I li i »! 83 1«! n - l 181 Bani £5 ímmémú Mercuri 28 inmín 1120

întemeiată -m 1838 de George Bariéin Cu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n-ar fî iest ?s stare sg susţină singuri statui (Isteria Transilvaniei) G. BARIŢiU

Brf şov, sir. Prundului 15K e d a c ţ i a i Bncnreştij gs. Voevozl 50

* , * » • i •» | Braşov, sir. Prundului 15 A d m i m s t r a ţ i a { Bucureşti, ». Ionică 6

APARE SEARA !H FIECARE Zi DE LUCRU

Concesiunea anunţurilor şi abonamentelor i Prima Agenţte! Română de publicitate GH IL1ESCU Bucureşti, s. Ionică %

a b o n a m e n t u l :Trei luni Şase luni Uo an

Rotnânia: 16 30 60 Le!Strein ăf a i a : 30 60 90 Lei

Tfiicîoii Brsţdv *21

BOLSEVISMULCluj, Ian. 1920.

Ş'a zis şi se repeteazâ mereu \ bolşevismul are ca duşman

civilizaţie, care trebuesă - ^ e , apiiiârd astfel putin-

jţ. „ d e progres normal şi s ’gur al omenire!.

popoiul rem£n — mai ales "i— trebue să-şi dea bine k de rostui său în lupta

civilizaţie. El trebue să ?agă fenomenul, pentruca

4 ° ni bată din convingere bine -tem.e]ată.Intre simptoirele că poporul • ri1 încă lot /za înţelege bine,

aici numai pe ce! mai evi- asistenţa d-lui Dr. Lupu

’•tichetul lui C. MUle-, care de ani împinge spre des-

. ca mentalităţii româneşti,- subminează caracterul cu­hn ie i populare şi împinge

j*pre oarbă ievoluţie. Dacă azi cu Miile, d. Dr. Lupu fi mâine şi cu vre-un L e­

neşe; căci dela Miile •] nu mai este chiar

tn insă exemplul, Sâ nvăfitura fabulei: Ori- nocşaţi am fi, noi ce* u singura desvoltaîe nocraţii înţelepte, ca

.a ii ordinei să se eon- eroici în fiiţî oricărei

. / — îie teoretice, >v ,,v~ pentru ea în cu\-.'C poată mândri cu «■' sufle teasc?) că în cu' ...

vi mondiale a principiilor po ?i sociale 1 berale, Ro nâ-

‘ţie lor, a fost la sin5 ~ poate o c u p a : pe

r ui Civilizaţiei., aceea trebue spus şi d o ­

vedit eă aberaţiunile, că în spe- -îqi bolşevismul nu vor triumfa,

» sta va câdea chiar în Ru- care-şi poate peim-te, însă, ~osul lux de a-ş* prăpădi ^le şi averile înzadar, fără

? Jea sufletul, cum şi l-ar iefinitiv România care ar

li: "-0.r*m punctul de vedere al că­

derii bolşevismului, un euoos- câtor al Rusiei, C aude Anet, arată în Le Pelit Patisien din 7 Ianuarie a. c., peutru ce bo l­şevismul va cădea.

1. Bolşevismul este astfel or­ganizat încât oraşele mor. Ora- şele le despopulează foamsa şi frigul. Lipsind materiile prime, industriile nu mai există; iar materiile prime nu există clin cauza dezorganizării transportu­rilor, din cauza emîgraţlunii lu­crătorilor, care nu mai pot su porta privaţiunile vieţii grele din oraşe şi cari oleacă la sate. Deci, se întreabă, C. Anet: cât timp va putea Rusia să trăiască fără munca oiraşelor? Timpul nu se poate fixa, fireşte exact; însă este evident că un astfel de re­gim nu poate dăinui.

Bolşevismul revoluţionar ucide, aşadar, oraşele; stârpeşte, deci, instrumentele civilizaţiei; şi îm ­pinge spre barbarisare. _ Da-aşa ceva se poate bucura un Cris- tescu, un Mosco^ici ori alţi ti­căloşi ai vieţii publice din regat, nu Românii a căror o condiţie de viitf este tocmai cucerirea şi rom mizarea oraşelor.

La sate în Rusia, viaţa con- . povesteşte Anet. Bolşe-

iul a prod s, la sate, o sin- schimbare: Ţărani! au pus

a t e rnoiiiia proprietarilor. prinapral comunist nu a 'a/; proprietatea privată nu jsfiinţat. rec i unica! rezul-

revolisţlunei a fost că s’a tuit o clasa iniensă de

proj. ietari mici c*re va fi mâine, o păliră conservatoare, deoare­ce atâta de nebună nici o ţără­nime nu este, ca să împartă cu alţii rodul muncei sale. Până acum însă ţărăuimea aceasta a Rusiei este isolată, nu lucrează

pentru nimeni; dar nici pentru ea nu lucrează nimeni.

Noi, Românii, am ales calea cea mai legală: înfiinţăm de bună voie, cu dragă inimă, o ţărănime înstărită, pentru ca astfel să asi­gurăm pământului un proprietar naţional, bun apărător în pace şi în războiri. Qri-ce abatere de la acest drum ar pune în pri­mejdie tocmai putinţa de a crea sănătos, în linişte, ceea-ce Rusia

•creează banditeşte, bolnăvicios, nedurabil.

Claude Anet conchide: „Ora­şele revoluţionare dispar; satele se îmbogăţesc, dar se isoiează şi devin conservatoare: iată si­tuaţia adevărată în Rusia. Deci guvernul sovieîist din Moscova are de ce,., să se teamăT

3) După Anet, aceî guvern se poate teme ?i de alt pericol: de propri le sale învingeri! Genera­lii bolşevişti sur t vechi generali ai Ţarului: Everi, Gutov, Clem- bovscht, Cel-ce va fi învingăto­rul final, aed a va decide de soarta Rusiei; .şi cum Rusia este o ţară plină de surprinderi, cine ştie ce reaeţiune va mai veni.

Bolşevismul este —* aşa reiese — un bolnav, care se agită înainte de a muri. Boala este internă; 11 mănâncă singură, si­gur Dar, vorba filosofului: bol-

Dumnezeul Ungurilor n’aUn caz t ’pic, an model de men­

talitate ungurească este cuvântarea pe care pr-mul rriniâirn r-n^sr Hu- giar a ţinut-o zii ele acestea ?n ista alegătorilor săi din comuna f á r \ á ' .

La începutul vc-rbirei sa’e minis­trul declară e3 Un‘r8*fa trebue t ëcaute prieteni cir ar »î prinire foştii

^Popoareîe cîvilzeia t reb’ie fă se convingă că «n popor cu s ulturâ superioară nu poate fi stăpânit de un popur cu caii uâ inferioară. No< ce em die.>t"te, şi da ă n*o vom g/t. s :, vom ap*!? ld Dumnezeul unguri­lor. Ce ni se ia a 'm n pe necircp-, vons it:c;îşHga cu ajutoful aspir^^u- nllor nosstre Istorice, a iubirii noas­tră da patrie, % sacTificHIor şi a cul­turii nouctre. Voim gu trăim şi vom irâ*. O mie de sni de suferiiiie cer moartea isau vin ta 1“.

wDumnezeul! Ungurilor 1“ wAspira­ţii iScOri- e 1“ — cuvin e pe cari ld» am at z t de atâtea ori în timpul d *ron!ti ungare şt1, Ie am înţeles si )e a ni pi*ti ui'.“ Ht&t de adâna rosti i k>r, pe care Uugt rii rr’ci pv. ă azi, după d',ce f i şi dfzsstre sîât do du- r?roase nu 1 frsfelerî.

Dumnezcui U gurilor, acea ficţiu­ne isvorAî^ d n cea mai exagerată şi bolnăvicioasă grandomanii?, este doar ace'.a c*«-'« peste capul- celor fmbât*ţi de txfitctiţa 1,'i închipuită a descărcat dezssau d> pă dezastru. î?r dacă pr in nriinis^ru ungur ere-

InvăpSţînarea şi grandomania a- au j de t â psharul de amar şi sufer'nţe pierit însă gi p>r a ii şi sbtîxi sta- | ai neamului s ’u n a tos! îucâ gou pâue ale inirneî ung-jreş

duşman*, câcl altfel pope rol m sg h ^ r nu poate existe. ,Eu — a spus Hü“ t-zar — voesc s ? asigur viitorul Un­gariei prin muncă paşnică, prin o desvehare liniştită si prin superio­ritatea inon-îă şi colíurulá a popo- ru'ui magh!ar, iar nu prin forfca bru­ta şî nici prin lupte ai căror sfârşit este n e s ’gur.*

Ftum oi început, a r c te ?r îndrep­ta ţi să crezi că Ungaria a re în { r * « n l ei iTiiaitiru de mi pe băibatul, care dupâ ce a înţeles gitua^a gsta şi Şî dă searn^ de m j oace e c tri t i pűtea-o ridica din ac-asiă stare, tin­de cu gâadt;ri şi intenţii curate tk as.gure şi i ă î-aâreascâ viitorul ţării aogereşt ', carâ^îiiuu o de păcatele trecutului c.ui l-au provoc«! dţz-is-t/DÎ.

uestreină booci simţ fcl Tealit ţ i.

Aceeaşi gura, care a rest-t în faţa akgU oruor din Sârvăr cuv.nteie cl- t . t mai su?, se tsce interpretul ini mei în foati goliciunea ei ungureas­că vi primut rniois-ru Huazar fşi in» chfiie a: tfel digcur&ul atât dc cu ini u- te început:

t| p ină îa alt cnul sirop, n-are d cât | implore mai d?paite *jutord acelui

Dumnezeu.U-a ias-i 6-o ştie : se în^alâ

ama*’, dacâ crede tâ Dumnezeii Un­gurilor este mai prepus decât D im nezeui tuturoi* neamurilor §i-; 1 dxep- taiii eterne.

Morminte de eroi uifale— In atenţi: nea scc'ctiţel traşovere româneşti —

pi« ! i i £ ii oi« a H?;---».

ii. 41 W 8 cat 18? ift V?

sc*e?i iar Ia capâful mormântului 1i*mpiejnrul ciucei n;şte „oameni de irşab i şi ou fncâ d i Dumnezeu îşi dtp ost"i i seră escrementele.

Femeia ’mi mai arătă câ într*o ■T:îa'‘s «lăturaţi, care alta datâ ssf-• v e i pentru pun^i au fost zvârlin vstiîd 30 osiaşi w m â w “ murdăriseră lo:ul.

Dăduse?« ş* peste mormiatele eroW lor noştri I vpus o rugăciune şiam p cat Fetiţele mele au p^âna Vcz'tnd unde se odihnesc fraţii noştri.

Mare părere de răa am da atuncică nu sunt boga ll

Am r-pns şi m’am pl«ns de această nepăsare în dregpia şi in stânga, p iîitica, iotrigiie şi zâzania au făc#> bă nu mă arcuite cimifni.

Dala o vreme petrecerile se fin lan^ Balurile mascate şi nemascate se suc*» ccd unui după altul; lumea vreasă«şi rât bune 6 ani de lipsă.

Aceasta însă nu*i tn motiv de • lăsa în părăsire mai departe moi* miniele fraţilor cad au murit pen-» tru noi.

Pr pun deci cu corn t« t compusdin D-uîi Meteş preşedintele Triba- n iuiui, Dr. A. Dobrescu deputat, Q. Gologan şeîui siguranţei, Volna co* maudaaîui pieţei, prut Pauţa, 1. Ciu­re l avocat, tu i reprezentant da la „Gaztta Transilvaniei", Dumitru Or-*

— 'A/r!i: v " " " / ' i r ' " ” *" gbidan courerciant, părintele Dr.

d ' t ' V r '1 i iuCi î în m o i ’m i ' t e era î r - I 8 l,D8he* p °i>e* ţu **fc ' B *«1. S a d « vi» 1 . , i . j t i u i moimi^te era im pretect regionai şi oricine s*ar malg isi eu cate spre a se chibzui cum bâ se adune fondurile necesare pen­tru ridicarea unui monument demnde cetâţ'-nil români ai oraşului Braşov.

E o înşine pentru noi ca. stareaace anta de lucruri să mai dureze.

Ca preşedinţi de onoare propunem D-un ; m. ropovici xum.λ,»

Când am vreme- şi am ?3 rt* p u ­ţini v^eme d ;s»,ou!b?iă, îmi pia ce sâ rătăcesc în juruî pe focurileu r d ' a’au dat lupte, pe unde d -ro- bnuţu! rom^o şi-a ' .cu; cuvân-ui, >n ultima Ulii* ivt Ş, pentru î<:trtgir-?a se am «jiu?.

Întî 'o îi <?in toemna anuiuî trecut, pe o vreme s-d^ndidí, j.ur. luat'o oe strada Fab'î elor, u.mâud cursul Ti­mi 5ului la v«- le.

Apa. care curge HrJşiîtS, da o se z ;ţie nespus de dulce acestei p^rţi a oralului, poate cea mai frumoasă a Braşovului. Dar fdndc* nu vrea i a scrie o dl velă ci un f.-pt r a!f voi tre e cu vede-rea itttpresinnfe ce-mi- a cauzat îoca.ltâlea în plirrbarea de a-

Din d ’> tai ţâ î i d 'iîâcţâ, acea-tâ strada sm v?d morminte ceea-co do- veckş e că *n toarnna enuîuî 191G, locuire acestea uu fost teatrul unor îndârjite lupte.

MŰ int cu a te r ţ ’i n e la fie care cruce pe ca;e stă scris uumeîe celor ca i dorm sub #lie, dar îmi trudesc de sb i ved ri;e căci nici un uurne românesc nu-i,

Ş - m ; zic că na r.e poete sâ nu fi căzut i i i un romă ', cu a âs reai m H cu cât româ.-u veneau din câni* ,-íe ş! duşmanii trage au de ia a- dă :ust,

Mormintt la so'da-ifor duşmani erau

ï odobli cu coroane.

Străbat strada în tot lu rg i l ei dar nu dau de nici un mormânt ai vre-

rupuri’e alor nalt) a un

r>,.

tiiv?‘

gÍLi

tLCO

< îâîj^i cor ncîCu i.icî;vw.' anii-ru^ prin alimentarea şi înar­marea lui din Danzig şi Oiessa; acest front însuşi are succese noi, pe care le datorim Poloni­lor, cari înaintează la Dviua- Pskoff, cari concentrează acum alte trei contingente; şi le mai datorim provinciilor baltice, a căror unire pare bine întemeiată.

Numai Nemţii r-juta pe bolşe- v'şti, numai ei se aliază cu du­hul râu, pentruca dintr’o tuibu- I reală generală în caro speră, să ! leasă ia iveală un nou prusia- nisna învingător. Ds aceea Lenin Ie mulţumeşte, prin interviewul din W o rld pentru ajutorul teh­nic ce M dau Germani?, trimi­ţând în fabriceîe sovietiste spe­cialişti, dar nu şi 'pentru şefii militari, despre cari se ştie to­tuşi că Sunt, ca sfetnici la Mos­cova. Iar în vreme ce Nemţii ajută abtîel Rusia, Ludendorff trimite dragoste ase saluturi şi Ungariei!

