JAV RAPORT DE MEDIU - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RAPORTDEMEDIU... · puz – fabricĂ faina proteica com bĂcia, jud hunedoara – jav-zegrean srl bĂcia

RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 1

PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC ZONAL

CONSTRUIRE FABRICĂ DE FAINĂ PROTEICĂ,BĂCIA, JUD. HUNEDOARA

AMPLASAMENT: EXTRAVILAN SAT PETRENI, COM. BĂCIA, JUD. HUNEDOARA

BENEFICIAR: SC JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA, JUD HUNEDOARAComuna Băcia, Str. Principală, nr. 155, jud. Hunedoara



CUPRINS

INFORMAŢII GENERALE

Capitolul 1.

CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTICZONAL ANALIZAT, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAMERELEVANTE p 9

Capitolul 2.

ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALEEVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUIPROPUS p 35

Capitolul 3.

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂSEMNIFICATIV p 37

Capitolul 4.

ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, CARE ESTE RELEVANTĂPENTRU PLAN SAU PROGRAM, LEGATĂ DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ OIMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE CONSERVAREREGLEMENTATE CONFORM O.U.G. NR. 57/2007 p 46

Capitolul 5.

OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVELNAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTEPENTRU PROIECT ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVEŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

p 47

Capitolul 6.

POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIVASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEAUMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILEMATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞIARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI p 49

Capitolul 7.

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIVASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ p 57



Capitolul 8.

MĂSURILE PROUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE ŞI COMPENSA CÂTMAI COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI ALIMPLEMENTĂRII PLANULUI p 58

Capitolul 9.

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREAVARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUATEVALUAREA p 61

Capitolul 10.

DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREAEFECTELOR SEMNIFICATIVE AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI p 64

Capitolul 11.

REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIILOR FURNIZATE p 68

ANEXA:

PIESE SCRISE ŞI DESENATE p 74



INFORMAŢII GENERALE

Elaboratorul Raportului de mediu

S.C. ECOARTECH S.R.L. DEVASTR. C. PORUMBESCU 22/47

Tel/fax: 0354-803 126; Mobil: 0744-538 870

S.C. ECOARTECH S.R.L. DEVA este atestată de Ministerul Mediului şi Pădurilorpentru elaborarea de studii privind protecţia mediului fiind înregistrată în RegistrulNaţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului.

Proiectantul Planului Urbanistic Zonal

BIROUL INDIVIDUAL DE ARHITECTURĂBORCA VLAD DUMITRU

Tel: 0726-238067

Denumirea investiţiei

FABRICĂ DE FAINĂ PROTEICĂ ,BĂCIA, JUD. HUNEDOARA

Beneficiar

SC JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA, JUD HUNEDOARAComuna Băcia, Str. Principală, nr. 155, jud. Hunedoara

Mobil: 0728-902 177



Conform Certificatului de Înregistrare Seria B, Nr. 2318929, eliberat de

Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, SC JAV-

ZEGREAN SRL Băcia are ca activitate principală “Recuperarea materialelor

reciclabile sortate” – cod CAEN 3832.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) are caracter de reglementare specifică

detaliată şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile

Planului Urbanistic General a unei zone strict delimitate din teritoriul localităţii.

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de

urbanism – permisiuni si restricţii – necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si

conformarea construcţiilor din zona studiată.

Planul Urbanistic Zonal – Construire fabrică de făină proteică, comuna

Băcia, judeţul Hunedoara este solicitat prin Certificatul de Urbanism nr. 195 din

2.12.2010 eliberat de Consiliul Judeţean Hunedoara.

Prin acest PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările

de urbanism (permisiuni şi restricţii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si

conformarea construcţiilor din zona studiată pe baza direcţiilor de dezvoltare

cuprinse în Planul Urbanistic General al comunei Băcia.

Problemele abordate de acest PUZ sunt următoarele:

� Stabilirea soluţiilor pentru asigurarea accesului la amplasament din

arterele de transport din zonă;

� Stabilirea amplasamentelor şi amenajărilor necesare pentru obiectivele

stabilite prin temă;

� Organizarea circulaţiei carosabile şi pietonale pe amplasament;

� Stabilirea soluţiilor de alimentare cu utilităţi (energie electrică, gaz

metan, apă, evacuarea apelor uzate etc);

� Inventarierea şi menţionarea obiectivelor de utilitate publică

� Delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare

deosebita (daca există)



� Stabilirea măsurilor de limitare până la eliminare a efectelor unor riscuri

naturale şi antropice, dacă acestea există în zona studiată;

� Stabilirea măsurilor de protecţie a mediului, ca rezultat al programelor

specifice;

� Reglementări specifice detaliate (permisiuni şi restricţii) incluse în

Regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului.

Pentru elaborarea PUZ se vor respecta prevederile Ordinului nr.

176/N/16.08.2000 emis de MPLAT care aproba Ghidul privind metodologia de

elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic Zonal.

Planul Urbanistic Zonal se elaborează după obţinerea avizelor obligatorii

conform Ghidului, cu respectarea condiţiilor impuse de avizatori si a propunerilor

rezultate ca urmare a consultării populaţiei şi a tuturor factorilor interesaţi, ca

etapă obligatorie realizată prin grija beneficiarului, după organizarea publicităţii

corespunzătoare (avizele emise pentru PUZ, procesul verbal privind consultarea

populaţiei precum şi dovada popularizării în mass-media se vor anexa la PUZ).

Raportul de mediu a fost întocmit in conformitate cu cerinţele H.G. nr.

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri si programe si cu precizările si recomandările prevăzute in Manualul

pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si

programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor in colaborare cu

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Evaluarea strategică de mediu este un instrument folosit în mod sistematic

la cel mai înalt nivel decizional, care facilitează integrarea de mediu în procesul

de luare a deciziilor, conduce la identificarea măsurilor specifice de ameliorare a

efectelor şi stabileşte un cadru pentru evaluarea ulterioară a proiectelor din punct

de vedere al protecţiei mediului. Evaluarea strategica se aplica de către unele

state şi la nivel de politici şi chiar de legislaţie, fiind o metodă de asigurare şi

promovare a principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, s-a dezvoltat un

instrument internaţional, pe care şi România l-a semnat la Kiev în 2003 –

Protocolul privind evaluarea strategică de mediu – şi care reglementează



procedura prin care anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot

face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsură de precauţie la

nivel decizional înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a

dovedit o măsură destul de limitativa, având in vedere ca procedura EIA intervine

relativ târziu în procesul decizional în cazul planurilor şi programelor.

Scopul întocmirii prezentului Raport de mediu constă în evaluarea

potenţialelor efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului şi

stabilirea măsurii în care Planul Urbanistic Zonal - Fabrică de făină proteică Băcia

propus de către beneficiar promovează principiile dezvoltării durabile prin

integrarea corespunzătoare a consideraţiilor cu privire la mediu.



Capitolul 1.

CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

URBANISTIC ZONAL ANALIZAT, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE

PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

1.1. Prezentarea conţinutului si a obiectivelor principale

1.1.1. Oportunitate şi scop

SC JAV-ZEGREAN SRL Băcia, în calitate de beneficiar, propune

construirea unei Fabrici de făină proteică amplasată în extravilanul satului

Petreni, comuna Băcia, jud. Hunedoara, făină proteică ce se obţine prin

prelucrarea unora din subprodusele de origine animală de categoria a treia,

definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului

European şi al Consiliului, de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele

de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman

şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002.

Utilizarea acestor subproduse de origine animală de categoria a treia

pentru fabricarea făinii proteice constituie un mod raţional de a valorifica

materiale care altfel devin deşeuri ce trebuiesc eliminate, cu cheltuieli mai mari şi

cu beneficii mai puţine sau inexistente.

Clientela potenţială pentru făina proteică este constituită din firme

specializate în producerea hranei pentru animale de companie (câini, pisici), cum

sunt: MARS, Nestlé Purina, Royal Canin, Provimi Pet Food, Bosch.

1.1.2. Amplasament, regimul juridic şi economic al terenului

Amplasamentul care face obiectului PUZ-ului este situat în extravilanul

satului Petreni, comuna Băcia, la cca 1100 m nord-est de localitatea Băcia, la cca

1000 m nord-vest de localitatea Totia şi la cca 2000 m nord de localitatea Petreni.

Distanţa de la amplasament până la râul Strei este de cca 350 m.



Pe latura de V a terenului în cauză există un drum comunal de exploatare

neamenajat (drum de pământ) prin care se va face accesul la amplasament,

drum care merge pe lângă un canal de desecare. Pe marginea drumului

menţionat există o reţea aeriană de transport energie electrică (LEA 0,4 KV). Tot

la V de amplasament, pe cealaltă parte a canalului de irigaţii, la cca 50 m

distanţă, există un atelier de prelucrat marmura. La N şi la S, adiacent

amplasamentului, se află terenuri agricole arabile. Pe latura de E a

amplasamentului există un dig de protecţie la râul Strei şi un drum comunal de

exploatare, pe lângă dig. După cum reiese din Avizul SC ApaProd SA nr.

1039/06.12.2010, pe lângă dig există o conductă de apă potabilă Dn 140 mm, din

oţel, aflată în prezent în conservare. Prin colţul de sud-est terenul este traversat

de două conducte magistrale de transport gaz metan, Vest II şi Vest III după cum

rezultă din Adresa nr. 1424/18.01.2011 emisă de Transgaz SA.

Localizarea terenului este arătată în Planul de încadrare în zonă, planşa

“Încadrarea în teritoriul administrativ”, scara 1:50000 din Proiectul Plan Urbanistic

General (PUG) comuna Băcia întocmit de arh. Ilişiu Eugen.

Regimul juridic: Terenul care face obiectul PUZ-ului este în proprietatea

privată a SC JAV-ZEGREAN SRL Băcia, conform extras CF nr. 60320, extras CF

nr. 60256, extras CF nr. 60249, extras CF nr. 60002 şi extras CF nr. 60137.

Regimul economic. Folosinţa actuală a amplasamentului este de teren

agricol. Destinaţia stabilită prin Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean

(PATJ) este: zonă cu potenţial de dezvoltare agricol, de servicii, industrie,

transport şi turism.

1.1.3. Prezentarea planului (PUZ)

1.1.3.1. Stadiul actual al dezvoltării

Date privind evoluţia zonei

Comuna Băcia este situată în partea centrală a judeţului Hunedoara şi se

învecinează la nord cu oraşul Simeria, la nord-est cu comuna Turdaş, la est cu

comuna Mărtineşti, la sud cu oraşul Călan, iar la sud-vest cu municipiul



Hunedoara şi la nord-vest cu municipiul Deva. Comuna Băcia are o suprafaţă de

2937 de hectare şi aproximativ 1800 de locuitori care trăiesc în cele patru sate

componente: Băcia, Totia, Petreni şi Tâmpa.

Perimetrul în care sunt amplasate satele comunei Băcia se situează de o

parte si de alta a râului Strei şi a şoselei naţionale DN66 (E79) Târgu Jiu - Haţeg

- Simeria, care face legătura între Ţara Haţegului si Valea Mureşului.

Toate satele comunei sunt vechi centre de locuire: localitatea Băcia a fost

atestată documentar începând cu anul 1332, apărând de la început sub acelaşi

nume pe care îl poarta si astăzi; satul Totia a fost atestat documentar în anul

1336;.satul Tâmpa a fost atestat documentar în anul 1404; satul Petreni a fost

atestat documentar în anul 1425. Descoperirile arheologice arată că pe aceste

meleaguri a fost o continuitate de locuire din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul

comunei a fost descoperit un topor de bronz de tip Corbasca şi un topor de cupru

cu braţele în cruce. Din epoca romană, în punctul Palota situat între clădirea

şcolii din Băcia şi Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcţii

romane care atestă prezenţa unei aşezări rurale. Tot de aici provine şi o stelă

funerară. Pe teritoriul comunei s-a descoperit şi un tezaur monetar format din 14

denari romani republicani.

Pe la anul 800 se aminteşte de pietrarii care făceau pietre de moară mult

căutate pe Valea Streiului şi în vechea Dacie, astăzi Ţara Haţegului. Aceşti

pietrari locuiau pe teritoriul actualului sat Petreni.

Comuna Bacia se află în componenţa actuală după reforma administrativă

din anul 1968.

Date privind circulaţia

Căi de acces în zonă:

- calea ferată electrificată Simeria - Craiova cu oprire în staţia CFR Simeria

Triaj aflată pe teritoriul localităţii Tâmpa; în localitatea Băcia există gara pentru

trenurile personale care deservesc populaţia localităţilor Băcia, Tâmpa şi Petreni;



- şoseaua naţională DN66 (E79) Târgu Jiu - Haţeg - Simeria, care

traversează satul Băcia şi la care satul Petreni are acces prin DC50 Băcia –

Petreni;

- drumul judeţean DJ668/D Băcia - Tâmpa – Simeria;

- drumul comunal DC50 Băcia - Petreni - Totia drumul comunal DC44

Simeria Veche - Totia, care face legătura între satul Totia şi drumul european

E78 (DN7).

Satele Băcia şi Tâmpa sunt situate pe magistrala de cale ferată 202

Simeria – Filiaşi care, prin magistrala 200 Braşov-Simeria-Arad-Curtici, leagă

România de Europa Occidentală.

Distanţe de la Băcia la: Deva - 18 km; la Simeria - 3 km; la Calan - 5 km.

Accesul la amplasamentul care face obiectul PUZ-ului se poate face din

drumul comunal de exploatare aflat pe marginea canalului de irigaţii.

� Principalele disfuncţionalităţi

Accesul auto la amplasament se face din DN66 (E79) Târgu Jiu - Haţeg -

Simeria pe un drum comunal de exploatare neamenajat (drum din pământ).

Ocuparea terenurilor

Terenurile din extravilanul localităţilor comunei Băcia sunt folosite aproape

în exclusivitate în scop agricol. Aceste terenuri sunt deservite de drumuri agricole

neamenajate (din pământ). Există si suprafeţe ocupate de reţele, cum ar fi reţele

aeriene de transport a energiei electrice, reţele subterane de transport apă

potabilă, reţele subterane de transport gaz metan. Suprafeţele ocupate de aceste

reţele sunt scoase parţial din circuitul agricol. Ele ocupă un procent redus din

teritoriul extravilan

Societăţile comerciale cu profil de activitate neagricol de pe raza comunei

sunt amplasate, în general, în intravilan.

Zona în care se află şi terenul care face obiectul prezentului PUZ, între

canalul de irigaţie şi digul de protecţie la râul Strei, a avut folosinţă agricolă tot

timpul, în prezent având regimul de teren arabil în cea mai mare parte.



Pe amplasamentul care face obiectul prezentului PUZ, aflat în extravilanul

satului Petreni, comuna Băcia, nu există construcţii. La cca 50 m vest de

amplasament există un atelier de prelucrare a marmurii.


Amplasarea investiţiei pe un teren din extravilan cu folosinţă agricolă,

necesită scoaterea acestuia din circuitul agricol.

Echiparea edilitară

� Stadiul echipării edilitare a zonei

Alimentarea cu apă a comunei Băcia se face din sursa Sântămărie, din

conducta Φ1000 mm care alimentează municipiul Deva şi toate localităţile de pe

traseul ei. Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile în satele Băcia, Tâmpa

şi Petreni este în lungime de 16 km. Reţeaua de apă potabila este în curs de

extindere şi pentru satul Totia.

