp.

La baza aparitiei vicierii aerului stau urmatoarele procese fiziologice:-procesul respirator – modifica proprietatile chimice ale aerului (creste concentratia deCOsi scade cea de oxigen), dar sip e cele fizice (creste temperature si umiditateaaerului);-procesul de termoreglare – pierderile de caldura ale organismului prin convective sievaporarea transpiratiei;-eliminarea unor produsi de metabolism ca urmare a activitatii secretorii a pielii si atubului digestiv.In spatiile in care sunt indeplinite conditiile de aparitie a vicierii, primele simptome aparatunci cand concentratia oxigenului scade (de la 20,9% cat este in aerul inspirat) sub16,3%, iar COcreste la peste 2% (fata de 0,03- 0,04% in aerul inspirat).

Efectele aerului viciat asupra organismului:-efecte acute: cefalee, vertj, greata, voma, transpiratie, senzatie de caldura sufocanta, starede oboseala, somnolent, pana la lipotimie si chiar deces;-efecte cornice: obsevate in special la copiii care locuiesc in incaperi agglomerate siinsalubre. Acestea sunt: anorexia, anemia, paloarea, facies characteristic, adinamie sidiminuarea rezistentei organismului fata de agresiunile mediului exterior.

61. Intoxicaţia acută cu nitraţiIntoxicaţia cu nitraţi apare mai frecvent în mediul rural, la sugarii alimentaţi artificial cu lapte praf sau lapte de vacă, la prepararea cărora s-a folosit pentru diluţie, apă cu conţinut crescut de nitraţi. Surse: - soluri bogate in saruri de azot- poluarea apei Efecte : Nitraţi -> Nitriţi + Hb = metHb (deficit de oxigen): 10-20% - fenomene de tip hipoxic; >20% - cianoza initial periorala, dispnee, tahicardie, poliglobulie; >40% - hipoxie cerebrala – pierderea starii de constienta; >60% - exitus. Apare frecvent la copii < 1 an care sunt alimentati artificial.

62.Prezenţa fluorului în apă şi patologia indusă de acestaAportul optim: 0,7-1,2mg / l apă.Provine din scoarţa terestră (crioliţi, fluorosilicaţi). Apa are rolul principal, asigură 2/3 din necesarul pe 24 ore, alimentele având rol secunadar, pentru că fluorul din sol nu e concentrat de plante, decât foarte puţin. - cariopreventiv , reacţionează cu hidroxiapatita = fluoroapatita (conferă rezistenţă dintelui)

- bacteriostatic şi antienzimatic, inhibând enzimele de tipul enolazelor. - concentratii crescute in apa – fluoroza endemica : - > 1,5 -2mg/dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea) - > 5mg/dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de razele Rx).- > 20 mg/dmc : osteofloroza anchilozanta

63. Importanţa aportului de iod prin apă şi patologia indusă de un aport deficitar al acestuia.Apa - aport scăzut de iod - 10% din necesarul în 24 ore (100-120mg), alimentele având un aport important. Concentraţia iodului în apă este un indicator al aportului total de iod: dacă este scăzută, şi alimentele au un aport scăzut de iod. Rol în organism: sinteza hormonilor tiroidieni:Iodocaptarea: iodul în sânge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10-100 ori.Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat în iod organic.Hormonosinteza: se sintetizează triiodotironina şi tetraiodotironina.În funcţie de nivelul din sânge al hormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este controlată pe cale hipotalamohipofizară, cu hipertrofie tiroidiană, prin sinteză de coloid, dacă iodul este insuficient. Ulterior apar dezechilibre hormonale, inclusiv forme neurologice: cretinism, surditate. Distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5μg/dmc. Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori mai mari = carenta relativa de iod : alimente ce contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian,F creşte eliminarea urinară a iodului.), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian).Categorii cu risc crescut de apariţie a guşei: pubertate, gravide, tulburări endocrine.

Alimentatie

1. : Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, menţinerea constantă a compoziţiei corpulu iuman.Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati:- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;- activitatea de secretie si excretie;- mentinerea temperaturii constante a corpului;- repararea uzurilor.

Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii. Kcal= cantitatea decaldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. KJoule= energia cheltuita pentrudeplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de 1 Newton= forta care transmite unei masede un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ)In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale.Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal; cnsumul de E depaseste valorile metab.bazal in functie deactivitatea indeplinita.a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h ;b. Copii si adolescenti – valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti;ramane constant(1 cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din nou, la 55-60ani fiindcu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.c. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada de negraviditate, iar – lactatie creste cu10-20%.Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu aceeasi greutate corporala.Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , cu valori mai mari la copii.Subalimentatia prelungita – scadere a cheltuielilor de energie=>o incercare de adaptare a organismului la un aportalimentar redus.2 . Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica specifica,activitatea musculara.ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente -> se realizeaza pentru fct. De digestie, are ca scopeliberarea substantelor nutritive din alimente ce sunt indispensabile pt. desfasurarea in conditii normale a functiilororganismului.EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc cant. de E respective si ulterior se determina dinnou metabolismul se constata ca e superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul de 150 Kcal, det. de ingestiade alimente = ADS.Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor si mai ales de met. intermediar al substantelor nutritive.

Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energie.Intensitatea efortuluidepinde de numarul de grupe musculare angajate in effort, de volumul grupelor musculare,de masa corporala, devaloarea raportului intre efort si pauza.Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in:-profesii cu cheltuiala mica de energie:profesorii,medicii,inginerii, avocatii,vanzatori-consum calorii-2400 femei si3000 barbati.-profesii cu cheltuiala medie de energie:lucratori din ind usoara(textile,confectii), ,studentii,gospodine-consumcaloric-2700 femei si 3300 barbati.-profesii cu cheltuiala mare de energie:strungari,frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori, militari-consum caloric-3000 femei si 3700 barbati.-profesii cu cheltuiala foarte mare de enrgie:munc forestieri, sapatori, mineri-consum caloric 4100 barbati.Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.Pt.barbatii intre 41-65 se scade aportul caloric cu 200cal, iarpt femei intre 41-60 ani cu 300 cal.3 . Factorii ce conditioneaza consumul energetic al organismului:varsta, climatul,cresterea, sarcina, alaptarea.Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul femeii din punct de vedere energetic,datorita dezvfatului, placentei si anexelor sale si prin sporirea masei corporale a mamei.Intreaga perioada necesita suplimentareaaportului energetic cu 80000cal, repartizate diferit pe parcursul sarcinii:150kcal/zi in primul trim si 350kcal/ziurmatoarele 2.Alaptarea pe o perioada de 6 luni cu o secretie de lapte de 850ml/zi corespunde unel valori energetice de 612cal.Femeia trebuie sa primeasca echivalentul in calorii al acestie cantitati de lapte(612kcal+150kcal pt efortulsecretor=cca 750kcal/zi).Pt ca femeia acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos, se recomanda 200kcaldin rezervele proprii sis a primeasca 550kcal din alimente.Varsta .Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al adultilor mai crescut.Ei pierd mai multa caldura prinprocesul de termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul si de aceea necesita un aport caloric mai crescut:1-3 ani-

1360 kcal,10-12 ani baieti 2600kcal si fete 2350.De aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloricsuplimentar datorita cresterii si dezvoltarii.Climatu l .In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce pierderile de caldura si isi intensifica termogeneza,procese ce au loc cu consum crescut de energie.Se recomanda ca pt fiecare scadere cu 10 grade C a mediei termice1anuale sa creasca aportul energetic alimentar cu 3%, iar in cazul cresterii acesteia, ratia alimentara sa fie diminuatacu 5% pt fiecare 10 grade.4 . Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si biochimice .Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de principii alimentare, in special scadereaaportului proteic, cu aparitia de modificari morfo-functionle in organelle si tesuturile de importanta vitala.Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult.La copil exista mai multe stadii:-std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la infectii,cresterea mortalitatii infantile.-stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P sanguin, acidoza accentuate, Ksanguin crescut,edem), scaderea proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa difuza, tulb tegumentare(piele uscata,marmorata, eritem, descumatii)-stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a tulb electrolitice si se foloseste o alimentatiecorespunzatoare.Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale peste 1 an si a ablactarii improprii, fara produsealmentare de origine animala.Simptome:edeme declive sau generalizate, hipotrofie musculara, diaree, infectii cutanate,apatie, hepatomegalie, anemie,hipopotrinemie.La adult exista 3 stadii:-stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie marcata.Testele de laborator sunt in limite normaledatorita posibilitatilor de adapatare.-stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem, piele uscata, hiperpigmentarea,unghii

