Click here to load reader

Iluzii din pulbere

  • View
    581

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

pentru alte detalii si comenzi - http://marinela-porumb.wix.com/marinela-porumb#!roman-de-dragoste/c2zh Melania, rămasă orfană, este crescută de bunicul ei, ultimul olar din satul Săsciori. Vulnerabilă, asupra vieţii ei zbuciumate îşi pun amprenta superstiţiile, practicile mistice şi misterul dispariţiei frumoasei Sina, bunica ei. Găsirea echilibrului interior şi puterea de a lupta cu o boală incurabilă o află în iubire şi prin reîntoarcerea la viaţa şi valorile reale ale naturii. Cuprinde 262 de pagini, monocromie. Anul tiparului 2011.

Text of Iluzii din pulbere

  • MARINELA PORUMB

    Iluzii din pulbere

  • foto: Teodor Porumbdesign coperta: Tudor Porumb

    Editat de Editura Anastasis

    Toate drepturile asupra prezentei ediii aparin autorului.

    Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat fr acordul scris al autorului.

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomnieiPORUMB, MARINELA Iluzii din pulbere / Marinela Porumb. - Sibiu : Anastasis, 2011

    ISBN 978-606-8034-51-5

    821.135.1-32

  • MARINELA PORUMB

    Iluzii din pulbere - roman -

  • Iluzii din pulbere 5

    ,,tii tu, frumoaso, c ulciorulDin care bei nfriguratE furit din taina sfint

    Din taina unui trup de fat.L-a furit cndva olarul

    Cel inspirat de duhul ruDin taina unui trup de fat

    Frumos i cald ca trupul tu..............................................Iubete-m acum cci aniiNebnuii vor pune fru,Iar clipele iubirii noastre

    Se scurg ca undele pe ru.Ca mine-om putrezi-n morminte

    Uitati, nepomenii de nimeni,Ca mine vor veni olariiS fure lut din intirime.

    Iar trupul tu care mi-e astziCel mai iubit dintre limanuriVa fi un biet ulcior din care

    Vor bea drumeii pe la hanuri.

    OMAR KHAYAM

  • Marinela Porumb6

  • Iluzii din pulbere 7

    1- nchide ochii i imagineaz-i un loc unde ai dori s

    te ntorci. Era blond, usciv i m privea curios prin ochelarii

    cu ram de baga. Era psihiatru sau psiholog, niciodat nu am fcut deosebirea ntre cele dou. Dac aveam nevoie de un medic, acesta ar fi trebuit s se ocupe de sufletul meu. Sufletul mi era bolnav, bolnav de dragoste. Exist oare vreun leac care s m poat vindeca?

    - Unde ai vrea s te ntorci? insist.,,n braele lui Victor. Pentru c eu tot pe el l iubesc i

    dac s-ar rentoarce la mine l-a ierta din nou... am gndit automat, dar am rspuns cu totul altceva:

    - Nicieri. Nu vreau s retriesc o nou decepie. Nu mai am ncredere, nu-mi mai doresc nimic.

    Am oftat. Pleoapele mi-au cobort obosite, aternnd ntre mine i lume desprirea. Voiam s m retrag, s fiu lsat n pace, cu durerea, cu nelinitile i suferina mea.

    - Numai tu poi avea control asupra vieii tale. Nimeni altcineva.

    Prea o remarc potrivit s m ncurajeze. Doar c n situaia de fa nu eram n stare s m controlez, nici mcar fizic. O grea puternic mi aducea n gur gustul arztor al stomacului, cu o senzaie de vom. Nu mai aveam ce da

  • Marinela Porumb8

    afar, mi fcuser splturi, dar rgiam i m cutremurau frisoane.

    - Nu putem vorbi mine? l-am ntrebat cu un efort, spernd s mai ctig timp, s m ntorc la starea mea de lncezeal.

    Doream mai degrab s m ntind pe patul tare din salon, n poziia mea preferat, pe burt, s-mi duc braele sub pern i s simt pe obraji ghemotoacele de melan din burduf, care m inervaser de cnd am nceput s fiu contient de discomfortul ce mi-l creau i am aruncat perna la picioare. Voiam dulcea alunecare n somnul fr vise, fr remucri, fr ntrebri i mai ales fr destinuirile, care duc la explicaii, lmuriri, justificri.

