INFRACŢIUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVITĂŢI ECONOMICE

SPECULA - art. 295 -

1. Conţinutul juridic

Infracţiunea constă în săvârşirea uneia dintre următoarele fapte: a) - cumpărarea în scop de revânzare a produselor industriale sau agricole care, potrivit dispoziţiilor legale, nu pot face obiectul comerţului particular;

b) - cumpărarea de produse industriale sau agricole, în scop de prelucrare în vederea revânzării, dacă ceea ce ar rezuita din prelucrare nu poate faee, potrivit dispoziţiilor legale, obiectul comerţului particular.

2. Condiţii preexistente

Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la regimul legal al circulaţiei produselor industriale şi agricole. Fiecare dintre faptele prevăzute în art. 295 Cp., constituie o formă distinctă a infracţiunii de speculă, caracterizată printr-o activitate specifică şi o rezoluţie infracţională proprie. De aceea, dacă o persoană săvârşeşte atât fapta prevăzută la lit. a), cât şi fapta prevăzută la lit. b), există un concurs de infracţiuni.

Obiectul material constă în produsele industriale sau agricole, faţă de care se săvârşeşte, în mod nemijlocit, fapta incriminată, în condiţiile lit. a), respectivele produse nu pot face obiectul comerţului particular, iar în condiţiile lit. b), acestea urmează să fie folosite pentru obţinerea unui produs care nu poate face obiectul comerţului particular.

Subiect activ poate fi orice persoană. Subiect al infracţiunii poate fi şi un funcţionar, dacă acesta introduce în circuitul unităţii produse cumpărate pe cont propriu pentru a le revinde; în acest caz, infracţiunea de speculă intră în concurs cu infracţiunea de abuz în serviciu dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru existenţa acestei infracţiuni, iar dacă făptuitorul are calitatea de gestionar şi a cumpărat produsele cu bani sustraşi din gestiune, infracţiunea de speculă intră în concurs cu infracţiunea de delapidare. Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3. Conţinutul constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizează, în condiţiile iit. a), prinîr-o acţiune de cumpărare a unor produse industriale sau agricole care nu pot face obiectul comerţului particular.

Noţiunea de cumpărare are sensul din vorbirea obişnuită, care corespunde cu sensul dat noţiunii în dreptul civil. Nu interesează modul de cumpărare. De asemenea, nu interesează dacă produsele au fost cumpărate direct de la producători, de la intermediari sau de la unităţi dintre cele la care se referă art. 145 Cp. Dacă produsele provin din săvârşirea unei infracţiuni la care făptuitorul a participat în calitate de complice, fapta nu constituie infracţiunea de speculă, chiar dacă, pentru a obţine acele produse, el a plătit autorului infracţiunii o anumită sumă de bani, deoarece, în acest caz, nu se poate reţine existenţa unei operaţii de cumpărare specifică laturii obiective a acestei infracţiuni. În literatura de specialitate se consideră ca dobândirea unor produse prin schimb poate fi

echivalentă cu cumpărarea acestora, în sensul.art. 295 lit. a) Cp., astfel încât fapta realizează şi în acest caz elementul material al infracţiunii de speculă

Dobândirea însă a unor produse cu titlu gratuit nu constituie însă o cumpărare şi nu realizează elementul material al infracţiunii. Acţiunea de cumpărare se poate referi la un sinaur produs sau la mai multe, de acelaşi fel sau de natură diferită. Este însă necesar ca produsele să fie exceptate, potrivit dispoziţiilor legale, de la comerţul particular.

Astfel, constituie monopol de stat:-fabricarea şi comercializarea armamentului, muniţiilor şi explozibililor;-producerea şi comercializarea stupefiantelor şi a medicamentelor care

conţin substanţe stupefiante;-extracţia, producerea şi prelucrarea în scopuri industriale a metalelor

preţioase şi a pietrelor preţioase;-producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale etc.Întrucât textul art. 295 lit. a) Cp. nu prevede cerinţa repetării acţiunii de

cumpărare, rezultă că şi un singur act de cumpărare, în scop de revânzare, a unor produse care nu pot face obiectul comerţului particular poate realiza elementul material al infracţiunii de speculă,

în condiţiile lit. b), elementul material se realizează, prin acţiunea de cumpărare a unor produse industriale sau agricole. Spre deosebire de modalitatea de la lit. a), infracţiunea există indiferent dacă produsele cumpărate sunt sau nu exceptate de ia comerţul particular. Este însă necesar ca, prin prelucrarea acestora, făptuitorul să urmărească obţinerea unui produs care n u poate face obiectul comerţului particular.

Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei directe. în forma prevăzută la lit. a), latura subiectivă a infracţiunii include scopul revânzării produselor cumpărate. Infracţiunea există indiferent dacă scopul a fost sau nu realizat, iar în cazul în care a fost realizat, nu interesează dacă făptuitorul a.obţinut sau nu un profit. În forma.prevăzută la lit. b), este necesar ca acţiunea de cumpărare să fie săvârşită în scop de prelucrare în vederea revânzării.

4. Forme. Sancţiuni

Tentativa nu se pedepseşte.Consumarea infracţiunii are loc în momentul cumpărării produselor. Nu este necesar

ca actul de cumpărare să fie urmat de actul revânzării şi respectiv, de actul prelucrării în vederea revânzării.

Sancţiunea constă în închisoare de la 6 iuni ia 5 ani.

ÎNŞELĂCIUNEA LA MĂSURĂTOARE - art. 296 -

1.Conţinutul juridic

infracţiunea constă în înşelarea prin foiosirea unui instrument de măsurat inexact ori prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.

2. Condifii preexistente

Obiectul juridic principal constă în relaţiile social referitoare la corectitudinea efectuării operaţiilor de măsurare în domeniul circulaţiei bunurilor materiale. Obiectul juridic secundar constă în relaţiile sociale cu caracter patrimonial.

Obiectul material poate consta în oricare dintre bunurile aflate în circui tul economic,

Subiect activ poate fi orice persoană. Chiar dacă subiectul activ are calitatea de funcţionar, fapta nu se încadrează în dispoziţiile art. 246 sau 248 Cp., cum s-a susţinui uneori, ci tot în dispoziţiile art. 296 Cp. In acest caz, există un concurs de texte, între dispoziţiile referitoare fa abuzul în serviciul, art. 246 sau 248 Cp., şi dispoziţiile referitoare ia înşelăciunea la măsurătoare, art. 296 Cp., concurs care se soluţionează prin încadrarea faptei în dispoziţiile art. 296 Cp., după regula potrivit căreia incriminarea cu caracter special primează faţă de cea cu caracter general. Infracţiunea de înşelăciune la măsurătoare intră în concurs cu infracţiunea prevăzută în art. 35 din Legea nr. 22/1969, constând în crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase, dacă funcţionarul, având şi calitatea de gestionar, îşi creează, prin săvârşirea faptei, plusuri în gestiune. In acest caz, dacă făptuitorul îşi însuşeşte plusul astfel creat infracţiunea de înşelăciune la măsurătoare intră în concurs cu infracţiunea de delapidare.

Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3.Conţinutul constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizeazăprintr-o acţiune de înşelare, de inducere in eroare. înşelăciunea la măsurătoare poate fi săvârşită în două moduri: prin folosirea unui instrument de măsurat inexact sau prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.

Prin instrument de măsurat se înţelege orice aparat sau obiect cu ajutorul căruia se efectuează o operaţie de măsurare: cântar, metru, recipient etc. Este inexact instrumentul care nu corespunde prescripţiilor legale, adică instrumentul care face să se înregistreze o cantitate mai mare sau mai mică decât cea reală, dar care este prezentat ca un instrument de măsurat exact. Ceea ce se cere este ca instrumentul folosit să fie inexact, iar făptuitorul să fi cunoscut acest lucru. In a doua modalitate de săvârşire a acţiunii de înşelare, făptuitorul realizează inducere în eroare prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.

Urmarea imediată constă în pricinuirea unei pagube.Raportul de cauzalitate trebuie să existe.Latura subiectivă. Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă. Dacă

făptuitorul foloseşte din culpă un instrument de măsurat inexact, fapta nu constituie infracţiunea de înşelăciune la măsurătoare, însă poate constitui infracţiunea de neglijenţă în serviciu, art. 249 Cp., dacă făptuitorul are calitatea de funcţionar şi dacă sunt întrunite şi celelalte condiţii cerute de lege pentru existenţa acestei infracţiuni.

4.Forme. Sancţiuni

Tentativa infracţiunii se pedepseşte, potrivit alin. 2. Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care acţiunea făptuitorului este dusă până Ia capăt şi se realizează inducerea în eroare a persoanei, moment în care se produce şi starea de pericol pentru relaţiile sociale din domeniul circulaţiei bunurilor şi implicit, paguba materială.

Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni la 5 ani.

ÎNŞELĂCIUNE CU PRIVIRE LA CALITATE MĂRFURILOR - art. 297 -

1.Conţinutul juridic

Potrivit alin. 1, infracţiunea constă în falsificarea ori substituirea de măr furi sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate ori substituite.

2. Conditii preexistente

Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la probitatea şi încrederea cu privire la calitatea mărfurilor sau a oricăror alte produse care constituie obiectul circulaţiei bunurilor materiale.

Obiectul material constă în mărfuri sau oricare alte produse. Folosirea de către legiuitor atât a noţiunii de marfă, cât şi a noţiunii de produs îşi găseşte explicaţia în aceea că, potrivit unor acte normative, cea dintâi are o sferă mai restrânsă în raport cu cea din urmă.

Subiect activ poate fi orice persoană.Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3. Conţinutul constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective constă în săvârşirea oricăreia dintre următoarele acţiuni;- falsificarea;- substituirea de mărfuri sau a oricăror alte produse;- expunerea spre vânzare sau;- vânzarea de bunuri falsificate sau substituite.Falsificarea de mărfuri sau orice alte produse înseamnă denaturarea acestora, prin

contrafacere sau alterare. În cazul contrafacerii, mărfurile sau produsele sunt falsificate sau preparate din alte materii sau materiale decât cele din care trebuie fabricate sau preparate. În urma falsificării, prin contrafacere sau alterare, mărfurile sau produsele devin bunuri de calitate inferioară.

Substituirea constă în înlocuirea unor mărfuri sau produse cu altele asemănătoare, dar de calitate, inferioară. Potrivit alin. 2, dacă mărfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vătămătoare sănătăţii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 313 Cp., prin care este incriminată fapta constând în falsificarea de alimente sau alte produse. In această situaţie, încadrarea juridică se va face sub aspectul săvârşirii infracţiunii de falsificare de alimente sau alte produse.

Expunerea spre vânzare trebuie să privească mărfuri sau produse falsificate ori substituite.

Vânzarea trebuie să privească, de asemenea, mărfuri sau produse falsificate sau substituite.

Prin oricare dintre acţiunile incriminate se produce o inducere în eroare, o înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor sau produselor.

Urmarea imediată constă în pricinuirea unei pagube.Raportul de cauzalitate trebuie să existe.Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei. În cazul

expunerii spre vânzare sau al vânzării de mărfuri sau produse falsificate sau substituite,

intenţia este directă, aceasta rezultând din sublinierea că acţiunea trebuie săvârşită, cunoscând că bunurile sunt falsificate sau substituite. Deşi de cele mai multe ori făptuitorul urmăreşte un folos material pentru sine sau pentru altui, existenţa infracţiunii de înşelăciune cu privire !a calitatea mărfurilor nu este condiţionată de vreun scop special.

4. Forme. Sancţiuni

Tentativa se pedepseşte, potrivit alin. 3.Consumarea infracţiunii are Ioc în momentul în care oricare dintre acţiunile

incriminate este dusă pînă la capăt, moment în care se produce şi urmarea socialmente periculoasă.

Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni la 5 ani.

DIVULGAREA SECRETULUI ECONOMIC - art . 298 -

1. Conţinutu! juridic

Potrivit alin. 1, infracţiunea constă în divulgarea unor date sau informaţii care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta este de natură să producă pagube, iar potrivit alin. 2, constă in fapta prevăzută în alineatul precedent, dacă este săvârşită de altă persoană, oricare ar fi modul prin care a ajuns să cunoască datele sau informaţiiie.

2. Condiţii preexistente

Obiecîui juridic constă în relaţiile sociale referitoare la stricta păstrare a datelor şi informaţiilor cu caracter economic, date care nu sunt destinate publicităţii. Deşi textul nu precizează că datele şi informaţiile la care se referă acţiunea incriminată sunt date sau informaţii cu caracter economic, totuşi, aceasta rezultă, implicit, atât din denumirea infracţiunii, cât şi din includerea ei în titlul VIII din partea specială a Codului penal. Infracţiunea de divulgare a secretului economic nu priveşte o anumită activitate econo-mică, ci oricare dintre aceste activităţi.

