Colegiul redacţional / Editorial BoardResponsabil de ediţie / Supervisor and editor: Aliona ZAporojAnServiciul redacţional / Romanian text editors and proofreaders: Alexandra AmihAlAchioAe, Tatiana opreA

Legal framework

CuprinsŞedinţa a iV-a a comitetului de coordonare ccrm-onASAla Popescu. Puncte de reper pentru Şedinţa a IV-a a Comitetului de Coordonare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2Ecaterina Paknehad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Emma Öståker. Unele reflecţii despre experienţele şi lecţiile învăţate de Oficiul Naţional de Audit al Suediei în cadrul cooperării pentru dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Gheorghe Cojocari. Progrese privind realizarea Proiectului Băncii Mondiale „Dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Activitatea de control/audit – eficienţă şi impactSofia Ciuvalschi. Rolul autorităţilor publice centrale şi al managerilor în asigurarea integrităţii şi gestionării eficiente a patrimoniului public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Valentina Madan. Crearea unui sistem de antievaziune fiscală, capabil să realizeze obiectivele propuse, ar contribui la majorarea considerabilă a veniturilor la bugetul de stat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22Claudia Sîrbu. Investiţiile capitale trebuie să adauge valoare . Intenţia auditorilor Curţii de Conturi – de a continua să înveţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28Tudor Suhan. Unele obiective ale legii privind achiziţiile publice nr . 96-XVI din 13 .04 .2007 s-au realizat, dar sînt necesare îmbunătăţiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

rapoarte şi regulamente ale curţii de conturiElisaveta Foca. Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2008 – evoluţie şi continuitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42Regulamentul Consiliului consultativ pe lîngă Curtea de Conturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

partajarea cunoştinţelorLilian Ungureanu, Serghei Merjan. Experienţa privind implementarea şi dezvoltarea auditului performanţei, ca reacţie la provocări şi oportunităţi într-o schimbare de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

colaborare internaţionalăVizita oficială a delegaţiei Curţii de Conturi la Oficiul Naţional de Audit al Republicii Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . .64Cea de-a 3-ea Reuniune transfrontalieră cu tema „Implementarea Directivei 43 a Uniunii Europene” . . . . . .70

Diverse activităţiEdiţia a VI-ea a Spartachiadei angajaţilor din serviciul public din mun . Chişinău . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72

cadru legalAcorduri bilaterale de colaborare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74Hotărîrile Curţii de Conturi privind activitatea de contol/audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74

ContentsThe iV meeting of the Steering committee coA–SnAoAla Popescu. Milestones for the IV Meeting of the Steering Committee . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Ecaterina Paknehad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Emma Öståker. Some reflections regarding SNAO experiences and lessons learned in development cooperation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Gheorghe Cojocari. Progress in implementation of the World Bank project „Strategic Development of the Court of Accounts” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

control/Audit activity – efficiency and impactSofia Ciuvalschi. The role of central public authorities and managers in securing the integrity and efficient management of public property . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17Valentina Madan. The creation of an anti-evasion system, able of achieve the objectives set, would contribute to a considerable increase of revenues to the state budget . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23Claudia Sîrbu. Capital investments should add value . The intention of Court of Accounts’ auditors is to continue to learn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29Tudor Suhan. Some goals of the law on public procurements no 96-XVI as of 13 .04 .2007 Have been met but improvements are needed . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

reports and regulations of the court of AccountsElisaveta Foca. The Report on the use of public finance in 2008 budget year – evolution and continuity . . . . . . . .43Regulationon the Advisory Council to the Court of Accounts . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47

Sharing knowledge

Lilian Ungureanu, Serghei Merjan. Experience with the implementation and development of performance audits in reaction to challenges and opportunities in a changing environment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51

international cooperation

The official visit of Court of Accounts’ delegation to the National Audit Office of the Republic of Bulgaria . . . . . . . .65The 3rd Cross-border Meeting on „Implementation of EU Directive 43” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71

other activitiesVI Edition of „Spartacus” sport games played by public servants from Chisinau municipality . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73

legal frameworkBilateral cooperation agreements . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74The Decisions of the Court of Accounts on the control/audit activity . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74

Şedi

nţa

a iV

-a a

com

itetu

lui d

e co

ordo

nare

ccr

m-o

nAS

2

În linii generale, obiectivul Proiectului de cooperare între Cur-tea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei este realizat. În prezent activăm conform noii Legi a Curţii de Conturi, la elaborarea, definitivarea şi promovarea căreia au lucrat împreună; efectuăm audite ale regularităţii şi de atestare, conducîn-du-ne de propriul Manual de audit; asigurăm şi monitorizăm calitatea activităţilor de audit potrivit Cadrului calităţii, elaborat în comun; im-plementăm un sistem de înregistrare a timpului .

Mai avem timp (în a 2-a jumătate a anului 2009) pentru realizarea unor activităţi care au derulat mai lent şi la această etapă necesită efortul ambelor părţi . Acestea sînt activităţile ce vizează instituirea şi dezvoltarea serviciului audit intern al Curţii de Conturi, care pînă la finele anului trebuie să evalueze controlul intern în cadrul Curţii de Conturi .

Apreciem cooperarea CCRM-ONAS ca fiind una rezultativă . Con-siderăm, că procesele de acumulare a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute în cadrul subproiectelor nu pot fi stopate la această etapă . Ele necesită perfecţionare profesională şi dezvoltare continuă . Astfel, menţionăm că Curtea de Conturi este interesată în prelungirea cooperării între CCRM şi ONAS pe viitor, care, în viziunea noastră, adu-ce beneficii ambelor părţi .

Printre priorităţile unei posibile viitoare cooperări între CCRM şi ONAS pot fi menţionate următoarele:

Dezvoltarea profesionalismului – Instruire continuă la capitolele auditul regularităţii/financiar; auditul de atestare . Iniţierea unor audi-te pilot-III, cu implicarea experţilor la toate etapele de audit . Elabora-rea testelor de evaluare a cunoştinţelor personalului, care urmează să fie certificat . Asigurarea şi monitorizarea calităţii în audit . Consolida-rea metodologiei etc . Noutăţi privind elaborarea, ajustarea şi punerea în aplicare a unor SIA INTOSAI .

Obţinerea valorii adăugate – Dezvoltarea relaţiilor cu noul Parla-ment . Raportarea anuală în Parlament, conform bunelor practici . Su-port în executarea unor audite solicitate de către unele organisme internaţionale etc .) .

Promovarea Curţii de Conturi pe plan internaţional – Integrarea Curţii de Conturi în structurile internaţionale de profil . Susţinerea par-ticipării angajaţilor CCRM la congrese, conferinţe, seminare şi ateliere de lucru organizate de INTOSAI, EUROSAI şi unele ISA . Suport la ela-borarea Buletinului Informativ etc .) .

Şedinţa a IV-a a Comitetului de Coordonare CCRM-ONAS (15 mai 2009, Chişinău)

punCte de reper pentru Şedinţa a iV-a a Comitetului de Coordonare

Ala Popescu, preşedintele curţii de conturi

Şedinţa a IV-a a Comitetului de Coordonare CCRM-ONAS

The iV meeting of the Steering com

mittee coA–Sn

Ao

3

The IV Meeting of the Steering Committee of the CoA–SNAO (15 May 2009, Chisinau)

milestones for the iV meeting of the steering Committee

On the whole, the goal of the Cooperation Project between the Court of Accounts of the Republic of Moldova and the Swedish Na-tional Audit Office is achieved. Currently, we operate under the new Law on the Court of Accounts, which was developed, finalized and promoted through our joint efforts; we carry out regularity and attes-tation audits, guiding ourselves by our own Audit Manual; we secure and monitor the quality of the audit activities in line with the Quality Framework, developed jointly; and we implement a time recording system .

We still have time (during the second half of 2009) to accomplish some activities which have been carried out more slowly and at this stage require the joint effort of both sides . These are the activities relating to the establishment and development of the internal audit service of the Court of Accounts, which by the end of the year must assess the internal control within the Court of Accounts .

We appraise the CoA-SNAO cooperation as a fruitful one . We con-sider that the processes of acquiring knowledge and skills as part of sub-projects cannot be stopped at this stage . They need improve-ment and continuous development . Thus, we mention that the Court of Accounts is interested in continuing the cooperation between the CoA and SNAO in the future, which in our view, benefits both sides .

Among the priorities of a potential future cooperation between the CoA and the SNAO the following aspects may be mentioned:

Profession building – continuous training in regularity / financial audit; and attestation audit; inception of III pilot audits with experts’ involvement in all audit stages; test development for assessing the knowledge of the staff to be certified; securing and monitoring of audit quality; methodology consolidation etc .; news on the develop-ment, adjustment and practical application of some INTOSAI ISA .

Getting added value – develop-ment of the relationships with the new Parliament; annual reporting to the Parliament in accordance with good practice; support in the imple-mentation of some audits requested by some international bodies etc .

Promotion of the Court of Ac-counts on the international arena – integration of the Court of Accounts within the international professio-nal structures; support for the par-ticipation of CoA employees in con-gresses, conferences, seminars and workshops organized by INTOSAI, EUROSAI and some SAI; support in preparation of the Informative Bul-letin, etc .

Ala Popescu, president of the court

of Accounts

The IV Meeting of the Steering Committee CoA–SNAO

Şedi

nţa

a iV

-a a

com

itetu

lui d

e co

ordo

nare

ccr

m-o

nAS

4

Stimaţi membri ai Comitetului de Coordonare, onorată asistenţă,

Parcă mai ieri am asistat la semnarea Acordului de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei, care a dat startul demarării propriu-zise a implementării Planu-lui de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe perioada anilor 2007-2009, şi iată-ne ajunşi astăzi la ultima sută de metri a activităţilor . Obiec-tivul general al Proiectului este de contribui la îmbunătăţirea capacităţii Curţii de Conturi de a efectua audite mai bune şi de a promova o răs-pundere mai mare şi un management mai eficient al finanţelor publice . De la bun început, activitatea dintre CCRM şi ONAS s-a axat, în special, pe aspectele de asigurare a profesionalismului în domeniul auditului re-gularităţii/financiar şi auditului de atestare . Totodată, activitatea a mai inclus şi unele aspecte ce ţin de consolidarea instituţională a CCRM şi de asigurarea unui impact mai mare în raport cu părţile interesate .

Anul 2008 a fost un an decisiv în cooperarea noastă, părţile fiind preocupate de stabilirea unui fundament esenţial pentru CCRM, fi-ind întreprinşi paşi importanţi în transformarea şi stabilirea CCRM ca instituţie de audit extern . Despre rezultatele anului 2008 am raportat detaliat la Şedinţa a IV-a a Comitetului Consultativ cu privire la imple-mentarea PDS din 19 decembrie 2008, raportul fiind integral publicat în BI nr .8, iar slaid-urile aferente raportului – amplasate pe pagina web a Curţii de Conturi . De aceea, astăzi nu voi intra în detalii privind de-rularea fiecărui subproiect în parte, ci mă voi referi la lecţiile învăţate, concluziile trase şi la planurile de dezvoltare pe viitor, dar nu înainte de a menţiona următoarele .

1) Procesele de dezvoltare şi tranziţie a oricărei instituţii necesită timp, astfel fiind planificate pe termen lung . Chiar dacă angajamentele faţă de schimbări sînt majore, oamenii implicaţi în activităţile de dez-voltare trebuie să se străduie să obţină rezultate vizibile şi măsurabile în timp cît mai scurt .

2) Aceasta este foarte important atît pentru instituţie, cît şi pentru personalul său implicat direct în aceste procese, dar mai ales pentru actorii-cheie din exterior, care aşteaptă şi sînt interesaţi să vadă unele rezultate obţinute în urma activităţilor de dezvoltare .

Aceste axiome sînt valabile şi aplicabile şi faţă de Curtea de Conturi . Consider, că cunoştinţele şi abilităţile obţinute în cadrul instruirilor şi atelierilor de lucru ne-au permis să efectuăm schimbări şi să realizăm, pas cu pas, rezultate măsurabile . Printre primele rezultate importante ce ţin de dezvoltarea profesională a angajaţilor Curţii de Conturi evi-denţiem cunoştinţele obţinute în domeniul aplicării SIA şi prevederilor Conceptului Controlului Financiar Intern Public (PIFC) şi Cadrului COSO pentru controalele interne, ceea ce ne-a permis să efectuăm evaluarea controlului intern în cadrul a 4 entităţi, precum şi trei audite-pilot de atestare . CCRM a fost promotorul Conceptului Controlului Financiar In-tern Public în instituţiile publice auditate . Un alt rezultat măsurabil este elaborarea şi prezentarea în Parlament a Raportului anual al Curţii de Conturi într-un nou format, cu un conţinut mai analitic .

Astăzi, suplimentar la cele menţionate, mai putem totaliza următoa-rele rezultate .

Aprobarea noii Legi a Curţii de Conturi – Am lucrat împreună la definitivarea şi promovarea noii Legi a Curţii de Conturi; am fost sus-ţinuţi la primirea comentariilor asupra noii Legi; începînd cu 1 ianua-

Ecaterina Paknehad, membru al curţii de conturi

The iV meeting of the Steering com

mittee coA–Sn

Ao

5

Ecaterina Paknehad, member of the court of

Accounts

Dear members of the Steering Committee, dear audience,

It feels as if only yesterday we attended the signing of the Coopera-tion Agreement between the Court of Accounts of the Republic of Mol-dova and the Swedish National Audit Office, which laid the foundation to the actual implementation of the Strategic Development Plan of the Court of Accounts for 2007 – 2009, and here we are, today, almost at the end activities . The general goal of the Project is to contribute to the improvement of the capacity of Court of Accounts to carry out better audits, to promote higher accountability and a more efficient manage-ment of public finance . From the very beginning the activity of the CoA and the SNAO focused particularly on the issues of professionalism se-curing in the area of regularity /financial audit and attestation audit . At the same time, the activity also included some aspects pertaining to the institutional strengthening of the CoA and to the achievement of a greater impact in relation to the stakeholders .

2008 was a decisive year for our cooperation, the parties being con-cerned with the establishment of an essential basis for the CoA, impor-tant steps being taken in the transformation and establishment of CoA as an external audit institution . We reported in detail about the results of 2008 at the IV Advisory Board Meeting for SDP implementation as of 19 December 2008, the report being integrally published in the Infor-mative Bulletin No 8, and the slides related to the report – placed on the web page of the Court of Accounts . Therefore, today we will not discuss in details the progress of each individual sub-project, but rather refer to the lessons learned, the conclusions drawn and to future deve-lopment plans, but not before I mention the following:

1) The development and transition processes of any institution requi-re time, being planned for a long term . Even if the commitment to chan-ge is major, people involved in the development activities must endea-vor to obtain visible and measurable results in as short time as possible .

2) This is very important both for the institution and for its staff in-volved directly in these processes, and particularly for the key actors from outside, who wait for and are interested in achieving outcomes as a result of development activities .

These axioms are also true and applicable for the Court of Accounts . I think that the knowledge and the abilities obtained during trainings and workshops enabled us to make changes and to achieve, step by step, measurable results . Among the first important results relating to the pro-fessional development of the employees of the Court of Accounts we outline the knowledge obtained for the application of ISA and the pro-visions of the Public Internal Financial Control Concept and the COSO Framework for internal controls, which allowed us to carry out the asses-sment of the internal control at 4 entities, as well as three pilot attestation audits . The CoA was the promoter of the Public Internal Financial Control Concept in the public institutions audited . Another measurable result is the development and submittal to the Parliament of the annual report of the Court of Accounts in a new format, with a more analytical content .

Today, additionally to the aforementioned, we can sum up the fol-lowing results:

The approval of the new Law on the Court of Accounts – We have worked together on the finalization and promotion of the new Law on the Court of Accounts; we were supported in receiving the comments

Şedi

nţa

a iV

-a a

com

itetu

lui d

e co

ordo

nare

ccr

m-o

nAS

6

rie 2009, activăm conform noii Legi; în trimestrul I al anului 2009, Curtea a obţinut de la ONAS suport la întocmirea unor acte interne prevăzute în Planul de măsuri privind implementarea noii Legi, precum şi comentarii asupra noii sale structuri .

Elaborarea şi testarea Manualului de audit – Toa-te echipele de audit efectuează auditele conform Manualului; neclarităţile şi neînţelegerile ce apar sînt discutate imediat în cadrul grupului de lucru, fiind operate modificările de rigoare, care se aduc la cu-noştinţă tuturor auditorilor, pentru utilizare .

Elaborarea şi implementarea Cadrului calităţii – Directorii de departamente monitorizează calitatea activităţii de audit; în timpul misiunilor, se discută şi se analizează cu experţii în mod concret toate etape-le auditului, urmare cărora se fac recomandarea de îmbunătăţire a calităţii .

Elaborarea şi implementarea sistemului de înre-gistrare a timpului – Rezultatele obţinute sînt urmă-toarele: s-a aprobat conceptul general privind sistemul de înregistrare a timpului; s-au codificat activităţile, procesele şi aspectele generale reieşind din prevede-rile noii Legi şi standardele de audit; conceptul, mode-lul şi formatul sistemului de înregistrare a timpului au fost aduse la cunoştinţă întregului personal al Curţii de Conturi; începînd cu 1 ianuarie 2009, toţi angajaţii Cur-ţii de Conturi îndeplinesc pe suport de hîrtie Rapoarte săptămînale privind utilizarea timpului de lucru; se lu-crează asupra soluţiei tehnice de elaborare a unui pro-gram simplu de înregistrare a timpului) .

Se definitivează auditul-pilot de atestare al fon-durilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală – Este foarte importantă experienţa acumulată atît de angajaţii CCRM implicaţi în auditul respectiv, cît şi de experţii ONAS; realizarea auditului de atestare a evidenţiat multiple probleme care solicită solu-ţii, asupra cărora trebuie să ne determinăm pentru următoarele misiuni de audit . Totodată, angajaţii CCRM, implicaţi în acest audit, consideră că au acu-mulat mai multe cunoştinţe în domeniul auditului, au conştientizat mai profund diferenţa dintre con-trol şi audit, precum şi responsabilităţile ce le revin în cadrul abordării de audit .

Toate rezultatele menţionate le-am realizat în co-mun . Totodată, trebuie să recunoaştem că unele ac-tivităţi au derulat mai lent, fără obţinerea rezultatelor scontate, sau mai complicat, uneori într-o atmosferă puţin tensionată . Cauzele unor asemenea situaţii se datorează abordărilor neuniforme ale unor activităţi (elaborarea unor documente strategice), nedifinirii clare a responsabilităţilor şi sarcinilor aferente părţilor, precum şi provocărilor legate de implicarea unora şi aceloraşi persoane ale CCRM în multe activităţi parale-

le . În pofida acestui fapt, este importantă şi preţioasă perceperea adecvată a situaţiei, graţie căreia ambele părţi înţeleg corect aceste neajunsuri şi găsesc solu-ţii potrivite de gestionare eficientă a subproiectelor în cauză, urmărind scopul implementării cu succes a activităţilor propuse . Lecţiile învăţate constituie un suport important pentru planificarea corectă a acti-vităţilor pe viitor şi dezvoltarea unor relaţii sănătoase de cooperare în beneficiul ambelor părţi .

În cadrul cooperării CCRM-ONAS, Curtea de Con-turi nu ar fi putut obţine nici o realizare fără anga-jamentul, aptitudinile şi abilităţile angajaţilor săi . Ei reprezintă bunul cel mai de valoare al unei instituţii orientate spre viitor, care este antrenată într-un pro-ces continuu de dezvoltare . De aceea, în opinia mea, dezvoltarea unei cooperări în viitor prezintă interes pentru ambele părţi: acordînd suport şi implicîndu-se în specificul activităţii CCRM, experţii ONAS acu-mulează noi experienţe şi noi cunoştinţe ce vizeză activitatea unei ISA de model Curte de Conturi, iar angajaţii CCRM – îşi conformează activitatea la bu-nele practici de audit .

Ţinînd cont de cele expuse mai sus, este oportun de a evidenţia unele domenii ce pot constitui direcţi-ile principale pentru o viitoare cooperare între CCRM şi ONAS, după cum urmează :

Dezvoltarea profesionalismului – instruire conti-nuă la aplicarea în practică în mod corect şi calitativ a SIA şi bunelor practici, ceea ce, în final, va rezulta în obţinerea unui impact mai mare al activităţii; asi-gurarea şi monitorizarea calităţii în audit; abilităţi practice cu privire la aprecierea riscurilor; influen-ţa constatărilor asupra exprimării opiniei de audit; aprecierea dacă probele acumulate sînt suficiente pentru exprimarea opiniei; ateliere de lucru privind examinarea unor studii de caz concrete privind ex-primarea opiniei; iniţierea unor audite pilot-III, cu implicarea experţilor la toate etapele de audit .

Obţinerea valorii adăugate – multiplicarea rela-ţiilor cu noul Parlament; raportarea anuală în Parla-ment conform bunelor practici; intensificarea rela-ţiilor cu entităţile auditate, pentru a contribui la o mai bună înţelegere a procesului de audit şi pentru a atinge un grad sporit de implementare a recoman-dărilor făcute de către Curtea de Conturi; suport în exercitarea unor audite solicitate de către unele or-ganisme internaţionale etc .

Promovarea Curţii de Conturi pe plan internaţio-nal – integrarea Curţii de Conturi în structurile inter-naţionale de profil; susţinerea participării angajaţilor CCRM la congrese, conferinţe, seminare şi ateliere de lucru organizate de INTOSAI, EUROSAI şi unele ISA; suport la elaborarea Buletinului Informativ etc .) .

Vă mulţumesc pentru atenţie .

The iV meeting of the Steering com

mittee coA–Sn

Ao

7

on the new law; since 1 January 2009 we have been operating under the new Law; in the first quarter of 2009, the Court obtained from SNAO assistance in preparation of some internal acts provided for in the Action Plan on the Implementation of the New Law, as well as comments on its new structure .

Development and testing of the Audit Manual – All audit teams carry out the audits in line with the manual; the emerging ambiguities and misun-derstandings are discussed immediately within the working group, and the appropriate changes are made and notified to all auditors for use .

Development and implementation of the Quali-ty Framework – Department directors monitor the quality of the audit activity; during experts’ missions, all the audit stages are discussed and analyzed in a concrete manner with them, after which recommen-dations on quality improvement are made .

Development and implementation of the time re-cording system – There were obtained the following outcomes: the general concept on the time recording system was approved; the activities, processes and general matters were codified based on the provisi-ons of the new law and audit standards; the concept, the model and the format of the time recording sys-tem was notified to all staff of the Court of Accounts; since 1 January 2009 all the employees of the Court of Accounts fill in the weekly written reports on the use of the working time; the technical solution for a sim-ple time recording program is under development .

The pilot attestation audit of the compulsory health insurance funds is nearing the end – The ex-perience gained both by the employees of the CoA involved in the respective audit and by the SNAO experts is very important; the conduct of attestati-on audit has outlined multiple problems requiring solution, which must be decided upon for the next audit assignments . At the same time, the employe-es of the CoA involved in this audit think that they have gained much audit knowledge, that they have become more aware of the difference between the control and the audit, as well as of their responsibili-ties under the audit approach .

All the aforementioned results have been achie-ved together . At the same time, we must recognize that some activities were carried out more slowly, without achieving the expected results, or with more difficulties, sometimes in a tense atmosphere . The causes of such situations were the incoherent approach to some activities (development of some strategic documents), unclear definition of responsi-bilities and duties of the two sides, as well as the chal-lenges related to the involvement of the same per-sons from the CoA in many parallel activities . Despite

this, the adequate perception of the situation is very important and precious, thanks to which both sides understand correctly these weaknesses and find ap-propriate solutions for the efficient management of the sub-projects in question, following the aim of successful implementation of the planned activities . The lessons learned represent an important support for an appropriate planning of future activities and for the development of some sound cooperation re-lationships for the benefit of both sides .

Under CoA-SNAO cooperation, the Court of Ac-counts could not have achieved any results without the commitment, skills and abilities of its employees . They represent the most precious asset of an institu-tion focused on future, which is involved in a conti-nuous development process . That is why, in my opi-nion, the development of cooperation in the future is of interest for both sides: providing support and engaging in the specifics of CoA activity, the SNAO experts gain new experience and new knowledge pertaining to the activity of a SAI like the Court of Accounts, and the CoA’s employees adjust their acti-vity to good audit practice .

Considering the aforementioned, it is appropri-ate to outline some areas that may constitute the main directions for a future cooperation between the CoA and the SNAO, such as:

Profession building – continuous training on how to practically apply the ISA and good practice in a correct and qualitative manner, which, in the end, will result in a greater impact of the activity; securing and monitoring the audit quality; skills in risk assessment; influence of findings on the audit opinion; appraisal whether the collected evidence is sufficient for issuing an opinion; workshops on the examination of specific case studies that inclu-de opinion issuance; inception of III pilot audits with the involvement of experts at all audit stages .

Getting added value – enhancement of the rela-tionships with the new Parliament; annual reporting to the Parliament in line with the good practice; in-tensification of the relationships with the audited entities, to contribute to a better understanding of the audit process and to reach an increased degree of implementation of the recommendations made by the Court of Accounts; support in delivering some audits requested by some international bodies etc .

Promotion of the Court of Accounts on the inter-national arena integration of the Court of Accounts in the international professional structures; support for the participation of the CoA employees in con-gresses, seminars and workshops organized by the INTOSAI, EUROSAI and some SAI; support in the pre-paration of the Informative Bulletin etc .

Thank you for your attention .

Şedi

nţa

a iV

-a a

com

itetu

lui d

e co

ordo

nare

ccr

m-o

nAS

8

Sîntem foarte mulţumiţi că am ajuns la un acord general cu Cur-tea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) în ceea ce priveşte con-tinuarea cooperării pentru alţi trei ani, adică 2010-2012 . Înainte de a ne concentra asupra drumului ce ne stă în faţă şi pe care urmează să-l parcurgem împreună, cred că este un moment oportun pentru a expu-ne unele reflecţii despre experienţele şi lecţiile învăţate din cooperarea noastră de pînă acum .

După cum ştiţi, Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS) deţine o experienţă de lungă durată în domeniul cooperării pentru dezvoltare cu instituţii similare din diferite părţi ale lumii . Noi credem în motto-ul INTOSAI – „experienţa reciprocă aduce beneficii tuturor” şi în toate activităţile noastre de cooperare ne convingem că acest lucru este foarte adevărat . În acordurile oficiale şi documentele de proiect se pare că progresul este foarte uşor de obţinut doar prin simpla realizare a activităţilor conform planurilor elaborate . Cu toate acestea, după cum cunoaştem cu toţii, în realitate este destul de complicat de a obţine rezultate vizibile în scurt timp, deoarece dezvoltarea necesită timp şi, în general, există mai multe provocări neprevăzute care trebuie depăşite pe parcurs . Totuşi, din experienţa noastră rezultă că în final dezvoltarea merită toate eforturile noastre .

În ceea ce priveşte cooperarea între Curtea de Conturi şi Oficiul Na-ţional de Audit al Suediei, noi o considerăm fructuoasă şi ne inspiră la conlucrare cu colegii noştri din Republica Moldova . Membrii echipei ONAS adesea îşi exprimă admiraţia faţă de dedicaţia profesională şi per-sonală, motivarea şi munca asiduă depusă de colegii de la Curtea de Conturi . Există desigur mai multe diferenţe ce ţin de modul în care acti-vează organizaţiile noastre, dar eu cred că noi am stabilit o bază comună pentru a face schimb de experienţă şi am obţinut o înţelegere generală reciprocă, care este utilă cu adevărat pentru colaborarea noastră . În spe-cial, apreciem faptul că împărtăşim o abordare orientată spre rezultate în cadrul activităţilor de dezvoltare pe care le realizăm împreună .

Am lucrat împreună deja mai mult de doi ani şi am obţinut progrese şi rezultate vizibile în multe domenii-cheie ale cooperării noastre . Nu voi intra acum în detalii, dar pe scurt, cooperarea noastră a fost carac-terizată preponderent de experienţe pozitive, în care am reuşit să im-plementăm majoritatea activităţilor planificate la timp şi în conformita-te cu planurile şi acordurile încheiate . În prezent dispunem de o bază bună pentru continuarea activităţii de dezvoltare .

În cadrul cooperării noastre au fost implementate un şir de subpro-iecte . Am folosit abordări şi metode diferite şi am implicat mai multe persoane din partea ambelor instituţii partenere . În urma fiecărei acti-vităţi, desigur, se învaţă mai multe lecţii de care trebuie să ţinem cont în viitoarele activităţi de cooperare . La momentul actual, aş dori să evi-denţiez unele aspecte generale, care au fost provocatoare pentru coo-perarea noastră şi probabil vor fi şi în continuare pentru lucrul de viitor,

unele refleCţii despre experienţele Şi leCţiile înVăţate de ofiCiul naţional de audit al suediei în Cadrul Cooperării pentru dezVoltare

Emma Öståker, coordonator de proiect

The iV meeting of the Steering com

mittee coA–Sn

Ao

9

We are very pleased to have reached a general agreement with the Court of Accounts about continued cooperation for another three years, i .e . 2010-2012 . Before we focus on the roads ahead that we will travel together, I think this is a good moment for some reflec-tions about experiences and lessons learned from our cooperation so far .

As you know, the Swedish National Audit Office has long experi-ence of development cooperation with sister institutions in different parts of the world . We believe in the INTOSAI-motto saying that „mu-tual experience benefits all” and in all our cooperation activities we find this being very true . In formal agreements and in project docu-ments progress often seems quite easy to achieve if activities are only carried out according to the plans that have been outlined . Howe-ver, as we all know, in reality it may be quite tricky to achieve visible results in short time as development does take time and in general there are a number of unforeseen challenges to deal with along the way . Nevertheless, in our experience it is usually worth all the efforts in the end .

Regarding the cooperation between the Court of Accounts and the Swedish National Audit Office, we find it both fruitful and inspi-ring to work with our Moldovan colleagues . The SNAO team members often express their admiration of the professional and personal dedi-cation, motivation and hard work carried out by the colleagues in the Court . There are of course a number of differences in the way our offi-ces work, but I think that we have established a common ground for exchange of experiences and a general understanding for each other which is truly useful when working together . We especially value that we all share a result-oriented approach in the development activities that we carry out together .

We have now worked together for more than two years and there has been progress and visible results in many key areas of our coope-ration . I will not go into any detail about this today, but in brief our cooperation has primarily been a positive experience where we have been able to carry out most of the planned activities on time and in accordance with plans and agreements . Today, there is a good basis for continued development work .

During our cooperation, a range of sub-projects have been carried out . We have used different approaches and methods and we have engaged a number of different people from both partner institutions . From each and every activity there are of course lessons learned that we should take into account in coming cooperation activities . Today, I wish to highlight some general aspects that have been challenging in our cooperation, and most probably will continue to be so in our coming work, i .e . aspects that we should take into consideration in everything we do together .

Emma Öståker project coordinator

some refleCtions regarding snao experienCes and lessons learned in deVelopment Cooperation

Şedi

nţa

a iV

-a a

com

itetu

lui d

e co

ordo

nare

ccr

m-o

nAS

10

adică aspecte pe care trebuie să le luăm în conside-raţie în orice activitate pe care o facem împreună .

Primul aspect ţine de „timp şi programare în timp” . Trebuie să fim atenţi la modul în care utilizăm tim-pul disponibil pentru realizarea diferitor activităţi . În cadrul proiectului nostru de cooperare, desigur, ne dorim să avem avînt şi o viteză bună în ceea ce fa-cem, pentru a atinge rezultate vizibile într-un timp cît mai scurt posibil . Totodată, trebuie să avem răb-dare, deoarece dezvoltarea adevărată necesită timp, or noi avem nevoie de timp pentru reflecţii strategi-ce despre calea ce urmează a fi aleasă . Dacă nu ne oprim din cînd în cînd, pentru a face unele analize şi reflecţii, am putea ajunge să utilizăm o abordare ce se concentrează primordial asupra modului de solu-ţionare optimă a problemelor urgente de zi cu zi .

Mai mult decît atît, pentru a ne putea întîlni la o discuţie profesională, cred că ambele părţi au nevoie de timp, pentru a ajunge să se cunoască şi să afle noi abordări metodologice, precum şi specificul împre-jurărilor . În plus, avem aspectul ce ţine de programa-rea în timp, adică trebuie să folosim o abordare pas cu pas în ceea ce facem şi să încercăm să planificăm misiunile şi activităţile astfel încît să fie convenabil pentru fiecare persoană implicată .