friabile),manifestari digetstive,anemie hipocroma si microcitara, proteinemie sub 6%.-stdIII:de vindecare.5 . Proteine:clasificareProteine simple:-protamine si histone-in cel seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine.-prolamine si gluteine-seminte de cereale-albumine-globuline-miozina,lactoglobulina,glicina-sclero proteine-colagenul,elastina,keratina.Proteine conjugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina-glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic Castle-lipoproteine-cromoproteine-hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza-metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina-nucleoproteine6 . Rolul proteinelor in organism1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea str celulare-rol in transp O2,contractie,transmiterea influxului nervos,secretia glandelor2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica3.rol in apararea organismului-Ig au structura proteica4.rol endocrine-hormonii au str proteica5.rol in mentinerea ech hidric-apa intra si iese din celula,iar proteinele raman in celula si retin apa la acest nivel.6.rol in in sistemul tampon-mentin ph-ul constant primind si cedand H+ cand este necesar7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal8.rol antitoxic-ajuta la detoxifierea organismului prin asigurarea echipamentului enzimatic necesar,prin mentinereaintegritatii organismului.7. Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin toti aa esentiali in proportii adecvate org uman;majoritatea protde origine animala.2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti aa esentiali, dar unii in proportii insuficiente;alimente de originevegetala(legume,fructe,cereale.3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)-lipsesc unul sau mai multi aa esentiali(zeina din porumb,collagen,lizina,treonina).8 . Necesarul de proteine ale organismului si surseleMentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.Aportul de proteine trebuie sa fie in legatura cu costul de

azot.1kcal…2mg N21700kcal…3400mgN2…3,4gN21gN2……6.25 g proteine3,4gN2……21.25 g proteine.La adult-0.8-1gproteine/kgLa copii-2 g prot/kg2La adolescenti-1-1,1gprot/kgLa gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare.Exprimat in procente aportul de proteine trebuie sa reprezinte 10-14%din valoarea energetica a ratiei, din care 30-40%trebuie sa fie de orogine animala.Surse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, lapte,cereale integrale,leguminoase,ciuperci.9 . Lipidele:clasificare1.lipide simple-gliceride-steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-ficat,creier,ou,icre,lapte-ceride2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus-sfingolipide-sfingomieline,-sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide)10 . Rolul lipidelor in organism1.rol energetic-1glipide-9kcal2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi esentiali transp vitaminele liposolubile(A,B,K,E)5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare-intra in structura membranei celulare-scad nivelul colesterolului-intervin in procesele de oxidare-stimuleaza activitatea enzimatica-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si tromboxanilor care influenteaza tonusul vaselor sanguine7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii, scad motilitatea gastrica, sunt alimente care tin defoame8.colesterolul-intra in str cailor biliare-rol in formarea hormonilor sexuali

-intra in str vitaminei D, a celulei cerebrale.11 . Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surseNecesar:20-35%din valoarea energetica a ratiei(20%pt varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu afectiuni hepatice,pancreatice.cu boli de malabsorbtie si 35% pt copii, adolescenti, cei ce fac un efort mare in microclimat).Jumatate sau1/3 trebuie sa fie grasimi ca atare(ulei,margarina,unt).Raportat la necesarul pe kg corp:-0.7-1 glipide/kg copr/zi-adulti sedentari-1-1.5 glipide/kg corp/zi-adulti active-2glipide/kgcorp/zi-copii,adolescenti.Acizii grasi trebuie sa reprezinte 2% din aportul energetic total,iar raportil acizi grasi esentiali pe acizi grasineesentiali trebuie sa fie mai mare ca 1 pt a preveni ATS.Surse:ulei vegetal, peste, ulei masline,margarina,unt,untura,smantana.Efectele consumului neadecvat:scaderea consumului duce la dislipidemii cu tulburari metabolice si biologice, iarcresterea consumului favorizeaza aparitia aterosclerozei si a obezitatii.SUB12 . Glucide: clasificare1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza3.polizaharide-amidon-amiloza+amilopectina-celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate crude,piersici,prune;-glicogenul-forma de rezerva a glucozei;-mucopolizaharidele;-polizaharide vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.SUB. 13 Glucidele: rolul în organism şi efectele carenţei .- principalele furnizoare de enrgie, 1g->4 Kcal.- Pot lua urm. cai metabolice:o Sunt oxidate imediat, eliberand energie pt. tesuturi;o Sunt convertite in glicogen,, care este stocat inficat si muschi, fiind o rezerva de energie rapidmetabolizata;o Folosite in sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele de glicogen se epuizeaza- creierul, SN periferic, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie si sunt foarte sensible la scadereaglicemiei- pantru o metabolizare normala a lipidelor si a proteinelor este necesar ca ratia alimentara sa asigure un minimde 50-80 g de proteine