Obiectul material. De regulă, infracţiunea nu are obiect material. Totuşi, un asemenea obiect există

atunci când divulgarea se referă la un document ce conţine date sau informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi constă în acel document.

Subiectul activ este calificat prin calitatea de funcţionar care cunoaşte datele sau informaţiiie pe care le divulgă datorită atribuţiilor de serviciu, cînd fapta se săvârşeşte în condiţiile alin. 1, respectiv orice persoană, cînd fapta se săvârşeşte în condiţiile alin. 2.

Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3. Confinutu constitutiv

Latura obiectivă.

Elementul material al laturii obiective se realizează printr-o acţiune constând în divulgarea unor date sau informaţii.

Divulgarea are semnificaţia dării în vileag, aducerii la cunoştinţa unor persoane neîndreptăţite a le cunoaşte. Fapta poate fi săvârşită prin orice mijloace şi nu interesează

numărul persoanelor faţă de care s-a realizat acţiunea de divulgare şi nici dacă acele persoane au sau nu o anumită calitate.

Acţiunea de divulgare trebuie să se refere la date sau informaţii cu caracter economic care nu sunt destinate publicităţii.

Acţiunea trebuie să fie de natură să producă pagube. Pentru existenta infracţiunii este suficient să se creeze numai posibilitatea survenirii unui asemenea rezultat.

Latura subiectivă. Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă.

4. Forme. SancţiuniTentativa nu se pedepseşte.Consumarea infracţiunii are loc în momentul divulgării datelor sau informaţiilor

care nu sunt destinate publicităţii, moment în care se produce starea de pericol pentru valoarea socială peotejată.

Sancţiunea constă în închisoare de la 2 ia 7 ani, dacă făptuitorul cunoaşte datele sau informaţiile datorită atribuţiilor de serviciu, şi închisoare de îa 6 luni la 5 ani, dacă fapta este săvârşită de orice altă persoană.

CONTRAFACEREA OBIECTULUI UNEf INVENŢII - art. 299 -

1. Conţinutul juridicInfracţiunea constă în contrafacerea sau folosirea, fără drept, a obiectului unei

invenţii.

2.Condiţii preexistente

Obiectui juridic constă în relaţiile sociale referitoare la asigurarea progresului tehnic în economie, prin normaia şi nestânjenita folosire a invenţiilor de către cei în drept.

Obiectul material constă obiectul invenţiei faţă de care se realizează acţiunea de folosire fără drept. în cazul săvârşirii faptei prin contrafacere, obiectul contrafăcut ai invenţiei constituie produsul şi nu obiectul material al infracţiunii.

Subiect activ poate fi orice persoană.Participată penală este posibilă sub toate formele.

3.Continutul constitutivLatura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizează prin două

acţiuni alternative, constând în: contrafacerea obiectului unei invenţii, ori folosirea, fără drept, a obiectului unei invenţii

Contrafacerea obiectului unei invenţii constă.în fabricarea, confecţionarea unui obiect care imită obiectul unei invenţii. Pentru existenţa infracţiunii este suficient ca făptuitorul să realizeze un obiect care, prin însuşirile sale esenţiale, seamănă cu cel care formează obiectului unei invenţii. în fiecare caz, contrafacerea se stabileşte prin compararea obiectului reprodus de făptuitor cu cel brevetat, ţinându-se seama de asemănările esenţiale care există între cele două obiecte.

Folosirea obiectului unei invenţii constă în utilizarea, întrebuinţarea obiectului unei invenţii, în vederea realizării unui profit. De aici rezultă că folosirea unui asemenea obiect pentru uz personal nu constituie infracţiune. Nu interesează dacă acţiunea de folosire se

referă, la obiectul unei invenţii contrafăcute de o altă persoană sau chiar de către făptuitor.Folosirea obiectului unei invenţii trebuie să fie efectuată fără drept.Latura subiectivă presupune vinovăţia, sub forma intenţiei, care poate fi directă sau

indirectă.

4. Forme. Sancţiuni

Tentativa nu se pedepseşte.Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care este realizat obiectul

contrafăcut al unei invenţii sau are loc actul de folosire fără drept a obiectului unei invenţii.

Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

PUNEREA IN CIRCULAŢIE A PRODUSELOR CONTRAFĂCUTE- art . 300-

1.Continutul juridic

Infracţiunea constă în punerea în circulaţie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii fără drept a obiectului unei invenţii.

