Managementul Performantelor Bancare

SUPORT de CURS - POLITICI si TEHNICI BANCARE

(Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL PERFORMANELOR BANCARE

1. Activul i pasivul bncilor comerciale 2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancar 3. Indicatori de performan bancar 4. Studii de caz privind performanele bancare 5. Studii de caz de soluionat 1. Activul i pasivul bncilor comercialeStructura simplificat a bilanului unei bnci comerciale este:ACTIVE (utilizri ale resurselor) Active lichide (numerar, depozite la banca central) mprumuturi acordate altor bnci Credite acordate clienilor Portofolii de titluri Active imobilizate PASIVE (resurse) mprumuturi de la banca central i de la alte instituii financiare Depozite de la clieni Operaiuni cu titluri (certificate de depozit, obligaiuni) Fonduri proprii

Operaiunile active genereaz venituri iar operaiunile pasive genereaz cheltuieli.

2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancaraProfitul reprezint scopul final al bncilor comerciale (ca intermediari financiari), acestea innd cont n activitatea lor de: modalitile de procurare a resurselor; utilizarea acestor resurse prin acordarea de credite; riscurile implicite. Profitul reprezint o sum n expresie absolut i mbrac forma: Profitului brut Profitului net (determinat dup plata impozitelor) i se calculeaz astfel :

1


(Moinescu Bogdan)

+ Venituri din dobnzi - Cheltuieli cu dobnzi = Venituri nete din dobnzi + alte venituri - alte cheltuieli - cheltuieli generale = Profit brut - impozit pe profit = Profit net

3. Indicatorii de performan bancar3.1 Rentabilitatea financiar (ROE return on equity) se determin ca raport ntre profitul net i capitalul propriu. Reprezint deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetar de capital:ROE = PN 100 CPROE rata rentabilitatii financiare PN profitul net al bncii CP capitalurile proprii ale bncii

Rata rentabilitii financiare este cea mai semnificativ expresie a profitului bancar din perspectiva acionarilor deoarece evideniaz efectul angajrii lor n activitatea bancar. n practica internaional, nivelul standard al rentabilitii financiare este un procent de 15-20%. 3.2 Rentabilitatea economic (ROA - return on assets) se calculeaz ca raport ntre profitul net i activul total al bncilor. Exprim deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetar de activ:ROA = PN 100 ATROA rata rentabilitatii economice PN profitul net al bncii AT activul total al bncii

Rata rentabilitii economice arat efectul capacitii manageriale de a utiliza resursele bncii (proprii si atrase) n scopul obinerii de profit. Se apreciaz c ROA este cel mai relevant indicator al eficienei bancare deoarece exprim rezultatul net (n primul rnd) ca performan a managementului activelor, n condiiile unui volum dat al resurselor. Un trend n scdere al acestei rate arat c banca ntmpin dificulti. Un trend n cretere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi i expresia asumrii unui risc

2


(Moinescu Bogdan)

excesiv de ctre banc. Mrimea tipic a acestei rate n rile dezvoltate este de aproximativ 1-2%. 3.3 Efectul de prghie (EM - equity multiplier) este un indicator sintetic care evideniaz gradul n care utilizarea unor resurse atrase suplimentare duce la creterea rentabilitii capitalului propriu. Efectul de prghie se calculeaz ca:EM = AT CPEM efectul de levier CP capitalurile proprii ale bncii AT activul total al bncii

Este un indicator de structur care se exprim n uniti de msur absolute i are n general valori mai mari dect 10. Acest indicator variaz invers proporional cu ponderea capitalului n totalul pasivelor bancare. Cu ct ponderea capitalului este mai mare, cu att banca se bazeaz mai puin pe resurse atrase i, astfel, riscul bncii este mai mic. O pondere mai mic a capitalului semnific un risc bancar i un efect de prghie mai mare.

Observatie: cunoaterea oricror doi indicatori de performan bancar dintre cei prezentai anterior (ROE, ROA, EM) ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscnd nivelurile ROA i EM, conform formulei urmtoare valoarea ROE va fi:

ROE = ROA EM

ROE rata rentabilitatii financiare ROA rata rentabilitatii economice EM efectul de levier

3.4 Rata profitului (PM profit margin) se calculeaz ca raport procentual ntre profitul net i veniturile totale, deci:PM = PN 100 VTPM rata profitului PN profitul net al bncii VT venitul total al bancii

Acest indicator sintetic al performanelor bancare este denumit i marja net. Venitul total al bncii este format din veniturile din dobnzi i alte venituri precum cele din comisioane, consultan sau alte servicii financiare netradiionale aductoare de venituri. Evident, banca este cu att mai profitabil cu ct marja net este mai mare. Mrimea acestui indicator depinde de presiunea fiscal, de gradul de concuren din sistemul financiar-bancar i de eficiena activitii bncii. n general, valoarea acestui indicator ar trebui sa se ncadreze n intervalul 10-12%.3


(Moinescu Bogdan)

3.5 Gradul de utilizare a activelor (AU asset utilisation) se calculeaz ca raport ntre totalul veniturilor i totalul activelor:AU = AV VT VD 100 = 100 + 100 AT AT ATAU rata utilizarii activelor VT venitul total al bancii AT activul total al bncii

AU exprim capacitatea bncilor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de structura activelor bancare i de remunerarea plasamentelor. n general bncile din rile dezvoltate urmresc majorarea celui de al doilea termen, orientndu-se spre creterea veniturilor din comisioane i taxe, ncercnd s menin la un nivel ct mai stabil primul termen. n practica internaional, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este de 10-12%. Observatie: cunoaterea oricror doi indicatori de performan bancar dintre ROA, PM i AU ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscnd nivelurile PM i AU, conform formulei urmtoare valoarea ROA va fi:

ROA = PM AU

ROA rata rentabilitatii economice PM rata profitului AU rata utilizarii activelor

3.6 Marja net de dobnd (NIM net interest margin) se determin ca raport ntre veniturile nete din dobnzi i activele valorificabile totale:NIM marja neta de dobnda VD veniturile bncilor din dobnzi CD cheltuielile bncilor cu dobnzile AV activul valorificat al bncilor

V CD NIM = D 100 AV

Activul valorificat al bancilor, denumit i activul purttor de doband, este format din portofoliul de titluri de stat, plasamentele interbancare i creditele acordate. n general, o valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobnzi ct mai mare la acelai nivel al activelor purttoare de dobnd exprim o activitate profitabil (colectare i redistribuire de capital). Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobnzile (dependen de pasive volatile, pe termen scurt), dar i o atitudine mai prudent a bncii, care conduce la venituri din dobnzi mai mici. Pentru acest indicator un nivel de 5-7 puncte procentuale este considerat standard.

4


(Moinescu Bogdan)

4. Studii de caz privind performanele bancareStudiul de caz 1 S se calculeze marja net de dobnd i rentabilitatea financiar pe baza datelor din urmtorul bilan:ACTIVE Casa Bonuri de tezaur (10%) Credite acordate (15%) Imobilizri TOTAL 100 3000 4000 400 7500 PASIVE Depozite la vedere (5%) Imprumuturi interbancare (7%) Depozite la termen (10%) Capital TOTAL 1000 750 5250 500 7500

Se mai cunosc: cheltuieli cu funcionarea 180 u.m. i impozit pe profit 30%. REZOLVARE: n primul rnd vom determina profitul net dup urmtoarea metodologie: Venituri din dobnzi = 3000 10% + 4000 15% = 900 u.m. - Cheltuieli cu dobnzi = 1000 5% + 750 7% + 5250 10% = 627.5 u.m. Venituri nete = Venituri din dobnzi - Cheltuieli cu dobnzi = 272,5 u.m. - Cheltuieli generale = 180 u.m. Profit brut = 272,5 180 = 92,5 u.m. - Impozit pe profit = 92.5 30% = 27.75 u.m. Profit net = 64,75 u.m. Vom determina n continuare indicatorii de performan bancar NIM i ROE. Activul valorificabil este format din bonurile de tezaur i creditele acordate. Aadar, activul valorificabil este de 7000 u.m.VD CD 272.5 NIM = 100 = 100 = 3.89% AV 7000PN 64.75 100 = 100 = 12.95% 500 CPNIM marja neta de dobnda VD veniturile bncilor din dobnzi CD cheltuielile bncilor cu dobnzile AV activul valorificat al bncilor

ROE =

ROE rata rentabilitatii financiare PN profitul net al bncii CP capitalurile proprii ale bncii

Concluzie: banca nregistreaz o bun profitabilitate; n urma determinrii indicatorilor de performan bancar NIM i ROE apreciem c valorile acestora (3.89% i respectiv, 12.95%) sunt comparabile cu nivelurile considerate standard (5-7% si respectiv 15-20%).

5


(Moinescu Bogdan)

Studiul de caz 2 Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la activitatea bancar a bncii ABC: profitul net 100, capitalul propriu 500, active purttoare de dobnd 4000, rata utilizrii activelor20% si rata rentabilitii economice 2%. Dac veniturile din dobnzi sunt egale cu valoarea agregat a veniturilor bncii din alte activiti, determinai nivelul veniturilor din dobnzi: REZOLVARE: Nivelul veniturilor din dobnzi se va determin din formula ratei utilizrii activelor. VT VD AV AU AT AU rata utilizarii activelor 100 = 100 + 100 AU = VD = AT AT AT VT venitul total al bancii 200 VD = AV AT activul total al bncii Avnd n vedere c AU = 20% (din ipoteza problemei), pentru calculul veniturilor din dobanzi este acum suficient s determinm nivelul total al activului bancii. Activul total va fi obinut din formula rentabilitii economice:ROA = 100 PN PN 100 AT = 100 = = 5000 0 .2 AT ROAROA rata rentabilitatii economice PN profitul net al bncii AT activul total al bncii

In final obinem:VD = AU AT 20 5000 = = 500 200 200AU rata utilizarii activelor VT venitul total al bancii AT activul total al bncii

Concluzie: banca nregistreaz venituri din dobanzi de 500 u.m.

6


(Moinescu Bogdan)

Studiul de caz 3 Pentru anii 2002 i 2003 o banc comercial a prezentat urmtoarea situaie a conturilor de rezultate:Indicatori Dobnzi i venituri asimilate Dobnzi i cheltuieli asimilate Comisioane nete Alte venituri din exploatare Cheltuieli generale i amortismente Provizioane Impozit pe profit 2002 140000 115000 9000 10000 35000 7000 1000 2003 180000 10000 12000 12000 39000 12000 1500

S se determine i s se comenteze evoluia profitabilitii bncii pe baza soldurilor intermediare de gestiune. REZOLVARE:

Anul 2002Venituri din dobnzi = 140000 u.m. - Cheltuieli cu dobnzi = 115000 u.m. Venituri nete = Venituri din dobnzi - Cheltuieli cu dobnzi = 25000 u.m. + Commisioane nete = 9000 u.m. + Alte venituri din exploatare = 10000 u.m. - Alte cheltuieli (provizioane) = 7000 u.m. - Cheltuieli generale = 35000 u.m. Profit brut = 2000 u.m. - Impozit pe profit = 1000 u.m. Profit net = 1000 u.m.