    O discuie, se nelege de la sine implica gndirea, concentrarea, selectarea rspunsurilor. Nu m simeam capabil de atta efort.

    Doctorul a ieit pentru scurt vreme, chemat la vreo urgen sau doar ca s-mi dea timp de gndire. Poate pauza fcea parte din metoda lui de tratament, nu m pricep la asta i nici n-am cum s aflu.

    Stnd cu ochii nchii m linitisem i m gndeam c ar fi mai bine s cooperez. De vreme ce tot m salvaser, mi puseser perfuzii, o asistent nepriceput se chinuise i m chinuise s mi gseasc vena, trebuia s m fac bine. Psihic. Numai c nu aveam nici un gnd care s se contureze n mintea mea. Capul mi-l simeam la fel de gol ca i stomacul, ca i sufletul.

    Nici o amintire. Din ct am neles medicul mi cerea s m rentorc n

    trecut. Singura soluie ar fi fost s pornesc de la ceva, de la o senzaie sau o imagine i apoi s reconstruiesc.

    Mi-am cutat o poziie mai stabil. Fotoliul pe care m aezasem nu era confortabil; ca s nu alunec de pe ezutul

  • Iluzii din pulbere 9

    uor nclinat trebuia s m sprijin bine pe tlpi. Pielea cu care era tapisat mi trasnmitea o senzaie de

    rceal i m nfiora ideea c edeam pe un animal mort... poate o vac sau un cal... calul moului... cel care czuse n prpastie n toamna cnd m-a luat la el acas...

    ...mi amintesc c mou era foarte credincios i nu lucra duminica sau n zi de srbtoare. Atunci, n toamna aceea a fost singura dat cnd nu i-a putut respecta credina, nu s-a putut mpotrivi i s-a lsat trt n jocul hazardului ce putea s-l coste viaa. Nenorocirea s-a petrecut n ziua de 8 noiembrie, de Sfinii Arhangheli Mihail i Gavril.

    Cu dou zile nainte se discuta s se formeze un convoi de olari care s urce sus la Bistra, de unde li se ngduia s ncarce cte un car cu lemne de brad necesare pentru arderea oalelor n cuptor. Aprobarea de la raion, ateptat din primvar, venise destul de trziu, aproape de sfritul anului, parc anume s le fac nite greuti n plus olarilor; vremea rea s-i nduplece s renune la cota aprobat.

    Cu totul altfel ar fi fost s aduc lemnele vara, uscate, nu ngreunate de apa ploilor mocneti. Transportul ar fi fost mai uor pe drumul bttorit i zvntat de cldura soarelui, dect prin ogjile lsate de roile carelor, prin valurile de pmnt lipicios i alunecos, prin blile adunate din ploile toamnei.

    ,,Trebuie s fii smintit la cap, s pleci acum la drum, cnd negurile te mpresoar din toate prile le repeta el ortacilor, ncercnd s-i nduplece s-i schimbe planurile.Olarii nu s-au lsat convini, au insistat s mearg, spuneau ei c dac nu-i luau cota, cine tie cnd mai primeau alte lemne i nu mai aveau cu ce arde cuptoarele.

    n ajunul plecrii, mou nc ovia, nu-i venea s se duc, era ngrijorat i de semnele ru prevestitoare: ,,cnd

  • Marinela Porumb10

    se ridic negurile de pe Mure spre munte, fumul se nal de la horn spre cer, iar funinginea arde pe cldare, atunci se face vreme rea... ,,dac e toamn sau iarn i fulger va veni curnd zpada. Toate semnele astea tia c sunt de ru i trebuia s in cont de ele, mai ales c o srbtoare cretineasc i prindea pe drum.

    Mare pcat, s lucrezi n zi de srbtoare, nu numai c munca nu-i aduce ctig, dar paguba poate fi nzecit sau nsutit.

    Pn la urm, cu sufletul plin de neliniti mou a acceptat i au pornit la drum lung imediat dup al doilea cntat al cocoilor.