Comuna Băcia dispune şi de o reţea de canalizare pentru apele uzate

menajere care deserveşte satele Băcia, Tâmpa şi Petreni. Apele uzate menajere

sunt epurate într-o staţie de epurare aflată pe teritoriul satului Tâmpa.

Toate satele comunei Băcia dispun de reţea de alimentare cu energie

electrica. Pe marginea drumului comunal care mărgineşte amplasamentul la vest,

există o reţea de alimentare cu energie electrică LEA de 0,4 KV.

La cca 60 m nord - vest de amplasament trece o reţea de alimentare cu

energie electrică de înaltă tensiune LEA 220 KV.

Prin colţul de sud-est amplasamentul prezentului PUZ este traversat de

două conducte magistrale de transport gaz metan Vest II şi Vest III.

În comună există reţea de telefonie fixă şi mobilă şi reţea de acces la

internet.

Colectarea deşeurilor menajere de pe raza comunei se face de o societate

autorizată


Amplasamentul nu are acces la reţeaua de canalizare a comunei iar staţia

de epurare se pare că este subdimensionată pentru a prelua debitul de ape uzate



rezultate de la fabrica de făină proteică şi de la alte investiţii pe care comunitatea

locală doreşte să le atragă.

1.1.3.2. Propuneri de dezvoltare urbanistică

Concluzii ale studiilor de fundamentare

Analizele făcute şi ridicarea topografică arată că amplasamentul ales este

favorabil pentru construirea unei fabrici de făină proteică:

- terenul ales este plat, situat la o distanţă relativ mare de zonele

rezidenţiale şi de alţi receptori protejaţi;

- în zonă există reţele de utilităţi, lucru care face ca racordarea la acestea

să se facă cu cheltuieli minime;

- amplasamentul este situat în apropierea unor căi de transport importante

DN66 Târgu Jiu - Haţeg - Simeria şi magistrala de cale ferată 202 Simeria -

Filiaşi, lucru important pentru aprovizionarea cu materia primă si desfacerea

produselor finite;

- în zonă există posibilităţi de asigurare cu materie primă într-o proporţie

ridicată, dacă nu integral (subprodusele de origine animală de categoria a treia

aşa cum sunt definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al

Parlamentului European şi al Consiliului cu modificările ulterioare, de stabilire a

normelor sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate

care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE)

nr. 1774/2002).

- inexistenţa în zonă sau în apropiere a unor arii naturale protejate

constituie, de asemeni, un avantaj

Gradul de seismicitate - conform SR 11100-3 terenul se încadrează în

macrozona cu intensitate seismică de gradul 6. Conform zonării seismice după

Normativul P100/1-2006, amplasamentul are o perioadă de colţ Tc = 0,7 sec. şi

un coeficient seismic ag = 0,08 g

Conform Studiului geotehnic preliminar întocmit de SC GEOLOGIC SITE

SRL Hunedoara condiţiile de fundare pe amplasamentul studiat sunt bune.



Succesiunea stratigrafică relevată de Studiul geotehnic preliminar este

următoarea.

0,0 – 0,20 m sol vegetal nisipos – argilos, de culoare brună;

0,20 – 1,00 m praf nisipos – argilos, de culoare brun-negricioasă, cu

incluziuni de pietriş;

1,00 – 5,00 m nisip cu pietriş necoeziv, de culoare brun – cenuşie

Până la adâncimea la care au mers investigaţiile (5 m), nu s-a interceptat

acviferul freatic.

Prevederi ale PUG şi PATJ

Destinaţia stabilită prin Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ)

şi PUG comuna Băcia pentru terenurile din zona unde se află amplasamentul

propus PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia este: zonă cu potenţial de

dezvoltare agricol, de servicii, industrie, transport şi turism.

Zonificarea funcţială-reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici

Se va păstra şi respecta zonificarea existentă şi propusă prin prezentul

PUZ şi PUG.-ul comunei Băcia.

Se vor respecta prevederile din Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru

aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al

populaţiei.

Incinta fabricii de făină proteică este un tot unitar ce ocupă întregul teren,

mai puţin zona de protecţie a celor două conducte de gaz metan ce traversează

amplasamentul prin colţul de sud-est, zona de protecţie având obligatoriu

destinaţia de spaţiu verde.

Amplasarea construcţiilor în teren este dictată de relaţiile funcţionale dintre

ele cu respectarea obligaţiilor/constrângerilor de natură urbanistică impuse prin

Certificatul de urbanism nr. 195 din 2.12.2010 eliberat de Consiliul Judeţean

Hunedoara şi prin avizele cerute prin Certificatul de urbanism.

Prin realizarea amenajărilor şi construcţiilor propuse se va obţine o zonă cu

funcţiune industrială: fabrică de făină proteică care va cuprinde:



- o hală industrială cu dimensiunile în plan 105x35 m şi cu o înălţime maximă la

cornişă de 7,00 m care va adăposti utilajele şi instalaţiile fabricii de făină proteică;

- clădiri de birouri si vestiare;

- atelier de reparaţii;

- centrală termică;

- staţie de reducere şi reţea de alimentare cu gaz metan;

- branşament la reţeaua de apă potabilă a comunei şi reţea de alimentare

cu apă potabilă;

- sistem local de canalizare ape uzate tehnologice cu staţie de preepurare

cu evacuarea efluentului preepurat cu vidanja;

- sistem local de canalizare ape uzate menajere cu bazin de colectare şi

evacuarea efluentului preepurat cu vidanja;

- instalaţie de epurare a efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare

a făinii proteice, formată din schimbător de căldură, condensator şi biofiltru;

- platformă de compostare a materialului epuizat scos din biofiltru;

- drumuri şi platforme interioare pentru acces şi parcare;

- spatii verzi.

BILANŢ TERITORIAL

EXISTENT PROPUSSUPRAFEŢE

mp % mp %

Suprafaţa teren proprietateSC JAV-ZEGREAN SRL Băcia

22208,7 100 22208,7 100

Construcţii 0 0 5007,64 22,54Circulaţii pietonale şi auto 0 0 10005,59 45,06Spaţii verzi 22208,7 100 7195,47 32,40

Indici urbanistici

Pentru zona studiată procentul maxim de ocupare a terenului (POT) va

respecta prevederile art. 15 din Regulamentul General de Urbanism aprobat prin

HG nr. 525/1996, republicată. În Anexa 2 la Regulament, la punctul 2.1.6 se face

precizarea că pentru zone industriale propuse POT se va stabili prin Studiul de

fezabilitate. Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) reprezintă raportul



dintre suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa parcelei. CUT va fi în

concordanţă cu regimul de înălţime impus de activităţile desfăşurate.

Pentru amplasamentul studiat indicii urbanistici sunt:

POT: 22,54%

CUT: 0,22

Dezvoltarea echipării edilitare

� Alimentarea cu apă

Pentru alimentarea cu apă pentru nevoi tehnologice şi pentru nevoi

igienico-sanitare este necesar să se monteze o conductă de aducţiune în lungime

de 2340 m, Dn 100 mm, ce va fi racordată la conducta Dn 315 mm care face

parte din investiţia “Extindere distribuţie apă comuna Băcia – etapa III” aflată în

derulare, după cum rezultă din Acordul de principiu nr. 43-1/21.02.2011 eliberat

de SC APAPROD SA Deva.

� Canalizare, evacuare ape uzate

Din activitatea fabricii de făină proteică Băcia vor rezulta trei categorii de

ape uzate:

- ape uzate tehnologice rezultate din procesul de fabricare a făinii proteice;

- ape uzate fecaloid menajere rezultate de la instalaţile igienico-sanitare;

- ape pluviale colectate de pe platforma betonată de circulaţie din incinta

fabricii.

Se propune ca apele tehnologice uzate rezultate de la fabricarea făinii

proteice să fie supuse unui proces de preepurare şi apoi transportate cu vidanja

la o staţie de epurare din zonă pentru a fi epurate în mod corespunzător înainte

de a fi deversate în emisar. Sluţia propusă de preepurare a apelor uzate

tehnologice urmată de transportarea lor cu vidanja la o staţie de epurare din zonă

este acceptată de Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara conform Avizului

de principiu nr. 633/24.02.2011.

SC APAPROD SA Deva, prin Acordul de principiu nr. 43-1 / 21.02.2011,

este de acord cu descărcarea apelor uzate tehnologice preepurate la staţia de



epurare Buituri-Hunedoara. Există posibilitatea ca pe parcurs, după finalizarea

lucrărilor de investiţii de la staţiile de epurare Simeria sau Sântuhalm, transportul

apelor uzate preepurate de la Fabrica de făină proteică Băcia să se facă în

condiţii mai economice.

Poluanţii caracteristici pentru apele uzate tehnologice care vor fi

preepurate sunt: suspensii, substanţe organice (CCOCr) şi extractibile (grasimi).

Caracteristicile apelor uzate preepurate vor trebui să se încadreze în

valorile maxime reglementate de NTPA 002/2005 pentru ca staţia de epurare

care va primi aceste ape să poată funcţiona în condiţii optime, fără şocuri de

concentraţii care ar putea deregla procesul de epurare.

În staţia de preepurare se va face separarea grăsimilor prin flotare şi a

particulelor grele (suspensiile solide) prin sedimentare. Pentru flotarea grăsimilor

se va introduce aer în apa uzată. Grăsimile separate la suprafaţa apei se

colectează cu un sistem de raclare şi se reintroduc în procesul de fabricare a

făinii proteice. Şlamul format din particulele solide mai grele ca apa se colectează

şi se trimite la staţia de compostare. Pentru sporirea eficienţei procesului de

preepurare se utilizează chimicale – agenţi de coagulare şi flotare.

Apele uzate fecaloid menajere rezultate de la instalaţiile igienico-sanitare

nu se preepurează, ele se amestecă la final cu apele tehnologice preepurate şi

se trimit, împreună cu acestea, la staţia de epurare din zonă conform acceptului

dat de SC ApaProd Deva.

Apele pluviale de pe platformele betonate de circulaţie a mijloacelor de

transport se vor colectata şi vor fi supuse unui proces de separare a materialelor

solide antrenate şi a eventualelor urme de produse petroliere, înainte de a fi

evacuate.

Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare RA - Sucursala Teritorială

Mureş Olt Mijlociu, Unitatea de Administrare Hunedoara, prin Adresa nr.

175/11.02.2001 şi-a dat acordul de principiu pentru deversarea acestor ape în

canalul de desecare CA2 ce trece pe la vest de amplasamentul fabricii de făină

proteică Băcia.



� Alimentarea cu energie electrică

Se propune ca alimentarea cu energie electrică a fabricii de făină proteică

să se facă din LEA 0,4 KV de pe lângă drumul comunal existent la vest de

amplasament.

SC Transelectrica SA, Sucursala de transport Timişoara a eliberat Avizul

conform de amplasament nr. 8731 din 22.12.2010 prin care se acordă “aviz

favorabil”, fără condiţii, pentru obiectivul DTAC şi DTOE - Construire fabrică de

făină proteică pe amplasamentul propus.

S-a obţinut, de asemeni, Avizul de amplasament favorabil nr. 7730638 din

31.01.2011, fără condiţii, de la Enel Distribuţie Banat SA – Unitatea teritorială

Reşiţa Deva.

� Asigurarea cu agent termic

Procesul tehnologic de fabricare a făinii proteice necesită abur de joasă

presiune (3,5 bari, 150°C). Aburul se va obţine într-o centrală termică amplasată

pe teritoriul fabricii, echipată cu două cazane de 3500 kW fiecare, din care unul

va funcţiona cu gaz metan iar celălalt cu biomasă (deşeuri de lemn, rumeguş, paie,

coceni etc).

În vederea asigurării apei calde pentru nevoi igienico-sanitare şi pentru

încălzirea spaţiilor se va folosi apa caldă rezultată din proces (schimbătoarele cu

răcire indirectă).

� Alimentarea cu gaze naturale şi biomasă

Alimentarea cu gaze naturale pentru centrala termică se va face din una

din conductele magistrale de gaz metan care traversează amplasamentul prin

colţul de sud-vest, prin intermediul unei staţii de reducere şi reglare a presiunii

care va fi amplasată pe teritoriul fabricii, în condiţiile specificate prin Adresa nr.

1424 din 18.01.2011 a Transgaz SA Mediaş - Departamentul exploatare.

Pentru construirea şi racordarea staţiei de reducere şi reglare a presiunii la

reţeaua de gaz metan amintită, beneficiarul va întocmi o documentaţie tehnică pe

care o va depune la Transgaz SA Mediaş.



Aprovizionarea cu biomasa se va face de la fabricile de prelucrare a

lemnului şi de la producătorii agricoli de biomasă (paie, coceni) cu care se vor

încheia contracte.

� Gospodărirea deşeurilor

Deşeurile rezultate de la fabricarea făinii proteice sunt:

- materialul organic biodegradabil epuizat (fibra de cocos) scos din biofiltru

care se supune unui proces de compostare în condiţii controlate, după care este

utilizat ca îngrăşământ agricol;

- deşeuri de la staţia de preepurare (nămol) care se amestecă cu materialul

organic biodegradabil epuizat scos din biofiltru şi se compostează împreună cu

acesta;

- deşeuri menajere, se colectează în pubele şi se preiau de o firmă locală

de salubritate.

Deşeurile din faza de construcţie sunt în general resturi de materiale de

construcţie iar cele din faza de închidere / reabilitare pot fi mai complexe,

incluzând deşeuri de materiale de construcţie rezultate din demolări dar şi

echipamente / utilaje contaminate cu diverse materiale care s-au folosit în timpul

funcţionării obiectivului. Trebuie să spunem, totuşi, că fabrica de făină proteică

lucrează numai cu materiale bioderadabile.

1.1.4. Propunerea de dezvoltare

1.1.4.1. Materia primă

Propunerea de dezvoltare constă în construirea unei Fabrici de făină

proteică amplasată în extravilanul satului Petreni, comuna Băcia, jud. Hunedoara,

prin prelucrarea unora din subprodusele de origine animală de categoria a treia,

subproduse definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al

Parlamentului European şi al Consiliului, de stabilire a normelor sanitare privind

subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate

consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002.



Materialul de categoria 3 care va fi folosit ca materie primă pentru

fabricarea făinii proteice cuprinde următoarele subproduse de origine animală:

(a) carcase şi părţi de animale sacrificate sau, în cazul vânatului, cadavre sau

părţi de animale ucise şi care sunt adecvate alimentaţiei umane în conformitate

cu legislaţia comunitară, dar nu sunt destinate alimentaţiei umane din motive

comerciale;

(b) carcase şi părţile următoare care provin de la animale care au fost sacrificate

într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea

consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem sau cadavre şi părţile

următoare care provin de la vânat ucis în vederea consumului uman în

conformitate cu legislaţia comunitară:

(i) carcase sau cadavre şi părţi de animale care sunt respinse ca fiind

neadecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislaţia

comunitară, dar care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile

oamenilor sau animalelor;

(ii) capete de păsări;

(iii) piei, inclusiv bucăţi şi aşchii ale acestora, coarne şi picioare, inclusiv

falangele şi oasele carpiene şi metacarpiene, oasele tarsiene şi

metatarsiene ale:

- animalelor, altele decât rumegătoare care necesită testare în

vederea depistării EST; precum şi ale

- rumegătoarelor care au fost testate cu rezultate negative în

conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.