Al doilea aspect se referă la „pregătire şi partici-pare” . În experienţa noastră activităţile cele mai de succes sînt cele bine pregătite de fiecare persoană implicată, deoarece aceasta ne va permite să axăm discuţiile profesionale asupra problemelor relevante . Aspectul respectiv ţine de „timp”, în sensul că trebuie să ne respectăm reciproc şi să folosim eficient timpul unul altuia . Una din cele mai bune modalităţi de a face acest lucru este ca fiecare să se pregătească, conform înţelegerilor prealabile, pentru a facilita participarea

activă şi discuţiile . În linii generale, acest aspect a funcţionat bine în cooperarea noastră, dar mai avem de lucru la elaborarea la timp a do-cumentelor şi materialelor pregăti-toare, ca fiecare să fie bine pregătit atunci cînd ne întîlnim . Traducerile sînt mereu un impediment în coo-perarea noastră, dar cu o planifica-re atentă putem să depăşim unele din dificultăţile cu care ne-am con-fruntat pînă acum .

Cel de al treilea aspect include „aşteptările şi decalajele în aştep-tări” . Satisfacerea aşteptărilor este mereu o chestiune complicată în orice comunicare şi cooperare . Chiar dacă noi stabilim acorduri în baza unor discuţii detaliate, totuşi mai există riscul că unele aşteptări

nu vor fi realizate . În cadrul cooperării noastre avem exemple cînd contribuţia din partea ONAS nu a înde-plinit aşteptările colegilor moldoveni şi invers . Uneori a trebuit să construim punţi, pentru a depăşi aceste decalaje . Pentru a diminua posibilele discrepanţe în viitor, va trebui să lucrăm asupra unor Termeni de Re-ferinţă mai detaliaţi şi să discutăm în amănunte aş-teptările înainte de a începe noi subproiecte . Totuşi, cred, că problema aşteptărilor va fi mereu o provoca-re pentru ambele părţi . În cele din urmă, este o între-bare – cine şi de ce este responsabil .

În calitate de parteneri şi consultanţi, rolul nostru a fost uneori unul proactiv, iar alteori consultativ . Însă, vorbind despre întrebarea de bază – cine şi de ce este responsabil în cooperarea noastră, aş vrea să folosesc o metaforă . Imaginaţi-vă o maşină frumoasă ce merge pe un traseu nou, în care CCRM este în locul şoferului şi ONAS se află pe bancheta de alături . CCRM ştie cum să conducă maşina, dar ar putea necesita unele sfa-turi din partea ONAS privind modul de citire a hărţii şi calea ce trebuie aleasă . Din cînd în cînd noi am pu-tea oferi susţinere şi sfaturi privind viteza şi modul de conducere ca atare a maşinii, dar, practic, CCRM este aceea care cunoaşte maşina şi regulile de circulaţie .

Misiunea noastră comună este de a ne asigura că conducem în direcţia corectă, cu o viteză potrivită, pentru a ajunge la punctele de reper şi destinaţiile prevăzute şi aprobate .

Uneori drumul ar putea fi cu obstacole şi poate chiar va trebui să facem cale întoarsă, dar, să sperăm, că poate pe parcurs ne vom bucura şi de plimbare, şi de peisaj, cu caracteristicile şi atracţiile sale speciale .

Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm această că-lătorie împreună cu dumneavoastră .

The iV meeting of the Steering com

mittee coA–Sn

Ao

11

The first aspect is about „time and timing”. We have to be careful about how we use the time available for carrying out different activities . In our cooperation project, we do of course want to have momentum and a good speed in what we do in order to reach visible results in as short time as possible . At the same time we need to have patience because real development does take time, and we will also need time for strategic reflections about which roads to choose . Unless we stop for analyses and reflections from time to time we may end up using a reactive approach primarily focusing on how to best solve urgent day-to-day issues .

Moreover, in order to meet in a professional discussion, I think both parties need time to get to know each other, and to know new methodo-logical approaches as well as contextual speci-fics . In addition, we have the timing-aspect, i .e . we have to use a step-by-step approach in what we do and try to plan missions and activities at a time that is suitable for everybody involved .

The second aspect relates to „preparation and participation”. In our experience the most succes-sful activities are those that are well prepared from everybody involved in a specific activity since it will permit the professional discussion to focus on relevant issues . This aspect connects to „time” in the sense that we should respect each other and use each other´s time in an effi-cient way . One of the best ways to do that is that everybody prepares according to agreements allowing active participation and discussion . Ge-nerally this has worked well in our cooperation, but we can all get better in elaborating docu-ments and preparatory material on time so that everybody can be well prepa-red when we meet . Translations are always a bottleneck in our cooperation but with careful planning we should be able to overcome some of the difficul-ties we have had so far .

The third aspect is about „expectations and expectation gaps”. Meeting expectations is always a tricky issue in any communication and coope-ration . Even though we make agreements based on detailed discussions there is still a risk that some expectations will not be met . In our cooperation we have had examples where

SNAO contributions have not met the expecta-tions of our Moldovan colleagues and examples of vice-verse . From time to time we have needed to build bridges to overcome this . In order to di-minish possible gaps in the future we will need to work on more detailed ToR and thoroughly discuss expectations before starting new sub-projects . However, I think that the issue about expectations will always be a challenge for both parties . In the end it is often a question about who is responsible for what?

Being partners and advisors our role is some-times proactive and at other times more reactive . But when it comes to the basic issue about who is responsible for what in our cooperation, I would like to use a metaphore; Imagine a nice car that is driving through a new landscape where the CoA is in the driver seat and SNAO is seated next to the driver . CoA knows how to drive the vehicle but may need some advice from the SNAO abo-ut how to interpret the map and which roads to choose . From time to time, we may also forward support and advice regarding speed and how to drive the vehicle as such, but basically it is the CoA who knows the car and the traffic regulati-ons .

Our mission together is to make sure to drive the car in the right direction at a suitable speed in order to reach the mile stones and destinati-ons that have been outlined and agreed upon .

From time to time it may be a bumpy road and we might even need to make a U-turn, but hope-fully we may also enjoy the ride and the landsca-pe with its special features and sights .

We look forward to continue this trip toge-ther with you!

Şedi

nţa

a iV

-a a

com

itetu

lui d

e co

ordo

nare

ccr

m-o

nAS

12

introducereDupă cum se ştie, de rînd cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei,

Curtea de Conturi realizează Planul său de Dezvoltare Strategică şi cu asistenţa Băncii Mondiale, care administrează în acest scop un Fond Fiduciar creat de Guvernele Olandei şi Marii Britanii .

De la bun început doresc să menţionez că, în pofida unor întîrzieri, la toate componentele Proiectului, care actualmente sînt în plină de-rulare, au fost înregistrate progrese . Este vorba de:

partea a „Consolidarea instituţională”:��a) noi sisteme de management al businessului, introducerea func-

ţiei de auditor intern, achiziţionarea şi utilizarea echipamentului TI;b) dezvoltarea capacităţilor în realizarea auditui performanţei;c) dezvoltarea resurselor umane şi asistenţă referitor la manage-

mentul strategic al conducerii Curţii de Conturi;d) dezvoltarea capacităţilor Comisiei parlamentare pentru politică

economică, buget şi finanţe .partea B „administrarea fondului fiduciar”.��

ConstatăriÎn continuare o să enumer succint rezultatele obţinute la fiecare

componentă .Componenta tehnologii informaţionale a derulat cu întîrziere de

aproape un an, din motivul specificului de achiziţionare a consultan-tului pentru efectuarea studiului de fezabilitate şi elaborarea docu-mentaţiei de tender pentru procurarea echipamentului TI şi soft-uri-lor . Drept urmare, la momentul actual:

1 . A fost finalizat studiul de fezabilitate, dar nu a fost trimis şi apro-bat de către Banca Mondială .

2 . A fost realizată procurarea şi instalarea reţelei .3 . Este în proces de realizare achiziţionarea unui set de laptopuri . 4 . Aşteptăm acceptul BM pentru a anunţa procedura de procurare

a echipamentului, pentru a purcede la utilarea sălii de instruire .Următoarea etapă urmează a fi elaborarea documentaţiei de tender

şi procedura de procurare a unui set de calculatoare pentru tot persona-lul curţii de conturi şi a minimului de soft-uri.

Cu privire la auditul performanţei şi auditul sistemelor de tehnolo-gii informaţionale, constatăm, poate, cele mai mari progrese:

de către Plenul Curţii de Conturi sînt elaborate şi aprobate Stan-�−dardele auditului performanţei;sînt elaborate 12 module de instruire în auditul performanţei;�−este elaborat un proiect al Manualului de Audit al performanţei;�−au fost instruiţi cca 30 de auditori;�−de către Plenul Curţii de Conturi a fost aprobat Raportul auditu-�−lui-pilot privind combaterea cancerului;se finalizează Raportul auditului-pilot privind achiziţiile publice .�−

progrese priVind realizarea proieCtului BănCii mondiale „dezVoltarea strategiCă a Curţii de Conturi”

Gheorghe Cojocari, membru al curţii de conturi

The iV meeting of the Steering com

mittee coA–Sn

Ao

13

introductionAs everybody knows, the Court of Accounts, together with Swe-

dish National Audit Office, implements its Strategic Development Plan, being assisted by the World Bank, which for this purpose mana-ges a Trust Fund created by the governments of the Netherlands and Great Britain .

From the very beginning, I would like to mention that, despite some delays, all Project components, that presently are underway, have showed progress . I am referring to:

part a „institutional strengthening”:��a) new business management systems, introduction of IA functi-

on, IT equipment procurement and use;b) development of PA skills;c) human resources development and strategic management as-

sistance to the Court of Accounts;d) development of the capacity of the Parliamentary Committee

for Economic Policy, Budget and Finance .part B „trust fund management”.��

findingsBelow I will present in brief the results obtained under each com-

ponent .The Information Technology component has started with a delay

of almost a year, due to the particular nature of hiring the consultant for the feasibility study and of the tender documentation for IT equi-pment and software procurement . As a result, now:

1 . The feasibility study has been finished, but it has not been sent to us and approved by the World Bank .

2 . The network procurement and installation have been carried out .3 . Procurement of a set of laptops is underway .4 . We are waiting for the WB’s approval to announce the procedu-

re for equipment procurement to fit out the training room .The next stage is the preparation of tender documentation and the

procurement of a set of computers for all staff of the court of Accounts and minimum software.

It seems that the biggest progress has been achieved in the perfor-mance audit and in the audit of information technology systems:

during the plenary meetings of the Court of Accounts the Per-�−formance Audit Standards have been developed and approved;12 training modules on performance audit have been develo-�−ped;a draft Performance Audit Manual has been developed;�−around 30 auditors have been trained;�−during the plenary meetings of the Court of Accounts the pilot �−performance audit report on cancer fighting has been approved;

Gheorghe Cojocari, member of the court of

Accounts

progress in implementation of the World Bank projeCt „strategiC deVelopment of the Court of aCCounts”

Şedi

nţa

a iV

-a a

com

itetu

lui d

e co

ordo

nare

ccr

m-o

nAS

14

Implicarea practică a consultantului în audite (în special, în auditul complicat de la Institutul On-cologic) a fost foarte mult apreciată de personalul CCRM .

Urmează: aprobarea manualului de Audit al per-formanţei; 3 audite-pilot ale performanţei şi instruirea în acest domeniu; dezvoltarea auditului sistemelor de tehnologii informaţionale: evaluare, metodologie şi 2 audite-pilot, cu instruirile respective.

la componenta Dezvoltarea resurselor uma-ne au fost elaborate mai multe proiecte de do-cumente, inclusiv cel al cadrului de competenţe; sistemului de evaluare a performanţei; strategiei de instruire; privind planificarea şi recrutarea per-sonalului, dezvoltarea carierei . Curtea de Conturi, însă, este îngrijorată de calitatea proiectelor şi consideră că acestea necesită îmbunătăţiri ulteri-oare .

Urmează: examinarea, aprobarea proiectelor de documente elaborate şi implementarea lor; elabora-rea strategiei şi metodologiei de comunicare, instrui-rea personalului.

În calitate de suport pentru Comisia parlamen-tară pentru politică economică, buget şi finanţe, din contul Proiectului au fost procurate 15 lapto-puri; a fost organizată o vizită de studiu pentru 7 persoane la ONA şi Parlamentul Ungariei; au fost efectuate instruiri privind examinarea Raportului anual al Curţii de Conturi .

Urmează: o vizită de studiu, prezentări şi instru-iri privind relaţiile cu curtea de conturi şi majorarea impactului asupra responsabilizării executorilor de bugete.

Cît priveşte consolidarea capacităţilor mana-geriale, consultantul strategic a acordat suport la elaborarea termenilor de referinţă pentru toate componentele Proiectului, a organizat instruiri în domeniul managementului, comunicării etc .

Urmează: elaborarea unui nou plan de Dezvol-tare Strategică, a strategiilor de comunicare internă

şi externă, evaluarea implementării proiectului etc.

lecţiile învăţate(1) Etapa de pregătire a proiectelor (subproiec-

telor) este foarte importantă . Rolul-cheie îi aparţine consultantului, iar decizia – Curţii de Conturi . Sco-purile, obiectivele, activităţile, rezultatele preconi-zate, modul de monitorizare şi evaluare a fiecărui subproiect trebuie să fie clar şi înţeles univoc de ambele părţi, expus în termenii de referinţă . Spre regret, trebuie să menţionez că unii termeni de re-ferinţă conţin elaborarea mai mult a unor rapoarte decît a unor documente şi activităţi, care ar asigura durabilitatea Proiectului . În cazul studiului de feza-bilitate, consultantul nu propune mai multe opţi-uni pentru ca Curtea de Conturi să adopte o decizie optimală .

(2) Formele şi metodele de lucru trebuie să fie orientate spre cazuri concrete şi realizate cu persoane concrete . Pentru noi formula „de la in-dividual spre general”, şi nu invers, este mai pro-ductivă . Un exemplu reuşit poate servi modul de realizare a componentei „Auditul performan-ţei” .

(3) Succesul este inevitabil în cazul în care con-sultanţii sînt interesaţi de rezultate, iar personalul Curţii de Conturi este pătruns de responsabilitate . Consultanţii şi angajaţii Curţii de Conturi trebuie să formeze şi să activeze în echipă .

(4) Planificarea în timp a activităţilor trebuie să excludă suprapuneri de diferite măsuri .

ConcluzieCele relatate îmi permit să fac următoarea con-

cluzie: deşî de la bun început s-a înregistrat o înt-îrziere în derularea Proiectului, legată de semna-rea mai tîrziu decît se preconiza a Acordului între Banca Mondială şi Guvernul Republicii Moldova, progresele sînt evidente şi ele se datorează atît angajaţilor CCRM, cît şi consultanţilor . Coerenţa,

obiectivele iniţiale şi rezultatele Proiectului menţin validitatea lui la etapa iniţială de proiecta-re . Curtea de Conturi depune toate eforturile pentru a finaliza Proiectul în termen (31 decem-brie 2009), însă posibilitatea extinderii, doar a unor compo-nente, pentru a obţine progrese mai bune în implementare, va fi discutată cu Banca Mondială în timpul vizitei misiunii de evalua-re, preconizată pentru luna iulie a .c .

The iV meeting of the Steering com

mittee coA–Sn

Ao

15

the pilot performance audit report on public �−procurements is due to be finalized .

The practical involvement of the audit consul-tant (particularly, in the sophisticated audit of the Oncological Institute) has been appreciated very much by the staff of the CoA .

To be done: approval of the performance Audit manual; 3 pilot performance audits and the relevant training; development of information technology systems: assessment, methodology and 2 pilot audits with corresponding training.

Under the component Human resource deve-lopment a number of draft documents have been developed, including the competency framework; the performance assessment system; the training strategy; the staff planning and recruitment, care-er development . However, the Court of Accounts is worried about the quality of the projects and thinks that they need further improvement .

To be done: review and approval of the developed draft documents and their implementation; develop-ment of the communication strategy and methodo-logy, staff training.

15 laptops have been procured for the support of Parliamentary Committee for Economic Policy, Budget and Finance on account of the Project; a study visit of 7 persons has been organized at the Hungarian NAO and Parliament; training for the scrutiny of the Annual Report of the Court of Ac-counts has been carried out .

To be done: a study visit, presentations and trai-ning about the relationships with the court of Ac-counts and the increase of the impact on the accoun-tability of budget spenders.

As for the managerial capacity strengthening, the strategic consultant has provided assistance in development of the terms of reference for all Pro-ject components, organized training in manage-ment, communication, etc .

To be done: development of a new Strategic De-velopment plan, internal and ex-ternal communication strategies, assessment of project implemen-tation etc.

lessons learned(1) The stage of project (sub-

project) planning is very impor-tant . The key role belongs to the consultant, and the decision – to the Court of Accounts . The aims, goals, activities, planned results, the monitoring and assessment procedure for each subproject

must be laid down in the terms of reference cle-arly so as to be understood by both sides univo-cally . Regrettably, I must note that some terms of reference contain the preparation of more reports than documents and activities that would ensure project sustainability . In case of the feasibility study the consultant did not propose a number of opti-ons, so that the Court of Accounts could adopt an optimal decision .

(2) The ways and methods of work should be ori-ented towards specific cases and specific persons . For us the expression „From particular to general”, and not the other way round, is more productive . As good example may be the way in which the component „Performance audit” was carried out .

(3) The success is guaranteed if the consultants are interested in the results, and the staff of the Co-urt of Accounts is fully aware of its responsibility . The consultants and the employees of the Court of Accounts must form and work as a team .

(4) Timing of the activities must exclude over-lapping of various actions .

ConclusionThe aforementioned allow me to draw the fol-

lowing conclusion: although in the very begin-ning a delay was reported in the Project imple-mentation owing to the later than planned sig-ning of the Agreement between the World Bank and the Government of the Republic of Moldova, the progress is obvious and it is due to both em-ployees of the CoA and the consultants . The co-herence, the initial goals and the Project results maintain its validity at the initial design stage . The Court of Accounts endeavors hard to finalize the Project in time (31 December 2009), but the pos-sibility of extending some components to obtain better progress will be discussed with the World Bank during the assessment visit planned for July this year .

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

16

În scopul determinării modului de gestionare a patrimoniului pu-blic în domeniul economic, Curtea de Conturi a stabilit în programul activităţii de audit pe anul 2009 efectuarea auditului regularităţii mo-nitorizării de Ministerul Economiei şi Comerţului a gestionării patri-moniului de stat de către întreprinderile de stat din subordine şi a auditului regularităţii gestionării patrimoniului de stat de către unele întreprinderi de stat din subordine în anii 2007-2008 . Astfel, ţinîndu-se cont de nivelul materialităţii valorii patrimoniului transmis în ges-tiune, s-au auditat 4 întreprinderi de stat, şi anume: Î .S . „Fabrica de sti-clă din Chişinău”; Î .S . „Vibropribor”; Î .S . Uzina de bijuterii din Chişinău „Giuvaier”; Î .S . „Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie” .

În rezultatul desfăşurării misiunilor de audit, s-au constatat neregu-larităţi la gestionarea patrimoniului public, precum şi neconformităţi în rapoartele financiare, care au influenţat negativ asupra situaţiilor economico-financiare ale întreprinderilor, acestea fiind cauzate de:

reorganizarea, în perioada auditată, a autorităţilor administra-��ţiei publice centrale (Ministerul Industriei şi Infrastructurii şi Serviciul Standardizare şi Metrologie), care a determinat mo-nitorizarea la un nivel scăzut de către acestea a gestionării pa-trimoniului transmis întreprinderilor din subordine, precum şi transmiterea neconformă a documentelor privind activitatea întreprinderilor de stat pe perioada anilor 2007-2008;modul de lichidare a unor societăţi pe acţiuni şi de creare a în-��treprinderilor de stat;nivelul managerial redus la întreprinderi şi de insuficienţa con-��trolului intern, manifestată prin nedeterminarea persoanelor responsabile de monitorizarea, evaluarea şi raportarea situaţi-ilor ce ţin de administrarea patrimoniului .

la î.s. „fabrica de sticlă din Chişinău” s-a constatat că, în anul 2008, indicatorii economico-financiari: venitul din vînzări şi costul vînzărilor, faţă de anul 2007, s-au micşorat . Creşterea profitului brut în anul 2008 s-a datorat reducerii cheltuielilor, ca rezultat al sistării în anul 2007 a procesului de producţie şi al conservării unor mijloace fixe care deţin o cotă de 30% din totalul acestora . În acelaşi timp, va-loarea materialelor a înregistrat o majorare cu 8,6 mil .lei, iar stocurile de materie primă formate în anii precedenţi (4,8 mil .lei) determină riscul că materialele nu vor fi folosite în activitatea de producţie şi vor influenţa negativ situaţia economică a întreprinderii .

Unele probleme constatate la gestionarea patrimoniului şi necon-formităţi înregistrate în rapoartele financiare au fost condiţionate, în majoritate, de modul de formare a întreprinderii de stat . Astfel, în-

Activitatea de control/audit – eficienţă şi impact

rolul autorităţilor puBliCe Centrale Şi al managerilor în asigurarea integrităţii Şi gestionării efiCiente a patrimoniului puBliC

Sofia Ciuvalschi, directorul Departamentului control al gestionării resurselor naturale şi patrimoniului public

control/Audit activity – efficiency and im

pact

17

In order to determine how the public economic property was ma-naged, the Court of Accounts (CoA) included in the Audit Program for 2009 the regularity audit of monitoring by the Ministry of Economy and Trade (MET) of state property management by the subordinated state enterprises and the regularity audit of state property manage-ment by some subordinated state enterprises in 2007-2008 . Thus, considering the level of materiality in the value of the property given for administration, 4 state enterprises have been audited, specifically: SOE „Glass Factory from Chisinau”; SOE „Vibropribor”; SOE „Giuvaier” Jewelry Plant from Chisinau; SOE „National Institute of Standardizati-on and Metrology” .

As a result of the audits carried out, we identified irregularities in the management of public property, and nonconformities in the fi-nancial statements, which had a negative impact on the economic and financial position of enterprises . These drawbacks were caused by:

the reorganization, within the audited period, of the central pu-��blic authorities (Ministry of Industry and Infrastructure and the Standardization and Metrology Service) that determined poor monitoring on their behalf of the administration of the proper-ty given to the subordinated enterprises; and non-compliant transmission of the documents on the activity of state enterpri-ses for 2007-2008;the way some joint stock companies (JSC) were liquidated and ��state enterprises established;poor management of the enterprises and insufficient internal ��control, evidenced by failure to appoint persons responsible for monitoring, assessing and reporting the events related to pro-perty administration .

At soe „glass factory from Chisinau” we found that in 2008 the economic-financial indicators: revenues from sales and costs of sa-les, decreased against 2007 . The growth of gross profit in 2008 was conditioned by cutting down the expenses as a result of ceasing in 2007 the production process and conservation of some fixed assets that hold 30% of total assets . At the same time, the value of materials increased by MDL 8 .6 million, and the stocks of raw materials created in the previous years (MDL 4 .8 million) determined the risk that the materials will not be used in production and will have a negative in-fluence on the economic position of the enterprise .

Some problems identified in property management and the non-conformities found in the financial statements were conditioned,

Sofia Ciuvalschi, Director of the Department

for the control of management of natural resources and

public property

Control/Audit activity – efficiency and impact

the role of Central puBliC authorities and managers in seCuring the integrity and effiCient management of puBliC property

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

18

treprinderea dispune de înregistrări în rapoartele financiare, din anii precedenţi, de active materiale în curs de execuţie (utilaje în valoare de 3,7 mil . lei), care nu sînt utilizate conform destinaţiei, ceea ce majorează riscul imobilizării activelor .

De asemenea, de la fosta Societate pe Acţiuni s-au transmis Întreprinderii de Stat investiţiile pe termen lung (1,1 mil .lei), care în realitate nu exis-tă . O parte din înregistrările producţiei finite şi ale valorii de mărfuri (2,0 mil .lei) nu sînt confirmate documentar, din care unele reprezintă producţie ce a fost transmisă pentru păstrare în perioadele de pînă la crearea întreprinderii . La depozite exis-tă producţie cu termen de fabricare mai mare de 2 ani, cu o probabilitate de realizare foarte mică, ceea ce determină riscul trecerii ei la pierderi.

Unele creanţe înregistrate în rapoartele financi-are, la 31 .12 .2008, au un risc major de nerecupera-re, deoarece 49,6 mil . lei s-au format de către S .A . „Fabrica de sticlă din Chişinău”, iar 5,5 mil .lei (for-mate pe parcursul activităţii Î .S . „Fabrica de sticlă din Chişinău”) au termenul de prescripţie expirat . De menţionat că pentru creanţele compromise în-treprinderea suportă consecinţe financiare, pentru care IFPS a calculat sancţiuni pentru nerespecta-rea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti (3,6 mil . lei) .

Datoriile creditoare înregistrate în rapoartele fi-nanciare, la 31 .12 .2008 (76,8 mil .lei), în mare parte au fost faţă de S .A . „Moldova Gaz” (59,9 mil .lei), care au fost formate la momentul formării Întreprinderii de Stat ( 50,6 mil . lei) .

Reieşind din cele expuse, se atestă un risc major pentru stabilitatea financiară a Î .S . „Fabrica de sticlă din Chişinău”, din motivul imposibilităţii încasării creanţelor istorice (49,6 mil .lei), care sînt necesare pentru achitarea datoriilor creditoare istorice (50,6 mil .lei) .

Factorii de decizie ai întreprinderii nu asigură pe deplin evidenţa conformă a patrimoniului public,

ceea ce majorează riscul neasigurării integrităţii acestuia . Astfel, întreprinderea nu deţine informa-ţia generalizată privind suprafaţa totală a încăpe-rilor aflate în proprietate, cu delimitarea destina-ţiei lor (administrative şi de producţie), iar asupra terenurilor aferente acestora lipseşte înregistrarea drepturilor .

Situaţiile menţionate au determinat exprimarea opiniei cu rezerve atît asupra rapoartelor financia-re, cît şi asupra regularităţii tranzacţiilor .

Urmare analizei activităţii şi a rezultatelor obţi-nute de către Î.S. „Vibropribor”, s-a constatat că, în perioada anilor 2007-2008, întreprinderea a înre-gistrat profit, care s-a datorat amnistiei fiscale din anul 2007 (6,1 mil .lei) .

Realizarea misiunii de audit la această întreprin-dere a constatat unele nereguli la capitolul eviden-ţă şi înstrăinare a patrimoniului public, precum şi la transmiterea neconformă a lui în chirie/arendă unor unităţi economice ce practică activităţi de antreprenoriat, acestea majorînd riscul neasigură-rii integrităţii patrimoniului de stat, precum şi de-terminînd ratarea veniturilor semnificative . Astfel, întreprinderea n-a înregistrat în organele cadas-trale dreptul asupra acestor bunuri imobile, inclu-siv asupra terenului aferent cu suprafaţa de 8,6 ha (conform statutului), ceea ce creează riscul major privind integritatea patrimoniului public .

Realizarea neregulamentară a unor bunuri imo-bile a determinat diminuarea costului obiectului vîndut cu 0,8 mil . lei, iar organele de conducere (Consiliul de Administraţie), la examinarea unor probleme de realizare a unor încăperi, de restabi-lire a dreptului asupra patrimoniului înstrăinat, de recuperare a activelor sau a costului lor, care sînt incluse în capitalul statutar, au avut o atitudine for-mală şi n-au realizat măsuri concrete .

La capitolul regularitatea calculării veniturilor din darea în chirie a încăperilor s-au constatat nere-guli semnificative, care au dus la ratarea veniturilor (0,7 mil . lei), formarea creanţelor din darea în chirie a încăperilor, precum şi necorespunderea spaţiilor transmise în chirie, lipsa actelor de primire-predare a încăperilor transmise în locaţiune, cu calificarea stării tehnice a spaţiilor .

Auditarea plenitudinii şi veridicităţii rapoartelor financiare a relevat unele neconformităţi, care au fost determinate de lipsa documentelor confirma-tive pentru unele active materiale în curs de execu-ţie (1,7 mil . lei), reflectarea incorectă a bunurilor cu valoarea 8,0 mil . lei, care urmează a fi trecute la fon-duri fixe, precum şi de neînregistrarea în evidenţă a unor datorii (3,5 mil .lei) .

control/Audit activity – efficiency and im

pact

19

in most cases, by the way in which the state en-terprise was established . Thus, the enterprise has records in the financial statements from previous years of material assets under operation (machines worth MDL 3 .7 million) that are not used according to purpose, which increases the risk of asset immo-bilization .

In addition, the former JSC handed over to the SOE long-term investments (MDL 1 .1 million), whi-ch in fact do not exist . A part of the registrations of finished products and value of goods (MDL 2 .0 million) are not confirmed by documents, of whi-ch some refer to the production sent for storage before the enterprise was established . There are products in warehouses manufactured more than 2 years ago with a very low sales probability, which conditions the risk of losses .

Some debts recorded in the financial statements as at 31 .12 .2008 imply a high risk of non-recovery, because MDL 49 .6 million belong to JSC „Glass Fac-tory from Chisinau”, and MDL 5 .5 million (belonging to SOE „Glass Factory from Chisinau”) are overdue . It has to be mentioned that the enterprise bears fi-nancial consequences due to compromised debts, in relation to which the Main State Tax Inspectorate calculated sanctions for failure to meet the deadli-ne for the repatriation of funds (MDL 3 .6 million) .

A big part of the accounts payable recorded in the financial statements as at 31 .12 .2008 (MDL 76 .8 million) appertains to JSC „Moldova Gaz” (MDL 59 .9 million) formed when the SOE was established (MDL 50 .6 million) .

Hence, we attest a major risk for the financial stability of SOE „Glass Factory from Chisinau” due to the impossibility to collect the historical debts (MDL 49 .6 million), which are needed to pay the historical accounts payable (MDL 50 .6 million) .

The decision-makers of the enterprise do not fully secure the compliant record keeping of public property, which increases the risk for its integrity . Hence the enterprise does not have the summari-zed information about the total surface of the pre-mises owned, and about the delimitation of their purpose (administrative and production) . As re-gards their adjoining lands no rights are registered on them .

This situation determined the provision of a qualified opinion both on the financial statements and on the regularity of transactions .

Upon the analysis of the activity and outputs obtained by the SOE „Vibropribor”, we detected that in 2007-2008 the enterprise had profit due to tax amnesty in 2007 (MDL 6 .1 million) .

During the audit mission at this enterprise we found some irregularities in record keeping and ali-enation of public property, and its lease/rental to some economic units that conduct entrepreneurial activity . The irregularities increased the risk for the integrity of state property and generated loss of significant revenues . Thus, the enterprise did not register with the cadastre bodies the right to these real estate, including to the adjoining land with a surface of 8 .6 hectares (according to the statute), which causes high risk for the integrity of public property .

Some real estate was sold irregularly, where the cost of the property sold was dimished by MDL 0 .8 million, and the governing bodies (Council of Ad-ministration) had a formal attitude and did not take specific actions when they examined the problems related to the selling of some premises, recovery of the right to alienated property, recovery of assets or their cost, which are included in the statutory capital .

As regards the regularity in calculation of reve-nues from rental of premises, we discovered sig-nificant infringements that led to loss of revenues (MDL 0 .7 million), formation of debts from rental of premises, discrepancy between the rented pre-mises and their technical qualification status, and lack of delivery-acceptance acts for the premises leased .

The auditing of the completeness and accuracy of financial statements revealed some inconsisten-cies determined by the lack of justifying documents for some material assets under execution (MDL 1 .7 million), incorrect recording of goods amounting to MDL 8 .0 million, which have to be assigned to fixed assets, as well as failure to record some debts in the books (MDL 3 .5 million) .

Due to all these reasons, the auditor issued a disclaimer of opinion .

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

20

Urmare neregularităţilor constatate, auditorul a refuzat exprimarea opiniei .

