Investigatorul TIR Magazin Plus - Februarie 2012

T I R M A G A Z I N | F E B R U A R I E 2 0 1 2 | w w w . t i r m a g a z i n . r o 1

CONSTANTIN ISACPREŞEDINTELE

UNTRR

2 InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | FeBRuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro

Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

materialele publicate în această revistă reprezintă

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul SRL.

Rubricile Playback, Departamentul Securităţii Presei,

Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a cincea" şi "Let

the party begin" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare.

Pentru a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL,

vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute prin

intermediul reţelelor de distribuţie.

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, BucureştiDirector General: Emil POP

mobil: [email protected]

ISSN 1584-6202tiraj: 20.000 exemplareTel/fax 021-317.90.74INV

ESTIGA

TORU

L®

InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | FeBRuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro 3

TEORIA CONSPIRAŢIEI

InvesTIgaToRul | FeBRuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro 3

După mai bine de 20 de ani de la căde-rea comunismului, România a ajuns un stat de inspectori şi ştampilagii.Pas cu pas, capitalismul sălbatic al anilor '90 a fost pus cu botul pe labe, prin cre-area unei legislaţii extrem de stufoase. În cele mai multe cazuri, legile, normele şi reglementările, apărute ca ciupercile după ploaie, au un singur scop: să le per-mită angajaţilor statului să îi "mulgă" din orice poziţie pe acei puţini indivizi care încă mai au "neobrăzarea" să mai lucre-ze în această ţară.Mai mult, printr-un cadru legislativ în "plin avânt", buzunarele puţinilor români harnici sunt golite nu numai de către an-gajaţii "statului ticăloşit" dar şi de diverse bresle sau grupuri de interese. Zi după zi, mai apare câte o "reglementa-re-frână" în orice domeniu. Şi, dacă vrei să faci ceva, trebuie neapărat să treci pe la un "ştampilagiu". Pentru o perioa-dă, "ştampilagii" erau doar angajaţi ai statului. Uşor-uşor, diverse organizaţii de golani au primit prin legi, norme şi re-glementări "sceptrele puterii". Organizaţii monopoliste de tipul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, apărute în anii '90, au fost o sursă de inspiraţie pentru "şme-cheraşi". Acestea s-au instalat conforta-bil pe diverse paliere ale economiei şi, în baza unei legislaţii pe care şi-au făcut-o singure, au ajuns să îi "vămuiască" fără scrupule pe cei care fac sau încearcă să facă ceva în acel domeniu.La începutul anilor '90, mediul de afaceri era ca un căţel cu o căpuşă mare pe el. După mai bine de 20 de ani, căpuşa a ajuns să fie mai mare decât câinele!Cu o apetenţă ieşită din comun, autori-tăţile de la noi au luat fără discernământ toate reglementările din Uniunea Euro-peană, peste care au mai creat şi regle-mentări în plus.Statele Unite şi Europa de Vest au ac-celerat în cursa pentru reglementarea diverselor zone din economie cu scopul declarat de "a face ordine" şi cel nede-clarat de a direcţiona banii celor care îi produc spre puturoşii şmecheri. Această suprareglementare a ajuns să

fie la temelia crizei din Euro-America. Statul controlor şi profitor şi căpuşele private, care au beneficiat de legi cu de-dicaţie, au ajuns să sufoce aproape total economia. Cu atâtea căpuşe care li s-au pus în spinare, "câinii economiei", care au reuşit să scape de faliment, şi-au mu-tat capacităţile de producţie tot mai spre est. Aşa se face că cea mai mare putere economică mondială, SUA, a ajuns să fie dependentă de forţa de muncă şi de banii Chinei.Revenind la România, împinse de la spate de lobby-ul făcut de grupurile de interese, autorităţile de la noi au creat şi un mare număr de reglementări care nu există în restul Uniunii Europene. Asi-gurarea obligatorie pentru casă este un exemplu în acest sens. Diverşi şmeche-raşi apar prin media şi ne vorbesc des-pre cât de ieftină este această asigurare. Este adevărat, însă pentru marea masă a celor obligaţi să se asigure nu reprezin-tă altceva decât un alt bir impus de stat. Pentru un proprietar al unui apartament dintr-o zonă a ţării fără activitate seis-mică, cei 20 de euro pe care trebuie să îi plătească reprezintă, în fapt, o escro-cherie. Omul este obligat să contribuie la profitul unui grup "select" de companii de asigurări. Poliţa obligatorie te asigură îm-potriva seismelor, alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Dacă locuieşti la etajul al treilea, într-o zonă fără activitate seismi-că şi fără alunecări de teren, pentru ce te asiguri de fapt? Pentru inundaţii. Păi, dacă inundaţiile ajung până la etajul trei, fiţi siguri că dezastrul este atât de mare încât firma de asigurări, care a strâns 20 de euro de apartament, nu va avea nici pe departe banii de despăgubiri. Când golanii ne vorbesc despre firmele de asi-gurări, evită să ne spună un lucru esen-ţial: sunt şi ele societăţi comerciale şi pot oricând să falimenteze! De la începutul crizei, s-a văzut cu uşurinţă cât de şubre-de sunt marile companii de asigurări. Aşadar, prin reglementări care servesc doar interese de grup, economia româ-nească este în mod voit scoasă în afara mecanismelor de piaţă ale capitalismului.

Comunismul a căzut din cauza eliminării competiţiei din piaţă şi a promovării diri-jismului. Este tot mai clar că, la nivel mondial, ca-pitalismul sănătos concurenţial este tot mai aproape de final. Intrăm pas cu pas într-o nouă orânduire pe care eu am de-numit-o "corporatismul monopolist". Un număr tot mai mic de corporaţii, din ce în ce mai mari, fac regulile jocului prin inter-mediul politicienilor pe care îi "inventea-ză", îi finanţează şi îi ajută să acceadă la putere. În schimbul acestor servicii, noii demnitari se obligă să le ofere corporaţii-lor accesul aproape nelimitat la banii pu-blici şi, lucrul cel mai grav, la privatizarea resurselor rare. Astfel, monopolurile de stat, asupra că-rora societatea civilă poate să aibă un oarecare control, sunt înlocuite treptat cu monopoluri private. În acest din urmă caz, atunci când cetăţenii sunt nemulţumiţi de preţurile tot mai mari pe care sunt obligaţi să le plătească pentru combustibili, apă, electricitate, gaz şi alte resurse rare, nu există un partener dispus la dialog. "Nu îţi convine, renunţă la serviciile noastre!", le spune într-o formă mai mult sau mai puţin voalată corporaţia care a preluat un monopol. Dar cum poţi să renunţi la apă?! Nu poţi! De aceea, în zona utilităţi-lor publice sunt cele mai mari profituri!Dacă scopul real al politicienilor de la guvernare este ca toţi românii să o ducă mai bine, atunci ar trebui să înceapă o campanie de dereglementare a activi-tăţilor economice, pentru a da frâu liber mecanismelor extrem de puternice ale economiei de piaţă. Autorităţile trebuie să facă legi pentru cei mulţi, nu pentru cei puţini şi şmecheri!Pe lângă dereglementare, statul trebuie să pornească o luptă cu monopolurile, adică să readucă în piaţă aerul proaspăt al concurenţei dintre companii!

emil pop,director general

Investigatorul TIR Magazin plus

deRegleMenTaţI, deRegleMenTaţI

şI IaR deRegleMenTaţI!


Lideri

cum a fost anul 2011 pentru trans-portatorii români?

Transportul rutier nu face excepţie de la regulă atunci când vorbim de o situaţie sau evoluţie economică. Întrebarea dum-neavoastră face referire, cred, în special la modul în care transportul rutier traver-sează criza economică. În momentul în care am tras linie, la sfârşitul anului, am constatat că activitatea de transport a re-flectat în mod fidel evoluţia economică a României, cu o primă parte dificilă, urmată de o perioadă de creştere în semestrul doi. Ce este foarte important pentru transpor-tul rutier a fost faptul că tarifele, în această a doua parte a anului, au început să se regleze în raport cu creşterile de costuri

la carburanţi, deci au avut o tendinţă de creştere, în aşa fel încât activitatea să se desfăşoare totuşi pe rezultate pozitive. Am fost pregătiţi pentru un an greu şi cred că l-am trecut cu bine. Sperăm ca anul 2012 să fie mai bun, deşi veştile din Europa de Vest, care este principalul nostru partener în tranzacţiile comerciale, nu sunt tocmai bune. Dar nu aş vrea să ne speriem de drobul de sare şi să continuăm să fim op-timişti, dar un optimism prudent, prin care să ne concentrăm pe costuri şi să tratăm cu mare atenţie investiţiile, dezvoltarea flotelor.Trebuie să conservăm ceea ce avem şi să căutăm să ne menţinem în re-zultate pozitive. Ca o concluzie, aş putea să spun că 2011 a fost un an uşor pozitiv şi încurajator.

anul 2012 este un an cu mişcări soci-ale, un an cu alegeri. cum credeţi că va afecta această "brambureală poli-tică" business-urile transportatorilor români?