Anul 2003Venituri din dobnzi = 180000 u.m. - Cheltuieli cu dobnzi = 150000 u.m. Venituri nete = Venituri din dobnzi - Cheltuieli cu dobnzi = 30000 u.m. + Commisioane nete = 12000 u.m. + Alte venituri din exploatare = 12000 u.m. - Alte cheltuieli (provizioane) = 12000 u.m. - Cheltuieli generale = 39000 u.m. Profit brut = 3000 u.m. - Impozit pe profit = 1500 u.m. Profit net = 1500 u.m.

7


(Moinescu Bogdan)

Rezultatele indic o ameliorare a profitului net bancar, ceea ce arat o bun profitabilitate a activitii bancare i o gestionare eficient a cheltuielilor de funcionare. Trebuie menionat i creterea mai rapid a profitului net (50%) relativ la creterea veniturilor nete din dobnzi (20%). Acest fapt evideniaz o dezvoltare mai rapid a operaiunilor netradiionale fa de cele de intermediere bancar (atragerea de depozite i acordarea de credite). Evoluia pozitiv se datoreaz, pe de o parte, creterii mai rapide a veniturilor din dobnzi n raport cu cea a cheltuielilor cu dobnzile, iar pe de alt parte creterii veniturilor din comisioane i a altor venituri din exploatare. Totui se remarc creterea cheltuielilor cu provizioanele cu 5000 u.m pe fondul dezvoltrii activitii economice a societii bancare.

8


(Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 21. Aspecte teoretice

RISCUL DE INSOLVABILITATE

1.1 Norma COOKE 1.2 Calculul fondurilor proprii 1.3 Determinarea expunerii nete

2. Solvabilitatea bncilor comerciale n Romnia2.1 Capitalul social minim 2.2 Nivelul de solvabilitate

3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitate 1. Aspecte teoreticeRiscul de insolvabilitate este riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru acoperirea eventualelor pierderi. O astfel de situaie apare atunci cnd banca i dezvolt prea mult activitatea sau i asum riscuri prea mari n raport cu mrimea fondurilor proprii. Spunem c n acest caz nu exist o adecvare a capitalului bncii. Reglementarea prudenial a solvabilitii societilor bancare are n vedere adecvarea fondurilor proprii la riscurile asumate. n aceast accepiune, fondurile proprii reprezint ultimul garant al solvabilitii n faa ansamblului riscurilor. n general, funciile capitalului bancar sunt: a. Funcia operaional b. Funcia protectiv c. Funcia legat de reglementare1.1 Norma COOKE

Riscul de insolvabilitate nu este un risc specific activitii bancare. El se ntlnete la toate societile comerciale. Acest risc se manifest mai puternic n cazul societilor bancare avnd n vedere funcia de intermediere. Spre deosebire de societile nebancare, bncile funcioneaz cu un capital relativ mic n comparaie cu dimensiunea bilanului, gestionnd n schimb resurse atrase foarte mari. Interesul lor este de a atrage fonduri ct

9


(Moinescu Bogdan)

mai mari pentru ca prin plasamentul acestora s se asigure o rat a rentabilitii financiare ct mai mare, respectiv o rat a dividendului care s mulumeasc acionariatul. Activnd n acest fel, banca scade ponderea capitalului n totalul pasivului, crete efectul de levier i astfel crete riscul de insolvabilitate. Pentru a contracara tendina bncilor de maximizare a profitului prin utilizarea intensiv a fondurilor proprii i forarea expunerii la risc, autoritile de supraveghere impun anumite restricii. Aceste restricii iau forma unor norme prudeniale. Ele reglementeaz aspecte legate de adecvarea capitalului bancii (capital adequacy) i fac trimitere la fondurile proprii. Prin Acordul de la Basel (1988), Banca Reglementelor Internaionale propune o metodologie standard pentru determinarea fondurilor proprii i doi indicatori de solvabilitate care s asigure respectarea unei acoperiri minime a activului riscant prin capitalul bancar. Activul riscant se mai numete i expunere net (EN), iar capitalul bancar este definit att prin fondurile proprii (FP) ct i prin capitalul propriu (CP).IS1 = FP 100 > 8% EN

IS 2 =

CP 100 > 4% EN

1.2

Calculul fondurilor proprii

Fondurile proprii ale societilor bancare sunt formate din urmtoarele categorii de capital:capital social vrsat prime legate de capital vrsate profitul reportat din exerciiile precedente profitul rezultat curent fondul de rezerv constituit conform legii fondul imobilizrilor corporale rezerva general pentru riscul de credit, constituit conform legii datoria subordonat subvenii primite diferene favorabile din reevaluarea activului

CAPITAL PROPRIU

CAPITAL SUPLIMENTAR

10


(Moinescu Bogdan)

Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii trebuie s se aib n vedere i urmtoarele condiii:capitalul suplimentar

va fi luat n considerare la calculul fondurilor proprii numai n condiiile unui nivel pozitiv al capitalului propriu i n proporie de cel mult 100% din acesta va fi luat n calculul fondurilor proprii n proporie de maxim 50% din capitalul propriu.

datoria subordonat

Acestea trebuie indeplinite simultan. Bncile din Romnia au obligaia s calculeze i s raporteze lunar ctre Direcia de supraveghere din BNR nivelul fondurilor proprii.

1.3

Determinarea expunerii nete

EN = EN B + EN E

EN expunerea net ENB expunerea net bilanier ENE expunerea net din elemente n afara bilanului

Expunerea net bilanier reprezint suma ponderat a elementelor de activ la valoarea net (dup deducerea elementelor de pasiv rectificative) cu gradul lor de risc de credit.n i

EN B = Ai GRCi

ENB expunerea net bilaniera Ai activul i la valoare bilanier net GRCi gradul de risc de credit al activului i

Criteriile de ncadrare a elementelor de activ n categoriile de risc de credit conform legislaiei n vigoare sunt prezentate n anexa 1. Expunerea net din elemente n afara bilanului reprezint suma ponderat a elementelor din afara bilanului transformate n echivalent credit (corespunztor criteriilor de ncadrare prezentate n anexa 2) cu gradul lor de risc de credit (corespunztor criteriilor de ncadrare prezentate n anexa 1).EN E = ( E i EC i ) GRC ii =1 n

ENE expunerea net extrabilanier Ei activul i la valoare bilanier net ECi echivalent credit al activului i GRCi gradul de risc de credit al activului i

11

SUPORT de CURS - POLITICI si TEHNICI BANCARE EXEMPLU: Determinarea expunerii nete din active bilaniere:

(Moinescu Bogdan)

ELEMENTELE DE ACTIV

Sume nete

Gradul de Expunerea risc net din active de credit bilaniere

OPERAIUNI DE TREZORERIE l OPERAIUNI INTERBANCARE - Casa i alte valori - Cont curent la bnci centrale (BNR) - Conturi de corespondent la banci (din Romania) - Depozite la banci (din Romania i din ri de categorie A) - Credite acordate bncilor (din ri de categorie B. cu scadena < 1 an) - Valori primite in pensiune (de !a bnci din Romnia) - Valori de recuperat (cecuri in curs de ncasarere de la bnci din Romnia) - Creane restante (asupra unor bnci din Romnia) - Creane ndoielnice (asupra unor bnci din Romnia) - Creane ataate - aferente bncilor din Romnia si a celor din ri de categorie A - aferente bncilor centrale (BNR) OPERATIUNI CU CLIENTELA Credite acordatete clientelei - Creante comerciale - Credite de trezorerie - Credite pentru export - Credite pentru echipament - Credite pentru bunuri imobiliare (garantate cu ipoteci n favoarea bncii) - Valori primite n pensiune - Conturi curente debitoare - Valori de recuperat - Creane restante - Creane ndoielnice - Creane ataate OPERAIUNI CU TITLURI I OPERAIUNI DIVERSE - Titluri primite in pensiune livrat - Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finaelor - Titluri de tranzacie - Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finanelor - Certificate de depozit (emise de bnci din Romnia) - Aciuni proprii - Titluri de plasament - Certificate de depozit emise de bnci din ri de categoria A - Bilete de trezorerie emise de bnci din Romania - Aciuni - Titluri de investiii - Certificate de trezorerie - Certificate de depozit (emise de bnci din Romnia) - Conturi de decontare privind operaiunile cu titluri

203.569 3.890 56.950 43.834 34.456 22.670 14.809 560 427 335 22.238 3.670 583.486 87.486 64.289 72.340 35.460 148.709 35.909 28.679 12.345 11.689 5.680 77.900 62.869 3.526 1.570 3.019 1.200 6.099 2.560 2.130 8.432 3.257 1.679 0 0 20 0 20 20 100 0 20 100 0 0 604 0 1220 512 2130 0 651 1679 0 0 20 20 20 20 20 100 100 20 0 0 0 8767 6891 4534 2962 112 427 335 4448 0

100 100 100 100 50 100 100 100 100 100 100

87486 64289 72340 38460 74355 35909 28679 12345 11689 5680 77900

12


(Moinescu Bogdan)

- Decontri interbancare - Debitori - Conturi de stocuri - Conturi de regularizare - Creane restante - Creane ndoielnice - Creane ataate VALORI IMOBILIZATE - Credite subordonate (subordonate bncilor) - Pri in cadrul societilor comerciale legate, titluri de participare i titluri ale activittii de portofoliu deinute la bnci - Dotri pentru unitile proprii din strintate Imobilizri necorporale - Fond comercial - Cheltuieli de constituire Imobilizri corporale - Terenuri - Cldiri - Mijloace de transport -Unelte. dispozitive.instrumente. mobilier i aparatur birotic - Imobilizri corporale in curs - Creane restante - Creane indoielnice - Creane ataate ACTIONARI SAU ASOCIATI TOTAL Determinarea expunerii nete din elemente n afara bilanului: CONTURI IN AFARA BILANULUI ANGAJAMENTE DE FINANTARE - Angajamente in favoarea altor bnci din Romnia - Angajamente primite de la alte banci - Angajamente in favoarea clientelei (aferente cr. pentru bunuri imob) ANCAJAMENTE DE GARANTIE - Cauiuni, avaluri i alte garanii date altor bnci din Romnia - Cauiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte bnci - Garanii date pentru clientel (aferente creditelor de trezorerie) - Garanii primite de la clientel ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE - Tilluri de primit (certificate de trezorerie) ANGAJAMENTE DIVERSE - Angajamente date - Angajamente primite ANGAJAMENTE INDOIELNICE TOTAL SUME

2.897 16.947 2.356 1.245 989 247 4.715 133.566 4.890 900 10.780 8120 5780 19434 42059 11230 6720 974 9.989 9.890 2.800 1.120

100 100 100 100 100 100 100 0 0 0 0 0 100 100 100 100 100 100 100 100 100

2897 16547 2356 1245 989 247 4.715 0 0 0 0 0 19434 42059 11230 6720 974 9989 9890 2800 1120 678015

Echivalent credit 100 100 50 50

Gradul de risc de credit 20 50 20 100

Expunerea net din elem. in afara bil. 2086 40115 613 25218.5

10.430 5.130 80.230 6.130 4.230 50.437 237.800 3.526 10.830 9.710 1.020

100 100 100

0 100 100

0 10830 1020 79883

13


(Moinescu Bogdan)

n acest moment putem calcula cei 2 indicatori de solvabilitate:Total capital propriu Total fonduri proprii Expunere net din active bilaniere Expunere net din elemente n afara bilanului Total expunere net Indicator de solvabilitate = Capital propriu / Total expunere net x 100 Indicator de solvabilitate= Fonduri proprii / Total expunere net x 100 60 799 61 889 678 015 79 883 757 898 8,02 8,17

Dup cum se poate observa, al doilea indicator de solvabilitate respect norma 8/1999, nivelul nregistrat (8.02%) fiind superior limitei minime (8%). Deci, capitalul propriu constituit de banc este adecvat. n ceea ce privete indicatorul de solvabilitate calculat pe baza fondurilor proprii, acesta nu respect limita minim de 12% corespunztoare lui. Astfel, se impune fie creterea fondurilor proprii fie reducerea expunerii nete pn cnd rata 1 de solvabilitate va atinge nivelul de 12%

2. Solvabilitatea bncilor comerciale in Romania2.1 Capital social minim

Conform legii bancare nr. 58/1998, bncile au obligaia meninerii n permanen a unui nivel minim al capitalului social, ce trebuie actualizat n funcie de precizrile Bncii Naionale a Romniei.Grafic 2.1

Evoluia capitalului social minim bancar(valori nominale)mil. lei 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 019 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04

Sursa: Banca Naional a Romniei

14


(Moinescu Bogdan)

ncepnd cu luna mai 2003 fiecare banc comercial este obligat s dein un capital social minim de 320 mld. ROL, pentru ca din iunie 2004 nivelul minim al acestuia s devin 370 mld. ROL. Capitalul social al unei bnci trebuie vrsat, integral i n form bneasc, la momentul subscrierii.