În perioada auditată, indicatorii economici ai Î.S. Uzina de bijuterii din Chişinău „Giuvaier”, conform datelor din rapoartele financiare, au în-registrat o tendinţă de înrăutăţire . De asemenea, întreprinderea n-a realizat prognozele stabilite în planurile de afaceri pe anii 2007-2008 . În acelaşi timp, datoriile creditoare au înregistrat o majo-rare, cele mai considerabile fiind faţă de buget şi faţă de băncile comerciale pentru împrumuturile contractate . În pofida declinului economic al în-treprinderii, factorii de decizie au efectuat remu-nerări suplimentare, în lipsa prevederilor regula-mentare, utilizînd mijloace financiare în sumă de 2,0 mil . lei .

În cadrul activităţilor factorii de decizie au ad-mis unele nereguli, ceea ce majorează riscul nea-sigurării integrităţii patrimoniului public primit în gestiune, precum şi a veridicităţii rapoartelor financiare, care au determinat exprimarea opiniei contrare1 . Astfel, persoanele cu funcţii de răspun-dere n-au efectuat, în conformitate cu prevederile actelor normative în acest domeniu, inventarierea mijloacelor fixe, a stocurilor de producţie la finele anului financiar, a mărfurilor procurate şi transmise pentru prelucrare – corelate cu producţia confecţi-onată, a producţiei transmise în realizare, a celei în curs de execuţie şi a soldurilor la finele perioadelor de raportare . Lipsa evidenţei continuie a acestor procese a determinat devieri esenţiale între evi-denţa sintetică şi analitică . De asemenea, între-prinderea deţine active financiare pe termen lung (172,1 mii lei), care nu sînt confirmate documentar, iar creanţele pe termen lung în sumă de 177,6 mii lei reprezintă datoria debitoare a unei bănci comer-ciale, care nu va fi posibil de recuperat din motivul falimentării acesteia .

Î.S. „Institutul Naţional de Standartizare şi Me-trologie”, conform prevederilor statutului, organi-zează şi execută lucrări ştiinţifice şi practice orienta-te spre realizarea în republică a politicii unice în do-meniul standardizării, metrologiei şi evaluării con-formităţii . Deşi întreprinderea, în anul 2008, potrivit rapoartelor financiare, a obţinut profit (1,1 mil . lei), auditul a menţionat depăşirea cu 11,9 puncte pro-centuale a ritmului de creştere a costului vînzărilor, faţă de ritmul de creştere a veniturilor din vînzări .

1 Opinia contrară este exprimată atunci cînd efectul dez-acordului este atît de semnificativ şi predominant asupra ra-poartelor financiare, că auditorul ajunge la concluzia că nu este adecvată exprimarea unei opinii cu rezerve, pentru a dezvălui caracterul eronat sau incomplet al rapoartelor financiare .

În cadrul auditului s-a constatat că n-au fost re-alizate obiectivele Hotărîrii Guvernului nr .13 din 17 .01 .2008 privind fondarea Instituţiei publice „In-stitutul Naţional de Standardizare din Moldova” şi Întreprinderii de Stat „Institutul Naţional de Metro-logie din Moldova” prin reorganizarea (divizarea) Întreprinderii de Stat „Institutul Naţional de Stan-dardizare şi Metrologie” .

Curtea de Conturi, ca rezultat al examinării ra-poartelor de audit, a adoptat hotărîrea corespun-zătoare, în care s-a menţionat existenţa unor nere-gularităţi la gestionarea patrimoniului în perioada auditată, ce se exprimă prin:

nerealizarea pe deplin în perioadele prece-�−dente perioadei auditate, conform cadrului normativ, a tuturor atribuţiilor de fondator al întreprinderilor de stat de către autorităţile ad-ministraţiei publice centrale de specialitate;neîndeplinirea în mod regulamentar a cerin-�−ţelor de transmitere a întreprinderilor împre-ună cu documentele necesare de către fostele autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate;gestionarea ineficientă a patrimoniului pu-�−blic;neînregistrarea patrimoniului conform nor-�−melor legale;transmiterea neregulamentară a patrimoniu-�−lui în arendă;nerespectarea normelor la evidenţa şi inven-�−tarierea bunurilor, ce creează riscul neasigu-rării integrităţii patrimoniului public;existenţa datoriilor şi creanţelor; �−neveridicitatea înregistrărilor în rapoartele fi-�−nanciare .

De asemenea, în scopul eficientizării gestionării patrimoniului public şi responsabilizării organelor de conducere la toate nivelele, au fost înaintate cerinţe şi recomandări.

control/Audit activity – efficiency and im

pact

21

During the audited period, the economic in-dicators of SOE „Giuvaier” Jewelry Plant from Chisinau got worse as per data from the financi-al statements . In addition, the enterprise did not accomplish the forecasts set in the Business Plans for 2007-2008 . Similarly, the accounts payable in-creased, where the most significant ones are due to the budget and commercial banks for the loans taken . Despite the economic decline of the enter-prise, the decision-makers performed additional rewards though there are no regulatory provisions in this respect, using for this funds totalling MDL 2 .0 million .

The decision-makers admitted some irregulari-ties in the activity, which increases the risk for the integrity of the public property received for admi-nistration, as well as the accuracy of financial state-ments that determined the issuance of an adverse opinion1 . The accountable persons did not comply with the relevant regulatory acts and did not make the inventory of fixed assets, stocks of production at the end of the financial year, and goods procured and given for processing – in relation to the manu-factured products, production to be sold, produc-tion under manufacturing and the balances at the end of the reporting periods . The lack of consistent recording of these processes determined essential discrepancies between the synthetic and analytical record keeping . Besides, the enterprise has long-term financial assets (MDL 172 .1 thousand) that are not confirmed by any documents, and the long-term debts amounting to MDL 177 .6 thousand represent the accounts receivable of a commercial bank that will be impossible to recover because of its bankruptcy .

Pursuant to its statute, the SOE „National Insti-tute of Standardization and Metrology” organizes and conducts scientific and practical works meant for the implementation in the country of the single

1 The adverse opinion is issued when there is a disagree-ment and the auditor considers the effect of the disagreement so material or pervasive that the financial statements are seri-ously misleading but it is not appropriate to issue a qualified opinion .

policy on standardization, metrology and compli-ance assessment . Though in 2008 the enterprise got profit according to the financial statements (MDL 1 .1 million), the audit discovered that it ex-ceeded by 11 .9 percentage points the growth pace of the sale costs as against the growth pace of sales revenues .

During the audit we found that the goals of Go-vernment Decision No 13 as of 17 .01 .2008 on the establishment of public institution „National Insti-tute of Standardization and Metrology” and SOE „National Metrology Institute from Moldova” by reorganizing (partition) of SOE „National Institute of Standardization and Metrology” were not achi-eved .

After the examination of the audit reports, the Court of Accounts adopted the corresponding de-cision where it mentioned the existence of some ir-regularities in the management of property during the audited period, specifically:

non-discharge of all founder functions of �−state enterprises by the professional central public authorities in line with the regulatory framework during the periods preceding the audited period;failure to regularly meet the requirements �−for the handing over of enterprises together with the documents required by the former professional central public authorities;inneficient management of public property;�−non-registration of property in compliance �−with legal provisions;irregular lease of property;�−non-compliance with principles of accoun-�−ting and inventory of goods that create the risk for the integrity of public property;existence of debts and arrears;�−inaccuracy of records in the financial state-�−ments .

in order to make the management of public property more efficient and hold accountable the governing bod-ies of all levels, requirements and recommendations were made.

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

22

Curtea de Conturi, în semestrul I al anului 2009, a efectuat contro-lul asupra corectitudinii şi legalităţii adoptării deciziilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2008 .

Acţiunile de control s-au efectuat potrivit Programului activităţii de control/audit a Curţii de Conturi pe anul 2008, avînd drept obiec-tiv verificarea modului de restituire şi de trecere în cont a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA), analiza cadrului instituţional ce reglementează aceste aspecte, precum şi măsurile întreprinse în-tru îmbunătăţirea situaţiei de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) şi de către alte organe care au tangenţă cu domeniile respective .

Au fost supuse controlului: IFPS, în special Direcţia de administra-re a contribuabililor mari (în continuare – DACM); Oficiile fiscale ale Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun .Chişinău: Centru, Ciocana, Bu-iucani, Botanica, Rîşcani; Inspectoratele Fiscale de Stat pe raioanele: Străşeni, Ialoveni, Hînceşti, Ştefan Vodă, Orhei, Cahul, Soroca, mun .Bălţi .

În urma controlului s-a relevat că, în anul 2008, subiecţii impozabili au înaintat 1907 cereri privind restituirea TVA în sumă de 1524,9 mil .lei . În rezultatul examinării şi verificărilor efectuate de către Comisiile teritoriale şi de către Comisia IFPS s-au adoptat 1285 de decizii, cu acceptarea TVA spre restituire în sumă de 1411,5 mil .lei .

Executarea de casă privind restituirea TVA din contul bugetului de stat a constituit 1362,0 mil .lei, din care 1036,8 mil .lei (76,1%) s-au transferat la contul contribuabililor, iar cu suma de 325,2 mil .lei s-au achitat obligaţiile fiscale ale acestora faţă de bugetul public naţional . Organele fiscale n-au utilizat în deplină măsură posibilităţile de stin-gere a datoriilor faţă de buget ale creditorilor agenţilor economici care beneficiază de restituirea TVA, prin ce a fost ratată posibilitatea de a încasa la buget datoriile acestora .

În unele cazuri, n-au fost respectate prevederile art .101 din Codul fiscal şi pct .20 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr .287 din 11 .03 .2008, ce ţin de respectarea termenelor de restituire a TVA, care nu pot depăşi 45 de zile de la data depunerii cererii, acest termen, în unele cazuri, fiind depăşit cu pînă la 6 luni .

Crearea unui sistem de antieVaziune fisCală, CapaBil să realizeze oBieCtiVele propuse, ar ContriBui la majorarea ConsideraBilă a Veniturilor la Bugetul de stat

Valentina Madan, director al Departamentului control al utilizării mijloacelor bugetare de către autorităţile publice

control/Audit activity – efficiency and im

pact

23

the Creation of an anti-eVasion system, aBle of aChieVe the oBjeCtiVes set, Would ContriBute to a ConsideraBle inCrease of reVenues to the state Budget

In the first semester of 2009, the Court of Accounts carried out a control of the propriety and legality in making the decisions on va-lue-added tax (VAT) reimbursement by the State Tax Service in 2008 .

The control actions were carried out in accordance with the Con-trol/Audit Program of the Court of Accounts for 2008, having as an objective to check the way VAT is reimbursed and recorded in the ac-counts, to analyze the institutional frame that governs these issues, as well as the actions taken for the improvement of state of affairs by the Main State Tax Inspectorate (hereinafter – MSTI) and by other bodies that have contact with the respective areas .

The control was carried out in the following institutions: MSTI, especially the Directorate for the Administration of Large Taxpayers (hereinafter – DALT); the Tax Offices of the State Tax Inspectorate from Chisinau municipality: Centru, Ciocana, Buiucani, Botanica, Ris-cani; the State Tax Offices in the following rayons: Straseni, Ialoveni, Hincesti, Stefan Voda, Orhei, Cahul, Soroca and Balti municipality .

As a result of this control, it was pointed out that in 2008 the taxa-ble subjects submitted 1907 claims for VAT reimbursement amoun-ting to MDL 1524 .9 million . As a result of the examination and verifi-cation carried out by the Local Committees and the MSTI Committee, 1285 decisions were adopted, which accepted VAT reimbursement amounting to MDL 1411 .5 million .

The cash execution related to VAT reimbursement from the state budget constituted MDL 1362 .0 million, of which MDL 1036 .8 million (76 .1%) were transferred to taxpayers’ accounts and MDL 325 .2 milli-on was used to pay their tax duties to the national public budget . The tax authorities did not use to full extent the possibilities to pay to the budget the debts of the economic agents’ creditors who benefit of VAT reimbursement, which constituted a missed opportunity to col-lect their debts to the budget .

In some cases, Article 101 of the Tax Code and point 20 of the Regulation approved through Government Decision No 287 as of 11 .03 .2008 were not complied with . These stipulations are related to the timeframe for VAT reimbursement that cannot exceed 45 days from the date the claim was submitted . Sometimes this timeframe was exceeded by 6 months .

Valentina Madan, head of the Division for control of the use of financial means by public authorities

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

24

evaziunea fiscală prin intermediul firmelor „fantome” reprezintă o problemă serioasă

pentru sistemul bugetar.

În anul 2008, în sistemul informaţional al IFPS au fost înregistrate 206 firme „fantome” . Activită-ţile acestora (procurări, livrări) cu facturi fiscale pe care nu înregistrează şi nu declară TVA la bu-get influenţează considerabil asupra volumului trecerii în cont şi restituirii TVA .

Conform informaţiei IFPS, prin intermediul fir-melor înregistrate în anul 2008, care pe parcurs au fost declarate „fantome”, a fost trecută unila-teral în cont TVA în sumă de 694,0 mil .lei, condiţi-onînd neîncasări la buget în această sumă .

Controlul a constatat că firmele „fantome” se creează în scopul trecerii în cont a TVA şi benefici-erii de restituirea TVA de către întreprinderile via-bile, ca urmare micşorînd TVA aferentă bugetului, precum şi al ridicării numerarului de la conturile bancare şi legiferării mărfurilor şi serviciilor intro-duse pe teritoriul republicii fără achitarea obliga-ţiilor vamale .

Controalele efectuate au relevat deficienţe semnificative la acest capitol, fiind constatate neîncasări ale TVA la buget în mărimi ce le de-păşesc considerabil pe cele înregistrate de IFPS . Astfel, numai 25 de firme care pe parcurs au fost declarate „fantome” (22 înregistrate ca plătitori de TVA de către OF Centru), verificate în peri-oada controlului, n-au achitat TVA la buget în sumă de 889,9 mil.lei. Aceşti 25 de agenţi eco-nomici, activînd o perioadă de la 2 luni pînă la 9 luni, practic neînregistrînd procurări, au efectuat livrări fără a calcula şi achita TVA de la valoarea

acestora după cum prevede art .101 din Codul fiscal .

Urmărirea livrărilor şi procurărilor acestor agenţi economici a fost posibilă numai pînă la 01 .07 .2008, deoarece pentru perioadele ulterioa-re nu a fost actualizată baza de date a IFPS, iar ne-încasările la bugetul de stat au fost estimate doar la etapa iniţială de eliberare a facturilor fiscale, însă această sumă este mult mai mare, deoarece firmele care beneficiază de aceste facturi elibe-rează altor agenţi economici facturi în sume mai mari, acestea, de asemenea, trecînd în cont TVA neachitată de către firmele care au primit facturi de la primele firme . Procedura respectivă avea loc în lanţ prin intermediul mai multor firme .

Actualizarea bazei de date cu o întîrziere de 6 luni determină un risc enorm pentru buget, du-cînd la imposibilitatea depistării operative a fir-melor „fantome”, creîndu-le posibilitate acestora de a activa o perioadă fără a fi vizualizate în baza de date a IFPS .

Deşi IFPS a fost iniţiatorul implementării dări-lor de seamă pentru toate facturile fiscale, ca ane-xă la fiecare Declaraţie lunară privind TVA (inova-ţie care a atras atenţia organelor fiscale din alte state), în urma neasigurării unui control eficient din partea organelor fiscale, la 24 de agenţii eco-nomici din cei 25 verificaţi, la Declaraţiile privind TVA lipsesc anexele respective . Ca rezultat, datele înregistrate de către aceştia în Declaraţiile privind TVA nu au fost confirmate prin facturi respective .

Recepţionarea Declaraţiilor privind TVA în care se indicau procurări neconfirmate, cu anexele re-spective, a favorizat, pentru o perioadă de timp, activitatea frauduloasă a acestor contribuabili .

În perioada supusă controlului, firmele „fanto-me” activau consecutiv cîte 2-3, timp de 3-9 luni, după care încetau să prezinte Declaraţiile privind TVA .

Eliberarea facturilor fiscale printr-un lanţ de firme este condiţionată şi de participarea la fon-darea mai multor întreprinderi a unora şi acelo-raşi persoant, fapt ce simplifică întocmirea con-comitentă a documentelor pentru 3-4 firme .

Unul din factorii care a favorizat apariţia şi funcţionarea multiplelor firme „fantome” este şi eliberarea în unele cazuri de către organele fisca-le contribuabililor a formularelor cu regim special

control/Audit activity – efficiency and im

pact

25

the tax evasion through the agency of „ghost” firms is a serious issue for the

budget system.

In 2008, the information system of MSTI re-corded 206 „ghost” firms . Their activity (procure-ments, deliveries) with tax invoices that do not record and declare VAT to the budget influences significantly the amount of VAT reimbursed and recorded in the accounts .

According to MSTI data, MDL 694 .0 million VAT was one-sidedly recorded in the accounts and reimbursed via the firms registered in 2008, whi-ch were meanwhile declared „ghosts”, leading to non-collection of this amount to the budget .

The control found that the „ghost” firms are established for the viable enterprises to record VAT in the accounts and benefit of VAT reimbur-sement, thus diminishing the budget-related VAT, collecting the cash from bank accounts and legalizing the merchandise and services brought on the territory of the country without paying the customs duties .

The controls carried out revealed significant deficiencies in this respect . There were identified non-collections of VAT to the budget in amounts that exceed considerably those recorded with the MSTI . Thus, if we should take just 25 firms that were meanwhile declared „ghosts” (22 were registered as VAT payers by the tax offi-ce of Central sector) that were checked during this control, they did not pay to the budget VAT amounting to MDL 889.9 million. These 25 eco-nomic units worked from 2 to 9 months, did not record practically any procurements, but made deliveries without calculating and paying VAT on their value as stated in Article 101 of the Tax Code .

The deliveries and procurements of these economic units were possible to track only up to 01 .07 .2008 because the MSTI database was not updated for the subsequent periods, and the non-collections to the state budget were estimated only at the initial stage of tax invoice issuance, but this amount is much higher beca-use the firms that benefit of these invoices issue to other economic units invoices for even higher amounts, also recording in the accounts the VAT

not paid by the firms that received the invoices from the first firms . This procedure is chain-rela-ted via a number of firms .

The update of the database with a delay of 6 months generates a huge risk for the budget, le-ading to the impossibility to quickly detect the „ghost” firms, giving them the possibility to work for a period without being viewed in the MSTI database .

Though the MSTI was the author of the intro-duction of reports for all tax invoices as an annex to each monthly VAT return (an innovation that drew the attention of tax authorities from other countries), of 25 checked economic units, 24 did not attach these annexes to the VAT returns, due to lack of efficient controls on tax authorities’ be-half . As a result, the data recorded by these eco-nomic units in their VAT returns was not confir-med by the respective invoices .

The acceptance of VAT returns where non-confirmed procurements were indicated, with the respective annexes, favoured for a while the fraudulent activity of these taxpayers .

During the controlled period, the „ghost” fir-ms were working for 2-3 months consecutively within a period from 3 to 9 months, and after that they stopped to submit VAT returns .

The issuance of tax invoices via a chain of fir-ms is also conditioned by the participation of the same persons in the establishment of many enterprises, which simplifies the simultaneous drafting of documents for 3-4 firms .

One of the factors that favoured the emergen-ce and operation of a large number of „ghost” fir-ms is also the release in some cases by the tax authorities to the taxpayers of the blank forms with a special regime of tax invoices without a qualitative verification of the amount of procu-rements and deliveries .

Upon checking the applications for the relea-se of blank forms of tax invoices, the MSTI does not check the credibility of applicants with the help of the economic units the former had rela-tionships with . The verifications performed iden-tified cases when many tax invoices were issued to some economic units in a period when they had mostly transactions with the firms declared „ghosts” .

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

26

de facturi fiscale, fără verificarea calificată a volu-mului de procurări şi livrări .

La examinarea cererilor de eliberare a formu-larelor de facturi fiscale, de către IFS nu se verifică credibilitatea solicitanţilor prin prisma agenţilor economici cu care aceştia au avut relaţii . Verifică-rile efectuate au stabilit cazuri cînd unor agenţi economici le-au fost eliberate multiple facturi fis-cale, în perioada în care aceştia au avut în majori-tate tranzacţii cu firmele declarate „fantome” .

La luarea deciziilor de restituire a TVA, organele fiscale efectuează excluderea TVA aferentă mărfu-rilor şi serviciilor procurate de la firme „fantome” în baza deciziei Consiliului Coordonator al IFPS, totodată, Codul fiscal nu prevede această exclu-dere . Însă această excludere nu lipseşte agentul economic de suma respectivă, ea rămînînd în fo-losul acestuia în calitate de TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară .

Urmare controlului au fost scoase în eviden-ţă unele direcţii de risc referitor la determinarea corectă a sumei TVA spre restituire, care pot fi condiţionate de unele majorări neîntemeiate ale sumelor TVA destinate trecerii în cont în perioa-dele ulterioare, precum şi de nereglementarea modului de numerotare a scrisorilor de transport internaţional (CMR) . Ca rezultat al nereglemen-tării conforme a modului de numerotare a CMR şi al lipsei unei tratări complete şi expres privind eliberarea şi utilizarea acestora, diferiţi beneficiari de restituire a TVA folosesc unul şi acelaşi număr de CMR, totodată, acelaşi număr de CMR se uti-lizează la unul şi acelaşi agent economic de mai multe ori, creîndu-se, astfel, premise pentru riscul de fraudă în activitatea firmelor de transport .

Un şir de agenţi economici au beneficiat de mijloace băneşti în sumă de 171,3 mil .lei, resti-tuite din contul bugetului de stat pentru lucrările de construcţie a spaţiului locativ, impozitate cu TVA la cota zero conform art .104 lit .e) din Co-dul fiscal . Potrivit pct .5 din Hotărîrea Guvernului nr .1148 din 04 .11 .2005 „Cu privire la programul

social-economic cu destinaţie specială în dome-niul construcţiei de locuinţe”, în scopul instituirii rezervei de apartamente pentru asigurarea cu locuinţe a persoanelor afectate de calamităţile naturale, precum şi a păturilor socialmente vul-nerabile, beneficiarii caselor de locuit, lucrările de construcţie ale cărora au fost supuse impozitării cu TVA la cota zero, urmau să transmită, conform contractelor încheiate benevol cu Agenţia pen-tru Dezvoltare Regională, în rezerva nominalizată pînă la 10% din aceste apartamente . Controlului nu i-au fost prezentate documente confirmative privind transmiterea în rezerva nominalizată a apartamentelor respective .

Controlul a constatat că, prin intermediul con-turilor bancare ale unor firme, care nu sînt înre-gistrate ca plătitori de TVA, se ridică în numerar mijloace băneşti în mărimi considerabile, acumu-late de la unele firme „fantome” . Astfel, de către 4 firme, neînregistrate ca plătitori de TVA şi care n-au avut procurări şi livrări de mărfuri, au fost încasate de la firmele „fantome” mijloace băneşti în sumă de 1952,6 mil .lei, o parte din care au fost ridicate în numerar, altă parte fiind transferată peste hotarele ţării .

Deşi, în perioada noiembrie 2007-31 .12 .2008, de către IFPS au fost remise organelor de drept, pentru examinare după competenţă, 103 materi-ale parvenite de la IFS teritoriale pe agenţii eco-nomici care au diminuat plăţi la buget în sumă totală de 2048,6 mil .lei, în rezultatul examinării materialelor remise, în instanţa de judecată a ajuns un singur dosar cu suma diminuării plăţilor la buget de 0,7 mil . lei .

Actualul control a constatat ineficacitate în coordonarea activităţilor de combatere a eva-ziunilor fiscale de către organele cu atribuţii de administrare fiscală şi de drept . Aceasta impune modificarea legislaţiei, principiilor şi modului de gestionare a procedurilor de administrare fiscală, pentru crearea unui sistem de antievaziune fisca-lă capabil să realizeze obiectivele propuse .

control/Audit activity – efficiency and im

pact

27

When taking decisions on VAT reimbursement, the tax authorities take out the VAT related to go-ods and services procured from „ghost” firms, on the basis of the decision of the MSTI Coordination Council . At the same time, the Tax Code does not provide for this exclusion . But this exclusion does not deprive the economic unit of this amount; it stays in its possession as VAT to be recorded in the accounts in the following period .

As a result of the control, some risk areas have been highlighted that are related to the accurate determination of the VAT amount to be reimbur-sed, which may be conditioned by some unduly increases of VAT amounts to be recorded in the accounts in the following periods, as well as by the lack of regulation on the manner in which the Cargo Movement Requests (CMR) shall be num-bered . Due to this fact and lack of a complete and express stipulation on how to issue and use the CRM, different beneficiaries of VAT reimbur-sement use one and the same number of CMR . Concurrently, the same number of CRM is used by the same economic unit more than once, thus creating the preconditions for fraud in the activi-ty of cargo firms .

A range of economic units benefited of sums amounting to MDL 171 .3 million reimbursed from the state budget for the construction of dwelling houses, taxed with zero VAT rate ac-cording to Article 104 letter e) of the Tax Code . Pursuant to point 5 of Government Decision No 1148 as of 04 .11 .2005 „On the Social Economic Program with special purpose for the constructi-on of dwelling houses”, the beneficiaries of dwel-ling houses, the construction of which was taxed with zero VAT rate, had to send to the reserve up to 10% of this houses, according to the contract voluntarily signed with the Agency for Regional Development . This requirement has the purpose to replenish the reserve of flats in order to provi-de dwelling spaces to the people affected by na-tural calamities, as well as to socially vulnerable population . During the control, no documents were submitted to confirm that these flats have been delivered over in the aforementioned re-serve .

We have found that via the bank accounts of some firms, which are not registered as VAT pa-yers, large encashment is taken that is accumu-lated by some „ghost” firms . Thus, 4 firms, which are not registered as VAT payers and did not have procurements and deliveries of goods, collected from „ghost” firms money amounting to MDL 1952 .6 million, a part of which was in cash, and another was transferred abroad .

Though during November 2007-31 .12 .2008 the MSTI sent to the law enforcement authori-ties 103 files to be examined according to com-petence, which came from the regional state tax inspectorates in relation to the economic units that diminished the payments to the budget by MDL 2048 .6 million, upon the control of the documents sent, it was discovered that only one file reached the law court . This file contained the diminution of the payment to the budget by MDL 0 .7 million .

During this control we noticed ineffective-ness in the coordination of the activities meant to fight against tax evasion on the behalf of tax administration and law enforcement bodies . This requires the amendment of the legislation, the principles and the manner in which the tax ad-ministration procedures are handled in order to create an anti-evasion system able to achieve the goals set .

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

28

În urma implementării proceselor de restructurare şi de îmbunătăţire a activităţii sale, întru atingerea scopului – de a deveni o instituţie supre-mă de audit în conformitate cu planul de Dezvoltare Strategică a curţii de conturi şi cu legea curţii de conturi nr. 261–XVi din 05.12.2008, în anul 2009, curtea de conturi a efectuat un şir de audite ce ţin de modul de gestionare şi de utilizare a finanţelor publice şi a patrimoniului public, asumîndu-şi obligaţia ca acestea să se desfăşoare potrivit celor mai bune practici, Standardelor internaţionale de Audit. reieşind din programul activităţii de audit pe anul 2009, Direcţia control al gestionării resurselor naturale şi investiţiilor capitale a efectuat auditul regularităţii utilizării finanţelor publice alocate pentru investiţii capitale pe anul 2008.

Ce înseamnă o investiţie capitală?Economia Republicii Moldova trece printr-o perioadă de reorga-

nizare şi de adaptare la noile condiţii economice de piaţă . Această perioadă este însoţită de unele dificultăţi şi necesită anumite eforturi din partea statului şi a societăţii pentru realizarea obiectivelor în do-meniul de referinţă . Aşadar, investiţia capitală implică luarea decizi-ilor, comunicarea şi acceptarea lor pentru investiţii pe termen lung, în unele cazuri, cu elemente de risc . Aceste decizii necesită a fi luate într-un context social-organizaţional şi au un impact asupra poziţiei strategice şi operaţionale a statului, precum şi asupra societăţii .

Adoptarea deciziilor privind investiţiile capitale de către stat re-prezintă o activitate cu impact asupra dezvoltării prezente şi viitoare a acestuia, precum şi asupra dezvoltării economiei naţionale . De aici rezultă că Proiectul de investiţii reprezintă un ansamblu coerent de acţiuni cu caracter investiţional care urmăreşte alocarea organizată de resurse materiale, financiare, umane şi informaţionale în scopul realizării unui obiectiv cu efect economic sau social .

Elementele principale, definitorii pentru investiţiile capitale pot fi rezumate astfel:

investiţia implică, în general, cheltuieli financiare substanţiale;�−beneficiile rezultate din investiţie apar pe parcursul unui număr �−de ani într-o perioadă viitoare;investiţia presupune amenajarea unui obiectiv (sector) neame-�−najat, extinderea unei amenajări deja existente, precum şi alte cheltuieli cu impact direct asupra capacităţii statului pentru atingerea obiectivelor sale strategice .

În cazul cînd investiţia se efectuează de către stat, ea reprezintă o alocare de mijloace financiare de către acesta şi de alte mijloace materiale pentru crearea de noi mijloace fixe, extinderea, reutilarea şi modernizarea celor existente .

Claudia Sîrbu, şeful Direcţiei control al gestionării resurselor naturale şi investiţiilor capitale

inVestiţiile Capitale treBuie să adauge Valoare. intenţia auditorilor Curţii de Conturi – de a Continua să înVeţe

control/Audit activity – efficiency and im

pact

29

resulting from the implementation of restructuring processes and improvement of its activity, so that to achieve the goal to become a Su-preme Audit institution in line with the Strategic Development plan of the court of Accounts (coA) and the law on the court of Accounts no 261–XVi as of 05.12.2008, in 2009 the coA conducted a range of audits of the management and use of public finance, assuming the obligation to perform them according to best practice and international Standards on Auditing (iSA). Given the Audit program for 2009, the the Division for control of management of natural resources and capital investments carried out the regularity audit of the use of public finance for capital investments in 2008.

What is a capital investment?The economy of the Republic of Moldova undergoes a period of

reorganization and adaptation to the new economic and market con-ditions . This period is accompanied by some difficulties and needs some effort from the state and society to achieve the objectives in the area concerned . Therefore, the capital investment comprises ad-option of decisions, their communication and acceptance for long-term investments, sometimes implying risks . These decisions have to be taken in a social-organizational context and they have an impact on the strategic and operational position of the state, as well as on the general public .

The adoption of decisions on capital investments by the state is an action with impact on its current and future development, and on the development of the national economy . It follows that an in-vestment project is a set of coherent actions of investment nature that pursues the organized appropriation of material, financial, hu-man and information resources to attain a goal having an economic or social effect .

The main elements defining the capital investments may be sum-marized as follows:

In general, the investment involves substantial financial expen-��ses;The benefits resulting from the investment show themselves ��over a number of following years;Investment implies improvement of a poor sector, extention ��of an already existing improvement, as well as other expenses that have a direct impact on state capacity to achive its strategic goals .

When the investment is made by the state it is an appropriation of finance and other material resources to create new fixed assets, to extend, re-equip and modernize the ones in place .

Claudia Sirbu, head of the Division for

control of the management of natural resources and capital

investments

Capital inVestments should add Value. the intention of Court of aCCounts’ auditors is to Continue to learn

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

30

investiţiile capitale ale statului în anul 2008În anul 2008, mijloacele financiare destinate in-

vestiţiilor capitale au fost aprobate în bugetul de stat în sumă 1408,2 mil.lei şi au fost executate în sumă de 1378,9 mil.lei, din care, pentru obiectivele autorităţi-lor publice centrale – 1215,8 mil.lei, sau 88,2%, şi ale unităţilor administrativ-teritoriale – 163,1 mil.lei, sau 11,8%.

Finanţarea cheltuielilor pentru investiţii capitale s-a efectuat din contul cheltuielilor de bază – 89,1% (1229,0 mil.lei), mijloacelor speciale – 4,0% (55,0 mil.lei) şi proiectelor investiţionale – 6,9% (94,9 mil.lei).