Da, este un fenomen caracteristic ciclului electoral. Anul de alegeri este un an dificil din punct de vedere economic şi afectea-ză în mod direct şi activităţile în transpor-tul rutier. Anul acesta va fi mai dificil, pe de o parte ca an electoral, pe de altă parte, din cauza a ceea ce observăm încă din luna ianuarie. Mişcările sociale dublează dificultăţile unui an electoral obişnuit, prin faptul că tensiunea politică va creşte şi va transmite întregului angrenaj economic o instabilitate majoră.

despre anii 2011 şi 2012, într-un interviu cu preşedintele unTRR

consTanTIn Isac: "TRanspoRTul RuTIeR asIguRă o pondeRe IMpoRTanTă dIn pIB-ul RoMânIeI şI conTRIBuIe

cu câTeva MIlIaRde de euRo dIn Taxe şI IMpozITe la BugeTul consolIdaT!"


Lideri

În anii de criză, economiile sunt repornite prin proiecte majore în infrastructură, care la rândul lor antrenează ramuri importan-te din economie, construcţiile industriale, construcţiile de maşini, transporturile de toate categoriile şi alte ramuri. Din păcate, în anii electorali şi mai ales în acesta, care prefigurează un transfer de putere politi-că, investiţiile mari sunt paralizate, ceea ce frânează puternic activitatea economi-că şi mai ales dezvoltarea ei. Recapitu-lăm: an electoral, transfer de putere, an de criză globală cu mari probleme pentru zona euro, lipsa banilor pentru investiţii majore. La ce ne putem aştepta şi cum ar trebui să-l abordăm decât cu prudenţă, pas cu pas, cu adaptare rapidă la situaţia concretă a realităţii de zi cu zi, fără planuri prea îndrăzneţe.Mai mult decât atât, în momentul acestui interviu, primim avertizări foarte alarman-te de la Comandamentul Pentru Situaţii de Urgenţă, care funcţionează la Ministe-rul Transporturilor şi Infrastructurii, privitor la blocajele de drumuri în tot sudul ţării din cauza căderilor masive de zăpadă şi a viscolului. Această situaţie durează de câteva zile şi cu siguranţă se va prelungi, timp în care tot transportul rutier va fi pa-ralizat, cel puţin în partea de sud şi sud-est a ţării.Trăim vremuri grele, asta-i realitatea...

deşi suntem la începutul lunii februa-rie, carburanţii s-au scumpit deja de trei-patru ori. anul trecut aţi avut o serie de proteste vizavi de aceste scumpiri succesive şi nu tocmai justi-ficate ale carburanţilor. care este po-ziţia unTRR în acest an în legătură cu această problemă?

Da, este adevărat, şi anul trecut am avut probleme mari în bugetele firmelor de transport, probleme generate de creşte-rile repetate ale preţurilor la carburanţi. Sigur, aceste creşteri au fost determina-te de creşterea accizei, care trebuie să fie aliniată la nivelul minim european, de creşterea de taxe, de creşterea de TVA, care a afectat fluxul de cash al firmelor, de celelalte creşteri ale preţului, care au decapitalizat firmele, pentru că o creş-tere de preţ la motorină, foarte greu se transferă în tarif. Inerţia este mare, foarte greu, după mult timp, după 30-60 de zile, de abia reuşim să renegociem tarifele de transport pe contractele importante. În acest interval de timp, noi suntem în si-tuaţia să alimentăm cu carburanţi la preţ mare şi să facturăm la tarifele contractate cu mai mult timp în urmă. Transportatorii, care pot negocia contractele de pe poziţii economice solide, cu putere de negoci-

ere, au grijă să regleze această situaţie printr-o clauză specială, care prevede ca, la fiecare creştere de carburanţi, să fie modificat tariful. Am avut discuţii mari cu Petromul, care este principalul jucător în piaţă pe preţurile de carburanţi, şi de fiecare dată au motivat aceste creşteri de carburanţi ca o consecinţă a evoluţiei preţurilor de produse finite în piaţă. Sigur, Petrom se raportează la preţurile de pe bursa Platts Mediteranean, preţuri la care fac tranzacţiile de carburanţi, benzină şi motorină, şi sub care nu pot coborî. Sigur, aceasta este teoria pe care ne-o prezintă de fiecare dată şi nu pot răspunde între-bărilor noastre generate de situaţia urmă-toare: cum se face că România şi Austria sunt la acelaşi preţ de vânzare la pompă, deşi în Austria acciza este mai mare?! Asta ar însemna că preţul de bază la car-burant este mai mic. Şi cum se face că Austria are un preţ de bază mai mic, când nu are producţie de ţiţei, nu are o exploa-tare de ţiţei?! Austria cumpără ţiţeiul din piaţa furnizoare, în timp ce România are o producţie de ţiţei proprie, la un preţ mult mai mic. Se cunoaşte faptul că redevenţa este foarte mică şi asta înseamnă că Pe-tromul are un preţ de bază mult mai scă-zut decât în Austria. Asta e de neînţeles pentru noi! Cum se poate ca, deşi condiţi-ile în România permit un preţ de bază mai mic, nu se întâmplă aşa, ci preţul mai mic este în Austria. Este o poveste mai lungă şi cu implicaţii serioase.

explicaţia poate fi găsită în profitul uriaş pe care îl face anual peTRoM!

Evident, aceasta este explicaţia şi singu-ra, deşi în mod oficial nu este recunoscu-tă, dar alta nu există. Se mai întâmplă un lucru. Nu poate fi dovedit decât foarte greu şi am reclamat această situaţia la Consi-liul Concurenţei: noi îi suspectăm de poli-tici de cartel, pentru că jucătorii din piaţă aliniază foarte rapid preţurile de carburanţi la semnalul Petromului. De fiecare dată, observă toată lumea că, în 24 de ore, toţi ceilalţi furnizori aliniază preţurile la preţul nou. Nu este corect! În mod normal, ca în toate celelalte pieţe, din toate categoriile de produse şi servicii, ar trebui ca cea mai bună calitate şi cel mai bun preţ să aibă cea mai bună vânzare. Nu funcţionează acest sistem şi atunci nu-i normal să ne întrebăm: oare nu există o înţelegere de tip cartel care îi duce pe toţi jucătorii la profituri mari şi confortabile? Dacă da, în detrimentul cui? Sigur, al transportatorilor şi al cetăţenilor care ajung să cumpere produsul din raft la preţuri mult mai mari!!!

nici anul acesta iarna n-a fost ca vara. cum au simţit transportatorii români zăpezile de pe drumurile naţionale şi autostrăzi?

Da, un subiect pe cât de sensibil pe atât de important în aceste zile...Ştiţi cu siguranţă proverbul: "Gospodarul îşi face vara sanie şi iarna car"... Vă spun că, de câte ori mi-l amintesc în situaţii ca aceasta pe care o traversăm, mă gândesc dacă proverbul este inspirat din înţelep-ciunea populară românească sau l-am adus de la nemţi?!Şi nu găsesc răspunsul corect, pentru că, aşa cum se mişcă autorităţile noastre şi chiar gospodarii de primari în aceste zile, mă tem că l-am adus de la nemţi, dar nu-l înţelegem, ca să putem învăţa ceea ce este de învăţat. Şi în fiecare iarnă avem probleme din ce în ce mai mari, care din păcate înseamnă chiar şi multe pierderi de vieţi omeneşti.