Deci avem în fond: Germania ta aşteptare, în faţă bolşevismul, momentan în progres, şi maghia­rismul condamnat definitiv la Paris şi căruia din partea Alia­ţilor i s ’a spus prin gen. d?Ei- peray, că încerci re a unei aven­turi l-ar costa foarte mult.

Din toată situaţia aceasta re- ese: Trebue să avem răbdire, trebue să no* grăbim cu consoli­darea internă; trebue să accen­tuam forţele noastre de înţelep­ciune şi rezistenţă, care ne vor rid ca şi de-asupra primejdiei bolşeviste din Est, pe care o su muţă duşmanii din Vest. Vom trece pnn noi griji, prin aîte zile grele, dar vom trece.

De aceea: slujitorii diavolului, cei dintre noi, la o parte; ori d i că nu, lovească-i măciuca mâ­niei politice, cu toată aprobarea patrioţilor, drept în frunte. *)

G. B. D.

8@23gg?3££sl €@merclasţilo?.Bucureşti — Co <gresu’ comerciaa-

ţlior sltam a ceru’c I bareatea deplină pentru comerţ mai departe desfiinţarea monopolului băuturilor spirtuoase şiacordarea de despăgub'ri de ră^boiu pentru csm ctciac ţi săteni păgubiţi.

* America şi-a numărat bolşevicii 46000 şi — îi închide pe capete. De ce nu B-ar face şi la Bucu eşti tot aşa, ca »©andaiagiiiU5J„'4*iLJ iAUs-U I.A.?

ca

iii<uuii;ui, liUci ii ţ bc i ttci;a oetimpul care îi cere bcoaterea apei dm mii e — care se va iaca cu pompe electrice.

Atât lucrătorii, cat şi cimentai pen­tru aceste lucrări U dă Germania Puţur le a ear»r profunzime sjunge 700 met»?, nu vor putea h puse în exploatare decât in 1923 sau chiar în 1924.

Criza de clrbuoi îa Frcnţa va du'8 deci încâ multă vreme.

’ IU om neînfricat esta fostul m nistru La Cterva dui Spania care e j g.îta sâ ia sarcina gnvernorului ge- | neral a! Catalaaîc’, cu r.scul de a fi j asasinat — cum i-iiu promis-o co-

! ştii extremişti, al căror duşman este.

„Statului — a zis ei — îi trebuie oameni cari nu se lasă întrîcajl de ameninţărtle cu moaite J *

uuai a toi \ c a ro ^cuiiu ui^tincaSi Sofia din Cou&tantincpol, una din c le mai mari din lume, «zi mos­chee.

Vaticanul — zice ziarul elveţian — pa’e c*î se intereseaza mult de soarta aceotei biberic?, care va gvea să f;e traasformată iar în b sericâ creştină dacă Constantinopolul e L a t dela Turci.

Bnpă ultimi!© ştirî, Liga naţiunilorîşi va iu a suveranitatea şi adminis­trarea oraşului sultanilor.

Vaticanul o de p-lrere ca biserica Sf. Soţia s i fie dată catolicilor fi-

îe sva peri «re a 1er !i-lea a luat orascl

’r.d- :a pa n fOit când Mohamed şi a transformat aceaaiâ cek b ră bi- berică fa moschee.

Greci», dimooiriyă, o revendică pen­tru ei t 'puoând câ majoritatea popii- laiîULfei europene din Constantmopol e grecească si ortodoxă. Vaticanul respinge acest argument z eând că dreptul nu depinde de număr.

Pare că se ceait l vânătorii, acasi, pe pielea ursului din pădure. N^ci soar'a Conbtantînopolului nu e a-

Ergpţla de vulcan în Mex<c a fost extraordinară. Muntele Terro de l a n M guei (ta statul Vara-Crux) s’a c.râ- p<a în două şi uo icrent de foc a 3o ;n î dendaiâ. Lava arzândâ s’a a- I proape da a fi hotărâtă şi mal poatbătut spre câmpie — ştergând de p 2 .nme s ite şl arătarî. Oraşul San- M-iguel, cleta poalele muntelui, a fost apropo cu totul distrus. Se crede că 31)00 de oameni a :a pierit în acest e&tîsdîsm,

*Americanii lucrează pe c a ne te îm ­

potriva bolşevicilor din Statele Uoite. Ztarnl „Gizeta Poporului“ (Gazetta d i Fejpie) a fost suprimat. S'au gă­sii lucrări şi tipărituri bolşevice in redacţie. Se z!ce câ şi agenţi englezi ajută ia vânătoarea dupâ bolşevicii americani.

rămâne turc cu tot.

cu biserica Sf. Sofia

gkmzaimm s e s f r a rr^pre- Geboslov&c.eî.

Bucureşti. — Produce rna-e sen- z i ţ e îa cercarUe d plomatice din ca* p/îală scrisoarea deschidă pnbllcatâ îa ziare deingioeral i?acf,iu, prin care se aduc grave acuz ţ uni reprezen­tantului cehos'ovac d a Bucureşti. Mi • ni teul Cehoslovaciei nu a răspuns până a u u nimic.

eCC r/.l ?■ ’ • mtiatcrt. A u f<- a Câzfr-npi

. să prieesc ii ii mormânt ai soidaţileir germaru. hram cu copii şi le explicam ce scrie pe cruce si cum îmi închipuiam a ti fost lupta. O femeie, din ap'o pi< re auzUuiu-ne \ orbind româneşte şî fiindcă mă mai văzuse t iecâad pe acolo, îmi z ise :

— Nu cumva căutaţi unde sânt îngropaţi ai noştri?

— Da.Atunci poftiţi să vă duc etu După

grai parcă ap fi dia ţ irâ, poate căv-a pier!t ni a e va dia famsie îa lup­tele ce s-aa dat pe aci V

— Din ţara sânte m, p’avem morţi din familie, dai* considerăm aceşti mcr|i ca pe fi aţii no t.i eşiţi dlutr^un tată ş o mama, icnd:ă. lor ic dato­răm ceea-co sântem i zi.

Călăuziţi de buna femeie am mers to mai lângă şinele drumului da fier îa colţul Căzarm-ri Albe. A-n dat peste un mormânt şi’o cruce de lernn pe care s rla câ acolo scot îagiopâţi 19 soldaţi romani.

Mormântul era acoperit de da lini §i

f» tt^iorga marele nostru apostol.

Fondurile se pot aduna:1. Fi care funcţionar din Braşov

s sacnii e l^afi pe o zi.*2. Oncmatogii»f®le şi toate sălile,

de spectacol sâ dea gratuit prisosul din o zi.

3 Fiecare comerciant român să dă- Ttvâîcâ 10^ din vânzarea brută auoei zile.

4. S î vor da două serbări în cursullunei Februarie.

5 . Douaţiuni şi diverse.Garantez că îotr’o frumoasă zi de

Martie monumentul va fi inaugurat, Şi iVi d ;ă vorba lu rgâ e sărăcia o- moktl, rugăm pe Domnii susnumlţî şi pe D-oîi profesori şi directori do şeoide să se întrunească Joi la orele H p. m. 17 Ianuarie in sala festivă a liceului cîa iQ spra a se porni ac- ţiunea.

Serviciul siguranţei se înscrie ca leafa personaiului său pe o zl adică sama de Lti ^00.

Cu Dumnezeu înainte t9 . fântâneanal

Scrisori din Bucureşti.

Moravuri din Capitala ţârei

Din fam il astor ve-shi csîâţi mişele.,.Din fumul ăsior vechi cetăţi mişele,Din prafu i groases reci,De muzee, de străvechi biblioteci,Cu porniri sălbatice, rebele,Fără mă opri prea mult ia vre-o răscruce,Mă duc,Spre landele nemărginite,Spre codri uriaşi şi căutători ai libertăţii mele.

Pentru-a eşi Lî larg în grabă,Iau drumul cel mai scurt, ce dace Peste închise, îngrijite, vechi grădini,Cu statui îmbătrânite şi faimoase...Rup garduri,Calc prin straturi şi pe jlorl.Arunc cu pietri ’n pomi, de p a f caşi fi ia mine-acasă, ~ Si trec. ..Câ vot cârti, c'or blestema atâţia 'n u, ma mea,—Ce mi pasă!.., Cotruş.

Sunt lucruri irl te pe care suntem nevoţi Bă ie spunem, căci, cu toate C’ eie ce petrec su t o h i tu tn ror, nimeni nu se revolţi, nimiui n i tra­duce în f ?ta opiniei publice po eeî cari risipe c banu n u ac p de alţii, oicl pe e d ce frecventează loc**! r la îmo^Ie g a râ n d din amarul tuturoi uşvuStaţilo?. In t-ecare ceas din zisi u d n noanie, Cap fal^. acest c - z »n lu­gubru, in c -.re se frământă ş se to ­pesc irealur ie tramoa^e, îjerba 15 sânul ei s f etela care cad cj meteorii d î la drum iur g, cu pung le peae, şi seto i de piă e rî necunoscut^. Oameni d n provincie care priair-o tnuncâgrea şi onestă câ-t«gă u i b m pentru e xistenţi, viu în Bucureşti să-şi re­zolve anumite nevoi, şi în loc ca în purinul îimp liber pe care îl au su caute a v z ia ş' ei lucrurile frumoase, întru în var eseuri, îa cafene e e je a - bareturi imorale, ţ-i amsgiţî de scli­pirea inelelor şi brăiarelor d îa m ă ­riile femeilor ce-şi pan csnstea de vânzare uită de datorsa lor. şi aruncă perstiu plăceri josnice, iot ce au, te tăvălesc în noroiul vi,lor şi pleacă aooi acasă la eu la modastaio:tiiaţă; obos ţi, buimăciţi, şl Htă cine sunt ca oii de familie, iată dne dau exemplu copiilor, iata cine suaţ doi nenoro­cire chemaţi şi Î iz î i t ' t i cu dre>.du, da a da o edujiţle tineretului şcoUr.

Câţi di a numeroşii căi furări cari vin î i cap i .lă, viz:tcază muzetls în care sunt mărturii nep;r)toare de­spre crcaţ uai de a n ă câd dm aceşt a vizitează şcolile, coperativele, bberi*

c 15; câţi suni dornici de lucruri mo- ra?e, estet ce, câţi duo ceva bun din C 2oi a *1? Şi dacă a^a sunt cărturarii şi toţi îndrumătorii tinerimii, nu simt d 3 gur, altfe; nici elevii, chiar nici f.: -p.ii cărturarilor, ii ved^m la vârsta d 12 ani fumând, jucând cărţile, mai rarz u râzâod i-şi mustăţile şi u rm ă­rind tre ele do f i?te a^e femeilor fără căpătâi. Ni.i î i C i p tală, educcţia nu so fice mai sold . Sunt câţiva oameni de tre-i.bl c n di?i răs >uteri se stră- du =so sâ im ou 2 o ordine sjfietească tmeretalui, dar nu sunt ascultaţi.

Elevii cari ia vârsta lor. trebue să staa î i biblioteci şi să adune ca al­bina miere pentru fagure, cunoştinţi cu ajutorul cărora să blrue mai târziu imoralitatea din societate, ei frecven- ti.a-ă In schimb cinematografele unde ruiează numai filme cu bandiţi şi cu po ţ şii, cu criminali, cu sânge, cu f mei şl cu tineri căluţi în orgie; în cbsă, a doua zt, dorm pe bancă în loc să t s . u ’te lecţiile întotdeauna fo- tocitoare; nervii li^s obosiţi, trupul li-1 istovit, şl prin gândurile lorînău- cita dc aventuri criminale, revin ban- d ţi, femei uşcare, cartofori, tăcând ca de pe băaciie şcolilor secundare, să treacă ia un3 versi'ate, momii intelectua­la şi f gurisearbăde, sbârcte, stoarse de viciu. Şi aceştia, se împomădează &poi şi bat străzile şl posează, Ieşind îo p t r j ani gSgâoţl intelectuali dela Universitate, Ş ca un purernlc gest de protestare, o infimă pu*ie, băeţl dela ţară şl" foarte rar dela ora?, trec îadoiaţi de geamantane de cărţi, şi

Î E ' à Â

întră ai ies 1« toife zJîele de îa tun­suri ş* de j e U;ile fc b ’loîcciîor. A- crşfla runt prost îmbrăcat*, m b ărb 5e- r'ţi de f ă p t ă n â d întreg’, şi desigur ffţfi de greutăţile cu c?re ltp*ă peL> <ra fx-£leDiă, r red lsp iş l la isfovhe. lat» ce g(mf raţie va ejurge m âaestâlp ircral al societăţi’*. De g m e n ţ îa de a tom, dacă bt trebui să vorbim, i-?m s r u r e că î o ciurdă de decavafh Ea ru | fe2 ri*ă nteres d5 cât prin fio- rosi 1 spectacol »1 d e ffdm je i sale

Ea e * orrpusS (Tn Tei* gii c m i dorm pe * iicn in mtsn dy s> rvîdu, din

SK 15— îtft»

profesori î r h l i ’fţi fn partide politice; profesori c*rl din catrza att», îşi u!tă dâiorlr, din oameni fâift căpătâi « r e trăejc dm ţm:chirie, înşelând pe b k - te.1 cm cî re au ştie sâ de^ch dâ uşa J ta lu ii i M ajtr sau a ministerului, din t u n . c a r i sunt m r f ‘mele so ­ciale, total l ip i ţi de individualitate, fi în balol acesta, cum sâ no ne gân­dim becsre, ia m dezastru m ord care *se ameainiâ?

1920. Corist. Astm'nei.

Inaugurarea Univ eisitătii litere

Probleme politice.

Chsstiunsa Rusiei ş i a O r i e n t u l u i

Pă-wlle praîsă franeszo şi engleze-

„L’laforitîâtlon* dfn 20 Ianuarie publică după „Times“ din Londra ur ini tarul eomentar Ia chestiunea #tj(entalui:

„Chestiunea orientală este princi­pala prob’eiră a nou^i confer nfe dela Paris. A c cm ră e s ’gtir că A- roeifca nu va pHmi m^nd^tu! de*a regenera Orientul, arest mandat va cădea întreg Franţei şi Angliei. A* ceasta fste o responsabilitate grea, cu atât mai ranit, cu cat opera pri­mei colîi rinţe r;u a (ost bl ne făcuta.

Dar dac? Anglia şi Franţa vor lu­cra tm preen i loisî, na esie nici an «ăotiv ca Mar?a-Britarsie să caute să evita psrtea sa da sarcină. Dar tre- bu« «4u» aminte t i resursele salo în bar.i şi oameni nn sunt nelimitate şi cJS mii ten t cs noi, F rânţi noate ai-gl permită o politică de a eatori în Orient. Io aceste cor d ţ ani, rr.o- d t r t ţ u n e şi economie !n augajamen- te ’e »oatt?£ pot constitui cel mâi feen c»Taj politic.*

»Le Temps* dia 10 Ianuarie vor­beşte de judecata ziarului englez »Observer* asupra p ; oble mei ruseşti.