999/2001;

(iv) păr de porc;

(v) pene;

(c) subproduse de origine animală provenite de la păsări şi lagomorfe sacrificate

la fermă, astfel cum se menţionează la articolul 1 alineatul (3) litera (d) din



Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care nu prezintă semne de boală transmisibilă

omului sau animalelor;

(d) sânge de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli

transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul sângelui obţinut de la

următoarele animale care au fost sacrificate într-un abator după ce au fost

considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma

unei inspecţii ante-mortem în conformitate cu legislaţia comunitară:

(i) animale, altele decât rumegătoare care necesită testare în vederea

depistării EST; precum şi

(ii) rumegătoare care au fost testate cu rezultate negative în conformitate

cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(e) subproduse de origine animală provenite din fabricarea produselor destinate

consumului uman, inclusiv oase degresate, jumări şi nămoluri rezultate în urma

centrifugării sau separării, din prelucrarea laptelui;

(f) produse de origine animală sau alimente care conţin produse de origine

animală, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau

din cauza unor probleme de fabricaţie sau defecte de ambalare sau a altor

defecte din care nu poate apărea niciun risc pentru sănătatea publică sau

animală;

(o) ţesut adipos de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli

transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul materialului în cauză şi

care au fost sacrificate într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fi

sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem în

conformitate cu legislaţia comunitară;

1.1.4.2. Capacitatea proiectată

Capacitatea proiectată a Fabricii de făină proteică Băcia este de 70 t/zi

materie primă prelucrată, regim de funcţionare 24 ore/zi, 5 zile/săptămână.

Materia primă folosită la fabricarea făinii proteice conţine:



- apă 65 – 70%

- masă uscată 15 – 20%

- grăsime 15 – 15%

Din cele 70 t/zi materie primă prelucrată se obţin:

- făină proteică 22,5 t/zi

- grăsime tehnică 8,5 t/zi

- apă reziduală 39 m3/zi

Făina proteică obţinută conţine (în medie):

- proteină animală min. 60%

- grăsimi max.10%

- apă max. 6,5%

1.1.4.3. Date privind fabricaţia

1.1.4.3.1. Transportul şi recepţia materiei prime

Materia primă (materialul de origine animală de categoria a 3-a cum este

numit în Regulamentul (CE) Nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al

Consiliului) se procură, în general, de la abatoare.

Transportul materiei prime se face cu autovehicule specializate, autorizate

în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru transportul subproduselor de

origine animală de categoria a treia. Materia primă aprovizionată va fi însoţită de

documentele de însoţire în conformitate cu prevederile din Regulamentul (CE) nr.

1069/2009. Materia primă aprovizionată se recepţionează cantitativ şi calitativ

înainte de introducere în fluxul de fabricaţie a făinii proteice prin verificarea

documentelor de însoţire a mărfii şi verificând dacă marfa corespunde datelor din

documentele de însoţire.

1.1.4.3.2. Etapele procesului tehnologic

a) Generalităţi

Hala de fabricaţie, construită din materiale care permit menţinerea unor

standarde de igienă corespunzătoare, este perfect închisă şi se află sub o uşoară



depresiune creată de un sistem de ventilaţie care absoarbe aerul din hală şi-l

introduce în sistemul de epurare a efluentului gazos, sistem de epurare format

din ciclon, schimbător de căldură, condensator şi biofiltru.

Introducerea materiei prime în fluxul de fabricaţie se face printr-un sistem

ecluză pentru a nu permite ieşirea în atmosferă a mirosurilor din hala de

fabricaţie. Astfel, se deschide uşa frontală şi mijlocul de transport cu materia

primă pătrunde în prima încăpere, după care uşa frontală se închide. Materia

primă se descarcă în jgheabul de primire. În acest fel materiile prime

aprovizionate nu intră în contact cu impurităţi care ar putea cauza probleme în

timpul prelucrării sau care să altereze calitatea produsului finit. Se asigură astfel

şi protecţia împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor şi a pătrunderii unor

impurităţi mecanice.

Aici se face recepţia materiei prime aprovizionate. Materia primă se

descarcă în jgheabul de recepţie cu capacitatea de 50 m3, unde se face

verificarea vizuală şi olfactivă şi se iau probe, dacă este cazul.

b) Tocarea materiei prime

Din jgheabul de recepţie materialul este transportat cu un sistem de

transportoare elicoidale la maşinia de tocat. Materialul este mărunţit în bucăţi mai

mici de 30 mm cu ajutorul unor cilindri zimţaţi.

c) Buncărul de recepţie sub presiune

După mărunţire materialul este dus de un sistem de transportoarele cu

melc la buncărul de recepţie sub presiune. Buncărul de recepţie sub presiune are

volumul de 7 m3, formă cilindrică verticală cu partea inferioară conică. El este

legat printr-o conductă de distribuţie de destructori (cazanele de prăjire). În

buncărul de recepţie sub presiune se introduce abur direct care încălzeşte

materialul şi-l transportă (îl împinge), prin conducta de distribuţie la destructori

(cazanele de prăjire). Aburul are presiunea de 3,5 bari şi temperatura de 135 -

150°C.



d) Prăjirea (topirea)

Destructorii (cazanele de prăjire) au fiecare volumul de 8 m3, sunt de formă

cilindrică orizontală şi sunt prevăzute cu manta de încălzire cu abur indirect şi cu

malaxor pentru amestecarea materialului în timpul încălzirii şi topirii. Materialul se

tine în destructori timp de 60 minute la 100°C apoi alte 60 minute la 115°C.

Durata totală a tratamentului în destructori este de 3 – 4 ore. În timpul

tratamentului în destructori apa din materia primă este eliberată şi evaporată, se

desăvârşeşte procesul de dezintegrare şi eliberare a grăsimilor din celulele de

grăsime, grăsimea se topeşte.

Aburul folosit pentru încălzirea indirectă la destructori este recuperat sub

formă de condens şi refolosit ca apă de alimentare la cazanele de abur.

Vaporii de apă proveniţi din materia primă şi din aburul direct introdus în

buncărul de recepţie sub presiune intră în circuitul de epurare a efluentului gazos

format, după cum am arătat, din schimbător de căldură, condensator şi biofiltru.

e) Separarea în jgheaburile de recepţie cu sedimentare

Din destructori, amestecul de proteină şi grăsime topită este trecut la

jgheaburile de recepţie cu sedimentare. Fiecare jgheab are volumul de 8 m3 şi

este prevăzut cu câte două transportoare elicoidale cu turaţie variabilă.

f) Separarea în presa cu melc

Materialul din jgheaburile de recepţie cu sedimentare este trimis printr-un

sistem de transportoare cu melc la presa cu melc care are capacitatea de 1,5 – 2

t/h. Presa cu melc asigură o presiune de 50 – 100 bari şi are rolul de a separa

într-o măsură foarte avansată grăsimea de fibrele de proteină (făina proteică).

Grăsimea separată în presa cu melc se scurge într-un vas omogenizator, de

unde este pompată la filtrul AMA, ultima etapă de filtrare, după care grăsimea

ajunge în rezervoarele de grăsime 40 cu volumul de 40 m3 fiecare. Din aceste

rezervoare grăsimea se încarcă în cisterne şi se expediază la beneficiari.

Rezervoarele de grăsime sunt vase verticale, prevăzute de încălzire cu

abur indirect, prin serpentine. Aburul este recuperat sub formă de condens şi



refolosit ca apă de alimentare la cazanele de abur. Rezervoarele de grăsime sunt

curăţate periodic. Sedimentul şi grăsimea rămasă pe fundul rezervoarelor sunt

trimise cu ajutorul unei pompe la vasul omogenizator.

În filtrul AMA sunt reţinute toate particulele de proteină mai mari de 10

microni şi din masa proteică este separată grăsimea într-un grad foarte înalt.

După un ciclu de filtrare, prin intrarea în funcţiune a mecanismului de scuturare

mecanică cu care este dotat filtrul, materialul solid cade de pe plăcile filtrului şi

este preluat şi reîntors la jgheabul de recepţie.

g) Răcirea făinii proteice

Făina proteică fierbinte separată în presa cu melc este dusă cu un sistem

de transportoare cu melc la răcitorul de făină. Răcitorul de făină este tipul unui

schimbător de căldură cu ţevi verticale. Răcirea făinii care curge prin ţevi se face

cu aer rece care “spală” ţevile pe exterior. În acest fel aerul de răcire nu se

impurifică şi se evacuează în atmosferă fără să fie nevoie de vreun tratament.

h) Măcinarea făinii proteice

Făina proteică de la baza răcitorului este dusă cu un transportor cu melc la

concasorul cu ciocane. Înainte de măcinare se introduc antioxidanţi în făina

proteică pentru a împiedica procesele de degradare a ei (râncezire). Se folosesc

antioxidanţi agreaţi (solicitaţi) de producătorii de hrană pentru animalele de

companie – cumpărătorii făinii proteice. Exemple de astfel de antioxidanţi: butil

hidroxi toluen (E321), butil hidroxi anisol (E320).

i) Sitarea făinii proteiceFăina proteică ieşită din concasor este trecută cu ajutorul unui transportor

cu melc la un ciur vibrator. Capacitatea concasorului este de 2 – t/h, funcţie de

mărimea ochiurilor sitei. Făina trecută prin ochiurile sitei este transportată cu un

sistem de transportoare cu melc la două maşini de însăcuire.

Făina proteică este introdusă în big-bag-uri care sunt transportaţi la

magazie, de unde se expediază cu mijloace auto la beneficiari.



1.1.4.4. Epurarea efluentului gazos

Efluentul gazos format din vapori de apă şi compuşi organici volatili dintre

care unii au miros neplăcut (cum sunt, de exemplu, acizii propionici), proveniţi de

la:

- rezervoarele de acumulare cu presiune;

- destructori (cazanele de fierbere);

- jgheaburile de filtrare;

- presa cu melc;

- răcitorul de făină,

este aspirat de un sistem de ventilare de absorbţie şi este trecut printr-o instalaţie

de epurare în scopul de a nu elimina în aer substanţe care să impurifice

atmosfera sau să creeze disconfort datorită mirosului neplăcut.

Instalaţia de epurare a efluentului gazos este formată dintr-un ciclon, dintr-

un schimbător de căldură, un condensator, un exhaustor şi un biofiltru. Cum am

arătat mai sus, hala de fabricaţie este perfect închisă şi se află sub o uşoară

depresiune creată de un sistem de ventilaţie de absorbţie racordat la exhaustor.

Pe fluxul de gaze, înainte de exhaustor se află un alt ciclon în care se separă

impurităţile solide. Aceste impurităţi se colectează într-un container şi se

reintroduc în circuitul de prelucrare, în jgheabul de recepţie. Exhaustorul trimite

efluentul gazos în biofiltru.

În schimbătorul de căldură are loc răcirea şi condensarea amestecului de

vapori de apă şi compuşi organici volatili proveniţi de la utilajele menţionate. În

condensul format se dizolvă o parte din compuşi organici volatili rezultând astfel

apele uzate tehnologice care sunt trimise la staţia de preepurare. Răcirea şi

condensarea amestecului de vapori de apă şi compuşi organici volatili în

schimbătorul de căldură se face cu apă rece care se încălzeşte pe seama căldurii

acestor gaze (schimbul de căldură este indirect). Apa caldă rezultată de la acest

schimbător este folosită pentru consum menajer, la instalaţiile igienico-sanitare şi

pentru spălarea utilajelor şi spaţiilor de producţie.



Efluentul gazos ieşit din schimbătorul de căldură este supus unei răciri

suplimentare în condensator, răcirea se face cu aer rece, schimbul de căldură

este tot indirect, aerul de răcire nu se impurifică.

Efluentul gazos de la condensator, împreună cu aerul impurificat aspirat

din hala de producţie, este trimis la biofiltru.

Biofiltrul 53 este o construcţie paralelipipedică din beton armat, cu volumul

de cca 300 m3, care se umple cu fibră de cocos (cca 90 t). Prin trecerea

efluentului gazos prin această masă de fibre de cocos, pe care se dezvoltă

microorganismele care îşi iau energia necesară existenţei din descompunerea

compuşilor organici volatili din fluxul de gaze, se produce epurarea.

Masa de fibre de cocos se înlocuieşte după epuizare (la fiecare 2-4 ani) şi

se transportă la platforma de compostare. Aici mai ajunge şi şlamul de la staţia

de preepurare ape uzate.

1.1.4.5. Epurarea efluentului lichid

Problema epurării efluentului lichid a fost prezentată pe larg în paragraful

“Dezvoltarea echipării edilitare”.

1.1.4.6. Gospodărirea deşeurilor

Problema gospodăririi deşeurilor a fos prezentată, de asemeni, în

paragraful “Dezvoltarea echipării edilitare”.

1.1.5. Identificarea alternativelor posibile de realizare

Analiza alternativelor în concepţia, proiectarea, realizarea, exploatarea şi

monitorizarea unei investiţii din punct de vedere al protecţiei mediului se poate

referi la următoarele elemente:

- alegerea amplasamentului;

- alegerea tehnologiei de producţie, inclusiv a utilajelor, materiilor prime,

ambalajelor, în final al ciclului de viaţă a produselor;

- alegerea soluţiilor tehnice de execuţie a lucrărilor de investiţie, inclusiv a

utilajelor şi materialelor;



- alegerea celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele, inclusiv din

punct de vedere al protecţiei mediului.

În toate cazurile, alternativele vor lua în considerare şi varianta “0”,

respectiv analiza consecinţelor, din toate punctele de vedere, în cazul în care

investiţia nu trebuie realizată.

În ceea ce priveşte alegerea amplasamentului, acesta trebuie să respecte

prevederile Ordinului MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei şi să permită un acces cât

mai facil la reţelele de utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, să fie

aproape de căile de căile de comunicaţie importante pentru transportul materiilor

prime, materialelor şi a produselor finite. Beneficiarul a cumpărat terenul ţinând

cont de toate aceste considerente. Amplasamentul ales respectă prevederile

ordinului amintit şi permite un acces relativ facil la reţelele de utilităţi din zonă în

condiţiile protejării mediului: este în apropierea DN66 Târgu Jiu - Haţeg - Simeria

şi magistrala de cale ferată 202 Filiaşi – Simeria, prezintă posibilităţi relativ ieftine

de racordarea la reţelele de utilităţi din zonă, Considerăm că pe raza comunei

Băcia o altă alternativă pentru amplasament, care să îndeplinească într-o măsură

mai mare carinţele expuse mai sus, nu poate fi luată în considerare.

În nici una din variantele de analiză care presupun realizarea investiţiei nu

vom putea discuta de alternative privind tehnologia de fabricare a făinii proteice

din simplul motiv că investitorul, care are experienţă în acest domeniu, vine cu o

tehnologie verificată, care permite obţinerea unui produs de calitate în condiţiile

cele mai avantajoase din punct de vedere economic şi al protecţiei mediului.

Singurele alternative de discuţie rămân cele privitoare la modul cum se

poate face epurarea şi evacuarea efluenţilor gazoşi şi lichizi rezultaţi din proces

ştiind că aceşti efluenţi pot constitui surse semnificative de poluate pentru toţi

factorii de mediu în cazul în care sunt evacuaţi fără o epurare corespunzătoare.

Trebuie de analizat, de asemeni, şi problema mirosului neplăcut dat de unele

substanţe din efluentul gazos care pot să creeze disconfort.