Da, din păcate, ne-am obişnuit cu ierni blânde şi asta nu trebuie să ne scuze, nici ca transportatori, nici ca drumari, atunci când trebuie să facem faţă condiţiilor gre-le de iarnă cu zăpadă şi viscol puternic. Transportatorii au fost obligaţi să "încal-ţe" anvelope de iarnă, să se echipeze cu lanţuri, au fost obligaţi să-şi aleagă rutele şi să-şi programeze cursele în aşa fel în-cât să evite drumurile blocate de viscole puternice. Şi trebuie să spun că au fost măsuri foarte bune. Dar, în acelaşi timp, nu înţelegem de ce Compania Naţiona-lă de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale nu este pregătită, la fel ca şi transportatorii, astfel încât să intervină atunci când este nevoie şi dacă situaţia o cere, să poată să rezolve în timpul cel mai scurt deblocarea drumurilor şi continuarea activităţii?! Cine trebuia să asigure utilajele necesare şi echipamentele cele mai eficiente?Cum s-a pregătit CNADNR pentru aceas-tă situaţie? Nu vorbim de lame montate pe botul unor basculante şi graifere sau excavatoare luate de la exploatările de agregate, ci vorbim de frezele şi turbosu-flantele necesare pe timp de iarnă şi care


Lideri

să fie în stare să atace zonele dificile, zo-nele cu zăpadă troienită, în toate porţiunile de drum unde se petrece acest fenomen în mod istoric. Se cunosc aceste zone şi acolo trebuie să se intervină. Ne-am să-turat să ni se raporteze mii de utilaje care încearcă să deblocheze drumurile fără să reuşească şi să stăm cu camioanele în garaj şi parcări şi pe drumuri închise, când oamenii au atâta nevoie de produse de primă necesitate. Chiar trebuie să ne oprim cu toţii până vine primăvara?Chiar nimeni nu-şi dă seama că blocarea drumurilor pentru 3-4 săptămâni anulea-ză acea creştere a economiei prognozată pentru un an întreg?Noul Guvern al României va trebui să înţeleagă că o proastă şi defectuoasă organizare a Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în această perioadă ne va costa 5-6% din PIB! Cu ce vom putea înlocui această lipsă de activitate decât cu foame şi sărăcie?De ce nu putem învăţa de la nemţi, de la austrieci, cum, cu ce echipamente şi cu câtă responsabilitate ar trebui să lucrăm să fim eficienţi?... Şi totul numai în folosul nostru!...

deci, consideraţi că actualul sistem de întreţinere multianuală prin care cnadnR dă spre întreţinere unor fir-me private drumurile naţionale şi au-tostrăzile nu este viabil?

Cu certitudine, acesta nu este un sistem viabil. Trebuie găsit un alt sistem şi, vă re-pet, nu văd de ce ar trebui să inventăm noi de fiecare dată roata, când în Euro-pa există ţări care au situaţii extreme de această natură, mult mai frecvent decât noi, aş putea spune în fiecare an, şi ar tre-bui să învăţăm de la ele ce trebuie făcut şi să aplicăm. E o treabă foarte simplă: tipul acela de contracte, tipul de utilaje şi echi-pamente, tipul de proceduri, de specialişti, aceleaşi trebuie să le folosim, aşa cum le folosesc ei. Nu trebuie să inventăm noi nimic nou. Sunt tehnologii cunoscute de mult în Europa, pe care ar trebui să le preluăm şi să le aplicăm. Este extrem de simplu, numai că, din păcate, cei care ar trebui să se organizeze pentru astfel de situaţii, după părerea mea, se învârt în jurul cozii şi nu sunt în stare să fie efici-enţi. Sau mai degrabă nu au nici un inte-res, pentru că această întreţinere anuală sau multianuală este o ocazie foarte bună pentru câştiguri mari cu investiţii mici. Aici sunt cele mai lejere mijloace de "sifonare" a banilor publici, mai ales pornind de la faptul că aceste lucrări de întreţinere pe timp de iarnă nu pot avea dovezi, care să poată fi verificate uşor. În această situaţie,

dovada se topeşte natural, de la soare. Nici un control nu poate dovedi niciodată cât au transportat, cât au deszăpezit fir-mele care au contractat lucrările, în aşa fel încât să plătim corect o factură. Acesta e motivul pentru care lucrurile nu sunt rân-duite aşa cum se cuvine. Altfel spus, aici se poate fura foarte uşor şi fără riscuri!

de la finalul anului trecut, controlul în transporturile rutiere a fost prelu-at de IscTR. cum simţiţi activitatea acestei noi instituţii?

Este salutară măsura pe care a luat-o Mi-nisterul Transporturilor, de a înfiinţa acest Inspectorat de Control şi sperăm ca lucru-rile să fie duse la bun sfârşit, aşa cum au fost proiectate. Am înregistrat semnale foarte bune din partea conducerii Inspec-toratului, care este hotărâtă să facă toate eforturile de organizare pentru a-şi atinge obiectivele.

Noi, ca uniune patronală, ce ţintim de fapt prin sprijinirea acestui Inspectorat?! Do-rinţa noastră dintotdeauna este ca secto-rul de transport rutier să fie ordonat după reguli şi regulamente clare, cunoscute şi respectate în mod egal de către toţi cei ce desfăşoară această activitate. Numai în acest fel vor putea fi dezvoltate afacerile în transportul rutier şi va avea de câştigat competenţa administratorilor, calitatea şi siguranţa serviciilor de transport. Dorim să curăţăm şi să însănătoşim piaţa de transport rutier. Dorim ca această aface-re în transportul de marfă şi persoane să devină o afacere predictibilă în timp, să fie curăţată piaţa de cei care nu înţeleg că tre-buie să funcţioneze după aceleaşi reguli, respectate de toţi partenerii. Piaţa trebuie

să fie curăţată de concurenţă neloială, de piraterie, în transportul de persoane, şi, nu în ultimul rând, transportul să câştige în siguranţă. Deci, aceste obiective trebu-ie să facă din munca ISCTR un ansamblu de obiective, care să conducă la un trans-port sănătos, un transport rutier în care dezvoltarea business-ului să se facă pre-vizibil. Cred că intenţiile sunt foarte bune, foarte corecte, important este cât timp vor avea la dispoziţie aceşti oameni să-şi facă treaba, ce resurse vor avea la dispoziţie şi cât de mult autorităţile şi transportatorii, vor înţelege acest deziderat, de a face din piaţa de transport rutier o piaţă cât mai să-nătoasă, atât de benefică tuturor.

cum simţiţi concurenţa firmelor de transport de marfă din ue?

Ar trebui înţeleasă această situaţie şi de către autorităţi, care privesc din păcate piaţa de transport ca pe o grădină a bu-nelor intenţii, în care toţi participanţii au aceleaşi drepturi şi obligaţii respectate pe deplin. Este o falsă imagine şi, dacă nu suntem ascultaţi astfel încât să ajungem să fim trataţi de la egal la egal cu transpor-tatorii străini, încet, încet pierdem bătălia cu concurenţa, care are condiţii mai bune de "acasă".Aici sunt multe de spus, dar poate dezvol-tăm cu altă ocazie.Oricum firmele româneşti, care pot sau vor să facă transport în regim de cabo-taj, trebuie să se informeze din timp şi cu mare atenţie asupra condiţiilor reglemen-tate. Uniunea a atenţionat şi a explicat aceste situaţii, tocmai pentru că nu sunt prea simple şi îi sfătuiesc pe cei care sunt în această situaţie să ni se adreseze pen-tru lămuriri.Într-adevăr, vesticii caută să-şi protejeze foarte bine piaţa şi interesele, mimând o deschidere faţă de cei din est. Deci, mare atenţie! Uniunea face toate eforturile pen-tru a obţine condiţii cât mai bune pentru transportatorii români dar din păcate nu avem şi pârghiile politice.

la intervale regulate de timp, mafia din transporturile de călători lansea-ză cu zgomot ideea că soluţia pentru combaterea pirateriei s-ar găsi în li-cenţierea vehiculelor cu 8+1 locuri. în vestul europei nu există o astfel de reglementare. care este opinia dum-neavoastră în legătură cu această pretinsă soluţie la problema pirateri-ei din transportul de călători?

În transportul de persoane nu trebuie să inventăm roata. Ar putea fi găsită o soluţie


asemănătoare celei aplicată în Germania, privind liberalizarea serviciilor, care să aducă o concurenţă în sector şi să poată asigura o dezvoltare a acestuia, în intere-sul atât al transportatorilor cât şi al călăto-rilor. Cu siguranţă această soluţie poate fi agreată de cele trei părţi, patronate, auto-rităţi şi călători. Important este să existe voinţă politică, să fie pusă în discuţie.Uniunea consideră că, ţinându-se cont de interesele patronilor din sector şi de investiţiile acestora pe termen lung, poa-tă fi găsită o variantă care să deblocheze situaţia şi să fie evitată pirateria, care aşa cum bine ştiţi a făcut multe victime în ul-timul timp.

lista noului guvern a trecut de parla-ment. alexandru nazare este noul mi-nistru al Transporturilor. care credeţi că ar trebui să fie primele lui priorităţi în acest domeniu, al transportului ru-tier?