După „Observer*, ai aţii sunt acum teti 'o dilemă: sau sâ trateze cu bol­şevismul msesc, S3u să se servească de Germania peatruţ< a lupta contra lti . “Obterver* îşi dă însă *egma că va II g n u de tratat cu bolşevidi şl de aceea deavoltă a 2-a idee a sa ci anume întrebuinţarea Germaniei In lupta antsbolşevieă.

Pentru aceasta fie vor face 3 crn-cesiuii Germaniei? ♦«*»*»»vjciuittii ei mânerii prime cu garanţiicâ vor Îl întrebuinţate în bine, apoise va lîmita suma pe caie German ao datoreşte ca repariţiuni şi ee vamodifica h i r ta Europei astfel ca Si-lezia superioară să rămână germanăşl ca republica austriacă să fie pusăîn alternativa de a te alipi sau uneigrupuri, care ar cuprinde între alteleşi Jugosîavia, Ungaria şi Cehoslovacia,sau de a se allp» la imperiul german.

Piin aceste ce acestuni Germaniava lupta contra bolşevismului, căcibolşevismul nu poate fi parâluar, decâtde Germania în Europa, de Japonezit a Oritn t şi de puterea orientalăasiatică a Angliei.

® $ s t t r e i 8 t tţ ii c « r u r c a t a v a ­lu te ! .

Bucureşti. Ceş mai mulţi mari ne ­gustori din capitală, printre cari Lu ca P. Nicuiascu, au închis magazine“ le neputând continua procurarea măr­furilor din străinătate şi facerea plă Iilor lor din cauza valutei mari. Ne gustoşii vor înainta nn memoriu ga- vsrnului cerând imediata luare de măsuri pentru mcarea valutei române

In sa’a Ateneului rorrâa s-a înan- guri t Uohersifafea liber?, care a lua t fiinţă din ir ţ stiva doamnelor ro­mâne n frunte cu d n a Sabina Csn- tacrzino.

In sală M. S. Rpgfira Marîa cu princiresa E i.avet'i şi st îfa regală, minigtîul ş oalelor p^of. i. Borcia, preşedinţi îe Cs-mefCÎ N. Iorga, pro fCHîii ini^ers tari V. Go!d f, D*. N. Meţi ann. M. Drţgomir^seu, Ram;ro Oftin, Tramn Lele^cu. C, Rădo’eseu- Metru, Popovici Bâ«noşsau, mulşi pi?- iamentari, g*raM Gâvăr.eseul, Nieo^ leenu şl Pop eseu. o!itc«*i fraocf zi s’’ nn peblic ales de doamne, studenţi ţi cetâţen*,

M'tropolHul rrîmst Dr. Mircn Cris­te a a oficiot s’uiba sf t ţ tan ie1, încon­jurat de clerul metropol-Un, iar răs ­punsurile le-a d. t corul mitropolie!.

Cuvântarea mitropolituluiEroica armată re mână ?n f n n ie cu

viteazul fi căpitan, rt g le Ferd nandI a lărgit hotatele {ini iproape până îa graniţiie geaiuk»! românesc şi ast­fel surorile de acela« grain au aler­g i i la ţ*ra mamă, îu care de acum va să tiăli sră veşnic.

Dar atât n ’fcjufge. Unirea aceasta, ajutată de înfăptuire de vârful b/iio TJtUîi plugarul ui, trebuie Fă se desă ­vârşească pi ia cultura şi ium:0a cer­ţilor, din oaie trebuie sfs ie împâitâ- şească masele poporului.

D n comoara futletească a caltorii au răsărit ţi vor ifcârf şi în viitor fa^ tde mari. A eaf.tă comoară an să* dit’O şi cui îi'«t o in popor slujitorii bisericuţelor, pce ţi şi scriitorii, p ro ­fesorii şi învăţătorii, oiiţcr'i in râa*:ÎL Io , t '« Ho. şi zia?iitii.

Acum, c â id a încr-tat zângănltul armelo , simţim nevoia de a ne ia- tari înlăunîrul ţăie». Dfn e»mţ ;1 a- cestei mari datorinţe a izvorât nece­sitatea nneî Universităţi libere, înfiin- ata din îndemnul doamnelor ioraâu^ a fronte cu d-uaS«binaCantacuziro

lüifiat>va aceasta e vrednică de toaiâ iaoda şl ca aih;păstor sufletesc al popofu ui romanesc, chem îa munca pe toţi fit acestui nea;p. ^La muncă s cuvânt în învăţătură 1“

Cuvântarea ministralai I. Borcia

Datoria noastră tr tbne se ma* n feste rr ai a?es îu ajutorarea insti- tuţi lor de cuiturâ ale ţă rd , cu toate puteri e noas*re. ^i când in ţiativa particulară aduce o e o m rîb i îe atât ue apreciabilă la cukura neamului, g«v«rnal trebue să o ajute întru toate. Pilda ne-o câ marea cetate a iuminei, Parisul, unde atâiea ş:o!i înalte par- tieulare în începăturile lor «u sporit învăţătura ş i e u mobilat mintea o- DUtK'CIJI.B CU atatea adevăruri al« §t>ii ţ i.

Sentimentul niţionaf, iubirea de patrie şi de tron vor fi crezul acestei noul Ir,stih ţi’. Cu ices ts cuvinte de­clar, ca mlnbtîu al acoalelor, deschise cursurile Universiti ţii libere.

Ccnftrinţa ctui V, SoldişD. pro!. V. Geldiş dela universi­

tatea din Cluj, a dezvoltat 8poi con­ferinţa sa, în care a analizat puterea de vitalitate a neamului ro i ir e, o- g ioditâ in toate manifestârlîe istor ee de'a sălăşluirea iui aici îa Dac a tr&- iană A arătat cât de aprigă a fo*t îupta înaintaşilor pentru păstrarea limteei împotriva vălurilor de barbari cari s-au vânturat peste tsupni Daciei noastre în cursul veacurilor.

Inir-o analiză ţ t i i i ţ fi:â, a arătat desvoltarea popoafeîor, care cuprind uR.t^ţ.îe geografice nsapâr<-t trebu­incioase pentru evoluţia şi d e s ă .â r ş - rea lor. Iar peste zed da ani, când lumea va fi i juns la acea stare de cuiturâ, care poate da adevărata d t - mccrţţie 1 umanitate, se Vd înfăptui, nidăj^uirn, şi acc-1 vis al omenire! sbucianaata de veacuri; îafrSţirea po- pt&relor.

i

Conferitţa d-lni M- Ira - gomirescu

D. prof. Mih. Dragomîreisfu a des­chis apoi cursul £Îu de îiterafură, vorbind despre estetica !i5era?â, ('«> pre judecarea epere’or de ar*?, fă ­când în prima îe>-{?« un studiu com­parativ între poeîia „La eteaea *are a îâsârl^. .* a Iui Emînes'u d pce~ zia lui Gottfried Keiler, ca;e tratează sceîaş &ubîfC^, scoţând îo ev'd ţ* gacisliia ea lui Em neecc.

*D. prof. îuliu Vaîa->ri a anurf^t con­

tinuarea r îegu-aiâ 9 cursurilor Un:- ver^it ţ^i Lb^re pentru ezi Luni, 26 lani arie 1920. (Dac a)

Corn va fonrţiona scitícíuí coleîelor

— O inovaţ e —Tot pjvbticul, îu special comer­

cianţi, suferă do îatârzîeiil? car3 se jrod i ' ia depunerea co'etelo'-. NduI director ii poftelor, d inginer Pifu- îescu, s’a gâcdit ca, pentru s;mp;ífí ca^e, sâ ?rceedinţeze serviciul m esa ­geriilor cbiívf... publfculai.

In adevăr, direcţiunea va lua dis- pozi^unea ca la ghişee, coîetele sä fie priruie cu greutatea şi couţmutul dr :îarste de expeditor.

Pentru acessfca î îsS, e ne-’o!e d i buna credinţă a celor c redepua m e ­sagerii. DirtCj unea va jansa un apel către pub.1% pjjn care-i va .ruga sâ nu aboz9 /-a de încrederea ca i i?e acordă, preveoindu 1 totodată, că la prima «batere, celor abusivl ii se va ridios dreptul de expediere.

Musura are a bsză educaţia eetă- ţenea3i ă. A.tepiăm <*i vedem cum se va manifesta ser asta.

Lucrările comisiunei electorale

Comisfuoea încăr^înată de d, ml- nlbtru de interne cu t tu d ’arfa re'o*"- mei electo?ale a discutat îndelung principiile acelei refoTme şl procedu- ia de aplicare.

Toate p nvcd f rile ce vor fi cuprinse în reformă nu atirg depoziţiile con- etitt ţ :es, întru cât legea fundamen­tală a foit îr tesmită a^a do larg în ce priveşte dr ptuî electoral, !n cât se pot lua cele ma\ democratce dis- pozţlufii- Aşa, de pildă con^titî ţia ftţ o d l dre;:tal ale vot tuturor eet ţa- nilor maiofi.

Fimeite fiind cctSţcn?, constituţii nu so poate opune la îndreptăţirea 'or îa vot.

S’a căzut de av© d ca vârsta iaiţi- *lt a a’fgătorulul să fie menţiaută Ia 21 an?, potrivit uzului de aproape ju­mătate de seco-.

S’a admis ca votul să fie egral, di revt, se ret îl ob'lgatoriu pentru tc ţi cetăţenii maiori ai ţă rd .

Vo a-ca se va face p t c?rcumicrlp» ţii, uu pe ecssmne.

Reprezentarea pr*po:ţi®naiă va fi rae’ ţ nuti. Ca cu ul se va face însă ânp > sistemul belg aa, astfel ca sâ se cir b u j fiecărei liste cel puţ»» ua m£mdat.

S’a sUbliit ca na 30 mii alegatori să a bă drt piui îa un deputat, ci 50 mii, ceeace va face ca numlrui do-putaţlior sa f«e redus e.*m la 300.

I j ce priveşte fca l de compuisere a Senatului, «’a tăcut a largă d scu- ţ K pr dominând pararea că aceât corp iegisUtiv sa cuprindă reprezen- caaţi de-rfi d feritelor corporaţiuni.

Aîiipra acordărei d 'eotulsi d- vot ia fesne!, părerile au fost fmp&tţlte şi nu s’a »uat încă o hotănre.

La ffâ^it , d.- depu ta t, Octavlan Taslaoiau a fost delegat să întoc- m ască ua aate-proeet al r^forimi eiestoral-r, pe care comisîuaea în p'aaal ei, îi va cerceta în cur&ui skp- iâiaâriei viitoare.

Probleme la ordinea zileiFuncţionarul român şi cel ungur — în slujba statului

românesc.

OrceiSri nou! şfienjifice.

Cum cresc planteleSub preşidanţia d*lui B-tlfour, un

aivant ind au Sir Ja^adish Cbandra Bc s % a ţie ut la Loudra o conferinţă interesantă despre nxults tu l obs* r- vaţitîor sa'e relativ ?a v aţa plantelor Sir J. C. B jse coatiave Institutul Ekne, care s’a înfiinţat la Calcjtfa peniru a se studia phisokgia Itmei vegetale. Acest institut cn e a at-as spcciaîişti indigeni d n toate pirţslo Indiei, pune la dispoziţii observato­rilor răbdători las rumente noui de-o s«dz bslítate exfremâ. Si? J C. Bose a deveait cunoscut icum 12 aui printr’o lucrare importantă despre reacţiunrle din lum^a vivantă şl din Urnea Inanimată. In Conferlrţa ţl- n tă ei a detronatrat că plsnttle sunt dotate, mai mu t decât ü'ar crede, îu seuz'biiltite şi Ca puterea de-a r^ac- ţs'oua contra in lldn ţe i stimuieniilor exteroi.

Observaţlunile savactulul au fost înlesoite prîa întrebuinţai ea unui instrument inventat de ei, i-u nit „eres- cogrsph* cu ajutorai căruia poate eă ooterve c ím erese p antele.

Această des:cper!re desch'de ori­zonturi noui stodlerei stlenţ fe.:e a plantelor. Aşa Su- J C. Boae a de­monstrat, că ua arbor se contractează aiuuci când este lovit, câ fibrele plantei sunt animate de pnlssţluoi şi eă atuaeia când moare, se poafc» constata în ei, ca şi în corpurile an - mailce, un fel da spasm,

Dia numeroasele experienţe fac te in trecut asupra ehictului electrici- tăţei sau al otrâvei a u sra plantelor, lu s'âu potut trage d n*.ât coiiciüzluní nesigure şi adeseori contradictorii Crescograph ui a permis lui Sir X C Bose eâ introduci o pfeelziuni ştienţ fică îa expeiieîiţele sale şi

reducă ?n aceîaş timp în mod ccnsl- dertbil, durata Obseivaţiaaîior. Dânsul a de icoaedt, câ în exper'en|ele de acest gen, chestiunea dozelor este de o Importanţă supremă. Astfel un curent electric de-o anom'tă intensi­tate ajceiereazâ creşterea unei p'ante, d*e.ă se măreşte însă intensitatea cu- rentulu1’, creşterea plantei îacttează Imediat. Tot asemenea şi cu stimu- lenţii ch:mic?. Anumite otrăvuri omoară P!anta, dacă ele se d zoaivă îosă, eleo stimulează în sşa măsură, lacăt în- i lo r irea sa se poate grăbi cu cinci­sprezece zile. Asemenea Sir J C Bose a descoperit că Influenţa unor anun iie otrăvuri, întrebuinţate în doze mici, poate să f e avantajoasă, întă­rind plantele şi aparâudu-ie de bacciiii dist ugători. Vedem de aci importanţa acestor descepeâri ale lui S r J ga- d»sh C h în d raB jie pentru agricultură, şl îndeosebi pentru cultura trufanda­lelor şi îngrijirea ce trtbue să se deaviei. ,Le Temps*.

S ta tu l bitfşâviO'Alfred Capus de la Aoademie Pran-

caise publică în Fgaro din 4 Ianuar’e un articol despra statui bolşevic. Idîea princip'lâ este că bolşevisoiul este de nepotrivit cu vre o ordine de stat. Nu este o revo uţie ca’-e să poată să fică să piogreseze societa ea actuală, u t s nana; o doctrină extremi ,care nu- poate g^si aplicare. D i aceea negocie­rile cu bo'şeticii nu înseamnă nimic, pentru oă orice tratat înseamnă adap­tare d î interesi şi pentru că bolşevic mul e înt ansigînt. Diplomaţi Ementei nu vor putea g^si o soluţlune interme­diară între risboi şi capitulare com­plecţi, (Biroal de piesă Un Qu j.)

Este lecru ştiut, că Ia noî în Ro­mânia irare înlocuirea sirj^aş:toTunguri — din lipsa de camenî apţi— e u s’a putut face eşa ca îa Ceho- S’ovacia ş’ aceasta nu e din v ^ a nofcStrâ. Ungurii ’a !r.o?put, c^ud li f<’a cerut să d*pu i l j ip-âmâ i tu5, eu îngâmfare au denegat şt când VAni» forul remân i-a pcf.it ^fatft din o*.\ clu s*au de ;ă tist eu cuv'ntele: vNu trece o lună şî ne rugaţi să ne ocu- p m slujbele...* şt la aceasta se aş- t ip ts f e care, dar în zadar, de oare ­ce funcţionarul romîn d n ziua când a preluat sh jba a dat toată feilinţa ca oii ii ! &\ nu stagntia , ba s ’a pm pe lucru şi a rcsclv^t şi reitaaţele de 1® —11 a i i rămase dîla unguri, despre ce ori-c!ne ae poite con ­vinge.