2.Condîfii preexistente

Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare ia folosirea obiectului unei invenţii numai în condiţiile legii.

Obiectul material este reprezentat de bunurile care rezultă din săvârşirea faptei de contrafacere a obiectului unei invenţii, bunuri care sunt puse în circulaţie fără drept.

Subiect activ poate fi orice persoană. Dacă aceeaşi persoană contraface sau foloseşte, fără drept, obiectul unei invenţii, după care pune în circulaţie produsele contrafăcute, răspunderea penală se stabileşte atât pentru infracţiunea de contrafacere a obiectului unei invenţii, cât şi pentru infracţiunea de punere în circulaţie a produselor contrafăcute. Participaţia penală este posibilă sub toate formele,

3. Conţinuţii constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de punere în circulaţie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fără drept, a obiectului unei invenţii.

Punerea în circulaţie a produselor contrafăcute, se poate realiza în orice mod. Nu interesează dacă făptuitorul a săvârşit un singur act de punere în circulaţie a produselor sau mai multe asemenea acte. De asemenea, nu interesează dacă acesta a obţinut sau nu un profit material. Acţiunea de punere în circulaţie trebuie să se refere la produse realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fără drept, a obiectului unei invenţii. în caz contrar, fapta constituie, după caz, infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor sau infracţiunea de înşelăciune calificată.

Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului, sub forma intenţiei, care poate fi directă sau indirectă.

4.Forme. Sancţiuni

Tentativa nu se pedepseşte.

Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se realizează chiar şi un singur act de punere în circulaţie a produsului obţinut ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fără drept, a obiectului unei invenţii.

Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni ia 3 ani.

CONCURENŢA NELOIALA - art. 301-

1. Conţinutul juridic

Infracţiunea constă în fabricarea ori punerea în circulaţie a produselor care poartă denumiri de origine ori indicaţii de provenienţă faise, precum şi aplicarea pe produsele puse în circulaţie de menţiuni false privind brevetele de invenţii, ori folosirea unor nume comerciale sau ă denumirilor organizaţiilor de comerţ ori industriale, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari.

2, Condiţii preexistente

Obisctui Juridic constă în relaţiile sociale referitoare la regimul stabilit pentru asigurarea probităţii în ceea ce priveşte indicarea originii, provenienţei şi calităţii produselor fabricate sau puse în circulaţie, precum şi în ceea ce priveşte folosirea numelor comerciale ori a denumirii organizaţilor de comerţ sau industriale, în aşa fel încât atragerea şi menţinerea clientelei să se realizeze numai prin mijloace loiale. Prevederile din cod se completează cu prevederile legii concurenţei.

Obiectul material este format din produsele care poartă denumiri de origine ori indicaţii de provenienţă false, produse care sunt puse în circulaţie. De asemenea, obiectul material mai poate consta în produsele care poartă menţiuni false privind brevetele de invenţie, sau, după caz, în înscrisurile sau imprimateie care poartă, fără drept, numele de comerţ sau denumirea unei organizaţii de comerţ sau industriale.

Subiect activ poate fi orice persoană.Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3. Conţinutul constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin săvârşirea uneia dintre următoarele acţiuni alternative:- fabricarea;- punerea în circulaţie a produselor care poartă denumiri de origine ori

indicaţii de provenienţă false;- aplicarea pe produsele puse în circulaţie de menţiuni false privind bre

vetele de invenţii,- folosirea, fără drept, a unor nume comerciale sau a denumirilor

organizaţiilor de comerţ ori industriale.Fabricarea de produse înseamnă producerea acestora.Punerea în circulaţie înseamnă introducerea produselor în circuitul comercial.

Fabricarea sau punerea în circulaţie trebuie să se refere la produse care poartă denumiri de origine sau indicaţii de provenienţă false. Denumirea de origine sau indicaţiile de provenienţă false pot fi puse pe produse în timpul fabricării sau înainte de punerea lor în .circulaţie. Dacă acelaşi persoană fabrică produsele, iar apoi ie pune în circulaţie, ne aflăm în prezenţa unei infracţiuni continuate sau a unui concurs de infracţiuni omogen,

după cum există o singură rezoluţie infracţională sau două rezoluţii distincte.Aplicarea pe produsele puse în circuiaîie de menţiuni false privind brevetele de

invenţii presupune punerea pe produse sau pe ambalajul acestora a unor menţiuni necorespunzătoare realităţii cu privire la brevetele de invenţii în baza cărora se pretinde că au fost fabricate sau puse in circulaţie. Produsele pe care se aplică aceste menţiuni trebuie să fie, la rândul lor, false

Folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizaţiilor de comerţ sau industriale presupune întrebuinţarea, fără drept, a unor astfel de nume sau denumiri, cerinţă care rezultă atât din denumirea infracţiunii -concurenţa neloială - cât şi din caracterizarea făcută de legiuitor celorlalte două acţiuni incriminate, care, împreună cu acţiunea de folosire, constituie modalităţile alternative de realizare a infracţiunii.