În perioada auditată, mijloacele financiare alo-cate pentru investiţii capitale s-au utilizat pentru 349 de obiective, din care 11 obiective – pentru re-abilitarea drumurilor, construcţia portului de pasa-geri Giurgiuleşti, construcţia Liceului Academic Re-publican de tip internat, reconstrucţia clădirii spi-talului de boli tuberculoase din s . Vorniceni, r-nul Străşeni, reconstrucţia sediului Centrului pentru Copii cu Handicap Sever al Aparatului Locomotor . Din 178 de obiective ale UAT au fost finanţate 82 de obiective din complexul termoenergetic (gazo-ducte, reţele de gaze, gazificarea obiectivelor de menire social–culturală), 54 – şcoli şi grădiniţe de copii, la care au fost instalate sisteme inginereşti de aprovizionare cu apă, reutilate cazangerii la gaze naturale pentru asigurarea cu agent termic, 25 – din ramura gospodăriei comunale (apeducte, staţii de epurare a apelor uzate şi canalizare), 7 – tabere de copii şi 4 – spitale .

Prin auditul regularităţii, auditorii, conform Stan-dardelor Internaţionale de Audit, au avut obligaţia să-şi exprime opinia asupra faptului dacă rapoar-tele ce vizează domeniul investiţiilor şi reparaţiilor

capitale oferă o imagine fidelă, precum şi asupra faptului dacă mijloacele publice pentru investiţiile şi reparaţiile capitale au fost gestionate potrivit ca-drului legal.

Un aspect aparte în auditarea entităţilor îl con-stituie şi evaluarea sistemului de control intern. Concluzia ce ţine de situaţia privind sistemul de control intern necesită a fi trasă pentru un segment din activitatea entităţii – referitor la domeniul in-vestiţiilor capitale, pe cînd acesta mai bine se anali-zează ca un tot întreg, care în dependenţă de starea lui, poate influenţa realizarea sarcinilor instituţiilor auditate.

Urmare studiului preliminar, echipele de audit au selectat preventiv domeniile cu probabilitate de apariţie a riscurilor şi, ca rezultat, au fost auditate domeniile gospodăriei drumurilor, sănătăţii, învă-ţămîntului, ştiinţei, totodată, auditării fiind supus şi Ministerul Finanţelor, care gestionează finanţele publice şi efectuează controlul asupra utilizării lor conform destinaţiei . Auditorii au obţinut o bază re-zonabilă pentru a consemna că în anul 2008 pre-zenţa neregularităţilor şi repetarea acestora din an în an sînt o consecinţă a controlului insuficient din partea autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate; a nerespectării, în unele cazuri, de către persoanele cu funcţii de răspundere a preve-derilor actelor normative şi legislative la proiecta-rea, contractarea, executarea şi finanţarea lucrărilor de construcţie, reconstrucţie executate din contul resurselor financiare publice .

Auditorii au verificat Rapoartele anuale ale Mi-nisterului Finanţelor privind finanţarea investiţiilor capitale şi reparaţiilor capitale pe toate componen-tele la executarea bugetului de stat pe anul 2008, Raportul privind mijloacele alocate de la bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice locale pen-tru investiţii capitale şi reparaţii capitale, contracte, acte de recepţie şi alte documente de achiziţii şi de executare a lucrărilor de construcţie, conturi şi ope-raţiuni din rapoartele financiare, registre contabile şi anexele la acestea, alte documente primare pri-vind utilizarea finanţelor publice pentru investiţii şi reparaţii capitale în anul 2008 .

Neregularităţile stabilite de auditori ţin de ur-mătoarele: transmiterea funcţiilor de beneficiar de către autorităţile administraţiei publice centrale in-stituţiilor publice şi unor întreprinderi de stat, care generează în unele cazuri cheltuieli duble pentru buget – pentru investiţia capitală şi pentru restitu-

control/Audit activity – efficiency and im

pact

31

Capital investments of the state in 2008in 2008 the funds meant for capital investments

were approved in the state budget in the amount of mDl 1408.2 million, of which mDl 1378.9 million was executed, of which mDl 1215.8 million or 88.2% for the projects of the central public authorities, and mDl 163.1 million or 11.8% for those of the administrative-territorial units (ATU).

The funding of the expenses for capital invest-ments was possible from the main expenses – 89.1% (mDl 1229.0 million), special funds – 4.0% (mDl 55.0 million) and investment projects – 6.9% (mDl 94,9 million).

During the audited period the finance appropri-ated for capital investments was used for 349 pur-poses, of which 11 for road rehabilitation, construc-tion of the passenger port from Giurgiulesti, con-struction of the Republican Academic High Boar-ding School, reconstruction of tuberculosis hospi-tal building from Vorniceni village, Straseni rayon, and reconstruction of the Center for Children with Severe Locomotor Impairments . Of 178 projects of ATU, there have been financed 82 belonging to the thermal energy complex (gas pipes, gas networks, gas supply of social-cultural buildings), 54 projects for schools and kindergartens, where engeneering systems for water supply have been installed, and the boiler rooms have been re-equipped for the natural gas used for heating supply, 25 – in the pu-blic utilities sector (aqueducts, waste-water treat-ment plants and sewerage), 2 – summer camps for children and 4 – hospitals .

Under this regularity audit the auditors were required to provide an opinion on whether the reports on capital investments and capital repairs offer a fair view of the situation and whether the public money intended for capital investments and capital repairs was managed in compliance with the legal framework .

A particular aspect in the audit of the entities is the assessment of the internal control system. The conclusion regarding the state of the internal control system had to be drawn for a part of entity’s activity – the capital investments area, while it can be better analyzed as a whole, which, depending on its state, may influence the accomplishment of tasks by the audited institutions.

As a result of the preliminary study, the audit teams selected the areas prone to risk occurrence and hence audited the road administration, health

care, education, and science . In addition, there was audited the Ministry of Finance, which manages the public finance and performs the control of its use according to purpose . The auditors got a sound basis to state that in 2008 the irregularities and their reoccurrence year by year are the consequen-ce of insufficient control by professional central public authorities; non-compliance in some cases with the legal and regulatory acts by high officials when they design, contract, execute and finance works of construction and reconstruction with pu-blic money .

The auditors checked the annual reports of the Ministry of Finance on the funding of capi-tal investments and capital repairs for all com-ponents of the state budget execution in 2008; the Report on the funds appropriated from the state budget to local public authorities for capital investments and capital repairs; contracts; accep-tance acts and other procurement documents and documents on the execution of construction works; accounts and operations from the financi-al statements, accounting records and their an-nexes; other primary documents on the use of public finance for capital investments and capital repairs in 2008 .

The drawbacks identified by the auditors are related to the following: handing over of benefi-ciary functions by the central public authorities to public institutions and some state enterprises, whi-ch causes in some cases double expenses for the budget – for capital investments and VAT reimbur-sement from the budget; execution of constructi-on and capital repair works without project docu-mentation prepared and revised in the established manner; procurement of works by infringing the established norms; payments made in advance by exceeding the limit of 30% of the appropriations planned in the budget; non-compliance with the limit of budget appropriations; non-submission of bank guarantees for good performance of works by the economic units when signing the contract; non-compliance with budget classification when registering the capital investments; and inaccurate preparation of financial statements .

The deficiencies found by the auditors determi-ned them to issue, in most of the cases, qualified opinions on the use of public money meant for ca-pital investments and capital repairs . The qualified opinion may have serious consequences for the

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

32

irea TVA de la buget; executarea lucrărilor de con-strucţie şi reparaţii capitale în lipsa documentaţiei de proiect elaborate şi verificate în modul stabilit; achiziţionarea lucrărilor cu nerespectarea norme-lor stabilite; achitarea plăţilor anticipate cu depă-şirea limitei de 30% din suma alocaţiilor prevăzute în buget; nerespectarea limitei alocaţiilor bugetare; nedepunerea garanţiilor bancare de bună execuţie a lucrărilor de către operatorii economici la mo-mentul încheierii contractului; nerespectarea Cla-sificaţiei bugetare la înregistrarea investiţiilor capi-tale, precum şi întocmirea cu abateri a rapoartelor financiare .

Deficienţele constatate de către auditori i-au determinat să-şi exprime, în majoritatea cazurilor, opinii cu rezerve privind modul de utilizare a mij-loacelor publice destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale . Opinia cu rezerve pentru entităţile audita-te poate avea consecinţe grave, cum ar fi micşora-rea finanţării, transmiterea unor funcţii altor institu-ţii, precum şi ştirbirea imaginii, care, de asemenea, contează . În acelaşi timp, această situaţie impune acţiuni concrete din partea instituţiilor centrale de specialitate, Guvernului şi Parlamentului . E de men-ţionat că auditorii au făcut recomandări concrete de îmbunătăţire a gestionării investiţiilor capitale . Pe de altă parte, Curtea de Conturi, reieşind din com-petenţa sa, a înaintat cerinţe şi recomandări care ar îmbunătăţi situaţia în domeniul respectiv . Necesită să fie reglementată şi baza normativ-legală privind investiţiile care sînt finanţate de către stat .

Auditorii Curţii de Conturi, paralel cu exercitarea atribuţiilor sale, continuă să înveţe din diferite sur-se . Recent a derulat o componentă a unui Proiect finanţat de Banca Mondială la care au participat şi trei angajaţi ai Direcţiei . Timp de 5 zile am acumulat noi cunoştinţe referitor la modalitatea de efectuare a auditului performanţei (eficacitate) .

Ce ar însemna o eficienţă economică a unei investiţii ?

Prin eficienţă se înţelege o stabilire a unei cone-xiuni dintre cauză şi efect, adică corelarea rezulta-telor obţinute, ca urmare a efectuării unei investiţii, cu cantitatea totală a resurselor consumate . Altfel spus, prin noţiunea de eficienţă se înţelege acea caracteristică a unei activităţi care dă un rezultat pozitiv, care dă o valoare mai mare faţă de efortul depus – eficienţa economică .

Eficienţa economică reprezintă un concept complex care reflectă rezultatele ce se obţin într-o

activitate, cum ar fi o investiţie capitală, evaluate prin prisma resurselor consumate . Nivelul eficien-ţei economice este dependent de volum, structură şi calitatea resurselor consumate în raport cu rezul-tatele obţinute .

La momentul luării deciziei de a finanţa o inves-tiţie capitală statul trebuie să-şi pună următoarele întrebări:

Care vor fi cheltuielile de exploatare a obiecti-�−vului reconstruit în comparaţie cu cele vechi?Care sînt valorile adăugate la ceea ce exista �−anterior – noi locuri de muncă, produse eco-logic curate, preţuri competitive, tratament eficient al unor maladii etc .? Adică, care este efectul economic, social, ştiinţific sau de altă natură?

Funcţionarea sistemelor economico-sociale în condiţiile economiei de piaţă şi a unui mediu în-conjurător în continuă schimbare, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, conferă investiţiei un rol principal în creşterea economică, atît la ni-vel microeconomic, cît şi la nivel macroeconomic. Această situaţie necesită adoptarea unui manage-ment anticipativ şi luarea în considerare a tuturor aspectelor legate de derularea activităţii investiţi-onale, comportamentul pe piaţă, relaţiile statului cu agenţii economici etc . Rezultă că statul trebuie să desfăşoare activităţi de modernizare, înlocuire, extindere pe noi pieţe, de dezvoltare a noi produse sau servicii etc ., adică să facă investiţii .

Investiţiile se dovedesc a avea un profund ca-racter novator în cadrul economiei naţionale . Prin proiectele de investiţii se asigură implementarea în practică a soluţiilor oferite de cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, a tehnicii şi tehnologii-lor de performanţă pe plan mondial, ceea ce duce la ridicarea nivelului tehnic al producţiei, la îmbu-nătăţirea şi diversificarea calităţii produselor şi ser-viciilor, la creşterea eficienţei economice .

În rol important al investiţiilor în cadrul circui-tului economic este acela de regulator (compensa-tor) al ocupării forţei de muncă . Dezvoltarea pro-ducţiei de bunuri şi servicii, prin construirea de noi capacităţi şi prin extinderea celor în funcţiune, se finalizează, de cele mai multe ori, cu crearea de noi locuri de muncă, cu efecte benefice asupra popula-ţiei şi nivelului de trai .

Conformîndu-ne la bunele practici europene, pe viitor, auditorii vor purcede la auditarea investi-ţiilor nu numai din punct de vedere al regularităţii, dar şi al performanţei (eficienţei) .

control/Audit activity – efficiency and im

pact

33

audited entities, such as cutting down of funding, handing over some functions to other institutions, and damage of image, which also matters . At the same time, this situation requires specific actions from professional central public authorities, Go-vernment and Parliament . It should be mentioned that the auditors made explicit recommendations for the improvement of the management of capi-tal investments . On the other hand, the Court of Accounts, given its competence, forwarded requi-rements and recommendations that would refine the situation in this area . The legal-regulatory basis on the investments financed by the state has to be revised as well .

Besides the discharge of their duties, the au-ditors of the Court of Accounts continue to learn from different sources . Recently, a component of the Project funded by the World Bank was run, whe-re three employees of our Division participated as well . During 5 days, we acquired new knowledge about the way to conduct a performance (effecti-veness) audit .

What does the economic efficiency of an investment mean?

By efficiency we understand a connection es-tablished between cause and effect, i .e . the correla-tion of the output obtained as a result of an invest-ment with the total quantity of the resources used . In other words, the notion of efficiency implies the characteristic of an activity with a positive result, which adds more value than the effort made – eco-nomic efficiency .

The economic efficiency is a complex concept that includes the output obtained from an activ-ity, such as a capital investment, evaluated from the perspective of the resources used . The level of the economic efficiency depends on the amount, structure and quality of the resources used against the output obtained .

Upon making a decision to finance a capital in-vestment, the state should ask itself the following questions:

Which are going to be the expenses for the �−operation of the reconstructed building against the old ones?What is the value added to what used to �−be in place – new work places, ecologically clean products, competitive prices, efficient treatment of some diseases, etc .? i .e . what is

the economic, social, scientific or other ef-fect?

The operation of social-economic systems un-der market economy and in an ever-changing envi-ronment, with a view to adhering to the European Union, assigns to the investment a leading role in the economic growth, both at the microeconomic and macroeconomic level. This needs the adop-tion of an anticipatory management approach and consideration of all aspects related to running of investment activity, market behavior, state rela-tionships with the economic units, etc . It follows that the state should conduct activities of mod-ernization, replacement, extention to new markets, development of new products or services, etc ., i .e . make investments .

The investments prove to be of a deep novelty nature for the national economy . The investment projects ensure the practical implementation of so-lutions provided by scientific research and techno-logical development, of technics and technologies highly performant worldwide, which conditions the increase of the technical level of goods, im-provement of and diversity in products and serv-ices, and growth of economic efficiency .

An important role of the investments for the economic flow consists in the regulation (adjust-ment) of employment . The development of pro-duction of goods and services, by building new ca-pacities and extenting those in operation, ends in most of the cases with the occurrence of new work places that have positive effects on the population and living standards .

Adhering to good European practice in the fu-ture the auditors will proceed to audit the invest-ments not only in regularity terms but also from the performance (efficiency) perspective .

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

34

După cum s-a confirmat şi în numărul precedent al Buletinului In-formativ, Curtea de Conturi încontinuu îşi diversifică tipurile de audit . Astfel, pe lîngă auditul regularităţii, în anul 2008 a fost iniţiat şi audi-tul performanţei, care urmăreşte evaluarea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii diverselor acţiuni, programe şi activităţi . În această peri-oadă, Curtea de Conturi a iniţiat 2 audite-pilot, unul dintre care fiind Auditul performanţei achiziţiilor publice, efectuat în condiţiile Legii nr .96-XVI din 13 .04 .2007 .

Auditul asupra procesului de achiziţii s-a considerat necesar din următoarele motive: prin proporţiile şi complexitatea lor, achiziţiile au antrenat considerabile resurse financiare, umane şi de timp; com-plexitatea şi caracterul nou care trebuia implementat în activitatea de achiziţii în condiţiile noii Legi privind achiziţiile publice; în acest domeniu predomină cel mai mare risc de abuz, fraudă şi risipă .

Auditul a avut drept scop să determine cum se desfăşoară în an-samblu pe ţară şi cum este reglementată activitatea de achiziţii pu-blice în condiţiile noii legi; să stabilească dacă la implementarea noii Legi privind achiziţiile publice, pe parcursul anului 2008, au existat probleme care au limitat eficacitatea activităţii autorităţilor contrac-tante, operatorilor economici şi a altor persoane şi, dacă e aşa, ce ac-ţiuni urmează să întreprindă Guvernul, în persoana Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare (în continuare – ARMAPAU), pentru îmbunătăţirea eficacităţii achiziţiilor . În particu-lar, Curtea de Conturi a fost interesată în determinarea faptului dacă obiectivele propuse de noua Lege privind achiziţiile publice au fost realizate .

Tot ce se cumpără din bani publici înseamnă achiziţie publică . În termeni economici, achiziţiile publice reprezintă o parte substanţială a PIB în toate ţările cu economie de piaţă . În cadrul Uniunii Europene, achiziţiile publice deţin, în medie, peste 16% din PIB, iar în Republica Moldova – circa 10% din PIB, ceea ce este un motiv foarte bun de tra-tare serioasă a problemei achiziţiilor publice .

Programele reformelor economice ţin de optimizarea şi reducerea cheltuielilor publice, prin utilizarea mai multor mecanisme, o compo-nentă importantă a cărora poate fi creşterea eficienţei şi eficacităţii achiziţiilor publice . Reducerea costului cheltuielilor publice reprezin-tă un aspect-cheie al achiziţiilor publice . Este foarte important ca res-ponsabilii implicaţi în achiziţiile publice să acţioneze într-un mod ce formează şi menţine încrederea în abilitatea şi dorinţa lor de a cheltui corect banii publici .

Experienţa pe scară mondială arată că, în condiţii de piaţă, combi-naţia dintre concurenţa sporită, profesionalism şi procedurile de achi-

Tudor Suhan, şeful Direcţiei control al autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate

unele oBieCtiVe ale legii priVind aChiziţiile puBliCe nr.96-xVi din 13.04.2007 s-au realizat, dar sînt neCesare îmBunătăţiri

control/Audit activity – efficiency and im

pact

35

As has been stated in the previous Informative Bulletin the Court of Accounts (CoA) varies continuously its types of audit . Thus, besi-des the regularity audit, in 2008 the performance audit was started that is meant to assess the economy, efficiency and effectiveness of different actions, programs and activities . During this period the CoA started 2 pilot audits, one of which is the performance audit of public procurements conducted under the Law no 96-XVI as of 13 .04 .2007 .

The audit of public procurement process was regarded as neces-sary due to the following reasons: their size and complexity – the procurements involved significant financial, human, and time reso-urces; the complexity and newness that had to be implemented du-ring the procurement under the new Law on Public Procurements (PP); and this area is the most prone one to risks of abuse, fraud and waste .

The audit was meant to determine how the PP are conducted and regulated countrywide under the new law; to establish whe-ther during 2008 problems were encountered while implementing the new Law on PP, which restricted the effectiveness of the activity of contracting parties, economic units, and other persons, and if so, what actions should be taken by the Government via the Agency of Material Reserves, Public Procurements and Humanitarian Aid (he-reinafter referred to as AMRPPHA) to improve the effectiveness of PP . Particularly, the CoA was interested in determining whether the goals set by the new Law on PP were achieved .

Everything that is bought with public money means public pro-curement . In economic terms, the PP represent a substantial part of GDP in all countries with a market economy . Within the EU the PP account on average for 16% of GDP, and in the Republic of Moldova – for almost 10% of GDP, which is a very good reason to treat serio-usly the issue of PP .

The economic reform programs are related to the best use and reduction of public expenditures by using more mechanisms, an important part of which may be the increase of PP efficiency and effectiveness . The reduction of public expenditures is a key aspect of PP . It is very important that the accountable persons involved in PP act in a way that would create and maintain the trust in their ca-pacity and wish to spend correctly the public money .

The worldwide experience shows that, under market conditions, the combination of increased competition, professionalism and effi-cient PP procedures may generate much lower prices, better quali-

Tudor Suhan, head of the Division for control

of professional central public authorities

some goals of the laW on puBliC proCurements no 96-xVi as of 13.04.2007 haVe Been met But improVements are needed

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

36

ziţii eficace poate oferi preţuri cu mult mai joase, o calitate mai înaltă şi, prin urmare, o îmbunătăţire a eficienţei costurilor în sectorul public, prin presta-rea la timp publicului larg a unui număr sporit de servicii calitative .

Deşi, începînd cu anul 1997, Republica Moldo-va a deţinut un cadru legal privind achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statu-lui, acesta nu întrunea toate exigenţele Acordului Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind achizi-ţiile publice şi ale directivelor Uniunii Europene în materia vizată, fapt ce a exprimat îngrijorarea Băn-cii Mondiale, Comisiei Uniunii Europene şi a altor organisme internaţionale . Pe parcursul ultimilor 10 ani, instituţiile publice şi agenţii economici au abordat problema existenţei unor lacune în cadrul normativ respectiv . Curtea de Conturi, în urma con-troalelor efectuate, a scos în evidenţă numeroase încălcări în domeniul achiziţiilor publice, precum şi existenţa unor prevederi ale legislaţiei care s-au do-vedit a fi ineficiente la aplicarea lor în practică, în-aintînd Guvernului propuneri de a revedea şi sim-plifica mecanismele achiziţiilor publice, a delimita responsabilităţile părţilor ş .a .

Luînd ca bază aceste consideraţii, precum şi ur-mărind scopul conformării la standardele internaţi-onale privind cele mai bune practici în sistemele de management al cheltuielilor publice şi achiziţiilor publice, ARMAPAU, cu suportul financiar al Băncii Mondiale, a elaborat un nou proiect al Legii privind achiziţiile publice, care a fost examinat şi adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 13 .04 .2007, cu punerea în aplicare de la 27 .10 .2007 .

Adoptarea noii legi a avut ca obiective: inten-sificarea transparenţei proceselor de realizare a achiziţiilor publice şi de combatere a concurenţei

neloiale; stabilirea regulilor exprese pentru activi-tatea Grupului de lucru pentru achiziţii; stabilirea clară a funcţiilor şi responsabilităţilor ARMAPAU, autorităţilor contractante şi operatorilor economici în vederea excluderii conflictelor de interese dintre acestea; introducerea procedurilor moderne de achiziţii publice etc . Prevederile noii legi exclud di-ferenţele substanţiale faţă de legislaţia comunitară de domeniu şi sînt bazate pe aşa principii impor-tante, recunoscute pe plan internaţional, ca non-discriminarea şi transparenţa .

Potrivit bunelor practici, pentru implementa-rea şi aplicarea cu succes a Legii privind achiziţiile publice este necesară o puternică susţinere institu-ţională, care se realizează prin activitatea pe lîngă Guvern a unui organ unic, independent şi calificat în domeniul achiziţiilor, pentru supravegherea, mo-nitorizarea şi dezvoltarea cadrului normativ privind achiziţiile . În Republica Moldova, organul suprem care reglementează, supraveghează, controlează şi coordonează interramural domeniul achiziţiilor publice este ARMAPAU .

În prezent, în Republica Moldova există peste 12000 de autorităţi contractante, care anual gene-rează peste 30000 de contracte .

Volumul de date primit de ARMAPAU este prea mare pentru a fi gestionat în detaliu de numărul li-mitat de personal al acesteia .

Testările efectuate de audit au relevat şi alte probleme cu care se confruntă autorităţile contrac-tante la implementarea legii .

Problemele constatate au fost concentrate în 3 obiective, după cum urmează:

1. noua lege privind achiziţiile publice a rezul-tat în îmbunătăţirile intenţionate de Guvern în procesul de efectuare a achiziţiilor?

50 000

8990

18504

2270

2006 2007 2008

1529420220

2731

1229518294

1977 104

29764(5,3 mlrd . lei)

38245(6,4 mlrd . lei) 32670

(5,9 mlrd . lei)40 000

30 000

20 000

10 000

0

Total contracteLicitaţie deschisă COP Singură sursă BUM

diagramă. evoluţia volumului de achiziţii publice şi a acţiunilor de contractare în anii 2006-2008

Sursă: Datele statistice ale ARMAPAU privind atribuirea contractelor în perioada anilor 2006-2008

control/Audit activity – efficiency and im

pact

37

ty and therefore, improvement in the efficiency of costs in public sector by timely providing to the general public a higher number of qualitative ser-vices .

Though starting with 1997 the Republic of Moldova has had a legal framework on the pro-curement of goods, works and services for state needs, it did not meet all the requirements of the WTO Agreement on Public Procurements and EU Directives in the field . This raised the concern of the World Bank, European Commission and other international organizations . Over the last 10 years the public institutions and economic units addressed the issue of the drawbacks existing in the respective legal framework . As a result of the controls conducted, the CoA highlighted many in-fringements in PP and some legal provisions that proved to be inefficient when applied in practice . Therefore, suggestions have been forwarded to the Government to review and simplify the me-chanisms for PP and segregate the responsibilities of the parties, etc .

Taking these considerations as a point of de-parture, and pursuing the goal of meeting the international standards comprising the best prac-tice related to the systems for management of pu-blic expenditures and public procurements, the AMRPPHA, supported by the WB, prepared a new draft Law on PP that was examined and adopted by the Moldovan Parliament on 13 .04 .2007 and enforced since 27 .10 .2007 .

The adoption of the new law was meant to: increase the transparency of PP process and fight against unfair competition; establish the expre-

ss rules for the activity of the Working Group for PP; state clearly the duties and responsibilities of AMRPPHA, contracting parties and economic units, so that to avoid the conflicts of interest be-tween them; introduce modern PP procedures, etc . The stipulations of the new law rule out the substantial inconsistencies with the Community legislation in the field and are based on impor-tant principles renown on international arena like: non-discrimination and transparency .

According to good practice, for the successful implementation of the Law on PP it is necessary to have strong institutional support that can be ob-tained by having under the Government a single independent and qualified body for PP in order to oversee, monitor and develop the regulatory fra-mework on procurements . In the Republic of Mol-dova the supreme body that regulates, oversees, controls and coordinates the PP among industries is the AMRPPHA .

At the moment, there are over 12000 contrac-ting parties in the Republic of Moldova that annu-ally sign over 30000 contracts .

The amount of data received by AMRPPHA is too big to be processed in detail by its limited number of staff .

The audit tests also revealed other problems encountered by the contracting parties while im-plementing the law .

The problems detected were grouped into 3 questions, as follows:

1 . Did the new Law on PP have as a result the improvements intended by the Govern-ment for the procurement processes?

50 000

8990

18504

2270

2006 2007 2008

1529420220

2731

1229518294

1977 104

29764(5,3 billion MDL)

38245(6,4 billion MDL) 32670

(5,9 billion MDL)40 000

30 000

20 000

10 000

0

Total, contractsOpen bid RP Sole Source UGE

diagram. the evolution of the amount of pp and contracting actions in 2006-2008

Source: Statistical data of AMRPPHA about the award of contracts during 2006-2008

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

38

2. monitorizează oare entităţile în mod adecvat realizarea contractului, pentru a se asigura că achiziţia s-a efectuat la timp, conform volu-mului şi preţului contractat şi calităţii cores-punzătoare?

3. Agenţia rezerve materiale, Achiziţii publice şi Ajutoare Umanitare îşi îndeplineşte funcţi-ile în mod adecvat, conform noii legi privind achiziţiile publice?

Analiza testărilor în cadrul fiecărui obiectiv de-notă probleme la diferite etape de desfăşurare a achiziţiilor:

Autorităţile contractante n-au elaborat pla-��nuri anuale şi trimestriale de achiziţii şi n-au publicat anunţuri de intenţie, astfel fiind re-dusă participarea potenţialilor operatori eco-nomici la competiţie şi nefiind asigurate prin-cipiile transparenţei şi eficienţei cît mai înalte a achiziţiei realizate .Majoritatea Grupurilor de lucru pentru achi-��ziţii din cadrul autorităţilor contractante au activat insuficient, din motivele pregătirii profesionale slabe a personalului implicat în activitatea de achiziţii publice, lipsei regu-lamentelor interne cu privire la procedurile specifice prevăzute de lege, precum şi lipsei prevederilor clare ce ţin de divizarea sarci-nilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor între membrii grupului de lucru . La desfăşurarea licitaţiilor deschise n-au fost ��stabilite cerinţe minime obligatorii de cali-ficare a operatorilor economici, nu s-au res-pectat exigenţele prevăzute de lege referi-tor la dosarul achiziţiilor publice, invitaţia de

participare la licitaţie, garanţia pentru ofertă şi executarea contractului, dările de seamă şi altele, astfel nefiind asigurate transparenţa maximă şi combaterea concurenţei neloiale, tratamentul egal al potenţialilor ofertanţi, evitarea riscurilor de neexecutare a contrac-telor, de utilizare neeficientă şi neeficace a mijloacelor bugetare, de creştere a soldurilor de bunuri neutilizate şi, respectiv, a datoriilor faţă de beneficiari .Unele autorităţi contractante au solicitat de ��la operatorii economici prezentarea unui nu-măr exagerat de documente obligatorii, care la momentul depunerii ofertei au o importan-ţă nesemnificativă, astfel respingînd ofertele cu cel mai mic preţ .S-au constatat întîrzieri din partea instituţi-��ilor publice, cauzate de insuficienţa surselor financiare şi/sau nefinanţarea în termen a in-stituţiilor bugetare . Aceste situaţii creează un cerc interdependent de probleme, cînd ope-ratorii economici nu-şi pot stinge obligaţiile fiscale fată de buget din cauza neobţinerii în termen a plăţilor pentru bunurile livrate insti-tuţiilor bugetare, iar acestea nu sînt finanţate de la bugetele respective din lipsa mijloace-lor, condiţionată şi de restanţele operatorilor economici respectivi .Pregătirea insuficientă a membrilor Grupu-��lui de lucru pentru achiziţii şi lipsa unor acte normative care urmau a fi elaborate după intrarea în vigoare a noii legi au determinat respingerea neîntemeiată a ofertelor valabile; neoferirea marjei preferenţiale întreprinderi-lor şi instituţiilor specializate şi persoanelor defavorizate; anularea neîntemeiată a licitaţi-ilor; modificarea nejustificată a ofertelor; iniţi-erea licitaţiilor fără acoperire financiară .Deşi, conform legii, achiziţiile efectuate prin ��procedura cererii ofertei de preţuri pot fi fo-losite în condiţii expres, anume astfel de achi-ziţii deţin întîetatea în totalul procedurilor . Totodată, procesele de iniţiere şi de desfăşu-rare a acestor achiziţii nu sînt documentate în modul corespunzător, fapt ce oferă posibilita-tea de ocolire a unei proceduri mai transpa-rente (licitaţia deschisă), prin divizarea achi-ziţiilor publice . Unele autorităţi contractante nu acordă atenţia cuvenită acestei proceduri, folosind-o în calitate de instrument formal la efectuarea achiziţiei . Ca urmare, achiziţiile

control/Audit activity – efficiency and im

pact

39

2 . Are the entities monitoring appropriately the performance of the contract to make sure the procurement was made in time, according to the amount and price stated in the contract and to quality?

3 . Does the AMRPPHA discharge its duties properly, in line with the new Law on PP?

The analysis of the tests under each question reveals problems at different stages of the procu-rement process:

The contracting parties did not prepare an-��nual and quarterly plans for procurements and did not publish the tender announce-ment, this way reducing the participation of potential bidders in the competition, and in-fringing the principles of transparency and efficiency of the procurements made .Most Working Groups for PP within the con-��tracting parties worked insufficiently due to poor professional qualification of the staff involved in PP, lack of internal regulations with the specific procedures set by the law, and lack of clear provisions on segregation of duties, functions and responsibilities of the Working Group members .During the open tenders no minimum requi-��rements have been set for the qualification of economic units; the requirements set by the law with regard to the PP file, invitation to tender, the guarantee for the bid and per-formance of the contract, the reports and others have not been met . Therefore, there was not ensured the highest transparency and fight against unfair competition, the equal treatment of potential bidders; avo-idance of risks of contract non-performan-ce, inefficient and ineffective use of budget money, increase of stocks of goods not used and respectively, of debts to beneficiaries .Some contracting parties required from ��the economic units to submit an excessive number of compulsory documents, which are insignificant when the bid is submitted . Therefore, the bids with the lowest prices have been rejected .There were delays in payments from the pu-��blic institutions caused by shortage of finan-ce and \or non-financing in due time of bud-get institutions . These situations generate

an interdependent circle of problems when the economic units cannot honour their tax duties to the budget because they are not paid in time for the goods delivered to the budget institutions, and the latter are not fi-nanced from the respective budgets due to lack of money also caused by the arrears of the respective economic units .The poor training of the members of the ��Working Groups for PP and the lack of some regulatory acts that had to be drafted after the enforcement of the new law determi-ned the unjustified rejection of valid bids; failure to grant the preferential margins to professional enterprises and institutions and underprivileged persons; groundless cancelation of tenders; unduly change of bids; and launch of tenders without finan-cial coverage .Though, according to the law, the procure-��ments through RFQ may be made in expre-ss conditions, it is these procurements that prevail in all the procedures . At the same time, the initiation and conduct of these procurements are not documented accor-dingly . This makes possible to avoid some more transparent procedures (open tender), by dividing the PP . Some contracting parties do not pay due attention to this procedure, using it as a formal tool to make the procu-rement . Therefore, the procurements could not meet the performance due to the lack of transparency, which conditioned the invol-vement of a smaller number of participants with small-value bids and the reduction of the opportunities to get a better price .There are problems related to the use of so-��le-source procurement procedure . Not all the criteria for its use are established and inadequate reasons are brought to justify the use of this procedure . The problems are caused by late drafting of governmental re-gulatory acts; the contracting parties do not comply with the legal terms for the use of this procedure, and the accountable persons are not informed about the legal provisions . As a result, the public money may be used inefficiently and some economic units may be favoured .