Acelea locuri, unde ungarii de- m enitritiv su pSiâsit oficiul şi lo­cui lor, au fj*t ocupate de Ro nâni; dacă latre ci a foit numai uuul sin­gur introdus în lucra, în s:urt timp i-a instruit pe alţi 1 • — 1Q iaşi aşa, câ oficiul n’d suferit tai *i o zdrun­cinare.

Acolo însî unde Ungurii au r&- mas ?n oficiu — depunlnd jurămân- lul — nu a/em ni*i un Româa in­struit, de^i dela preluare au trecut8 - 9 luni de zile, peotru-c! iniei- ţionat pe Kt mân uu l’a lăsat să se între du că în cficio. ci Ta folosit 1a copiat şl îa c i i de l p*>â câad şe» f.jl izraeliteansărbătoarea ziua lungă, a lăsat de snpîent pe un m g jr , c^ro u ci na depusese j jră irâa tu t de fi­delitate.

Români5, cnrl din nou au intrat în slujba atâiu’ul s ;• ct văzuţi cu o hi răi. âco-o nade sunt funcţionari u n ­guri, seu mal sunt şl du acei romăii cu suflet neromânesc, noul felujbaş român nuirai vege eaz^, n i c.ipă ă o îndfumftre binevoitoare, şi c înd îşi preseniă l ion l şefului, acesta cu dis­preţ 1-1 resoiuge şi szi n ai bucur o i c -teşte „V<;,î63# 'Ul uagu'i*s.% dsclt ,decisui române c. F m c ţb u ral r o ­man se dUgLS’.ă şi caută, cg îa pro­xima oeaituue să-şi capete «liă stinjfcă, und3 poite dâ d i aiţî şefi mni bine- vo to i, dela oar» poatd * învăţa «ev». Altfel îr tră în a’t o lc 'u , a ’ de iar ş inai trece o.ri*Cjre vreme până îu* v^ţă slujba lui. Acestea în;ă s u i t m«rî pierderi de timp împreunate cu ş ; mii mfeii c heltueli, cari toate merg ia »arcica ţăref, iar duşmani râd pa înfundate.

România mare are lipsă arzaioire de funcţiouari români cu suflet şisimţăminte românciit! ţ i dc aceştia după o buaă chibzuială se , pot re­cruta. A’iem — dtşl puţini — tluj- başi c-.m în toate resorturile; aceştia să şi creeze în juiuî lor o generaţie de funcţ o iari tmeri ş ’, după-ce i-a introdus pe deplin, dă fie trim'şl în diferite pă^ţi u^d î e de lipsă, şi după aceştia altă pleiadă no ră până când lipsa arzătoare se potol şte. Nu tre­bue sâ te de gradeie calităţile Româ nulul după cum s’a exprimat un domn mai sus pus: «cu Românii nu poţi face slujbă*. Tor fi şi dintre aceia, dar rari.

Funcţionarul remân, care trebuie s i fie conştiu de chemarea sa şl care stA şi poată îndeplini pr:n:t,j a 1 datoria, trebuie să-^i aibă asigurat traiul, leafă coreapuRzătoare, locuinţă şi alimente uşor de procurat pentru siae şl f i ­ni ii ia sa. Azi însă cum $tărn: de t luni de zile cel mai mulţi trâ esc des­părţiţi de familie, plătesc înt/eţlrierea scump ia ospătai t*, iar familiia trâ ieşte ca vai de ea îu cine %tie ce co­mună pâraaiiă şl expusă ia alte mi­zeri’. Şdu un funefionar român cu 6 me nbrii ai familiei, că locuieşte în- tr o odaia umedă şi întunecoasă şi dacă are lipsă da 1 k ţr. petroleu, 1 k^r. făină sau 1 k gr. zahăr, trebuie sâ pîrâseascâ oficiul, sâ se furişeze pe sub tereştri ţ i tju-1 vasă fefai că

merge să câştige famiilei, cele mal necesare alimente.

Acestea toate descurajează pe ofi­ciant, şi vrând-nevrâad îl sileşte âă-şl vadă de altă oct<păţii*n?. Străinii le vád tcate ac*tea şl se bucură, deoa- re-ce le merge apa pe nosnra lof.

Pe timpul uugurilor dup i isbucnî- rea războiului prin anul 1915 în toate oraşe’e statul a dat s ju tor şi s-au îufi:n|at tovărişllle de cossum tya numit .beszerzési csoport*, de unae fun ţionarli regulat în fiecare lună îşi puteau cumpăra cu preţ moderat toate alimentele trebu ncloaee casei Şi dia acele tovarăşii chiar şi azi mai exiită îa Braşov, unde au prăvălia şi mtCdăria lor, dar de acolo un func­ţionar român nu capătă nici o cutie de ch'brlte.

Osre domnii de la cârmă na a rp a » tea i i se gândească la înfiinţarea as- tor fel de tovărăşii? * Sl

,L ;ga consumatorilor* încă e baaâ da? e grea greoaie şl are lip»! de ua control conştient, funcţ ionar i insă îa aceasta nu prea are timp. La Blaj s’a înfiinţat o anumită societate a tu* turor funcţionarilor, la care au anti­cipat fie-care 20-40 coroane spsse« Ia fiecare lună se înscrie anumite a- îlmente, banca „Patria* le anticipează bănii şl comitetul societăţii ftée co­manda şi pe accatâ ea e le-a soccei să şl procure pa an praţ destftl de onvenabil articolii de prima nece­

sitate.Tot în B’aj s-a întâmplat, după ! ■ -

fiinţarea societăţii funcţionarilor, că dacă ei nn-şi mai accşs r Jlpseie da pe piaţa locală, producătorii le-au o- ferit diferiţi articoli sub preţul maximal.

Na trebuie să uităm faptul, că dia lipsa ăstor-fel da tovărăşii, îa SibHu, Braşov, Aîbs-Iul.a — Sebeş — şl Fă­găraş, grâul şl cucuruzul *unt atai scumpe ca de exemplu la Z'agna şi ia Abrud. Ferdela — 20 litri — grâu a Abrud este 30 coroane, pe când

?n Sibiiu, Bruşov, «tc* est^ 5 0 -Í 0 coroane.

Acestea sunt în î ia 'amsatsgeuarala lipsăle ÿi năcazurile ce apasă pe b t - j iui funcţionar roxâiî, ca odată se sa* p Kită aşeza fie-care slujbaş la mitica »i, m aibă lăcaşul «âu, pân^a sa« Iar acela care aici după aceştia au y4 fi ia culmea e h^ujării sale, ca au netrebnic să fte d*t a füá şi numele lui publicat, ca Uira-’a aâ sa plaeassa de ei ca de o lepră.

üti fu n c fítu r .

aSaltsle anai ;rabiat*'Un analfabet, fost cismar câr­

paci la un colt de stradă din Budapesta, semnează insultele laşilor dela „Foaia Comercianţi­lora şi „Lumina41 din Braşov.

De- oare-ce excrocilor, laşilor şi renegaţilor nu li se răspunde— după cum unui r a b ia t nui-se poate cere responsabilitate— nu ne m u rd ă r im într’o poîe- mică pe care un măscărici de bâlci o c a u tă cu ori-ce preţ, ţ i care anonimilor le-ar fi în cele din u rm ă o mângăere!

De muît nu mai stau oamenii de treabă de vorbă eu compania Vlaicu-Sulîcă-Petringenar.

Insultele anonimilor dela sus nu « iţe le fot sânt cel mai bun certificat de cinste şi moralitate, iar proza — intelectualitate de Sulică — a caraghiosului care semnează, o distracţie pentru cei fără treabă!

*) D»-oar«e« eârpaeiml analfafc«t ar« de~sn vocabular, agentul SuJkă U fo a U explUa c# î*seir.flfasô rakiat,

F O I L E T O N U L G A Z E T E I T R A N S IL V A Í-3 IE I!

in strunga de baionete O

Amintiri şi impresii.

Duna!n«că în 15 Octomvrîa Í9Í8 , încă da cu vreme, s’«u auzit îu oraş, câ seara la era şease trebue sa ftm cu toţ i adunaţi in Prund,f te, feciori, femei şi bărbaţi dela 1 7 - 5 6 de ani. S i zicea, câ are să ni ee spună ceva. Cine ? . . . Ce ? Din partea c ui ? . . . Nn se ştia nimica hotărâm erau fel de fel de svoauri, şi diferite v e ş t i . . , Se şoptlau multe de toate . . .

Merg la secţia poliţiei din Prund (căpitanul de poliţe Reiaiseh se în­torsese în Braşov încă din 12 Oct.), ră cer ceva informaţii. Acolo dau de sergentul Kelemen, un poliţist pen­sionat. Ii întreb de adunare. Ei îmi spune, că a auzit, că la şease ore seara trebue* s i fie adunaţi io Prund »toţi Românii*. Nu ştia pentru ce. Zicea că di St. Popovicî îmi poate da desluşiri mai de aproape. Mâ duc repede la dânsul. Era pela oia trei după p r â n z . Îmi spune, că are or­din dela comisarul Huszár, ca să vestească şi sâ adune poporul din Scheîu îa ora şease deseară. Nici dânsul nu ştia pentru ce. II întreb, dacă numai Românii sunt provocaţi să se adune. îmi răspunde, că toţi

*) Fragmeat din «crier*a; „S‘aud tunurile la Jlraţer“.

de prof. /. C. Panţn.

fărl deosebire do naţionalitate. Aşa c red ea dânsul . . . Nu ştia însă s ?gu r . Fra tare neliniştit şi foarte agitat. Mi a spu«»pe scurt ceva d n păţăniile sale. Atunci aud rr.ai de-a- proape de Isprăvile comisarului. . . Ca 2! să-l liniştesc, combin, că poate vrea su ne cetească vr’un ordin nou, poate ceva lu privire îa furturi, căcî fusese publicat pr 'u a f ş n i pe păreţi, că feirtari, în valoare peste o rnle de coroane, se \o r trata potrivit stării da asediu. O ne ş t i e , , . , poate, că se par lucrurile prea grave . . . Să aş­teptăm.

Tot în ziua aceea a umblat şl un slujbaş d d a pol ţie*, bătând toba prin oraş şi anunţând, că dacă se vor ivi pe sus aeroplane3), lumea să stea prin case, să Litre pe sub porţi, pe sub ganguri, prin pivniţe şi aşa mal d?parte. Această ştire d 4 ă prin graiu viu şi anunţată prin tobă a alarmat lumea şl mai mult şi vorba mergea

*) luaiate dd prâot se arătaseră pe sus vx*o două aeroplane franceze. Veniseră cam din partea Branului. S-a puşeat ea tunarii« asupra lor. E r a u — după «uni sevorbia — îa diferite locuri staţionate tunuri pontru a e ­roplane ; Ia Valsa Cetăţii, Pela Petdş | i alrea.

dia gura în gură cu fel de f d de adausuri, care biiga şl mai multă spaitn'i îo 0£meni. Mii pune pe lângă aceasta, că siu ba^ul sas nu ştia bine româneşte şi în îoc să spun£, câ dacă va bate în clopot „odată*, să între toţî în pivniţă i când va bate de „două ori*, sâ iasă din piv­niţă, căci a trecut perîcolol, el a „strigat*, că , 1a unu* să între oa­menii H pivniţă şi „îa doi*, sâ iasă atiră. A făcnt mai rnuhă încurcătură, a zăpăcit lumea Unii erau de părere că la ora unu să între toata lumea în pivoiţă, c,1ci p:> atuuci vor fi aero­planele pe sus, ca şl cum s’ar *>ti dinainte lucrul acesta . . . E rău, când sleşba?i! na cunosc limba poporului.

Lumea era în nedumerire, ag ita tă .. La şease seara începe să se întune­ce şi preste tot beara, omul este im- preslooat mai tare, e mai bănuitor şi orice lucru neaşteptat îi neliniş­teşte cu mult m ii mult, ca peste zi, sau dimineaţa. Ceea ce ne făcea măi neiisiştiţi, er?, că nu se ş t ;a nimic hotărât,.,, de ce ne thramă tocmai pe Inserate. Nesiguranţa aceasta nu era bună. Chiar ceva râu să fie, dacă ştii odată, desore ce e vo rb i , nu te mal agiţi atât de rnult. Frica de ne­cunoscut ezie ornorâtoare pentru su- fiet.

De pela ceasurile patru începe lu­mea >ă se adune. O parte do copit rămăseseră pe acasă, dar mulţi v e ­niseră şi ei cu mamele lor.

Cătră şease plec şî eu cu soru- mea, care-şi lăsase copii în grija u- nel vecine mai în etate.

Eu eram trecui de 56 de ani, puteam sâ rămân acasă, cura a fâ-

cut multă lume (intelectuali n lc in ’am prea vfzut îa acea a d u n m ) , dar nu a fost cti putuiţă să fac lucrul sees* ta, tocmai astăzi, când poporul în ­treg avea sâ asculte c«vaf... ceva poata grav,,., din gura unui comisar al guvernului. M’am dus şi eu, sâ vfd ce are să ae întâmple. Voiam eu orice preţ să şiia c© s$ pregă­teşte pentru pop ;rul nostru din Schei, care fusese destui de chinuit trupeş­te şî sufleteşte.

Su stal tu o zl eub bombele ger- mune, să vezi cum se sparg şi ples­nesc împrăştiind moarte şi stricăciu­ne în apropierea ta, să iii sculat în miezul nopţii de cătră soldaţii g e r ­mani, să fii îi jurat, hărţuit şi târât între baionete, să fii purtat şî hui­duit pa străzi, uneori băgat prin pivnlţi reci, s i ai fraţi şi surori re­fugiaţi sau internaţi, să au ştii nimic despre ei, sa ai copii pe câmpul de iupiâ şi poate tată sau fecior, cari şi-au Iăs^t oasele pe pământ strein, să te lupţi cu mii &i mii de aitemi* zerif,-.. toate acestea la ua loc erau prea multî pentru bietul nostiu j?o- por L,

Ajungem în Prund. Lume multă. Toţi îmbră aţi de sărbătoare,... era Duminecă. Pe faţ t fiecăruia se ve ­dea îngrijorare. Dincolo de vase, că- tră gradina şcolii dia „Dea!“, erau puse îa „ r lu d “ vr’o 14 automobile de povară , .. erau acolo de vr*o patru zile,,. Soidaţi germani, cari steteau pe lângă ele, nu se singhiseau deloc de poporul adunai, î i dregeau lu­crurile pela ö*Me carálor, stergeau felinarele, ungeau pe dedesuptul gre* oaelor autocamioane, unde zârnâiau

lanţurile grele,... cântau* gîumiaa, trăgeau din pipele lor scurte, se ve­dea, cu'n se cade, câ ‘acutn-acum au sâ gate cu lucrul pentru ziua aceea.