3- glucoza este un tonic pt. celulele hepatice, extreme de solicitate in multe reactii anabolizante si catabolizante- in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tesuturile prefera glucoza fatade acizii grasi, pt. ca aceasta contine in structura ei maim ult oxygen;- intra in structura acidului glucuronic, hialuronic, condroitin si mucoitinsulfonic, heparinei, ac. nucleici,galactolipidelor (SN), imunopolizaharidelor (rezistenta la infectii), factorului intrinsec Castle.SUB. 14 . Fibrele alimentare: rolul în organism şi efectele consumului neadecvat .Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemicelulozele, pectinele, gumele si mucilagiile); lignina- polimerneglucidic- Aceste glucide raman nehidrolizate in intestinal subtire si au efecte biologice:o Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul;o Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie golirea gastrica si intestinala;o Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, Mg);o Absorb sau inglobeaza substante organice(saruri biliare, colesterol), produsi de secretie si dedescuamare ai tubului digestive, microorganisme;o Prin accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele digestive, scadcoeficientul de absorbtie al substantelor digestiveo Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie la sintetizarea vit. din grupul B)o efecte nefavorabile: pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului digestive(gastrite,ulcere,duodenite, enterite, colite de fermentatie), favorizeaza volvulusul de sigmoido Lipsa din alimentatie: creste incidenta constipatiei, si a unor maladii associate cu aceasta: diverticulozacolonului, colite spastice, hemoroizi, cancer de colon)o Nevoia de fibre: 15-25gSUB.15 Acoperirea necesarului de glucide în funcţie de tipul surselor alimentareGlucidele trebuie sa acopere 50-68% din ratia alimentara . Pe masura ce standardul economic creste, exista o tendintade scadere a procentului de glucide din ratie, in avantajul proteinelor si a lipidelor. In cadrul glucidelor se remarca odiminuare a cantitatii aduse prin cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei de zahar si a produselor indulcite

cu zahar. Produsele de faina alba si orez decorticat inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integralesau faina neagra. Consumul sporit de zahar si produse zaharoase favorizeaza caria dentara.Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina, arpacas, orez, paste fainoase..70-75, dulceturi,gemuri, jeleuri..55-75 zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53, paine integrala..48,prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe proaspete..8-15, legume proaspete..4-8, lapte..4,8SUB.16 Calciul: absorbţia-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 95% se concentreaza in oase si dinti; calcemiaN= 9-11 mg%;Absortia variaza in functie de nevoiele organismului- 10-40%. Copii in perioada de crestere, femeile gravide si celecare alapteaza absorb 40% sau mai mult din Ca adus de alimente. Sarurile de Ca sunt mai solubile in mediuacid=>aciditatea gastrica este importanta pentru absorbtia Ca. Cresterea motilitatii GI scade cantitatea de Ca absorbitadin intestin. Imobilizarea prelungita a baolnavilor reduce absorbtia Ca si favorizeaza pierderea acestuia din oase.Emotiile prelungite, stresurile nervoase duc la o balanta negativa.Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: Vit D si C; raportul egal dintre Ca si P, lactoza si ac. Lactic.Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. Oxalic sin ciocolata, cacao, spanac, ac. Fitic din cereale, excesul degrasimi, de fosfati, de fibre alimentare.Referitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc absorbtia de ca, alti autori: cresc excretia si duc la instalareaosteoporozei.Glandele paratiroide (in conditii de scadere a concentratiei plasmatice) secreta PTH, care creste absorbtia de Ca,mobilizeaza Ca din oase si este restabilit nivelul normal circulant al acestuia. De asemenea mentine raportul normalCa/P in sange. Calcitonina tiroidiana scade calcemia (efect antagonist PTH).70% din Ca ingerat se elimina prin fecale.SUB. 17 Calciul: rolul în nutriţie şi efectele carenţei.- intra in compozitia scheletului;- intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina)- activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, colinesteraza;

- activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absobtia vit. B12;- participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.- Efecte simpaticomimetice, in antagonism cu K (act. parasimpaticomimetic);- +Mg diminua excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det. Spasmofilie, tetanie, convulsii;- Participa la ment. Ech. A-B.Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la adulti si varstnici.Frecvent apare postmenopauza(osteoporoza senila). – apare din cauza tulb. GI si endocrine.4Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere. La adult poate apare dat.Hipertiroidismului sau a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care consuma mult lapte si alcaline: HTA, varsaturi,hemoragii GI.SUB. 18 Calciul: necesarul organismului şi sursele alimentare-mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza. Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza de spolierea organismului mamei in acest mineral).-zilnic: 0,8g/zi-adult, copii-10-12 ani- 1,2g/zi; 14-18 ani- 1,4g(Baieti), 1,3g(fete)-FAO/OMSSURSE:-lapte si branzeturi (principal)- conditii favorabile pt. absorbtie (raport Ca/P supraunitar), prez. Vit.D3, absenta fitatilor,oxalati.-lapte de vaca: 120mg/l-branzeturi: 200mg/100g-branza proaspata de vaca, 500mg/100g-telemea, 900-1000mg/100g in branzeturi tip Olandasi Schwaiter.-legumele si fructele- cantitati mici de Ca;-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. exceptie: conserve de peste in sos tomat, in care, datorita mediuluiacid,Ca din oase se solubilizeaza.Sub19. Magneziul: rolul în nutriţie şi efectele carenţe i .-sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in metabolismul glucidelor si respiratia celulara.-rol in ech, A-B-deprima excitabilitatea neuro-musculara;-reglarea secretiei PTH;-hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia;

-ech. Ca/Mg trebuie respectat;-Mg se mobilizeaza mai lent din oase.Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. Sunt asemanatoare cu cele din hipocalcemie, deaceea diferentierea se face din determinarea serica a celor 2 cationi. Diareea prelungita poate duce lahipomagnezemie.Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si aexcitabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.SUB20 . Mangneziul:ratia si sursele alimentareRatia-nevoi zilnice-350mg barbati si 300mg femei40-70mg copii 0-1an150mg copii prescolari250mg copii scolariSurse alimentare-legume verzi-salata, spanac,urzici,patrunjel-toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si grasimileSUB 21 Potasiul: rolul în organism şi efectele consumului neadecvat .- in fenomene electrice de membrane- contractia musculara- influenteaza presiunea osmotica- excitabilitate- ech. A-B- metabolismul glucidelor- influenteaza transmiterea nervoasa si a dinamicii cardiaceScaderea K: astenie musculara marcata; areflexie osteotendinoasa; apar modificari ECG specifice, somnolenta, staredepresiva, confuzionala, aritmii.Cresterea K: diminuarea capacitatii intelectuale, scade memoria, stare depresiva, modificari ECG.SUB. 22 Sodiul: rolul în organism şi efectele consumului neadecvat .Na e element care domina extracelular.- influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul extracel. In mediul intracel. si invers- mentine ech. A-B;- excitabilitatea neuro-musculara;- favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei.Scaderea Na: manifestari neurologice=>edem cerebral, crampe musculare, anorexie, greturi, varsaturi, stare deagitatie, scad reflexele osteotendinoase.

Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTASUB. 23 Sulful: rolul în organism şi efectele carenţe i- intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina.- Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la formarea cartilajelor, oaselor, tendoanelor, pielii.5- Sunt bogate si sulf, keratina din par, unghii, piele, sulfolipide concentrate in substanta alba a SN;- Ia parte la multiple reactii de oxidoreducere;- Ac.sulfuric ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a multor substante chimice cu potential toxic(benzen, fenoli) transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai putin toxiciSUB. 24 Fosforul: rolul în nutriţie şi efectele carenţe i- este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a dintilor, a unor lipide (cefaline, lecitine si a unorproteine);- este un constituent al ac. Nucleici (ADN si ARN), care intervin in sinteza proteinelor, in multiplicarea celulara si intransmiterea caracterelor ereditare;- ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt. Stocarea si eliberarea energiei necesare activitatilor vitale;- Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale absorbtiei si metabolizarii glucidelor, ac. Grasi si AA.- Vit. Din grupul B sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic;- Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care se asigura mentinerea constanta a PH-ului.-SUB. 25 Fierul: absorbţia şi eliminareaOrganismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si ileon.Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala, cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putinabsorbite.Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza, scad coeficientul de utilizare a Fe prin formare decompusi putin solubili sau accelerarea tranzitului.