Activ

itate

a de

cont

rol/a

udit

– efi

cien

ţă şi

impa

ct

40

n-au putut asigura performanţă, dată fiind netransparenţa lor, fapt ce a condiţionat im-plicarea unui număr mai mic de participanţi cu oferte de mică valoare, astfel reducîndu-se posibilităţile obţinerii unui preţ mai bun .Există probleme privind modul de aplicare a ��procedurii de achiziţii dintr-o singură sursă . Nu sînt stabilite toate criteriile de practicare a acesteia, fiind invocate motive necores-punzătoare pentru argumentarea utilizării procedurii . Acestea sînt cauzate de faptul că nu la timp au fost elaborate actele normative guvernamentale, autorităţile contractante nu respectă condiţiile legale de aplicare a aces-tei proceduri, iar responsabilii nu sînt famili-arizaţi cu prevederile legale . În rezultat, pot fi utilizate neeficient mijloacele publice şi favo-rizaţi unii operatori economici .Unele entităţi auditate n-au monitorizat în ��mod adecvat realizarea contractelor . Ca re-zultat, n-au fost respectate termenele de în-cheiere a contractelor, nu s-au executat clau-zele contractelor încheiate, n-au fost aplicate sancţiunile prevăzute în contracte, nu s-au întreprins măsuri faţă de antreprenorii ne-conştiincioşi care au executat lucrări necali-tative . Modalitatea existentă de monitorizare a executării contractelor privind achiziţiile de bunuri şi servicii procurate centralizat necesi-tă îmbunătăţiri . Termenele restrînse prevăzute pentru elabo-��rarea şi/sau modificarea actelor normative privind implementarea noii legi, persona-lul insuficient şi fluctuaţia acestuia în cadrul ARMAPAU au influenţat îndeplinirea cu certi-tudine a tuturor sarcinilor şi atribuţiilor pre-văzute de noua lege, precum şi planurile de acţiuni ale Guvernului .

Este evident faptul că neexaminarea minuţioasă a acestor probleme de către ARMAPAU, Ministerul Finanţelor, Guvernul Republicii Moldova, în vede-rea găsirii soluţiilor optime de îmbinare, pe de o parte, a principiilor economicităţii şi eficacităţii la alocarea şi utilizarea mijloacelor bugetare de către instituţiile publice prin achiziţii publice ce cele ale protejării şi susţinerii activităţii economice a ope-ratorilor economici participanţi la procesele de achiziţii publice, pe de altă parte,va menţine riscul utilizării neeficiente a banilor publici şi fraudării achiziţiilor publice .

Pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul achi-ziţiilor publice sînt necesare: responsabilizarea enti-tăţilor în vederea corectitudinii calculării necesaru-lui de bunuri, lucrări şi servicii la etapa de elaborare a proiectului de buget; alocarea adecvată a resurse-lor umane şi materiale pentru efectuarea achiziţiilor în cadrul fiecărei autorităţi contractante; instruirea continuă a personalului implicat în achiziţiile publi-ce; elaborarea tuturor actelor normative aferente Legii nr .96-XVI; monitorizarea permanentă, analiza şi evaluarea modului de desfăşurare a activităţii de achiziţii publice; preocuparea insistentă de elabo-rarea sistemului automatizat de evidenţă şi moni-torizare a realizării achiziţiilor publice; depunerea unor eforturi mai mari la consultanţa metodologi-că a participanţilor la achiziţiile publice, precum şi asigurarea acestora cu materiale necesare pentru instruire şi materiale de referinţă (buletine informa-tive, ghiduri, comentarii, manuale etc .) .

În acest context, menţionăm că auditul a urmă-rit scopul de a localiza zonele în care rezultatele activităţii de achiziţii publice au înregistrat perfor-manţe reduse şi de a identifica cauzele acestora, formulînd recomandări menite să îmbunătăţească managementul în domeniul achiziţiilor publice .

În Raportul auditului performanţei „Unele obiec-tive ale Legii privind achiziţiile publice nr . 96-XVI din 13 .04 .2007 s-au realizat, dar sînt necesare îm-bunătăţiri”, Curtea de Conturi a demonstrat faptul că responsabilitatea, mecanismele de verificare şi contrapunere, respectiv principiile eficienţei, eco-nomicităţii şi eficacităţii sînt reglementate suficient de bine pentru a putea fi respectate de responsabi-lii de la instituţiile publice .

Raportul conţine o serie de recomandări privind îmbunătăţirea eficacităţii achiziţiilor, adresate Gu-vernului, Ministerului Finanţelor, ARMAPAU şi auto-rităţilor contractante, care vor contribui la utilizarea cît mai eficientă a mijloacelor publice .

Curtea de Conturi speră că constatările expuse în Raport vor prezenta interes pentru toate părţile interesate, că sînt expuse pe înţelesul cetăţeanului de rînd, care, în calitate de contribuabil, are dreptul să se asigure că administraţia publică are grijă de gestionarea eficientă a mijloacelor publice, precum şi că recomandările oferite vor contribui la sporirea responsabilităţii tuturor participanţilor la achiziţii şi la îmbunătăţirea întregului proces de achiziţii pu-blice, totodată asigurînd transparenţa în procesul decizional şi eficienţa la utilizarea banilor publici .

control/Audit activity – efficiency and im

pact

41

Some audited entities did not monitor pro-��perly the performance of contracts . Thus, the terms for contract conclusion were not com-plied with; the clauses of the contracts con-cluded were not implemented; the sanctions stated in the contracts were not applied; no actions were taken in relation to the careless entrepreneurs who executed works of poor quality . The manner in place for monitoring the performance of contracts on centralized procurement of goods and services needs improvements .The tight deadlines for drafting and \or ��amendment of regulatory acts on the im-plementation of the new law, the shortage of staff and its turnover within the AMR-PPHA influenced the confident executi-on of all tasks and functions stated in the new law, as well as the Government Action Plans .

It is obvious that the failure to examine atten-tively these problems by the AMRPPHA, Ministry of Finance, and the Government of the Republic of Moldova will maintain the risk of inefficient use of public money and the risk of fraud in PP, while they should find the best solution implying the combination of the principles of economy and effectiveness in the appropriation and use of budget money by the public institutions for PP, safeguarding and supporting the economic acti-vity of the economic units that take part in the PP processes .

In order to improve the situation of PP it is ne-cessary: to increase the responsibility of the entiti-es for the accuracy in calculating the need for go-ods, services and works when preparing the draft budget; to appropriate adequately the human and material resources for making procurements within each contracting party; ongoing training of the staff involved in PP; to draft all regulato-ry acts related to the Law No 96-XVI; to monitor, analyze and assess permanently the conduct of PP; the assertive concern about the development of the automated system for record keeping and monitoring of PP conduct; to make greater efforts for the methodological counselling of the parti-cipants to PP and to provide them with the ne-cessary information and reference materials for

training (informative bulletins, guides, comments, manuals, etc .) .

In this context, we mention that the audit had the task to localize the areas where the activity of PP resulted in low performance and identify the re-asons for this with further recommendations made for the improvement of the PP management .

In the performance audit report entitled „Some goals of the Law on Public Procurements No 96-XVI as of 13 .04 .2007 have been met but improvements are needed” the CoA proved that the responsibility, the checking and reconciliation mechanisms, respectively the principles of eco-nomy, efficiency and effectiveness, are regulated well enough to enable the discharge of duties of the public institutions .

The report contains a number of recommen-dations regarding the increase of procurement effectiveness, addressed to the Government, Min-istry of Finance, AMRPPHA and the contracting parties, which will contribute to the most efficient use of public money .

The CoA hopes that the findings included in the report will be of interest to all stakeholders, as they are expressed in an intelligible fashion to the un-derstanding of common citizens, who, as taxpayers, have the right to make sure that the public admin-istration takes care of the efficient management of public money and that the recommendations made will contribute to the increase of account-ability of all participants to procurements and will improve the entire PP process . This will also secure the transparency in the decision-making process and the efficiency in the use of public money .

rapo

arte

şi re

gula

men

te a

le c

urţii

de

cont

uri

42

Rapoarte şi regulamente ale Curţii de Conturi

raportul asupra modului de gestionare a resurselor finanCiare puBliCe din exerCiţiul Bugetar 2008 – eVoluţie Şi Continuitate

Realizînd competenţele sale legale, Curtea de Conturi, în calitate de instituţie supremă de audit, a elaborat Raportul asupra modului de gestionare a mijloacelor financiare publice din exerciţiul buge-tar 2008 . Raportul a fost examinat în şedinţa Curţii de Conturi, fiind adoptată Hotărîrea nr . 34 din 06 .07 .2009, şi prezentat Parlamentu-lui .

Raportul se referă la modul de gestionare a mijloacelor finan-ciare publice şi a patrimoniului public din exerciţiul bugetar 2008 şi prezintă o sinteză analitică a principalelor concluzii şi constatări de audit, ce rezultă din activităţile de control/audit, efectuate în conformitate cu Programele de control/audit pe anii 2008 (semes-trul II) – 2009 (semestrul I), care, în opinia Curţii de Conturi, merită atenţie sporită din partea Parlamentului şi oferă unele recomandări Parlamentului în vederea îmbunătăţirii managementului financiar public .

Prin forma şi conţinutul său, acest Raport constituie următorul pas important în conştientizarea şi sporirea responsabilităţii pentru buna gestionare a banilor publici şi a patrimoniului public în Re-publica Moldova, dar şi un pas important în evoluţia capacităţilor Curţii de Conturi de a elabora rapoarte cu un conţinut mai bun, care ar asigura un impact mai mare al activităţii Curţii de Conturi asupra eficienţei managementului financiar public .

În acest context aş vrea să încurajez şi să apreciez eforturile de-puse de directorii de departamente, şefii de direcţii, la elaborarea şi prezentarea materialelor generalizate pentru Raport la un nivel analitic şi calitativ mai înalt faţă de anii precedenţi . Mă refer aici la menţinerea unei structuri a expunerii foarte clar delimitate în rezu-mat, context, constatări, analize, concluzii şi recomandări, care va ajuta cititorul Raportului să înţeleagă mai bine problemele şi căile de soluţionare a acestora . Aceasta va spori probabilitatea perceperii şi acceptării Raportului de către toţi factorii interesaţi (Parlament, mass-media, societatea civilă), cerinţă prevăzută în Declaraţia de la Lima cu privire la liniile directoare ale controlului/auditului finanţe-lor publice, adoptată la Congresul al IX-lea INTOSAI în anul 1977 .

Conducîndu-ne de acest principiu, Raportul a îndeplinit urmă-toarele obiective de bază:

reflectarea modului de gestionare a mijloacelor financiare �−publice şi a patrimoniului public din exerciţiul bugetar expi-rat atît sub aspectul regularităţii, cît şi sub aspectul eficienţei, economicităţii şi eficacităţii;

Elisaveta Foca, Vicepreşedintele curţii de conturi

reports and regulations of the court of Accounts

43

Having discharged its legal competence, the Court of Accounts (CoA), as a Supreme Audit Institution, prepared the Report on the use of public finance in 2008 budget year . The Report was examined during the CoA meeting and Decision No 34 as of 06 .07 .2009 was ad-opted thereof . The Report was further submitted to the Parliament .

The Report refers to the way the public finance and public pro-perty was managed in 2008 budget year, and includes an analyti-cal summary of the main audit conclusions and findings that result from the control\audit activity carried out in line with the Control\Audit Program for 2008 (II semester) – 2009 (I semester), which, in CoA opinion, deserve higher attention from the Parliament . The Re-port also provides some recommendations to the Parliament meant to improve the public financial management (PFM) .

By its form and contents the Report represents the next impor-tant step in raising the awareness about and increasing the ac-countability for the good management of public money and public property of the Republic of Moldova . Besides, it also means an im-portant step in the evolution of CoA abilities to draft reports with a better content that will ensure a greater impact from CoA activity on the efficiency of PFM .

In this context, I would like to encourage and appreciate the ef-forts made by the directors of departments, and heads of divisions in drafting and submitting the summarized information for the Re-port in a more analytical and qualitative manner than in the previ-ous years . I refer here to the fact that the structure of facts clearly delimited into a summary, background, findings, conclusions and recommendations was maintained, and this will help the reader of the Report to better understand the problems and the way to solve them . This will increase the likelihood that the Report will be percei-ved and accepted by all stakeholders (the Parliament, mass-media, civil society) . This is a requirement stated in the Lima Declaration of Guidelines on Auditing Precepts, adopted at the IX INTOSAI Con-gress in 1977 .

Following this principle, the Report achieved the basic goals sta-ted below:

To state how the public finance and public property was ma-�−naged in the budget year ended both in regularity terms and from the economy, efficiency, and effectiveness perspective;To adopt the audit approach, by issuing CoA opinion on the �−accuracy and reliability of financial reporting;

Reports and Regulations of the Court of Accounts

the report on the use of puBliC finanCe in 2008 Budget year – eVolution and Continuity

Elisaveta Foca Deputy president

of the court of Accounts

rapo

arte

şi re

gula

men

te a

le c

urţii

de

cont

uri

44

abordarea perspectivei de audit, cu expri-�−marea opiniei Curţii de Conturi asupra co-rectitudinii şi fiabilităţii raportării financiare;promovarea conceptului şi a principiilor de �−bază ale managementului finanţelor publice, a responsabilităţii, transparenţei şi eficienţei la toate nivelurile de executare a bugetelor; reflectarea situaţiei şi a tendinţelor în do-meniul managementului finanţelor publice, controlului financiar public intern (CFPI) pe fundalul reformelor realizate în procesul de implementare a Proiectului „Managementul Finanţelor Publice”, gestionat de Ministerul Finanţelor; concentrarea asupra punctelor slabe din ra-�−portarea asupra modului în care Guvernul şi autorităţile publice au implementat cerinţe-le şi recomandările de control/audit;prezentarea rezultatelor activităţii Curţii de �−Conturi, inclusiv realizarea obiectivelor de dezvoltare strategică, modul de utilizare a resurselor financiare, umane şi tehnice, reali-zările obţinute în dezvoltarea personalului şi asigurarea profesionalismului, prin însuşirea abilităţilor şi a procedurilor de audit, dezvol-tarea bazei normativ-metodologice ş .a .

Grupul de lucru, la elaborarea Raportului, a considerat necesar şi oportun la această etapă de reformare a Curţii de Conturi şi de trecere de la control la audit să pornească de la rolul pe care o ISA trebuie să-l exercite în lanţul de răspunde-re pentru buna gestionare a finanţelor publice dintre Guvern şi Parlament . Exercitînd audite in-dependente şi profesioniste şi informînd asupra constatărilor şi recomandărilor de audit, care vizează remedierea situaţiilor şi îmbunătăţirea managementului financiar public, Curtea de Con-

turi susţine şi promovează rolul Parlamentului în asigurarea unei guvernări efective . Astfel Parla-mentul îşi poate îndeplini funcţiile sale vitale de supraveghere în modul cel mai eficient atunci cînd utilizează şi poate conta pe munca de audit a Curţii de Conturi, iar Curtea de Conturi poate fi mai eficace atunci cînd Parlamentul examinează rezultatele importante ale auditelor efectuate de Curtea de Conturi .

Pentru prima dată Raportul include recoman-dări concrete Parlamentului, întru remedierea si-tuaţiilor şi problemelor menţionate, care urmează să contribuie la îmbunătăţirea managementului finanţelor publice . Prin realizarea recomandărilor, Parlamentul ar putea juca un rol important în sus-ţinerea iniţiativelor Curţii de Conturi în încurajarea acţiunilor potrivite de corectare de către entităţile auditate, care la etapa actuală nu sînt la nivelul aş-teptărilor Curţii de Conturi .

E de menţionat că Raportul include o analiză mai amplă a situaţiei în domeniul implementării reformelor managementului finanţelor publice pe fundalul cărora a avut loc executarea bugetului public naţional în anul 2008 şi recomandări Par-lamentului în vederea acordării unei atenţii spo-rite reformei managementului finanţelor publice, contabilităţii şi auditului, care vor contribui sem-nificativ la îmbunătăţirea situaţiei pe ansamblu .

Aş dori să remarc contribuţia semnificativă şi valoarea adăugată conţinutului Raportului de către membrii Grupului de lucru dl Gh . Cojocari, dnele E . Paknehad, V . Madan, A . Frunze, A . Pasca-ru, precum şi de către directorii de departamente, şefii de direcţii şi de servicii .

În mod deosebit doresc să mulţumesc parte-nerului nostru de dezvoltare – Oficiului Naţional de Audit din Suedia pentru suportul metodologic şi financiar acordat la editarea Raportului .

În continuare urmează să medităm cu toţii şi să ne concentrăm eforturile şi capacităţile asupra elaborării formatului şi conţinutului Rapoartelor pe care le vom prezenta în contextul noii Legi a Curţii de Conturi: Raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat – către 15 martie 2010 şi Raportul asupra adminis-trării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public – către 15 iulie 2010, dar şi alte rapoarte pe care le vom considera relevante pentru Parlament .

reports and regulations of the court of Accounts

45

To promote the basic concept and principles �−of PFM, responsibility, transparency and effi-ciency at all levels of budget execution;To present the situation and trends in the �−PFM, and public internal financial control (PIFC) in relation to the reforms carried out under the implementation of „Public Finan-cial Management” project, managed by the Ministry of Finance;To focus on the weaknesses in the reporting �−on how the Government and the public au-thorities implemented the control\audit re-quirements and recommendations;To make public the results of CoA activity, �−including the achievement of strategic de-velopment goals, how the financial, human and technical resources were used, and the achievements obtained in staff and profes-sion development by acquiring audit skills and procedures, developing the regulatory and methodological basis, etc .

The working group for report preparation thought it necessary and timely at this stage of CoA reformation and shift from control to audit to start from the role a SAI should play in the rela-tionship of accountability for the good manage-ment of public finance between the Government and Parliament . Conducting independent and professional audits and informing about the au-dit findings and recommendations regarding the refinement of the situation and improvement of PFM, the CoA supports and promotes the role of the Parliament in securing effective governance . Thus, the Parliament may discharge its vital oversi-ght duties most efficiently when using and relying on the audit work of the CoA, and the CoA may be more effective when the Parliament scrutinizes the significant results of the audits performed by the CoA .

For the first time the Report contains specific recommendations to the Parliament meant to settle the problems identified, which has to con-tribute to the improvement of PFM . By following the recommendations, the Parliament could play an important role in supporting CoA initiatives

designated to encourage proper corrective acti-ons taken by the audited entities, which currently do not come up to CoA expectations .

It is worth mentioning that the Report includes a large analysis of the situation in the implemen-tation of PFM reforms against which the execu-tion of the national public budget took place in 2008, as well as recommendations to the Parlia-ment intended for greater attention to be paid to the reforms in PFM, accounting and audit, which will significantly contribute to the improvement of the situation as a whole .

I wish to mention the considerable input and the value added to the content of the Report by the members of the working group: Mr . Gh . Co-jocari, Mrs . E . Paknehad, V . Madan, A . Frunze, A . Pascaru, the directors of the departments, heads of the divisions and services .

Special thanks go to our development part-ner - the Swedish National Audit Office – for its methodological and financial support provided for the publication of the Report .

Further on, we all have to think about and fo-cus our efforts and abilities on the form and con-tents of the reports that the CoA shall prepare under the new Law on the Court of Accounts: the financial statement on the execution of CoA own budget in the budget year ended – by 15 March 2010 and the Report on the use and management of public financial resources and public property – by 15 July 2010, as well as other reports we will regard as relevant for the Parliament .

rapo

arte

şi re

gula

men

te a

le c

urţii

de

cont

uri

46

În conformitate cu prevederile art .14 din Legea Curţii de Conturi nr .261-XVI din 05 .12 .2008, a fost format Consiliul consultativ pe lîngă Curtea de Conturi, care îşi va des-făşura activitatea potrivit prevederilor Regulamentului Consiliului consultativ pe lîngă Curtea de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr . 6 din 10 .03 .2009 .

regulamentul Consiliului consultativ

pe lîngă Curtea de Conturi

i. dispoziţii generale

1 . Consiliul consultativ (în continuare – Con-siliul) este un organ de consultare ştiinţifică şi recomandare metodologică al Curţii de Con-turi şi se instituie în conformitate cu art . 12 alin . (3) din Legea Curţii de Conturi nr . 261-XVI din 05 .12 .2008 .

2 . În activitatea sa, Consiliul se conduce de Con-stituţia Republicii Moldova, Legea Curţii de Conturi nr . 261-XVI din 05 .12 .2008, de alte acte legislative şi normative în vigoare, precum şi de prezentul Re-gulament .

ii. obiectivele şi domeniile de competenţă ale Consiliului consultativ

3 . Obiectivul Consiliului este de a oferi Curţii de Conturi consultanţă în legătură cu toate subiectele, chestiunile relevante pentru îndeplinirea rolului şi mandatului ei .

4 . Domeniile de competenţă ale Consiliului: consultarea în cele mai importante probleme ��ce ţin de dezvoltarea auditului public extern; consultarea în problemele de planificare stra-��tegică la întocmirea Planului de audit pe ter-men mediu; consultarea în problemele ce ţin de evoluţia ��managementului financiar public;

consultarea în domeniul dezvoltării strategi-��ce a Curţii de Conturi; acordarea ajutorului consultativ la imple-��mentarea actelor legislative, standardelor de audit şi altor acte normative aferente activită-ţii de audit; consultarea în alte probleme ce ţin de per-��fecţionarea activităţii de audit public în Re-publica Moldova şi care necesită examinare colegială .

iii.drepturile şi atribuţiile membrilor Consiliului consultativ

5 . Membrii Consiliului au dreptul: să primească toate informaţiile necesare pen-��tru îndeplinirea rolului său; să ofere recomandări şi propuneri în legătură ��cu toate subiectele relevante pentru îndepli-nirea rolului şi mandatului Curţii .

6 . Membrii Consiliului au următoarele atribu-ţii:

să participe activ la şedinţele Consiliului con-��sultativ; să aplice raţionamentul profesional şi să ��contribuie la dezvoltarea auditului public extern; să prezinte secretarului Consiliului consulta-��tiv informaţia cu privire la datele personale

reports and regulations of the court of Accounts

47

According to Article 14 of the Law on the CoA No 261-XVI as of 05 .12 .2008, the Advi-sory Council was set up under the CoA, which will work in line with the REGULATION on the Advisory Council to the Court of Accounts, approved through CoA Decision No 6 as of 10 .03 .2009 .

regulation on the advisory Council to the Court of accounts

i. general provisions1 . The Advisory Council (hereinafter referred to

as the Council) is a body for scientific advice and methodological recommendations to the Court of Accounts and shall be established according to Ar-ticle 12 para (3) of the Law on the Court of Accounts No 261-XVI as of 05 .12 .2008 .

2 . In its activity, the Council shall follow the Con-stitution of the Republic of Moldova, the Law on the Court of Accounts No 261-XVI as of 05 .12 .2008, other legal and regulatory acts in force and this Re-gulation .

ii. the objectives and competence areas of the advisory Council

3 . The Council shall give advice to the Court of Accounts in all matters of relevance for the fulfill-ment of the Court´s role and mandate .

4 . The areas of competence of the Council:give advice in most important issues related ��to the development of public external audit;give advice in strategic planning issues per-��tinent to the development of the Medium-Term Audit Plan;give advice in aspects related to the evoluti-��on of public financial management;give advice in the strategic development of ��the Court of Accounts;

provide advisory support for the implemen-��tation of legal acts, audit standards and other regulatory acts relating to audit work;give advice in other issues to the purpose of ��improving the public audit work in the Repu-blic of Moldova and in those that need colle-giate scrutiny .

iii. the rights and duties of advisory Council members

5 . The Advisory Council members shall have the right to:

receive all information needed for the fulfill-��ment of their role;give recommendations and proposals in ��all matters of relevance for the Court of Account´s role and mandate .

6 . The Advisory Council members shall have the following duties:

participate actively in the Advisory Council ��meetings;use their professional judgments and contri-��bute to the development of the public exter-nal audit;give the secretary of the Advisory Council ��their contact data (postal address, e-mail address, telephone numbers, and copies of ID cards) .

rapo

arte

şi re

gula

men

te a

le c

urţii

de

cont

uri

48

(adresa poştală, adresa electronică, numerele telefoanelor de contact, copia buletinului de identitate) .

7 . Remunerarea membrilor Consiliului consul-tativ se va efectua în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, reieşind din posibilităţile fi-nanciare ale Curţii de Conturi .

iV. Componenţa Consiliului consultativ şi modul de desemnare a membrilor lui

8 . Consiliul se compune din specialişti calificaţi şi savanţi în domeniile economico-financiar şi de audit, din cadrul Ministerului Economiei şi Comer-ţului, Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a Moldovei, din instituţiile de cercetări ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, instituţiile de în-văţămînt superior cu profil economic .

9 . Consiliul este alcătuit din 9 membri, inclusiv Preşedintele Curţii de Conturi în calitate de preşedin-te al Consiliului şi un membru al Curţii de Conturi .

10 . Preşedintele Curţii de Conturi aprobă com-ponenţa nominală a Consiliului, în baza consultări-lor cu conducerea instituţiilor din domeniile vizate .

11 . Membrii Consiliului trebuie să posede expe-rienţă şi cunoştinţe în domeniul managementului financiar public, al auditului, contabilităţii şi rapor-tării financiare .

12 . Membrul Consiliului îşi încetează activitatea în următoarele condiţii:

cererea organului (instituţiei, entităţii) care a ��înaintat candidatura; cererea personală privind retragerea benevolă; ��neparticiparea la 5 şedinţe consecutiv . ��

V. modul de organizare a activităţii Consiliului consultativ

13 . Şedinţele Consiliului se convoacă în func-ţie de necesitate, dar nu mai puţin de o dată în

semestru, din iniţiativa preşedintelui Consiliu-lui .

14 . Problemele ce ţin de organizarea activităţii Consiliului se pun în sarcina secretarului Consiliu-lui, numit de către preşedinte din rîndul personalu-lui de specialitate al Curţii de Conturi .

15 . Ordinea de zi se aprobă de preşedinte şi, îm-preună cu materialele şedinţei curente, se prezintă membrilor Consiliului cu cel puţin 10 zile înainte de convocarea şedinţei .

16 . La şedinţele Consiliului pot participa, în ca-litate de invitaţi, şi alţi reprezentanţi, specialişti în domeniu din instituţiile care nu sînt reprezentate în Consiliu, sau specialişti din cadrul Curţii de Con-turi .

17 . Şedinţele Consiliului şi deciziile adoptate se consemnează în procesul-verbal .

18 . Secretarul, în termen de 7 zile lucrătoare de la data convocării şedinţei, întocmeşte un proces-verbal al şedinţei Consiliului, care este semnat de preşedinte şi secretar .

19 . Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului se întocmesc în conformitate cu prevederile In-strucţiunii privind executarea lucrărilor de secreta-riat la Curtea de Conturi .

20 . Secretarul este responsabil de plenitudinea şi corectitudinea informaţiei indicate în procesul-verbal .

21 . Anual, pentru totalizarea activităţii Consiliu-lui, secretarul întocmeşte un raport despre lucrul executat, care se plasează pe pagina web a Curţii de Conturi .

Vi. încetarea activităţii Consiliului consultativ

22 . Consiliul consultativ îşi încetează activitatea conform deciziei Plenului Curţii de Conturi .

reports and regulations of the court of Accounts

49

7 . The remuneration of the Advisory Council members shall be done in compliance with the effective legislation, resulting from the financial possibilities of the Court of Accounts .

iV. membership of advisory Council and appointment of its members

8 . The Council shall consist of qualified specia-lists and scientists from various areas: economic, financial, and audit . These areas shall be represen-ted by relevant specialists from the Ministry of Eco-nomy and Trade, Ministry of Finance, National Bank of Moldova, institutions of scientific research of the Academy of Sciences of Moldova, and higher edu-cational institutions specialized in economics .

9 . The Council shall consist of 9 members, inclu-ding the President of the Court of Accounts as the chairperson of the Council and a member of the Court of Accounts .

10 . The President of the Court of Accounts shall approve the nominal membership of the Council holding counsel with the management of the insti-tutions from the areas concerned .

11 . The members of the Council shall have ex-pertise in public financial management, audit, ac-counting and financial reporting .

12 . The member of the Council shall cease his \her activity under the following circumstances:

upon the request of the body (institution, en-��tity) that nominated him \her;a personal application for voluntary resigna-��tion;non-participation in 5 consecutive meetings .��

V. organization of advisory Council’s activity

13 . The Council meetings shall be summoned if the need arises but no less than once in a quarter at the initiative of the Chairperson of the Council .

14 . The issues related to the organization of Council’s activity shall be dealt with by the secre-tary of the Council (hereinafter referred to as the „secretary”) appointed by the Chairperson from among the specialized staff of the Court of Ac-counts .

15 . The agenda shall be approved by the Chair-person and together with the materials for current meeting shall be submitted to the members of the Council at least 10 days before the meeting sum-mons .

16 . The meetings of the Council may be atten-ded by guests and other representatives who are relevant specialists from the institutions that are not represented in the Council or specialists from within the Court of Accounts .

17 . The meetings of the Council and the decisi-ons taken shall be laid down in the minutes .

18 . The secretary shall draft a minute of the Council meeting within 7 working days from the meeting day that shall be signed by the Chairper-son and secretary .

19 . The minutes of the Council meetings shall be drafted according to the Instruction on the per-formance of secretarial works at the Court of Ac-counts .

20 . The secretary shall be responsible for the completeness and accuracy of information in the minutes .

21 . The secretary shall annually sum up the ac-tivity of the Council in a report on the work done that shall be displayed on the website of the Court of Accounts .

Vi. Cessation of the advisory Council’s activity

22 . The Advisory Council shall cease its activity upon the decision of the Plenary Meeting of the Court of Accounts .

part

ajar

ea c

unoş

tinţe

lor

50

Auditul performanţei ar trebui să adauge valoare pentru societate în ansamblu şi în administraţie, fiind orientat spre economie, eficienţă şi eficacitate . Cele mai mari audite ale performanţei urmează să se con-centreze asupra domeniilor din sectorul public cu eficacitate scăzută, iar criteriile de audit şi recomandările de audit trebuie să se bazeze pe o analiză comparativă profundă şi pe cele mai bune practici .

La etapa actuală, auditul performanţei reprezintă o activitate nouă pentru mai multe instituţii supreme de audit (ISA), fiind o provocare condiţionată de noi cerinţe, interes din partea legislativului şi societăţii în întregime . Cu toate că unele ţări europene au o experienţă de peste 10-15 ani în domeniul auditului performanţei, pînă în prezent nu exis-tă o metodă unică de efectuare a acestuia, date fiind particularităţile specifice ale fiecărei ISA . Astfel, schimbul de experienţă practică în do-meniu joacă un rol important în creşterea impactului auditului perfor-manţei atît în statele care sînt la început de cale, cît şi în cele pentru care auditul performanţei este o activitate de zi de zi pe parcursul mai multor ani .