In partea secţiei de poliţie erau soldaţi germani, cu baioneta pe puş­că, deaseraenea erau so’dsţl pela capetele stradelor, ce răspundeau în Prund.

Poporul era ta agitaţie,... aştepta ..Deodată se face linişte. Auzim, câ

vine un automobil. Se spune, că a sosit comisarul cu mai mulţi domni,., aceştia erau detectivi...

To mal pe când era această liniş­te, se aude un strigă!,.. era îa auto- mobUele germane,... a strigat tare un soldat: „Brader Schneider," sau „Ca* merad Msyer,*,... nu se înţelegea bl- ite,... alţii spun, că b’ar fi strigat ^Feier-abend*,.. dealul, că lumea a inţeles, că s’a strigat ,F eue r- , adecă „foc*... Oamenii s ’an alarmat. Unii credeau, că s’a comandat ,foc&, a decă „sâ puşte“. alţii dia contră cre­deau, câ e vorba de bombe dta aa~ roolase.

Lumea a început să strige, a ta- ceput să fugă, se auziau ţipete de copii, vaiete de femei, toţi dau nă­vală peste pod, se călca om pe om; mulţi copii şi femei au căzut în v a ­le, claie grămadă unit poite alţ i, am pluseră valea cutr se cade ,.. unii s’au rănit rău de tot,,, strigătele ţi vaietele ag tau lumea şi mal mult... Era groază , .. o luară cu toţii, care. încătrâu,... o învă maşală nemaipo­menita. Ia viaţa mea au mai văzu­sem aşa ceva. Se auzia vorba: fugiţi, îotraţi prin pivniţe, foc, bombe... Spaima era Ja c u l m e , o adevărată

panică , .. şl într’o clipă s*a împrăş­tiat toatâ lumea.

Lu-rul acesta s*â întâmplat, toc­mai când fusese liniştea cea mai mare, când directorul St. Popovici,— după mărturisirea dânsului, — anun­ţa poporului ordinul dat d© comisar.«

Comisarul guvernului, — după cum se vorbi* „botezat* nu de multă vreme*) —fuge mâncând oămâ îtul. S’au auzit şi ceva“puşcături. Unii spuneau că în#uşl Huszar ar fi slobozit revolvere! }*<• alţii din contră ziceau, că puşcâtmlle ar fl fost din public. Nimic nn se putea şti hotărât, cum su întâmplă la oriceîavâimăşaîă. . .

Eu lam mai răma^ cu câţiva inşi p r i i Prund. L um ea plecase. Am îuafo în fine şi eu spre casă prin strada Căpitanului.... Aud iarăşi strigăte... „Ce va fi o a re ? 4 „Ce s’a putut în* t im p i i ? a mâ gândlam în rniue Merg mai iute. L î casa m.îa au dat năvala bărbaţi. f«mel şi copil,... au îutrat in pivniţă. S î alarmase lumea d :n nou, că ar fl auzit sb irnăind aeroplanele franceze. Era ceva grozav...

Aj mg acaită. Curtea plina de oa* meni Cu mare greutate î a scos din pivniţă vecinul nostru N- Roncea, "spunând mulţimei înfricate, că nu e ulei un aeroplan, că*a sbârnăit un aut>:uob-l. Lumea e r a neîncrezătoare, se îngrozea de orice.. Nici nu era mirare, după cele întâmplate în zileledin urmă. , . .

(Va urma )

’) Se zic«, eă aeest eemisar era un îoşţ„învăţător“, e it la pensie,.

Mr. 1 8 - 1 * 1 » &£8¥à fK A M iH ifA N iÉ

Despăgubirile de război— Câte-va constatări. —

Cd toată greutatea care apasă sta­tul datoria publică, 'lotuş s’a simţit nevoia absolută sâ se despâgubiaseă de către stst toţi aceia, cari au su­ferit materialiceşte din csuza războiu­lui. Prin decret-lega s’a şi luat a~ ce astă dispoziţie. D’n punct da ve­dere teorelic scesstă măsină a fo&t şi este o măsură fealutarâ. Nu tot «şa însă şi din punct de vedere practic.

De către adevăraţii nenorociţi ma- teriallceşte a foat piimllă cu bucurie & şi cn un o f ta t is^urăior eşit din adâncul sufletului lor amărît, fsr de cetre speculanţi cu un zâmbet rău­tăcios, dar cu credinţa, că şi io? îi** ▼ o r veni ceva aşa pe nemuncite.

S’au alcătuit apoi comisii centere, Jrdeţene şl comunale, erre sâ adune şl să verifice^ datele necesare pentru d e s p ă g u b i i

S aa tipării nîfcto blsnchete în care trebuit să-şi scrie fiecare pagcba specificată, j i r comisia sá verifi e şl să preţuiască cele declarate de pâ- «obaş,

# Trebue să couatst cu durere, că aceste „declarsţiun.® cu rare excep- puui nu corăspund adevărului

Pîecare a ţinut de bine să spună ®ai mult (să mâ scuze cei cari n'au 'acut aşa) — uitând sărmanul, că dacă încărcăm bugetul statului, pe l0 l ne încărcăm.

Pot i firma fără teamă şl cu con­ştiinţa liniştită, că s’au scris îa astfel

e declaraţii şi lucruri cu loial ine­xistente. Dar ce f pan g’aa scris şi geruri furate în 1916 şi pa urmă fl*te înapoi celui dela care îe-a furat

. Alţii au dedrra t, c’au fost îoch şi f ’ cl a fost iu urmată, &’au dacă a *ost închis, a fost din canza mata- £ezlâcuriior săvârşite. Sunt oamen*, ***! au declarit pagube în valoare de 70 de mii spre exemplu şi ei n'a *yut nici 7 m-i. Şi zlte multe de a- Ci fc!ea 8’8r ln<*ea spune, dacă ar f; f i n i r ă m în amănunte.

Unde mai pol, că sunt ?’ rnnrl proprietari c£.ri de fapt vor fi avut pagube de zeci sau r faigr sute de aii* Cât na vor fi înţărcat aceşt’a?

Comisiile ia rândul lor le au veri­ficat pe toite, şi p j cele falşe ca şi pe cele drepte. Unele ie au veriticat şi pa cele neadevârate, m putând a- fia purul adevăr şi acestea un sunt condamnabile. Dar suct condamnă­rile acele comisii, cari cu ştiinţa au verificat declaraţiile falşe şl *a i de condamnat dacă vor fi p i~Alit @1 mituialá. «*a io rc-rî/fee. _ ^

D«sr răul principe! nu coozistâ nu­m ai ta cele de mei sus. Cíind a fosi vorba sâ se d:a 20% ca avans din despăgubiri, &,2U fceut uai-lte ne­dreptăţii»

Dacă s”a dai, &'a dat pe sprân­ceană, îa prietini şt )a prietinii pre- timlor, la neamuri şi la neamurile neamudîor, îa oameni cu influenţă politică şi la piietieii acestora.

Hu vreau să zic, că nu s’a dat şi la adevăraţii nenorociţi, şi iarsş nu vreau să zic, că nu s’a reclădit pe alocarea, dar vreau să spun, câ sunt mulţi foarte mulţi, mai ales in Iccr rilc, unde a fost frontul, cari d n oa «enî cu stare agonisită timp de de­cenii prin m unci cinstită, n i sout ffitr’o mizerie completă, cu o casă é t copil eventual, fără casă, locuind In dărâmături unde plouă şi ninge, fără să fi primit mi car un procent din enorma pagubă suferită de t l şt îo consecinţă fsră putinţă de a se reface, ba chiar ameninţat în exis- ten«. Cunosc negustori- cari înainte de războiu, erau oemeni de sute de mii şi azi trăesc din împrumuturi.

Ei b’ne poate fi minte cmsneaseă în lume, care fă nu recunoască, că s ’a procedat rău ia acordarea avan­surilor din despăgubiri ?

Ş! de ce aceasta?Fiindcă suntem răi egoişti şi inte­

resaţi numai de noi şi de cei de a- proape de noi. Cei cari a fost şt sunt chemaţi să dea avansuri ar trebui şi ar fi trebuit să dea numai acelora cari au rămas cn totul eâraci $1 nu ­mai după ce se da la toţi aceştia, eă se dea şi la alţi păgubiţi.

Dar chiar şi daca s ’ar fi dat nunul ceior l ip iţi , ceie 20 % avans, sau zece sau cinci, câfe &'au dat, tot nu am făcut destui. Statnl va trebui sădea despăgubiri complete ceior pă­gubiţi.

Să nu se creadă, că e destul cât s’a dat. Ar fi răt% dacă s’ar face a?a.

Şi dacă statul se simte prea în­greunat ca atâtea datorii ce de ahfei recunoaştem şi noi, să vină d*r ho-

I tărât cu o legfe, care să obiige pe toţi Îmbogăţiţi din râsboi să dea un pco^ent oare care dia averea lor a- danată cât pe drept, cât pe nedrept şi din aceşti bani ; ă se despăgu- biascâ cei săr&ciţi î i timpul răzbjiu-

| Chiar dacă inteufia statului este I aceşti bani e>â sa pîateu«.;â

alte datorii eu cied, câ daca aceasta eonHbuţie a îmbogăţ ţ-ior, s*ar face cu rigoarea cuvenită ?i cu imparţia­litate, s’ar aduna at,î|ia bau»,, ca sâ s» plătească şi atie d ?toi i şi sâ se

I dea şi celor sărăciţi.

S a voi bit aşa de m«;t de eon- | pe ca^tigur ie din răzb o ,

ineat dacă statul im o va face în «mpul cel mal scur , va suferi o pa­guba mjraiă foarte mara.

Şt se mai puie t fa:e ceva mai bine I decum «’a făcut.

Vitele capturate din Ungaria se putea să te dea absolut numai ţăra- wtor, cărora li s’a luat vitele în de*

curgui războiului şi pe urmă la a- tâţi mocani caii d n sutele ca să nu zic miile de oi azi nu mai au nici un5?. Cei cftri au avut bani au aler­gat prin Basarabia şi şi-au cumpărat, dsr cei cari n’au avut şi mai ales cei tineri cari poate şi azi sunt în armată nu mai au, nici nu vor avea, nîci în v.itor, nici măcăr o oae din turmele ‘or de mai ?n in K VA întreb ce se vor face aceştia câad deiS3- bil:z£|! fiind vor merge acaiâ?

Ei nu au pârnâi-t şi nici altceva i â i atngma ior avere erau vitele. Ace?fora trebuia sâ se dea vitele capturate şi nu ’a primaii, notari, şi alţi ©fjme de care av«-a cei pu­ternici nevoie in întreprinderile lor polit>ce.

Şi dacă p i la ferme sau altundeva rna! sunt îneă vite d ) aceste», c re ­dem, câ ace tor nenoroc ţi U se cu- vrn. La cele împărţite nu mă mai gândesc, căci nu cred că s’ar putea lua înapoi, deşi n’ar fi un lucru im- pos b J.

Am readus la lumina zilei chestia despăgubirilor, frini o chestie destul d« imporiautâ şi cerem ceiorfîn d-ept să fac-3 şi în a:eastă di ecţie d r e p ­ta te

71, D îm a

l>'mba c e h o slev&cft f»iffci7giv?6 . I La Prsga s a ţ :r.ut ziitie acistca o con- \ ferintâ episcopală lîolSrâr.d unanim, a se aduce o cere»e ia Roma pentru ad ­miterea iimbei çwho-s!ovace în litur­ghie.

Cîauzete Impuse României prin tratatul cu Ungaria

Intre clauzele trafaiuluide pace re­mis delegaţilor unguri, figurează şl următoarele ce ne privesc pe no!.

Ungaria renunlă îa favo«rea Rc- mâniei la toate drepturile şi tit’nrils asupra teritoriilor fostei monarhii anstro ungare s tuate dincolo de gra­niţe p ş i cum siunt descrise în p;e- zen.ui tratat sau în toate celelalte tra ­tate încheiate în vederea reguîări! a- facerilor actiale.

O comisie compusă d n 7 membri, din i'ari 5 vor fi numiţi de principa­lele puteri aliate şi asoctate, unui din r»sriea României şi unul din partea U<igariti va îl constituită îa timp de 15 7l'e după punerea m vigf*>sre a tratatul«!, ca să hotărască pe teren, li:iia graniţei.

Român'a, primeşte trecerea Intr’un tratat speaial a dispoziţiilor pe car! priacipaleîe puteri aliate şl asociate­le vor crede necesare pen/ru a apăra în România interesele locuitorilor ce se deopebes." de ir.&joiit&tea prpu a- ţ'ei prin rasă, limbă sau reiigie; ea mai pr meşte de ademenea inserţiu- n -a ci anselor destinate sâ apere li­bertatea tranzitului şi uo rfgim echi­tabil pentru comerţul celorlalte na­ţii; nî.

Proporţia şi natura sarcinelor fi* nandare ule Ungariei ee vor privi România d a pricina teriter-ufui pns sub âuveraastiiea (,a, vor ii tixate prin clăase’e finaucare ale prezen­tul! 1 tratiL

Convenţiunl uiterioare vor iegtfa toate th sUuniie ce vor putea naşte din cedai ea acestui teiitocu. (Ro­mânia Nouă).

C o n s titu tia«

C e h o - s l o v a c ă

„Le Matin* schiţează după „L’dova Novjry* viitoarea constituţiune ceh >- &lova ă.

1) Preşedintele nu va pntea tl ales de două cri.

2; L‘ gea preveda separarea bise­ricii de stat.

3) Parlamentul va fî constituit â ia t i 'un seni;t şi o dietă.

4) Orice tentst'vă de desnaţloni- ltz«re pr n violenţă va fi padb iă de represiune.

5) L mba celiă vs fi cea o*ie!a!ă care ne va propune obl galoriu în şcolile primare, la distnctelele în care minoritatea naţională va repre­zenta 20 pro ente din populaţie, se ▼ a acorda d eptul de întrebuinţare iegaiă a limbei acestei minorităţi.

Germania ajută p e b o i e r i e i

D e c l a r a ţ i i l e Iu i L e n i n.L ’Homrae libre** primeşte o tele­

gramă d n O lesa după c»re Lenin, intr’ari interview acordat ziarului Worl-i, râs^nnzând la o întrebare a interiocaïorulüi său, dacă o alianţă intre bolşevici şi Germania este po­sibili, a declarat că această aUanţi ar fi greu de realizat formal, dar că oe ia,oi Germuaia a trimis în Rusia z.ci d ; rr. 1 de lucratori pentru a a- meiiora starea industriei ruseşti ş\ s situaţi2î economice a Rus? i.

Leriin a s ju s cf> special germanii au făcut rausi pt nlru areface armata, cSile ferate indu-.tiia şi agricultura. Să nu se considere ca o minune că noi ne susţinem. Avem o mulţime de şcoli tehnice conduse iî*j instructori gemu*!.