Conc. Fe plasmatic: 100-140μg/100ml(B) si 80-120 μg/100ml(F).Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.SUB. 26 Fierul: rolul în nutriţie şi efectele carenţei .2 functii principale:- 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu O2, in cant. Var. Dupa presiunea gazului; O2 atasat la atomul de Fedin mioglobina este depozitat in muschi;- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte esentiala a procesului de oxidare amultor substante.Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe.Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara. Niv. Hb este cel mai utilizat indicator.SUB 27. Vit A: rolul in nutritie si efectele carente i- intra in structura pigmentilor retinieni (sub forma de retinol); in structura cel.cu bastonase si conuri;- celulele cu bastonase favorizeaza vederea in lumina slaba;- celulele cu conuri participa la distingerea culorilor;- vit. A participa la formarea smaltului dentar, la buna functionare a ficatului, tiroidei si a altor organe;- mentine integritatea celulelor epiteliale ale tegumentelor si mucoaselor;- controleaza diferentierea celulara;- reduce incidenta cancerului (in special βcaroteni);- rol in troficitatea epiteliului genitalEfectele carentei:- carenta primitiva de vit. A exista numai in tarile subdezvoltate ;- prima cauza de cecitate definitiva din lume;- carentele sec. Apar in caz de icter obstructiv, ciroza, sprue.Efectele carentei secundare:- scade vederea la lumina slaba (=hemeralopie);- keratinizarea cel. Epiteliale;- uscarea conjunctivelor si tegumentelor;- afecteaza proteinogeneza si osteogeneza;- crestere lenta la copil ;- la gravide, carenta de vit. A poate duce la moartea embrionului, avortarea lui, nasterea unor copii cu malformatii.SUB 28. Vitamina A: necesarul zilnic şi sursele alimentare .1. necesar zilnic: 4000 U.I. pt. Femeia adulta; 5000 U.I. pt. B si F care alapteaza, 1000-2500 U.I. pt. copii siadolescenti (in functie de greutate).

2. surse alimentare:- Vit. A: doar in alimente de origine animala: ficat(mai ales de peste), lapte nedegresat, produse de laptegras, galbenus de ou, peste gras- carotenii: in alimente de origine vegetala: morcovi, frunze verzi(spanac, urzici, marar, salata verde,patrunjel), ardei gras, gogosari, tomate, sfecla rosie, caise, piersici, capsuni, pepene galben, porumb galben,banane6SUB 29. Vitamina D: rolul în nutriţie şi efectele carenţei .- regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala mai permeabila pt. acesta;- contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al osului;- intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos;- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.Efectele carentei:- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;- absorbtie defectuoasa a P;- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;- intarzieri in cresterea staturo ponderala;- hipotonie musculara;- transpiratii, spasmofilie;- tendinta la convulsii in stari febrile.SUB. 30 Vitamina D: necesarul zilnic şi sursele alimentare.1. necesar zilnic: 100 U.I. pt. adulti, 400 U.I. pt. sugari si copii mici, 800 U.I. sugarul alimentat artificial si cuexpuneri limitate la soare, 100-200 U.I. pt. copii si adolescenti, 600 U.I. in sarcina, 600-800 U.I. in perioadaalaptarii.In intoxicatii cu vit. D => anorexie, tulb.digestive, slabire, cefalee, modificari de comportament, sete, poliurie, hiperCacu depunere de Ca in tendoane; rinichi, artere mari2. Surse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, galbenus de ou, ficat de vita, unt, branzeturi grase.31)Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50-70%,transport-tata prin caile limfatice si raspandita intesuturi. Stocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu-lar,uter,pancreas,splina,ficat.Efec. carentei sunt reprez.de:

-modif.degenerative ale cel. din tubii seminiferi;-reducere nr.si cresterea mortalitatii spermatozoizilor ducand lasterilitate;-la femei embrionul moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza peroxizi si scade cantit.de retinol.Roluri:-asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e entioxidant protejand vitam.A si ac.grasi polinesaturati deoxidare;-rol in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza eritrocitele de hemoli-za;-prevenirea imbatranirii cel.,aaterosclerozei, protectie hepatica; -anticancerigen.32)Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii:protrombina(II),proconvertina(VII), fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare si fosforilareaoxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se poate intalnila adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.K. 38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim:Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorulunor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida siCO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficientavitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmitereainfluxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe.33)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar alhidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic trecandu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaricconvertindu-l in ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.incantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua,cereale,drojdia de bere,fasole boabe.34)Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-cleotid si

favin-adenin-dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la NAD,NADH si ii transfera lacitocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa-ce-toacizi sia xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Surselealim.sunt reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza.35)Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-metabolic in reactia de decarboxilare,de dezami-nare,transaminare,etc;-convertirea triptofanului in niacina,a ac.linoleic in arahidonic;-desfacerea gli-cogenului in glu-fosfat;-biosinteza unorhorm.hi-pofiz.si gonadali;-in metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi nesat.in prevenirea ATS;-in prezenta B6 glucidelesunt rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in trat.cu anticonception.;-tulb.de glico-reglare;-apare la copii micihraniti cu lapte praf.36)Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el etransportata in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala acellule-lor maduvei spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea sitransferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimidinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.7acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin modificarile atroficeale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.37)Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in creier si suprarenala.Participa la reactiile deoxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac-tiveaza ac.folic inac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidicicorticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii subperiostale,intramusculare,gingivalle,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea tumorilor maligne.La adult avitaminoza C det.astenie,durerimusculare,hemoragii gingi-vale si perifoliculare38)Vitam.PP:rol in nutr.,ratia si sursele alimentare:Sub forma de nicotinamida intra in struct.coenzimelor niacinice

care participa la re-actii de oxido-reducere.In lantul respirator preiau ionii de H din ciclul Krebs si-l trec enzimelorflavinice.Prin intrarea acestei vitam.in struct.a numeroase enzyme are rol in metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului etilic.Ratia:un echivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.PP sau cu 60mg triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici pt.1000calorii/zisau 16-20mg/zi si 23mg/zi pt.femeile insarcinate. Sursele alimentare sunt reprez.de carne,ficat,peste;laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai mici de vitamPP,dar cantit.mari de triptofan;legumi-noasele uscate,fructelesi derivatele cerealiere cu exceptia porumbului.39.Zinc,Cupru: rol, aport recomandat, surse alimentare, consecintele aportului deficitarZincRol:intra in structura a numeroase enzime (anhidraza carbonica, fosfataza alalina, carboxipeptidaza pancreatica, dehidrogenaze, polimeraze)prin aceste enzime: participa la eliberarea CO2 transportat de hematii; la procese de oxireduceri tisulare; la sinteza proteinelor; la mobilizarea vitaminei A din ficat si mantinerea unei vitamine .....direct si prin intermediul hipofizei stimuleaza gametogeneza, dezvoltarea organismului si instalarea pubertatii.Aport recomandat: 3-5 mg/zi la copii mici10 mg la copii mari15mg adolescenti si adulti20 mg in sarcina25 mg in alaptareSurse alimentare: - carne, viscere, peste, legume si fructe.Consecintele aportului deficitar: reducerea cresterii; hipogonadism; alopecie; modificari cutanate; hepatomegalie; anemie; anorexie; scaderea perceptiei gustative; diaree; rezistenta scazuta la infectii. Insuficienta aportului de Zn a fost atribuita regimului bazat pe derivate cerealiere bogate in material fibros si fitati.CupruRol: intra in structura enzimelor: citocromi; citocromoxidaza; uricaza; tirozinaza; ascorbicoxidaza.favorizeaza absorbtia Fe, mobilizarea din rezervele tisulare; transformarea Fe3+ in Fe 2+ sin inglobarea in Hb.Aport recomandat: - 2 mg/zi la adulti; copiii au necesitati mai crescute decat la adulti: 0,08 mg/kgc la sugari si 0,04-0,05 mg/kgc la prescolari.Surse alimentare:

carnea, viscerele, pestele sunt alimente bogatelegumele, fructele, painea neagra sunt alimente mai putin bogate in Cu si cu coeficient de ut. digestiva mai mic.Consecintele aportului deficitar:anemie microcitara foarte asemanatoare cu anemia feripriva, difera de aceasta prin rezistenta la tratamentul cu fier si leucopenie accentuata.carenta severa: modificari osoasela copii: paloare, depigmentarea pielii, anorexie, incetinirea cresterii, intarzierea in dezvoltarea psihomotorie