2.2 Nivel de solvabilitate Legislaia bancar n vigoare din ara noastr prevede n concordan cu Primul Acord de la Basel (1988) realizat sub egida Bncii Reglementelor Internaionale determinarea unui indicator de solvabilitate care s asigure o acoperire minima a riscurilor bancare prin adecvarea capitalului bancar. n conformitate cu Normele nr. 12 din 2003 nivelul minim pentru indicatorul de solvabilitate bancare este:IS1 = FP 100 > 12% EN

unde: FP fonduri proprii, EN expunere net,

n graficul 2.2. sunt prezentate evoluiile valorilor medii pe sistem bancar ale indicatorilor de solvabilitate n Romnia.Grafic 2.2

Evoluia ratei de solvabilitate35,00 30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00ian.00 iul.00 ian.01 iul.01 ian.02 iul.02 ian.03 iul.03 ian.04 iul.04 ian.05

Sursa: Banca Naional a Romniei

15


(Moinescu Bogdan)

1. Analiza n dinamic a ratei 1 pune n eviden o soliditate financiar remarcabil la

nivelul sistemului bancar romnesc; 2. Creterea accentuat a capitalizrii bancare, ncepnd cu 2000, este determinat in principal de actualizrile succesive ale nivelului minim al capitalului social, majorarea capitalului unor bnci comerciale prin privatizare i eliminarea bncilor cu probleme din sistemul bancar romnesc; 3. Asigurarea unei acoperiri durabile a activului riscant prin capitalul bancar constituie o premis pentru expansiunea creditelor bancare.

3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitateStudiul de caz 1 Despre societatea bancar ABC se cunosc urmtoarele informaii: casa 1.000 u.m., bonuri de tezaur 5.000 u.m., credite acordate administraiei locale 2.500 u.m., credite de trezorerie 12.500 u.m., imobilizri corporale 6.000 u.m., capitaluri proprii 2.000 u.m., capital suplimentar 1.000 u.m., depozite 20.000 u.m., mprumuturi interbancare 3.400 u.m., alte pasive 600 u.m., scrisori de garanie date pentru clientel 680 u.m., alte angajamente date 660 u.m. S se determine rata general de risc si indicatorul de solvabilitate.REZOLVARE:

Rata general de risc reprezint ponderea activului riscant n total activ.RGR = EN 100 AT(1)

RGR rata general de risc EN expunerea net AT activul total

Determinarea ratei generale de risc se realizeaz pornind de la calculul expunerii nete (activului riscant):

EN = EN B + EN E EN = 19.000 + 1.000 = 20.000 u.m.

(2)

EN expunerea net ENB expunerea net bilanier ENE expunerea net extrabilanier

n conformitate cu datele problemei expunerea net bilantier este

EN B = Ai GRCi = 19.000 u.m. (3)i

n

ENB expunerea net bilanier Ai activul i la valoare bilanier net GRCi gradul de risc de credit al activului i

Categoria de risc 0% 20% 100% Total

Elemente bilantiere 6.000 2.500 18.500 27.000

Valoarea ponderat 0 500 18.500 19.000

16


(Moinescu Bogdan)

Expunerea extrabilanier este:EN E = ( E i EC i ) GRC ii =1 n

(4)

EN E = 1.000 u.m.Categoria de risc 0% 50% 100% Total

ENE expunerea net extrabilanier Ei activul i la valoare bilanier net ECi echivalent credit al activului i GRCi gradul de risc de credit al activului iValoarea ponderat 0 340 660 1.000

Elemente extrabilantiere 0 680 660 1.340

Activul total este:

AT = AB + AE (5) AT = 27.000 + 1.340 = 28.340 u.m.Din (1), (2) si (5) rezult c RGR = Rata de solvabilitate este:IS = FP CP + CS 100 = 100 = 15% EN EN

AT activul total AB activul bilantier AE activul extrabilantier

20.000 100 = 70 ,57% 28.340FP fondurile proprii CP capitalul propriu CS capitalul suplimentar ( CS CP )

Concluzie: rata general de risc este 70,57%, iar rata de solvabilitate sunt este 15%.

Studiul de caz 2 Pentru societatea bancar Beta din Romnia se cunosc urmtoarele categorii de active pe clase de risc.Categoria de risc Active bilaniere 0% 50.000 20% 100.000 50% 300.000 100% 550.000

Fondurile proprii constituite de banc sunt de 81.000 u.m. S se determine fondurile proprii adecvate i s se prezinte dou modaliti de ajustare a elementelor bilaniere relevante n cazul nendeplinirii normei de solvabilitate.

17

SUPORT de CURS - POLITICI si TEHNICI BANCARE REZOLVARE:

(Moinescu Bogdan)

Determinarea fondurilor proprii adecvate se realizeaz pornind de la calculul expunerii nete (activului riscant):

EN = ENB + EN E

EN expunerea net ENB expunerea neta bilanier ENE expunerea neta extrabilanier

n conformitate cu ipoteza problemei expunerea net extrabilanier este nul.

EN B = Ai GRCii

n

ENB expunerea neta bilanier Ai activul i la valoare bilanier net GRCi gradul de risc de credit al activului i Elemente de activ Valoarea ponderat50.000 100.000 300.000 550.000 1.000.000 0 20.000 150.000 550.000 720.000

Categoria de risc0% 20% 50% 100% Total

Deci expunerea net este 720.000 u.m. Fondurile proprii adecvate reprezint 12% din expunerea net.

FPA = EN 0 ,12Astfel,

FPA - fondurile proprii adecvate EN expunerea net

Fonduri proprii adecvate = 720.000 12% = 86.400 u.m. Pentru atingerea nivelului minim de solvabilitate se pot lua o serie de msuri printre care: I. creterea fondurilor proprii pn la nivelul adecvat prin emisiunea de aciuni sau prin fuziunea cu o banc mai bine capitalizat. Cum fondurile proprii adecvate trebuie s fie: 86.400 u.m., se impune o cretere a fondurilor proprii efective cu 5.400 u.m. II. reducerea expunerii nete prin modificarea structurii activului n contextul unui bilan constant: Diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. i majorarea creditelor ipotecare cu aceeai sum:

FP = EN max 0,12 EN max = EN max

FP EN max = 675.000 0,12 x = 90.000 = 20% 100.000 + 50% (300.000 + x) + 100% (550.000 x)

18


(Moinescu Bogdan)

Categoria de risc 0% 20% 50% 100% Total

Elemente de activ 50.000 100.000 390.000 460.000 1.000.000

Valoarea ponderat 0 20.000 185.000 460.000 675.000

Concluzie: fondurile proprii adecvate sunt 86.400 u.m., iar respectarea ratei 1 de solvabilitate se poate realiza fie prin creterea fondurilor proprii cu 5.400 u.m., fie prin diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. i majorarea creditelor ipotecare cu aceeai sum.

Studiul de caz 3 O banc se caracterizeaz prin urmtoarele date contabile: capital social 320 mld. u.m., rezerve legale 160 mld., datoria subordonat 250, subvenii primite 240 mld. u.m., casa 500 mld. u.m., bonuri de tezaur 2.200 mld., credite ipotecare X mld. u.m., credite acordate industriei 4.500 mld. u.m., imobilizri necorporale 300 mld. u.m., imobilizri corporale 500 mld. u.m. Banca nregistreaz un nivel al ratei de solvabilitate de 16%. Care este nivelul ratei generale de risc, dac toate elementele bilaniere de activ sunt cele prezentate anterior? REZOLVARE: Rata general de risc reprezint ponderea activului riscant in total activ.RGR = EN 100 AT(1)

RGR rata general de risc EN expunerea net AT activul total

In conformitate cu ipoteza problemei activul total este format din disponibilitile bncii aflate in elementul casa (500 mld. u.m.), bonuri de tezaur (2.200 mld. u.m.), credite ipotecare (X mld. u.m.), credite acordate industriei (4.500 mld. u.m.), imobilizri necorporale (300 mld. u.m.) i imobilizri corporale (500 mld. u.m.). Determinarea valorii agregate a activului acestei bnci presupune determinarea volumului valoric al creditelor ipotecare. Nivelul acestora se poate calcula diminund activul riscant cu expunerea net a celorlalte active. Expunerea net a ntregului activ se poate determina din formula:IS = FP FP 100 EN = 100 (2) EN ISFP fondurile proprii EN expunerea net a ntregului activ IS1 rata I de solvabilitate

19


(Moinescu Bogdan)

Fondurile proprii se calculeaz astfel:Valoare bilanier 320 160 250 240 Coeficient de ajustare x x Max 50% din CPR x Max 100% din CPR Valoare ajustat 320 160 480 240 240 480 960

Capital social Rezerve legale CAPITAL PROPRIU Datorie subordonat (scaden > 5 ani) Subvenii primite CAPITAL SUPLIMENTAR FONDURI PROPRII

Cunoscnd valoarea fondurilor proprii (960 mld u.m.), nivelul ratei de solvabilitate (16%) 960 FP 100 = 100 = 6.000 mld.. (3) si folosind relaia (2) obinem: EN = 16 IS Expunerea net diminuat cu influena nivelului valoric al creditelor ipotecare este:Categoria de risc0% 20% 100% Total

Elemente bilantiere Valoarea ponderat3.0001 0 5.0002 0 0 5.000 5.000

Cunoscnd expunerea net a ntregului activ i expunerea net agregat a elementelor active cunoscute (din ipoteza), putem determina volumul valoric al creditelor ipotecare folosind formula: EN = Ai GRCi Cip =i n

6.000 5.000 ENB expunerea net bilanier 0.5 (4) Ai activul i la valoare bilanier netGRCi gradul de risc al activului i

Cip = 2.000 mld. u.m. Folosind rezultatul (4) vom calcula activul total:

AT = 500 + 2.200 + 2.000 + 4.500 + 300 + 500 = 10.000 mld. u.m. (5)Cunoscnd expunerea net a ntregului activ (6.000 mld. u.m.) i valoarea bilanier a activului (10.000 mld. u.m.), vom nlocui n relaia (1) aceste rezultate pentru a obine rata general de risc:RGR = 6.000 EN 100 = 100 = 60% AT 10.000RGR rata general de risc EN expunerea net AT activul total

Concluzie: rata general de risc este 60%Valoarea bonurilor de tezaur (2.200 mld.) nsumat cu nivelul disponibilului din casa bncii (500 mld.) si cu valoarea imobilizrilor necorporale (300 mld.) 2 Valoarea creditelor acordate industriei (4.500 mld.) nsumata cu imobilizrile corporale (500 mld.) 201


(Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 31.1.1.