R e la fN ^ ils Intre România şi BulgariaO scrisoare a primului-ministru Stambuliskl,

— Piin fir telegrafic delà A g , Dacia —

M t r e p s î t a l p r 'o sa t de»?? 3

-i

ba M i -ofeosfia e v r e i a s c ă , i. P tropol b>l primat Miron a rr 'm ii eri în iudieniâ pe rabiiUi N»emtcder şi pe vicepre$edht.iie coniu. ftă'li spa­nie e Beuzel înirefinând;j*se despre ihestieaile r e ig ’oaşs evreieşti. Mitro­politul primat a accentuat do fir ţa ca sâ domnească armoria între toţi lo* cvitoni ţării Fi; care sa-şi cultive rt-l'gia, limba bl tradiţia. Numai ast­fel pot fi toţi ui’iji prin dragoste câtră ţai ă, (A. O.)

M a|. Sa s’a reîntois endin Sma a ia B cureşt^.

C o n g r e s u l v ă s h m î o v ş i orîa©!- Iss* âa i t t /w â ia . ia 21 2. c. va avea loc Ia Teatrul Naţional dfo Bucureşti congresul orfanilor gi văduvelor de războiu Sub piesfdenţta LL. Re­gele şi Regina. ( \ , o j

SsjvercuS ® adm s iro^eroa prin f ă r ă k i’©fag:a i i e r t v ş ;. Guvernul a aprobet cererea gentralului Deni- kin să permită primirea şi trecerea prin ţară o 1000 persoane din Rusia reî giaîe din faţa bolşevicilor. Refa- d . ţii vor trece prin Suliua, unda vor fac^ carantină- (A. D )

minele d n Măfgsseaara a isbucolt greva generala. Ir.ginerui Viadescu a fost destituit şi înlocuit.

(A D )P r o te s tu l I^i3'>f s 3 a r :F a r d n laş?.

Fa ni ţi oi.* ani de toate categoriile din 1 au {inut o întrunire, unde au protestat contra faptului eă guver- nul nu a dat decât numai f ;nc|iO' narilor din Bucureşti gratificaţii de Aaul nou Au vorbit profesorii «ai- versita-1 Cosmoviei şl Simione^cu. La sfârşit s-a votat o moţiune, care va fi adresată guvernului nentru a !*se da satisfacţie. (A. 1) )

S c r i s o r i l e «z-SmpăratBiluit S a re ! Din Paris se aauBţâ: Is^reaga presta discută cu pasiune secretele scrisori­lor ex-împaratului Caro! privitoare la tratativele socrite întreprinse în 1917 prin cumnatul său Prinţul Sixtus de Par* ma relativ la închsiert-a păcii. Din scri­sorile acestea reiese, că ex-împăraiuî W ihelm este vin#vat, căci d nu d#- rea încheierea p5cil cu al.aţii în fir tna speranţă că Germania va câştiga războiul Presaa î stvefg i prezintă pa ex-împâratui Wi helm do adevăratul vinovat a! răsbotului, cerând raită peatru exîmpărhtui Ca rol. (A. D.)

In t r ig ' l e m a a s r & s t e uwi8:r&. — Corespondentul particular al lui Ls Temps ielegrafiâzâ d i V cn^ .că acolo s’au ţinut mari m ed ngurî de ţ3roies- tare cont?a ternarei elba din Ungara OUo Bauer şi Adltr au ţinut discursu rile. b a votat un ordin ds i\ în c^re se protestează contra infrigelor monar­histe ungare, contra teroarei ai&e care vrea restabilirea Habsburgiior, nu nu­mai în Utigaria, dar şi în Austria şi aceasta pentru a seivi sângeroasele in­terese de cla â aie magnaţilor unguri din Slovacia, Transilvania, Banat şi Croaţia. Se cere guvernului expulzarea contrarevoluţionarilor unguri.

Anglia pnne mâna we căile îo- rate nxkgiareşt>. — Corespondentul part cular al ziarului Echo de Paris te­legraf ază din ZQrich că la B !dai>2Sta se anunţă deschiderea în curând a u- nai sucursale a Btncei Angl ei. Repre^ zcntan^ii unui conso ţai de b«nci en­gleze t r e a z ă actuşimente chesiunea cumpărării cailor ferate ungare. Băn­ci e suai favorabile şi lucrărilor pentru şantierele navale pe Dunăre. Luorările preparatoare vor începe la primăvară.

O â ş o a r ă — s e c r e t a r ă ia m i. a is te r- D n Paris s i comunică, c i d- şoara Elena Land;y, licenţ a'ă în drept şi filosofii» a fo st numită în postul ds secretară la ministerul marinei.

te le g ra î i ă O a m ’an*.Agenţia Dacia ne comunică, că îa~ repând cu 1 Februarie va purta nu­mele »Agenţia telegrafică Daraian“.

R©îa| He d in t r e H om âa la ş ; S o r ­bea. — »Le Trmps* primeşte dela a- genţia Radio o telegramă d n B. eu- r şti, care spune câ noul g 'Vcra ro­mân a fâcut cunosout g vcrnului s5r- besc, că îi va cedi toate m3i<îi'ialele pec-:s*4re pentru construirea unui pod pe&te Sava, îi va ceda de asemenea cât va locomotive în construcţie îa Re- ş ia fti Banatul romfi-esc Aceasta a p od js o m^re saîisfaoîie la Belgrad.

Bm la, s e m n a lu l Ia S a c e r e ş t i .D >\ * o daţi cari s’au îmbolnăvit de boola somnrlui cumită ,Encefai?i letargică® au murU li Bucureşti.

Pr >fscorul universitar, cunoscutul J «avnnt dr. Marinescn a studiat şi în- gr\] t aceste cazuri.

Boala somnului b*a ivit îa Eeropa pentru prima oară in 1890 îa Italia. Apoi în 1916 la Londra — sub nu- mela de nona. Drul Marinescu a fost conzultat atunci şi a dat lămuriri pre­ţioase îrtru descoperirea to a k i , Irn- preană <u Mac Inlohf.

S’a stabilit ce savantul român — după cererea guvern ului englez — că boala t* da oriiă unui microb (v:o- cus gi-arv.pozitiv) şi pe secţioni ale sistemului nervos un dip ococ intra- celulsr.

Boa'a se manifestă printr’o som- noleoţâ continuă, un tomn venit cu moartea. Pseoapele şi m u s ;h i feţei u ai o-.hi lor sânt paralizaţi.

Boala atinge sistemul nervos şi arc sediul ia creer. Ea se propagă prin mucoasa na?a!ă şi farmig ană în lungut vaselor limfatice.

Drul Marinescu spune că boa!a n’are nici o legătură cu g*“ipa spa nlolă Ea nu prezintă perleolii <& n punct de vedere al contagiune/. Bol­navii trebuiesc Izolaţi. Tratamentul se f ice cu ser iuat de a bolnavii vindecaţi.

4 taâ ^ a r@ a p r s . e s a l a i m a a î le s - t e lo r rev©lnţî0J®«:r©. Procesul au- t iriior man festelor revoluţ o nare s ’a amânat Liră termen dia pricina boa- iei d-ici martor M neseu, unul dm membrii cornutei de judecată.

E inexplicabil că ua proce?, a că- n«i sentinţa nu trebuia să întârzie, pentru a nu se îâsa să planeze bă­nuiala câ uaele autorităţi fele noastre ar fi fost urzitoarele acestei miste­rioase afaceri, se amâaă „sine di*m

L a m u ra , revista nouă pentru H- t?:ra’un', ârtă şi ştiîsţS, ce apăruse doi numeri ^ub direcţia regretatului Vlahuţă, continuă să sparg sub di- recUa marelui scriitor 1. Ai. Brâtescu- Voiaeşti. Primim la Redacţie ni-ul 3 cu an select şi bogat material,

Calendarul „CSUssis! B acov iae i '- p-» 1920 se află de vâneare i!a »Bu­covina® Bucureşti Pasago l Homăn Nr. 14.

I? a p ă r | i r 9 de fă ină se va face pe cartela de făină ediţia VI, şi se va începe în 26 Ianuarie. Fiecare par- >oană va primi 170 dlcg. de săptă- mân-i şi anum : 125 dgr. faină fină, 15 dgr. făină de Pri, 10 dg% faină de p i ne, şi 20 d^r. făiaă de cucuruz rai următorul preţ: făina fină cu 9 c. făina de fert cu 4.5) cor. făina de pâine cu 2 cor. făina de cucuruz cu 5 co’oaae.

Oficiul de alimentare orăşenesc €â*-ae g ls t — La vigiîul silvic

Ioan Lupşan s’a gâs t o căţea de vâ­nat, de coloare roşie oe spinare nea- gră, picioarele dinaiate sunt strâmbe. Prodrietaruî legal sâ-1 ia !n primire la susacmltul. —* Poliţia Braşov.

Tratatul ou Ungaria.D jpă tratatul cu Ungaria s ş i cum a

fost prezentat lui Apponyi Ungaria re­dusă la 14 c:m iale, n’ar mai avea decât 97,003 ds Km. pitraţi suprafaţă din 325.000, şi populaţiunea ei nu ar mai fi decât de 7.000000 locuitori din 21.000.600. Mai mult c-e 2 000.000 Unguri vor rămânea sub stăpânirea streină.

Bucureşti, Ziarul ^Izbânda® pubîică o seri? oare a primului ministru buL gar Stgmbulinski, călră generalul Coandâ în calitatea acestuia ca pdm- deîegat român în Pi>rîs, ‘>n t#re d*"* clară că Bulgaria doreşte sincere fi loiale relaţiun* cn Romlnia.

S'amb lin ki declară că Isteria Bul- g.irllor şi Românilor până la 1912 este plină de bune re’i ţ i de vecinătate, în 1913 România a b u t Bulgariei pen- t.*u moi ve itrateglce Dobrogea de sud sdrunciuâ-.id echiltbiui în B&lcan, Pripsătis aceasta s’a lărgi! în 916 :.i

917, când Bulgarii au cerut Debrogeade nord.

Stambulint-ki declară că prietesta poâie fi reî-tih'lită pe baza situaţi«!dinainte de 912 cu atât mai uşor că idealul românrac este realizat, p e ctn<ţ Bulgariafrămâne singură şi desarmată’

St.ambaiiDski declarăcănua primit răspuns dia partea României. O ase­menea scrisoare a adresat şi lui Pa- s :cl şi io! Venlzeloi, care a răspuns negativ, Sttuibu hski declară la sfăr Ş t că nu e^ede îr* durabilitatea ac- tuaiului tratat de pace. Ei speră că va fi revizuit în cerând.

î u m r/iiniiDiiniPTmii BUbuKiioil

Şt r l m â r n ^ f o In Bulgaria Tntrea gă a f ice ta t greva generală.

— Un mare in jend u a izbucnit ia fabrica i e vagoane şi ioccmot ve din Fiorkdsrf, lângă Vitna, cauzând p-i- gube d > p?$ie 300 milioane coroane.

• Din lilagenfuri se anunţă un ger cumplit, din ctre cauză nu îndrăsnesc a eşi pe stradă oamenii. Gemi a ajuns 33* Celsius.

■ Ia Budapesta foametea este generala. Fân? şi lapte nu se gă­sesc de loc. în armata lui Horiy se observă nelinişte generala.

— I© Eglpet cominoâ demonstra ţiiie egiptenilor contra comistnnilor Lordului Miiner.

— Răscoala Spartachiştilor dela Braslau a fost cemplect înfrântă. Şe- fli E nhorr?, Wtndel şi Steinharz au fost arestiţi.

P e n t m s c o p u r i de bl ş e f a cere.Di ioan Teconţia, comersant iu Bra- şov, dorind «â aîineze Euferinţele celor saraci şi ob ;d ţi, a depus la redacţia ziarului nostru suma de cinci sute coroane in scopuri de binefa­cere, Trâiaseă.

P oliticeAgenţia Dacia comunică din

Bucureşti : in decursul vacanţelor parla­

mentare şi ale Senatulu», diver­genţele intre partidele politice basarabene au fost aplanate.

*

— Di min’sfiai Iaculeţ reîntors din Chlşincn, a avut o lungă întrevedere cu di iooel B-atic nu.

*

— Dl iuliu Mardu. va f i pri­mii Marţi în audienţă specială de cât/e Al S Regele, Acestei audienţe i se atribue un carac­ter politic de o deosebită im­portanţă .

*

— Deputaţi ţărănişti vor întreba i aedi ît ia deschiderea Camerei pe di ministru St. C. Pop dacă d-sa înţelege să ţmâ şi să execute întoc­mai programul guvernului aşa p re ­cum U anunţase di prim ministru Vaida-Voevod.

*

O justă obs*r^are a ziarului , R o •mania nouă“ din Bucureşti: Restrâasele alegeri parţiale pentru senat dau ocazia partidelor politice sâ reia cam panta vi o ie a tă co se fice în pe­rioadele electorale. Cei mai mulţi din­tre canSidaţl întreţia această cam­panie.

Nai 5 »cotim c’i sos’t timp al să fie lăsate v;o enţefe la orm te ş* recoman- d irea candidaţilor sâ ge facă numai pe baza meritelor lor. Aceasta se poate iace, mai ales pentru câ mulţi candidaţi au în adevăr merite per­sonale şi dacă recurg totuşi îa vio­lenţa, explicaţia, suntem înclinaţi a crede, stă numai îu presupunerea ne­întemeiată că a egătn ii nu pot fi conv ti}i decât cu vorbe ta i.

Să m erce candidaţii meritoşi şi se vor convinge câ alegătorii n’au nevoe sil f<e convinşi prin invective în contra candidaţilor adversari.

lac’oda ă, se simte ne:*-s tatea unui progre-î moral şi în c^mpaadle elec- tjrale.®

G o e p e ra t iv a d a Schei d spâne de următorii articol!, de vânzare pe seama membrilor e : urez chilogra- mul cu 50 cor, cafea Frank cu 35 ch logramul şi chiorutari.

Artlcolii amint ţl se pot cumpăra diie :t dela prăvălia Badea din Pruna pe baza bifeiu ui de membru.

U m t t s l i s a r e a golSulisi

Guvernul finlandez a cerat neu­tralizarea golfului filandez.

g[2p023SSt Eilt

Lyon . — N.ttl după ce a vizitat pe regele, a convocat consiliu de miniş­tri, expunând întreaga situare privi­tor la negocierile dia Paris,

O a a ş t e a p t ă s o s i r e a ‘v a p o a r a - !or m Vftr ii predat© fler-

m a ^ i a F ra ss ja i .

SeBşteaptă în curând sosirea la Chef- bourg a crucişătoarelor gcimane R-.*- srensbourg, Griiidenz, 8tra.ssb;;urg, Koenigsre g ai P;-.ar, cari trebuesc pre­date Franţei înaîn e de 10 Mai.