În zilele de 27-29 aprilie 2009, la Seminarul internaţional cu temati-ca ”Experienţa privind implementarea şi dezvoltarea auditului perfor-manţei, ca reacţie la provocări şi oportunităţi într-o schimbare de me-diu” desfăşurat la Praga, Cehia, organizat de ISA a Cehiei, a fost prezentă şi Curtea de Conturi a Republicii Moldova .

Seminarul a fost pregătit în strînsă cooperare cu ONA al Regatului Unit al Marii Britanii, ISA a Olandei, Curtea de Conturi Europeană şi ISA a Germaniei . Seminarul a făcut parte din evenimentele de instruire or-ganizate de EUROSAI . La Seminar au participat reprezentanţi ai insti-tuţiilor supreme de audit din ţările membre ale EUROSAI . Scopul prin-cipal al Seminarului a fost împărtăşirea experienţei acumulate de ISA participante referitor la punerea în aplicare a cerinţelor INTOSAI privind criteriile orientate spre auditul performanţei .

Seminarul a îmbinat 4 module:1 . Planificarea strategică a auditelor performanţei2 . Elaborarea întrebărilor (obiectivelor) de audit3 . Proceduri şi tehnici de pregătire a auditelor performanţei4 . Crearea calităţii în procesul de audit al performanţei .

Prin aceste module, s-a urmărit: (1) evitarea repetării aspectelor deja abordate în timpul seminarelor desfăşurate anterior la tema audi-tul performanţei; (2) identificarea temelor privind auditul performan-ţei, care prezintă interes pentru ISA; (3) concentrarea pe procedurile metodologice, astfel încît lecţiile învăţate la Seminar să poată fi aplica-te direct de către participanţi la efectuarea auditelor performanţei; (4) schimbul de experienţă privind modul în care ISA fac faţă cerinţelor din Liniile directoare de implementare ale INTOSAI pentru efectuarea audi-

Lilian Ungureanu, controlor superior de stat, auditor public Direcţia control al autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate

* * * senior state controller, public auditor Division for control of professional central public authorities

Partajarea cunoştinţelor

experienţa priVind implementarea Şi dezVoltarea auditului performanţei, Ca reaCţie la proVoCări Şi oportunităţi într-o sChimBare de mediu

Sharing knowledge

51

Serghei Merjan, controlor de stat, auditor public

Direcţia control al formării şi utilizării resurselor bugetului

public naţional

* * * senior state controller,

public auditor Division for control of

formation and use of national public budget

The performance audit should add value to the society as a whole and administration, being oriented towards economy, efficiency and effectiveness . Larger performance audits shall focus on public sector areas with low effectiveness and the audit criteria and recommendati-ons should be based on a thorough benchmarking and best practice .

At the moment, performance audit is a new activity for many supre-me audit institutions (SAI) and it represents a challenge conditioned by new requirements, interest from the Legislature, and the entire society . Though some European countries have more than 10-15 years expe-rience in performance audit, there is no a single method by now for its conduct, given the specific peculiarities of each SAI . Therefore, the exchange of practical experience plays an important role in increasing the impact of performance audits both in the states that are at the be-ginning of the road and in those where performance audit has been a daily activity for many years now .

During 27-29 April 2009, the Court of Accounts of the Republic of Moldova participated in the international Seminar entitled „Experience with the implementation and development of performance audits in reaction to challenges and opportunities in a changing environment”, organized in Prague, Czech Republic by Czech SAI .

The seminar was prepared in close cooperation with the National Audit Office (United Kingdom), the Netherlands Court of Audit, the European Court of Auditors, and the Bundesrechnungshof (Germany) . The seminar was officially listed as the EUROSAI Training Event . The se-minar was attended by representatives of SAIs from EUROSAI member states . The main aim of the seminar was to share experiences on how SAIs cope with the requirements included in the INTOSAI Implementa-tion Guideline for Performance Auditing .

The seminar concentrated on the following 4 topics:1 . Strategic planning of performance audits2 . Developing audit questions (goals)3 . Technical issues in preparation of performance audits4. Building quality into the performance audit processes .

In choosing these topics it was aimed to: (1) avoid repeating issues already dealt with during formerly held performance audit seminars; (2) identify topics that will be of interest to SAIs regarding performance audit; (3) focus on methodological procedures so that lessons learnt at the seminar can be directly applied by participants in their perfor-mance audit work; (4) share experiences on how SAIs cope with the requirements included in the INTOSAI Implementation Guideline for Performance Auditing (2004); (5) tailor the seminar to reflect the inte-rests and requirements of the participating .

Sharing knowledge

experienCe With the implementation and deVelopment of performanCe audits in reaCtion to Challenges and opportunities in a Changing enVironment

part

ajar

ea c

unoş

tinţe

lor

52

tului performanţei (2004); (5) adaptarea Seminarului pentru ca acesta să reflecte interesele şi solicitările participanţilor .

1. Planificarea strategică a auditelor performan-ţei reprezintă primul şi, totodată, un pas important din ciclul auditului . Alegerea corectă a obiectivului influenţează asupra rezultatelor auditului, efectu-lui de la auditul exercitat şi eficacităţii resurselor utilizate pentru acesta . Ţinînd cont de marea vari-etate a subiectelor, care nu pot fi auditate de ISA, selectarea ar trebui să se efectueze prin aplicarea corespunzătoare a metodologiei de audit al perfor-manţei, în baza rezultatelor de evaluare a riscurilor şi materialităţii . Practicile ţărilor europene demon-strează abordări diferite la planificarea strategică a auditelor performanţei, evidenţiind diferenţe atît privind metodele aplicate, personalul implicat, cît şi privind perioadele de planificare .

În ISA din Danemarca planul strategic se elabo-rează pe 3 ani, fiind structurat în aspectul temelor (de exemplu: influenţa globalizării; dezvoltarea durabi-lă; dezvoltarea unui stat al bunăstării; dezvoltarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei etc .); tipurilor de stu-dii (management, economie, eficacitate, eficienţă, respectarea cadrului legal); sectoarelor (securitatea naţională şi sarcinile publice de bază, administraţia publică etc .); perioadelor de planificare şi de efectu-are a auditelor . Planificarea se face în atelier, identi-ficîndu-se zonele problematice de audit şi, totodată, asigurîndu-se coerenţă cu obiectivele strategice . La determinarea semnificaţiei temei prioritar este efec-tul asupra societăţii . Totodată, e de menţionat că planul este flexibil şi se ajustează reieşind din schim-bările ce au loc, evaluările externe, opiniile privind rezonabilitatea alegerii domeniilor pentru auditare . Rezultatul este – mai multe studii de audit orientate spre probleme actuale şi o înţelegere mai profundă a obiectivelor auditelor; noi idei care se discută şi se implementează în practică .

La ONA al Estoniei, în baza analizei macroecono-mice, rezultatelor monitorizării permanente a do-meniului de audit, cu identificarea riscurilor şi deter-minarea problemelor, rezultatelor auditelor finan-ciare, precum şi a evaluării importanţei problemei, se elaborează un plan de acţiuni pe 4 ani . Totodată, există şi un program anual de lucru, care corespunde obiectivelor planului de acţiuni . În decursul anului se efectuează şi activităţi neprevăzute în program: la solicitările Parlamentului, proiecte externe, proble-me imprevizibile ce apar pe parcurs şi necesită opi-nia ISA, care se includ în programul anual de lucru .

Planificarea strategică la ISA din Israel se efectuea-ză în baza planificărilor precedente, viziunilor şi stra-tegiilor guvernului, rapoartelor anuale şi evaluărilor, opiniei mass-media şi rapoartelor externe, analizei

indicatorilor de performanţă, priorităţilor conform legislaţiei, priorităţilor Guvernului şi petiţiilor popu-laţiei . În baza celor menţionate, se elaborează planul strategic, se specifică auditele posibile, cu determi-narea priorităţilor şi, respectiv, se planifică resursele necesare, care se reflectă în proiectul bugetului ISA . Lista potenţialelor teme pentru audit se întocmeşte în baza analizei riscurilor de performanţă scăzută sau ris-curilor de economie, eficienţă şi eficacitate inadecva-tă . Din teme se selectează subiectele pentru auditare, reieşind din următoarele criterii: impactul estimat de audit; materialitatea financiară; riscul managementului calitativ; semnificaţia activităţii agenţiei; lipsa auditelor recente; alte revizuiri interne şi externe.

Selectarea temelor pentru auditare, precum şi procesul de întocmire a planului strategic de către ISA a Turciei se efectuează cu aplicarea matricei de rating, formată în baza criteriilor de selectare şi nive-lului de risc atribuit fiecărui criteriu .

Criterii de selectare

Tema nr. 1

Tema nr. 2

Tema nr. 3

Tema nr. 4

Tema nr. 5

Tema nr. 6

Riscurile de performanţă

Înalt Înalt Înalt Înalt Înalt ÎnaltMediu Mediu Mediu Mediu Mediu MediuMic Mic Mic Mic Mic Mic

Impactul esti-mat de audit

Înalt Înalt Înalt Înalt Înalt ÎnaltMediu Mediu Mediu Mediu Mediu MediuMic Mic Mic Mic Mic Mic

Materialitatea financiară

Înalt Înalt Înalt Înalt Înalt ÎnaltMediu Mediu Mediu Mediu Mediu MediuMic Mic Mic Mic Mic Mic

Semnificaţia socială şi struc-turală

Înalt Înalt Înalt Înalt Înalt ÎnaltMediu Mediu Mediu Mediu Mediu MediuMic Mic Mic Mic Mic Mic

Interesele publicului, Parlamentului şi mass-media

Înalt Înalt Înalt Înalt Înalt Înalt

Mediu Mediu Mediu Mediu Mediu Mediu

Mic Mic Mic Mic Mic Mic

Posibilitatea auditării

Înalt Înalt Înalt Înalt Înalt ÎnaltMediu Mediu Mediu Mediu Mediu MediuMic Mic Mic Mic Mic Mic

(Înalt – 100; mediu – 75; mic – 50)

Ratificarea se face în cadrul şedinţelor în grup, după studierea subiectelor şi criteriilor de selectare . La alegerea temelor pentru auditare experienţa şi vi-ziunile auditorilor sînt decisive .

ISA a Finlandei efectuează planificarea şi selec-tează temele pentru auditare ţinînd cont de semni-ficaţia financiară a domeniului, activitatea entităţii, riscul legat de activitate (impactul negativ şi con-secinţele acestuia), estimarea impactului posibil de pe urma efectuării auditului . Planificarea se efectu-ează în grup şi presupune parcurgerea a 5 etape:

Sharing knowledge

53

1. The strategic planning of performance audits is the first and important step in the audit cycle . The right choice of the goal influences the audit results, the effect of the audit performed and the effecti-veness of the resources used for this . Considering the big diversity of topics that may not be audited by SAI, the selection should be made by applying the appropriate performance audit methodology on the basis of the assessment of risks and materi-ality . The experience of European countries shows various approaches in the strategic planning of performance audits, exhibiting differences both in the methods used, staff involved, and planning processes .

The SAI of Denmark develops a strategic plan for 3 years, which is divided into themes (for example: the influence of globalization; sustainable develo-pment; development of the welfare state; develop-ment in science and technology, etc .); types of studies (management, economy, efficiency, effectiveness, compliance with legal framework); sectors (national security and basic public tasks, public administrati-on, etc .); process of audit planning and delivery . The planning is done within a workshop, identifying the problematic audit areas and securing the coherence with the strategic goals . When determining the sig-nificance of the topic the priority is the effect on the society . At the same time, it should be mentioned that the plan is flexible and can be adjusted to the changes that take place, to external assessments, and to the opinions on the reasonability of the areas selected for audit . The benefits are – more problem-oriented audit studies and better understanding of audit purposes; new ideas that are discussed and implemented in practice .

The National Audit Office of Estonia prepares a 4-year action plan on the basis of macro analyses, results of continuous monitoring of audit domain by identifying the risks and problems, the results of financial audits and the assessment of problem significance . In addition, there is an annual work program that is consistent with the goals set in the action plan . During the year other activities are car-ried out that are not included in the program: spe-cific requests from the Parliament, foreign relations projects, unforeseen problems that appear in the meanwhile and SAI’s opinion is expected, which are included in the annual work program .

The strategic planning in the SAI of Israel is per-formed based on previous plans, Government views and strategy papers, annual reports and evaluati-ons, media and external reports, analysis of per-formance indicators, priorities of legislature, priori-ties of government, and complaints of the public .

Considering the aforementioned, a strategic plan is drafted, where the potential audits are specified, determining the priorities and planning respectively the resources needed that are recorded in the draft budget of the SAI . The analysis of risks of poor per-formance or risks of inadequate economy, efficiency and effectiveness will lead to a list of potential au-dit topics . It can be useful to rank the topics against the following criteria: overall estimated audit impact; financial materiality; risk to good management; signi-ficance of the activities of the agency; lack of recent au-dit coverage and other internal and external reviews.

The selection of topics to be audited, and the preparation of the strategic plan by the SAI of Turkey is carried out using the ranking matrix, created on the basis of the selection criteria and the risk assig-ned to each criteria .

Selection Criteria

1st Topic

2nd Topic

3th Topic

4th Topic

5th Topic

6th Topic

Performan-ce Risks

High High High High High HighMedium Medium Medium Medium Medium MediumLow Low Low Low Low Low

Estimated Audit Impact

High High High High High HighMedium Medium Medium Medium Medium MediumLow Low Low Low Low Low

Financial Materiality

High High High High High HighMedium Medium Medium Medium Medium MediumLow Low Low Low Low Low

Social and Structural Significance

High High High High High HighMedium Medium Medium Medium Medium MediumLow Low Low Low Low Low

Public, Parliament & Media Interests

High High High High High High

Medium Medium Medium Medium Medium Medium

Low Low Low Low Low Low

AuditabilityHigh High High High High HighMedium Medium Medium Medium Medium MediumLow Low Low Low Low Low

(high – 100; medium – 75; low – 50)

The ranking is done within group meetings after the study about topics regarding the selection crite-ria . In the selection of audit topics, experiences and foresights of auditors are determinative .

The SAI of Finland does the planning and selects the topics for audit considering the financial signifi-cance of the area, the activity of the entity, the risk associated to activity (the negative impact and its consequences), and estimation of probable impact from the audit . The planning is done in teams and involves 5 stages: (1) Examining the financial signi-ficance of the activity and identifying risks; (2) Ana-lyzing and classifying risks; (3) The prioritizing of to-

part

ajar

ea c

unoş

tinţe

lor

54

(1) Examinarea semnificaţiei financiare a activităţii şi identificarea riscurilor; (2) Analiza şi clasificaţia riscurilor; (3) Prioritizarea temelor; (4) Raţionamen-tul temelor de audit; (5) Raportul privind analiza riscurilor .

La ONA al Republicii Bulgaria procesul de selecta-re şi de aprobare a tematicilor auditelor performan-ţei este împărţit în următoarele etape: (1) Propuneri-le pentru audit din partea persoanelor competente şi efectuarea studiului în baza tematicilor propuse; (2) Elaborarea sugestiilor generalizatoare; (3) Elabo-rarea, în termenul stabilit, a proiectului programului de audit; (4) Discutarea proiectului programului de audit în cadrul grupurilor de lucru; (5) Decizia Oficiu-lui Naţional de Audit pentru aporbarea programului, cu transmiterea informaţiei Asambleei Naţionale şi Curţii de Conturi Europene .

Planificarea strategică a auditelor performan-ţei este importantă pentru asigurarea eficienţei şi calităţii programului de audit, cu stabilirea clară a obiectivelor, repartizarea eficace a resurselor pe do-meniile cu un posibil impact mare, monitorizarea aranjamentelor .

În ISA din Malta planificarea strategică a audite-lor performanţei prevede parcurgerea următoarelor etape: (1) Determinarea mediului extern în care ac-tivează instituţiile publice; (2) Determinarea riscuri-lor în activitatea instituţiilor din sectorul public; (3) Identificarea potenţialelor entităţi, programelor sau activităţilor care urmează să fie examinate; (4) Selec-tarea domeniilor pentru auditul performanţei; (5) Pregătirea planului strategic .

Planificarea strategică este o etapă importantă în dezvoltarea programului de audit pentru ISA în întregime . La finele etapei de planificare strategică ISA ia decizii asupra domeniilor de auditare şi poten-ţialelor entităţi .

Concluzii. Perioadele de planificare strategică a auditelor performanţei variază de la planificarea con-tinuă (Danemarca) la planificarea strategică pe 4 ani (Estonia) . Astfel este posibil de a reacţiona adecvat şi la timp la problemele ce apar, prin efectuarea audi-telor domeniilor potrivite . Procedurile de selectare a domeniilor, tematicilor pentru auditare diferă de la o ISA la alta, fiind aplicat monitoringul permanent al domeniilor importante; matricea de rating, formată în baza unui număr de criterii; analiza integrată a ris-curilor . Ca rezultat, se elaborează planul strategic pe 3-4 ani, care serveşte drept bază pentru planul anual al activităţii de audit .

La selectarea tematicilor se iau în consideraţie atît interesele societăţii (probleme de interes public, importanţa din punct de vedere financiar/risc), spe-cificul şi riscurile activităţii de gestionare a banului public (riscuri de performanţă, sectorul public cu efi-

cacitatea joasă), cît şi posibilităţile ISA de a audita un anumit domeniu, entitate .

Trecerea la planificarea strategică a adus unele beneficii: (1) Orientarea temelor de audit mai mult spre probleme; (2) Înţelegerea mai bună a scopurilor auditelor; (3) Creşterea valorii adăugate a activităţii ISA . Dar, totodată, există şi unele probleme, cum ar fi: dificultatea evaluării financiare; complexitatea ris-curilor specifice unor domenii; posibilitatea restrîn-să, în unele cazuri, de a determina riscurile în avans .

2. Elaborarea întrebărilor (obiectivelor) de au-dit. Standardele Internaţionale de Audit INTOSAI precizează că obiectivele auditului performanţei sînt definite de legislaţie, dar şi de instituţiile supre-me de audit . În acest sens, sînt menţionate urmă-toarele obiective generale:

Efectuarea unor examinări independente ne-�−cesare legislativului şi organizaţiilor auditate privind economicitatea, eficienţa şi eficacita-tea practicilor de implementare a programe-lor guvernamentale şi a mijloacelor utilizate pentru realizarea acestora .Identificarea şi analiza problemelor privind �−economicitatea, eficienţa şi eficacitatea pro-gramelor guvernamentale şi a domeniului în care performanţa este diminuată, sprijinind astfel organizaţia auditată în adoptarea unor decizii manageriale corecte .Raportarea impactului programului şi anali-�−zarea măsurii în care obiectivele aşteptate au fost realizate, iar în caz dacă acestea nu au fost atinse, trebuie identificate cauzele .Furnizarea către legislativ sau organizaţia audi-�−tată a rezultatelor unor analize independente referitor la valabilitatea şi gradul de încredere a indicatorilor de performanţă stabiliţi, pre-cum şi o apreciere a gradului de încredere a indicatorilor de autoevaluare stabiliţi şi rapor-taţi de către organizaţiile care administrează fonduri publice .Formularea de recomandări pentru legislativ �−şi organizaţia auditată, pe baza constatărilor şi concluziilor rezultate din activitatea de audit .

Auditul performanţei se focalizează numai pe analiza concentrată a celor trei „E”? În mod cert, nu, deoarece complexitatea examinărilor celor trei „E” depinde în mare parte de obiectivele auditului . În cazul în care auditul performanţei are ca obiectiv formularea unor concluzii privind economicitatea şi eficienţa, auditorul trebuie să analizeze eficacitatea . În cazul unui audit al eficacităţii, auditorul va trebui să ţină seama şi de aspectele referitoare la economi-citate şi eficienţă .

Auditul performanţei încearcă să ofere răspuns la două întrebări: S-a lucrat în mod corect? şi S-a făcut

Sharing knowledge

55

pics; (4) Reasoning for audit topics; (5) Risk analysis report .

The National Audit Office of the Republic of Bul-garia divided the process of selection and adoption of performance audit topics in the following stages: (1) audit suggestions from competent persons and research of the topics suggested; (2) contents of summary strategies; (3) contents of draft audit pro-gram by the deadline; (4) discussion of draft audit program within the working group; (5) decision of the National Audit Office on program approval, sen-ding the information to National Assembly and Eu-ropean Court of Auditors .

The strategic planning of performance audits is important for ensuring the efficiency and quality of audit program by setting clear objectives for effecti-ve distribution of resources by areas with a potential high impact, and for arrangement monitoring .

In the SAI of Malta the strategic planning of performance audits includes the following stages: (1) determination of the external environment within which public entities operate; (2) determi-nation of public sector entities’ business risks; (3) identification of potential entities, programmes or activities to be examined over time; (4) selection of performance audit areas; (5) preparation of a Strategic Plan .

Strategic planning is an important phase in de-veloping the performance audit programme for the Office as a whole .

At the end of the strategic planning phase, the SAI would have reached decisions on audit areas and potential candidates .

Conclusions . The strategic planning phases of performance audits vary from ongoing planning (Denmark) to strategic planning for 4 years (Estonia) . In this way, it is possible to react properly and in time to the problems that arise by conducting audits in the relevant areas . The procedures for selection of areas and topics to be audited differ from a SAI to another, where the important areas are permanently monitored; the ranking matrix is used, which is crea-ted on the basis of a number of criteria, as well as the integrated analysis of risks . In the end, the strategic plan for 3-4 years is developed, which serves as a ba-sis for the annual audit plan .

For the selection of topics, both the interests of the public (issues of public concern, financial signi-ficance\risk); the peculiarity and risks for the mana-gement of public money (performance risks, public sectors with low effectiveness); and SAI’s possibiliti-es to audit a particular area or entity are considered .

The use of strategic planning brought some be-nefits: (1) more problem-oriented audit topics; (2)

better understanding of the purpose of our audits; (3) increased value added by SAI’s work . However, there are some problems, such as: difficulty in fi-nancial assessment; complexity of risks specific to certain areas; restricted possibility, in some cases, to pinpoint the risks in advance .

2. Development of audit questions (goals). The INTOSAI ISA specify that the goals of performance audit are defined by the legislation, but also by the SAI . In this respect, the following general goals are mentioned:

to perform some independent studies requi-�−red by the legislature and audited organiza-tions on the economy, efficiency and effecti-veness of government programs implemen-tation practice and the money used for their delivery .to identify and analyze the problems on the �−economy, efficiency and effectiveness of go-vernment programs and of the area where the performance is low, assisting the audited organization in the adoption of correct mana-gement decisions .to report the impact of the program and ana-�−lyze the extent to which the expected goals have been achieved, and if not, to identify the causes .to provide to the legislature or audited organi-�−zation the results of the independent studies of the validity and reliability of performance indicators set and to appraise the reliability of self-assessment indicators set and reported by the organizations managing public funds .to make recommendations to the legislature �−and the audited organization based on fin-dings and conclusions resulting from audit work .

Does the performance audit focus only on the intent examination of the three „E”? Surely not, be-cause the complexity of examination of the three „E” largely depends on audit goals . If the performance audit has the purpose to draw some conclusions on the economy and efficiency, the auditor should ana-lyze the effectiveness . Within an effectiveness audit, the auditor should also consider the aspects related to economy and efficiency .

The performance audit attempts to answer two questions: Were the things done right? and Was the ri-ght thing done? The performance audit may find that one of the actions chosen is inneficient .

According to the requirements set, the audit goals should create an amount of work not only for the audit team, and audited entities, but also for third parties . All stakeholders have to make an

part

ajar

ea c

unoş

tinţe

lor

56

ceea ce trebuia? Auditul performanţei poate să con-state că una dintre măsurile alese este ineficientă .

Obiectivele de audit, conform cerinţelor stabilite, trebuie să creeze un volum de muncă nu numai pentru echipa de audit, entităţile supuse auditului, ci şi pentru persoanele terţe . Toate părţile interesate urmează să-şi formeze opinia proprie cu privire la lucrul efectuat atît strategic, cît şi operativ . Nu trebuie să existe momente de neînţelegeri . Definirea obiectivelor comune, proce-durilor, structurilor organizatorice urmează să consti-tuie un rezultat pentru toţi cei implicaţi .

Procedura de elaborare a întrebărilor (obiective-lor) de audit la ISA din Danemarca este reglementată într-un îndrumar, prin care pentru o misiune de au-dit se stabileşte un singur scop, cu 2 sau cu 4 subo-biective (acesta fiind plafonat pînă la 5 subobiecti-ve) . Scopul şi subobiectivele trebuie să fie formulate ca „întrebări deschise „ . Subobiectivele şi măsurile de control sînt elaborate avînd la bază studiul prelimi-nar . Subobiectivele trebuie să fie elaborate ca între-bări deschise şi să fie dezvoltate din: de ce?, ce fel?, unde? cum? La elaborarea întrebărilor (obiectivelor) de audit este utilizat principiul ”Copacul auditului”, care este prezentat în figura ce urmează:

Obiectivul

Subobiectivul I Subobiectivul II

măsuri de control

măsuri de control

măsuri de control

De exemplu: în cazul auditului performanţei pri-vind reducerea consumului de energie în stat, ca obiectiv a fost stabilit: Cum poate statul (Guvernul) să-şi reducă consumul de energie?, cu următoarele subobiective:

Subobiectivul I�� : Statul a elaborat proceduri care să stabilească un comportament de redu-cere a consumului de energie în ministere?

Statul (Guvernul) cunoaşte numărul total de �−consumatori de energie, precum şi posibi-litatea acestora de reducere a consumului de energie şi asigură eficienţa bazată pe cunoaştere?

Departamentul Energie asigură în nu-�−mele statului (Guvernului) o cunoaştere de ansamblu asupra consumul total de energie în stat?Departamentul Energie a analizat posibi-�−litatea de reducere a consumului de ener-gie în stat?Departamentul Energie a publicat datele �−colectate privind consumul de resurse

energetice în ministere şi prezintă minis-terelor informaţii cu privire la posibilitatea de reducere a consumului de energie .

Subobiectivul II:�� Ministerele asigură un „com-portament de eficienţă” în ceea ce priveşte economia de energie?

Ministerele promovează un „comportament �−de economie” cu privire la utilizarea eficien-tă a energiei?

Ministerele asigură o imagine de ansam-�−blu a potenţialului reutilizării de energie? Ministerele au întocmit planuri de lucru �−pentru a reduce potenţialul de energie? Ministerele de resort au desemnat o per-�−soană responsabilă pentru economia de resurse energetice?

De către ISA a Norvegiei, la proiectarea auditului performanţei, sînt utilizate noi instrumente de pro-iectare: ”Copacul auditului” şi „Matricea de design” . Parcurgerea paşilor descrişi în „Matricea de design” este redată mai jos:

Obiec­tivele

auditului

Întrebă­rile au­ditului

Criteriul auditu­

lui

Probele de audit

Proce­durile

aplicate

Consta­tările de

audit

Riscurile de exe­cutare

Funcţiile instrumentelor de proiectare a „Matricii de design” constau în determinarea următoarelor: (1) Ce vom audita?; (2) Cum vom audita?; (3) Este fe-zabil sectorul supus auditului? .

La definirea obiectivului de audit ar trebui să sta-bilim direcţia clară a sectorului supus auditării . Astfel, la stabilirea domeniilor supuse auditării, urmează să se ţină cont de: obiectivele politice, granturi, refor-mele guvernului, serviciile guvernamentale etc .

ISA a Slovaciei a realizat următoarele acţiuni de audit al performanţei: (1) Problemele specifice tuturor domeniilor supuse acţiunilor de audit; (2) Respectarea principiilor programelor bugetare; (3) Pregătirea şi realizarea investiţiilor în construcţii . Astfel, la acţiunea ”Respectarea principiilor progra-melor bugetare” au fost stabilite următoarele obiec-tive: (1) Evaluarea structurii progamului, obiective-lor programului, precum şi realizarea coeficienţilor stabiliţi; (2) Căutarea posibilităţilor de generalizare a cunoştinţelor de audit pentru alte organe de stat; (3) Propunerea recomandărilor de sistem, prin care vor fi furnizate îmbunătăţiri ale calităţii procesului de bugetare progresivă; (4) Verificarea rezultatelor şi coeficienţilor utilizaţi la măsurarea performanţei .

De către ISA a Elveţiei, la elaborarea întrebărilor (obiectivelor) de audit, sînt utilizate următoarele:

Întrebarea descriptivă:�� – „Care sînt obiectivele de politici?”

Sharing knowledge

57

own opinion about the work done, both strategic and operational . There should be no misunderstan-dings . The definition of common goals, procedures, and organizational structures has to be an output of all involved .

The procedure for the development of audit questions (goals) in the SAI of Denmark is regu-lated by a guidebook, where for an audit mission one objective is set that has 2 or 4 sub-objectives (5 sub-objectives maximum) . The purpose and sub-objectives shall be formulated as „open ques-tions” . The sub-objectives and control measures are developed on the basis of the preliminary study . The sub-objectives should be formulated as „open questions” and set up as: why?, with what?, whe-re?, how? . In developing audit questions (goals) the „auditing tree” principle is used, which is shown below:

Obiectivul

Subobiectivul I Subobiectivul II

măsuri de control

măsuri de control

măsuri de control

For example: in the case of performance audit examination on reduction of energy consumption in the state, the purpose was: How can the state (The Government) be better to reduce its use of energy?, with the following sub-objectives:

Sub-objective I:�� Has the state established a framework which can support a behavior of reducing energy consumption in the minis-tries?

The State (The Government) ensures an �−overview on the total use of energy in the state and the potential of reduction of ener-gy consumption, and the state ensures an effective knowledge-based approach be-tween the ministries .

The Department for Energy ensures on �−behalf of the state an overview on the to-tal use of energy in the state .The Department of Energy has analyzed �−the potential reduction of energy con-sumption in the state .The Department of Energy has published �−the collected data of used energy in the ministries, and the Department shares knowledge between the ministries con-cerning the potential reduction of energy consumption .

Sub-objective II:�� Do the ministries ensure a „behavior of economy” concerning the use of energy?

The ministries ensure a „behavior of eco-�−nomy” concerning the use of energy .

The ministries ensure an overview of po-�−tential reusing of energy .The ministries have made working plans �−for the potential reduction of energy .The ministries have appointed an admi-�−nistrative person who is responsible for energy .

In designing Performance Audits the SAI of Nor-way uses new design tools: „question tree” and „de-sign matrix” . Below we have the steps of the „design matrix”:

Audit Objective

Audit Ques­tions

Audit Criteria

Audit Evi­

denceMethod

Antici­pated

findings

Risks to the ex­ecution

The function of design tools is to determine the following: (1) what we are going to audit; how we are going to do it; whether the audit is feasible .

When defining the audit objective we should give a clear direction for the audit . Thus, when we decide the area to be audited, we should consider: political objectives, grants, government reforms, go-vernment services, etc .

The SAI of Slovakia prepared the following per-formance audit questions: (1) specific matters of all-area audit actions; (2) compliance with the principles of program budgeting; (3) preparation and realizati-on of the investment constructions . With regard to the ”compliance with the principles of program bud-geting”, the following objectives have been set: (1) to evaluate putting program structure together, reality of the intentions and program objectives and their fulfillment and keeping of determined measurable coefficients; (2) to search possibilities for generaliza-tion of the audit knowledge for other state bodies; (3) to propose system recommendations by which will be provided the improvement of the quality of the progressive budgeting process; (4) to verify results and introduced coefficients used for perfor-mance measuring .

The SAI of Switzerland formulates 3 types of per-formance questions:

descriptive questions: – �� „What are the goals of the policy?”evaluative questions: –�� „Is the relationship between input and effects reasonable?”Questions of causes and interdependenci-��es: – „What are the causes of increased costs?”

part

ajar

ea c

unoş

tinţe

lor

58

Întrebarea de evaluare:�� – „Este rezonabilă re-laţia între „input” şi efecte?”Întrebări de cauze şi interdependenţă�� – „Care sînt cauzele creşterii costurilor?

Întrebările bine stabilite trebuie să fie: relevante şi utile în legătură cu scopul de evaluare; ghid de co-lectare a informaţiei; formulate clar, documentate în scris; realiste şi să genereze răspunsuri; analitice şi să conţină doar o întrebare; să se refere la criteriile de evaluare; să fie logice, grupate în blocuri de subiecte .