Domnul ministru Nazare cunoaşte o bună parte din problemele transportatorilor ru-tieri. Am salutat intervenţiile domniei sale în apărarea intereselor transportatorilor români faţă de autorităţile străine din ţările vecine, de câte ori l-am solicitat, şi sun-tem convinşi că o va face şi în viitor. Dintre priorităţile pe care le are pe sectorul de transport rutier amintesc organizarea şi funcţionarea ISCTR şi Ordonanţa 27/31 august 2011, care va trebui aprobată în Parlamentul României, după o corecţie amplă şi severă. Această ordonanţă tre-buie să se transforme în Legea Transpor-turilor Rutiere, după o consultare serioasă şi constructivă cu patronatele din acest sector. Ministerul Transporturilor şi Infra-strucurii trebuie să înţeleagă că Regula-mentele Europene 1071, 1072, 1073, care au intrat în vigoare în 4 decembrie 2011 şi celelalte prevederi ale Legii Transportu-rilor Rutiere vor trebui armonizate, astfel încât să se asigure o dezvoltare coerentă şi de durată a acestui sector, în interesul transportatorilor români şi al economiei naţionale în ansamblu. Uniunea Naţională a Transportatorilor Ru-tieri din România a pregătit şi poate pune în discuţie cu reprezentanţii ministerului, ai celorlalte asociaţii patronale şi ai par-lamentului, toate propunerile privitoare la această lege, astfel încât să obţinem cea mai bună formă acceptată de către toate părţile.Această lege este piatra de temelie a transportului rutier şi va trebui, împreună cu asociaţiile profesionale şi cu mediul economic beneficiar al transporturilor ru-tiere, să fie stabilite obiectivele acestui sector de activitate. Nu trebuie neglijat

faptul că transportul rutier asigură o pon-dere importantă din PIB-ul României şi contribuie cu câteva miliarde de euro din taxe şi impozite la bugetul consolidat. Tre-buie înţeles odată pentru totdeauna rolul transportului rutier ca una dintre ramurile economice care au un aport foarte însem-nat, aşa cum s-a dovedit şi în ultimele zile. Lipsa camioanelor a creat mari probleme în asigurarea vieţii cotidiene. Acum, în al doisprezecelea ceas, populaţia şi autori-tăţile ar trebui să înţeleagă ce înseamnă transportul rutier, ca verigă de bază în complexul logistic al asigurării mişcării mărfurilor, de la furnizori către consuma-tori. A fost un exemplu foarte bun, deşi amar, din care sper că s-au tras cuvenite-le învăţăminte.

anca Boagiu şi-a încheiat ministeria-tul. aţi fost mulţumit de mandatul ei? ce puteţi să-i reproşaţi?

Un singur lucru aş putea să-i reproşez doamnei Boagiu: acela că, o anumită pe-rioadă de timp, a omis instituţionalizarea dialogului social, dialogului cu patronate-le, deşi am dat semnale foarte clare că sprijinim Ministerul în toate proiectele pe care le are în transportul rutier şi că nu trebuie să fim priviţi ca nişte adversari. În ultima vreme, atitudinea domniei sale s-a schimbat în sens pozitiv şi a fost mai aproape de asociaţii, lucru care a fost sa-lutat de noi şi pentru care îi mulţumim.

care este mesajul dumneavoastră, acum la început de an, către mem-brii unTRR, către toţi transportatorii români, către cititorii revistei TIR Ma-gazin?

Cel mai important mesaj pe care aş vrea să-l dau este acela că trebuie să fie mult mai apropiaţi de asociaţiile profesionale. Sigur, eu îmi doresc să fie cât mai apropi-aţi de UNTRR, care face tot efortul să fie o Uniune profesională adevărată!UNTRR, începând cu acest an, face parte din Consiliul de Conducere al IRU (Uniu-nea Internationala Rutiera) prin Secretarul General Radu Dinescu, o poziţie de frun-te prin care Uniunea poate reprezenta cu mult mai bine interesele transportatorilor români. Vreau ca membrii noştri să aibă încredere că apelurile lor nu sunt fără ecou şi fără rezultat! Vreau să fie încre-dinţaţi că facem toate eforturile pentru ca viaţa lor şi desfăşurarea activităţii de transport să se îmbunătăţească. De ase-menea, vreau să înţeleagă că, în lipsa apelurilor din partea cărăuşilor mari sau mici, nu putem să conturăm foarte bine nevoile în întregimea lor. Cu cât mai multe semnale, cu atât mai bine ne vom consti-tui obiectivele şi în munca de lămurire cu autorităţile şi în ceea ce înseamnă forma reglementărilor, care trebuie să guverne-ze această activitate. Totodată, aş face apelul pe care de fieca-re dată îl repet, acela că nu trebuie să se teamă de greutăţile pe care le aduce iar-na cu viscolul ei, pe care le aduce acest an electoral sau criza economică. Trebuie să-şi păstreze aceeaşi tenacitate, care a caracterizat munca noastră în transportu-rile rutiere. Noi, ca breaslă, suntem dintre cei mai tenace şi curajoşi muncitori şi tre-buie să ne păstrăm acelaşi curaj pentru noi şi familiile noastre.

a consemnat,emil pop

Lideri


Am discutat cu domnul Cătălin Franga,

inginer automatist la bază-automatizări

industriale, actualmente antreprenor,

care aplică aceeaşi filosofie, în acord cu

formarea sa tehnică şi în business-urile

ce le administrează: acumulează infor-

maţii din mai multe domenii şi le dă mai

departe.

L-am provocat la o discuţie despre ape-

tenţa sa faţă de domeniile diverse şi ne-

lipsite de risc în care se implică şi, refe-

ritor la asta, a sintezat: ”De obicei sunt

deschizător de drumuri!”.

Focusul actual privind afacerile sale este

plasat în dezvoltarea construcţiilor. Fran-

ga deţine alternativa Amvic în România

şi anume sistemul STYRO STONE - sub

licenţă germană, garanţia calităţii. Deţi-

nător al unui contract de distribuţie pen-

tru România, ce include exclusivitatea pe

acest sistem, interlocutorul nostru ne-a

prezentat avantajul competitiv deţinut

(www.abcconstructiipasive.ro).

Preţul avantajos pentru o construcţie la

“gri“, care în condiţii normale nu poate

depăşi 250 euro/mp (în preţul acesta

intrând cofraje, beton, fier beton, mano-

peră) şi know-how-ul nemţesc în materie

de tehnologie a construcţiei, plus garan-

ţia internaţională de 50 de ani). Procesul

de instalare-implementare este aşadar

atent monitorizat, iar eventualele erori

sunt rapid remediate, fiecare proiect fiind

urmărit de la început, în vederea respec-

tării manualului de construcţie, în aşa fel

încât să nu apară probleme pe durata

ridicării construcţiei. De asemenea, s-a

obţinut autorizaţie de construcţie de la

ISC pentru acest tip de construcţie. “Din

păcate, România nu înţelege conceptul

casei ieftine atât la construcţie cât şi la

întreţinere” .

Filosofia interlocutorului meu despre bu-

siness merge pe principiul ”vânzările sunt

curbe sinusoide “. Când merge unul, altul

poate să fie jos sau există şi varianta să

meargă toate… E şi un mod de adaptare

la recesiune. În acest context, afacerile

s-au dezvoltat dinspre furnizarea unor

soluţii în telecomunicaţii, o constantă a

activităţii domnului Franga. Este impor-

tator de aparătură de sudură şi măsură

fibră optică dedicată, comercializând cel

mai bun aparat de sudură fibră optică din

lume, marca Fitel, precum şi aparatele de

măsură pentru fibră optică marca EXFO

(www.fusionsplicer.ro).

Fire pragmatică dar şi creativă, interesul

şi l-a îndreptat şi spre zona calităţii vieţii.

Sistemul GAV (www.apă-vie-românia.ro)

şi beneficiile sale pentru sănătate au fost

motivul cheie pe care ne-am concentrat

discuţia. Sistemul GAV este un regene-

rator de apă, care transformă apa de

robinet -în fapt o apă moartă din punct

de vedere energetic şi structural- în “apă

vie“. GAV-ul de fapt şterge memoria apei,

cu ajutorul a 50.000 de nanomagneti,

aranjaţi hexagonal. Geometria specia-

lă a amplasării nanomagnetilor creează

un câmp magnetic triplu hiperstructu-

rat în spirală (prin formarea în interiorul

dispozitivului a trei vortex-uri energetice

în sens antiorar pe principiul lui Viktor

Schauberger), ceea ce asigură o îmbu-

nătăţire, cu eficienţă maximă, a calităţilor

energetice şi informaţionale ale apei, re-

modelând forma cristalului apei. Acesta

ia forma fulgului de zăpadă, (energia şi

informaţiile negative acumulate în apă

sunt neutralizate); Ii micşorează tensiu-

nea superficială şi o energizează.

“În esenţă, GAV-ul nu filtrează prin reten-

ţia diferitelor substanţe din compoziţia

apei ci prin inactivarea acestora, adică,

cu alte cuvinte, corpul reţine apa hexa-

gonală, datorită şi tensiunii superficiale

foarte mici şi nu mai reţine substanţele

nocive din apă, ci le tratează ca pe nişte

“nasturi” magnetici foarte puternici, care,

pe traseul eliminării lor din organism,

atrag către ei “nasturi“, care deja sunt

în organism. În felul acesta se elimină

eventualele metale grele deja acumulate

în corp, rezultând o detoxifiere de meta-

le grele. Sintetizând, generatorul de Apă

Vie “Living Water Generator” e un filtru

de apă monotehnologic”, spune Franga.

