Manualul-Profesorului clasa a IXa.doc

8/18/2019 Manualul-Profesorului clasa a IXa.doc

1/189

,,MANUALUL PROFESORULUI DE ISTORIE”

,,Fişe de lucru” ,,Auxiliar didactic”

Clasa a-IX-a, Clasa a-X-a, Clasa a-XI-a

Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel

2014

1


2/189

Fişa de lucru Nr. 1 ,,Popoare şi spaţii istorice din Anticitate”cls. a-IX-a

1. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele dinAntichitate:

u!erie"ii e#i$%e"ii a!&ri'ii e(reii a))adie"ii

2. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii

*. !ormulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii.

4. "recizează două popoare care s-au format #n Antichitate pe continentul $uropa

+. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #nAntichitate

2


3/189

Fişa de lucru Nr. 2 ,,Popoare şi spaţii istorice din Anticitate”cls. a-IX-a

1. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele din

Antichitate:

u!erie"ii e#i$%e"ii e(reii %racii #recii

2. Argumentaţi sintagma ,,$giptul este un dar al &ilului'

*. !ormulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor sumerian şiegiptean

4. "recizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei

+. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #n$uropa

Fişa de lucru Nr. * ,,Popoare şi spaţii istorice din Anticitate”cls. a-IX-a

3


4/189

1. Completează tabelul de mai jos cu popoarele care s-au format #n mileniile respective:

Mile"iul I i -r. Mile"iul I i -r. Mile"iul II i -r. Mile"iul I i -r. Mile"iul I i -r.

2. !ormulează o asemanare şi o seosebire cu privire la formarea popoarelor grec şi roman

*. Menţionează două realizări ale poporului sumerian pentru cultura antichităţii

4. "recizaţi popoarele care au realizat primele scrierii ale antichităţii

+. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a $giptului Antic

Fişa de lucru Nr. 4 ,,Popoare şi spaţii istorice din Anticitate” cls. a-IX-a

1. Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor (rientului Antic:

u!erie"ii e#i$%e"ii e(reii #recii r&!a"ii

4


5/189

2. )efiniţi termenul de ziggurat

*. !ormulaţi c*te un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat, politeişti,monoteism.

4. Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia umanităţi

+. Menţionaţi o deosebire şi o asemănare #ntre poporul evreu şi poporul egiptean

For!e de or"ani#are politic$ %n anticitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 1

+ Citiţi cu atenţie tetele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Şi au mai zis lui Faraon: Noi am venit ca să locuim o vreme aici în ţara, pentru că numai este păşune pentru oile robilor tăi şi este o mare foamete în ţara Canaanuluiîngăduie doar robilor tăi să locuiască în ţinuturile !osen. Faraon a zis lui "osif: #atăl

5


6/189

tău şi fraţii tăi au venit la tine. $ara %giptului este desc&isă înaintea ta aşează pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. 'ă locuiască în ţinutul !osen, şi dacă găseşti printre ei oameni destoinici, pune(i în fruntea turmelor mele.)*%vreii in %gipt+

,,este %gipt s(a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe "osif. -tunici %giptenii auadus pe copiii lui "srael la o aspră robie. e(au facut viaţa amară prin lucrări grele delut şi cărămizi prin tot felul de lucrări de pe c/mp, şi în toate muncile acestea pe cari au sa le facă, erau fară nici un pic de milă.)

a. dentificaţi, pe baza tetului, motivele venirii evreilor #n $gipt. Comparaţi atitudinea faraonului faţă de evrei #n timpul lui osif şi după eic. )escrieţi,viaţa evreilor #nainte şi #n timul robiei egiptened. Menţionaţi, numele celui sub care evreii părăsesc $giptule. "recizaţi, ce s-a #nt*mplat cu evreii după ce părăsesc $giptul



1. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,0in pricina contactului liber şi direct dintre om şi 0umnezeu în monoteismul evreiesc,concepţia evreilor cu privire la regalitate se deosebea de cea a pag/nilor. ag/niiatribuiau regelui lor o descendenţă divină. 1egele evreilor răspundea în faţa legii pentru

6


7/189

faptele sale penale şi comportamentul său moral şi religios, ca oricare cetaţean de r/nd. Nu e2istau legii speciale, nici e2cepţii anume pentru regele evreilor.)*3onar&ia la evrei+

a. dentificaţi, pe baza tetului, forma de guvernare a statului evreu

. "recizaţi, pe baza tetului, care este deosebirea dintre regalitatea la pag*ni şi cea aevreilorc. Ce #nţelegeţi prin monoteismd. Ce fel de conducere au avut evreii #nainte de monarhie


Fişa de lucru Nr. *

1. Analizaţi tetul şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,- ars Casa 0omnului, casa împăratului şi toate casele "erusalimului a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo însemnatate oarecare. #oată oştirea 4aldeilor, care era cucapetenia stra5erilor, a dăr/mat zidurile dimpre5urul "erusalimului. 4aldeii au sfăr/mat st/lpii de arama din Casa 0omnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa 0omnului, şi au dus arama în 6abilon.) *0istrugerea "erusalimului+

7


8/189

a. "recizaţi, evenimentul prezentat #n tet. Cine a descris acest evenimentc. "rezentaţi, pe baza tetului, cum au cucerit haldeii erusalimul



1. Argumentaţi sintagama ,,$giptul este un dar al &ilului'

2. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe: ,,%u sunt fiul vostru, pe care l(au născut cele două braţe ale voastre. 7oi m(aţi făcut suveran. 7iaţa, sănătate, forţa, peste tot păm/ntul. "mi îndeplinesc menirea în pace. Nu(mi las inima să se odi&nească, tot căut/nd ce este util şi bun pentru sanctuarele voastre. %u le înzestrez prin înalte decrete cu oameni, terenuri, animale, corabii.)

a dentificaţi principala #ndatorire a faraonului, aşa cum reiese din tet

8


9/189

b &umiţi c*teva #ndatoriri ale faraonului faţă de zeic "recizaţi, un faraon din perioada %egatului &ou care a realizat o reforma religioasă

.n ce constă această reformă religioasăd &umiţi, două atribuţii ale faraonului #n plan politic şi religios


Fişa de lucru Nr. +

/. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele dinAntichitate:

u!erie"ii e#i$%e"ii a!&ri'ii e(reii a))adie"ii

9


10/189

. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii

. !ormulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii.

. "recizează două popoare care s-au format #n Antichitate pe continentul $uropa

10. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #nAntichitate


Fişa de lucru Nr. /

/. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele din

Antichitate:

u!erie"ii e#i$%e"ii e(reii %racii #recii

. Argumentaţi sintagma ,,$giptul este un dar al &ilului'

10


11/189

. !ormulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor sumerian şiegiptean

. "recizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei

10. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #n$uropa


Fişa de lucru Nr.

1 Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor (rientului Antic:

u!erie"ii e#i$%e"ii e(reii #recii r&!a"ii

2 )efiniţi termenul de ziggurat

* !ormulaţi c*te un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat, politeişti,monoteism.

11


12/189

4 Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţiaumanităti

+ Menţionaţi o deosebire şi o asemănare #ntre poporul evreu şi poporul egiptean


Fişa de lucru Nr.