Urmare activităţii de audit trebuie să avem răspuns la întrebările: (1) Care sînt obiectivele activităţii de audit? (2) S-au realizat aceste obiective? (3) Care sînt resursele de personal şi costurile de audit? (4) Care sînt rezultatele activităţii de audit?

ONA al Regatului Unit al Marii Britanii, la elabora-rea întrebărilor (obiectivelor) de audit, ia în conside-rare următoarele criterii: (1) Ierarhizarea întrebărilor care generează răspunsuri Da sau Nu; (2) Transfor-marea întrebărilor-cheie în cerinţe specifice de au-dit . Astfel, la stabilirea obiectivului de audit, se ţine cont de combinarea listei situaţiilor şi a dificultăţilor întîmpinate: Ce-a fost ca înainte?; Care este situaţia în prezent?; Ce se poate face în viitor?; S-au urmă-rit cele mai bune practici în domeniu?; S-au realizat cele preconizate? .

La stabilirea subobiectivelor se utilizează urmă-toarele reguli: (1) Subobiectivul trebuie să genereze răspunsuri Da / Nu; (2) Să fie de „excludere recipro-că”; (3) Să fie exhaustiv .

Un obiectiv bine gîndit contribuie la elaborarea rapoartelor bine structurate, precum şi la realizarea misiunilor de audit în raport de timp şi buget .

Concluzii. În cadrul atelierului de lucru a fost pus accentul pe tehnici, care ajută să ofere un set clar de probleme ce urmează a fi examinate . Ca exemplu a servit procedura de elaborare a obiec-tivului de audit, care este bazată pe nişte reguli practice şi logice prin combinarea bunelor practici de management al proiectelor şi a acţiunilor de elaborare a întrebărilor (obiectivelor) de audit, care servesc drept temei la elaborarea rapoartelor bine structurate .

3. Proceduri şi tehnici de pregătire a auditelor performanţei. Atelierul de lucru a cuprins diferite aspecte de audit şi răspuns la între-bările: „Cum pot fi dezvoltate criteriile de audit al performanţei în diferite abordări de audit care decurg din domeniul de activitate a instituţiei supreme de audit?”, ”Cum pot fi utilizate criteriile de audit pentru stabilirea metodologiei corecte în auditul performan-ţei?”; ”Care sînt problemele specifice legate de indicatorii de performanţă şi cum acestea

pot fi măsurate?”; „Pot fi identificate noi sur-se de evaluare?” .

ISA a Belgiei contribuie la o funcţionare mai bună a guvernării prin următoarele mijloace de audit:

Criteriile de audit (CA) – situaţia

„cum trebuie să fie”

Constatările de audit

Explicaţii, de ce nu s-au întrunit CA?

Uneori nu se atrage aten-ţie explicaţii-lor sau expli-caţiile nu sînt

raportate

Concluzii şi recomandări

Situaţia „aşa cum este”

La selectarea criteriilor de audit trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte: (1) Mandatul juridic al ISA; (2) Instrumentele de selectare (analize de risc) şi criteriile de selecţie; (3) Studiul preliminar; (4) Me-diul de audit (date disponibile, obiective care pot fi auditate etc) .

Buna guvernare reprezintă acţiunile guverna-mentale care au la bază diferite tipuri de criterii: (1) Rezultate orientate spre economicitate, eficienţă şi eficacitate; (2) Criterii constituţionale: legitimitate, certitudine juridică, egalitate în drepturi; (3) Criterii democratice: responsabilitate, participare, integri-tate .

Auditul performanţei este limitat de criteriile ce-lor trei ”E” . Astfel, realizarea unui ”E” este efectuată din contul altor criterii de audit . În relaţia celor trei ”E”, de asemenea, sînt posibile următoarele: (1) Creş-terea eficacităţii poate duce la diminuarea eficienţei; (2) Creşterea eficienţei poate provoca pierderi de ca-litate; (3) Recomandările ISA de multe ori au tendinţa de a stimula noi proceduri sau mai multe proceduri elaborate .

La alegerea criteriilor de audit, precum şi la for-mularea concluziilor şi recomandărilor privind creş-terea celor trei ”E” trebuie să se ţină cont de even-tualele efecte secundare ale altor criterii de ”bună guvernare” .

Criteriile de audit utilizate de ISA a Belgiei sînt:(1) Măsurarea directă a eficienţei şi eficacităţii . (2) Bunele practici de management care sînt

utilizate în cadrul fiecărei misiuni de audit (planificarea strategică, managementul re-surselor umane, criterii de control intern etc .) .

(3) ”Politica de semnal” (o bună teorie politică, obiective bine formulate etc .) .

Sharing knowledge

59

What characterises good questions: relevant and useful – in relation to purpose of evaluation; good questions guide collection of information; formu-lated understandably and clearly, documented in writing; realistic and answerable; analytic and con-tain only one question; evaluative questions refer to valuation criteria; causal questions are grouped into logical blocks of topics .

We have to have answers to the following questi-ons: (1) What are the goals of the audit activities? (2) Have the goals been achieved? (3) What are the staff resources and costs for the audit? (4) What are the results of the audit activities?

In developing questions linked to audit tasks the NAO of UK does the following: (1) makes up a hierar-chy of Yes/No questions; (2) turns high level questi-ons into specific audit tasks . Thus, when setting the audit goal, a list of situations and complications is taken into account: What was it like before? What is the situation now? What can be done in the future? Was the best relevant practice followed? Was the in-tended achieved?

The questions should be broken down into lower level issues, using the RULES: (1) Sub questions must follow „Yes/ No” rule; (2) Sub questions must be „Mu-tually Exclusive”; (3) Sub questions must be „Collec-tively Exhaustive” .

A well-developed purpose helps to produce well structured reports and perform audit missions to time and budget .

Conclusions. During the workshop we highligh-ted the technics that help to establish a clear set of issues to be examined . As an example served the procedure for development of audit goal, based on some practical and logical rules combining good project management practice and preparation of audit questions (goals) that lead to well structured reports .

3. Procedures and technics for performance audit preparation. The workshop covered different audit aspects and answers to the following questions: «How can the perfor-mance audit criteria be developed under different audit approaches that result from the remit of the SAI?», ”How can the audit criteria be used for setting the right metho-dology in the performance audit?”; ”What are the specific issues related to performan-ce indicators and how can they be measu-red?»; «Can new evaluation sources be iden-tified?» .

The SAI of Belgium contributes to better gover-nance by the following audit means:

Audit criteria (AC) – situation „to be”

Audit findings

Explanations why aren’t the AC met?

Sometimes there is no

attention for explanations or explana-

tions are not reported

Conclusions and recommendations

Situation ”as it is”

The choice of audit criteria depends on: legal mandate of SAI, ��selection tools (risk – analyses) and selection ��criteria, available expertise in the SAI and, ��the audit environment (available data, audita-��ble objectives, etc .)

Good governance represents governmental acti-ons that have to score on different kinds of criteria:

Results oriented criteria: economy, efficiency ��and effectivenessConstitutional criteria: legitimacy, legal cer-��tainty, equality of rightsDemocratic criteria: accountability, participati-��on, leadership and integrity

Performance Audit is restricted to the first criteria (3 E’s) . Achievement of an E can go at the expense of the achievement of other criteria .

Between the three 3E’s tensions are also possi-ble:

Increasing effectiveness can result in decrea-��sing efficiency Increasing efficiency can cause loss of quality ��Recommendations of SAI’s often tend to sti-��mulate new or more elaborated procedures

The choice of audit criteria, conclusions about the 3E’s and recommendations to increase the 3 E’s must have an eye for possible side-effects on other criteria of good governance .

The audit criteria used by the SAI of Belgium are:Direct measuring of efficiency and effective-��nessCriteria about good management practices ��(strategic planning, HRM, internal control cri-teria,…) in every auditCriteria about sound policy (a good policy the-��ory, SMART formulated goals,…) in 1/3 of the auditsAccountability��Quantity and quality of output . ��

part

ajar

ea c

unoş

tinţe

lor

60

(4) Responsabilitate .(5) Cantitatea şi calitatea producţiei .

Criteriile de audit care nu sînt folosite de către ISA a Belgiei:

(1) Evaluarea culturii organizaţionale sau a mo-dului de activitate a funcţionarilor publici – „factorul uman” .

(2) Atribuirea de competenţe în regiuni, comu-nităţi şi în cadrul Guvernului Federal .

Utilizarea criteriilor de audit în cadrul procesului de audit parcurge următoarele etape:

1 . Planificarea auditului (studiul preliminar):Transformarea întrebărilor (obiectivelor) �−de audit în criterii de auditDialogul cu entitatea auditată . �−

2 . Realizarea auditului .3 . Raportarea rezultatelor de audit .4 . Autoevaluarea procesului de audit .

În fiecare an este efectuată o examinare a rapoar-telor de evaluare (lecţiile învăţate la nivel de ISA – de exemplu, îmbunătăţirea procedurilor, organizarea training-urilor etc .)

De către Oficiul Naţional de Audit al Ungariei, în cadrul auditului utilizării fondurilor structura-le, a fost stabilit ca obiectiv principal: ”Este aplicat principiul celor trei ”E” la acordarea subvenţiilor?”, iar ca subobiectiv: ”Proiectele şi rezultatele plani-ficate sînt realizate în conformitate cu legislaţia?” . Astfel, a fost ales următorul criteriu: examinarea, prin comparaţie, a principiilor legale cu practici-le aplicate, precum şi examinarea indicatorilor de costbeneficiu . Ca surse au fost utilizate contracte, date statistice .

proceduri şi tehnici similare celor utilizate de către curtea de conturi a republicii moldova, de pregătire a auditelor performanţei au fost exemplificate de către reprezentanţii iSA ale Bulgariei, cehiei, estoniei şi Spa-niei.

Concluzii: În cadrul atelierului a avut loc schimb de experienţă privind procedurile şi tehnicile uti-lizate de către diferite ISA la stabilirea criteriilor de audit .

4. Crearea calităţii în procesul de audit al per-formanţei. Asigurarea calităţii este un proces continuu care se efectuează la toate etapele ciclului de audit, contribuind la creşterea efectului social, economic şi administrativ al auditului, prin evidenţierea lacunelor activi-tăţilor anterioare şi prin corectarea greşelilor curente . Diferenţele în asigurarea calităţii sînt condiţionate de structura diferită a ISA .

La ISA din Danemarca calitatea în auditul per-formanţei presupune existenţa şi funcţionarea a 3 componente: calitatea managementului la nivelul

entităţii, asigurarea calităţii procesului, precum şi controlul calităţii produsului final . Calitatea în pro-cesul de audit al performanţei se asigură de către auditorul general, prin revizuirea permanentă, atît la etapa de planificare, cît şi la exercitarea auditului nemijlocit; prin informarea şi considerarea opiniilor, explicaţiilor primite din partea entităţii auditate pe parcursul auditării, precum şi prin examinarea re-zultatelor evaluării efectuate de către entitatea au-ditată şi experţi după finalizarea auditului . Calitatea auditelor performanţei se obţine prin respectarea următoarelor principii:

Flexibilitate în alegerea metodelor, ţinînd cont ��de relevanţa subiectului pentru auditare .Dialog în echipa de audit, cu managementul ��şi clienţii .Delegare a responsabilităţilor .��Deschidere către public .��

Rapoartele de audit al performanţei întocmite de ISA a Turciei stîrnesc un interes mare din partea publicului, iar constatările şi recomandările de audit au impact asupra politicilor guvernului . Căutarea subiectului pentru audit se face de către echipa de audit, ţinînd cont de materialitate, riscuri, interes pu-blic, posibilitatea auditării şi impactul posibil de pe urma auditului .

Procedurile de asigurare a calităţii includ: con-sultarea opiniei experţilor externi (academicienii, profesori etc .) şi interni (personal cu experienţă); evaluarea şi revizuirea, precum şi ghidarea privind suficienţa, claritatea probelor şi simplitatea prezen-tării mesajului în raport (de către consultantul meto-dologic) . Asigurarea continuă a calităţii şi revizuirea calităţii se efectuează de către grupul pentru auditul performanţei .

Controlul calităţii se face de către auditorul res-ponsabil, luînd în consideraţie calitatea şi timpul acordat planificării, executării şi monitorizării audi-tului .

În acest context, auditele trebuie să fie finalizate la timp, sarcinile trebuie să fie relevante obiectivelor şi scopului auditului, trebuie să fie selectate şi utili-zate metodele adecvate, echipele de audit trebuie să întreţină relaţii bune şi rezonabile cu entitatea auditată, rapoartele de audit trebuie să fie expuse clar, simplu, să fie bine structurate şi să corespundă standardelor de raportare INTOSAI . Activităţile de corectare, în situaţii critice, trebuie să fie întreprinse la timp . Calitatea auditului se evaluează verbal în ca-drul grupului în baza următoarelor categorii: (1) Lu-crul de audit finalizat; (2) Mass-media; (3) Interesul şi referinţele academice; (4) „Feedback”-ul din partea instituţiilor publice relevante; (5) Interesul organiza-ţiilor neguvernamentale .

Sharing knowledge

61

Audit criteria not used by the SAI of Belgium are:Criteria in order to evaluate the organisational ��culture or the functioning of individual civil servants -„the human factor” .Criteria about the attribution of powers to ��the regions, communities and federal gover-nment .

Using audit criteria in the audit process takes se-veral stages:

1 . planning the audit (preliminary study):a . Transform the audit questions into audit

criteriab . Dialogue with the auditee .

2 . The main audit process .3 . Reporting of the results .4 . Self-evaluation of the audit .

Every year an examination of the evaluation re-ports is performed (lessons learned on SAI level – e .g . improve procedures, organise training, etc .)

In the course of performance auditing the utili-sation of Structural Funds, the National Audit Office of Hungary set the main objective: Is the principle of 3 E-s (VFM) applied during the process of gran-ting the given subsidies?, and the sub-objective: Are the planned results of the accepted projects and the planned utilisation of the sources in accordance?

Thus, the following criterion was selected: Com-paring the principles under SPD with the applied practice, and examining the cost-benefit indicators . Data sources were SMIS, applications, contracts .

Examples of procedures and technics similar to those used by the Court of Accounts of the Republic of Moldova in preparing performance audits were brought by representatives of SAIs of Bulgaria, Cze-ch Republic, Estonia, and Spain .

Conclusions: During the workshop we exchan-ged experience in procedures and techniques re-garding the setting of audit criteria by different SAIs .

4. Building quality in the perormance audit process. Quality assurance is a continuous process at all stages of the audit cycle that contributes to the growth of social, econo-mic and administrative effect of the audit by highlighting the gaps in previous activities and correcting current mistakes . The diffe-rences in quality assurance are conditioned by diferent structures of SAI .

In the SAI of Denmark quality of performance au-dit implies the existence and functioning of 3 com-ponents: quality management at organization level, quality assurance in the process, and quality control of the final product . The quality in the performan-ce audit process is ensured by the Auditor General

through permanent reviews both at the planning and execution stage of the audit; by informing and considering the opinions, explanantions received from the auditees during the audit and by exami-ning the results of the assessment made by the au-ditee and experts when the audit is over . The quality in the performance audit is obtained by following the principles below:

Flexibility in the choice of methods depending ��on the subject in order to meet relevance cri-teria of auditee and public .Dialogue in Audit Team and with Management ��and clients .Delegation of Responsibility .��Openness to the Public .��

The performance audit reports prepared by SAI of Turkey stirr great interest to the public, and the audit findings and recommendations have impact on government policies . The audit team searches individually for the topic of the audit taking into ac-count the the materiality, risks, public concern, audi-tability, and potential impact of the audit .

Quality assurance procedures include:consulting expert opinion externally (mostly ��academics, professors, etc .) or internally (staff who is experienced or has technical skill);assessing and reviewing whether the works ��are technically sound, evidence is sufficient and clearly presented and the report is conve-ying its message simply etc . by methodology adviser .Continuous quality assurance and quality re-��view are carried out informally within perfor-mance audit group .

Quality control is ensured basically by audit manager taking into account quality and timing in planning, executing and monitoring the audit .

In this context, the audits should be completed on time, the tasks should be relevant to the objecti-ves and scope of the audit, the appropriate methods should be selected and used, the audit teams are able to maintain good and reasonable relations with auditee, the audit reports should be written in a cle-ar, simple and well-designed manner, briefly, meet the INTOSAI reporting standards . The corrective ac-tions should be taken at critical situation in time .

Quality is orally evaluated within the group un-der the following categories:

The completed performance audit works��The media��Academic reference and interest��Feedback from the relevant public institutions��The non-governmental organisations’ inte-��rest .

part

ajar

ea c

unoş

tinţe

lor

62

De menţionat că la crearea calităţii în auditul per-formanţei sînt importante: motivarea personalului şi încurajarea încrederii reciproce; desemnarea perso-nalului creativ, analitic şi bine informat .

Cele mai importante aspecte ale calităţii sînt con-siderate: „lidership”-ul de jos în sus; training-urile în cadrul grupului după finalizarea fiecărui studiu de audit; autoaprecierea (autoevaluarea) .

Printre aspectele calitative secundare se menţio-nează revizuirea externă .

În cadrul ONA al Republicii Bulgaria, din anul 2006, funcţionează Comitetul de Asigurare a Calită-ţii, care evaluează calitatea auditelor, generalizează bunele practici de audit, propune activităţi pen-tru îmbunătăţirea calităţii auditului . Comitetul este constituit din 10 persoane: preşedinte (Preşedintele ONA al Republicii Bulgaria), vicepreşedinte, secretar şi 7 membri (4 – din mediul academic şi auditori din sectorul privat, 3 auditori ai ONA al Republicii Bul-garia) . Comitetul activează în baza principiilor de confidenţialitate, independenţă, obiectivitate, com-petenţă şi profesionalism, documentare adecvată a lucrului efectuat .

Obiectele de asigurare a calităţii sînt: auditele fi-nalizate, auditele care se realizează şi auditele pro-gramate pe viitor . Asigurarea calităţii prevede depu-nerea declaraţiei de confidenţialitate, independenţă şi lipsa conflictului de interese; completarea chesti-onarului; documentarea concluziilor pentru rezulta-tele revizuirii .

Rezultatele asigurării calităţii se prezintă în formă de raport anual care include sugestiile pentru îmbu-nătăţirea calităţii procesului de audit .

La ONA al Regatului Unit al Marii Britanii asigura-rea calităţii pe parcursul ciclului de studiu se efectu-ează prin stabilirea pragului calităţii, revizuiri interne şi externe şi întocmiri de dosare ale calităţii la finali-zarea studiului . Pragul calităţii se determină reieşind din pregătirea de a începe o activitate; disponibili-tatea mesajelor clare şi convingătoare, susţinute cu probe; pregătirea pentru a întocmi proiectul de raport; cunoaşterea şi difuzarea mesajului; învăţarea lecţiilor şi distribuirea informaţiilor .

La etapa de planificare, în baza foii de opţiuni (conţine sinopsa de propuneri şi opţiuni posibile), se elaborează planul de studiu, care răspunde la în-trebarea: Cum trebuie de făcut acest lucru?; conţine informaţie despre metode, buget şi timp . După revi-zuiri interne acest plan este prezentat conducerii .

Ca urmare a etapei de auditare, în baza probelor acumulate şi ajungînd la un consens asupra mesa-jelor-cheie, se formulează concluziile care vor fi in-cluse în raportul final . Proiectul de raport întocmit este supus evaluării externe, efectuate de specia-

liştii Şcolii de economii din Londra şi Universităţii Oxford, în baza următoarelor criterii: corespunderea studiului obiectivelor stabilite; prezenţa în raport a analizei financiare suficiente şi a informaţiei valorice despre costuri, beneficii şi performanţă; buna struc-tură a raportului, suficienţa şi expunerea succintă a lui; utilizarea graficelor şi diagramelor; claritatea metodologiei; concluzia raportului privind atinge-rea performanţei, cu indicarea activităţilor pentru obţinerea acesteia; recomandări specifice, eficiente, convingătoare şi susţinute de analiza din raport . La finalizarea auditului, precum şi după etapa de rapor-tare se efectuează evaluarea internă „la rece” .

În cele din urmă, după revizuirile interne şi exter-ne se generalizează neajunsurile, precum şi lecţiile ce pot fi învăţate, care ulterior se iau în consideraţie la întreprinderea măsurilor pentru îmbunătăţire .

Concluzii. Atelierul de lucru a acoperit proceduri-le de asigurare a calităţii în cadrul Oficiilor Naţionale de Audit, ce includ: praguri de calitate; revizuiri in-terne şi externe; evaluarea calităţii rapoartelor publi-cate; învăţarea lecţiilor pentru viitor .

Concluzii generaleBuna gestiune financiară se bazează pe principiul

raţionalităţii economice, în funcţie de resursele pu-blice care ar trebui să fie folosite pentru a realiza cele mai mari beneficii . Referindu-ne la necesitatea de a avea un punct de vedere comun fundamental, ar fi necesar să subliniem că auditul performanţei este un instrument adecvat pentru această problemă . Cu toate acestea, este important să realizăm faptul că soluţiile care sînt eficiente şi suficiente pentru une-le ISA ar putea să nu aibă acelaşi impact pentru alte instituţii .

Este evident că punerea în aplicare şi dezvoltarea cu succes a auditului performanţei va duce la obţine-rea unei „valori pentru bani” mai bune a cheltuielilor publice . Totodată, este necesar şi efortul instituţiilor publice, prin conformarea la legislaţie şi prin utiliza-rea bunelor practici de domeniu .

Sharing knowledge

63

In building quality into the performance audit process it is important:

to motivate staff and to encourage mutual ��trust . to assign the creative, analytic, and well-infor-��med staff .

The most important quality issues are:Leadership from top to bottom .�−Training within the group after completing �−each audit study .Self-assessment .�−

External reviews are secondary quality issues .

In the Bulgarian National Audit Office (BNAO) the Quality assurance committee (QAC) was establi-shed in 2006 that performs follow up evaluation of the audit quality; summarizes good audit practices; suggests actions to improve audit quality .

The committee is made up of 10 persons – chair-man and 9 members:

1 . the president of BNAO is chairman of QAC;2 . deputy chairman;3 . secretary;4 . 7 members – 4 from academic circles and

auditors from the private sector and 3 BNAO auditors .

Principles guiding the work of QAC:1 . confidentiality;2 . independence;3 . objectiveness;4 . competence and professionalism;5 . appropriate documentation for work done .

Subject of quality assurance are completed au-dits, current audits, and future audits .

Quality assurance includes the submissiom of a declaration for confidentiality, independence and lack of conflict of interests; filling out a questionna-ire; documented conclusion for the results of the re-view .

Presentation of the results of quality assurance is done in an annual report which includes suggesti-ons for improving the quality of the audit process .

For quality assurance through the study cycle, the NAO of UK has had quality thresholds, inter-nal and external reviews, and post-study quality folders .

The quality threshold is determined by the pre-paration to start an activity; the availability of clear and persuasive messages supported by evidence; preparation to write the draft report; knowledge and spreading of the message; learning the lessons and dissemination of information .

During planning stage, the study team prepares the study plan based on an options paper (includes

a brief synopsis of the proposal, with a number of feasible options), that addresses the question „How should we do it?”, contains the methods, budget and timescale . After internal reviews the plan is submit-ted to the management .

When the auditing is over the aim is to consider the evidence and reach a consensus about the key messages that need to be presented in the final re-port .

External review of draft report is carried out by London School of Economics and Oxford Univer-sity based on assessment criteria, such as: Is the study clearly set out together with its objectives?; Does the report include sufficient financial analy-sis and quantitative information on costs, benefits and performance?; Is the report well structured and well-written?; Is the report sufficiently succinct?; Are graphics and statistics appropriately used and well presented?; Is the methodology clearly set out?; Does the report reasonably conclude whether VFM has been achieved or is likely to be, together with an indication of the action needed to achieve better VFM?; Are the recommendations sufficiently speci-fic, cost effective, convincing and supported by the underlying analysis in the report? At the end of the audit and after reporting the internal cold review is performed .

As a result of internal and external reviews, the drawbacks are summarized as well as the lessons to be learnt, which are considered when improvement actions are taken .

Conclusions. The workshop covered the quality assurance procedures of NAOs that include: quality thresholds; internal and external reviews; assess-ment of the quality of public reports; learning les-sons for the future .

general conclusionsGood financial management is based on the

principle of economic rationality depending on the public resources to be used for achieving the highest benefits . Speaking about the need to have a common fundamental viewpoint, it should be highlighted that the performance audit is a proper tool for this issue . Despite all this, it is important to understand that the solutions efficient and suffici-ent for some SAI might not have the same impact for other institutions .

It is obvious that the successful conduct and de-velopment of performance audits will lead to higher VFM of public expenditures . At the same time, the effort of the institutions is also necessary, by com-plying with the legislations and using the good practice in the area .

cola

bora

re in

tern

aţio

nală

64

În zilele de 1-2 iunie 2009, delegaţia Curţii de Conturi a Republicii Moldova, condusă de dna Eli-saveta Foca, vicepreşedintele Curţii de Conturi, a efectuat o vizită oficială la Oficiul Naţional de Au-dit al Bulgariei (ONAB), la invitaţia domnului Vale-riy Dimitrov, Preşedintele ONAB .

La 1 iunie 2009, delegaţia Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a avut o întrevedere la Subdiviziunea teritorială Plovdiv, care este una din cele 6 subdiviziuni teritoriale ale ONAB . În cadrul întrevederii cu reprezentanţii Subdiviziunii au fost discutate unele probleme de ordin general refe-ritor la auditarea mijloacelor autorităţilor publice locale . În Subdiviziunea de la Plovdiv activează 42 de persoane, din care 32 de auditori . Un aspect în managementul resurselor umane, care urmează a fi remarcat, este rotaţia personalului din subliviziu-nile teritoriale .

În total, în cele 6 subdiviziuni teritoriale acti-vează circa 280 de angajaţi din numărul total de 600 de angajaţi ai ONAB . Directorul Subdiviziunii Plovdiv, dna Maria Taneva, precum şi alţi auditori au menţionat că teritoriul Bulgariei este divizat în regiuni şi, respectiv, municipalităţi . Divizarea administrativ-teritorială a Bulgariei include 264 de municipalităţi . Fiecare regiune (care include 6

municipalităţi) este condusă de un guvernator, numit de Gu-vern . Municipalităţile au ace-eaşi autonomie financiară ca şi raioanele . Formarea bugetelor municipiilor este puţin diferită de cea din Republica Moldova, şi anume, partea de venituri se formează doar la nivelul muni-cipalităţilor, veniturile din locali-tăţile săteşti, de asemenea, fiind acumulate în bugetul municipal . De la bugetul de stat municipiul beneficiază de subvenţii pentru implementarea unor programe guvernamentale, mijloacele re-spective fiind încasate la un cont separat şi utilizate şi raportate

separat de veniturile şi cheltuielile proprii ale bu-getului municipal . Executorii de buget sînt divizaţi în trei nivele (satele sînt de nivelul III) .

În funcţiile Subdiviziunii Plovdiv se atribuie:Auditarea anuală a mijloacelor părţii de ve-��nituri şi părţilor de cheltuieli ale bugetelor municipale, prin certificarea situaţiilor finan-ciare raportate în rapoartele generalizatoare . În fiecare an, pînă la data de 31 iulie, auditorii urmează să-şi exprime opinia asupra rapoar-telor generalizatoare privind executarea bu-getelor la 18 municipii (audit de atestare) . Metodele de abordare a auditului par a fi identice celor utilizate şi de angajaţii Depar-tamentului control al utilizării finanţelor pu-blice în teritoriu al CCRM . În cadrul auditului se utilizează pragul de semnificaţie şi se iden-tifică zonele de risc, ca rezultat stabilindu-se categoriile de operaţiuni care sînt supuse auditării (pe domenii, ca de exemplu, chel-tuieli pentru procurări de bunuri, retribuirea muncii etc .) . De fiecare dată auditorii menţi-onează în raport domeniile care au fost audi-tate . Astfel, la executorii de buget de nivelul II (diferite autorităţi municipale) şi nivelul III (sate) sînt verificate doar unele categorii de

Colaborare internaţională

Vizita ofiCială a delegaţiei Curţii de Conturi la ofiCiul naţional de audit al repuBliCii Bulgaria

international cooperation

65

During 1-2 June 2009, the delegation of the Court of Accounts of the Republic of Moldova, led by Mrs . Elizaveta Foca, the Deputy President of the Court of Accounts (CoA) had an official visit to the National Audit Office of the Republic of Bulgaria (NAOB) at the invitation of Mr . Valeriy Dimitrov, the president of NAOB .

On 1 June 2009, the delegation of the CoA had a meeting with the regional sub-division from Plo-vdiv, which is one of the six sub-divisions of NAOB . During the meeting with the representatives of the sub-division, some general issues about the audit of the funds of local public authorities were discus-sed . The regional sub-division from Plovdiv has 42 employees, of whom 32 are auditors . The rotation of staff from the regional sub-divisions is an aspect of HR management that is worth mentioning .

All in all, about 280 staff works in those six re-gional sub-divisions of the total 600 employees of NAOB . The Director of the sub-division from Plovdiv, Mrs . Maria Taneva, as well as other auditors stated that the territory of Bulgaria is divided into regions and respectively, municipalities . The administrative-territorial division of Bulgaria includes 264 municipa-lities . Each region (that comprises 6 municipalities) is led by a governor, appointed by the Government . The municipalities have the same financial auto-nomy like the rayons . The budgets of the municipali-ties are formed a bit different than in the Republic of Moldova, specifically, the revenues are formed only at the municipality level, and the revenues from vil-lages are also collected into the municipal budget . The municipality benefits of subsidies from the sta-te budget for the implementation of some govern-mental programs, where the money is collected into a separate account and used and reported separa-tely from the own revenues and expenditures of the municipal budget . The budget spenders are divided into 3 levels (the villages are the III level) .

The duties of the sub-division from Plovdiv in-clude:

To audit annually the revenues and expendi-��tures of municipal budgets by certifying the financial positions stated in the consolidated reports . Each year by 31 July, the auditors have to issue their opinion regarding the con-

solidated reports on the budget execution of 18 municipalities (attestation audit) . The audit approaches seem to be identical with those used by the staff of the CoA Depart-ment for controlling the use of public finance in the regions . During the audit, the materi-ality threshold is used and the risk areas are identified . As a result, the account areas are established and audited (by areas, e .g . expen-ditures for procurement of goods, remunera-tion, etc .) . Every time the auditors mention in their reports the areas that have been audi-ted . Thus, for the budget spenders of II level (different municipal authorities) and III level (villages) only some account areas are audi-ted, which are up to the auditor by providing the relevant justification regarding the need for this checking . Internal audit sub-divisions are operating within the local public autho-rities, depending on the amount of money used . During the audits, the auditors assess both the functioning of the internal control and internal audit and depending on its sta-te and given the evaluation of audit reports the audit scope may widen or narrow . When the audit is finished, the director of the sub-division reports during NAOB meeting about audit results, which are approved through a collegial decision . In the preceding year, there were issued 17 unqualified opinions and a qualified one .Besides the certification of those 18 reports ��on the execution of municipal budgets, the auditors of the sub-division also certify the reports of 5 higher-educational institutions .To conduct the audits of the loans taken from ��the municipal budget .To audit the political parties .��To carry out the performance audits together ��with the staff from the Central Office .To audit the European funds of which the mu-��nicipalities benefit or the funds appropriated to finance different state programs .To audit the regional sub-divisions of the mi-��nistries .

International cooperation

the offiCial Visit of Court of aCCounts’ delegation to the national audit offiCe of the repuBliC of Bulgaria

cola

bora

re in

tern

aţio

nală

66

operaţiuni, selectate la discreţia auditorului, cu argumentarea respectivă privind necesi-tatea verificărilor corespunzătoare . În cadrul autorităţilor publice locale, în dependenţă de volumul mijloacelor utilizate, activează subdiviziunile de audit intern . În cadrul au-ditelor, auditorii evaluează atît funcţionarea controlului intern, cît şi a auditului intern, şi, în dependenţă de starea acestuia, precum şi reieşind din evaluarea rapoartelor de audit, se limitează sau se măreşte aria de acoperire a auditului . La finalizarea auditului, directo-rul subdiviziunii raportează în şedinţa ONAB despre rezultatele auditului, acestea fiind aprobate printr-o Hotărîre colegială . În anul precedent a fost exprimate 17 opinii fără re-zerve şi o opinie cu menţiuni . Pe lîngă certificarea celor 18 rapoarte privind ��executarea bugetelor municipale, auditorii subdiviziunii mai certifică şi rapoartele la 5 instituţii de învăţămînt superior .Efectuarea auditelor împrumuturilor angaja-��te la bugetul municipal .Auditarea partidelor politice .��Efectuarea auditelor performanţei în comun ��cu angajaţii aparatului central . Auditarea fondurilor europene de care bene-��ficiază municipiile sau a celor alocate pentru finanţarea diferitor programe la nivel de stat .Auditarea subdiviziunilor teritoriale ale mi-��nisterelor .