© la E r a s c f - z i .U i mare număr do deputaţi şl-a

e x p rm a t d , rin fa da a vr dea anga- iându»se (*••■.t mai curând desbnteri asupra politicei generale a no .lui Ca­binet f-aneez.SăspunuKli Qlmâel ia efeestia

p r s ^ ă r s i c-sicSfiEc .L a n d r . . M.nistrjl Oandci la P ria

a remis Vineri lu Millerand răspun­sul Olandei îa not » adresată da Con­sulul Suprem la ld ianuarie cerând predarea lui Wi helrn Ii. Acest r ls - ?. uni este absolut negativ,

Ia clsestîa âslristicei.Pasitci ii Trumbici &’au prezentat

Vineri ia secretarul general al con­ferinţei cerând prelungirea term enu­lui de 4 zii#, care a fost fixat Se r ­biei pentru luarea deciziunei defini­tive asupra proectnlui pentru regula- rea chestiunei adriatlce.

P i i e r e a d a l i i ^ I o « s â ? b

Paolo. Aliaţii iau cerut guvernului italian să acorde un scurt termen pen­tru realizarea proectelor sale făcând îa acelaş timp o nouă presiune la Belgrad.

j l w â !ntf® âasitria §! Sa&o-£ lo i? s c ia

Bcneş minisirul de externe ceho­slovac anunţă încheerea unui acord între Austria cehoslovacia pentru a- părarea comună contra tentativelor pentru restaurarea vechiului regim.

CsargiuS gsiaiERbalsi.Paris. — Cursul schimbului es^e

u rm ăto r i i : Lond-a 43 39, N .w yo.k 11.91, Belgia 88 75, Spania 221.50, Italia 84, România 23 75, Elveţia 213.75.

P â c l a r a fiii© la i c e j LBudapesta, — Marţi a s e s t dele*

gsţia pacei. Appony a declarat câ cu toate că rezulcatai ac ual nu este toc­mai satisfăcător, d J r g i ţi ungari se for­ţează a obţine îmbunătăţirea condt- ţiundor.

. l e p r e a g s t s u t î i F f a i i f a l M C m î v v m t & p i e i i .

Domnii Millerand, Marşial, îsaic, Paleolog reprezintă Franţa ia Co!i?e- r nţa ps«ei înlocuind pe Clemenceau, Pichon, Klotz, Tard eu demisionaţi. Cambon rămâne.

Iasărcissafal gesr-m m s Ia Paris.

Marţi soseşte la Paris Mayer Îq- sărcinatrii afacenio? germane pe îâugă guvernul francez.

L u p t a M â r j i i t * l a B a s i a .Londra. — Telegrame d n Rasla a-

nu? ţa lapte îndâr] te. Letonii au o- cup^t un mare uumăr de oraşe îatre Rie^hiiza ţi Petrcg'ad.

Bâlsial âa p r i m ăfrsră Sa LyoaLyon , —- Bâtei til de primă vai ă cu­

prind 3 p ;s te 3000 pavilioa*ee afară de 2100 ca ie franceze, România ocupă 11 expozai .ţi.B e m o n s t r a f i s p a r t s c l î i s t â

Guvernul din Berlin a oprit de~ monstraţiunea comemorativa pentru L bkneeht şi Rosa Luxemburg. De­monstranţii au fost împrăştiaţi.

O a p i t â l a O i z a o ’.sor ds ®-

Lyon. Neworchetkasl capitala ca- zacdor dela Don ar ti fost evacuată. Ua comitet local a luat guvernarea.

M u u l e s s i r e a i l hm BaSrâat u a â e t a ş â m e a f sârb.

M nistrul do externe muntenegrean anunţă câ Muntenegrenii au înfrânt un deta ament &â;b, capturând 1 milion franci.Bdpasissal d-a P a m i a c c ă a ! p r e ­

s e i l a S p a a i a .Decret regal din Madrid ordonă ca

tuate ziarele să nu apară Dumiae *a dupji amiază şi Luni dimineaţa. Ia acest timp nu se vor ti anumite nici telegrame d i presă prin telegraf sau telefon.

fsáesttKiKtt-tia p a r l a m e n t a r i 1« F i a n f a .

€smera ţi Senatul francez vor eara lui Mrderand a sesiza Consiliul de m ;n-şîri in vfderea ridicărei iddeoi- )j z ;:fiei parlamentare dela 15.000 la 20 000 iau la 30 000.

liotal iuiu AGENŢII Bffll

lelegr&me d n 25 şi 28 Ianuarie»

'ftmupQ vamalăVienü. Tratativele între Ceh osie-

vacia şi cancelarul Renne^ privitoara*-a uni nea vamală Intre Cehoslovaciaşi Austria au evut rezultatul dorit, în h i .du sa această uniune pe timpde 5 ani.

A n sz c r a a  asif ia l de v e i tVie na. Cancelarul Reuner reintoi»

din Praga a declarat ziarului *NeueFr. Presse®, z i Austria p 'o:edează îm etia tacu n după încheierea păci[Cf« România la anexarea Austriei de vest !a Aus ra germană. Secretarul general El enb gen va fi însărcinat ca exe­cutarea «certei s lpiri definitiv».

BiploaRaţii ám Oű^asa la Oonstantîffiopoi

Constantinopol. A a sosit aici tefl consulii şi însărcinaţii diplomaţi ai a laţilorşî sta-clor asociate diaOdsssa, avâ d o consfătuire cu gwneralui Fr ia - che d Esperey. Deocamdată toţt dU plomaţli vor rămâne ia Constantinopol până la sosirea mstrucţianilor Ldela guvernele respective.

â ^ anjarea corespond en ţe i c u Rusia

BerVn. Delegalul rus Litvinov aple­cat dia Copenhaga ia Stockholm pei« t?u aranjarea corespondenţei corner»» ciale şi part;culare între Statele aliate şl neutre cu Rusia sovletă şi prii Suedia.

Situa flit Boniâaiel toarta saii&Sâcătoaro

Pat îs. Consiliul suprem s-ao - cu pat cu situaţia politică a Ro­mânie), care este foarte satisfă­cătoare şi privită cu plăcere ar cum la Paris.

/IfcMiiKea E o m â a i®I faţă da E ss la g&vietiată.

Bucureşti. Faţă de hotărârea consii ului suprem de-a relua re- la^i le cu Rusia sovietistă, gru- vernul a hotărlt a nu face aici un iei d^ politică proprie ci gă procedeze de acord cu aliaţii.

, M s l t a c . t u s î i t a c l “

— Snoavă m otrivitâ, pen tru U le d * a » i, —

Cică’n vremurile de d e n olt, p§ când biserică era numai într*ai ze­celea sat una şî creştinii veneaa zile întregi ce jos, t:ă se închine în casa Do imului, doi fraţi ajunşi în vârsta bărbăţiei, au plecat sl ei Ia bîs?rlcă, îa ai zecelea sat. Ca oameni, cari pectru îutâiaş dată, au p;is picîornl pe hotar strein, s’au înţeles, câ el sa nu ie lase unui de altul şl ce va face unul, să fae,1 şl celălalt; unde va fi cel dintâi să fie şi al doilea.

Ajunşi îa biserici, lume multă, cum na mai văzuse ei, nici-odată. Unul, si ruta sfânta cruce, altui se închina icoacei Si Nicolae, dincolo un bătrâa facea m ită ni şt s ş t cum e ob:ceiul, a noi la Români.

M t ştiu cum, cum nu, câ fratele cel mai marc, perda pe cel mai mic, d n vedere, printre oameni»

— -„Mă Toadere, mâl® s tr ig i cel mare, cu glas destul de tare.

Lumea u n blser că, neobiclnullă ca as fel de larm^, îritos»rse ccpul spre străin, Iar cei din jur îi dase câiCra gh ontnri zicânda-î wTacl m ă“.

— BD a di;e mă ?® — *e răsti a- cesta.

• wla să tac, tu s i taci, Toader să se o iarză? 4 „U măâă Toadere m^ăl® strigă a doua oară de să cutremurară ferestrile bisericii.

Snoava asta, îmi vine în minte, de căteori aud pii câte unul, rldicâadu şl gla-ul în contra cutârui rătăcit, pea* tiu a-i aduîe pe calea cea bună a cinstei, dar sar cei mulţi din jurpen- tru a i astupa gura, căci vezLdoamae, n’ar fi l^cui şi timpul potrivit pentru căutarea rătăcitului.

Mu, domnii mei: „:o să tac, tu să taci, rătăcitul să se piardă?*

— ,î ju !. .. U mâaă rătăciiule măăî®Răzuş.

(«Cuvânlul Poporului,® Sălişte)

Cenzurat de l . Brotea.

O A Z S f Ä * a & » S ? k V ä f i * ä ä« Î . 1 8 ~ iW Ö

Indrstrîa Chimică EonâaâÎ JCIETATE JNiNHiA. — CAPITAL i CC AL LEI K .COO.OOO

P R oiPE C TIc&mt* de răsfcoîa m porta» In recii b l Reg't, Ir. special

âîm Germania. Anetriaşi Ang'ia, produs« chimice divere pentru gan a d# î*i 14»/* fţJJiosre, ccea^e după «ctua’a vfelosre arîâpre- s^^la «pictxio ftîiv 140 o i!io*i?-o. între aceri» prcdcse chimic© se •eprind : colori demafe gcdiouci de hu :e, h ctn şi vlemri, f«iui şi grăsimi mdm rhJe, diverse c oieri ar>in< îa?e51 olofcuiu nU ieri i m e r s i e lichide, c ;em e pei^ro ghete; cetolcE&, edd sulfuric, *£?d tbloibidrie, săiuri smomacale şi âHe săruri diverse; produse de d«mcia@, ©to. îftră g& ir ai vorbim de produseie chimice faraosceuiice, gptcitelitâţi, parfumori, ei«.

C o a m ai m are psrt« din aceMe produse , astăzi se pot feerica şl k noi cu mutcrîile primo cari m ai ţoa le t t p o !: găsi î s ţ#râ, j&r in ce priveşte dehuşeurile, e*e »uni aovm in co» testsb il mn't m *i im p o .U s U di cât in»--ic tea r ă z b o i u l , prin faptul sporire! t# ri- tGţiului şi | €s|nigţîtîi ©i Ron 4m>i întregite, p leen m şi graţia îo iu ’ui m revin# ţ ă m n #*tre în • r ien tc l Europei.

I s s la iă de ac* s te produse m cn ţic ra te n a i sr;s5 se pot artăzi febri#» ş i l a p io ee& e aş te Ia iv t s lă In timpul şi din cauza războ­iului, produse spooialo ca : i l e o l u l absolut feb Hat din le m r , pro deae pyrogonate, celuloză şi o £iiuîţ>a>^ de alte fab-trate Iu special predase farm aceutice şi kl*aUrii coroiate, cari pot avea ca .n aterie priîfi^ raa'diai-ili l a f nărilor n oastre d e petrol.

A m răspuns d&r unei reala uecesi'ftţi * timpului de faţă, prin IsfiuMarea S eeietăţe i I s iâ n i t r i s t ia îr r te ă BomânBu

P o n tm o - h m k p>rfe.€in f a b r ic i te -e n u tîţioi a t mai rup, S o c e- t a t e a lu â s i t f f f a f f e i m i c ă l i m s f B ă şi-a achiziţionat o fafcrkă tui l u m e ş t i , o u e asţ&ti ţo s e d â z n tş in i ;e d insfa’sţiunile . necesare , ssifol c ă Yi p n tra începe imedî&t fabricaţia, tu b conducerea u rn i je rao n a! cu experien ţă ?i a d in e ccnosc&tor a tc: t ce &’a iăcof pf n ă ?cu«a în ţă r ile E tră ite , u r d e indus tr ia eh-’naică este In i l rsre .

Y w » înfiinţa 1b scurt t i a p o fabrică âe i tccol absolut d n Ifien , şi r â n i pe tftnd secţirni cpeeie'e pentiu lo^te ?a&>nrHe indu«» feriţi cbin*ice, peî t?n c s ie exi»t& m a u r ie prin ă în tar* m ostră.

ic c fa ta tc a I s d i i f t l â Cfc f f î i c l îşi are în pios a s ig u ­rata HOBi b t e r a e ipeeia le, graţia e irera o m ulţim e do predus^, w i p â a l Rcrisi e s im ^oîtau d'rn străinătate, m Tor putea i&b ica < a îndată in ţară*

Fentm teab za iea acesîni progr&m de activitate, Societatea iu Siria CSiifcică Rduâaă şi a ix^t df e amdaiâ fa. it lnl la *ei 1 0 .0 0 0 X 0 0 îQ3|: âr ,it în 2 0 .0 0 0 &. ţinui ro m ica liv e î*r« Ia pv rtâtor

cât# lei 6 0 0 tiecare bonetă.& dormţa ca publicul tă \ otii, par"icipa cât n ti molt U afa*

«tril« Sotietăţai, se «feiă pentru subscrie!e «cţîooi în vs'earea de îei f . t 0.000 f© ralasrea r@aiiîa;â da lei 500 acţiouea deos bit o taxă f*xă 4e amidon« per tro ebeltiieli, ete., de iei 20 de fiecare acţiana.

La aubscriar* fa ts achita S # ^ d-n Ta’osre E*an Ia dorinţă in ­tre »ga Talosra a acţiunilor s u b s e m e , ramând ca divid« n io l ane lai s i sa p lă tească proparţion*! au Tărsâniintele făcute.

Consiliul da administraţie îşi ro eiTft de a cere la tiu p efec­tuarea reatmlui TărtarainHlc r şi r e a î&ce eveniual repaitiţia acţi­unilor smbseriee. Funt iredDctibile actiuniîi nomioatiTe.

S u b s c r i e r e a p v b î ic â vm s t a d e s c h i s ă d c î a t i p â n ă l a 3 1 I a n u a r i e 1 9 2 0 . C o n s i l iu l d e A d m in is ­t r a ţ i i p o a t e î n c h id e ş i m a i înainte d e a c e s t I e r» n e n s u b s c r i e r e a .

Subscrierile se pr m ese la Banca Naţiuoei B-dul Ca rol No. 11, B u cu isş t i , ia r su m ele su tsc r ise din f io v ir c ie se pet t r m ite la i dresa Bâncei Ni^ţiunei p îin Banca N»ţionai& a Rom âni«! sau prin priscipalela bănci din localitate.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE P r e ş e d i n t e fi Frof Dr. Ştefan Minovici, Profesor de chimie ană-

Htiefc la Unirerfiitatea din Bucureşti»Ă d m i n l s t r a t o r i * d e l e g a ţ i i loginer ]arquesl.Cat2 , msrein- disstiiaş. Ion G. Stoiac, Director genertl al Făncei Kaţiunei, fost deputat.M e m b r i i : ND. Gbika, mare proprietar, deputat, test ministru, Prof. Dr. 8. Dânăilă, pnfesor de chimie industrială la Un rer- siîatea dia Bucuieşti Pricţul Sebpstian Mo» uzi, mate proprie tar, fost dapuiat Piaf. Dr. I, VintiksfD, profesor de chimie al men­ta ft la UmiTergitatea din Bucureşti Al. Maieş, k giner isspeeîor geserai, fostdirtetir general al C.FH-, Ai. Dinopol, ingireradmi- oistrateiul delegat al Binoei de Fetio^, Mire şi Industrie, C. R. Mirces, Inginer de min?, profesor de industrie pefrcî'ierâ la Şcoala de Poduri fi Şosele, Gr. Cerkea, Arbiiect, N. PăoDeseo, advocat fost deţutat-, Petre Peltaer, foit deputat, Eueeoiu Zcmfiroiu. Director al Băncei N^ţiumi, iost Prefect şi D rector !n Mmisternl Do i «niiler.