1. )efiniţi următorii termeni istorici: monarhie, politeism, monoteism, piramidă2. "rezentaţi statul egiptean #n perioada %egatului &ou*. Cum s-a format statul egiptean4. Care au fost premisele formării statului egiptean+. "rezentaţi monarhia iudaică #n timpul lui /aul şi )avid

12


13/189

,,For!e de or"ani#are politic$ %n anticitate &parta şi Atena” cls. a-IX-a


1. 0rmăriţi harta şi #ncercaţi să identificaţi cele mai importante oraşe stat din 1recia Antică

13


14/189

,,For!e de or"ani#are politic$ %n anticitate &parta si Atena” cls. a-IX-a


1. Citiţi cu atenţie sursele istorice şi identificaţi clasele sociale din 1recia Antică şidrepturile acestora

14


15/189

,,&partani formau clasa stăp/nilor, bucur/ndu(se de toate drepturile, socotindu(se egaliîntre ei. Fiecare familie spartană primea în folosinţă, din partea statului, c/te un lot de păm/nt egal în suprafaţă, muncit de &iloţi, care nu putea fi înstrăinat. 8n lipsa urmaşilor,lotul revenea statului.)

,,'iloţii proveneau din populaţia cucerită şi aparţineau statului, care avea drept de viaţă şi de moarte asupra lor. Nu puteau fi v/nduţi, se puteau casători, dispuneau de o gosodărie proprie, fiind obligaţi la plata unei părţi din produse de pe lotul muncit. articipau la războaie, construind fortificaţii şi transport/nd arme şi baga5e.)

,,Parecii proveneau din populaţia liberă şi locuiau într(o zonă situată în 5urul oraşului. -veau proprietăţi individuale, se ocupau cu meşteşugurile şi comerţul şi, deşi plăteauimpozite, nu aveau drepturi politice.)

,,For!e de or"ani#are politic$ %n anticitate &parta şi Atena” cls. a-IX-a


15


16/189

1. Completaţi tabelul de mai jos cu instituţiile statului spartan după funcţia pe care o#ndeplineşte

Atribuţii militare, juridice şi religioase

Adunarea tuturor cetăţenilor care se

ţinea in piaţa publicăşi hotăra #n

probleme de interescomun

nstituţie de controlcare supraveghea

respectarea legilor şi activitatea

publică

2ribunalul supremformat din 34 de

persoane care judeca procesele

2. )efiniţi următoarele noţiuni: apella, gerusia, colonizare.

DEMO3RA IA ATENIAN, 3LS. A5I65AȚ

FI DE LU3RU NR. 1Ș

+ Citiţi cu atentie tetele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

16


17/189

A. 9icurg a statornicit legi, diferite de cele în vigoare în celelalte cetă i grece ti*...+ aț șinterzis cetă enilor liberi să str/ngă averi, impun/ndu(le o singură preocupare:ț asigurarea libertă ii ora elor. bliga ia ca to i spartanii să contribuie în mod egal ț ș ț ț pentru &rana lor, ca i aceea de a trăi în comun i(a făcut să nu dorească bani pentru unștrai îmbel ugat. Nici îmbrăcămintea lor nu necesita c&eltuieli mari, podoaba unuiș

spartan nefiind ve tmintele lu2oase, ci vigoarea trupului.7ia a în comun îi dispensa de aș ț str/nge averi) *;enofon, 'tatul spartan, 'tatul atenian+

7. 9-vem o constitu ie care nu imită legile vecinilor,ci mai degrabă noi în ine suntem unț șe2emplu*...+. 8n raporturile cu comunitatea i în privin a suspiciunii reciproce înș ț activitatea zilnică ne manifestăm liber activitatea*...+ Ne facem fără să ne supărăminteresele particulare, nu călcăm legile c/nd c&ibzuim treburile publice, mai ales dinrespect pentru legi, d/nd ascultare i oamenilor care sunt în orice împre5urare lașconducere, i legilor, at/t acelora care sunt promulgate, spre a veni în a5utorul oamenilor șoamenilor păgubi i, c/t i legilor care nu sunt scrise, dar care comportă totu i un respect ț ș șunanim consim it*...+. -stfel noi desc&idem cetatea tuturor i nu e2istă învă ătură sauț ș ț spectacol de la care să oprim pe cineva să ia parte). *#ucidide, 1ăzboiul peloponeziac+

• /electa i, din sursa A, două dintre obliga iile spartanilorț ț• Men iona i, pe baza sursei 5, două dintre ideile care definesc democra iaț ț ț• Men iona i doi dintre reformatorii atenieni, preciz*nd reforme ale acestoraț ț

6secolele 7-7 #8r9

DEMO3RA IA ATENIAN, 3LS. A5I65AȚ

FI DE LU3RU NR. 2Ș

3 Citiţi cu atentie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,-vem o Constituţie care nu ia nimic din legile altora, ba mai degrabă, în loc să(i imităm pe alţii, noi le suntem pildă. 'e numeşte democraţie, pentru că or/nduirea acestora nueste în interesul celor puţini, ci în al celor mulţi. 8n neînţelegerile dintre particulari,legea este egală pentru toţi. C/t priveşte dregătoriile, pe fiecare dintre noi il preţuim pentru îndeletnicirile obşteşti, potrivit meritului care i(a făcut faima. mul nevoiaş nu

17


18/189

este împiedicat, prin aceea că nu are un nume vestit, de a înfăptui vreun bine cetăţii.... 6a c&iar, unii dintre cei a căror îndeletnicire de căpetenie e munca se pricep totuşi destul de bine să c/rmuiască cetatea. Numai noi îl socotim pe bărbatul fără activitateobştească nu un om puternic, ci doar un om nefolositor.) *#ucidide, 1ăzboiul peloponeziac+

a. /tabiliţi, pe baza tetului principalele trăsături ale democraţiei ateniene. Argumentaţi, dacă regimul democraţiei ateniene este asemănător cu regimurile

democratice actualec. Menţionaţi de ce democraţia ateniană nu este o democraţie completă

Educa'ia 8" lu!ea #reac9, Fişa de lucru, 3l. a5I65a

(ducaţia la spartani .n %a%ul $ar%a" copilul aparţinea familiei numai p*nă la v*rsta de ani; după care un

spartan era total la dispoziţia statului p*nă la v*rsta de


19/189

(ducaţia la atenieni Cu totul diferită era educa'ia c&$iil&r şi a %i"eril&r 8" A%e"a 2atăl dispunea de educaţia

copiilor p*nă la v*rsta de +4 ani Mamele, secondate uneori de sclavele casei, se #ngrijeau de creşterealor >a v*rsta de ani #ncepeau şcoala >a Atena, dar nu şi #n alte părţi ale lumii greceşti, legile prevedeau obligaţia statului de a se ocupa de instrucţiunea copiilor ca de o esenţială problemă