RISCUL DE CREDIT

Aspecte teoreticeGestionarea a priori a riscului de credit 1.1.1. Divizarea i limitarea riscurilor 1.1.2. Aprecierea capacitii de rambursare 1.1.3. Constituirea garaniilor Gestionarea posteriori a riscului de credit 1.2.1. Analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane 1.2.2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit

1.2.

2.

Aplicaii

1. Aspecte teoreticeRiscul de creditare exprim posibilitatea ca debitorii sau emitenii de titluri s nui onoreze obligaiile la scaden, ca urmare a degradrii situaiei financiare a acestora, care poate fi determinat de condiiile afacerii mprumutatului sau de situaia general a economiei. Pentru limitarea pierderilor care decurg din nencasarea la scaden a creditelor i dobnzilor aferente, se impune o gestinare atent a riscului de credit, care se realizeaz a priori i a posteriori. Gestionarea a priori este o prim etap i presupune : divizarea i limitarea riscurilor, aprecierea calitii (capacitii de rambursare) a solicitanilor de credite, constituirea garaniilor.

A doua etap , gestionarea a posteriori , vizeaz: analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane, constituirea rezervei generale pentru riscul de credit

21


(Moinescu Bogdan)

1.1 Gestionarea a priori a riscului de credit 1.1.1. Divizarea i limitarea riscurilor Divizarea riscurilor are ca obiectiv evitarea concentrrii riscurilor prin diversificarea (economic i geografic) plasamentelor. Limitarea riscurilor se realizeaz prin norme stabilite de fiecare banc, dar i prin msuri stabilite de autoritatea de reglementare, opozabile tuturor bncilor. Limitarea autonormativ vizeaz: limite interne pentru ponderea activitilor riscante n fondurile proprii, plafoane de credite pe debitor, grup de debitori, sector de activitate, zon geografic

Reglementrile romneti pentru limitarea riscului de credit se refer la:1. O instituie de credit nu poate nregistra o expunere fa de un singur debitor, a crei valoare depete 25% din fondurile proprii. 2. n cazul n care acest un singur debitor are n componena sa cel puin un membru al grupului instituiei de credit raportoare, iar membrul respectiv este societatea-mam, filial a societii-mam sau filial a instituiei de credit raportoare, procentul prevzut la pct. 1 va fi redus la 20%. 3. Valoarea cumulat a expunerilor mari ale unei instituii de credit (care depesc 10% din fondurile proprii ale bncii) nu poate depi 800% din fondurile ei proprii. UN SINGUR DEBITOR - orice persoan sau grup de persoane fizice i/sau juridice fa de care instituia de credit are o expunere i: - care constituie, dac nu se dovedete altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele deine, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau - ntre care nu exist o relaie de control n sensul exprimat la prima liniu, dar care trebuie s fie considerate ca reprezentnd un singur risc, deoarece ntre ele exist asemenea legturi nct, dac una dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare, exist o probabilitate considerabil ca cealalt sau toate celelalte s se confrunte cu dificulti de rambursare;

Prin expunere fata de un debitor intelegem activele si elementele din afara bilantului nete de provizioane. In conformitate cu limitele aplicabile expunerilor mari, se va excepta din calcul partea determinata ca diferent intre valoarea expunerii respective si rezultatul inmultirii acesteia cu ponderea aferenta. Cu alte cuvinte, se va lua in calcul doar riscul net al debitului respectiv. Riscul net (sau expunerea neta) se calculeaza folosind urmatorul algoritm: RN i = Ai GRCiRNi riscul net al activului i Ai activul i la valoare bilanier net GRCi gradul de risc de credit al activului i

22


(Moinescu Bogdan)

Prin notiunea de activ la valoare bilantiera neta intelegem activ la valoare bilantiera bruta diminuata cu nivelul specific al provizioanelor sau amortismentelor constituite pentru activul respectiv. Ai activul i la valoare bilanier net Ai = ABi P ( A) i ABi activul i la valoare bilanier brut P(A)i provizionul sau amortismentul constituit pt. activul i Gradul de risc de credit reprezinta coeficientul de risc corespunzator fiecarui element de activ. In conformitate cu Norma 12/2003 a BNR, el poate lua valori doar in multimea {0,0.2,0.5,1} 1.1.2 Aprecierea capacitii de rambursare a solicitanilor de credite Bncile sunt obligate s limiteze riscul de credit i s depun toate eforturile pentru a-i ncasa debitorii. n acest scop, vor fi onorate doar solicitrile de credit pentru care exist premisele rambursrii principalului i plii dobnzilor. Evaluarea capacitii de rambursare a solicitanilor de credite are dimensiuni calitative i cantitative. Etapele n evaluarea calitativ a riscului se refer la obinerea de informaii legate de responsabilitatea financiar a clientului, determinarea scopului real al cererii de credit i de estimarea eforturilor reale ale clientului n vederea rambursrii. Dimensiunea cantitativ a evalurii riscului de creditare const n analiza atent a istoricului datelor financiare ale clientului i proiectarea viitoarelor rezultate financiare. In general, pentru evaluarea unei solicitri de credit sunt urmrite analiza bonitatii clientului si evaluarea perspectivelor financiare pe baz de cash - flow . Analiza bonitatii clientului Rating-ul reprezinta o metoda moderna de evaluare a bonitatii clientilor potentiali. Aceasta const ntro notaie de apreciere a atributelor solicitantului n vederea acordrii creditului, care sunt apoi agregate ntr-o not total. Construirea unui sistem de rating presupune rezolvarea urmatoarelor probleme: alegerea criteriilor relevante de evaluare stabilirea intervalelor valorice pentru fiecare dintre criterii, respectiv notarea fiecarui criteriu elaborarea metodologiei de agregare a notelor obtinute pentru fiecare criteriu in parte stabilirea punctajului minim pentru continuarea analizei solicitarii de credit

23


(Moinescu Bogdan)

Aplicarea sistemului credit scoring are n vedere compararea punctajului obinut de solicitant cu limita stabilit pentru acordarea creditului. Acest rezultat constituie numai o baz pentru decizia de creditare, aceasta din urm revenind Comitetului de Credite. Stabilirea punctajului minim pentru acordarea creditului Aceasta se realizeaz pornind de la o baz de date ce cuprinde clienii bncii care au beneficiat de credite n trecut. Pentru stabilirea ierarhiei debitorilor banca utilizeaz 1000 dosare de credit din trecut, care cuprind 900 clieni solvabili i 100 clieni insolvabili. Convenional se consider c un client solvabil aduce o unitate profit, iar un client nesolvabil 9 uniti pierdere. Punctajele care s-ar obine, pe o scal de 100 puncte, sunt:Note obinute Nr clieni solvabili Nr clieni insolvabili 0-10 0 11 10-20 23 15 20-30 35 21 30-40 86 14 40-50 153 13 50-60 225 8 60-70 114 8 70-80 100 6 80-90 102 4 90-100 62 0

Se stabilete punctajul minim de la care clienii pot obine credite. Vom calcula pentru fiecare punctaj rezultatul obinut de banc i se va considera ca prag minim acel nivel peste care banca nregistreaz profit:Note obinute Col 1 0-10 11-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 81-90 91-100 Nr. clieni solvabili (cumulat) Col 2 0 23 58 144 297 522 636 736 838 900 Nr.clieni insolvabili (cumulat) Col 3 11 26 47 61 74 82 90 96 100 100 Rezultatul bncii Col 4 = 1 x Col 2 9 x Col 3 -99 -211 -365 -405 -369 -216 -174 -128 -62 0

Pentru clienii ce au punctaj de pn la 40 de puncte banca ar suferi o pierdere de 405 u.m. Renunnd la aceti clieni, banca obine 405 u.m. profit. Renunnd la clienii cu punctaj sub 50 de puncte profitul ar fi de doar 369 u.m. Se observ c dac banca crete

24


(Moinescu Bogdan)

plafonul de puncte peste 40 atunci profitul nregistrat se reduce. Deci, profitul maxim este de 405 u.m. i se obine prin creditarea clienilor cu un punctaj superior limitei de 40 de puncte. Alegerea criteriilor relevante de evaluare si stabilirea intervalelor valorice pentru fiecare dintre criterii, respectiv notarea fiecarui criteriu Alegerea criteriilor relevante de evaluare are in vedere trei categorii de informatii: financiare, economice, nefinanciare privind clienii: situatia juridica, tipul de proprietate, conducerea, personalul societii, afacerea, piaa, etc. Analiza financiara Criteriile ce stau la baza evaluarii performanelor financiare ale clientului i capacitatii acestuia de ai onora datoria la scaden se stabilesc de fiecare banc n parte i se aprob de ctre BNR-Direcia Supraveghere (conform art. 7 din Regulamentul nr. 5 din 23 august 2002). n urma acestor evaluri, performanta financiara va fi inclusa n una dintre urmtoarele categorii: categoria A: performane foarte bune, care permit achitarea la scaden a datoriei, cu meninerea acestor performane, categoria B: performane foarte bune, dar fr certitudine pe o perspectiv medie, categoria C: performane financiare satisfctoare, cu tendine de nrutire; categoria D: performane financiare sczute i ciclice; categoria E: pierderi i incapacitatea rambursrii.

Analiza financiar a clienilor se bazeaz pe informaiile financiare furnizate de client: bilan i raport de gestiune, cont de profit i pierdere, balana de verificare. Prin aceast

25


(Moinescu Bogdan)

analiz banca urmrete s identifice i s cuantifice riscul performanei clientului, riscul de lichiditate, riscul de insolvabilitate i riscul legat de managementul activelor. Prezentm n continuare un sistem de indicatori care pot fi folosii la ncadrarea agenilor economici mprumutai n una din categoriile de mai sus. Se au n vedere mai multe criterii, pentru fiecare stabilindu-se un punctaj, iar pe baza notei totale se realizeaz clasificarea performantei financiare.Indicator Formula Intervale Punctaj 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Lichiditatea generala

LG =

ACirculante PCirculante

LG 1 1 > LG 0.8 0.8 > LG 0.6 0.6 > LG 0.5 0.5 > LG LC 0.8 0.8 > LC 0.65 0.65 > LC 0.5 0.5 > LC 0.3 0.3 > LC G 0.4 0.4 < G 0.5 0.5 < G 0.7 0.7 < G 0.8 G > 0.8 AD 6 6 > AD 4 4 > AD 3 3 > AD 1 1 > AD RStoc 12 12 > RStoc 8 8 > RStoc 4 4 > RStoc 2 2 > RStoc

Lichiditatea curenta

LC =

ACirculant e Stocuri PCirculant e

Gradul de indatorare

G=

Datorii AT

Acoperirea dobanzilor

AD =

RExploatar e Chelt .Financiare

Rotatia Stocurilor

RStoc =

CA Stocuri

26


(Moinescu Bogdan)

TC 15 zileTermenul de recuperare al creantelor

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

TC =

Creante 360 CA

15 zile < TC 30 zile 30 zile < TC 60 zile 60 zile < TC 90 zile TC > 90 zile TP > 90 zile