Implementarea dispozitivului nu implică

mari costuri, dar mai ales nu implică nici

un cost ulterior întreţinerii lui, în sensul

că nu are cartuşe de schimb. Produsul e

garantat 5 ani. Câmpul magnetic din inte-

rior scade cu 1% în 100 de ani.

Strategia de vânzări agreeată de Cătălin

Franga se bazează pe:"calitate bună la

un preţ bun".

L-am întrebat pe dl Franga de ce nu a

popularizat până acum “apa vie” în me-

dia.

“Am preferat mediul online şi avem la ora

actuală peste 1000 de utilizatori ai pro-

dusului nostru, fiind un produs care se

vinde "din gură în gură".

Pe piaţă există sisteme care purifică apa.

Cei de la Zepter se pare că deţin o al-

ternativă la sistemul nostru, însă cu pre-

ţuri net mai mari, ce includ şi învestiţia în

marketingul produsului.

Radiestezistul care a măsurat calităţile

energetice ale apei, trecută prin GAV, a

prezentat nişte rezultate uimitoare. La

mine curge la robinet. Probabil că acesta

o vinde acum trecută prin GAV. Munceş-

te mai puţin…’’

simona sIMIonescu

anTRepRenoR 2012

Profil de firmA


vechimea, preţul, calitatea, cu-loarea şi tipologia sunt recunoscute în vederea aprecierii vinului doar de cunoscători, pasionaţi sau colecţionari. de obicei, oamenii adoră această licoare numită „vin” dar nu cunosc mare lucru despre ea. puţină curiozitate poate fi benefică, iar consumatorul obişnuit poate într-adevăr să nu mai aleagă „după ureche”. vorba aceea: „dacă este roşu, merge cu preparatele din car-ne, dacă este alb merge cu peştele”. nu este chiar aşa! vinul pe care-l bei trebuie să aducă satisfacţie, nu doar să te „pişte“ pe limbă şi să te ameţeasca repede! apa minerală trebuie lăsată separat. de asemenea, încercaţi să simţiţi dacă vinul are o aromă evidentă şi plăcută. chiar merită să acordaţi câteva secunde pentru asta.Fie că luaţi cina la un restaurant luxos sau pregătiţi masa acasă, cunoştinţele despre asocierea vinu-lui vor fi întotdeauna utile. anumite vinuri se potrivesc cel mai bine cu anumite mâncăruri iar decizia unui mix fericit depinde, până la urmă, de elementele de bază ale vinului.

Tipuri de vinuriCele două tipuri de bază de vinuri sunt "vinurile albe" şi "vinurile roşii". Toate vi-nurile sunt fabricate cu ajutorul struguri-lor. Cu toate acestea, diferite arome sunt create prin combinarea vinului de bază, cu fructele sau cu alţi aditivi, şi mai de-pinde şi de procesul de îmbătrânire. Prin-cipala diferenţă între vinul roşu şi cel alb este că cel roşu include pieliţa, pulpa şi seminţele de struguri roşii sau negri.Fermentarea mustuielii poate dura şi câ-teva săptămâni, iar pe parcursul acestui proces sunt eliberate arome, taninuri şi coloranţi, dar şi alte substanţe valoroase pentru buchet. Similar cazului vinului alb, fermentarea se face la o temperatură controlată, de regulă între 20-30 grade. Acest lucru este foarte important pentru calitatea vinului. Doar după fermentare, vinul roşu este stors. În afara calităţilor gustative pe care le are vinul roşu, stu-diile au demonstrat că acesta are şi un efect benefic asupra sănătăţii. Astfel, vi-nul roşu previne afecţiuni ale inimii, cir-culaţiei şi, de asemenea, previne apariţia unor forme de cancer. Vinurile albe pot fi făcute din struguri de orice culoare, dar numai sucul este fo-losit. Ca regulă generală, vinurile roşii tind să fie mai bune odată cu trecerea

timpului, în timp ce vinurile albe sunt, de obicei, mai tinere. Atunci când vinul este pregătit într-un mod în care produce dio-xid de carbon, acesta este numit ca "vin spumant". Vinul spumant provine din re-giunea Champagne din Franţa.Aceste vinuri sunt clasificate ca dulci sau seci, şi sunt, de obicei, scalate între 00 (foarte seci) la 6 (foarte dulci). Trebuie ştiut faptul că durata de învechire a vinu-rilor albe în sticle variază între patru şi opt ani, a celor roşii între opt şi douăzeci ani şi chiar mai mult la anumite sortimente din recolte bune şi concepute tehnologic pentru un astfel de parcurs. Vinurile rose nu se remarcă prin învechirea lor.

conţinutul de tanin din vinTaninul se întâlneşte în pieliţa strugurilor, rar găsindu-se în vinul alb. Taninul poa-te provoca migrene chiar şi persoanelor fără astfel de probleme. Sensibilitatea la tanin variază de la o persoana la alta. În general, problemele sunt legate de can-titatea de alcool prezentă în vinul roşu, tăria vinului trebuie luată în seamă nea-părat. Astfel, este important să citiţi eti-cheta!

aciditatea vinuluiAcizi de diferite tipuri sunt prezenţi în vin. Aceştia sunt esenţiali pentru longevitatea vinului şi, de asemenea, pentru gustul său. Dacă ar fi să folosim terminologia din chimie ar suna cam aşa: Aciditatea totală a vinului sau mustului este dată de suma funcţiilor acide ale acizilor liberi şi semilegaţi, care se pot titra, când pH-ul se aduce la valoarea 7, prin adăugarea unei soluţii alcaline titrate. În aciditatea totală nu se include bioxidul de carbon şi bioxidul de sulf liber şi combinat. (ex-tras din "CURS CHIMIE: ACIDITATEA VINULUI" ). Practic, aromele vinului sunt datorate acidităţii şi sunt descrise ca: pi-cant, ascuţit, răcoritoar, tonic, luminos, clar sau zingy.

conţinutul de alcool al vinuluiProbabil aţi auzit de vinurile aşa numite “full-bodied”. Această denumire este o măsură directă a conţinutului de alcool sale. Pe fiecare etichetă de vin veţi ob-serva un procent de volum de alcool, care indică organismul său, după cum urmează: -7.5% – 10.5% indică corpul de lumină (light body); -10.5% – 12.5% in-dică corp mediu; - 12.5% şi peste indică corp plin (foarte mare de alcool).

label-ul vinuluiAcesta este cu siguranţă cea mai impor-tantă etapă pentru un începător. Dacă ci-tiţi cu atenţie eticheta vinului, vă va ajuta de multe ori să ştiţi tipul, soiul, aroma şi regiunea de unde provine. De aseme-nea, puteţi apela la un somelier pentru a vă citi notele de pe sticlă. În felul acesta, ar putea să vă lămurească asupra aro-mei, brand-ului şi, uneori, chiar alimente-le potrivite asocierii.

vechimea vinuluiDeoarece vremea cooperează mai bine cu unele vinuri, aşa există şi anumiţi ani în care se vor produce vinuri mai bune decât în alţii. Cantitatea de ploaie care cade în preajma perioadei de recoltare determină, de obicei, cantitatea de za-hăr din struguri. Se crede că anul 1990 a fost excelent pentru toate tipurile de vin. Deci, dacă sunteţi în căutarea unui vin garantat ca fiind bun, comandaţi o sti-clă din 1990! Dar, amintiţi-vă, vinul îmbuteliat în sticle mai mari nu înseamnă neapărat că este mai bun. Este un indiciu că acel vin face parte dintr-un an neprielnic.

de unde să cumpăraţiEste important să cumpăraţi vinul de la punctele de vânzare de băuturi alcooli-ce, de preferinţă, de la punctele dedicate doar pentru acest lucru. Lumina directă a soarelui, fluctuaţiile dramatice de tem-peratură nu sunt bune pentru vin. Este important să se cumpere, în cazul în care se cumpără „la vărsat”, dintr-o vinărie

care foloseşte butoaie de stejar de calita-te pentru procesul de îmbătrânire. Acest lucru dă o aromă vinului. De asemenea, înainte de a cumpăra, asiguraţi-vă că vi-nul este umplut până la gâtul sticlei, pluta nu este împinsă din sticlă, şi să nu existe semne de scurgere. Savuraţi-vă vinul!

cătălin văcaRu

cuM alegeM un vIn

Wine Club

1 0 InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | FeBRuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro

5Coloana a cincea

Dacă cronicarul Grigore Ureche ar mai fi trăit, iată cum l-ar descrie el pe noul ministru al Transporturilor: "Fost-au acest Nazare, om nu mare la sfatu, dar pus mare în funcţie la statu. Amintre-lea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de politichie meşter, unde era nevoie, în-suşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze."