civică )ar aici, chiar dacă n-ar fi obligaţi părinţii să-şi dea copiii la şcoală, această obligativitatederiva dintr-un obicei !apt este ca #ncă de la #nceputul secolului al 7-lea #8r puţini ţărani dinstatul atenian mai rămăseseră analfabeţi /tatul atenian suporta cheltuielile şcolare numai pentru copiiiorfani de război "ărinţii #şi trimiteau copiii la şcoala particulară, singura formă eistentă, ţinută de un#nvăţător Acesta le preda- #n casa lui sau sub porticele oraşului ? noţiuni de scris-citit, de aritmetică şi demuzică, timp de cinci, şase sau şapte ani; nu mai mult pentru că după v*rsta de +@ ani educaţia fizică luaaproape complet locul educaţiei intelectuale $levii scriau pe tăbliţe cerate 6#n epoca elenistică ? pe foi de papirus9 tete literare şi elemente de aritmetică, limitate la cele patru operaţiuni 6tabla #nmulţirii eista#ncă din timpul lui "itagora9 >ocul principal #n programa şcolară #l deţineau poeţii S&l&", -ei&d şi, #n primul r*nd, -&!er, pentru că aceştia puteau influenţa asupra formării morale şi politice a viitoruluicetăţean /tudiul muzicii corale şi instrumentale 6lira #naintea tuturor, dar şi harpa sau flautul9 dezvoltau#n tineri simţul auto-controlului, al moderaţiei, al măsurii şi, prin formaţia corală, de pildă, al participării

la viaţa colectivităţii mnurile şi c*ntecele dedicate zeilor, eroilor sau #nvingătorilor la ocurile (limpicecontribuiau de asemenea la formarea şi cultivarea sentimentelor cetăţeneşti ar educaţia fizică le fortificacorpul #n vederea fie a #ndeplinirii #ndatoririlor militare, fie a oricărei alte activităţi din viaţa civilă, maiales manuale Cei ce dispun de mijloace #şi continuau studiile la şcolile sofiştilor şi ale retorilor Aceastăunică formă de #nvăţăm*nt superior avea un scop eminamente practic: să-i #nveţe pe tineri arta elocinţei şitehnica convingerii publicului printr-un bine studiat sistem şi un #ntreg arsenal de argumente şi deformulări abile Aceasta era un lucru indispensabil celui care se pregătea pentru viaţa politică sau pentruactivitatea din tribunale .n schimb, alte discipline nu erau considerate indispensabile: celebrul profesor deretorică I&cra%e 6@B


20/189

2. 3e a:l9! de$re #e%&5daci di" i;(&arele i%&rice crie< 3are u"% $ri!ele !ar%uriide$re #e%&5daci.

A ,,.nainte de a ajunge la stru, )ariu supune mai #nt*i pe geţi care se cred nemuritori, căcitracii care au #n stăp*nirea lor /almdessos şi care locuiesc la miazănoapte de Apolloniaşi de oraşul Mesambria i s-au #nchinat lui )arius fără nici un fel de #mpotrivire 1eţii

#nsă, care luaseră hotăr*rea nesăbuită de a-l #nfrunta, au fost robiţi pe dată, măcar că eisunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci D =-er&d&%, Istorii+

5 DEdacii au aceeaşi limbă ca şi geţiiE'; D1eţii sunt cei care se #ntind spre "ont şi sprerăsărit, dacii cei care locuiesc #n partea opusăE' 6 &trabon, Geo"rafia+


21/189

1. Citiţi tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:


22/189


23/189

- unificarea triburilor: religie şi limbă comună, dezvoltare economică, stratificare socială,

pericole eterne

2. S%a%ul dac c&"du de 7urei%a =2544 8.-r.>

- 5urebista: cel dinti şi cel !ai !are dintre re"ii din racia

- ajunge rege #n jurul anului 4= #8r

- consolidarea statului #n plan intern

- punctul central al puterii sale militare şi politice este /armizegetusa %egia

- etinderea teritoriului statului

- societatea este structurată: ari%&cra'ie 6tarabostes9 şi &a!e"i de r@"d 6comati9

- economia se bazează pe producţia obştilor săteşti formate din oameni liberi

*. Re#a%ul lui Deceal =510/>

- intern: dezvoltare economică, consolidarea centrului politico-religios

- regatul nu mai are #ntinderea din timpul lui 5urebista

- etern: războaie cu mperiul %oman ? 4, 44; pacea din 4G:

- )acia devine regat clientelar

- războaiele din +=+-+=3, +=H-+=


24/189

"rintre populaţiile vecine dacilor s-au numărat celţii, sciţii, bastarnii germanici, grecii

"e litoralul Mării &egre, grecii au #ntemeiat oraşe ale căror urme pot fi văzute şi azi: 8istria, 2omis 6azi, Constanţa9, Callatis 6azi, Mangalia9

)e la greci, dacii au #nvăţat să folosească roata olarului,moneda, scrierea cu alfabet grecesc

Mai t*rziu, au utilizat alfabetul latin, preluat de la romani

Care era !odul de 0iaţ$ al daco-"eţilor/

(cupaţiile dacilor au fost agricultura, meşteşugurile şi comerţul$i cultivau gr*u, orz, mei, legume, creşteau animale, albine, practicau olăritul şi metalurgia

Majoritatea caselor oamenilor de r*nd erau construite din lemn, pe fundaţii de piatră, cu una sau două camere, acoperite cu ţiglă, şindrilă sau cu paie

Cetăţile dacilor 6numite dava9 erau de obicei construite #n locuri#nalte, greu de cucerit, pe v*rfurile dealurilor sau ale munţilor st*ncoşi, fiind apărate cu ziduri din piatră

Care era reli"ia daco-"eţilor/

)acii se rugau mai multor zei, deci aveau o credinţă politeistă "rincipalul zeu adorat era Ialmois, divinitate a "ăm*ntului .n sanctuarele din Munţii (răştiei , de la cetatea /armizegetusa,

slujea marele preot

Cu! erau or"ani#aţi daco-"eţii/

*aco-"eţii erau or"ani#aţi %n triburi şi uniuni de triburi.2riburile erau formate din mai multe familii

Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes 6 pileati9,şefi politici şi militari care formau aristocraţia

( altă clasa socială era cea a oamenilor de r*nd, comati

*capillati+.

)ezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au determinat pe daci să se unească pentru a-şi forma un stat propriu Astfel, regatul dac a fost #ntemeiat #n secolul #8r, de5urebista )upa moartea acestuia 6@@ #8r9, statul s-a făr*miţat

24


25/189

G)1PA nr.2

+ %ealizaţi un ciorchine plec*nd de la tema 'piritualitatea geto(dacilor

2. Fia de lucru

25


26/189

D/e spune ca un get pe numele Ialmois ar fi sclavul lui "itagora şi că ar fi deprins de la acesta

cunoştinţe astronomice, iar o altă parte ar fi deprins-o de la egipteni, căci cutreierările aceea a sale l-ar fi

dus acolo6E9 Mai #nt*i, s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după şi primit numele de zeu,

petrec*ndu-şi viaţa #ntr-o peşteră'

/2%A5(&, !eograp&ia

a9 /tabiliţi rolul pe care l-a deţinut Ialmois #n spiritualitatea geto-dacilor

b9 &umiţi alte două zeităti din panteonul geto-dac

c9 Cine a fost cel mai renumit slujitor al cultului zalmoianF

RUPA "r 2

+ "rezentaţi politica interna a lui 5urebista

JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ





JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

3 $numeraţi teritoriile supuse de 5urebista prin forţă

___________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________

B &umiti H cetăţi din compleul de fortificaţii din Munţii (raştiei


JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

4. Fişa de lucru

D5oerebistas, bărbat get, lu*nd conducerea neamului său a ridicat pe oamenii aceştia, ticălosiţi de

nesf*rşitele războaie, i-a #ndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa #nc*t #n caţiva

26


27/189

ani a #ntemeiat o mare stăp*nire ţi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine; ba a ajuns să

fie temut chiar de romani'

a9 &otaţi anii domniei lui 5urebista

b9 Care a fost rolul preotului )eceneu #n timpul domniei lui 5urebista

c9 &otaţi semnificaţia numelui 5urebista

)o!a Antica, Cls. a-IX-a


27


28/189

1. Analiz*nd tetul despre aşezarea %omei şi imaginea alăturată stabiliţi următoarele:a "oziţia geografică a %omei b Condiţiile natural ale zonei deamplasare a cetăţii eterne

,,Nu fără rost şi temei zeii şi oamenii au ales aceste tăr/muri pentru întemeierea oraşului, acestecoline denude respire un aer at/t de curat, at/t ,de sănătos, un fluviu at/t de binefăcător pe care seaduc roadele ţărilor de la mi5locul păm/ntului, unde se fac transporturile pe corăbilemaritime un oraş în vecinătatea mării, bucur/ndu(se de toate foloasele, nefiind nici preaapropiat de mare, ca să fie ameninţat de prime5dia năvălirii străinilor ce vin cu flotele lor. >noraş ce se află în mi5locul regiunilor "taliei, un loc creat parcă anume ca să fie prielnic pentrucreşterea oraşului.)