Termenul de plata al datoriilor

TP =

Datorii 360 CA

60 zile < TP 90 zile 30 zile < TP 60 zile 15 zile < TP 30 zile TP 15 zile R AF 6

Rotatia activelor fixe

R AF =

CA AF

6 > R AF 4.5 4.5 > R AF 3 3 > R AF 1.5 1.5 > R AF R AT 2.5

Rotatia activelor totale

R AT =

CA AT

2.5 > R AT 2 2 > R AT 1.5 1.5 > R AT 1 1 > R AT PM 0.15

Rata profitului

PN PM = CA

0.15 > PM 0.1 0.1 > PM 0.05 0.05 > PM 0.01 0.01 > PM BEP 0.35

Puterea de castig

BEP =

RExploatar e AT

0.35 > BEP 0.3 0.3 > BEP 0.25 0.25 > BEP 0.2 0.2 > BEP ROE 0.2

Rentabilitatea financiara

ROE =

PN CP

0.2 > ROE 0.15 0.15 > ROE 0.1 0.1 > ROE 0.05 0.05 > ROE

27


(Moinescu Bogdan)

Evaluarea rezultatelor economice Analiza economica urmareste sa evalueze puterea economica a solicitantului prin cuantificarea cresterii reale a cifrei de afaceri si a profitului net, modificarea procentuala a activitatii in raport cu media sectorului de activitate si dimensiunea economica a activitatii.Indicator Formula Intervale Punctaj 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

%CA 0.25Cresterea CA in termeni reali

CAn %CA = CAn 1 (1 + ri n )

0.1 %CA < 0.25 0.05 %CA < 0.1 0.2 %CA < 0.05 %CA < 0.2 % PN 0.25 0.15 % PN < 0.25 0.03 % PN < 0.15 0.05 % PN < 0.03 % PN < 0.05CA(EUR ) 10.000.000 EUR[5.000.000 EUR ;10.000.000 EUR) [1.000.000 EUR ;5.000.000 EUR) [250.000 EUR ;1.000.000 EUR)

Cresterea PN in termeni reali

PN n % PN = PN n 1 (1 + ri n )

Marimea companiei

CA( ROL) CA( EUR) = CS ( ROL / EUR)

CA(EUR ) < 250.000 EUR

0.1 0.05 < 0.1Cresterea CA vs Ev. Sect.

= %CA % ES

0 < 0.05 0.05 < 0 < 0 . 05

28


(Moinescu Bogdan)

Analiza informatiilor nefinanciare Relevanta analizarii aspectelor nefinanciare este data de necesitatea aprecierii moralitatii comerciale si a capacitatii manageriale a potentialului client. Dintre criteriile nefinanciare de analiza a bonitatii clientului se detaseaza prin importanta situatia juridica. In cazul in care clientul de afla intr-una din urmatoarele situatii el este eliminat imediat din analiza: dizolvare, faliment, inmatriculare respinsa, lichidare si radiere.Indicator Status capital nemajorat intrerupere temporara de activitate reorganizare - alte moduri divizare totala in curs de inmatriculare reorganizare in cooperative de cred reorganizare judiciara rezervare pentru schimbare nume firma divizare partiala rezervare schimbare sediu in alt judet valabilitate sediu expirata fuziune prin absorbtie reorganizare RA in S.C. reorganizare sucursala in S.C. schimbare forma juridica functiune fuziune prin contopire Punctaj 5 5 5 5 4 4 4 4 3 3 3 3 2 2 2 2 1 1 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5

Situatia juridica

VA < 2 2 VA < 5Vechimea afacerii

5 VA < 8 8 V A < 12 V A 12SA si cotata la BVB SA si cotata la RASDAQ SA necotata SRL Alte forme

Forma de proprietate

Stabilirea intervalelor valorice pentru fiecare dintre criterii, respectiv notarea fiecarui criteriu are la baza analiza discriminanta1.1

Vezi Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporate Bankruptcy de Edward I. Altman The Journal of Finance, Vol 23, Issue 4 (Sep., 1968), 589-609

29


(Moinescu Bogdan)

Elaborarea metodologiei de agregare a notelor obtinute pentru fiecare criteriu in parte

Construirea metodologiei de agregare a rezultatelor obtinute are in vedere stabilirea importatei fiecarui criteriu in parte in ansamblul indicatorilor considerati. Cel mai adesea sistemele de rating folosesc metoda liniara de agregare a rezultatelor, apreciindu-se ca aceasta aproximeaza cel mai bine toate situatiile posibile.Analiza perspectivelor financiare pe baz de cash flow

Analistul de credite trebuie s fundamenteze decizia de creditare nu numai pe situaia financiar istoric a clientului, ci i pe capacitatea acestuia de a genera n viitor fluxuri bneti i deci de a rambursa creditul i a plti dobnda. Instrumentul folosit n acest scop este fluxul de numerar, adic o situaie a intrrilor i ieirilor de numerar (ncasri i pli) ntr-o perioad dat. Rezultatul poate fi pozitiv (disponibil de numerar) sau negativ (necesar de numerar). n realizarea unui flux de numerar, trebuie avut n vedere c prognozele clientului pot avea la baz o proiecie exagerat pozitiv a evoluiei viitoare, deci se impune o corectare a acestora. n linii mari, structura unui flux de numerar este urmtoarea: intrri de capital - ieiri de capital + intrri din vnzri - ieiri pentru aprovizionri - salarii - alte cheltuieli - impozit pe profit= flux net al perioadei

+ disponibil din perioada anterioar = disponibil / necesar de lichiditi curent

30


(Moinescu Bogdan)

1.1.3 Constituirea garaniilor

Conform prevederilor Legii Bancare, acordarea de credite se realizeaza in urma acceptarii de catre Banca a unor garantii aferente acestor credite. Astfel, garantiile care se pot accepta sunt:garantii in numerar (depozite constituite la Banca de catre Imprumutat sau de catre un tert garant); scrisori de garantie bancara (in vederea acceptarii unei scrisori de garantie bancara se verifica existenta unei limite aprobate si disponibile pentru banca emitenta); scrisoare de garantie emisa de o Administratie Centrala / Locala scrisoare de garantie emisa de o entitate juridica sau fizica; diferite forme de garantii emise de institutiile specializate si autorizate sa emita astfel de garantii (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural S.A, etc). garantii materiale (considerate la o valoare justa2): ipoteciproprietati industriale proprietati cu destinatie de locuinta alte proprietati echipamente stocuri bunuri mobile altele exigibile viitoare instrumente de plata emise in favoarea Imprumutatului si girate Bancii altele

gajuri

cesiuni de creanta

- alte garantii considerate acceptable. Pentru garantiile reale mobiliare, in Raportul de credit se vor prezenta orice informatii care exista cu privire la garantiile propuse, obtinute prin interogarea Arhivei Electronice de Garantii Mobiliare (AEGRM).Valoarea justa in cazul cesiunii de creanta va fi valoarea contractului comercial incheiat de clientul Banciilmprumutat cu partenerii sai sau a comenzilor ferme de care acesta dispune. Valoarea justa in cazul instrumentului de plata girat Bancii si a Biletelor la Ordin emise in favoarea Bancii si avalizate, va fi valoarea respectivelor instrumente.Valoarea justa a garantiilor sus mentionate va fi considerata ca fiind valorea rezultata din eel putin una din sursele urmatoare: a) informatii relevante aparute in presa, inclusiv dar nelimitandu-se la anunturi publicitare, in cazul locuintelor tip apartament bloc, terenuri precum si alte proprietati imobiliare private; b) raport de evaluare acceptat de catre Banca, in cazul proprietatilor imobiliare industrial precum si celor de alt tip (inclusiv cele mentionate la pct a); c) documente doveditoare (facturi, declaratii vamale, etc) in cazul gajurilor, si altor tipuri de garantii acceptate.2

31


(Moinescu Bogdan)

Valoarea justa in cazul scrisorilor de garantie corporative sau a scrisorilor de garantie emise de persoane fizice va fi insasi valoarea inscrisa in textul scrisorii, reprezentand angajamentul de plata asumat de catre entitatea emitenta. Valoarea justa in cazul garantiilor emise de institutii specializate in garantare va fi insasi valoarea inscrisa in textul documentului, reprezentand angajamentul de plata asumat de catre entitatea emitenta.

Valorile garantiilor sus enumerate se vor inregistra in contabilitate la valorile juste determinate la data acordarii, pe baza documentelor mentionate. Valorile ponderate mentionate in Raportul de credit au doar scop informativ.1.2. Gestionarea posteriori a riscului de credit 1.2.1 Analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane

Este o etap n gestionarea riscului de credit care urmeaz procesului de acordare a creditelor i vizeaz constituirea de resurse pentru acoperirea pierderilor care apar la portofoliul de credite. Vom urmri n continuare stabilirea nivelului cerut ( de normele reglementare ) al provizioanelor pentru riscul de credit. 1.2.1.1.Se procedeaz mai nti la o clasificare a creditelor n cinci categorii, iar pentru fiecare categorie este normat un nivel de provizionare:Categorie de credite Coeficient de provizionare

standard 0

observatie 0,05

substandard 0,2

indoielnic 0,5

pierdere 1

Clasificarea creditelor are n vedere trei criterii :

1) serviciul datoriei capacitatea debitorului de a-i onora datoria la scaden, exprimat ca numr de zile de ntrzire de plat de la scaden; exist cinci intervale de timp n funcie de care se apreciaz serviciul datoriei (015 zile, 16-30 zile, 31-60 zile, 61-90 zile, minimum 91 de zile) reflectarea potenialului economic i soliditii financiare ale unei entiti economice, obinut n urma analizrii unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori economico-financiari calculai pe baza datelor din situaiile financiare anuale i periodice) i calitativi (modul de administrare a entitii economice analizate, calitatea acionariatului, garaniile primite);

2) performana financiar

32


(Moinescu Bogdan)

aceast evaluare se va realiza potrivit normelor interne ale bncilor (conform avizului BNR Direcia de Supraveghere); frecvena cu care se determin categoria de performan financiar va coincide cu frecvena cu care se ntocmesc situaiile financiare; n cazul n care bncile se gsesc n imposibilitate de a evalua performana financiar a unui client din sectorul nebancar, aceasta va fi ncadrat direct n categoria E. cel puin una dintre urmtoarele msuri luate n scopul recuperarii creanelor: pentru recuperarea creditelor: darea de ctre instan a hotarrii de deschidere a procedurii falimentului; declanarea procedurii de executare silit fa de persoanele fizice sau juridice.