În privinţa efluentului gazos care provine din proces trebuie spus că acesta

este format în cea mai mare parte din vapori de apă şi cantităţi mici de compuşi

organici volatili (COV) care pot crea disconfort datorită unor substanţe care au

miros neplăcut. În tehnologie este prevăzută captarea efluentului gazos care este

trecut, în prima treaptă de epurare, printr-un schimbător de căldură răcit cu apă

unde condensează cca 60-70 % din vaporii de apă (abur) şi substanţele organice

volatile cu miros neplăcut, apoi, în a doua treaptă printr-un condensator

performant, unde condensează cca 96-97% din substanţele organice volatile cu

miros neplăcut. În final, substanţele organice volatile cu miros neplăcut rămase în

fluxul gazos sunt trecute printr-un biofiltru unde sunt distruse în cvasitotalitate de

microorganismele care se dezvoltă pe material organic poros biodegradabil cu

care este echipat biofiltrul (fibră de nucă de cocos). Materialul organic

biodegradabil epuizat este scos periodic şi trimis la staţia de compostare.

Biofiltrarea este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru controlul

mirosurilor neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale. Biofiltrarea este

considerată o tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas

Treatment” şi BREF “Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.

În ceea ce priveşte efluenţii lichizi, sunt de analizat două posibilităţi de

tratare a apelor uzate tehnologice rezultate din proces.

Prima alternativă constă în tratarea apelor uzate tehnologice într-o

instalaţie de preepurare proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi evacuarea lor cu

vidanja la o staţie de epurare din zonă unde vor fi supuse unei epurări avansate

înainte de a fi evacuate în emisar.

A doua alternativă constă în epurarea avansată a apelor uzate tehnologice

într-o instalaţie de epurare proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi apoi

evacuarea lor în râul Strei.

Analiza alternativei “0”

Varianta “0” înseamnă nerealizarea investiţiei propuse. Această alternativă

prezintă avantajul că starea actuală a mediului rămâne neschimbată în perimetrul



care face obiectul prezentului PUZ, terenul rămânând în continuare în circuitul

agricol, dar prezintă, evident, şi dezavantaje dintre care enumerăm:

- renunţarea la obiectivul dezvoltării economice a comunei prin investiţii în

activităţi industriale şi de servicii;

- renunţarea la valorificarea superioară a unora din subprodusele de

origine animală de categoria a treia, acestea trecând astfel în categoria deşeurilor

ce trebuiesc eliminate cu cheltuielile şi complicaţiile de rigoare;

- anularea posibilităţilor de dezvoltare a unor activităţi conexe în zonă,

îndeosebi activităţi legate de servicii necesare funcţionării fabricii


Alternativa “1” înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteice

după tehnologia propusă de investitor, pe amplasamentul prezentat în paragraful

1.1.2, cu preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare

proprie şi evacuarea lor cu vidanja la o instalaţie de epurare din zonă unde vor fi

supuse unei epurări avansate şi apoi deversate în emisar. Credem că această

variantă este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, de aceea optăm

pentru această variantă. Argumentele pentru sunt: volumul de ape uzate fiind

relativ mic (cca 35 – 40 m3/zi), costurile de investiţie moderate, exploatarea staţiei

de preepurare relativ simplă şi, mai ales, eliminarea posibilităţii de poluare

accidentală a râului Strei.


Alternativa “2” înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteice

după tehnologia propusă de investitor, pe amplasamentul prezentat în paragraful

1.1.2, cu epurarea avansată a apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de

epurare proprie şi apoi evacuarea lor direct în emisar. Credem că această

alternativă prezintă unele dezavantaje printre care:

- Costurile de investiţie şi de exploatare mult mai mari comparativ cu

varianta “1”;

- Epurarea avansată a apelor uzate tehnologice presupune existenţa unei

trepte de epurare biologică. În apele uzate tehnologice există şi grăsimi care se



separă din apă prin flotare cu aer înainte de a ajunge în treapta biologică, dar se

cunoaşte că separarea lor foarte avansată, la valori ale concentraţiilor care să nu

deranjeze activitatea microorganismelor care realizează epurarea în treapta

biologică este foarte dificilă. Se mai cunoaşte că epurarea biologică este un

proces de mare fineţe care se poate deregla uşor şi se repune greu în parametri

normali de funcţionare. Această variantă nu oferă garanţii că nu se vor produce

poluări ale râului Strei.

1.2. Relaţia cu alte planuri şi programe

1.2.1. Planuri si programe la nivel naţional

Elementul definitoriu al Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă

(SNDD).este racordarea deplină a României la o nouă filozofie a dezvoltării,

proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial – cea a dezvoltării

durabile care urmăreşte restabilirea si menţinerea unui echilibru raţional, pe

termen lung, între dezvoltarea economica şi integritatea mediului natural în forme

înţelese si acceptate de societate. Se porneşte de la constatarea că, la sfârşitul

primului deceniu al secolului XXI România mai are de recuperat decalaje

considerabile faţa de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu

însuşirea şi transpunerea în practica a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile

în contextul globalizării. Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o

realitate că România are încă o economie bazată pe consumul intensiv de

resurse.

Strategia de dezvoltare durabilă a UE şi Programul de Acţiune pentru

Mediu (PAM 6) al UE, pe baza cărora a fost elaborată Strategia Naţională pentru

Dezvoltare Durabila a României (SNDD) prevede în mod expres „ruperea

legăturii dintre creşterea economică şi utilizarea resurselor” lucru care înseamnă,

aşa cum se specifică în SNDD, identificarea soluţiilor pentru reducerea

consumului de resurse materiale pe unitate de valoare adăugată brută (VAB) si

decuplarea dinamicii produsului intern brut (PIB) de cea a consumului integrat de

resurse materiale si energetice, precum şi de impactul negativ asupra mediului.



Planul Urbanistic Zonal propus vine în întimpinarea obiectivelor majore

stabilite prin Strategia pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013 –

2020 –2030 care presupune corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare,

inclusiv a programelor de investiţii, în profil intersectorial şi regional, cu potenţialul

şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; folosirea celor mai bune

tehnologii disponibile din punct de vedere economic si ecologic, stimularea unor

asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de

eco-eficienţă in toate activităţile de producţie sau servicii etc.

1.2.2. Planuri si programe la nivel regional

Strategia de Dezvoltare a judeţului Hunedoara, document fundamental al

Planului de Dezvoltare al judeţului, are rolul de a orienta dezvoltarea în perioada

actuală şi viitoare şi de a fundamenta accesul judeţului la Fondurile Structurale şi

de Coeziune ale Uniunii Europene. Priorităţile prevăzute în Strategie sunt

compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional

Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale.

Obiectivul general îl reprezintă dezvoltarea armonioasă a judeţului

Hunedoara, astfel încât acesta să devină un judeţ competitiv în cadrul Uniunii

Europene, cu o economie dinamică şi diversificată, cu resurse umane superior

calificate, iar PIB-ul regional/locuitor să ajungă până în anul 2013 la 45% din PIB-

ul mediu pe locuitor al Uniunii Europene (UE 27).

Obiective specifice:

- Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din judeţ prin

inovare, atragerea de investiţii strategice şi dezvoltarea mediului de afaceri, în

condiţiile respectării normelor europene privind calitatea factorilor de mediu;

- Creşterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunităţi

egale pentru toate categoriile sociale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al

populaţiei;

- Diminuarea disparităţilor intraregionale prin dezvoltarea urbană

policentrică şi sprijinirea zonelor rurale;



- Îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea

asigurării dezvoltării durabile şi promovării turismului la nivel regional.

1.2.3. Planuri si programe la nivel local

Planul Urbanistic Zonal propus vine, de asemeni, în întimpinarea

obiectivelor stabilite prin Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Băcia, care

este un document cadru de programare a politicilor de dezvoltare durabilă.

Printre obiectivele strategice ale acesteia, capitolul Stimularea sectoarelor cu

potenţial de dezvoltare şi creşterea competitivităţii economice, altele decât cele

agricole, enumerăm:

- Crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor şi activităţilor

productive;

- Atragerea de noi investitori în comuna Băcia (elaborarea de politici pentru

atragerea de investitori, realizarea unor materiale şi acţiuni de promovare

destinate atragerii de investitori, participarea la târguri şi misiuni de afaceri,

extinderea bazei de informaţii pe internet pentru promovarea investiţiilor etc);

- Simplificarea procedurilor pentru obţinerea avizelor necesare investiţiilor;

- Crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante;

- Susţinerea întreprinzătorilor mici şi mijlocii;

- Dezvoltarea de servicii pentru susţinerea inovaţiei şi a unei competitivităţi

crescute;

- Dezvoltarea unei politici fiscale de susţinere a investitorilor.

- Construirea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces către zona

industrială a comunei;



Capitolul 2.

ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

PROPUS

Dezvoltarea durabilă înseamnă folosirea resurselor naturale pentru

activităţile economice cu menţinerea ecosistemelor în regim natural sau cât mai

aproape de regimul natural ca sisteme de suport a vieţii, conservarea

biodiversităţii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fără

depăşirea capacităţii de suport a sistemelor ce oferă aceste resurse, diminuarea

folosirii resurselor neregenerabile, micşorarea presiunii exercitate asupra

ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila înseamnă depăşirea fazei de

„stăpânire a naturii de către om”, însemnă, de fapt, „reconcilierea omului cu

natura”.

Din punct de vedere a stării actuale a mediului şi a evoluţiei sale, dacă ne

referim strict numai la amplasament şi la zonele învecinate, în situaţia

neimplementării planului propus (PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia) putem

presupune că efectul este benefic în sensul că nu se va modifica dinamica

actuală a mediului la nivel local.

Dacă privim lucrurile într-un context mai larg şi ne gândim că materia primă

pentru fabricarea făinii proteice este constituită din subprodusele de origine

animală de categoria a treia, aşa cum sunt ele definite în art. 10 din

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele

derivate care nu sunt destinate consumului uman, putem spune că, în cazul

neimplementării planului, acestea vor fi valorificate la un nivel inferior sau vor

deveni chiar deşeuri pentru a căror distrugere se vor utiliza resurse energetice şi

se va polua mediul, fără a avea vreun beneficiu.



Din punct de vedere economic şi social, neimplementarea planului propus

va avea clar un impact negativ asupra comunităţii locale, acest lucru însemnând:

- renunţarea la obiectivul dezvoltării economice a comunei prin investiţii în

activităţi industriale şi de servicii;

- anularea posibilităţilor de dezvoltare a unor activităţi conexe în zonă,

îndeosebi activităţi legate de servicii necesare funcţionării fabricii;

- renunţarea la o oportunitate de creştere a nivelului de trai şi la

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din zonă, oportunitate oferită de

creşterea veniturilor directe şi indirecte ale comunităţii ca urmare a implementării

planului.

Având in vedere specificul proiectului, dar si caracteristicile de fond ale

factorilor de mediu în arealul analizat, nu există referinţe clare cu privire la modul

în care sănătatea populaţiei ar putea fi afectata de derularea ori neimplementarea

acestui proiect.



Capitolul 3.

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV

3.1. Aşezare geografică, topografie

Amplasamentul care face obiectul PUZ – Construire fabrică de făină

proteică Băcia este situat în Depresiunea Strei-Cerna care ocupă o vastă

întindere între Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Şureanu, de la Subcetate până la

Valea Mureşului. Depresiunea este străbătută de râurile Strei şi Cerna, între care

se află dealurile Hunedoarei. Este o depresiune colinară, cu piemonturi de

eroziune spre bordura montană şi de acumulare spre interiorul depresiunii.

Terasele Streiului şi Mureşului sunt bine individualizate. Apar pe marginile ei,

bazinete de eroziune (Zlaşti, Boşorod, Cîrjiţi etc.), precum şi defilee şi chei la

contactul cu muntele (Cerna, Zlaşti, Nandru). Luncile Streiului, Cernei inferioare

şi Mureşului sunt largi.

Comuna Băcia este situată în partea centrală a judeţului Hunedoara şi se

învecinează la nord cu oraşul Simeria, la nord-est cu comuna Turdaş, la est cu

comuna Mărtineşti, la sud cu oraşul Călan, iar la sud-vest cu municipiul

Hunedoara şi la nord-vest cu municipiul Deva.

Suprafaţa în care sunt amplasate satele comunei Băcia se situează de o

parte şi de alta a râului Strei şi a şoselei naţionale 66 Tîrgu Jiu - Haţeg - Simeria,

care face legătura între ţara Haţegului şi Valea Mureşului. Satele Băcia şi Tâmpa

sunt situate pe partea stângă a râului Strei, pe un teren aproape plat, în timp ce

satele Totia şi Petreni sunt situate pe partea dreaptă a râului Strei, pe un teren

destul de accidentat.

Terenul care face obiectul prezentului PUZ, în suprafaţă de 2,22 ha, este

situat în lunca majoră a râului Strei, între DN66 Tîrgu Jiu - Haţeg – Simeria şi râul

Strei, pe partea stângă a râului, are un aspect plat, cotele absolute fiind cuprinse

între + 203,25 şi + 204,00 m, deci putem vorbi doar de nişte microdenivelări.



3.2. Geomorfologia

Din punct de vedere geomorfologic zona aparţine Sistemului depresionar

Petroşani - Haţeg - Strei ce a funcţionat ca golf al Depresiunii Transilvaniei.

Depresiunea Strei - Cerna este mărginită la est de Munţii Sebeşului, la

nord de Valea Mureşului, la vest de Munţii Poiana Ruscă iar la sud de

Depresiunea Haţegului.

La alcătuirea geologică a fundamentului zonei care face obiectul prezentei

documentaţii iau parte formaţiuni aparţinând cristalinului de Poiana Ruscă, ce

continuă spre est, pe sub depozitele sedimentare ale Depresiunii Cerna - Strei.

Acestea suferă o scufundare în trepte, de la vest la est, de-a lungul unui sistem

de fracturi majore, orientate NNE-SSV.

În partea sudică, în fundament, sunt prezente şisturile cristaline ale seriei

mezometamorfice (micaşisturi, gnaise şi şisturi retrometamorfozate), care

încalecă spre nord, peste cele ale seriei epimetamorfice (şisturi tufogene,

tufitogene şi terigene cu intercalaţii masive de roci carbonatice - dolomitele de

Hunedoara), de-a lungul liniei tectonice majore Cinciş-Vadu Dobrii-Tincova.

Umplutura sedimentară a bazinului de scufundare ce a luat naştere în

urma orogenezei alpine este formată din depozite detritice aparţinând

Tortonianului şi Sarmaţianului inferior.

Tortonianul din depresiunea Streiului prezintă o succesiune completă, se

dispune transgresiv şi discordant peste fundamentul cristalin, fiind alcătuit dintr-o

variată gamă litologică (brecii, conglomerate, pietrişuri, nisipuri, marne, marne

tufacee cu resturi cărbunoase, calcare, gipsuri şi piroclastite asociate

vulcanismului neogen), ce indică instalarea unui regim de sedimentare în facies

marin.

Sarmaţianul este reprezentat numai prin termenii săi inferiori, Volhinian şi

Bessarabian inferior, şi este constituit dintr-un pachet de marne argiloase cu

frecvente intercalaţii de nisipuri bentonitice, care la partea superioară suportă

nisipuri grezoase tufacee cu intercalaţii lentiliforme de pietrişuri, succesiune ce

indică retragerea mării.



Formaţiunile sedimentare descrise mai sus sunt în general orizontale, ori

prezintă înclinări convergente, spre centrul bazinului de sedimentare, de

maximum 150.

Umplutura sedimentară din Depresiunea Streiului suportă depozitele

fluviatile ale terasei joase, de vârstă Holocen inferior, constituite din pietrişuri şi

nisipuri.

Aluviunile recente ale luncii Streiului, constituite din nisipuri, pietrişuri şi

bolovănişuri sunt atribuite Holocenului superior.