28


29/189

1. dentificaţi structura societăţii romane pe baza tetului şi a imaginii de mai jos

,,'ocietatea romană era împărţită în patricieni sau cetăţeni singurii care se bucurau de drepturi politice şi participau la conducerea oraşului. -ceştia erau marii proprietari de păm/nt, uniţi înc/teva familii ? gentes. atricieni constituiau aristocraţia socială constituită pe baza originii. Plebea , reprezenta restul populaţiei libere, care nu aveau origine nobilă, nu aparţineau unui gens, fiind lipsiţi de drepturi politice şi erau originari din alte cetăţi.

)o!a Antica, Cls. a-IX-aFişa de lucru Nr. *

1. 3&!$le%a'i %aelul de !ai B& cu i"%i%u'iile re$ulici %i"@"d c&"% de a%riu'iileace%&ra.

29


30/189

co!pus tot din 344 de patricieni patres 5 şefii clanurilor şi foştii consuli+ la care !ai tr#iu li se 0or

ad$u"a şi plebei. 6ua acu!ot$rrile %n cele !ai i!portante proble!e de stat şi consiliaacti0itatea tuturor !a"istraţilor senatus consultu!+.

(rau extraordinare, ordinare şi populare. For!ate din consului, pretori, cen#ori, c0estori, edili şi

tribuni plebei.

*ecideau %n proble!ereli"ioase, pacea şi r$#boiul, ale"eau

tribunii, cestorii şi edilii.

A0ea atribuţii %n finanţe,ad!inistraţie, reli"ie politic$extern$.

consuli consules+. Aleşi pe ti!p deun an dintre patricieni, ei deţineau puterea supre!$ %n stat. (i co!andau ar!ata, con0ocau şi

pre#idau senatul şi co!iţiile şi 7udecau %n ulti!$ instanţ$ procesele cele !ai %nse!nate. Purtau to"a cu !ar"inile roşii şi erau escortaţi de o "ard$ for!at$din 28 lictori care duceau pe u!eri un !$nunci de nuiele şi o securefasciile+, si!bolul puterii supre!e. 6a expirarea ter!enului !a"istraturii, consulii puteau fi

traşi la r$spundere pentru faptelelor, dac$ ele erau socotite abu#i0e.

Co!iţiile curiate şi co!iţiile centuriate dinti!pul, re"alit$ţii au fost !enţinute. 9ns$ co!iţiile

curiate şi-au pierdut !ai tr#iu i!portanţa, !ultedin atribuţii trecnd asupra senatului şi co!iţiilor centuriate. 9nti!pul republicii au fost create adun$rile petriburi ale plebeilor,co!iţiile tribute. 6a%nceput, acestea ale"eau

pe !a"istraţii plebeilor : tribunii. ;ai tr#iu, cnd plebeii au obţinut drepturi e"ale cu patricienii, ot$rrileco!iţiilor nu!ite plebiscite, au luat caracterul de le"i obli"atorii pentru %ntre" poporul ro!an.

)o!a Antica, Cls. a-IX-aFişa de lucru Nr. 4

30


31/189

1. )iagrama 7enn %ealizaţi o comparaţie #ntre %oma regală şi %epublica romană

R o ma re

gal a R o m

a repub l i c a n a



+ !olosind harta de mai jos, urmăriţi desfăşurarea războaielor pentru cucerirea bazinuluiMarii Mediterane şi rezolvaţi următoarele cerinţe:

31


32/189

a. dentificaţi #ntinderea statului roman la sf*rşitul acestor războaie

b. Cum vă eplicaţi susccesul acestor cuceririF

)o!a Antica, Cls. a-IX-aFişa de lucru Nr. /

32


33/189

Primul triumvirat: Caesar, Crassus, Pompei

Citi i cu aten ie tetul de mai jos:ț ț K Caesar 69 s-a prezentat la alegerile de consul i a fost ales 69 #mpreună cu Calpurniusș5ibulus .ndată ce a luat #n primire slujba de consul, a #nceput să aducă #n fa a poporului proiectețde legi potrivite nu cu un consul, ci cu un tribun al plebei foarte #ndrăzne , care propune, peț placul mul imii, votarea de colonii sau #mpăr irea de păm*nturi 6)e aceea9, #n /enat, nobilimeaț țse #mpotrivea proiectelor sale Caesar, care de mult timp urmărea un prilej de ceartă, strig*nd ișzic*nd că /enatul, cu nemăsurata-i #ng*mfare i răutate, #l sile te să coboare #n mijlocul mul imii,ș ș ța dat fuga i acum #n adunarea poporului i av*nd de-o parte pe Crassus, iar de cealaltă peș Ș"ompei, Caesar i-a #ntrebat pe ace tia dacă #i #ncredin au legile69$i #ntr-adevăr, #i făgăduiauș țajutor, iar nobilii s-au m*niat, spun*nd că aceasta nu era potrivită nici cu respectul ce li secuvenea, nici cu cinstea ce trebuia arătată /enatului, dar poporului i-a plăcut'

6"lutarh, 7ie i paralele9ț

"ornind de la acest tet, răspunde i la următoarele #ntrebări:ț

+ Men iona i, pe baza tetului, modul #n care putea fi ocupată func ia de consulț ț ț3 Men iona i, pe baza tetului, două cauze ale #mpotrivirii nobilimii fa ă de politica luiț ț ț

CaesarB "reciza i secolul #n care se desfă oară evenimentele din tetț ș@ "rezenta i o altă magistratură a %epublicii romane, #n afara celor precizate #n tetț

H Preenta!i un alt eveniment i"toric, #n a$ara celor men!ionate #n te%t,&e"$'(urat #n perioa&a criei Republicii romane.


Fişa de lucru Nr.

33


34/189

1. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din listă astfel#nc*t să obţineţi un tet corect istoric:

,,0upă ce a organizat în sec. al "7 lea o e2celentă armată a cărei unitate de bază estelegiunea, 1oma cucereşte "talia în sec. al """ lea. %a îşi desăv/rşeşte atunci organizarea guvernării sale fondată pe adunările de cetăţeni, Comiţiile, o ierar&ie de.........................aleşi de........................care asigură continitatea........................şi din care fac partereprezentanţii marilor familii. 0upă tradiţie, în @A@ î. 4r. lebea s(a retras pe -ventin. %a a obţinut astfel crearea instituţiei magistraţilor plebei. -ceşti.......................ai plebei,aveau puteri e2trem de întinse.)