3) iniierea de proceduri judiciare

Din combinarea celor trei criterii rezult clasificarea creditelor conform principiului declasrii prin contaminare. Pentru sectorul nebancar:Performana financiar

Serviciul datoriei

A Standard

B n observaie

C Substandard

D ndoielnic

E Pierdere Nu s-au iniiat proceduri judiciare

0 -15 zile Pierdere n observaie 16 30 zile Pierdere Substandard 31 60 zile Pierdere ndoielnic 61 90 zile Pierdere Pierdere Minimum 91 de zile Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere ndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Substandard Pierdere ndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

S-au iniiat proceduri judiciare judiciare

33


(Moinescu Bogdan)

Pentru sectorul bancar:Performana financiar Standard 0 7 zile Pierdere Pierdere Minimum 8 zile Pierdere Nu s-au iniiat proceduri judiciare S-au iniiat proceduri judiciare judiciare

Serviciul datoriei

A

1.2.1.2.Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit. Se vor parcurge urmtoarele etape: a. determinarea bazei de calcul:prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002; prin luarea n considerare a ntregii expuneri, indiferent de garanii, n cazul unui credit clasificat n categoria pierdere, n situaia n care s-au iniiat proceduri judiciare sau n situaia n care cel puin una dintre sumele respectivului credit nregistreaz un serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile;

b. aplicarea coeficientului de provizioane asupra bazei de calcul obinute.Tipurile de garanie acceptate a fi luate n considerare in vederea reducerii expunerii bncii fata de debitor, conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002 Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiei publice centrale de specialitate a statului roman sau ale BNR Titluri emise de administraia publica centrala de specialitate a statului roman sau ale BNR Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiei centrale, bncilor centrale din tarile de categoria A sau ale CE Titluri emise de administraiile centrale, bncile centrale din tarile din categoria A sau ale CE Depozite colaterale plasate la banca insasi Certificate de depozit sau instrumente similare emise de banca insasi i incredintate acesteia Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor de dezvoltare multilaterala sau ale BEI Titluri emise de ale bncile de dezvoltare multilaterala sau ale BEI Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor locale din Romnia Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din Romnia Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor regionale din tarile de categ. A Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din tarile din categoria A Ipoteci in favoarea bncii, de ranguri superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori, asupra locuinelor care sunt sau vor fi ocupate de debitor sau care sunt date cu chirie de ctre acesta Coeficientul pentru deducere din expunerea bncii fata de entitatea de risc 1 1 1 1 1 1 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.5

34


(Moinescu Bogdan)

1.2.2 Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit

Pe lng provozioanele specifice fiecrui tip de credit exist i posibilitatea constituirii unor rezerve generale pentru riscul de credit. Legislaia romneasc prevede un volum deductibil fiscal al rezervei generale pentru riscul de credit de maxim 2 % din soldul creditelor acordate. Aceste rezerve pot acoperi pierderile la portofoliul de credite n cazul unei provizionri necorespunztoare.

Rgrc = 2% CrRgrc - rezerva general pentru riscul de credit Cr - soldul creditelor acordate

2. AplicaiiAplicaia 1

Societatea comercial ALFA, care deine controlul asupra societii BETA a beneficiat de un credit n sum de 100.000 u.m. Societatea BETA formuleaz o cerere de creditare bncii sale, aceeai cu cea a societii mam, n sum de 70.000 u.m. Fondurile proprii ale bncii sunt de 600.000 u.m. Stabilii suma maxim ce poate fi angajat n creditarea societii BETA. REZOLVARE: Cele dou societi, ALFA i BETA, datorit relaiilor dintre ele, sunt considerate un singur debitor. Fonduri proprii 600000 Expunerea maxima a bancii fata de un singur debitor (25%*FP) Riscul net al societii ALFACredit maxim de care poate beneficia BETA

150000 10000050000

Aplicaia 2 Societatea comercial ALFA, care deine controlul asupra societii BETA a beneficiat de un credit ipotecar n sum de 200.000 u.m garantat integral cu ipoteci in favoarea bancii. Societatea BETA formuleaz o cerere de creditare bncii sale, aceeai cu cea a societii mam, n sum de 200.000 u.m. Fondurile proprii ale bncii sunt de 800.000 u.m. Stabilii suma maxim ce poate fi angajat n creditarea societii BETA daca debitul societatii ALFA nu se modifica.

35


(Moinescu Bogdan)

REZOLVARE: Cele dou societi, ALFA i BETA, datorit relaiilor dintre ele, sunt considerate un singur debitor. Riscul net al societatii ALFA este RN ALFA = 0.5 200000 = 100000 Fonduri proprii Expunerea maxima a bancii fata de un singur debitor (25%*FP) Riscul net al societii ALFACredit maxim de care poate beneficia BETA

800000 200000 100000100000

Concluzie: Societatea BETA poate primi doar 100000 u.m. din cele 200000 pe care le-a

solicitat prin aplicatia de credit.Aplicaia 3

Determinai nivelul provizioanelor ce sunt constituite de Banca Vega la 01.10.2002 pentru creditele acordate clienilor si cu performante financiare din categoria B, care nu nregistreaz ntrziere de plata i asupra crora nu s-au nceput proceduri judiciare. Agent economic X Y Z Valoarea debitelor 100,000 50,000 150,000 Tipul garanieiDepozit colateral plasat la banca insasi Scrisoare de garanie bancar emis de banca BETA (din Romnia) Ipoteci in favoarea bncii, de ranguri superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori

REZOLVARE : a. determinarea bazei de calcul: b. Deoarece debitorii nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lor i nici nu nregistreaz ntrzieri de plata, determinarea bazei de calcul se obine prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002.

36


(Moinescu Bogdan)

Agent economic1

Valoarea debitului2

Coeficientul pentru deducere din expunerea bncii fata de entitatea de risc3

Baza de calcul col.4 = col.2 * (1 col.3)4

X Y Z

100,000 50,000 150,000

1 0.8 0.5

0 10,000 75,000 85,000

c. determinarea coeficientului de provizioane Deoarece debitorii nu nregistreaz ntrzieri de plata, au o performanta financiara de categoria B i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lor, debitele sunt asimilate categoriei de credit in observaie. Prin urmare coeficientul de provizioane este de 0.05. d. aplicarea coeficientului de provizioane asupra bazei de calcul obinutePr ovizion = Baza de Calcul coef . provizion = 85 ,000 0.05 = 4 ,250

Aplicaia 4

Determinai nivelul provizioanelor ce trebuie constituite de banca ALFA la data de 30.06.2005 pentru creditele acordate societii CARTIM SRL: un credit pentru echipament de 100.000 u.m., dobnd calculat 10.000 u.m., contractat pe 25 mai 2004, rambursabil n patru anuiti egale, garantat cu bonuri de tezaur emise de Ministerul Finane. Se constat nerambursarea primei rate , fr a se iniia proceduri judiciare pentru recuperarea sumelor, un credit de exploatare (contractat pe 2 mai 2005) de 24.000 u.m., dobnd calculat 1,200 u.m., rambursabil n 12 rate lunare, pentru care nu sunt ntrzieri la rambursare. Clientul garanteaz printr-un gaj general asupra bunurilor sale mobile.

-

Conform situaiilor financiare prezentate de debitor la 15 iunie banca clasifica performantele financiare ale SC CARTIM SRL in categoria A.

37


(Moinescu Bogdan)

REZOLVARE :Creditul pentru echipament :

a. determinarea bazei de calcul: Deoarece debitorul nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui i nici nu nregistreaz ntrzieri de plata mai mari de 90 de zile, determinarea bazei de calcul se obine prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002. Fiind un credit garantat cu titluri emise de administraia publica centrala de specialitate a statului roman, coeficientul pentru deducere din expunerea bncii fata de debitor este 1. Deci baza de calcul este: Baza de Calcul e = Debit e ( 1 deduceree ) = 110 ,000 ( 1 1 ) = 0 b. determinarea coeficientului de provizioane Deoarece debitorul nregistreaz o ntrziere de plata de 36 de zile, dar are o performanta financiara de categoria A i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui, debitul este clasificat in categoria de credit substandard. Prin urmare coeficientul de provizioane este de 0.2. c. aplicarea coeficientului de provizioane asupra bazei de calcul obinute: Pr ovizione = Baza de Calcul e coef . provizione = 0Creditul de exploatare:

a. determinarea bazei de calcul: Deoarece debitorul nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui i nici nu nregistreaz ntrzieri de plata mai mari de 90 de zile, determinarea bazei de calcul se obine prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor

38


(Moinescu Bogdan)

acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002. Fiind un credit garantat printr-un gaj general asupra bunurilor sale mobile, coeficientul pentru deducere din expunerea bncii fata de debitor este 0. Deci baza de calcul este: Baza de Calcult = Debit t ( 1 deduceret ) = 23,100 ( 1 0 ) = 23,100 b. determinarea coeficientului de provizioane Deoarece debitorul nu nregistreaz ntrzieri de plata, are o performanta financiara de categoria A i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui, acest credit ar fi clasificat ca fiind standard. Avnd n vedere c creditul pentru echipament al aceluiai client este clasificat substandard i creditul de trezorerie va fi declasat la substandard (principiul declasarii prin contaminare). Prin urmare coeficientul de provizioane este de 0.2. c. aplicarea coeficientului de provizioane asupra bazei de calcul obinute: Pr oviziont = Baza de Calcult coef . proviziont = 23 ,100 0.2 = 4 ,620

Necesar de provizioane : 0 + 4,620 = 4,620 u.m.

39


(Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 41.1. 1.2. 1.3. 1.4.

RISCUL DE RATA A DOBANZII (I) (concepte fundamentale)

Definirea riscului de rat a dobnzii Definirea sensibilitii preului unui activ bancar Definirea duratei i caracteristicile acesteia Relaia dintre durat i sensibilitate

1.1. Definirea riscului de rat a dobnzii

Riscul de RAT A DOBNZII se defineste prin probabilitatea aparitiei evoluiilor nefavorabile a rezultatelor ca urmare a modificarii ratelor. Sursele aparitiei acestui risc sunt nivelul expunerii si incertitudinea privind evolutia ratei dobanzii. Formele de manifestare sunt: Efectul de exploatare este riscul de a nregistra o reducere a veniturilor nete din dobanzi. Se cuantifica folosind modelul repricing gap, respectiv:

VND = GAP r GAP = AS PS-

VND - modificarea veniturilor nete din dobanzi AS active sensibile la modificarea dobanzii (purtatoare de dobanda variabila) PS pasive sensibile la modificarea dobanzii (purtatoare de dobanda variabila) r -modificarea ratei dobanzii

Efectul de bilan (numit i risc de capital) este riscul de a nregistra o reducere a valorii de piata a capitalului propriu. Se cuantifica folosind modelul duration gap, respectiv:r 1+ r

CP = DGAP A

CP - modificarea valorii de piata a capitalul propriu DGAP - ecartul de durata A - valorea de piata a activului r -modificarea ratei dobanziiEFECT EXPLICATIE ECONOMICA Plasament la rat fix ndatorare la rat variabil Reducerea valorii creanei Cost de oportunitate: nu cresc veniturile Cresc cheltuielile financiare

Anticipri Creterea ratei

De bilan De exploatare

Anticipri Reducerea ratei

EFECT De bilan De exploatare

EXPLICATIE ECONOMICA Plasament la rat variabil ndatorarea la rat fix Scad veniturile financiare Reducerea valorii datoriei Cost de oportunitate: cheltuielile financiare rmn la nivelul anterior

40


(Moinescu Bogdan)

1.2. Definirea sensibilitii preului unui activ bancarDefinitie: Sensibilitatea msoar riscul de rat a dobnzii i reprezint variaia relativ a preului n urma modificrii cu un procent a ratei dobnzii de pia.

dP i P dP 1 S= i = i , dr dr PiPi = C + VN C1 C2 + + ... + n , 2 1 + r (1 + r ) (1 + r ) n

S - sensibilitatea dPi - variaia preului activului i Pi - preul (valoarea actuala) a activului i dr - variaia ratei dobnzii r - rata dobnzii pe pia C1 , C2 , ,Cn - cuponul n anul 1,2,,n VN - valoarea nominal

Factorii care influeneaz sensibilitatea: a) mrimea cuponului. La titlurile cu aceleai caracteristici (mai puin cuponul), titlul caracterizat de cuponul cel mai mic este mai sensibil la variatiile ratei dobnzii b) supracotarea sau subcotarea titlurilor. Titlurile care coteaz sub valoarea de rambursare sunt mai sensibile la variaiile ratei dobnzii dect cele care coteaz peste aceasta. c) maturitatea. Sensibilitatea titlurilor la variaiile ratei dobnzii crete direct proportional cu maturitatea. d) sensul variaiei ratei dobnzii. Creterea ratei dobnzii are un efect mai redus asupra pretului unei obligatiuni decat o reducere a ratei de aceeasi amplitudine .