Exploatarea resurselor minerale existente pe raza comunei Băcia se face

prin balastiera situată pe malul stâng al râului Strei.

3.3. Solurile

Solurile terasei şi luncii Streiului sunt reprezentate de cernoziomuri levigate

din clasa solurilor molice şi de soluri aluviale din clasa solurilor neevoluate,

dezvoltate pe depozite fluviatile.

Pe dealurile piemontane care mărginesc depresiunea Strei - Cerna sunt

frecvente asocierile de cernoziomuri, soluri brune eumezobazice, solurile brune,

brun-roşcate de pădure.

Cernoziomurile levigate s-au format pe terenuri orizontale sau puţin

înclinate, predominant pe loessuri şi depozite loessoide, dar şi luturi, nisipuri,

argile sau roci mai dure, în condiţii de precipitaţii de 600 – 700 mm, temperaturi

medii de 8,3 – 11,5°C, în condiţii de vegetaţie ierboasă şi arborescentă.

Prezenţa solurilor aluviale este legată, de cele mai multe ori, de existenţa

luncilor, care sunt unităţi de relief relativ tinere. Solurile aluviale se întâlnesc în

luncile ieşite de sub influenţa revărsărilor sau inundate la intervale mari de timp.

Aceste soluri prezintă, din punct de vedere al alcătuirii şi proprietăţilor, o situaţie

foarte variată, ca urmare a condiţiilor extrem de diferite în ceea ce priveşte durata

de manifestare a solificării (timpul scurs de la ultima revărsare), climatul, originea

depozitelor respective, textura şi compoziţia acestora, adâncimea şi

mineralizarea apelor freatice.



Solurile aluviale au un orizont Ao cu grosime de 40 – 50 cm, cu stratificaţii

mai puţin evidente, după care urmează orizontul C alcătuit din materialul

parental. Aceste soluri au textură uniformă, de la nisipoasă până la argiloasă în

cazul unor depozite omogene, sau contrastantă, în cazul unor materiale

parentale neomogene şi o structură glomerulară, grăunţoasă sau poliedrică, slab

până la moderat dezvoltată.

3.4. Hidrologia

Apele de suprafaţă

Din punct de vedere hidrografic, zona studiată aparţine bazinului

hidrografic Mureş, subbazinul Strei. În zona studiată Streiul primeşte ca afluenţi

doar câteva pâraie de mică importanţă, necadastrate, care sunt mai degrabă,

scurgeri de pe versantele de la est de râu.

Streiul se varsă în Mureş la cca 8 km de amplasament. Streiul este îndiguit

între satul Batiz şi Simeria Veche, lucru ce ne impune concluzia că

amplasamentul studiat nu este inundabil, cel puţin la viiturile obişnuite. Pe Strei,

în amonte de amplasament, ca şi pe Râul Mare - cel mai important afluent al

râului Strei – există mai multe amenajări hidrotehnice (lacuri de acumulare) care

au şi rolul important de a atenua viiturile.

Debitul mediu al Streiului este cuprins intre 5,5 mc/s la ieşirea din munte

(Pui) şi 23,3 mc/s la vărsare. Scurgerea şi debitele maxime coincid cu topirea

zăpezilor şi ploile de primăvară – vară, când se produc şi cele mai mari viituri.

Apele freatice din zonă

Apele freatice în zona studiată sunt cantonate în stratul de pietriş şi nisip

din lunca Streiului. Nivelul acviferului freatic este influenţat de precipitaţiile din

zonă şi de nivelul Streiului care se află la distanţă destul de apropiată de

amplasament.

Conform Studiului geotehnic preliminar întocmit de SC GEOLOGIC SITE

SRL Hunedoara succesiunea stratigrafică pe amplasament este următoarea.

0,0 – 0,20 m sol vegetal nisipos – argilos, de culoare brună;



0,20 – 1,00 m praf nisipos – argilos, de culoare brun-negricioasă, cu

incluziuni de pietriş;

1,00 – 5,00 m nisip cu pietriş necoeziv, de culoare brun – cenuşie;

Până la adâncimea la care au mers investigaţiile (- 5 m faţă de CTN), la

data când a fost efectuat Studiul geotehnic preliminar (prima decadă a lunii

decembrie 2010), nu s-a interceptat apa freatică. Este posibil ca în alte perioade

ale anului, când sunt ploi abundente şi nivelul Streiului este crescut, apa freatică

să se afle mai sus.

3.5. Clima şi calitatea aerului

Datele climatologice (date statistice multianuale) caracteristice zonei în

care se află şi comuna Băcia arată o clima temperat continentală moderată

caracterizată prin lipsa perioadelor excesiv de reci în timpul iernii şi excesiv de

calde în timpul verii. În ultimii 20 – 25 de ani, trebuie remarcată apariţia, aproape

an de an, a unor perioade de secetă în timpul verii, când şi temperaturile ating

valori destul de ridicate.

Temperatura medie multianuală a aerului este de +10ºC, temperatura

medie a verilor de +20ºC, iar a iernilor de –2ºC.

Temperaturile medii lunare multianuale maxime şi minime între anii 2005 –

2008, după măsurătorile efectuate la staţia meteorologică Deva, sunt prezentate

în tabelul de mai jos.

Temp. ºC Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

maximă 1,7 4,1 10,3 16,6 22,1 25,2 27,5 26,3 21,2 16,7 7,8 2,3

minimă -6,1 -5,2 -0,9 4,5 9,1 12,3 13,7 13,8 9,4 3,9 -1,3 -3,5

Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat în data de 16.08.2052 şi a fost

de +39,7ºC.

Cea mai scăzută temperatură a fost de –31,6ºC şi s-a înregistrat în data de

24.01.1963.

Numărul zilelor cu temperaturi de peste 25ºC este de cca 100 zile/an iar al

zilelor cu temperaturi sub 0ºC este de cca 120 zile/an.



Media lunară multianuală a precipitaţiilor în zona de interes pentru această

lucrare este de 680 mm, distribuţia pe luni fiind:

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII35 25 30 70 90 110 70 50 50 50 60 40

Episoadele cu precipitaţii foarte abundente care cad într-un interval scurt

de timp sunt rare, mai obişnuite au devenit în ultimii 25 de ani perioadele de

secetă care pot să dureze de la două la patru săptămâni, cel mai adesea în lunile

iulie - august.

Ninsorile cad, în general, în perioada noiembrie – martie, stratul de zăpadă

este mic, persistenţa lui este redusă pentru că perioadele reci din cursul iernii

alternează cu perioade mai calde când zăpada se topeşte.

Frecvenţa cea mai mare a vânturilor se înregistrează din direcţia nord-

vestică şi sud - estică fiind influenţată de circulaţia generală a aerului la înălţime

dar şi de dispunerea formelor de relief care mărginesc văile râului Strei şi Mureş

care se manifestă prin efectul de baraj şi canalizare asupra mişcării aerului la

nivele joase.

În general, vitezele vântului sunt moderate, între 1 şi 4 m/s, cu îndelungi

perioade de calm când vântul abia adie sau aerul nu se mişcă perceptibil.

Cele mai mari frecvente de apariţie a claselor de viteză a vântului sunt:

Clasa de viteza 1 m/s 2 m/s 4 m/s calmFrecventa 8,6 % 11,9 % 6,6 % 55,7 %

frecvenţa vânturilorROZA VÂNTURILOR viteza vânturilor

Mai trebuie remarcat faptul că, dacă în urmă cu 50-60 de ani fenomenele

meteorologice extreme erau prezente cu moderaţie, la intervale mari de timp, în

ultimii ani acestea s-au intensificat, manifestându-se mai des, prin alternarea

anilor cu secetă şi a celor cu precipitaţii peste media obişnuită. Astfel, la intervale



de 3-4 ani au loc fenomene mai puţin obişnuite zonei judeţului Hunedoara,

(temperaturi ridicate vara, peste 34 grade pe mai multe zile, precipitaţii lipsă pe

perioade de mai multe săptămâni, furtuni de scurtă durată cu vânt de intensitate

peste media obişnuită şi perioade de iarnă cu îngheţ şi temperaturi scăzute tot

sub media obişnuită). Aceste fenomene sunt puse pe seama schimbărilor

climaterice globale ca urmare a distrugerii naturii (exploatarea necontrolată a

fondului forestier prin tăieri masive, extinderea poluării globale etc).

Fenomenele meteorologice extreme, tot mai dese în ultimii ani, pot fi

caracterizate ca având “intensitate deosebită” şi “mod atipic de manifestare” în

raport cu caracteristicile geoclimaterice ale zonei geografice de dispunere a

judeţului.

Nu se pot evidenţia ferm zone cu vulnerabilitate crescută, practic tot

teritoriul fiind pasibil de a fi afectat de asemenea fenomene.

În ceea ce priveşte calitatea aerului, putem spune că în zona de interes

pentru această lucrare nu există surse de poluare deosebită, poluanţii atmosferici

sunt cei obişnuiţi, proveniţi din trafic şi din activităţile domestice sau mica

industrie: pulberi în suspensie, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon.

Concentraţiile acestora în imsie sunt mult sub limitele maxime reglementate.

3.6. Vegetaţia şi fauna

Vegetaţia

Unul din elementele cadrului natural care reflectă cel mai fidel variaţia

altitudinală a reliefului este vegetaţia, cu observaţia că aceasta a suferit adesea

modificări majore ca urmare a activităţii omului.

În zonele depresionare ale judeţului Hunedoara, ca şi în zona depresionară

Strei – Cerna sunt caracteristice pădurile amestecate de fag (Fagus silvativa) şi

gorun (Quercus petraea).

În zonele joase ale depresiunilor şi culoarele râurilor sunt caracteristice

pădurile de gorun (Quercus petraea), în asociere cu cornul (Cornus mas), lemn

câinesc (Lygus-pedunculatus), sângerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus

migra) şi alte specii cu arealuri de dezvoltare mai reduse, precum şi de păduri de



cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto şi Quercus cerris). În cea mai

joasă treaptă de relief (luncile), se întâlnesc pâlcuri de sălcii, răchite, arini, plopi

etc. Din nefericire, arealele ocupate de vegetaţia forestieră, în comparaţie cu

trecutul nu foarte îndepărtat, sunt tot mai restrânse ca suprafaţă.

Pajiştile şi fâneţele cuprind graminee furajere şi diverse specii de trifoi, pe

care se întâlneşte subarboret reprezentat de liliac sălbatic (Syringa vulgaris),

mojdrean (Fraxinus ornus), alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), dârmoz

(Viburnus lantana), lemn râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus

monogyna) şi curpen (Clematis vitalba).

Amplasamentul care face obiectul prezentului studiu, ca şi suprafeţele

adiacente, are regim de teren arabil cultivat cu cereale, legume, plante tehnice,

pomi fructiferi etc.

Fauna

Repartiţia, densitatea şi bogăţia faunei judeţului Hunedoara sunt în

legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei şi cu impactul factorului

antropic asupra arealelor de dezvoltare ale acesteia. Principalele specii faunistice

ale României se regăsesc şi pe teritoriul judeţului Hunedoara.

În zonele de dealuri care mărginesc zona depresionară Strei – Cerna

găsim cerbul lopătar, ursul, vulpea, căpriorul, mistreţul, iepurele, dihorul, veveriţa,

pisica sălbatică, bizamul, ierunca şi o serie de păsări (ciocănitoarea pestriţă,

piţigoiul, scorţarul, gaiţa, cinteza, cioara de semănătură, stăncuţa, coţofana,

grangurul, privighetoarea, sitarul, potârnichea, corbul etc.), iar în zonele mai

joase, cu lucii de apă, apar specii de curând statornicite (raţa sălbatică,

pescăruşul).

Fauna ichtiologică este reprezentată de lipan, scobar, clean, caras,

mreană, ştiucă etc.

3.6. Sursele şi nivelul de zgomot

Principala sursă de zgomot din zona care interesează prezentul studiu este

traficul auto de pe DN66 Tîrgu Jiu - Haţeg – Simeria care este o reţea rutoeră cu trafic

relativ intens. DN66 Tîrgu Jiu - Haţeg – Simeria este de categoria tehnică I (STAS



10144/1 – 80) şi conform STAS 10009 – 88 valorile admisibile ale nivelului de zgomot

exterior, măsurat la bordura trotuarului ce mărgineşte partea carosabilă, sunt

următoarele:

- nivelul echivalent de zgomot Lech = 75 - 85 dB(A)

- valoarea curbei de zgomot CZ = 70 - 80 dB(A)

- nivelul de zgomot de vârf Lvârf = 85 - 95 dB(A)



Capitolul 4.

ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, CARE ESTE RELEVANTĂ

PENTRU PLAN SAU PROGRAM, LEGATĂ DE ORICE ZONĂ CARE

PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE

DE CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM O.U.G. NR. 57/2007

Pe amplasament sau în apropierea amplasamentului care face obiectul

prezentului studiu nu se află areale protejate de tipul celor definite în O.U.G. nr.

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice. (O.U.G. nr. 57/2007 abrogă O.U.G. nr.

236/2000)

Cea mai apropiată arie naturală protejată este Arboretumul Simeria, arie

aflată la cca 7,5 km de amplasamentul PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia.

Arboretumul Simeria este arie naturală protejată de interes naţional, care

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie dendrologică şi peisagistică), are

o suprafaţă de 70 ha şi este situată în intravilanul oraşului Simeria. Aici se

găseşte cea mai veche şi valoroasă colecţie de plante exotice şi autohtone din

România, cu peste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit.

În prezent custodia acestei rezervaţii naturale, este deţinută de Institutul de

Cercetări şi Amenajări Silvice Simeria.

Având în vedere cele arătate în capitolele anterioare, nu se poate pune

problema ca activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul care face

obiectul acestul PUZ să afecteze în vreun fel Arboretumul Simeria.



Capitolul 5.

OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL

NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE

PENTRU PROIECT ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE

OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL

PREGĂTIRII PLANULUI

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în

determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului

analizat. În cadrul prezentului raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea

performantelor proiectului de dezvoltare în raport cu o serie de obiective de

protecţia mediului. Trebuie menţionat că un obiectiv reprezintă un angajament

definit mai mult sau mai puţin general a ceea ce se doreşte a se obţine. În

vederea realizării unui obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete, care, în

conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte. Pentru a surprinde

şi cuantifica progresele în implementarea acţiunilor, în realizarea ţintelor şi, în

final, în atingerea obiectivelor, se utilizează anumiţi indicatori. Indicatorii sunt de

fapt acele elemente care permit monitorizarea rezultatelor unui plan.

În capitolul de faţa sunt prezentate obiectivele de mediu, ţintele şi

indicatorii pentru planul urbanistic analizat.

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu stabiliţi şi

analizaţi în conformitate cu HG 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva

2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflecta politicile de mediu

naţionale şi ale UE, precum şi obiectivele de mediu stabilite la nivel local şi

regional în cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Hunedoara.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra

cărora proiectul de dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ.



În ceea ce priveşte ţintele, acestea constituie de fapt prevederile proiectului

privind reducerea impactului asupra mediului. Deoarece în cazul planului supus

evaluării de mediu, măsurile privind reducerea impactului asupra fiecărui factor /

aspect de mediu, constituind ţintele pentru atingerea obiectivelor de mediu

propuse sunt numeroase, s-a optat ca obiectivele sa fie clasificate in doua

categorii:

− Obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel

naţional, comunitar sau internaţional;

− Obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru

plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele stabilite la nivel

local si regional.

Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere /

eliminare a impactului asupra mediului prevăzute în cadrul planului analizat.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor

privind monitorizarea efectelor implementării planului.