6ista ter!eni< !a"istrat, )epublic$, &enat, tribun, plebeu.

Principatul lui Au"ustus, cls. a-IX-a


34


35/189

1. Analizaţi cauzele care au dus la sf*rşitul %epublicii romane Credeţi că regimulrepublican ar mai fi putut continuaF

2. Completaţi spaţiile libere cu titlurile pe viaţă pe care le primeşte (ctavianus:

a................................, şeful reli"iei ro!ane.b................................., adic$ !$ritul, sl$0itul, cu care pn$ atunci doar #eii eraudenu!iţi.c................................., co!andant supre! al ar!atei.d.................................., p$rinte al patriei.e...................................., pri!ul dintre senatori.

*. &umiţi reformele adoptate de )iocleţian şi Constantin cel Mare pentru salvarea unităţiimperiului %oman

Principatul lui Au"ustus, cls. a-IX-a


35


36/189

1. (rdonaţi cronologic următoarele evenimente istorice:a "rincipatul b %epublica

c "răbuşirea mperiului %oman de Apusd $dictul de la Milano

2. Menţionaţi o asemănare şi o deosebire #ntre %epublica %omană şi mperiul %oman6"rincipatul9

*. Citiţi, cu atenţie, următoarea sursă istorică şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,epidus sfătui poporul să(l aleagă pe Caesar dictator şi se grăbi sa(i confere el însuşiaceastă demnitate, încălc/nd datinile străbune. Caesar luă dictatura în primire de îndatăce intră în 1oma. -fară de faptul că avea la dispoziţie întreaga putere armată, îşi însuşiîn parte şi puterea legislativă civilă, pe care i(au conferit(o acei membri ai 'enatuluicare nu părăsiseră Capitala.)

a. ;enţionaţi, din text, o instituţie a )epublicii ro!ane.b. Preci#aţi, din text, o !a"istratur$ a )epublicii ro!ane.c. Preci#aţi, o ase!$nare %ntre )epublica ro!an$ şi Principat.

,,;oştenirea cultural$ a Anticit$ţii” cls. a-IX-a


36


37/189

+ "riviţi harta şi identificaţi principalele civilizaţii ale omenirii Ce mostenire au lăsatomenirii aceste civilizaţii ale (rientului AnticF Ce #nţelegeţi prin moştenire culturală

3 Ce tipuri de scriere au apărut #n (rientul AnticF Mai cunoaşteţi şi alte creaţii materiale,artistice şi literare ale popoarelor din (rientul AnticF



37


38/189

+ Asociază corect monumentele de artă din imaginile de mai jos cu civilizaţiile căruia #iaparţin

A 3

7

D E



38


39/189

+ Care sunt cele mai importante construcţii antice greceşti Ce stiluri ale artei greceşticunoaşteţiF dentificaţi pe baza imaginilor de mai jos cele mai cunoscute capodopere alesculpturii clasice greceştiF



39


40/189

1. %ealizaţi o diagramă 7enn pe tema -rta monumentală greacăB-rta monumentalăromană.

*ia"ra!a =enn



40


41/189

+ Care sunt cele mai importante construcţii antice romane dentificaţi pe baza imaginilor de mai jos cele mai cunoscute capodopere ale artei romane clasiceF


Sc?i'a Lec'iei

41


42/189

De:. 3ul%ura C totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire.

I. 3ul%ura #reac9. Tr99%uri

- -rta este legată de religie.

- se concentrează pe construcţii de palate şi temple, încon5urate de cele mai multe ori de ziduri de apărare.- iniţial materialul de construcţie a fost lemnul, apoi piatra şi marmura.- #emplul grecesc se înalţă pe coloane, care sunt de trei tipuri: ionice, dorice, corintice.- -rta plasează în centrul său, mul, în toată splendoarea sa fizică şi spirituală.

II. D&!e"ii de !a"i:e%areA. Ar%a *-r&itectura, 'culptura, ictura, Ceramica+7. %ii"'a, :il&&:ia, li%era%ura, %ea%rul.

III. Reali;9ri 8" d&!e"iul cul%uriiA. Ar%aa. Ar?i%ec%ura 5

e!plul ( modelul de ar&itectură care predomină, decorat cu statui, friza ? banda lateralăîngustă cu bazoreliefuri şi coloanele. &tilurile: ionic, doric, corintic. (difici ridicate pe -cropole, %re&teionul

b. Scul$%ura 5 reprezintă corpul uman #n mişcarec. )epre#entanţi ?3ron, luc. ,,0iscobolul)- &idias, luc. ,,-t&ena art&enos), ,,=eus din lmpia)

- oliclet, luc. ,,0oriforul)- isp, luc. ,,6ustul lui -le2andru 3acedon)- -lte lucrări ..aocoon şi fiii săi), ,,!al murind).

d. Pic%ura C se dezvoltă odată cu sculptura.e. )epre#entanţi ?olignot ? fresce cu scene mitologice şi scene din istoria -tenei. f. 3era!ica C se înscrie în creaţiile artistice de o mare frumuseţe. 7asele împodobite cu

scene mitologice, de muncă, 5ocuri publice, şi episoade din poemele &omerice, pictate cu figuri roşii pe fond negru.7. %ii"'a, :il&&:ia, li%era%ura, %ea%rul.

- evoluat împreună cu filosofia.a. D&!e"ii de !a"i:e%are - ;ate!atica : "eo!etria : #&ales din 3ilet, itagora,

%uclid, astrono!ia - -ristar&, #&ales din 3ilet. ;edicina : 4ipocrate, circulaţia s/ngelui, creierul, nervi.Geo"rafia : 'trabon, tolomeu din -le2andria Istoria : 4erodot, luc. ,,"storii), #&ucidide, ,,"storia războiului peloponesiac)

42


43/189

Filosofia : 4eraclit din %fes, 0emocrit, 'ocrate, laton, şi -ristotel. 6iteratura : poemele epice "liada şi diseea ale lui 4omer, 4esiod, 3unci şi zile, indar şi 'ap&o în poezia lirică.eatrul : serbările religioase realizate cu ocazia zeului 0ionsos. Cei mai importanţireprezentanţi: %sc&il, 'ofocle, %uripide, -ristofan.

I. 3ul%ura r&!a"9. Tr99%uri

- Caracter urban, influenţată de cultura greacă.- 3ateriale de construcţie: cărămida, mortarul şi betonul.- -par inovaţii noi: arcul, cupola.- >rbanizarea.

- a. D&!e"ii de !a"i:e%are. Ar%a *-r&itectura, 'culptura, ictura,+

Ar?i%ec%ura ? !ilitar$ ( castre, arcuri de triumf, Colosseumul, -rcul de triumf ? #itus, Columna lui #raian.reli"ioas$ ? templul de la 1oma, templul lui -ugustus, ant&eonul.ci0il$ ? palatele imperial, vilele, vila rustica, basilica, t&ermele lui #itus, Nero,drumurile romane, apeducte etc.

c. Scul$%ura5 portrete ale împăraţilor, bustul, basorelieful.d. Pic%ura C fresce romane, scene din viaţa cotidiană.

. 3&"clu;iiCultura "reac$ şi ro!an$ au !arcat profund istoria ci0ili#aţiei u!ane. ;oştenirea

cultural$ a Anticit$ţii a %!bo"$ţit patri!oniul cultural occidental prin !odelele şi 0alorile create şi pro!o0ate.