Racul "populator"Un prim lucru pe care putem să îl spu-nem despre noul ministru al Transporturi-lor este acela că omul crede în horoscoa-pe şi zodiace.“Prietenii îmi spun Nazare, Alexandru Na-zare. Născut la 25 iunie 1980, în Oneşti, ai putea să crezi că sunt încă un rac ce populează planeta. Ei bine, aşa gândeai înainte să mă cunoşti… Zodiacul aztec mă plasează sub semnul "Cuţitului", o persoană foarte hotărâtă în tot ce între-prinde, cu o voinţă puternică - asta spun astrele, nu eu”, aşa se caracterizează noul şef de la Transporturi. în loc de concluzie: Parcă tot mai bine un "rac populator" decât un şarpe Boa!

Familia raculuiTăticul lui Nazare "Voevod" a fost profe-sor de educaţie fizică, iar mămica profe-soară de germană la Liceul Unirea din "Focşiani".Pe vremea în care urma Colegiul Naţio-nal “Alexandru-Ioan Cuza” din Focşani, Sandu Nazare considera că orele de fi-zică atomică "iereau" "aparent plictisitoa-re". Liceul l-a terminat în anul 1999.în loc de concluzie: De fapt este încă neclar cine pe cine a terminat!

asezonări"Politica este pentru mine o pasiune care creează dependenţă, iar conecta-rea la realitatea înconjurătoare constitu-ie o necesitate. De aceea, m-am decis să urmez cursurile de Ştiinţe Politice în cadrul SNSPA, Bucureşti, pe care le-am asezonat cu ceva mai multă Teorie Politi-că, Analize Media, Neoconservatorism şi

Relaţii Internaţionale, în cadrul European College of Liberal Arts Berlin, Germania. Chiar dacă se părea că mi-am încheiat studiile, viaţa a continuat să îmi dea lecţii, iar eu le-am primit cu sufletul deschis.", povesteşte cu pasiune tânărul ministru.în loc de concluzie: Şi nu mult după ce Sănducu şi-a "asezonat" studiile pe la Berlin, a venit rândul fostei ministrese Boa de a-şi asezona viaţa cu un nou con-silier la fostul Minister al fostei Integrări fostă Europeană!

o şansă "păcii""Carnivoră recunoscută", Anca Boagiu l-a luat pe Nazarică pe poziţia de consilier la MIE imediat după ce acesta a terminat facultatea. Pentru străinii care nu cunosc România, trebuie să le spunem că aşa procedăm noi în această ţară: le dăm o şansă tuturor proaspăt absolvenţilor de facultate, angajându-i direct pe posturi de consilieri ai unor miniştri!în loc de concluzie: Şi acum să cântăm cu toţii în cor: "O şansă păcii... şi glorie ei!".

şi pe şefa de la sector?"Tot în perioada respectivă am început să activez ca membru PD al Organizaţiei Sectorului 2 din Bucureşti. După repeta-te rânduri de alegeri am ajuns să cunosc foarte bine Sectorul 2.", îşi aminteşte Alexăndrel cu nostalgie perioada anilor 2005-2007.în loc de concluzie: Întrebare de baraj:

Cine, Anca Boagiu, "ierea" şi este şefă la PD-L sector 2?

neeligibilÎn luna septembrie 2007, Nazare a can-didat pentru un post de europarlamentar din partea PD sector 2. A pierdut alege-rile, dar s-a ales cu un post călduţ de consilier al delegaţiei PD în Parlamentul European. în loc de concluzie: Ce bine e să te pla-că Boagioaica!!!

de la eBa la peŞi a rămas Nazare pe postul de consilier la PE vreo şase luni. Apoi, în mod inexpli-cabil, Alexăndrel este trimis acasă."Din februarie 2008 sunt preşedintele Co-misiei de Etică, Statut şi Litigii în Organi-zaţia de Tineret a PD-L.", se mândreşte Nazare cu ascensiunea în organizaţia patronată de Eba-"Este oameni care nu vrea să vorbesc cu tine".După şase luni petrecute prin România, norocul a dat din nou peste Sănducu. O serie de europarlamentari ai PD-L au fost nevoiţi să îşi dea demisiile din func-ţii pentru a se ocupa de viaţa politică din România. Cum Nazărel a candidat la ale-gerile pentru Parlamentul European, s-a trezit că locul său de pe lista "nealeşilor" i-a adus un post de europarlamentar. în loc de concluzie: De la Comisia de Etică a PD-L-aripa tânăra Eba, Sănducu a ajuns să aibă "succesuri".

vIaţa RoManţaTă a nouluI MInIsTRu al TRanspoRTuRIloR

InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | FeBRuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro 1 1

I

genUL programULUi: pamFLetgenUL programULUi: pamFLetgenUL programULUi: pamFLet 5By by stolo!După aproape şase luni de "europarla-mentariat", Nazare a fost silit să devi-nă din nou consilier, de această dată la cabinetul europarlamentarului Theodor Stolojan. "Am pierdut şi eu, la rândul meu, mandatul de europarlamentar. Mă gândesc cu nostalgie la cele cinci luni de activitate din Parlamentul European. Plec din Parlamentul European cu senti-mentul că mi-am făcut datoria, dar nu pot să nu regret faptul că nu îmi mai pot pune în practică proiectele acolo. Îmi doream de patru ani o carieră în PE şi nu pot să nu regret că nu se va mai întâmpla acum. Nu abandonez, dar va trebui să mai aş-tept.", se jelea, în anul 2009, Alexandru Nazare, după ce nu a fost votat pentru Parlamentul European.în loc de concluzie: Şi, după numai trei luni petrecute la cabinetul lui Stolo, Ancăi Boagiu i se năzare să îl pună pe Nazare subsecretar de stat la Departamentul de Afaceri Europene al Guvernului.

adio dar rămân cu BoaDupă vreo 6 luni de subsecretariat de stat, Alexandru Nazare este numit pe poziţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice. Aici a stat vreo şase luni, până în noiembrie 2010, moment în care a fost promovat în funcţia de secre-tar de stat la Ministerul Transporturilor.în loc de concluzie: Adică, sub aripioa-ra protectoare a Ancăi Boagiu!Trei şi şaseFuncţiile ocupate de Nazare puteau fi în trecut cu o durată de trei sau de şase luni. La MTI a rămas pe poziţia de se-cretar de stat timp de un an şi trei luni. Începând cu luna februarie 2012, la pro-punerea protectoarei lui, Alexandru Na-zare a fost numit în funcţia de ministru al Transporturilor. în loc de concluzie: Prin numirea lui Săndel, clasa politică românească con-tinuă şirul de berceni, orbani şi boagii, pe principiul că nu trebuie să te pricepi la transporturi pentru a fi ministru al Trans-porturilor!

un avion numit nazareAlexandru Nazare a fost un tip foarte po-pular în liceu. De aceea, principala dis-tracţie a colegilor săi era să îl arunce de la etaj."Dar mai bine vă spun de unde se naş-te frica mea de zbor, cu avionul sau de

orice fel de zbor… Eram într-o excursie cu clasa –asta se întâmpla prin liceu. Era seară târziu, ne simţeam atât de bine în-cât colegii mei s-au gândit să-mi facă o bucurie şi mai mare. Ştiindu-mă drept o fire independentă, doritoare de a-şi lua zborul din cuibul părintesc, s-au gândit că e momentul să-mi dea un mic impuls, astfel că m-am trezit azvârlit de la etaj, peste balconul hotelului în care eram cazaţi. Îmi amintesc şi acum un zbor Budapesta-Atena când, din cauza unor turbulenţe, avionul a căzut în gol câte-va secunde bune. Era trecut de miezul nopţii şi tocmai se servea cafeaua. Când m-am dezmeticit, cămaşa mea devenise cafenie şi colegul grec de lângă mine urla din toţi rărunchii… Din fericire pentru mine, evenimentul nu a avut consecinţe grave imediate, însă, efectele secunda-re le resimt şi astăzi când trebuie să iau avionul Bucureşti-Bruxelles şi invers.", îşi povesteşte Nazare cu dezinvoltură aven-turile din "tinereţea tinereţii".în loc de concluzie: Avion cu motor, ia-l şi pe Nazare cu tine-n zbor, că-i şef de aviator!

Fiica marinaruluiNazare nu uită niciodată cine este şeful. Şi nici fiica şefului! "Sunt de asemenea convins că Elena Băsescu va confirma. Numele “Băsescu” poate deschide multe uşi în Parlamentul European în

interesul României. Cred ca Elena va fi o surpriză plăcută ca europarlamentar.", scria Nazărică, în anul 2009. în loc de concluzie: Apariţiile publice ale Ebei sunt întotdeauna o surpriză plă-cută. Râzi de mori!!!

suspecta avere a lui nazărică!Potrivit propriei declaraţii de avere, Ale-xandru Nazare nu are nici casă, nici maşină! Conform documentului, adresa lui este în continuare în Focşani, judeţul Vrancea, ceea ce ar însemna că stă cu

chirie în Bucureşti. În luna iunie 2011, avea două conturi la ING. Într-unul, des-chis în anul 2007, avea 7.062 euro, iar în cel de-al doilea, un depozit de 35.398 euro.în loc de concluzie: Cel de-al doilea de-pozit, Nazare l-a făcut în anul 2010, an în care printr-o "întâmplare providenţială" a fost numit secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. Deci se poate!