Ţintele şi indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv

pentru fiecare factor / aspect de mediu luat în considerare. Acestea, împreuna cu

obiectivele caracteristice, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Obiective, ţinte, indicatori

Factor/aspectde mediu

Obiectivestrategice de

mediu

Obiective specificede

mediu

Ţinte Indicatori

Apa Limitarea interven-ţiilor în dinamicanaturală şi încompoziţiachimica a apei

- Reducerea consumuluide apă prin recirculareaacesteia într-un grad câtmai mare.- Eliminarea formelorde poluare a apelor desuprafaţă şi subterane prinepurarea apelor uzate şimanagementul adecvat aldeşeurilor

- Masuri de protecţie acalităţii apelor ce ţin decolectarea şi epurareaapelor uzate

- Indicatori specificide calitate ai apelorcare sa permităcompararea cureglementările legale

Aer Limitarea emisiilorîn aer la nivelecare sa nu genere-ze un impactsemnificativ asupratopoclimatuluizonei.

- Respectarea valorilorlimita reglementate pentruconcentraţiile poluanţilor laemisie (surse staţionaredirijate, surse mobile).- Reducerea emisiilorde poluanţi de la sursele

- Respectarea măsuri-lor de protecţie acalităţii aerului pentrutoate cele trei etape:construcţie,funcţionare, închidere /reabilitare.

- Caracteristiciletehnice ale echipa-mentelor staţionaresi mobile.- Rapoartele autori-tăţilor- Studii privind



Diminuareaemisiilor de GHGprin producerea deenergie din surseregenerabile.

fugitive astfel încâtnivelurile de poluare înzonele cu receptorisensibili (populaţie, floră,ecosisteme) să respectevalorile limita în imisie.

- Promovareatransportului verde(vehicule propulsateelectric) şi a produce-rii energiei din surseregenerabile

emisiile de gaze deardere specificediferitelor surse deenergie.

Sol/subsol Limitareaimpactuluinegativ asuprasolului

- Reducerea degradăriisolului ca urmare aactivităţilor de excavare.- Evitarea afectării calităţiisolului prin depozitareadeşeurilor sau lacolectarea şi evacuareaapelor uzate

- Limitarea strictă asuprafeţelor decoper-tate si a celor dedepozitare temporarăa deşeurilor deconstrucţii- Masuri eficiente degospodărire a apeloruzate şi gestionareaadecvată a deşeurilor.

- Respectarea preve-derilor PUZ privindzonificarea- Indicatori specificide calitate ai soluluicare să permităcompara rea cureglementările legale

Biodiversitate Limitareaimpactuluinegativ asuprabiodiversităţii,florei şi faunei

- Conservarea,protecţia, refacerea şireabilitarea ecologica azonelor afectate înetapa de construcţie

Masuri privindmanagementulbiodiversităţii

- Refolosirea stra-tului de sol vegetaldecopertat pentrurefacerea solurilordegradate şi spaţiilorverzi

Peisaj Minimizareaimpactuluiasuprapeisajului

- Organizarea sistemelorde construcţii şi spatiiverzi astfel încât sa fie înarmonie cu peisajulnatural şi ansamblul să fiebine integrat din punct devedere estetic şipeisagistic.

Acţiuni specifice dereducere a impactuluiasupra peisajului înetapele de proiectare,construcţie şifuncţionare

Planurile şi progra-mele existente înacest scop

Mediul socialsi economic

Îmbunătăţireamediului social şieconomic.Limitarea poluăriifactorilor de mediu

Crearea condiţiilorpentru dezvoltareaeconomică a zonei şipentru creşterea şidiversificarea oferteide locuri de muncă

- Crearea de noi locuride muncă, ridicareastandardului de viata apopulaţiei prin promo-varea investiţiilor.- Crearea condiţiilorpentru dezvoltareaactivităţilor conexecum ar fi cele deservicii pentruinvestiţia propusă

- Număr de locuri demunca create- Număr de proiectenoi implementate pedomenii de activitate- Modul de respecta-re a prevederilorPUZ si a legislaţieipentru protecţiamediului



Capitolul 6.

POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA

UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,

VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR

DINTRE ACEŞTI FACTORI

În cazul analizei unui plan sau program, conform cerinţelor HG 1076/2004,

trebuie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea,

predicţia si evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a

respectivului plan sau program.

În cadrul evaluării prezentului plan au fost identificate mai multe forme

potenţiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si

intensităţi. In vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, in

termeni cat mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită

evidenţierea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de

implementarea planului, respectiv a proiectului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea

impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in

practica a prevederilor planului avut in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,

magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează sensibil un factor de mediu”.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative

asupra factorilor / aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare,

cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare,

pozitive si negative.



În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul

PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia s-au stabilit sase categorii de impact,

prezentate mai jos.

Categorii de impact

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente alepropunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor demediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asuprafactorilor/aspectelor de mediu

Neutru Efecte pozitive si negative care să se echilibreze sau sănu aibă nici un efect

Impact negativ nesemnifi-cativ

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor demediu

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asuprafactorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asuprafactorilor/aspectelor de mediu

În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului în

cazul implementării planului arătat au fost stabilite criterii de evaluare pentru

fiecare factor de mediu relevant, dar şi integrativ, vizând proiectul în sine.

Criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra

mediului prin implementarea proiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos

Factor/aspect analizat Criterii de evaluare

Implementarea proiectului încontextul teritorial şi socioeconomicexistent

- Oportunitatea proiectului- Gradul în care planul sau programul creează un cadrupentru proiecte şi alte activităţi viitoare- Mărimea si condiţiile de funcţionare- Resurse utilizate- Relevanta planului din perspectiva dezvoltării durabile- Corelaţia cu alte planuri si programe

Apa - Concentraţii de poluanţi în apele uzate evacuate în raport cuvalorile limita prevăzute de legislaţia naţională în vigoare- Măsuri privind reducerea consumului de apă

Aer - Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele aferenteproiectului (utilajele şi mijloacele de transport, fabica de făinăproteică, centrala de producere a aburului)- Măsuri de reducere a poluării aerului prin stimularea utilizării unormijloace de transport “verzi” (bicicleta, vehicule ropulsa-te electric)sau de producere a energiei din resurse regenerabile

Sol/subsol - Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor destinateamplasării construcţiilor şi infrastructurii rutiere- Modificarea structurii si texturii solului



- Posibilităţi de poluare a solului prin managementul defectuos aldeşeurilor şi al apelor uzate

Biodiversitate - Gradul de afectare a speciilor şi habitatelor din teritoriul deimpact al proiectului- Modificarea parametrilor ecosistemici- Masurile de reducere a impactului asupra biodiversităţii

Peisaj - Gradul în care proiectul se încadrează estetic si funcţionalîn peisajul general al zonei- Modificări asupra peisajului la scara locală- Masuri de reducere a impactului asupra peisajului

Mediul social si economic - Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limităspecifice pentru protecţia sănătăţii umane din zona de impact aproiectului- Forme de impact socio-economic (economie, forţa de munca,calitatea vieţii etc.)

Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de

proiectul analizat, a fost efectuată în conformitate cu cele prezentate în capitolul

anterior. Astfel, pentru fiecare din factorii de mediu consideraţi relevanţi pentru

plan, a fost efectuată predicţia impactului potenţial generat de activităţile propuse,

prin metoda analitică, în comparaţie cu nivelurile de poluare maxim admisibile în

legislaţia naţională. Impactul estimat a fost raportat la masurile de prevenire /

diminuare prevăzute în proiect, pentru ca în final sa se evalueze impactul rezidual

luând în considerare criteriile de evaluare şi categoriile de impact stabilite.

Trebuie menţionat ca măsurile de prevenire / diminuare a impactului sunt

parte integrantă a prezentului proiect, beneficiarul asumându-şi responsabilitatea

aplicării acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic. (Pentru etapa de

construcţie, care este dificil de controlat de către beneficiar, este oportun ca

măsurile de protecţia mediului să fie trecute în responsabilitatea constructorului,

ca parte a contractului de execuţie)

Rezultatele evaluării impactului sunt prezentate sintetic, sub forma unor

matrici, fiecare matrice incluzând formele principale de impact potenţial, măsurile

de prevenire / reducere a impactului şi categoria de impact în care se încadrează.



a). Impactul asupra apei

Nr.crt

Impact potenţial Măsuri de prevenire / diminuare Categorieimpact

În etapa de construcţie

1Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin depozitareanecontrolata a deşeurilor dinconstrucţii

- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor din construcţii, se vor amenaja spaţiispeciale pentru depozitarea lor temporară,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare

NEGATIVNESEMNIFICATIV

2Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin scurgeriaccidentale de produsepetroliere (carburanţi, uleiuri)sau de alte substanţe

- Alimentarea cu carburanţi şi ulei a utilajelor şimijloacelor de transport se va face, pe cât posibil,în bază, nu pe şantier;- Pentru alimentarea utilajelor care nu pot fitransportate în bază se va amenaja o platformăspecială cu posibilităţi de colectare a scurgeriloraccidentale de carburanţi;- Utilajele şi mijloacele de transport care lucreazăîn şantier vor fi verificare zilnic si întreţinutecorespunzător pentru a evita în cât mai maremăsură defecţiuni accidentale şi scurgeri deproduse petroliere;- Personalul care execută alimentarea în şantier autilajelor cu carburanţi va fi instruit şisupravegheat pentru a evita deversările decarburanţi;


In etapa de funcţionare

1Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin funcţionareanecorespunzătoare a sistemuluide colectare, epurare şievacuare ape uzate

- Verificarea periodică, întreţinerea în stare bunade funcţionare şi exploatarea la parametriproiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şiievacuare a apelor uzate;- Monitorizarea calităţii apei uzate epurate pentrua putea controla procesul de epurare- Evitarea deversării de ape uzate peamplasament

NEGATIVSEMNIFICATIV

2Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin depozitareanecontrolata a deşeurilor sau amateriilor prime utilizate înprocesul de fabricaţie

- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul de fabricaţie,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare


3Poluarea apei de suprafaţă şisubterană ca urmare adeversării apelor pluviale de pesuprafaţa platformelor şi căilorde circulaţie fără a fi epurate

- Se va monitoriza colectarea şi epurarea apelorpluviale de pe suprafaţa platformelor şi căilor decirculaţie şi se vor lua măsuri pentru funcţionareacorespunzătoare


In etapa de construcţie se estimează că nu sunt condiţii care să ducă la

afectarea majoră a calitaţii apei, în etapa de funcţionare se consideră că, prin

respectarea normelor tehnice de întretinere a instalaţiilor de epurare şi a celor de

gestionare a deşeurilor, impactul asupra factorului de mediu apa va fi, per global,

nesemnificativ.



b). Impactul asupra aerului

Nr.crt



1Poluarea aerului cu particule,NOx, SO2, CO sau cu alţipoluanţi din gazele deeşapament ale utilajelor şimijloacelor de transport carelucrează în şantier

- Se vor utiliza utilaje şi mijloace de transportperformante cu grad redus de poluare;- Întreţinerea şi repararea corespunzătoare autilajele şi mijloacele de transport care lucrează înşantier.- Umectarea solului în zonele de lucru în timpulperioadelor uscate pentru reducerea antrenăriiprafului



1Poluarea aerului cu particule,NOx, SO2, CO sau cu alţipoluanţi din gazele deeşapament ale utilajelor şimijloacelor de transport caredeservesc fabrica

- Se vor utiliza utilaje şi mijloace de transportperformante cu grad redus de poluare;- Întreţinerea şi repararea corespunzătoare autilajele şi mijloacele de transport care deservescfabrica.


2Poluarea aerului cu particule,NOx, SO2, CO sau cu alţipoluanţi din gazele arse de lacazanele centralei termice

- Exploatarea cazanelor centralei termice laparametri optimi pentru a avea o ardere cât maicompletă şi emisii reduse de poluanţi.- Cazanul care va folosi drept combustibilbiomasa va fi echipat cu o treaptă de postarderepentru reducerea emisiilor de poluanţi


3Poluarea aerului cu compuşiorganici volatili, dintre care uniiau miros neplăcut, rezultaţi dinprocesul de fabricare a făiniiproteice

- Se vor lua măsuri pentru funcţionareacorespunzătoare a instalaţiei de epurare aefluentului gazos rezultat din proces, instalaţieprezentată în capitolul 1.


În etapa de construcţie afectarea calităţii aerului va fi nesemnificativă şi de scurtă

durată (pe timpul lucrărilor de constructii), în etapa de funcţionare, de asemeni se poate

estima că impactul asupra calităţii aerului va fi nesemnificativ în condiţiile în care va

funcţiona corespunzător instalaţia de epurare a efluentului gazos.

c). Impactul asupra solului/subsolului

Solul este stratul de material fragil si afinat de la suprafaţa uscatului care

conţine materie vie (microfloră, floră, microfaună, faună), substanţe organice

îndeosebi sub formă de humus dar nu numai, apă, substanţe minerale şi aer,

care interacţionează şi evoluează continuu sub influenţa condiţiilor de climă, relief

etc şi are atributul fundamental de a fi mediul de viaţă al plantelor.

Solul de pe amplasamentul care face obiectul acestui studiu este factorul

de mediu care va suferi cele mai importante modificări ca urmare a implementării

proiectului, în primul rând îşi va pierde funcţia lui esenţială pe cea mai mare parte



din suprafaţă, pe termen foarte lung sau definitiv, devenind din teren agricol

acoperit de vegetaţie, teren construit. Acest lucru nu înseamnă că solul va fi

poluat în înţelesul clasic al cuvântului, adică va fi contaminat cu substanţe

poluante, ci doar va fi acoperit de construcţii, platforme şi căi de circulaţie

betonate. Într-un anume fel, zona acoperită de construcţii, platforme şi căi de

circulaţie betonate va fi o protecţie contra pătrunderii substanţelor poluante în

subsol, substanţe poluante provenite din activitatea proprie, din activităţi din afara

obiectivului.

Într-un sens mai larg, prin poluarea solului se înţelege orice dereglare

manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului ori prin apariţia

în sol a unor modificări care reflecta deprecierea fertilităţii sale.

Nr.crt



1Înlăturarea stratului de sol fertilde pe terenul aferent construcţi-ilor, platformelor căilor detransport, implică diminuarearezervei de humus acumulatăde-a lungul mileniilor, precum şiafectarea ecosistemului

- Reducerea la minimum a suprafeţelor destinateconstrucţiilor sau organizării de şantier

NEGATIV

2Poluarea solului/subsolului prinscurgeri accidentale de produsepetroliere (carburanţi, uleiuri)sau de alte substanţe

- Alimentarea cu carburanţi şi ulei a utilajelor şimijloacelor de transport se va face, pe cât posibil,în bază, nu pe şantier;- Pentru alimentarea utilajelor care nu pot fitransportate în bază se va amenaja o platformăspecială cu posibilităţi de colectare a scurgeriloraccidentale de carburanţi;- Utilajele şi mijloacele de transport care lucreazăîn şantier vor fi verificare zilnic si întreţinutecorespunzător pentru a evita în cât mai maremăsură defecţiuni accidentale şi scurgeri deproduse petroliere;- Personalul care execută alimentarea în şantier autilajelor cu carburanţi va fi instruit şisupravegheat pentru a evita deversările decarburanţi.- Se vor asigura materiale absorbante pentrucolectarea eventualelor scurgeri accidentale deproduse petroliere


3Poluarea solului prin depozitareanecontrolata a deşeurilor dinconstrucţii

- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor din construcţii, se vor amenaja spaţiispeciale pentru depozitarea lor temporară,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare





1Poluarea solului/subsolului prindeversarea de ape uzate caurmare a funcţionăriinecorespunzătoare a sistemuluide colectare, epurare şievacuare ape uzate

- Verificarea periodică, întreţinerea în stare bunade funcţionare şi exploatarea la parametriproiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şiievacuare a apelor uzate;- Evitarea deversării de ape uzate peamplasament


2Poluarea solului/subsolului prindepozitarea necontrolata adeşeurilor sau a materiilor primeutilizate în procesul de fabricaţie

- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul de fabricaţie,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare


d). Impactul asupra biodiversităţii

Amplasamentul care face obiectul PUZ- Fabrică de făină proteică Băcia are

o suprafaţă restrânsă, de 2, 2208 ha. Acest teren, ca şi cele învecinate are regim

de teren arabil cultivat cu cereale si plante tehnice, deci este un teren pe care nu

mai există biodiversitatea în stare originară (naturală) deoarece folosinţa lui s-a

schimbat în timp. În ultimul an terenul a fost cultivat cu porumb.