Latura subiectivă presupune vinovăţia sub forma intenţiei directe, deoarece făptuitorul acţionează în scopui inducerii în eroare a beneficiarilor.

4. Forme. Sancţiuni

Tentativa nu se pedepseşte.Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se realizează oricare dintre

acţiunile prevăzute în textul de incriminare.Sancţiunea constă în închisoare de la o Sună la 2 ani sau amendă.

NERESPECTAREA DISPOZIŢIILOR PRIVIND OPERAŢII DE IMPORT SAU EXPORT - art . 302 -

1.Conţinutul juridic

Infracţiunea constă în efectuarea, fără autorizaţie, a oricăror acte sau fapte care potrivit dispoziţiilor legaie sunt considerate operaţiuni de import, export sau tranzit.

2.Condiţii preexistente

Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare, la activitatea de comerţ exterior care impun efectuarea, numai în condiţiile stabilite de iege, a operaţiilor de import, export sau tranzit. Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 19 din 8 aprilie 1993, rămasă definitivă prin nerecurare, se statuează că prevederile art. 302 Cp. îşi păstrează valabilitatea în condiţiile în care există situaţii obligatorii.de obţinere a licenţelor de import sau export.

Obiectul material constă în mărfurile sau produsele faţă: de care se săvârşesc, în mod nemijlocit, respectivele operaţii de import, export sau tranzit.

Subiect activ poate fi orice persoană, cetăţean român sau străin, un particular sau un funcţionar.

Participată penală este posibilă sub toate formele.

3.Conţinutul constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material ai laturii obiective constă în efectuarea unor acte sau fapte care potrivit dispoziţiilor legale sunt considerate operaţiuni de import, export sau tranzit. Textul ari. 302 Cp., nu indică actele sau faptele care constituie operaţiuni de

import, export sau tranzit, ci se referă la dispoziţiile legaie care ie caracterizează ca fiind asemenea operaţiuni, astfel încât, având caracterul unei norme de referire, textul de lege se completează cu dispoziţiile legale speciale. Actele sau faptele care potrivit dispoziţiilor legale sunt considerate operaţiuni de import, export sau tranzit pot prezenta forme variate, în raport cu natura şi caracterul bunurilor la care se referă. Este de observat că, deşi textul art. 302 Cp. foloseşte pentru caracterizarea lor pluralul, aceasta nu înseamnă că existenţa infracţiunii este exclusă în căzul săvârşirii unui singur asemenea act sau a unei singure asemenea fapte.

Actele sau faptele de import, export ori tranzit trebuie efectuate fără autorizaţie. Deşi legea se referă, în reglementarea regimului autorizaţiilor, numai la operaţiuni de import sau export, se consideră că acelaşi regim este aplicabil şi operaţiunilor de tranzit, acestea din urmă neputând fi excluse din cadrul activităţilor de comerţ exterior.

Sunt exceptate de la regimul autorizaţiilor, nefiind considerate operaţiuni de import sau export, actele sau faptele privind bunuri destinate uzului sau consumului personal ori familial. întrucât dispoziţiile legaie, chiar oricât de amănunţite, nu pot cuprinde o enumerare completă a bunurilor destinate uzului sau consumului personal ori familial, determinarea lor concretă urmează să se facă de instanţa de judecată, în raport cu natura, cantitatea, valoarea şi măsura în care, prin importanţa lor, acestea depăşesc în mod sensibil nevoile personale sau familiale normale.

Incriminarea din art. 302 Cp. constituie o dispoziţie cadru care se individualizează în mod diferit, într-un moment sau altul, în funcţie, de legea vamală care reglementează operaţiuni de import sau export.

Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei, care poate fi directă sau indirectă.

4. Forme. SancţiuniTentativa nu se pedepseşte.

Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care este .realizat .actul sau fapta considerată operaţiune «de import, export sau tranzit, moment în care se produce şi urmarea socialmente periculoasă a faptei, adică starea de pericol pentru activitatea de comerţ exterior.