*icţionar<Cultura C totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire. Acropol$ ? zona cea mai înaltă a unui polis, care era centrul religios şi loc de refugiu în

caz de prime5die.Fri#$ ? element al ar&itecturii antice greceşti, situat în partea superioară a unei

construcţii, ornament cu basoreliefuri, sculpturi şi picturi.

Portic ? galerie desc&isă susţinută de coloane şi pilaştri.Capitel ? partea de sus mai groasă şi ornată a unei coloane.


,,&tate !edie0ale %n spaţiul ro!nesc” Cls. a-IX-a,

+ dentifica#i pe baza hărţii de mai jos formaţiunile prestatale rom*neşti din sec L-L

43


44/189

"e baza hăr ii, şi a cunoştinţelor de istorie dob*ndite #n anii anteriori, realiza i un tabelț ț privind forma iunile politice atestate documentar #n spa iul rom*nesc #ntre secolele al L-leaț ț

i al L 2abelul va avea următoarele rubrici:ș

/paţiulgeografic

Căpetenii locale 2ipul formaţiunii prestatale

/ursa documentară care oatestă

,,State medievale în spaţiul românesc” Cls. a-IX-a,


44


45/189


,,0e întindere şi însemnătate variată, autonomiile rom/neşti erau grupări de sate *obşti săteşti+ şi cătune modelate în general după cadrul geografic în care se alcătuiseră: văileunor r/uri, depresiuni intramontane, zone prote5ate de munte şi păduri. 8n acest cadru şi(

au găsit ocrotire auto&tonii *cnezate, voievodate, ţări+ împotriva invaziilor. 3untele şi pădurea au îndeplinit timp de secole o funcţie vitală salvatoare în istoria rom/nească şiau intrat ad/nc în conştiinţa noastră.)

a. "recizaţi, pe baza tetului, factorul de continuitate al vieţii rom*neşti după formarea poporului rom*n

. )escrieţi, cu ajutorul tetului, viaţa comunităţilor rom*neşti la #nceputul mileniului al lea

c. $plicaţi sintagma ,,codrul, frate cu rom/nul). Motivaţi funcţia salvatoare a muntelui#n istoria noastră

d. Menţionaţi, pe baza tetului, principalele autohtonii ale rom*nilor

2. Ce #nţelegeţi prin termenul de obşte sătească F )ar cnezat, voievodatF




3"e;a%e şi (&ie(&da%e r&!@"eş%i la ud de 3ar$a'i C *iplo!a ca0alerilor ioaniţi 124G

45


46/189

.n numele /fintei 2reimi una şi nedespărţită, Amin 5ela, din mila lui )umnezeu regele0ngariei, )almaţiei, Croaţiei, %amei, /erbiei, 1aliţiei, >odomeriei şi Cumaniei de-a purureaN

)upă o #ndelungată sfătuirecu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-am oprit la aceastăhotăr*re, luată dimpreună cu venerabilul bărbat %embald, marele preceptor al caselor

ospitalierilor din erusalim din părţile de dincolo de mare, N #i dăm şi #i dăruim lui şi prind*nsul numitei case, #ntreaga ţară a /everinului #mpreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toatecelelalte ce at*rnă de ea, precum şi cu cnezatele lui oan şi !arcaş p*nă la r*ul (lt, afară de păm*ntul cnezatului voievodului >itovoi, pe care #l lăsăm rom*nilor aşa cum l-au stăp*nit aceştiaşi p*nă acum N Oi mai #ngăduim ca jumătate din toate veniturile şi foloasele ce se vor str*nge pe seama regelui de la rom*nii care locuiesc #n ţara >itua ? #n afară de Para 8aţegului cu cele ceţin de d*nsa ? să le culeagă sus-zisa casă Mai voim ca sus-zişii rom*ni să ajute pe sus-zişii fraţicu mijloacele lor ostăşeşti #ntru apărarea ţării şi #nfr*ngerea şi pedepsirea atacurilor ce ni s-ar aduce de către străini, iar din partea lor aceşti fraţi să fie datori la prilejuri asemănătoare să le dealor sprijin şi ajutor, pe c*t le va sta #n putinţă N "e l*ngă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin d*nsul casei ospitalierilor toată Cumania, de la r*ul (lt şi munţii 2ransilvaniei,

sub aceleaşi #ndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara /everinului ? #n afară de ţara lui/eneslau, voievodul rom*nilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăp*nit-o şi p*nă acum ? şi #ntru totul sub acele #ndatoriri, r*nduite mai sus cu privire la ţara >itua .nsă nu vrem sătrecem cu vederea acest lucru, că de la intrarea #n stăp*nire a des-pomeniţilor fraţi, timp dedouăzeci şi cinci de ani, numita casă va str*nge toate veniturile ţării Cumaniei #n #ntregime, afarăde cele din sus-amintita ţară a lui /eneslau, din care vor avea numai jumătate din venituri şi dinfoloase N

a. Care sunt formaţiunile statale rom*neşti menţionate #n tetF. Cui erau subordonate acesteaFc. Menţionaţi, la ce document face referire tetulF

d. /crieţi o informaţie aflată #n relaţie cauză-efect selectată din sursăe. "recizaţi, pe baza sursei numele unor căpetenii locale




46


47/189

,,'puneţi lui -rpad, ducele >ngariei, stăp/nul vostru, că(i suntem datori ca prieten unui prietenD.."ar păm/ntul pe care l(a cerut bunăvoinţei noastre nu i(l vom daniciodată.....Şi nu ne tulbură cu vorbe cu acele trmise, că e un conducător din neamul regelui -tilla..... C&iar dacă acela a răpit cu sila păm/ntul acesta de la strămoşul meu,acum însă din milostivirea stăp/nului meu, împăratul de la Constantinopol, nimeni nu

poate să(l mai smulgă din m/inile mele.) Anon>!us : Gesta 'un"aroru!+

a. 2ranscrieţi din tet fragmentul care demonstrează relaţiile eterne ale luiMenumorut

. Menţionaţi, pe baza tetului, o cauză care a dus la confruntarea dintre unguri şirom*ni

c. "recizaţi rezultatul confruntării dintre conducătorii rom*nilor şi a maghiarilord. !ormulaţi un punct de vedere privind formarea statului medieval 2ransilvaniae. &umiţi, documentul la care face referire sursa

2. Completaţi spaţiile libere de pe prima coloană cu cifra corespunzătoare de pe coloana adoua:

EEEEEA. )iploma cavalerilor ioaniţi 1. Moldova7. 5asarab 2. )obrogea3. 5ogdan . *. +3@D. )obrotiţă 4. Para %om*nească +. 2ransilvania

,,&tate !edie0ale %n spaţiul ro!nesc” Cls. a-IX-a,Fişa de lucru Nr. +


47


48/189

3a!$a"ia lui 3ar&l R&er% de A"B&u şi 9%9lia de la P&ada 1**0G C rela%area Cronicii pictate de la =iena ,,8n acelaşi an în care a murit nevrednicul de pomenire Felician, adică în anul domnului