Flora şi fauna existentă pe amplasament şi în vecinătatea lui este comună,

dezvoltată în condiţiile în care terenul are folosinţă arabilă şi este cultivat an de

an, deci nu cuprinde specii rare sau pe cale de dispariţie care, prin lege, necesită

măsuri speciale de conservare.

Pe amplasament sau în vecinătatea lui nu există habitate naturale care prin

lege ar trebui protejate şi care ar putea fi afectate de implementarea planului şi

care ar impune măsuri speciale de protecţie.

Nr.crt


1Modificarea suprafetelorbiotopurilor de pe amplasamentsi a categoriei de folosinta aterenui (atat in faza de executie,cat si in cea de functionare)

- Organizarea de şantier va fi astfel stabilită încâtsă aducă prejudicii minime mediului natural.- Se va face reconstrucţia ecologică a zonelorafectate de lucrările de construcţie.- Se va asigura suprafaţa de spaţiu verdeprevăzută prin PUZ pe toată durata de existentă aobiectivului.- Stratul de sol fertil va fi decopertat şi se varefolosi la refacerea terenurilor degradate şipentru spaţii verzi


2Pierderi si modificări de habitate Pe amplasament sau în vecinătatea lui nu există

habitate naturale care prin lege ar trebui protejatePOZITIV



e). Impactul asupra peisajului

Odată cu implementarea PUZ-Fabrică de făină proteică Băcia, schimbarea

peisajului va fi radicală, amplasamentul devenind o zonă construită cu funcţiune

industrială dintr-un teren arabil cultivat.

Nr.crt


1Modificarea peisajului la scarălocală prin schimbarea definitivăa morfologiei terenului

Proiectare arhitectonica adecvata pentru integra-rea armonioasă a noilor structuri în mediu,conform standardelor in vigoare


2Modificarea peisajului la scarălocală prin schimbarea raportuluidintre peisajul natural si celconstruit

Masuri specifice de atenuare a impactului vizual,mai ales in etapa de functionare, prin integrareastructurilor constructive (spaţii verzi, regim deînălţime adecvat în vederea sporirii senzaţieide naturaleţe


3Modificarea raportului dintrecategoriile de folosinţă a terenu-lui si implicit a valorii estetice apeisajului

Nu necesita măsuri speciale, având în vedere căprin implementarea planului peisajul va trece dela un peisaj seminatural (avand în vedere căterenul a fost exploatat agricol), fără valoareestetică deosebită, la un peisaj industrial modern,cu spatii verzi, care nu va afecta in sens negativvaloarea peisagistică.

NEUTRU / POZITIV

f). Impactul asupra mediului social şi economic

Nr.crt


1Creşterea nivelului de trai, princreşterea veniturilor şi aoportunităţilor de dezvoltare

Nu sunt necesare masuri de diminuare POZITIVSEMNIFICATIV

2Îmbunătăţirea bugetului CLBăcia prin creşterea veniturilordin impozite, permiţânddezvoltarea serviciilor locale

Stimularea investitorilor spre cooperare cu autori-tăţile locale şi judeţene în vederea elaborării deproiecte de dezvoltare

POZITIVSEMNIFICATIV

3Crearea de noi locuri de muncapentru populaţia locală încontextul predominării nete aactivităţilor agricole extensive,slab productive

Impunerea din partea administraţiei locale aorientării angajărilor înspre populaţia locală

POZITIVSEMNIFICATIV

4Afectarea receptorilor sensibilide emisiile de compuşi organicivolatili

Întreţinerea şi funcţionarea corespunzătoare ainstalaţiei de epurare a efluentului gazos rezultatdin proces


Implementarea proiectului va avea un impact clar pozitiv asupra mediului

social şi economic.



Capitolul 7.

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Conform Legii nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptat la Espoo la 25

februarie 1991, “impact transfrontieră înseamnă orice impact, nu neapărat de

natură globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub

jurisdicţia unei părţi, a cărui origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul

zonei aflate sub jurisdicţia unei alte părţi.

Având în vedere localizarea planului, sursele de poluare şi potenţialul

impact al proiectului asupra mediului, atât în perioada realizării cât şi în perioada

de funcţionare, se poate concluziona că nu va exista impact transfrontieră.



Capitolul 8.

MĂSURILE PROUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE ŞI COMPENSA

CÂT MAI COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI

AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Încă din această fază au fost identificate cele mai bune soluţii pentru

prevenirea şi diminuarea impacturilor potenţiale asupra mediului pentru fiecare

factor de mediu în parte.

Factorul de mediu APA

- Minimizarea consumului de apă potabilă prin recircularea unei părţi din

apa folosită ca apă pentru cazane (recuperarea condensului) şi folosirea apei de

răcire din anumite faze ale procesului ca apă caldă pentru consum menajer.

- Preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare

proprie şi apoi evacuarea lor cu vidanja la o staţie de epurare din zonă pentru

epurare avansată înainte de a fi evacuată în emisar.

- Colectarea apelor pluviale de pe platformele şi căile de circulaţie şi

epurarea lor într-un decantor – separator înainte de afi deversare în canalul de

desecare din vecinătate.

- Se va institui un management adecvat al deşeurilor atât în etapa de

construcţie cât şi în etapa de funcţionare pentru a evita în totalitate poluarea

apelor de suprafaţă sau subterane.

- Se va impune constructorului să ia măsuri adecvate, cum s-a arătat mai

sus, pentru a evita poluarea cu produse petroliere a apelor de suprafaţă sau

subterane.

Factorul de mediu AER

- Captarea şi epurarea efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare

a făinii proteice într-o instalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură,

un condensator, un exhaustor şi un biofiltru.



- Unul din cazanele pentru producerea aburului va funcţiona cu gaz metan,

lucru care înseamnă emisii reduse de poluanţi, iar celălalt cu biomasă, ceea ce

înseamnă folosirea de resurse regenerabile. Cazanul care va funcţiona cu

biomasă va avea o treaptă de postardere pentru reducerea emisiilor de poluanţi

- Se va impune constructorului să folosească utilaje şi mijloace de transport

performante, cu emisii reduse de poluanţi atmosferici.

Factorul de mediu SOL

- Reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor sau

organizării de şantier

- Se vor lua măsuri adecvate, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de

funcţionare, pentru a evita poluarea cu produse petroliere a solului.

- Se va institui un management adecvat al deşeurilor din construcţii şi din

fabricaţie, se vor amenaja spaţii speciale pentru depozitarea lor temporară,

eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face în conformitate cu legislaţia în

vigoare

- Verificarea periodică, întreţinerea în stare buna de funcţionare şi

exploatarea la parametri proiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şii

evacuare a apelor uzate pentru a evita deversarea de ape uzate pe sol

- Stratul de sol fertil decopertat de pe suprafeţele pe care se va construi va

fi refolosit pentru refacerea solurilor degradate şi pentru spaţii veryi.

Factorul de mediu BIODIVERSITATE

- Organizarea de şantier va fi astfel stabilită încât să aducă prejudicii

minime mediului natural.

- Se va face reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrările de

construcţie.

- Se va asigura suprafaţa de spaţiu verde prevăzută prin PUZ pe toată

durata de existentă a obiectivului.

- Stratul de sol fertil va fi decopertat şi se va refolosi la refacerea terenurilor

degradate şi pentru spaţii verzi



Factorul de mediu PEISAJ

- Proiectare arhitectonica adecvata pentru integrarea armonioasă a noilor

structuri în mediu, conform standardelor in vigoare

- Masuri specifice de atenuare a impactului vizual, mai ales in etapa de

functionare, prin integrarea structurilor constructive (spaţii verzi, regim de înălţime

adecvat în vederea sporirii senzaţiei de naturaleţe

Factorul de mediu POPULAŢIE

- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autori-tăţile locale şi judeţene

în vederea elaborării de proiecte de dezvoltare

- Impunerea din partea administraţiei locale a orientării angajărilor înspre

populaţia locală

- Întreţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei de epurare a

efluentului gazos rezultat din proces



Capitolul 9.

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA

După cum a fost arătat în Capitolul 1, paragraful 1.1.5. “Identificarea

alternativelor posibile de realizare”, având în vedere specificul activităţii ce se

propune a se desfăşura pe amplasament, analiza şi selectarea variantelor au

avut în vedere două aspecte esenţiale: aşezările umane să fie afectate într-o cât

mai mică măsură sau să nu fie afectate deloc, iar afectarea mediului, în

integralitatea lui, să fie cât se poate de redusă, adică afectarea factorilor de

mediu să nu depăşească în nici un caz limitele maxime reglementate şi să fie

evitate în totalitate riscurile de poluare accidentală. În acelaşi timp, variantele

posibile nu trebuie să fie prohibitive din punct de vedere economic.

Alegerea amplasamentului, care să îndeplinească cerinţele Ordinului MS

nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind

mediul de viaţă al populaţiei şi, în acelaşi timp, să permită un acces cât mai facil

la reţelele de utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, a fost primul

element care s-a luat în discuţie.

Amplasamentul ales se află la distanţă suficient de mare de aşezările

umane – satele aparţinătoare comunei Băcia: la cca 1100 m nord-est de

localitatea Băcia, la cca 1000 m nord-vest de localitatea Totia şi la cca 2000 m

nord de localitatea Petreni, deci respectă cerinţele Ordinului MS nr. 536/1997,

care prevede amplasarea unităţilor economice de la care rezultă emisii

atmosferice ca pot produce disconfort la distanţe care să nu afecteze populaţia

din zonă.

Pentru că în Ordinul MS nr. 536/1997 nu este nominalizată o activitate cât

de cât asemănătoare cu cea propusă prin acest plan – fabricarea făinii proteice

folosind ca materie primă subproduse de origine animală de categoria a treia, aşa



cum ele sunt definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al

Parlamentului European şi al Consiliului – s-a făcut asimilarea cu abatoarele,

pentru care Ordinul MS nr. 536/1997 prevede “pentru unităţile care pot produce

disconfort” amplasarea lor la o distanţă minimă de protecţie sanitară de 500 m de

centrele locuite.

Reamintim că din procesul de fabricare a făinii proteice rezultă un efluent

gazos format din vapori de apă cu un oarecare conţinut de compuşi organici

volatili, dintre care unii au miros neplăcut, efluent care este supus unui proces de

epurare într-o instalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un

condensator, un exhaustor şi un biofiltru.

Epurarea efluenţilor gazoşi este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru

controlul mirosurilor neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale şi în

special în tratarea gazelor cu conţinut de compuşi organici volatili rezultaţi de la

prelucrarea deşeurilor de origine animală. Biofiltrarea este considerată o

tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas Treatment” şi

BREF “Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.

În acelaşi timp, în apropierea amplasamentului propus există reţele de

utilităţi care vor permite racordarea la acestea cu costuri rezonabile, în condiţii de

protejare a mediului.

În ceea ce priveşte protecţia factorilor de mediu, reamintim că Fabrica de

făină proteică nu este o mare generatoare de ape uzate, deşeuri sau efluenţi

gazoşi.

Din procesul de fabricare a făinii proteice rezultă 35 – 40 m3/zi ape uzate

tehnologice care se vor supune unui proces de preepurare după care se vor

transporta cu vidanja la o staţie de epurare din zonă pentru a fi epurate avansat

înainte de a fi deversate în emisar.

Apele uzate fecaloid menajere vor totaliza în jur de 1,5 m3/zi.

Există acordul de principiu al SC ApaProd SA Deva pentru deversarea

acestor ape uzate preepurate la staţia de epurare Buituri - Hunedoara. Pentru

preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare pe



amplasamentul fabricii şi apoi transportarea cu vidanja la o staţie de epurare

există avizul de principiu al Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara.

S-a pus şi problema construirii unei staţii de epurare a apelor uzate

tehnologice pe amplasament şi deversarea lor, după epurare, direct în râul Strei,

dar această variantă, pe lângă faptul că este mai complexă şi mai costisitoare,

prezintă şi riscul unor poluări accidentale ale emisarului în cazul în care apar

dereglări în funcţionarea sa.

În ceea ce priveşte deşeurile, vom reaminti că acestea sunt constituite din

materiale biodegradabile care se supun compostării în condiţii controlate şi, în

final, se folosesc în agricultură, ca îngrăşământ organic.



Capitolul 10.

DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE AL IMPLEMENTĂRII

PLANULUI

PROGRAM DE MONITORIZARE

Programul pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului ale

implementării planului se referă la cele două etape distincte:

- etapa construirii obiectivului

- etapa funcţionării obiectivului

Îndeplinirea programului de monitorizare în ambele faze este în

responsabilitatea titularului, acesta fiind obligat să depună rezultatele

monitorizării la autoritatea competentă pentru protecţia mediului (APM

Hunedoara) care a eliberat avizul de mediu, în termenele prevăzute de lege,



A. PROGRAM PENTRU MONITORIZARE ÎN FAZA DE CONSTRUIRE A OBIECTIVULUI

FACTORI DE MEDIU: SOL, APĂ, AER, ZGOMOT, DEŞEURI

Componentade mediu

Situaţiacurentă

Cerinţelegale

Măsurile propuse Sursa definanţare

Respon-sabil

Autoritateacompetentă de

verificareSOL teren cu sol

fertilO.U.G. nr.195/2005

modificat deO.U.G. nr.164/2008

HG 1076/2004

- Stratul de sol fertil va fi decopertat şirefolosit la refacerea solurilor degradate şi aspaţiilor verzi- Pământul din excavaţii, depozitat temporarpe solul din incinta obiectivului, va fi utilizatpentru umpluturi şi sistematizarea terenului- Pe timp uscat, solul se va stropi cu apăpentru evitarea antrenării prafului.- Se vor amenaja spaţii speciale pentrudepozitarea temporară a deşeurilor dinconstrucţii, eliminarea sau valorificareadeşeurilor se va face în conformitate cuprevederile legale- Se vor institui măsuri speciale pentruevitarea scurgerilor de carburanţi pe sol

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara

APĂ DESUPRAFAŢĂŞISUBTERANĂ

Nu existăcorpuri de

apa peamplasament

O.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se vor institui măsuri speciale pentruevitarea scurgerilor de carburanţi pe sol- Se vor amenaja spaţii speciale pentrudepozitarea temporară a deşeurilor dinconstrucţii, eliminarea sau valorificareadeşeurilor se va face în conformitate cuprevederile legale

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara

AER Utilaje şimijloace detransport

O.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se vor folosi utilaje şi mijloace de transportperformante, cu emisii reduse de poluanţi- Întreţinerea şi repararea corespunzătoarea utilajelor şi mijloacele de transport carelucrează în şantier.- Umectarea solului în zonele de lucru întimpul perioadelor uscate pentru reducereaantrenării prafului

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara



Componentade mediu

Situaţiacurentă

Cerinţelegale


Respon-sabil


verificareZGOMOT Utilaje şi

mijloace detransport

O.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se vor folosi utilaje şi mijloace de transportperformante, cu nivele de zgomot care sănu depăşească limitele normale

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara

DEŞEURI O.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se vor colecta selectiv deşeurile dinconstrucţii- Se vor amenaja spaţii speciale pentrudepozitarea temporară a deşeurilor dinconstrucţii, eliminarea sau valorificareadeşeurilor se va face în conformitate cuprevederile legale

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara



B. PROGRAM PENTRU MONITORIZARE ÎN FAZA DE FUNCŢIONARE A OBIECTIVULUI

FACTORI DE MEDIU: SOL, APĂ, AER, DEŞEURI

Componentade mediu

Situaţiacurentă

Cerinţelegale


Respon-sabil


verificareSOL teren cu sol

fertilO.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se va institui un program de monitorizareaprivind întreţinerea în stare buna de funcţio-nare a instalaţiilor de colectare, epurare şievacuare a apelor uzate în scopul evităriideversării de ape uzate pe amplasament- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul de fabrica-ţie, eliminarea / valorificarea deşeurilor seva face în conformitate cu prevederile legale

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara

APĂ DESUPRAFAŢĂŞISUBTERANĂ

Instalaţia depreepurare aapelor uzateşi sistemul decanalizare

O.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se va monitoriza cantitatea şi calitateaapelor uzate tehnologice preepurateconform unui program stabilit împreună cuSC ApaProd SA Deva- Se va monitoriza calitatea apelor pluvialecolectate de pe suprafaţa platformelor şicăilor de circulaţie şi se vor lua măsuripentru funcţionarea corespunzătoare adecantorului separator

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara

AER Instalaţia deepurare

efluent gazos

O.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se va monitoriza concentraţia de COV laieşire din instalaţia de epurare a efluentuluigazos

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara

DEŞEURI Deşeuri defabricaţie

O.U.G. nr.195/2005


HG 1076/2004

- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul defabricaţie, eliminarea / valorificareadeşeurilor se va face în conformitate culegislaţia în vigoare

Fonduriproprii

Titularulde proiect

APM Hunedoara



Capitolul 11.

REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIILOR FURNIZATE

Raportul de mediu pentru PUZ – Construire fabrică de făină proteică a fost

întocmit in conformitate cu cerinţele H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe si cu precizările si

recomandările prevăzute in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si

Gospodăririi Apelor in colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Amplasamentul are o suprafaţă de 2,2208 ha şi va cuprinde următoarele

obiecte:

- o hală industrială cu dimensiunile în plan 105x35 m şi cu o înălţime maximă la

cornişă de 7,00 m care va adăposti utilajele şi instalaţiile fabricii de făină

proteică;

- clădiri de birouri si vestiare;

- atelier de reparaţii;

- centrală termică;

- staţie de reducere şi reţea de alimentare cu gaz metan;

- branşament la reţeaua de apă potabilă a comunei şi reţea de alimentare cu

apă potabilă;

- sistem local de canalizare ape uzate tehnologice cu staţie de preepurare cu


- sistem local de canalizare ape uzate menajere cu bazin de colectare şi


- instalaţie de epurare a efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare a

făinii proteice, formată din schimbător de căldură, condensator şi biofiltru;

- platformă de compostare a materialului epuizat scos din biofiltru;

- drumuri şi platforme interioare pentru acces şi parcare;

- spatii verzi.



S-a făcut o prezentare a stadiului actual al dezvoltării şi al propunerilor de

dezvoltare urbanistică şi a echipării edilitare. Astfel, comuna Băcia dispune de

facilităţile necesare dezvoltării unor investiţii în industrie şi servicii:

- Alimentarea cu apă a comunei Băcia se face din sursa Sântămărie, din

conducta Φ1000 mm care alimentează municipiul Deva şi toate localităţile de pe

traseul ei.

- Comuna Băcia dispune şi de reţea de canalizare pentru apele uzate menajere

care deserveşte satele Băcia, Tâmpa şi Petreni. Apele uzate menajere sunt epurate

într-o staţie de epurare aflată pe teritoriul satului Tâmpa.

- Toate satele comunei Băcia dispun de reţea de alimentare cu energie

electrica.

- Comuna Băcia este racordată la conductele de transport gaz metan şi dispune

de oreţea de distribuţie a gazului metan.

- În comună există reţea de telefonie fixă şi mobilă şi reţea de acces la internet.

- Colectarea deşeurilor menajere de pe raza comunei se face de o societate

autorizată

S-au prezentat principalele faze ale procesului de fabricare a făinii proteice

pentru a înţelege mai bine care sunt sursele de poluare generate de implementarea

planului şi care sunt măsurile preconizate pentru protecţia mediului.

S-au prezentat şi analizat alternativele posibile de realizare a planului avute în

vedere de beneficiar şi s-a concluzionat că amplasamentul ales respectă cerinţele

Ordinului MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor

privind mediul de viaţă al populaţiei şi permite un acces relativ mai facil la reţelele de

utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, este aproape de căile de căile de

comunicaţie importante pentru facilitarea transportului materiilor prime, materialelor şi

a produselor finite.

Din punct de vedere al protecţiei calităţii aerului, fabrica de făină proteică este echipată

cu o instalaţie de epurare a efluentului gazos rezultat din proces, instalaţie care cuprinde

dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un condensator, un exhaustor şi un biofiltru.



Biofiltrarea este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru controlul mirosurilor

neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale. Biofiltrarea este considerată o

tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas Treatment” şi BREF

“Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.

Din punct de vedere al protecţiei calităţii apelor s-a optat pentru o instalaţie de

preepurare a apelor uzate tehnologice urmată de transportul acestora cu vidanja la o

staţie de epurare din zonă pentru epurare avansată înainte ca apele să fie deversate

într-un emisar. Această soluţie s-a considerat că elimină riscul pouării accidentale a

râului Strei şi a fost agreată şi de autorităţile interesate: Sistemul de Gospodărire a

Apelor Hunedoara şi SC ApaPros SA Deva.

Pentru a evalua potenţialele efecte semnificative legate de implementarea

planului au fost prezentate caracteristicile de mediu ale amplasamentului şi ale zonei

învecinate.

� aşezare geografică şi topografia;

� geomorfologia;

� solurile zonei;

� hidrologia;

� clima şi calitatea aerului;

� vegetaţia şi fauna zonei;

� sursele şi nivelul de zgomot.

S-au prezentat apoi potenţialele efecte semnificative asupra mediului în etapa

de construcţie şi în etapa de funcţionare a obiectivului. Astfel:

- Biodiversitatea nu va fi afectată semnificativ de implementarea panului

deoarece pe amplasament şi în vecinătatea amplasamentului nu există habitane

naturale de valoare deosebită care să fie protejate prin lege, flora şi fauna existentă

este comună, caracteristică terenurilor agricole cultivate an de an.

- Factorul de mediu apă va fi afectat negativ dar nesemnificativ de

implementarea planului, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare.

- Factorul de mediu aer va fi afectat, de asemeni, nesemnificativ de

implementarea planului, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare.



- Solul de pe amplasamentul care face obiectul acestui studiu este factorul de

mediu care va suferi cele mai importante modificări ca urmare a implementării

proiectului, în primul rând îşi va pierde funcţia lui esenţială pe cea mai mare parte din

suprafaţă, pe termen foarte lung sau definitiv, devenind din teren agricol acoperit de

vegetaţie, teren construit.

Dacă prin poluarea solului înţelegem orice dereglare ale funcţiilor sale

manifestată prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului ori prin apariţia în

sol a unor modificări care reflecta deprecierea fertilităţii sale, atunci factorul de mediu

sol va fi afectat semnificativ dar numai pe amplasament.

- Odată cu implementarea PUZ-Fabrică de făină proteică Băcia, schimbarea

peisajului va fi radicală, amplasamentul devenind o zonă construită cu funcţiune

industrială dintr-un teren arabil cultivat.

- Mediul social şi economic va fi eminamente afectat pozitiv de implementarea

planului întrucât se vor crea locuri de muncă, vor creşte veniturile populaţiei şi ale

Consiliului Local, vor apărea posibilităţi de dezvoltare a unor noi activităţi şi

Nici în timpul realizării, nici în timpul funcţionării obiectivului nu vor exista efecte

transfrontiere.

Printre măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor adverse

asupra mediului cauzate de implementarea proiectului, amintim:

- Minimizarea consumului de apă potabilă prin recircularea unei părţi din apa

folosită ca apă pentru cazane (recuperarea condensului) şi folosirea apei de răcire din

anumite faze ale procesului ca apă caldă pentru consum menajer.

- Preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare proprie şi

apoi evacuarea lor cu vidanja la o staţie de epurare din zonă pentru epurare avansată

înainte de a fi evacuată în emisar.

- Colectarea apelor pluviale de pe platformele şi căile de circulaţie şi epurarea

lor într-un decantor – separator înainte de afi deversare în canalul de desecare din

vecinătate.



- Se va institui un management adecvat al deşeurilor atât în etapa de

construcţie cât şi în etapa de funcţionare pentru a evita în totalitate poluarea apelor de

suprafaţă sau subterane.

- Se va impune constructorului să ia măsuri adecvate, cum s-a arătat mai sus,

pentru a evita poluarea cu produse petroliere a apelor de suprafaţă sau subterane.

- Captarea şi epurarea efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare a

făinii proteice într-o instalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un

condensator, un exhaustor şi un biofiltru.

- Unul din cazanele pentru producerea aburului va funcţiona cu gaz metan, lucru

care înseamnă emisii reduse de poluanţi, iar celălalt cu biomasă, ceea ce înseamnă

folosirea de resurse regenerabile. Cazanul care va funcţiona cu biomasă va avea o

treaptă de postardere pentru reducerea emisiilor de poluanţi

- Se va impune constructorului să folosească utilaje şi mijloace de transport

performante, cu emisii reduse de poluanţi atmosferici.

- Reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor sau organizării

de şantier

- Se vor lua măsuri adecvate, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de

funcţionare, pentru a evita poluarea cu produse petroliere a solului.

- Se va institui un management adecvat al deşeurilor din construcţii şi din

fabricaţie, se vor amenaja spaţii speciale pentru depozitarea lor temporară, eliminarea

/ valorificarea deşeurilor se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare

- Verificarea periodică, întreţinerea în stare buna de funcţionare şi exploatarea

la parametri proiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şii evacuare a apelor uzate

pentru a evita deversarea de ape uzate pe sol

- Stratul de sol fertil decopertat de pe suprafeţele pe care se va construi va fi

refolosit pentru refacerea solurilor degradate şi pentru spaţii veryi.

- Organizarea de şantier va fi astfel stabilită încât să aducă prejudicii minime

mediului natural.

- Se va face reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrările de

construcţie.



- Se va asigura suprafaţa de spaţiu verde prevăzută prin PUZ pe toată durata de

existentă a obiectivului.

- Stratul de sol fertil va fi decopertat şi se va refolosi la refacerea terenurilor

degradate şi pentru spaţii verzi

- Proiectare arhitectonica adecvata pentru integrarea armonioasă a noilor

structuri în mediu, conform standardelor in vigoare

- Masuri specifice de atenuare a impactului vizual, mai ales in etapa de

functionare, prin integrarea structurilor constructive (spaţii verzi, regim de înălţime

adecvat în vederea sporirii senzaţiei de naturaleţe

- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autori-tăţile locale şi judeţene în

vederea elaborării de proiecte de dezvoltare

- Impunerea din partea administraţiei locale a orientării angajărilor înspre

populaţia locală

- Întreţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei de epurare a

efluentului gazos rezultat din proces

În final s-a întocmit o propunere de program de monitorizare a efectelor

potenţial semnificative pentru factorii de mediu relevanţi, atât în perioada de realizare

a obiectivului cât şi în perioada de funcţionare. Desigur, această propunere de

program de monitorizare va putea fi îmbunătăţită în timpul elaborării documentaţiilor

pentru obţinerea acordului de mediu, după ce se vor cunoaşte şi opiniile autorităţilor

interesate.



ANEXA: PIESE SCRISE ŞI DESENATE

1. Certificat de înregistrare Seria B, Nr. 2318929 la Oficiul Registrului Comerţului de

pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru Firma JAV – ZEGREAN SRL

2. Certificat de urbanism nr. 195 din 02.12.2010 eliberat de Consiliul Judeţean

Hunedoara.

3. Extrase carte funciară nr. 60320; 60256; 60249; 60002; 60137.

4. Aviz de oportunitate nr.1716/23.11.2010 eliberat de Primăria comunei Băcia pentru

obţinerea Certificatului de urbanism.

5. Aviz prealabil de oportunitate nr. 46/24.11.2010 al Arhitectului Şef pentru întocmirea

documentaţiei P.U.Z – Construire fabrică de făină proteică Băcia.

6. Adresa 1424/18.01.2011 eliberată de TRANSGAZ SA Mediaş - Departamentul

Exploatare privind amplasarea obiectelor Fabricii de făină proteică Băcie faţă de

conductele de gaz ce traversează amplasamentul.

7. Acordul nr. 78/19.01.2011 al Primăriei comunei Băcia cu privire la circulaţia pe

drumul comunal De 393 şi De 394.

8. Aviz amplasament favorabil nr. 1039/ 06.12.2010 eliberat de SC APA PROD SA

Deva.

9. Aviz conform de amplasament nr. 8731/22.12.2010 eliberat de SC

TRANSELECTRICA SA – Sucursala de Transport Timişoara.

10. Acord de principiu nr. 175/11.02.2011 pentru evacuarea apelor pluviale eliberat de

A.N.I.F –U.A. Hunedoara.

11. Acord de principiu nr. 43-1/21.02.2011 eliberat de SC APA PROD SA Deva pentru

racordarea la conducta de apa potabilă.

12. Acord de principiu nr. 43-2/21.02.2011 eliberat de SC APA PROD SA Deva pentru

descărcarea apelor uzate preepurate în staţia de epurare Buituri – Hunedoara.

13. Aviz de amplasament favorabil nr. 7730638/31.01.2011 eliberat de Enel

Distribuţie.



14. Aviz favorabil de amplasament nr. 2692/48/10.02.2011 eliberat de TRANSGAZ SA

Mediaş.

15. Aviz de principiu nr. 633/24.02.2011 eliberat de S.G.A. Hunedoara.

16. Aviz sanitar veterinar nr. 3346/02.03.2011 eliberat de D.S.V.S.A. Hunedoara.

17. Planşa U1 - Situaţia existentă, Proiect nr. 50/2010 – Construire fabrică de făină

proteică Băcia.

18. Planşa U2 - Reglementări urbanistice – zonificare, Proiect nr. 50/2010 – Construire

fabrică de făină proteică Băcia.

19. Planşa U3 - Reglementări echipare edilitară, Proiect nr. 50/2010 – Construire

fabrică de făină proteică Băcia.

ÎNTOCMIT

Ing. Zota Ştefan

Ing. Zota Alexandrina

Documents

JAV RAPORT DE MEDIU - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RAPORTDEMEDIU... · puz – fabricĂ faina proteica com bĂcia, jud hunedoara – jav-zegrean srl bĂcia