Sancţiunea constă în închisoare de ia 2 ia 7 ani.

DETURNAREA DE FONDURI -art. 302-

1.Conţinutul juridic

Infracţiunea constă în schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale, fără respectarea prevederilor legale, dacă fapta a cauzat o perturbare a activităţii economico-financiare sau a produs o pagubă unui organ ori unei instituţii de stat sau unei alte unităţi dintre ceie ia care se referă art. 145.

2. Condiţii preexistente

Obiectul juridic principal constă în relaţiile sociale referitoare la disciplina financiară, a cărei respectare impune folosirea fondurilor băneşti şi a resurselor materiale potrivit destinaţiei lor legale. Obiectul juridic secundar constă în relaţiile

sociale cu caracter patrimonial.Subiect activ poate îi numai o persoană care, în limitele competen ţelor legale,

poate dispune în legătură cu fondurile unităţii.Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

4. Conţinutul constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizează prin acţiunea de schimbare a destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale, adică în folosirea acestor fonduri sau resurse în alt scop decâî cel stabilit. Schimbarea destinaţiei acestor fonduri sau resurse trebuie să se facă fără respectarea prevederilor legale.

Urmarea imediată are conţinut alternativ, constând într-o perturbare a activităţii economico-financiare, ori într-o pagubă produsă a unui organ ori instituţii de stat sau unei alte unităţi din cele ia care se referă art. 145 Cp.

Raportul de cauzalitate, între fapta săvârşită şi urmarea imediată/trebuie stabilit în fiecare caz concret.

Latura subiectivă presupune vinovăţia sub forma intenţiei, care poate fi directă sau indirectă.

4. Forme. SancţiuniTentativa infracţiunii nu se pedepseşte.Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se săvârşeşte fapta incriminată,

având ca urmare fie o perturbare a activităţii economico-finan-ciare, fie o pagubă unui organ sau instituţii de stat ori altei unităţi dintre cele ia care se referă art. 145 Cp.

Sancţiunea constă în închisoare de la 6 luni la 5 ani.

4. Conţinutul agravat

Potrivit alin. 2 infracţiunea este mai gravă dacă fapta din alin. 1 a avut consecinţe deosebit de grave.

Consecinţele sunt deosebit de grave în accepţiunea art. 146 Cp., ia care facem trimitere.

Sancţiunea constă în închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

NERESPECTAREA DISPOZIŢIILOR PRIVIND IMPORTUL DE DEŞEURI ŞI REZIDUURI - art. 3022 -

1.Conţinutul juridic

Potrivit prevederilor alin. 1, infracţiunea constă în efectuarea oricăror operaţiuni de import de deşeuri ori reziduuri de orice natură sau de a!te mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu! înconjurător, precum şi introducerea, în orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul ţării, fără respectarea dispoziţiilor legale.

2. Condiţii preexistente

Obiectul juridic principal constă în relaţiile sociale referitoare ia tranzitarea pe teritoriul ţării, precum şi la importul unor substanţe toxice. Obiectul juridic secundar constă în relaţiile sociale referitoare la sănătatea populaţiei şi protecţia mediului

înconjurător.Obiectul material este reprezentat de deşeurile şi reziduurile care sunt importate ori

tranzitate pe teritoriul ţării, cu încălcarea dispoziţiilor legale. In formele agravate, infracţiunea are ca obiect material şi corpul victimei sau victimelor.

Subiect activ poate fi orice persoană.Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3. Conţinutul constitutiv

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin oricare dintre următoarele trei modalităţi alternative:

a) - efectuarea de operaţiuni de import având ca obiect material deşeuri, reziduuri sau alte mărfuri. în această modalitate poate fi realizată orice operaţiune de import: Reziduurile, deşeurile, celelalte mărfuri importate trebuie să fie periculoase pentru sănătatea populaţiei ori pentru mediu] înconjurător. Fapta constituie infracţiune chiar şi atunci când starea de pericol subzistă faţă de una dintre ceîe două valori.b) - introducerea, în orice mod, a respectivelor produse în tară. Dacă

mijlocul folosit constituie prin el însuşi o infracţiune, devin incidente regulilereferitoare la concursul de infracţiuni: de exemplu, făptuitorul falsifică documentele însoţitoare ori săvârşeşte o altă faptă incriminată în Codul vamaisau în Legea specială privind frontiera de stat.c)- tranzitarea pe teritoriul ţării a reziduurilor, deşeurilor ori a altor mărfuri

periculoase. Sub acest aspect nu are importanţa durata operaţiunii de tranzitare.In toate cazurile, fapta se săvârşeşte cu încălcarea dispoziţiilor legale. Dacă

făptuitorul realizează două sau chiar toate cele trei modalităţi alternative, unitatea legală subzistă. De aceasta se va ţine însă seama la individualizarea judiciară a pedepsei.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru sănătatea populaţiei ori pentru mediul înconjurător.