Directorul Subdiviziunii Plovdiv a propus să fie semnat un acord de colaborare la nivelul subdivi-ziunilor CCRM şi ONAB, ceea ce ar permite conso-lidarea cunoştinţelor în metodologia utilizată de colegii din Bulgaria la auditarea bugetelor UAT .

La 2 iunie a avut loc întrevederea oficială a dele-gaţiei CCRM cu domnul Valeriy Dimitrov, Preşedin-tele ONAB . Dl V . Dimitrov a prezentat o informa-ţie despre activitatea ONAB, iar vicepreşedintele CCRM dna Elisaveta Foca, la rîndul său, – o infor-maţie despre reformarea CCRM .

ONAB a fost creat în anul 1880 şi a activat pînă în anul 1947 . ONAB a fost restabilit în anul 1991, cînd a fost adoptată legea organică . Ulterior, în anul 2001, a fost adoptată o nouă lege organică, armonizată la normele de audit internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene . Pe parcursul ani-lor 2001-2007, în lege au fost operate mai multe modificări .

ONAB este compus din 10 auditori, care sunt numiţi pe un termen de 9 ani, cu dreptul de pre-lungire a mandatului încă pe un termen, cu excep-ţia Preşedintelui, mandatul căruia poate fi prelun-git doar în calitate de membru al ONAB .

La ONAB activează 600 de angajaţi, care nu sînt funcţionari publici, relaţiile de muncă fiind reglementate de Codul muncii . Structura ONAB include 10 Grupuri de audit, care sînt patronate de membrii ONAB . Grupurilor de audit le sînt atri-buite autorităţile publice respective – executori primari de buget, rapoartele financiare ale cărora sunt supuse auditului anual de certificare . Grupu-rile de audit nu sînt specializate după tipurile de audit .

Începînd cu anul 1999, ONAB a implemen-tat două proiecte de twinning cu asistenţa ONA al Marii Britanii, Olandei, Germaniei şi Spaniei . În domeniul IT aceste proiecte au prevăzut dotarea ONAB cu soft-uri moderne: TEAM MATE şi ACL .

ONAB îşi îndeplineşte misiunea prin efectua-rea:

auditului financiar, care cuprinde auditul ��gestiunii financiare şi rapoartele financiare; auditului performanţei; �� altor audite speciale .��

ONAB controlează:bugetul de stat, bugetul Institutului Naţio-��nal al Asigurărilor Sociale, bugetul fondurilor naţionale de asigurare medicală, bugetele municipalităţilor, alte bugete aprobate de Parlament;bugetele Academiei de Ştiinţe a Bulgariei, ��bugetul instituţiilor de învăţămînt superior de stat, Televiziunea Naţională a Bulgariei şi alte bugete autonome;modul de gestionare a mijloacelor provenite ��din Fondurile şi Programele comunitare;utilizarea mijloacelor de către Banca Naţio-��nală, gestionarea datoriei de publice, datori-ei publice garantate de stat, datoriilor muni-cipalităţilor;acumularea veniturilor din privatizare şi con-��cesionare, distribuirea şi utilizarea lor;punerea în aplicare a acordurilor şi convenţi-��ilor internaţionale, dacă acestea prevăd audi-tul din partea ONAB;activităţile de implementare şi funcţionare a ��sistemelor de management şi control finan-ciar în instituţiile bugetare ş .a .

international cooperation

67

The Director of the sub-division from Plovdiv su-ggested signing a cooperation agreement at the le-vel of CoA and NAOB sub-divisions, which will enable the strengthening of knowledge about the metho-dology used by the Bulgarian colleagues during the audit of Administrative Territorial Units’ budgets .

On 2 June the official meeting took place of the official delegation of the Court of Accounts of the Republic of Moldova with Mr . Valeriy Dimitrov, the president of NAOB . Mr . Valeriy Dimitrov made a pre-sentation about the activity of the NAOB, and the Deputy President of CoA, Mrs . Elisaveta Foca in her turn, informed them about the CoA reformation .

NAOB was founded in 1880 and worked until 1947 . NAOB was re-established in 1991 when the organic law was adopted . Further, in 2001 a new organic law was adopted, which was harmonized with the international audit norms and EU regulati-ons . During 2001-2007, the law suffered a number of amendments .

NAOB consists of 10 auditors appointed for a term of 9 years, with the right to extend the man-date for one more term, except the President, who-se mandate can be extended only as a member of NAOB board .

600 employees work within NAOB, who are not civil servants, and the employment relationships are regulated by the Labour Code . The NAOB struc-ture includes 10 audit groups supervised by NAOB board members . Corresponding public authorities are assigned to these audit groups – primary bud-get spenders, whose financial statements are sub-ject to annual certification audit . The audit groups are not specialised by types of audit .

Since 1999, NAOB implemented two twinning projects with the assistance of NAO of UK, Nether-lands, Germany and Spain . From the IT point of view, these projects intended the endowment of NAOB with modern software: TEAM MATE and ACL .

NAOB accomplishes its mission by conducting:the financial audit, which includes the audit ��of financial management and financial state-ments;the performance audit; and��other special audits .��

NAOB controls:the State Budget, the budget of National In-��stitute of Social Security, the budget of nati-onal health insurance funds, the budgets of municipalities, other budgets approved by the Parliament;the budgets of Academy of Sciences of Bulga-��ria, the budget of state higher educational in-

stitutions, the budget of the Bulgarian National Television and other autonomous budgets;the management of money from the Com-��munity Funding Programs;the use of money by the National Bank, the ��management of public debt, public debt se-cured by the state, and municipalities’ debts;the collection of revenues from privatization ��and concession, their distribution and use;the implementation of international agree-��ments and conventions, if they foresee the audit on NAOB behalf; andthe implementation and operation of the sys-��tems of financial management and control in budgetary institutions, etc .

The audit activities are conducted in accordan-ce with the annual audit program, established by NAOB . The Parliament is entitled to request up to five specific audits . The annual audit program shall be submitted to the Parliament . Part of the Program related to the examination of accounts of EU Fun-ding Programs shall be submitted to the European Court of Auditors and to the European Commission .

NAOB delivers current and ex post control in or-der to verify the implementation of the recommen-dations issued .

The audits are performed in accordance with the 10 audit standards, developed and approved by NAOB and published in the official Gazette . Si-multaneously, the testing of the Manual on Finan-cial Audit takes place .

The general manager of the audited entity must identify actions to implement the recommendati-ons and submit a report to NAOB within a period not shorter than one month, according to NAOB Law . In case of failure to follow the recommenda-tions, NAOB submits to the executive bodies a re-port which includes the actions to be taken in this respect . The executive bodies concerned are:

1 . the Parliament and/or the Council of Minis-ters – when it comes to an entity of central executive administration;

2 . City Council and/or regional authorities – when it comes to an entity of local or regio-nal administration;

3 . the Parliament and/or the above-mentio-ned administrative body – when it comes to an entity outside the central, regional and local executive administration .

The executive bodies communicate to NAOB the measures taken in the month following the date of the report .

cola

bora

re in

tern

aţio

nală

68

Activităţile de audit se desfăşoară în baza pro-gramului anual de audit, stabilit de ONAB . Parla-mentul este în drept să solicite cel mult cinci audi-te specifice . Programul anual de audit se prezintă Parlamentului . Partea Programului ce ţine de exa-minarea conturilor Fondurilor şi Programelor UE se prezintă Curţii de Conturi Europene şi Comisiei Europene .

ONAB exercită un control curent şi ex post pen-tru a verifica aplicarea recomandărilor emise .

Auditele se efectuează în baza celor 10 stan-darde de audit, elaborate şi aprobate de ONAB şi publicate în jurnalul oficial . Concomitent are loc şi testarea Manualului de Audit financiar .

Directorul general al entităţii auditate trebuie să identifice măsurile pentru punerea în aplicare a recomandărilor şi să prezinte un raport către ONAB, într-un termen care nu poate fi mai mic de o lună, conform Legii ONAB . În caz de ne- executare a recomandărilor, ONAB adresează organelor exe-cutive un raport care cuprinde măsurile necesare de a fi întreprinse în acest sens . Organele executi-ve vizate sînt:

1 . Parlamentul şi/sau Consiliul de Miniştri – cînd e vorba de o entitate a unui organ al puterii centrale executive;

2 . Consiliul municipal şi/sau guvernarea regi-onală – cînd e vorba de o entitate a unui organ al puterii locale sau regionale;

3 . Parlamentul şi/sau organul administrativ menţionat mai sus – în cazul unei entităţi din afara prerogativelor puterii executive centrale, regionale şi locale .

Organele executive comunică ONAB despre măsurile întreprinse în luna care urmează de la data comunicării raportului .

După adoptare, hotărîrile ONAB nu pot fi ataca-te în instanţele de judecată .

În ceea ce priveşte controlul financiar al activi-tăţii partidelor politice (în Bulgaria activează circa 400 de partide politice) şi gestiunea bunurilor şi imobilului lor, Preşedintele V . Dimitrov a menţio-nat următoarele . Partidele politice prezintă ONAB un raport financiar privind exerciţiul precedent, certificat de un auditor independent şi prezentat pînă la data de 31 martie a exerciţiului în curs . La raport se anexează o listă, care cuprinde mări-mea, valoarea şi obiectivul donaţiilor persoanelor fizice şi juridice, precum şi listele suplimentare ale donatorilor, persoanelor juridice care exercită o activitate neeconomică şi care sînt fondatori şi/

sau membri ai organelor administrative sau de control, precum şi ale membrilor organelor admi-nistrative sau de control ale partidului respectiv, copiilor sau soţiilor membrilor vizaţi . Pînă la data de 15 aprilie a exerciţiului în curs, ONAB publi-că în Buletinul său şi pe pagina web rapoartele financiare şi listele donatorilor, precum şi lista partidelor care nu au prezentat rapoartele lor în termenul prevăzut . ONAB efectuează auditul ac-tivităţii financiare şi al gestiunii bunurilor pentru a constata conformitatea acestora cu Legea par-tidelor politice şi cu Legea contabilităţii . În cazul prezentării cu întîrziere a rapoartelor financiare, partidele politice pierd dreptul la subvenţii pînă la viitoarele alegeri parlamentare . În cazul con-statării unor neregularităţi şi în cazul unor probe suficiente de infracţiune, raportul, după adopta-rea hotărîrii ONAB, se comunică Parchetului din Sofia . ONAB certifică rapoartele financiare ale partidelor politice de la data înregistrării acesto-ra . Certificarea vizează doar ultimele trei exerci-ţii consecutive . Certificarea se prezintă Comisiei Electorale Centrale .

Dl V . Dimitrov a informat delegaţia CCRM şi despre Registrul Public, elaborat de ONAB în baza Legii privind transparenţa patrimoniului persoa-nelor care deţin funcţii administrative superioare . Registrul este accesibil tuturor, versiunea electro-nică este disponibilă pe pagina web a ONAB . Titu-larii funcţiilor publice sînt obligaţi să declare, pînă la data de 30 aprilie a exerciţiului în curs, patrimo-niul, veniturile şi cheltuielile lor din Bulgaria şi din străinătate .

Referitor la relaţiile ONAB cu Parlamentul, par-tea bulgară a menţionat că ONAB conlucrează cu Subcomisia parlamentară privind fiabilitatea con-turilor în sectorul public a Comisiei pentru buget şi finanţe . În activitatea sa, Subcomisia este asista-tă de Preşedintele ONAB şi de ministrul finanţelor sau de reprezentanţii acestora .

În cadrul înrevederii, Preşedintele ONAB s-a re-ferit şi la Comisia pentru calitatea auditelor, care aduce, aposteriori, o decizie privind munca de au-dit, pune în valoare cele mai bune practici de au-dit, face sugestii pertine nte în scopul ameliorării activităţii de audit . Comisia este compusă din cinci reprezentanţi ai corpului ştiinţific, auditori externi, un asistent tehnic şi trei auditori ai ONAB care, con-form rotaţiei, se schimbă la fiecare şase luni . Şedin-ţele Comisiei sînt prezidate de Preşedintele ONAB,

international cooperation

69

Upon adoption, the NAOB decisions cannot be contested in the courts of law .

With regard to the financial control of political parties’ activity (nearly 400 political parties work in Bulgaria) and the management of their assets and real estate, the president V . Dimitrov mentioned the following . Political parties submit to NAOB a financial statement for the previous budget year, certified by an independent auditor and submitted by 31 March of the current budget year . The report has a list atta-ched, which includes the amount, value and objec-tive of the donations to individuals and legal entiti-es, as well as additional lists of donors, legal entities, which perform non-economic activity and are foun-ders and/or members of administrative and control bodies, as well as lists of members of administrative or control bodies of the respective party, their wives or children . Up to 15 April of the current budget year, NAOB publishes in its Bulletin and on its web site the financial statements and the lists of donors, as well as the list of the parties which have not submitted their statements within the period set . NAOB perfor-ms the audit of financial activities and management of goods in order to determine their compliance with the Law on Political Parties and the Accounting Law . In case of delayed submission of financial stateme-nts, the political parties lose their right to subsidies until the next parliamentary elections . If irregulariti-es and sufficient infringement evidence are found, the report is communicated to the Prosecutor’s Offi-ce from Sofia after the adoption of NAOB decision . NAOB certifies the financial statements of political parties from the date of their registration . The certi-fication concerns only the last consecutive budget years . The certification is submitted to the Central Election Commission .

Mr . V . Dimitrov informed the delegation of CoA about the Pu-blic Register, developed by NAOB under the Law on the transpa-rency of property of the persons holding higher administrative positions .

The Register is accessible to everybody, the electronic versi-on being available on the web site of NAOB .

Up to 30 April of the budget year in progress, the holders of public functions are required to declare their assets, income and expenses in Bulgaria and ab-road .

Regarding the relationship between NAOB and the Parliament, the Bulgarians mentioned that NAOB works together with the Parliamentary Sub-committee for the reliability of public sector ac-counts, which belongs to the Budget and Finance Committee . In its activity, the Subcommittee is as-sisted by the President of NAOB and the Minister of Finance or by their representatives .

During the meeting, the President of NAOB also referred to the Commission for Audit Quality, whi-ch brings a posteriori a decision on audit work, po-ints out the best audit practice, and makes relevant suggestions to improve the audit activity .

The Committee is made up of 5 representatives of the scientific body, external auditors, a technical assistant and three auditors from NAOB who rotate in turns every six months . The Committee meetings are chaired by the President of NAOB who does not have the right to deliberative vote when a decision is taken .

The central office of NAOB has the following structure:

President of NAOBHead of the Office��

Directorate for International Relations and �−European IntegrationCounsellor of the President and Secretary �−of the Commission for Audit Quality

General Secretary ��Directorate for Administrative and IT Ser-�−vices- Administrative and IT ServiceDirectorate for Financial Accounting, Pro-�−perty Management and Human Resources

cola

bora

re in

tern

aţio

nală

70

În ziua de 26 iunie 2009, la Mucacevo, Ucrai-na, s-a organizat cea de-a 3-ea Reuniune regi-onală transfrontalieră cu tema „Implementarea Directivei 43 a Uniunii Europene” . Dna Valentina Deliu, controlor superior de stat, auditor public, şeful secţiei Ungheni a Departamentului control al utilizării finanţelor publice în teritoriu al Curţii de Conturi, a participat la Reuniunea din Ucraina, care a întrunit reprezentanţi ai organizaţiilor regi-onale din: Polonia – Wladyslaw Falowski, membru al Consiliului Naţional KIBR; Republica Moldova – Adrian Ştirbu, vicepreşedinte ACAP; Ungaria – Zol-tán Bor, membru MKVK; Ucraina – Serghii Golov, preşedinte UFPAA; Slovacia – Miroslav Dzupinka, preşedintele Comitetului Controlului de Calitate al SKAU; Turcia – Masum Turker, Preşedinte, şi Yu-cel Akdemir, Secretar general TURMOB .

La lucrările Conferinţei au participat şi repre-zentanţi ai unor organiya’ii profesionale şi insti-tuţii de audit cu renume internaţional: Michelle Cartier le Guerinel – reprezentant FIDEF, Hans van Damme – preşedintele FEE, Gerard Varona – preşedintele Grupului de lucru IMM-PMM la FEE,

şi Yahya Arikan – preşedintele Camerei CPA din Istanbul, Turcia .

Programul Reuniunii a cuprins o sesiune de comunicări în plen şi dezbateri la următoarele Teme:

Practica funcţionării controlului public al ��calităţii rapoartelor de audit, sarcinile imple-mentării acestui control;Planul de activitate pe anul 2009 al Fede-��raţiei Internaţionale a Contabililor Experţi Francofoni (FIDEF) şi al Federaţiei Europene a Contabililor (FEE) .

În cadrul evenimentului, fiecare ţară şi-a pre-zentat experienţa în implementarea Directivei 43 a Uniunii Europene . În cazul Republicii Moldova, această sarcină i-a revenit dlui Adrian Ştirbu, vi-cepreşedintele ACAP . Reuniunea s-a bucurat de un interes deosebit din partea participanţilor, stabilindu-se reluarea acestui eveniment în anul viitor, dl Hans van Damme, preşedintele FEE, anunţîndu-şi deja participarea, iar reprezentanţii Turciei garantînd prezenţa ţării lor la fiecare Con-ferinţă .

Cea de-a 3-ea reuniune transfrontalieră Cu tema „implementarea direCtiVei 43 a uniunii europene”

care nu are dreptul la vot deliberativ în momentul adoptării deciziei .

Aparatul central al ONAB are următoarea struc-tură:

Preşedintele ONAB Şeful cabinetului��

Direcţia relaţii internaţionale şi integrare �−europeană Consilierul Preşedintelui şi Secretarul Co-�−misiei pentru calitatea auditelor

Secretarul general ��Direcţia servicii administrative şi IT�−- Serviciul administrativ şi ITDirecţia contabilitate financiară şi gestiu-�−nea proprietăţii şi resurse umane - Serviciul contabilitate financiară şi resur-

se umane- Serviciul gestiune a proprietăţii

Direcţia metodologie jurisdicţională ��Serviciul juridic�−Serviciul metodologie de audit�−

Direcţia relaţii publice şi activitatea de editare��Direcţia registrului public��

Unitatea de audit intern .��Secretarul general coordonează activităţile de

elaborare, realizare şi raportare a programului de audit şi este responsabil de elaborarea raportului anual şi de buna funcţionare a sistemului informa-ţional al ONAB .

În cadrul vizitei oficiale, la 2 iunie 2009 a fost semnat un memorandum de cooperare între curtea de conturi a republicii moldova şi oficiul naţional de Audit al republicii Bulgaria . Memorandumul prevede dezvoltarea cooperării bilaterale întru consolidarea ambelor instituţii de audit, prin in-termediul diferitor forme de schimb de informa-ţii, cunoştinţe şi experienţă . Instituţiile de audit ale Republicii Moldova şi Republicii Bulgaria vor intensifica în permanenţă eforturile comune de cooperare atît în plan bilateral, cît şi în cadrul EU-ROSAI şi INTOSAI . De asemenea, ISA din ambele ţări vor dezvolta cooperarea în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) . Me-morandumul prevede şi dezvoltarea cooperării în scopul îmbunătăţirii activităţii de audit, inclu-siv a auditului bugetelor guvernelor locale .

international cooperation

71

On 26 June the 3rd Cross-border Meeting with the topic „Implementation of EU Directive 43” was organized in Mukacevo, Ukraine . Mrs . Valentina De-liu, senior state controller, public auditor and head of Ungheni sub-division of the Department for con-trol of the use of public finance in the regions of the Court of Accounts, participated in the meeting from Ukraine that brought together representatives of regional organizations from: Poland – Wladyslaw Fa-lowski, member of the National Council of Statutory Auditors (KIBR); Republic of Moldova – Adrian Stir-bu, deputy president of Association of Professional Accountants and Auditors (ACAP); Hungary – Zoltán Bor, member of Chamber of Hungarian Auditors (MKVK); Ukraine – Sergii Golov, president of Ukraini-an Federation of Professional Accountants and Audi-tors (UFPAA); Slovakia – Miroslav Dzupinka, president of Quality Control Committee of Slovak Chamber of Auditors (SKAU); Turkey – Masum Turker, President, and Yucel Akdemir, Secretary General of the Union of Certified Public Accountants and Sworn-in Certified Public Accountants of Turkey (TURMOB) .

In the meeting works there also took part repre-sentatives of some professional institutions and audit societies with an international name, such as: Michelle Cartier le Guerinel – representative of Federation of Francophone Certified Public Accountants (FIDEF), Hans van Damme – president of the European Fede-ration of Accountants (FEE), Gerard Varona – chairman of FEE Small and Medium-Sized Enterprises\ Small and Medium -Sized Practices (SME/SMP) Working Party, and Yahya Arikan – president of Chamber of Certified Public Accountants (CPA) from Istanbul, Turkey .

The agenda of the event included a plenary session of communications and debates on the fol-lowing topics:

The practice of public quality control of audit ��reports, the tasks for the implementation of such control;The Activity Plan for 2009 of the Federation ��of Francophone Certified Public Accountants (FIDEF) and of the European Federation of Ac-countants (FEE) .

During the event, each country presented its experience regarding the implementation of EU Di-rective 43 . In the case of the Republic of Moldova this task resided with Mr . Adrian Stirbu, deputy pre-sident of Association of Professional Accountants and Auditors (ACAP) . The participants showed great interest for this meeting and decided to repeat the event next year . Mr . Hans van Damme – president of the European Federation of Accountants (FEE) al-ready announced his participation and the Turkish representatives guaranteed the attendance of their country to each conference .

the 3rd Cross-Border meeting on „implementation of eu direCtiVe 43”

- Financial Accounting and Human Reso-urces Service

- Property Management ServiceDirectorate for jurisdictional methodology��

Legal Service�−Audit Methodology Service�−

Directorate for public relations and editing��Directorate for public register��internal Audit Unit.��

The General Secretary coordinates the develo-pment, implementation and reporting of the audit program and is responsible for the preparation of the annual report and good functioning of the in-formation system of NAOB .

During the official meeting, on 2 June 2009, a cooperation memorandum between the court of Accounts of the republic of moldova and the na-

tional Audit office of the republic of Bulgaria was signed . The Memorandum provides for the deve-lopment of bilateral cooperation in order to stren-gthen the two audit institutions through different forms of knowledge, information and experience exchange . The audit institutions of the Republic of Moldova and of the Republic of Bulgaria will permanently intensify their joint efforts of coope-ration both bilaterally and as part of EUROSAI and INTOSAI .

At the same time, SAIs from both countries will develop the cooperation under the South-East European Cooperation Process (SEECP) . The memorandum also provides for the cooperation development in order to improve the audit activ-ity, including the auditing of local administration budgets .

Div

erse

act

ivită

ţi

72

În zilele de 23-25 mai 2009, la tabăra de odih-nă pentru copii „Camping”, or . Vadul lui Vodă, s-a desfăşurat Spartachiada anuală a angajaţilor din serviciile publice din Republica Moldova, la care au participat 14 echipe .

Spartachiada a fost organizată în scopul antre-nării angajaţilor din organizaţiile sindicale ale AST Chişinău a Federaţiei SINDASP, propagării exerciţii-lor fizice ca mijloc de fortificare a sănătăţii, profila-xiei bolilor, sporirii capacităţii de muncă, afirmării unui mod de viaţă sănătos al angajaţilor din ser-viciile publice, precum şi în legătură cu declararea anului 2009 drept An al sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc (H .G . nr .70 din 30 .01 .2009) .

Competiţia a cuprins următoarele probe sportive:

minifotbal�−volei (bărbaţi, femei)�−

tenis de masă�−şah�−joc de dame�−aruncarea buzduganului .�−

Echipa Curţii de Conturi, participantă la această Spartachiadă, a avut o pregătire bună, manifestînd spirit de echipă, dîrzenie şi voinţă de a învinge .

Menţionăm, în acest context, clasarea pe locul I, la volei, a echipei de femei (căpitan – Mariana Spo-ialo) şi pe locul II, la volei, a echipei de bărbaţi (căpi-tan – Vadim Şargarovschi) .

Cupa mare a Spartachiadei a fost cîştigată de echipa Serviciului Fiscal de Stat .

Angajaţii Curţii de Conturi, fiind adepţii concep-tului – spirit competitiv, luptă în echipă şi menţine-rea şi propagarea unui mod sănătos de viaţă, prin practicarea sportului – participă, în fiecare an, la Spartachiadă cu şi mai mult entuziasm .

Diverse activităţi

ediţia a Vi-ea a spartaChiadei angajaţilor din serViCiul puBliC din mun. ChiŞinău

other activities

73

During 23-25 May 2009 the annual „Spartacus” games took place at the summer camp for children called „Camping” from Vadul lui Voda, played by 14 teams including public servants from the Republic of Moldova .

The games were organized to involve the em-ployees of the organizations that are members of trade unions of Territorial Trade Union Association (AST) from Chisinau under the Federation of Tra-de Unions of Public Service Employees (SINDASP); promote physical exercise as a means to fortify the health, prevent illnesses, increase working capacity, and uphold a healthy lifestyle of the employees in public service and because 2009 year was declared the year of celebration of the 650 anniversary since the foundation of the Moldovan State (GD No 70 as of 30 .01 .2009) .

The competition included the following sport tests:

Mini football�−Volleyball (women, men)�−

Ping-pong�−Chess�−Checkers�−Hammer throw .�−

The team of the Court of Accounts that partici-pated in this competition was in good shape and showed team spirit, courage and willingness to win .

In this context, it is worth mentioning that we won the Ist prize in volleyball by women’s team (lea-der – Mariana Spoialo) and the IInd prize in volleyball by the men’s team (leader – Vadim Sargarovschi) .

The final cup of the „Spartacus” games was won by the team of the State Tax Service .

Every year, the employees of the Court of Ac-counts take part in these games even more ent-husiastically as they are the supporters of the fol-lowing concept – competitive spirit, team action, maintenance and promotion of a healthy lifestyle by practicing physical exercise .

Other activities

Vi edition of „spartaCus” sport games played By puBliC serVants from Chisinau muniCipality

cadr

u le

gal /

lega

l fra

mew

ork

74

acorduri bilaterale de colaborare

Bilateral cooperation agreements

hotărîrile Curţii de Conturi privind activitatea de contol/audit

Hotărîrea nr. 13 din 16 .04 .2009 privind Rapor-tul auditului performanţei „Sînt necesare schimbări majore pentru a îmbunătăţi semnificativ eficaci-tatea Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic în lupta împotriva cancerului”// Monito-rul Oficial nr . 106/13 din 26 .06 .2009

Hotărîrea nr. 14 din 24 .04 .2009 „Privind Rapor-tul auditului regularităţii la Aparatul Parlamentului pe anul 2008”// Monitorul Oficial nr . 104/10 din 19 .06 .2009

Hotărîrea nr. 15 din 24 .04 .2009 „Privind Rapor-tul auditului regularităţii la Aparatul Guvernului pe anul 2008”// Monitorul Oficial nr . 104/11 din 19 .06 .2009

Hotărîrea nr. 16 din 24 .04 .2009 „Privind Rapor-tul auditului regularitatii la Aparatul Presedintelui Republicii Moldova pe anul 2008” // Monitorul Ofi-cial nr . 104/21 din 19 .06 .2009

Hotărîrea nr. 17 din 14 .05 .2009 „Privind con-trolul asupra utilizării resurselor financiare publice pentru reparaţii capitale şi achiziţii publice de către Î .S . „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” // Monitorul Oficial nr . 107-109/14 din 03 .07 .2009

Hotărîrea nr. 18 din 21 .05 .2009 „Privind Rapor-tul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public prin locaţiune/arendă la Ministerul Culturii şi Turismului” // Monitorul Oficial nr . 112-114/15 din 17 .07 .2009

Hotărîrea nr. 20 din 29 .05 .2009 „Privind rezul-tatele controlului asupra corectitudinii şi legalităţii adoptării deciziilor de restituire a taxei pe valoa-rea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2008” // Monitorul Oficial nr . 112-114/16 din 17 .07 .2009

Memorandum de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit al Republicii Bulgaria, semnat la 2 iunie 2009 la Sofia, Bulgaria .

A Cooperation Agreement was signed between the Court of Accounts of the Republic of Moldova and the National Audit Office of the Republic of Bulgaria on 2 June 2009 .

the decisions of the Court of accounts

on the control/audit activity

Decision No 13 as of 16 .04 .2009 on the per-formance audit Report „Major changes are ne-eded to significantly improve the effectiveness of the PHCF Oncological Institute in its fight against cancer” // Official Gazette No 106/13 as of 26 .06 .2009

Decision No 14 as of 24 .04 .2009 on the Report of regularity audit of the Parliament Office for 2008 // Official Gazette No 104/10 as of 19 .06 .2009

Decision No 15 as of 24 .04 .2009 on the Report of regularity audit of the Government Office for 2008 // Official Gazette No 104/11 as of 19 .06 .2009

Decision No 16 as of 24 .04 .2009 on the Report of regularity audit of the Office of the Republic of Moldova President for 2008 // Official Gazette No 104/21 as of 19 .06 .2009

Decision No 17 as of 14 .05 .2009 on the control of the use of public finance for capital repairs and public procurements by the SOE „National Thea-tre of Opera and Ballet” // Official Gazette No 107-109/14 as of 03 .07 .2009

Decision No 18 as of 21 .05 .2009 on the Report on regularity audit of the management of public property rented/leased to the Ministry of Culture and Tourism //Official Gazette No 112-114/15 as of 17 .07 .2009

Decision No 20 as of 29 .05 .2009 on the control of the propriety and legality in making the decisi-ons on value-added tax (VAT) reimbursement by the State Tax Service in 2008 //Official Gazette No 112-114/16 as of 17 .07 .2009

Cadru legal / Legal fra-mework

Cadru legal Legal framework

“Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebu-inţare a resurselor financiare publice”.

Art. 133 din Constituţia Republicii Moldova

“Curtea de Conturi este organul suprem de con-trol financiar de stat, care îşi exercită atribuţiile în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezenta lege, cu alte acte legislative ce reglemen-tează domeniul dat şi are independenţă organiza-torică şi funcţională”.

Art. 3 din Legea nr. 312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi”

“ … Un audit extern eficient este elementul fundamental în asigurarea unor standarde înal-te în domeniul managementului financiar, iar un management financiar bun constituie un aspect fundamental al unei bune guvernări, care produce beneficii reale şi directe pentru cetăţenii Republicii Moldova”.

Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe anii 2006-2010

“ The Court of Audit controls the ways of creat-ing, administering and utilizing public financial re-sources”.

Article 133 from the Constitution of the Republic of Moldova

“ The Court of Account is the supreme state fi-nancial control body and carries out its activity in line with the Constitution of the Republic of Moldo-va, this Law and other legal acts regulating this area. The Court of Accounts enjoys an organiza-tional and functional independence.”

Article 3 from Low No 312-XIII dated 08.12.94 “ On the Court of Accounts”

“…An effective external financial audit of pub-lic authorities is fundamental to achieving high standards of public financial management in Moldova. And good financial management is not an optional extra but a fundamental feature of good governance which of real and direct benefit to the citizens of Moldova.”

Strategic Development Plan of the Court of Accounts for 2006-2010

Aducem mulţumiri Oficiului Naţional de Audit din Suedia – partenerul principal al Curţii de Conturi în realizarea proiectu-lui de consolidare instituţională, pentru suportul substanţial la editarea număru-lui 3(10) al Buletinului Informativ al Curţii de Conturi.

Colegiul redacţional

Special thanks to SNAO – the main partner of the CoA in the implementation of the institutional strengthening project – for the support in editing issue 3(10) of the Informative Bulletin.

Editorial Board