EG, regele şi(a adunat o mare oaste H...I şi H...I s(a dus în persoană, în luna lui septembrie, prin 'everin în ţara voievodului rom/nilor, 6asarab, ţară care nu poate fi locuită de un popor

neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe 6asarab, sau cel puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul plătise întotdeauna cu credinţădarea cuvenită maiestăţii sale regelui.H...I 1egele a a5uns pe o cale oarecare cu toată oastea sa,dar calea aceasta era cotită şi înc&isă de am/ndouă părţile de r/pe foarte înalte de 5ur împre5ur, şi pe unde această cale era mai largă, acolo rom/nii în mai multe locuri o întăriseră H...I 3ulţimea nenumărată a rom/nilor sus pe r/pe a alergat din toate părţile şi a aruncat cu săgeţiasupra oastei regelui care se găsea în fundul unei căi ad/nci. H...I Cădeau tineri şi bătr/ni, principi şi nobili fără nici o deosebire. Căci această tristă înt/mplare a ţinut mult de la ziua a şasea a săptăm/nii p/nă la ziua a doua a săptăm/nii viitoare. H...I Şi a fost un cumplit dezastru,căci au căzut o mulţime de ostaşi, de principi şi de nobili."ar regele îşi sc&imbase însemnelearmelor sale. H...I Şi însuşi regele abia a scăpat cu c/ţiva inşi. H...I)

a. )espre ce voievod rom*n este vorba #n tetF. )escrieţi locul lupteiQ Cum a scăpat regele maghiarFc. /crieţi o informaţie aflată #n relaţie cauză-efect selectată din sursăd. Menţionaţi, pe baza sursei o cauză a conflictului dintre 5asarab şi Carol %obert de Anjoue. "recizaţi, izvorul istoric care face referire la bătălia de la "osada


F&r!area %a%ului !&ld&(ea" 8" (i;iu"ea cr&"icarului I&a", ar?idiac&" de T@r"a(a!iBl&cul ec&lului al 6I5leaG

,,"ar în acel timp 6ogdan, voievodul rom/nilor din 3aramureş, adun/nd în 5urul său pe rom/nii dinacel district, trecu pe ascuns în ţara 3oldovei, supusă coroanei regatului ungar, dar lipsită de locuitoride multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a fost lovit de mai multe ori de armataregelui, cresc/nd mult numărul locuitorilor rom/ni, acea ţară a crescut HdevenindI un stat. 8nsăvoievodul pe care(l alegeau rom/nii din acea ţară se recunoştea drept vasal al regelui >ngariei,oblig/ndu(se să plătească censul la timpul obişnuit.)

a. )espre ce voievod rom*n este vorba #n tetF. Care era situaţia Moldovei p*nă la venirea acestuiaF


Fişa de lucru Nr. /


9 0obrogea fusese a unui despot cu numele 0obrotici, care o mo tenise de la fratele său 6alica,șce( i avea re edin a la Cavarna i o mărise, at/t spre miazăzi, cucerind 7arna i regiunea pănăș ș ț ș ș

48


49/189

la 3esembria, c/t i spre miazănoapte, ocup/nd la un moment dat, în EJJ, i C&ilia. 0upăș ș 0obrotici, a urmat fiul său "vanco: acsta are lupte cu turcii în EKK i dispare de pe scenașistorică. 8n anii următori, EKK(EAG, constatăm că cea mai mare parte din statul lui "vanco 0obrotici este în stăp/nirea lui 3ircea care se intitulează, în documente latine, din EAG i EAEșc&iar în acest fel: 9terrarum 0obrodicii depotus). Felul în care 0obrogea a a5uns în m/na lui

3ircea nu e încă bine lămurit. robabil, fapta a avut loc prin luptă, poate prin luptă cu turciicare atacaseră pe "vanco. 0/rstorul( 'ilistra de azi( va fi i el c/ tigat, în aceea i epocă: EKK(ș ș șEKA. 0acă această cetate apare în titlul lui 3ircea ca o entitate deosebită, separată de 0obrogea în care se găse te totu i, faptul se e2plică prin împre5urarea că 0/rstorul n(aș șapar inut politice te niciodată statului lui 0obrotici, ci arului de #/rnovo el nu putea fi a adar ț ș ț școntopit cu posesiunea transdanubiană a celui dint/i).

ConstantinC. Giurescu, Istoria )o!nilor+

a. dentifica i căile de constituire ale statului )obrogeaț. "reciza i nucleul viitorului stat dobrogeanțc. "rezenta i raporturile dintre vanco i turciț șd. /emnala i conducătorii statului dobrogeanțe. $plica i titulatura lui Mircea Kț terraru! *obrodicii depotus'

,,?$rile )o!ne şi statele 0ecine” , Cls. a-IX-a,


+ )escrieţi cu ajutorul hărţii de mai jos situaţia internaţională din perioada sec L7-L7dentificaţi Marile "uteri din sec L7-L7

49


50/189



1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eH%ele

D Pările %omane au devenit obiect de disputa #ntre Marile "uteri, sau ţinta epansiuniiacestorastoria noastră a fost o permanentă tr*ntă cu primejdia, rom*nii fiind nevoiţi să lupte pentru a-şi păstra fiinţa statală şi autonomia'

50


51/189

D 2entativa de transformare a Părilor %om*ne #n paşal*curi au fost, dar remarcabilăcapacitate de rezistenţă probată #n numeroase confruntări 6 %ovine, 7aslui, Calugareni, 1iurgiu9a salvat fiinţa lor statală'

D"e de altă parte, turcii nu s-au hazardat să cucerească Pările %omane şi datorită unei

conjuncturi internaţionale: interesul marilor din regiune de a menţine statele rom*ne ca state-tampon #ntre ele'

D%aţiunile economice au prevalat asupra celor politico-militare, motiv pentru care "oarta prefera un regim indirect de dominaţie cu administraţie rom*nescă, mult mai rentabil pentrustatul otoman'

D2ratatele #ncheiate, deşi purtau amprenta medievală a raporturilor de vasalitate, nureprezentau o ştirbire a suveranităţii lor politice şi a integrităţii teritoriale'

a. Cerinţa


52/189

&uman' rup+n&u/"e, "e #n&repta uneori prin ar' &up' ran' "au la pr'&at vite i aa cu $oarte

mare #n&r'neal' "e inea &e armata otoman'-. in+n&u/"e &e urma lui aiai&, "e lupta #ntr/una

cu el, #n cip "tr'lucit. (Laonicus Chalcocondil, Expuneri istorice) B. i l'nci nenum'rate

"/au $r+nat atunci i mulimea "'geilor a $o"t nenum'rat', #nc+t v'&uul nu "e mai putea

ve&ea &e &e"imea lor. ...- aiai& "/a #n"p'im+ntat i a $ugit i r+ul acela curgea rou &e "+ngele

ce ieea &in mulimea trupurilor c'ute. (O cronică bulgară contemporană despre bătăliade la o!ine) C. i anume, mai #nt+i ca noi, c+n& i &e c+te ori &e acum #nainte &omnul no"tru

regele ;ngariei- va merge cu otirea "a, el #n"ui #mpotriva turcilor pomenii "au #mpotriva

oric'ror altora ce in cu ei atunci "' m inui i &atori a merge cu &+n"ul, &e a"emenea noi

#nine #mpotriva acelora, cu toat' otirea, cu oamenii i cu toat' puterea noa"tr'. i &ac'

&omnul, regele nu ar merge el #n"ui, ci ar trimite numai otirea "a, atunci i noi "' m inui i

&atori &e a"emenea "' trimitem numai otirea i pe oamenii notri, #mpotriva acelora, &impreun'

cu otirea &omnului rege ...- &ac' va merge ...- #n p'rile obrogei, "au pe oricare alte

p'm+nturi, cet'i, inuturi, trec'tori, limanuri i #n orice alte locuri "upu"e "t'p+nirii i a"cult'rii

noa"tre, "lobo&', panic' i "igur' trecere i ran' tot&eauna potrivit' pentru banii lor.