Raportul de cauzalitate trebuie să existe.Latura subiectivă presupune forma de vinovăţie a intenţiei, care poate fi directă sau

indirectă.

4. Forme. Sancfiuni

Tentativa se pedepseşte, potrivit alin. 3.Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se realizează fapta incriminată,

în oricare dintre modalităţile alternative, moment în care se produce şi starea de pericol. Infracţiunea poate fi săvârşită în formă continuată.

Sancţiunea constă în închisoare de ia 2 ia 7 ani.

5. Continutul agravat

Infracţiunea are două forme agravate, prevăzute în alin. 2 ipoteza I şi II.Prima formă agravată, prevăzută în alin. 2 ipoteza 1, există dacă fap tele prevăzute

în alin. 1 .au au pus în pericol, sănătatea sau integritatea corporală a unui număr mare de persoane, au avut vreuna dintre urmările arătate în art. 182 ori au cauzat o pagubă materială importanţă.

Agravanta ia în considerare urmările alternative, caracterizate. printr-o

periculozitate socială sporită.Sancţiunea constă în închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unof-drepturi.A,doua formă agravată, prevăzută în alin, 2 ipoteza a 2-a, .există atunci când

prin faptefe prevăzute în alin, 1 s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economieLnaţionaie.

Pentru explicaţii privind caracterul'important al pagubei aduse economiei naţionale, facem trimitere la analiza infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi neglijenţă în serviciu.

Sancţiunea constă în închisoare de la 7 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

SPETEÎNŞELĂCIUNEA LA MĂSURĂTOARE - art. 296 -

De exemplu, în practica judiciară s-a considerat că sunt întrunite elementele infracţiunii, atunci cînd făptuitorul vinde băuturi, cu lipsă la măsurătoare, folosind un pahar nemarcat sau măsurând băutura „după ochi", fără a folosi un pahar gradat, ori vinde ulei comestibil în acelaşi mod.

ÎNŞELĂCIUNE CU PRIVIRE LA CALITATE MĂRFURILOR - art. 297 -

De exemplu, în practica judiciară s-a considerat că sunt întrunite elementele infracţiunii, atunci cînd făptuitorul a vândut carne de calitatea inferioară substituită ceiei de calitate superioară, ori a predat mărfuri calitativ inferioare celor solicitate, încasând preţul corespunzător celor superioare, dacă mariipuiantui de la un depozit de mărfuri livrează, cu asentimentul gestionarului, mărfuri, înscriind în bonurile de vânzare preţuri mai mari decât cele reale şi corespunzătoare unei calităţi superioare de marfă în raport cu cea vândută efectiv, ori dacă făptuitorul vinde un sortiment de pâine cu preţ mai mare decât cei legal, corespunzător unui sortiment de calitate superioară.

BIBLIOGRAFIE

Constantin Bulai, Manual de Drept penal.Partea generala, Editura All, Bucuresti,

1997.

Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Drept penal.Partea speciala, Editura All

Beck, Bucuresti, 2002

Octavian Loghin, Tudorel Toader, Dreprt penal roman.Partea speciala, Casa de

editura si presa Sansa, Bucuresti, 2001

Vintila Dongoroz, Siegfred Kahane, I. Oancea, I. Fodor, Constantin Bulai,

Nicoleta Iliescu, Rodica Mihaela Stanoiu, V. Rosca , Explicatii ieoretice ale

Codului penal roman.Partea speciala, vol 3

Teodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu, Dumitru Lucinescu, Vasile

Papadopol, Virgil Ramureanu, Codul penal comentat si adnotat.Partea speciala,

Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975

Constantin Bulai, Curs de Drept Penal.Partea speciala, Bucuresti, 1975

Vintila Dongoroz, Codul penal adnotat, Bucuresti, 1937