    Cerul plumburiu nu prevestea nimic bun. Apstori, nori negrii aductori de zpad se ridicau de pe munte i luau n stpnire vile. O burni mrunt cernea.

    Ajuni la Bistra au ncrcat cruele i spre sear s-au grbit pe drumul de ntoarcere. ncepuse s ning, se formase mzg, era cum e mai ru; roile se mpotmoleau n mocirla drumului desfundat de ploile toamnei. Olarii se opinteau, puneau umrul i mpingeau din greu s scoat cruele.

    Zpada se aternuse subire pe pmntul nengheet, nepregtit nc s o primeasc. Pdurea fremta de vnt.

    Obosii i zgribulii de frig au poposit dup miezul nopii la o colib ntr-o poian mai larg s se odihneasc i ei i caii. S-au nclzit cu uic fiart.

    La lumina lmpaelor au mai controlat roile, ruda i jugul, apoi nvelii n sumane din blan de oaie au adormit.

    A doua zi dimineaa convoiul s-a pus n micare mai devreme i mou a observat c i lipsete cuiul de la o roat. Nu-i amintea s fi lipsit seara, cnd verificase crua. A legat el cu o srm, cum s-a priceput, a fcut o improvizaie care s-l ajute s ajung cu bine n vale. Pericolul era foarte mare pentru c treceau pe lng o rp abrupt, unde drumul

  • Iluzii din pulbere 11

    era ngust i alunecos. Trebuia s mearg foarte ncet. A pornit n urma

    celorlali, s nu-i ncurce, ducnd o vreme calul de cpstru i rugndu-se s ajung cu bine acas.

    Cnd a ajuns n dreptul rpei, roata din spate s-a poticnit de o piatr, mou s-a ntors i s-a aplecat s o nlture.

    Atunci calul s-a speriat de ceva, de-o momie, de-o pocitur. I-a srit n fa, poate era un urs sau o vieuitoare mare, mou n-a apucat s o vad.

    Calul s-a ridicat n dou picioare a zmuncit crua care a patinat, greutatea butenilor s-a adunat ntr-o parte, srma cu care era prins roata s-a rupt. Butenii s-au rostogolit n rp trgnd n prpastia adnc, deopotriv - cru i cal.

    A fost un noroc c mou a scpat cu zile, c n-a fost n fa lng cal n clipa nenorocit; dei mou spunea c dac i-ar fi fost alturi i l-ar fi inut de cpstru, calul nu s-ar fi speriat aa tare.

    Eu am crezut c a fost un accident, ns mou susinea c i pregtise bine crua. El nu credea n coincidene i nu accepta dou sau chiar trei potriviri ntmpltoare.

    Dac ar fi avut la el sculeul cu amulet, atunci ar fi fost mai uor de aflat, dar nu l-a avut. Cnd a plecat de diminea de la colib nu i-a gsit traista n care l purta.

    Amuletul l fcea n fiecare var, cnd soarele era n semnul Leului: rupea o bucat de floarea soarelui, lua un dinte de lup i le nvelea n nite frunze de scumpie (liliac). Le punea ntr-un scule de pnz. Purta la el toat vremea sculeul i dac avea pagub l punea sub pern i-l visa pe acela care i-a furat.

    De data asta doar bnuia, cine a pus la cale ,,accidentul. L-am auzit sftuindu-se cu lia Maria i cu un bun prieten olar cum ar putea afla; pentru c nu voia s-i fac pcate, trind din presupuneri, propunndu-se pe unul, pe altul,

  • Marinela Porumb12

    vorba aceea: ,,houl cu un pcat i pgubaul cu o sut. Cum s-au ntmplat lucrurile i s-a relatat n duminica

    urmtoare de ctre copiii care au ,,vzut totul n ciubrul cu ap.

    Mi-am dorit s iau i eu parte la desfurarea ritualului, dar n-am fost acceptat pentru c eu nu cunoteam nc oamenii din sat i nu l-a fi putut identifica pe fptuitor.

    Aa c am stat n tinda casei tot timpul ct s-au citit rugciunile deasupra copiilor care stteau acoperii cu o ptur i priveau n oglinda apei din ciubr. Vedeau acolo n ea i povesteau cu