1.3. Definirea duratei si caracteristicile acesteia

Conceptul de durata (DURATION) este rezultatul studiilor lui Frederick Macaulay (1938), relaia generala de calcul fiind :n

D=

i (1 + r )i =1

Fi

i

F (1 + i r ) i i =1n

,

n durata de via rezidual a titlului i scadena fluxului de trezorerie. Fi fluxul financiar scadent n anul i r rata dobnzii pe pia.

41


(Moinescu Bogdan)

Mai concret, pentru un activ, durata reprezint timpul necesar pentru ca un titlu de creana apreciat la valoarea sa actuala sa fie in totalitate recuperat, tinand cont de ratele dobnzilor si de rambursrile de capital. Durata servete acoperirii riscului ratei dobnzii pentru un titlu (imunizare la rata dobnzii). Randamentul curent al unui activ cu dobnda fixa variaz in funcie de nivelul dobnzii pe piaa, insa prin vnzarea titlului la durata si fructificarea sumei obinute din vnzare pana la scadenta la dobnda pieei se poate fixa randamentul la nivelul dobnzii fixe a titlului. La nivelul ntregului bilan , analiza duratei compara variaia valorii de piaa (preului) a portofoliului de active ale bncii cu variaia valorii de piaa a portofoliului de pasive (exceptnd capitalul), permitand egalarea fluctuaiilor acestora, astfel nct valoarea de piaa a capitalului sa ramana insensibila la fluctuaiile ratei dobnzii. Expunerea totala se determina prin intermediul ecartului duratelor activului si pasivului ndatorat. Se calculeaz durata activului si pasivului ndatorat:

D A = x Ai D Aii =1 n

n

DA , DP durata portofoliului de active (pasive) DAI , DPi durata activului i (pasivului indatorat i)

D P = x Pi D Pii =1

xAi, xPi ponderea valorii de piaa a activului (pasivului indatorat) i in valoarea de piaa a activului (pasivului indatorat)

1.4. Relaia dintre durat i sensibilitate

O alt accepiune a duratei este i aceea c reprezint un indicator sintetic de msur a sensibilitii preului unui titlu cu o rata de dobnd fix. Preul unui titlu se scrie: P=i =1 n

Fi (1+ r )i

=

Fn F1 F2 + + ... + 2 (1+ r ) (1+ r ) ( 1 + r )n

Calculm derivata preului n raport cu rata dobnzii: n Fi Fn F1 F2 dP 1 = 2 ... n = i 2 3 ( n +1 ) dr 1 + r i =1 ( 1 + r )i (1+ r ) (1+ r ) (1+ r )

42


(Moinescu Bogdan)

Multiplicm relaia de mai sus cu factorul S = D 1+ r

1 i obinem sensibilitatea: P

Durata permite previzionarea cursului teoretic al unui titlu, cu condiia ca variaia ratei dobnzii s fie redus.

CAPITOLUL 4

RISCUL DE RATA A DOBANZII (II) (Efectul bilantier)

1. Modelul ecartului de durata (DURATION GAP) 2. Aplicaii

1. Modelul ecartului de durata (DURATION GAP)Pentru administrarea riscului ratei dobnzii la nivel de bilan (ansamblul de active si pasive) se utilizeaz modelul ecartului duratei de recuperare a investiiei (DURATION GAP). Modelul ecartului de durata cuantifica modificarea valorii de piata a capitalul propriu ca urmare a modificarii valorii de piata a activului si a pasivului indatorat pe fondul variatiei ratei dobanzii:CP = A P = DGAP A DGAP = DA DP l l= A P r 1+ r

CP - modificarea valorii de piata a capitalul propriu A - modificarea valorii de piata a activului P - modificarea valorii de piata a pasivului indatorat DGAP - ecartul de durata

Procesul prin care capitalul propriu devine nemodificabil la modificarea ratei dobanzii se numeste imunizare si se realizeaza prin obtinerea unui ecart de durata nul Numai doi dintre factorii care influenteaza modificarea capitalului propriu (ecartul de durata, cifra de afaceri - activul) pot fi controlai de managementul bncii, variaia

43


(Moinescu Bogdan)

dobnzii pe piaa fiind factor exogen. Imunizarea la rata dobnzii va presupune reducerea la zero a ecartului de durata ( DA DP l ) , care se poate realiza prin modificarea duratei activului, a duratei pasivului, sau a efectului de prghie.

2. AplicaiiConsideram bilanul unei bnci cu urmtoarea structura:Activ Mld Scadenta Rata dobnzii Pasiv Mld Scadenta Rata dobnzii 20%

1.Numerar 2.Certificate de trezorerie 3. Depozite la alte bnci 4. Credite comerciale TOTAL Activ

100 300 100 500 1000 8 ani 1 an 4 ani 45% 20% 50%

1.Depozite atrase 420 2.Certificate de 500 depozit 3.Capital propriu 80

1 an 4 ani

40%

TOTAL Pasiv

1000

Se considera ca nu exista nerambursari sau pli nainte de scadenta la active si nici retrageri nainte de termen la pasive. De asemenea, activele si pasivele din exemplu prezint rate de dobnda fixe, iar rata dobnzii de piaa este egala cu 40%. Sa se determine: a) durata activului b) durata pasivului c) modificarea valorii capitalului ca urmare a creterii ratei dobnzii de piaa cu un punct procentual d) modificrile care trebuie operate in structura bilanului bncii care permit imunizarea la rata dobnzii. REZOLVARE: Deoarece modelul opereaz cu valori de piaa vom transforma valorile contabile de mai sus, considernd ca valoarea de piaa a unui activ (pasiv) este egala cu suma cash-flow-urilor actualizate generate de activul (pasivul ) respectiv. Spre exemplu, valoarea de a certificatelor de trezorerie se calculeaz astfel:

44


(Moinescu Bogdan)

Dobanda anuala = 300

45 = 135 100

P1 =

135 135 135 435 + + + ... + = 334 .9 mld. lei 2 3 1 + 0.4 (1 + 0.4) (1 + 0.4) (1 + 0.4) 8

Bilanul la valoarea de piaa determinat astfel va fi :Activ Mld Scadenta Rata dobnzii Pasiv Mld Scadenta Rata dobnzii 20%

1.Numerar 2.Certificate de trezorerie 3. Depozite la alte bnci 4. Credite comerciale TOTAL Activ

100 334.91 85.71 592.46 1113.08 8 ani 1 an 4 ani 45% 20% 50%

1.Depozite atrase 2.Certificate de depozit

360 500

1 an 4 ani

40%

3.Capital propriu 253.08

TOTAL Pasiv

1113.0

Calculul duratei pentru fiecare post de activ i pasiv:

Certificate de trezorerie: 135 1 135 2 135 3 435 8 + + + ... + 2 3 1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) ( 1 + 0.4 ) ( 1 + 0.4 )8 D1 = = 3.22 ani 135 135 135 435 + + + ... + 1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) 2 ( 1 + 0.4 )3 ( 1 + 0.4 )8 Depozite constituite la alte banciDobanda anuala

120 1 20 = 100 = 20 D2 = 1 + 0.4 = 1 an 120 100 1 + 0.4

Credite comerciale :

250 1 250 2 750 8 + ... + + 2 1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) 500 ( 1 + 0.4 )8 Dobanda anuala3 = 500 = 250 D3 = = 2.51 250 250 750 100 + + ... + 1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) 2 ( 1 + 0.4 )8

45


(Moinescu Bogdan)

Depozite atrase de la alte banci :

504 1 20 Dobanda anuala 4 = 420 = 84 D4 = 1 + 0.4 = 1 an 504 100 1 + 0.4 Certificate depozit clieni :200 1 200 2 700 8 + ... + + 2 1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) ( 1 + 0.4 )8 40 Dobanda anuala 5 = 500 = 200 D3 = = 2.59 200 200 700 100 + + ... + 1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) 2 ( 1 + 0.4 )8

Calculul duratei medii a activului si pasivului:

Durata activului :DA = 3.22 334.91 85.71 592.46 + 1 + 2.51 = 2.38 ani 1113.08 1113.08 1113.08

Durata pasivului ndatorat :DP = 1 500 360 + 2.59 = 1.92 ani 860 860

Ecartul de durata:

DGAP = DA l DP DGAP = 2.38 0.77 1.92 = 0.9 ani P 860 = 0.77 l= = A 1113.08Durata medie a activelor depaseste durata medie a pasivelor ndatorate, fapt ce pune in evidenta riscul ratei dobnzii. In cazul cnd ratele dobnzilor se modifica, valoarea activelor si pasivelor ndatorate se va schimba ceea ce determina si modificri in valoarea de piaa a capitalului propriu fata de valoarea sa iniiala. In vederea determinrii variaiei capitalului se folosete ecuaia:

CP = DGAP A

r1+ r

CP = 0.90 1113.08

0.01 = 7.11 mld. lei 1.04

46


(Moinescu Bogdan)

Deci valoarea capitalului bncii s-a diminuat cu 7.11 mld. lei (de la 253.08 mld. Lei la 245.97 mld. lei), rezultat care s-ar fi obinut si prin compararea modificrii valori de piaa a activului si pasivului: 11.82-18.93=-7.11 mld. lei Pentru a proteja capitalul propriu la variaiile ratei dobnzii, banca trebuie sa aib ecartul de durata DGAP = 0, situaie pe care o poate obine fie diminund duratele activelor, fie crescnd du/atele pasivelor. Pentru exemplificare, alegem scderea duratei medii a activelor cu 0,5 ani, de la 2,38 ani la 1,88 ani si creterea duratei medii a pasivelor cu 0,52 ani, de la 1 ,92 ani la 2,44 ani.