C en zorii Al. Gheoigbnde, Inginer, Direetornl minelor din Mînie- terml de Industrie, R em o s Ilieecu» Arhitcct; Dr. N. L Nestor-

3 -~ 8

*9»P ilm a emîs!une este de Lei 2.0CO.OQC, — repartizată în 8.CC0

de «cţiuni comînatîve & câte Lei 269. — fiecareCilâuziţt numai de preccupaţluni de Interes obştese, fondatorii

societăţii ^Dacîa*, au decîs să ofere subscripţiei publica jumătate dia capitalul acoperit de ei în întregime, astfel ca să asociere la gea^stă operă socială şt de cultura naţională pe toţi cei ce doresc sineer rld’earea şl întărirea popcruîui, dând posibilitatea ca orice eatltor şl doritor de J&ai bice în ţar* aceasta && devie acţionar, interesat în mersul afacerii,

* Se deschide, deei, subscripţie ptibJJcâ reductibila pentru jumă­tate diu suma subscrisă do fondsto?J, plâtindnl valoarea acţiuni­lor subscrise în modul următor:

40% adică 100 lei de flecare s*cţinne ja subscriere;C0 J* adică 150 lei de flecare acţiune dela 1*15 Marile 1920.Odată cu primul văr^ământ, se r&. plăti şl o f&xă fixă

da Lei î 0, — de fiecare tcţiune pentru acoperirea cfceltudiior de omlgluno.

Sa vor imbi ăţîşa cu «ăkb iâ s’abscilerilo membrilor băncilor populara, obştiilor. ccoperativelor, în genere subscrierii tuteror «ondocătorllor vieţii s&tekr, ea î l ^unt rngrţl să ?dune câţi mai auiţt sdererţi, ptlmlndu--se subscrieri ch ar şi pentru o acţiune.

Dorim ca în fit care sat sâ a tfm vn eore^pordent pl Eterului „ D ii îa “, care ?â ne informeze da to^ e nevoii© Iccala

S« prn;«s<î şi văvFâminie Integrala.Cicsilitti de Adn-hiiitraţio îşi u r e iv ă drept vi de repartiţie al

seţluaSor subwrsse, d ân d pr^ferii;ţâ a bon aţi? or actuali al ziarului ^Dacîa». şl a«o)cr ca?l «dată ia KtbfCîlerea vor vărsa abc>name2?- tui dn 60 1 1 pe i n tn. eau cel fiiiţln 20 lei pe o jumătate an.

Sub c??erea i>nfl acţ uni constată deplina ^de8luno fără rezerve la foste dhpczjţlunile tcestul prcspcct/al© statutelor şl actului eonslitut v fel soiietăţii.

In gcblmbul sumelor vâraaie t?e va libera o chitanţă provi­zorie păcă la efecti area tuturor vărfămintelor, când vor elibera tltlmrlie definiţir®.

Fondatorii îş i rezervă dieptuî de a ni ml primul consiliu d administraţie pe o perioadă de 4 ani.

Cenzorii vor fi nuirilţi pentru prima perloidă de membrii foadatori.

Subscripţiei se va face dela !0— 80 Isnuaile 1320 la eedlul sceiofăţii fn Bucureşti, st îs da Bie^clarsu No. 4, cum şl la toate blmcJie şl aucara^Ieie lor, m?ii jos arătate.

Peiiiru toţi ceiHirlî dtla ţarâ, din tot cuprinsul României Mari, se vor admite depune ri piîn pe şîă sau prin băncile şi coope­rativei# locf'Jc, Cfre vor comunica jjrln seri?, la sediul eccie4ăţli,în mod explicit; Kumsrul acţiurilor subfcriee, primul vărsământ cu taxele de cbeliueil ş! de abonamente şi adiesa cx&ciă, tnilniâLdu-se şl banii.

Piaţa vârgămlmeîor pentru întie?ga ţaiâ *e va face numai în Lei.

Toţi cel ee an u im âilt şi au spreclat munca nosetrădo până a«i-m, şi toţi cei ce doresc ea acest ziar, de c netiîă orttntare a opiniei publice, să- şl creeze un Icc de frunte în opera de reclă­dire şl consolidare a României întregite, evnt cheimţl fă sprijine această acţiune, pv- ă în eervl iul celei mai înalte cau*o a roojâ- Mismului: consolidarea ncităţii politice şi naţionale prin cultură sinăt- asă a poporului.

Subscrierile se vor pulea face şi la următoarele lănci:Banca Naţională a României, Banca Marmoresch B.lank; Banca

Agricolă; Banca Comercială rtrtână; B$nea Franco-Româuâ; Banca de Credit român; Banca Naţiune!; Banca Munteniei; Banca Urbană; Banca Sindicatului Agricol ialomiţa; Banca Sindicatului Agiicol Ilfov; Banea Viii< o!ă a Român ei; The B an kcf Roumanlen Banca Generală a Ţării Ron âneşti şl la toate sucursalele lor din pro vim la

Deasemetea îa toate băncile din provincie şi din tot cuprin­sul Ardealului, Banatului, Bucovinei şi Br.s^rabiel cum şl la toate băncile populare dela ţa?ă, îoaintându se adeziunile şi vărsămln- tele direct ia administraţia societăţii în itrada Brezoianu 4, Ba- cureştl.

În nu m ele com itetului:

I. AL. BRATJESCU VOINEŞTI Lt.-Col. ST. ZĂVOIANU.

MAJISTIC-FEMIM 0

Z ia r u l „DACIA«SOCIETATE ANONIMA. INSTITUT DE ARTE GRAFICE

ŞI EDITURA. Capital social Lei 5 .0 0 0 .0 0 0 —* Prima emisiune Lei

2000.000 Bucureşti. Strada Brezoianu No. 4.

PROSPECTSe aduce la cunoştinţa publicului de pe întregul cuprins al

Anmânlti Mari. că fondatorul ziaru ui , Dacia*, înţelegând să spo­rească mijloacele de iniţiativă şi de acţiune îu iupta ce a pornit-o pontru binole obştesc, a hotăiît fă dea o aşezare den ocratică or­ganizării ziarului, dârd putinţa ca majoritatea cetitorilor să î ie in­teresaţi de bunul lui mers, şi astfel a întemeiat S oa Anonimă eu denumirea dt

i mbm

Scopul principal al societăţii este de a exploata fondul comer­cial al ziarului .D acia44, a edita o foaie specială pentru popor, biblioteci populare şl de popularizare, şi alte organe de publicitate; a faco orioe alto întreprinderi similare, agenţii de publicitate şi de infarasaţiunl telegraf ce în ţară şi străinătate, ele.

Soeietatoa îşi însuseşte în totul programul de acţiune şi deoo nducere al ziarului „Dacia*, precizat dela Începutul apariţiei sale, şi totdeodată îşi mal însuşeşte şl principiul emis de fondatorul ziarului, al unei largi participări la beneficii a întregului ţ erao ■a l , înscriind acest principiu, de conlucrare a muncii şl capitalului, în statut#.

Capitalul social este de Lei ©.0C0.CC0,—, împărţit în două sau mai mult# emisiuni, putăndu-se mări !a orice sumă, în raport ou extensia »ea întreprinderii, în urma unul vot al adunării generale,

Teatru- Variete

CALEA VICTORIEI (Ptsagiul Comedia)In fiecare seară dela erele 8,30 până I& l l

I H a r e s p e c t a c o l d e t i© r - r e t6Dela orele 11 în sus

C *bare ty H a n s f C a n i n şi alte distracţii, f O rchestre* P e s la y ra n t de r ng

Băuturi streine şi indigene 8 9 „ istiâ ln irea Eiitelfl

CB- 0 ^ ^ * ^ ^ <O * i€ 3 ,,€ 3 i‘€ 3 ' € ^ 6

Serviciul Edil regional român din Braşov.

No 53 —1920

Publicaf’une.

5UQ.

po!

Serviciul Edil regional roaiân din Braşov publică llcitaţiune cti oferte scrise, pentru as;gurarea furnis^rei petrişului necesar pe seîele naţionale de pe teritoriul oraşului Braşov.

Ofeitele se pot înainta atât pentru toate şoselele, cura şi se­parat pentru fiecare în parte. Deasernenea'se pot înainta oferte nuraai pentru cantitatea petrişului necesar, fără transport, precum şi numai pentru transportul petrişului.

Cei care doresc a lua parte îa această licitaţlune, sun£ Invitaţi a Înainta ofertele ior, în plicuri închise, până îa 10 Februane ' om 10 a. m. Serviciului subsemnat. |

Ofertele se vor înainta numai pe formularele, eari ^ procura gratuit la Serviciul Edil.

Ofertanţii sunt ©bligaţi a scrie atât pî^ţtHfo calşi sumele globale cu numere şî m litere

La ofeitâ are să se alăture drept 5% k;-fn numerar din suma ofertei.

Ofertele intrate se vor deschide Ia b o b )e m a i i î.iîn ziua şi ora sus amintite, la care act pot fi •> ^ nji oiorcantii sau reprezetanţi lor.

Cpndiţîuniîe şi informaţiuniîe detailate referitoare la această licitaţiune ge pot lua în fiecare zi dela 8 ™12 ore a. m la sub- semni tul Serviciu.

Braşov, la 24 ianuarie 1920.

Serviciul Edil regional român Slr. Fântânei No. 32 /.

3 G. Duşoittlagm er şei.

Pu’biicaţiuiie.Se a m v n e ă folositorilor de

gaz, că cantitatea de gaz Ia care aspiră cei îndreptăţiţi de a lua gaz s’a ur?at — începând dela1 Ianuarie a. c — ia cuantitatea ce se foloseşte în timp de va ă.

Drept de a primi gaz are fie­care cumperiitoriu de gi*z, e^cep- ţiune fac numai cafenelei®, os- pălăriile şi boitele.

Este insă admisibilă speranţa, că se va putea da gaz şi ;kîî s tora numiţi mai în urmă în timp cât se poate de scu it ^—2

Fabtica de gaz orăşenească

No, 2246/1919.

Publicatiune

9ik.

-i*s?.i

Se .încwnoşiSinţccAi'i vii c o m u n a

Satulung (Jud. Braşov) vinde prin licitaţie publică orală şi cu ofeite închise, care se va ţinea în ziua de 4 Maitie 19*20, ora 10 a m. în localul Prinu riei respective, următorul material lemn de.

1. In parcela .No, 122, 123, din seria A. 35001 ra. cubi brad în picioare metru tub estimat cu 80. cor.

2. Din parcela No. 122, 130, din geria A. 1350O. m.cubi br^d, butuci tăiaţi, coj ţi şi partea cea mai maro plavâliţi din tăetură, din anul 916— 17 cu 52, cor, m. cub.

3. Din parcela No. 147, 148, 153, şi 154, din seria. A 26,C 00. ni. cubi brad în p ci oare, esti­maţi cu 70 coroane m. cub.

Exf loata ea materialului în picioare se va face prin tăere rasă. Ofertele tardive-lelegrsiîce, sau sub preţul estiraaţiei se vor refuza.

Garanţia provizorie vă fi de 10% din preţul estimaţiei. In

„FORESTIERA ROMANA”iiitreprinderg pentru exploatare de pâdarf» s. p a, îo Cluj.

dmarei ge

©fer te le închise se va arăta că concurentul cunoaşte în am ă­nunte condiţiile de licitare şi contract şi le va ţinea

I*form?.ţiuni cât şi ctnidiţiile de punere fn var-zore, în deta­liu se pot vedea în î ik l e de Incru ia ocolul silvic Ulcele (Satulung) şi la Primăria comu­nei, ?au se pot trimite în copie prin poştă pentru 20. cor. taxă da b anserie^e plus porto.

Satulung 18 Novembrie 1919-

mdescifizbîl Gheorghe Comşa1~S pit? prhîi-stMefa**.

P u b îica ţîim e .Eforia şcoale’or centrale gr. or.

române dm Braşov, dă în arândă prin licitaţîune cu oferte închise închise, Munţii Valea-Neagră i

hova, pe timp de 3 ani.Of ei t tî e, ia caii se va alătur®

vadiul de 10** de’a suma oferită, se vor înainta în cancelaria Efo­riei şcolare, Liceul român, până la 15 Februarie n. 1920,

Efor a şecilară îşi rezervă dreptul a accepta ori car« d a ofertele intrate, fără considerare la suma oferită, eventual să nu accepteze nici una din oferte.

Braşov, în 24 Ianuarie 1920. 2 - 3 ’ Dr. Vasile Sa fiu

preşedinte.Romulas Dogaria

secretar

Domnii acţionari ai „Forestierei Române*, întreprindere pentru exploatare de păduri s. p. a. în 0iu), suat Invitaţi la

l i de eoasfitutre a „Foresteriei Române"oe se va ţinea în dna de 15 Februarie 1920 st. n. la ora 11 a, m. în sala festivă dela Resortul de

Industrie din Cluj.T o t atunci domnii fondatori sunt invitaţi la © ©ongfătuire anterioară la ora 9 a. m. tot acolo.

Ordinea de zi:1. Constituirea biroului adunării şl constatarea acţionarilor prezenţi.2. Raportul membrilor fondatori şi constatarea că capitalul social e prin subscrierile efec­

tul te deplin vărsat.5. Stabilirea statutelor şi constituirea societăţii.4. Prezentarea listai membrilor îa consiliul de administraţie şi alegerea cenzorilor.5. Descărcarea membrilor fondatori pentru gestiunea lor.6. încredinţarea eons liulul de administraţie cu îndeplinirea formelor de înregistrare.

Pentru fondatnril „Forestierei Române“.

Dr. Octavian Rassu m. p Eugen Vancu m. p.adv preşedinte. dirig. fii. „Albind“, Tg. Murâş.

m m m i m x M X K M X *

8 âr,u.'ţvri mici.g

MED. UNIV.

Dr M M snoiD-Sibianmedic practician.

CONSULT. 2 4 d. p» Nr. telef. 327.

Slr Eccterinei Nr. 4. (edificiul spitalului de ochi)

2 - 3

S'a redeschis, complect reno­vat şi în condiţiuni excelente.

Eestauraatul Fiatacare va fi lowaiul de elită înSchei. .

Separeuri încălzite, Popice deiarnă, Biliard.

Mâncări calde şi reci la orice oră. Vinuri excelente; rachiuri fine.

Local de petreceri pentru so­cietatea bună din Braşov

Serviciu acasă, prompt şi cu acurateţă.

Direcţiunea

3~~3 T o s o a â i r e i i e i şi C o s t i c ă ^ o c « l

I *J3 t

şi Cafeneaua

EHOUTE

2 —5

OJS P B im n b BAJS«

Recunoscută în mâncări şi beuturibune şi eftine, serviciu prompt. Se dS în abonamente de mâncări.

Tlpoitrafis A» Moresian Brankcâ & doanp BÎaşov^