Auzi, băi, Nazare, că acum suntem doar între noi, cât de bine o ştii pe

Anca Boagiu? Adică, BINE-BINE?

Cariera actualului ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a fost influenţată pas cu pas de relaţia lui cu fosta ministresă Anca Boagiu.


5Coloana a cinceaRăzboaiele clonelor pedelisteLa Craiova, prefectul de Dolj refuză să stea de vorbă cu cel care a preluat comanda Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova. Astfel, Nicolae Giugea a refuzat să îl primescă pe Mihai Radu. El a primit de la Macaronela prerogativele pe care până acum le avea Ştefan Stoica, omul berceanului.în loc de concluzie: În ciuda promisiunilor pe care le-a făcut locotenenţilor săi, Şme-cheradu Berceanu este în continuare în că-dere liberă în PD-L.

golăneală deszăpezităOdată cu marea deszăpezire de la nivel naţional, a început să se cureţe zăpada şi de pe contractele golăneşti de întreţinere încheiate cu CNADNR de aşa-numiţii "regi ai asfaltului". S-a văzut cu această ocazie că sumele plătite zilnic, pentru utilajele care stau în aşteptarea zăpezii, sunt de fapt o mare păcăleală. Dezastrul de pe Autostrada Soarelui (A2) a demonstrat că firmele care încasează la greu pentru întreţinere, Romstrade şi Stra-co, nu au nici utilajele necesare, nici forţă de muncă şi nici specialişti.Prin "grija" lui Nelu Iordache şi a fraţilor Hor-pos, Bucureştiul a fost pur şi simplu rupt de cel mai mare port comercial al ţării, Con-stanţa.în loc de concluzie: Aşa numiţii "regi ai asfaltului" sunt de fapt nişte "baroni ai sifo-nării banului public"!

dacă nu ai căpăţână!!!Proaspăt venit de la CNADNR în noul în-fiinţat ISCTR, Bogdan Căpăţână a intrat în fibrilaţii. El este dintre cei care nu au dat concurs pentru a se angaja în Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier şi, cu toate acestea, a fost numit inspector regional pentru zona Bucureşti şi Ilfov. Dacă ai judeca după funcţie, ai crede că omul se pricepe la control. Dacă asculţi însă "gura târgului", afli că omul este în căutarea unei firme private care să îi ofere consultanţă pentru noul job.în loc de concluzie: Vorba aceea: Căpăţâ-nă ai, la ce îţi mai trebuie minte?!

Frica de stradăPe 14 decembrie 2011, CFR Călători a no-tificat Inspectoratul Teritorial de Muncă Bu-cureşti în legătură cu intenţia de a concedia 1.143 de salariaţi. Măsura ar fi urmat să se aplice începând cu 1 februarie 2012. După ce au început protestele de stradă din ianuarie, conducerea CFR Călători a decis să renunţe la această reducere de perso-nal.în loc de concluzie: Puterea nu putea să îşi asume riscul de a avea în stradă, în plus faţă de cei ce ieşiseră deja, peste o mie de ceferişti împreună cu familiile lor!

Inside jobVasile Ionaşcu, pesedelul care era director adjunct la DRDP Bucureşti, s-a pensionat. Mai de voie, mai de nevoie! Aşa se face că, începând cu luna decembrie 2012, omul a sărit în barca lui Gheorghe Axinte, patronul Argecom.Dat afară pe final de an de la DRDP Bucu-reşti, Radu Munteanu, soţul Naşei CNAD-NR, s-a angajat la Romstrade, o firmă bă-gată rău în corzi, care are mari întârzieri la plata salariilor.în loc de concluzie: Că te şi miri ce caută doi foşti angajaţi ai CNADNR la nişte com-panii private care au mari probleme finan-ciare. Explicaţia este simplă: cei doi s-au angajat în faţa patronilor firmelor de drumuri că îi ajută să îşi recupereze sumele pe care CNADNR le datorează.

despre "Buză de iepure"Pe adresele de internet din CNADNR circu-lă un mesaj. Acest mesaj a ajuns şi la noi şi, deşi nu ne este adresat, am decis să îl publicăm:"Salut, am revenit cu informaţiile ceru-te. A fost destul de uşor să aflu destu-le de Florin. Cât a fost şef la CVR -tăia şi spânzura, că era ţinut bine în braţe, dar iată că i-a venit şi lui rândul şi acum de la Circulaţie nu mai are tupeul de altă dată. Asta doar pe faţă. Ştii şi tu cum sunt ţiganii din Rahova- ca râia, nu se lasă cu una, cu două.Nici nu ştiu cu ce să încep că le-a fă-cut pe toate:1. Şpaga pentru autorizaţiile de transport -de la toţi transportatorii responsabili, care nu dădeau dura mai mult şi erau puse şi 300 de întrebări: că de ce pe aici, care sunt motivele, de ce nu pe dincolo şi aşa mai de-parte.Care dădea caşul, nicio problemă, avea el toate răspunsurile la întrebări.2. Înlocuitorul lui, Cătălin Vlad, e în mare pericol. Nu a avut tupeul să-l înfrunte şi să îi ceară să lase biroului adresa de email. O să pice şi el dacă n-o să se ferească. E şi evident faptul că-l săpa ca să-l numească înapoi în locul lui.Acum umblă la toate birourile cu săru-mâ-na, să mai afle una alta, că are o problemă, şpaga a luat-o. Sponsorii care au dat îl tot pun să presteze de banii ăiaTocmai de aia el şi-a păstrat adresa de email veche. Toată lumea trimite mailuri pe adresa biroului: [email protected]. Aşa află ce se mai întâmplă la vechiul lui birou şi îşi poate pune în temă sponsorii.3. În declaraţia de avere care a dat-o -nu de bună voie- că au trebuit să îi atragă atenţia ca să o dea, nu apare nimic ciudat. Nu prea se potrivesc veniturile cu averea. Nevăs-tuica lui lucrează tot la CNADNR -Claudia Elena Buzatu. Tu doar ştii că treburile bune să fac în familie la noi.

În declaraţia de avere din 2010, nu îşi tre-cuse venitul din salarii; era pe val atunci şi probabil nu trebuia să afle nimeni. Ce câş-tigă nu e nici pe departe doar salariul de la CNADNR. Deh! Lanţul de aur şi brăţara de la mână nu se iau dintr-un amărât de sa-lariu.Din toate declaraţiile de avere lipseşte adre-sa exactă de domiciliu -prietenii ştiu de ce.4. Şpaga de la distribuitorii de roviniete. Are un prieten de suflet la unii din Arad, Spee-dy.O prietenie prin intermediul naşului lui de cununie sau ceva de genul ăsta. Pe toţi ceilalţi distribuitori i-a ars cât a putut (ăia din zona lor de vamă -Arad şi Oradea- ăia de la Medina erau să-şi piardă pâinea ...), fără bineînţeles Speedy. Umblă cu dosare fabri-cate şi cu vorbe otrăvite pe la şefi -Maşala etcScopul lui este să revină pe funcţie că altfel moare de foame fără sponsorizări. Conclu-zia este să te fereşti de el. Este mânjit din cap până în picioare. Un pericol real pentru colegi...Dacă ţi-e suficient, să-mi zici. Cu ăia, eu zic să stai câteva momente fără presă că poate pică singur. Dacă nu -aia e."în loc de concluzie: Nu piiiică Buzatu, frate, că l-a luat sub aripioara ei Naşa CNADNR!

doi foşti miniştri"Nu, nu sunt niciun fel de tensiuni, eu m-am dus cu tot dragul, dar le-am spus 'Nu aţi vrut voi să fiţi şefi? Nu sunteţi vicepreşedinţi, primvicepreşedinţi, secretari, nu ştiu ce? Nu aţi vrut? Care sunt soluţiile?' Nu se poate aşa, nu e în regulă. Voi aţi vrut să fiţi şefi, dar când e o chestie mai grea, cu proble-me, îi chemăm pe ăia să îşi spargă capul, după care le spunem 'Hai, gata, flit, plecaţi de aici!'?". Nu se poate", a declarat Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor. Această declaraţie i-a atras şi alte antipatii în PD-L."99% erau oameni care mă cunosc, care mă susţin, care s-au strâns în jurul meu. Între ei -10-12 oameni, care poate nu mă plac. Din cei 10, m-au şi lovit, pe la spate aşa, cum se face în stilul ăsta. Le recunosc dreptul de a fi în piaţă şi a protesta, dar nu m-am bucu-rat foarte mult - un cot, un genunchi, aşa se întâmplă în mulţime", a declarat Orban, pe 19 ianuarie, după ce a fost lovit de mulţimea din Piaţa Universităţii.în loc de concluzie: La ce sume s-au sifo-nat din banul public pe vremea ministeriate-lor lor, Orban şi Berceanu merită nu să fie înghiontiţi ci să fie anchetaţi!

le mulţumim tuturor prietenilor noştri, care ne sprijină lună de lună cu informaţii "din spatele uşilor închise".