DGAP = 1.88 0.77 2.44 = 0Pentru a obine aceasta imunizare operam modificri in structura:

activului: scad plasamentele in certificate de trezorerie cu X si cresc depoziteleconstituite la bnci cu aceeai suma ,

pasivului: scad depozitele atrase de la alte bnci cu Y si cresc resursele atrase princertificatele de depozit vndute clienilor cu aceeai valoare . Cele doua modificri ( X,Y ) se determina din formula de calcul a duratelor medii ale activului si pasivului :DA = 3.22 334.91 X 85.71 + X 592.46 + 2.51 = 1.88 X = 250.69 mld. lei + 1 1113.08 1113.08 1113.08 360 - Y 500 + Y DP = 1 + 2.59 = 2.44 Y = 281.25 mld. lei 860 860

Structura bilanului la valori de piaa pentru DGAP=0 va fi:Rata dobnzii Rata dobnzii 20%

Activ

Mld

Scadenta

Pasiv

Mld

Scadenta

1.Numerar 100 2.Certificate de 84.22 trezorerie 3. Depozite la 336.4 alte bnci 4. Credite 592.46 comerciale TOTAL Activ 1113.08

8 ani 1 an 4 ani

45% 20% 50%

1.Depozite atrase 78.75 2.Certificate de 781.25 depozit 3.Capital propriu 80

1 an 4 ani

40%

TOTAL Pasiv

1113.08

47


(Moinescu Bogdan)

Modificrile in structura bilanului la valori de piaa din exemplul nostru distorsioneaz echilibrul bilanier la valori nominale ( contabile ). Acest neajuns poate fi uor nlturat adugnd restricia egalitatii bilaniere in termeni nominali la identificarea masurilor ce trebuie luate pentru imunizarea la rata dobnzii. Modelul prezentat a avut numeroase critici, considerndu-se ca se ntmpina mari dificultati in aplicarea sa in practica. Unul dintre impedimente ar fi costurile ridicate si perioada lunga de timp necesare pentru restructurarea bilanului. Chiar daca acest argument putea fi valabil in trecut sau pentru piee financiare slab dezvoltate, amplificarea in prezent a operaiunilor de titlurizare si vnzare a creanelor usureaza considerabil viteza si costul imunizrii. Un alt inconvenient se refera la necesitatea restructurri permanente a bilanului pentru a se menine acoperirea la rata dobnzii. Managerii bncilor efectueaz, insa, aceasta operaiune periodic (ex : trimestrial) gsind astfel un echilibru intre pierderile ce ar putea fi nregistrate ca urmare a modificrii dobnzii de piaa si costurile modificrii structurii bilanului. De asemenea, criticile scot in evidenta faptul ca modelul este valabil doar pentru modificri mici ale dobnzii de piaa. Se pot, totui, opera modificri in model in aa fel nct acesta sa poat fi utilizat si pentru variaii mari ale dobnzilor de piaa. In concluzie, strategiile de imunizare pe durata sunt utile, chiar recentele modele propuse de FED si Banca Reglementelor Internaionale pentru monitorizarea expunerii la rata dobnzii fiind bazate pe durata.

48


(Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 51. Aspecte teoretice

RISCUL DE CURS DE SCHIMB

1.1. Definirea riscului de CURS DE SCHIMB 1.2. Surse ale expunerilor bncilor fa de variaia preului unei devize 1.3. Instrumente de msurare a riscului de curs de schimb 1.4. Metode de acoperire a riscului valutar

2. Studii de caz privind riscul de curs de schimb

1. Aspecte teoretice1.1. Definirea riscului de curs de schimb

Riscul de CURS DE SCHIMB reprezint riscul evoluiei nefavorabile a rezultatelor ca urmare a evoluiei pretului devizelor.1.2. Surse ale expunerilor bncilor fa de variaia preului unei devize

Globalizarea serviciilor financiare a determinat creterea expunerii instituiilor financiare fa de riscul de curs de schimb (sau valutar). Riscul valutar este generat de lipsa echivalenei ntre activele angajate i pasivele atrase pentru o anumit deviz. Aceste discrepane pot aprea att prin tranzacionarea devizelor, acordarea de credite n valut, plasamentul n titluri de valoare exprimate n moned extern (obligaiuni) ct i prin atragerea de resurse precum depozitele n valut i emisiunea, n valute denominate, de titluri (certificate de depozit). Pierderile pot fi nregistrate datorit indexrii unor valori dup un anumit curs valutar sau datorit modificrii valorii activelor i pasivelor externe n urma modificrii cursului valutar. Riscul valutar cuprinde att operatiunile desfurate de banc pentru clienii si ct i propriile operaiuni. El este cu att mai important cu ct ponderea activelor i pasivelor externe n bilan este mai mare.

49


(Moinescu Bogdan)

1.3. Instrumente de msurare a riscului de curs de schimb

Expunerea unei bnci fa de variaia preului unei devize este determinat de poziia valutar. Poziia valutar ntr-o anumit deviz este definit ca soldul net al patrimoniului n deviza respectiv i se calculeaz ca sum algebric ntre poziia valutar bilanier i poziia valutar extrabilanier:VB poziia valutara bilaniera VE poziia valutara extrabilantier

V = VB + VE

Pozitia valutar a bncii induce ctiguri sau pierderi n funcie de evoluia cursului valutar3. Astfel:Pozitie valutar scurt Pozitie valutar lung EXEMPLUL 1: Fie o banc care are n USD active n valoare de 500.000 i pasive n valoare de 900.000. Dac cursul de schimb ROL/USD se depreciaz de la 33.000 la 33.500 atunci banca va suferi o pierdere potenial de 2 mld. ROL. 1 0 = ( AUSD P ) CUSD CUSD = (500.000 900.000 ) (33.500 33.000 ) = 2mld ROL USD Aceasta pierdere rezult din creterea mai rapid a valorii datoriilor n raport cu cea a creanelor pe fondul creterii cursului valutar n condiiile unei poziii valutare scurte. Cursul valutar crete pierdere ctig Cursul valutar scade ctig pierdere

(

)

EXEMPLUL 2: Fie o banc care are n EURO active n valoare de 800.000 i pasive n valoare de 600.000. Dac cursul de schimb ROL/EURO se apreciaz de la 41.500 la 41.000 atunci banca va suferi o pierdere potenial de 1 mld. ROL.0 = ( AEURO PEURO ) C1 EURO CEURO = (800.000 600.000) (41.000 41.500) = 1mld

(

)

ROL

Aceast pierdere rezult din reducerea mai rapid a valorii creanelor n raport cu cea a datoriilor pe fondul scderii cursului valutar n condiiile unei poziii valutare lungi.

Poziia valutar bilanier ntr-o anumit deviz reprezint suma evideniat n soldulcreditor sau debitor al contului 3721 Poziie de schimb, deschis pe valuta respectiv.

Poziia valutar extrabilanier ntr-o anumit deviz este suma evideniat n soldulcreditor sau debitor al contului 9361 Poziie de schimb, deschis pe valuta n cauz.cursul de schimb este exprimat in numar de unitati de moneda nationala pentru o unitate de valuta3

50


(Moinescu Bogdan)

Dimensiunea expunerii unei bnci fa de riscul de pre a unei valute este dat de produsul dintre poziia valutar individual ajustat i volatilitatea cursului de schimb:

i = VIAi i

i - pierderea/ ctigul in deviza iVIAi - poziia valutara individuala ajustata i - volatilitatea cursului de schimb

Poziia valutar individual ajustat se determin reducnd din valoarea poziiei valutare individuale echivalentul n lei actualizat al capitalului social subscris i vrsat ial primelor de emisiune pltite n deviza respectiv, calculat n funcie de diferenele de curs valutar aferente. Poziia valutar individual este considerat, dup caz, fie poziie valutar long atunci cnd prin nsumarea algebric a soldurilor prevzute n contul 3721 i 9361 se obine un rezultat pozitiv, fie poziie valutar short atunci cnd prin nsumarea algebric a acelorai elemente se obine un rezultat negativ. Conform Normelor nr. 4 din 25.09.2001, n scopul determinrii poziiilor valutare pe fiecare deviz, soldurile debitoare ale conturilor precizate anterior vor fi considerate cu semnul minus (-), iar soldurile creditoare vor fi considerate cu semnul plus (+). La nivelul unei bnci expunerea agregat fa de riscul de curs de schimb este msurat prin poziia valutar total. Poziia valutar total reprezint valoarea cea mai mare, n modul, dintre totalul poziiilor valutare individuale ajustate long i totalul poziiilor valutare individuale ajustate short. n acest sens, sumele reprezentnd poziii valutare individuale ajustate lungi vor fi considerate cu semnul plus (+), iar sumele reprezentnd poziii valutare individuale ajustate scurte vor fi considerate cu semnul minus (-). Pentru Banca BP, ale crei fonduri proprii reprezint 500 mld. ROL, iar echivalentul in lei actualizat al capitalului social subscris i vrsat i al primelor de emisiune pltite n USD, calculat n funcie de diferenele de curs valutar aferente este de 35,4 mld. ROL, situaia poziiei valutare se prezint pe 04.11.2003 astfel:Deviza0

mii u.m.Ajustarea cap. soc (mii)8

Elemente luate in calcul VB VE (+) (-) (+) (-)1 2 3 4

V (+/-)5

Cursul in lei6

VI (mii) (+/-)7

VIA long (mii)9

VIA short (mii)10

USD EURO GBP Total

1000 800 100 X

X

+800 33000 26400 - 900 40000 -36000 200 +100 52200 5220 X X X X X (5 = 1+2+3+4), (7 = 5 x 6), 9(10) = 7 - 8,

200 100

-35400 0 0 X

-9000 -36000 +5220 45000

51


(Moinescu Bogdan)

Pentru determinarea pozitiei valutare individuale ajustate pe fiecare valut i apoi poziia valutar total se procedeaz astfel: a) se calculeaz poziia valutar (V); aceasta se determin ca sum algebric ntre poziia valutar bilanier i poziia valutar extrabilanier ( VUSD = 1000000 + (200000) = 800000 ) b) se calculeaz poziia valutar individual (VI); aceasta este echivalent cu poziia valutar exprimat n moned naional ( VI EURO = 40000 (900000) = 36000000000 ) c) se calculeaz poziia valutar individual ajustat; aceasta se determin prin diminuarea valorii poziiei valutare individuale cu valoarea echivalentului in lei actualizat al capitalului social subscris i vrsat i al primelor de emisiune pltite n fiecare deviz, calculat n funcie de diferenele de curs valutar aferente ( VIAUSD = 26,4 35,4 = 9 mld. ROL) d) se determin poziia valutar total prin alegerea valorii maxime dintre totalul poziiilor valutare individuale ajustate scurte i totalul poziiilor valutare individuale ajustate lungiVT = max( VIAscurte , VIAlungi ) = max( 9 + 36 ,5.22) = 45 mld. ROL

1.4. Metode de gestionare a riscului de curs de schimb

Gestiunea riscului valutar presupune un efort ce vizeaz reducerea la minim a pierderilor financiare datorate variaiei cursului valutar. Aceasta se poate realiza pe dou planuri:1.4.1 prin reglementri de limitare a riscului valutar 1.4.2 prin politica bancii cu privire la operaiunile valutare

1.4.1 In Romnia, conform Normelor nr. 4 din 25.09.2001, la sfritul fiecrei zile bancare poziiile valutare ale unei bnci sunt supuse urmtoarelor limitri: a) b)

maximum 10% din fondurile proprii ale bncii pentru oricare dintre poziiile valutare individuale ajustate; maximum 20% din fondurile proprii ale bncii pentru poziia valutara total.

52


(Moinescu Bogdan)

Bncile dein un sistem de supraveghere i de gestiune a riscului valutar pe baza de norme i proceduri interne, aprobate de consiliul de administraie al bncii, care s respecte cerinele prezentate mai sus. Exist dou modaliti generale de acoperire fa de riscul de curs de schimb:- urmrete corelarea pasivului cu activul pentru fiecare valut - urmrete realizarea unei operaiuni extrabilaniere de sens contrar poziiei valutare bilaniere folosind contracte forward, futures, b. acoperire extrabilanier swap, opiuni pe devize etc. a. acoperire bilanier

Continund exemplul precendent vom verifica dac banca BP respect cele dou cerine stipulate n normele 4/2001 privind supravegherea poziiilor valutare.Deviza0

Elemente luate

Documents

Managementul Performantelor Bancare