[email protected]


umr umr umr umr

- În Italia nu vrei să te duci, în Spania nu vrei să te duci, fotbal nu joci, manele nu cânţi! Ce vrei să faci în viaţă?... Poate iei Bac-ul să ne faci de râs în tot blocul.

- De ce nu mai poate găsi o fată un băiat bun, care să o iubească?- Pentru că toţi au iubiţi.

- De ce Adam şi Eva nu s-au certat niciodată?- Pentru că Eva nu-i povestea despre foştii iubiţi, iar Adam nu-i povestea despre cât de bine gătea mama lui.

- Ce se întâmplă dacă tai sexul unui bărbat?- Nimic deosebit, deoarece funcţiile gândirii se transferă automat creierului.

Bulă, în muzeu. Din neatenţie sparge o

vază. Paznicul, palid, se apropie în fugă:- Vai de mine, era o piesă de acum 3000 de ani.- Ce m-am speriat, credeam că am spart o vază nouă!

În toiul nopţii, bătăi la uşă:- Domnule doctor, vă rog. ajutaţi-mă. Mă doare îngrozitor în partea stângă.- Îmi pare rău, dar nu pot să te ajut. Eu sunt doctor în drept.

Discuţie între doi medici:- Am avut o operaţie foarte grea. Pacientul, care nu luase Bac-ul, nu prezenta activitate cerebrală. I-am deschis calota craniană. Era goală. Doar un fir aţă. Timp de trei ore m-am gândit până s-o tai. - Şi ce s-a întâmplat ?- I-au căzut urechile.

O doamnă intră la farmacie şi îi cere farmacistului arsenic.- Doamnă, nu pot să vă vând arsenic fără reţetă. Dar la ce vă trebuie?- Vreau să-l omor pe soţul meu!, zice femeia şi scoate o fotografie cu soţul ei care făcea dragoste cu soţia farmacistului. Acesta se uită şi spune:- Ah, scuzaţi-mă, de ce nu aţi spus că aveţi reţeta.

Întuneric... într-un cimitir... un gropar blazat sapă o groapă... Din mormânt apare un schelet rânjind. Omul surprins pune mâna pe lopată şi-i arde una...- Râdem, glumim... da' nu părăsim incinta!

O pereche sărbătoreşte nunta de argint şi în acelaşi timp şi 60 de ani de viaţă. Apare o zână şi le zice: - Ca premiu, vă împlinesc câte o dorinţă. Soţia entuziasmată exclamă:- Vreau să fac o călătorie în jurul lumii cu soţul meu!Imediat zâna o atinge cu bagheta magică şi apar două bilete de avion. Soţul se gândeşte puţin şi zice:- Dragă, îmi pare rău, dar dorinţa mea e să am o soţie cu 30 de ani mai tânără decât mine. Soţia rămâne şocată dar zâna îl atinge cu bagheta magică şi... soţul devine de 90 de ani.Morala: Zânele sunt şi ele femei.

Se spune că, atunci când a făcut lumea, Dumnezeu a răsturnat sacul cu minuni în locul unde este acum România. Uimit şi puţin şocat de bunăvoinţă excesivă a Stăpânului său, un înger Îl întreabă:- Ce faci, Preasfinţite, le dai prea multe!La care Dumnezeu îi răspunde:- Stai să vezi ce conducători le dau!


umr umr umr umr

Un canibal se mută la oraş. După un timp vine maică-sa în vizită şi, în timp ce mâncau, mama zice:- Ştii, nu prea îmi plac vecinii tăi...- Atunci mănâncă doar legumele.

- Inculpat, cum ţi-ai ucis victima?- I-am spus nişte bancuri tari şi el a murit de râs, domnule judecător.- Asta nu este adevărat. Din bancuri nu moare nimeni. Uite cum facem: ne spui bancuri şi dacă murim, ai scăpat !Spune inculpatul mai multe bancuri super tari şi toată lumea moare de râs, mai puţin un aprod care îl ia şi îl închide. După două săptămâni moare şi aprodul: ajunseseră poantele la el.

La o masă într-un restaurant, un bărbat şi o femeie mănâncă. La un moment dat, bărbatul alunecă din scaun şi dispare sub masă. Chelnerul, care a observat, se apropie:- Doamnă, soţul dumneavoastră a alunecat din scaun. E totul în regulă?- Nu, soţul meu nu a alunecat sub masă, soţul meu tocmai a intrat pe uşă...

- Cum vă distraţi pe vremea lui Ceauşescu ? Nu aveaţi televiziune, filme...- Spuneam bancuri.- Şi vă distraţi bine ?- Aşa şi aşa, dar distracţia mare începea a doua zi, când cineva repeta bancurile la Miliţie.

Discuţie între doi pereţi:- Ne întâlnim la colţ...

- În ce lună se nasc cei mai mulţi copii ?- În luna a noua...

- Cât costă o păpuşă Barbie?- Barbie divorţată costă 500 de lei. Celelalte 20 de lei.- De ce este diferenţa asta atât de mare?- Barbie divorţată are casă, maşină, mobilă, calculator...

După ce a fost violată, femeia de

serviciu, descrie cum s-a trezit faţă în faţă cu făptaşul, pe coridor.- Bine, dar de ce nu ai încercat să fugi?!- Păi, unde era să fug, maică? În stânga perete, în dreapta perete, în spate d`abia spălasem...

Două prietene stau de vorbă:- Eu am schimbat ginecologul. Mi-am luat unul tânăr, râde tot timpul şi vorbeşte foarte frumos.- Eu nu îl schimb pe al meu, este el mai bătrân, dar ştii ce îi tremură mâinile?!...

La şcoală, copiii exersează gradele de comparaţie ale adjectivelor.Ionuţ: "Frumos, mai frumos, cel mai frumos!".Anişoara: "Înalt, mai înalt, cel mai înalt!".Ildiko: "Adânc, mai adânc, ioi!".

- Ce e mic, negru, scoate fum şi stă în colţul camerei?- Un bebeluş, care a descoperit unde e priză.

Un om vrea să îşi vândă calul la târg.- Cu cât dai calul bade ?- Cu două mii.- Îi cam scump pentru un cal care mai şi pare că-i orb.- Nu cred.- Hai să-l probăm.Dau ei drumul calului, care o ia la fugă şi nimereşte cu capul drept într-un copac.- No, zisu-ţi-am că-i orb?- Drept îi. Da' ai văzut ce curajos îi?!

Un doctor s-a culcat cu una din pacientele sale, se simţea foarte vinovat şi îşi tot spunea:- Lasă supărarea ! Nu eşti primul doctor care s-a culcat cu o pacientă şi nu vei fi nici ultimul.- Da, dar tu eşti doctor veterinar.

- Draga mea, acum că ai împlinit 14 ani, cred că a venit timpul să discutăm despre dragoste, despre băieţi.- Bine, mamă, ce vrei să ştii?


Scutul american de la Deveselu este pus în pericol DE VESELU' întîi lopătar al ţării.

Domnu' Boc, lăsaţi

pălăvrăgeala politică şi luaţi lopata, că aveţi de scos din zăpadă un întreg convoi

NATO!

În această ediţie a emisiunii "Cărţile Junglei Carpatice" vă prezentăm felul în care, datorită involuţiei ecosistemului, cerbul lopătar a fost înlocuit de bocul lopătar de zăpadă.

Băi, Boc, Eba a zis

că, dacă nu îi scoţi maşina din zăpadă cu lopata, nu vrea să vorbeşte cu

tine!


Gaddafi, conducătorul "unei anumite părţi" a Libiei, a avut o întâlnire de lucru cu cei doi foşti preşedinţi francezi: Jac şi Rac.

De la începerea manifestaţiilor în stradă, puteai să juri că n-avem guvern. Noroc cu contractele de deszăpezire date pe şpagă din ograda ministresei Anca Boagiu!

Băse ştie "că aceeaşi abordare o au milioane de români care nu au ieşit în stradă".

Piesa asta-i super hit: Boc şi Guvernul n-au murit!

Este clar pentru mine că prima

obligaţie este aceea de a stabili legătura între mine şi acea parte a populaţiei care şi-a pierdut legătura. Nuţi, eşti aici în

sală?...

Documents

Investigatorul TIR Magazin Plus - Februarie 2012