("ratatul de alian#ă dintre $ircea cel Bătr%n &i 'igismund de Luemburg, martie

1*+, Bra&o!)

-. igi"mun&? craiul ungure"c, a&un' toat' t'ria &e"pre apu" &omnii, voievoii, boierii,

nemi i $rancei i pre u"cat i pre un're c' nu "e ve&ea apa &e mulimea cor'biilor venea-

*ircea voievo& cu rom+nii i &e la *anoil Paleologul venir' cor'bii multe pline &e voinici &in

arigra& @on"tantinopol- i &en Aeneia 30 &e cor'bii, &eci mergea craiu pe u"cat #n o" pre

un're cu $al' mare icu oti tocmite, #mpl'toai, poleii i "clipea &e/i p'rea c' r'"are "oarele,

i c+n& "o"i la cetatea &e Becopoe, el vrea "' o- ia, iar' aiai& "tr+n"e turcii cu totul &e"pre

r'"'rit i p'ir' cur+n& &e "e lovir' $'i cu cei &e"pre apu" i $u "$a&' mare #n mult' vreme ce

#nvin"er' turcii pre unguri, iar' craiul "cap' #ntr/o corabie, iar aiai& i/au gonit p+n' la un're

muli "e #necar' #n un're.

Pornind de la aceste surse răspunde#i următoarelor cerin#e:1. Numiţi un popor menţionat în sursa C.

. !reci"aţi secolul la care se re#er$ sursa C.

%. Numiţi conduc$torul menţionat atât în sursa & cât 'i în sursa (.

). Scrieţi litera corespun"$toare sursei care susţine punctul de vedere con#orm c$ruia

se #olose'te ca tactic$ atacul surpri"$ asupra adversarului.

*. Scrieţi dou$ in#ormaţii a+ate în relaţie cau"$-e#ect selectate din sursa C.

. ormulaţi, pe a"a sursei /, un punct de vedere re#eritor la armata condus$ de

Si0ismund, #olosind dou$ in#ormaţii selectate din surs$.

. 2enţionaţi din sursa C trei in#ormaţii re#eritoare la oli0aţiile lui 2ircea cel ($trân

#aţ$ de re0ele 3n0ariei.4. Numiţi sursa care susţine punctul de vedere con#orm c$ruia (aia"id a su#erit o

mare în#rân0ere pe câmpul de lupt$.


52


53/189

Fişa de lucru Nr. 41. 3i%i'i %eH%ele de !ai B&

RS5un organizator, Mircea a consolidat şi desăv*rşit organizarea instituţională a statului, preocup*ndu-se de sporirea avuţiei ţării şi de #ntărirea capacităţii de apărare .n politica eternă a

manifestat abilitate politică şi diplomatică, a intreţinut bune relaţii cu Moldova şi "olonia şi a#ncheiat o alianţă antiotomană cu 0ngaria A sprijinit lupta antiotomană a s*rbilor conduşi decneazul >azăr 6+B4G9 şi a luptat #mpotriva turcilor la %ovine 6+BGH9 şi la &icopole 6+BG


54/189

3i%i'i %eH%ele de !ai B& şi r9$u"de'i ur!9%&arel&r ceri"'e:A. .n anul +@


55/189

1. 3i%i'i %eH%ele de !ai B&

RSun ostaş cu suflet mare, născut #n s*nul unei nobile şi vestite familii de pestemunţiE#ntr-at*ta a devenit de vestit #ncatEs-a ridicat p*na la rangul de voievod al2ransilvanieiSS

RSCneaz rom*n din ţara 8aţegului trecut la catolicism, ancu a #mbraţisat de t*năr carieraarmelor, ajung*nd #n +@@+ voievod al 2ransilvaniei, iar #n +@@< guvernator al 0ngariei A obţinutnumeroase victorii asupra turcilor, precum cea din +@@3 de pe alomiţa sau cele din +@@B dinCampania cea lungă )upa eşecul de la 7arna 6+@@@9, ancu a reluat ofensiva antiotomană,cariera sa militară fiind #ncununată de lupta de la 5elgrad din +@Ha scurta vreme dupa acestsucces, a murit rapus de ciuma la Iemun şi a fost #nmorm*ntat la catedrala catolică de la AlbauliaSS

RS/upranumit şi )racula, domnitorul rom*n este astăzi etrem de cunoscut şi peste hotare)omn autoritar, 7lad 2epeş a dus o politică antiboierească, iar #n plan economic a protejatcomerţul autohton A #ntărit organizarea armatei pe care s-a bazat #n lupta antiotomană 0nmoment important al acesteia a fost atacul de la 2argovişte 6 +@


56/189

1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eH%ele de !ai B&

D!ost-au acestu Otefan-vodă nu mare de statu, m*nios şi degrabă vărsătoriu des*nge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoriea fără judeţu Amintrilea era om #ntreg lafire, neleanesu şi lucrul sau il ştiia a-l acoperi şi unde nu g*ndiiai acolo il aflai >a lucruri

de războaie meşter, unde era nevoie #nsuşi se varea ca văz*ndu-l ai săi, să nu #ndărăptezeşi pentru aceia raru războiu de nu biruia Oi unde biruia alţii nu perdea nădejdea, căştiindu-se căzut jos, sa radica deasupra biruitorilorSS

RSbarbat minunat cu nimic mai prejos decat comandanţii eroici, de care at*t nemirameste cel mai vrednic să i se #ncredintezecinstea de comandant #mpotrivaturcilorSS

RS)omnia lui /tefan a reprezentat punctul culminant al luptei pentru neat*rnarea şiafirmarea rom*nilor moldoveni .n plan intern, domnitorul a realizat acel echilibru social

care i-a #ngăduit să consolideze instituţiile statului şi să dea Moldovei stabilitate şi prosperitate Cei @ de ani de domnie au fost marcaţi de numeroase bătălii: cu ungurii la5aia 6+@ipnic 6+@


57/189

A. Mehmed-han N a ajuns pe malul apei )unărea N şi a pornit prin vilaietulU Moldovei, merg*nd cale de maimulte zile N .n sf*rşit acel necredincios OtefanN, str*ng*ndu-şi de asemenea oastea, a intrat #n fundăturasălbatică a unei trecători, unde #şi pregătise uneltele sale de război $l porunci călăreţilor săi să descalece şi #ifăcu pe toţi pedestraşi, ca să nu fugă, ci să lupte cu #nverşunare N Cele două oşti au stat o vreme, lupt*ndu-se pelocul de bătălie 1aziiUU s-au #nv*rtit pe acolo cu ogarii lor, dar au văzut că ei nu ies din pădure Atunci un buluc

dintre ei, pun*ndu-şi #n primejdie, s-au ajutat unii pe alţii şi s-au năpustit asupra oştii ghiaurilorUUU N )ar şioastea ghiaurilor răi de fire, care erau c*t un ocean de #ntinsă, pun*ndu-se #n mişcare ca un uragan şi ca un v*nt puternic aducător de nenorociri N )ar acei ageamiiUUUU care nu erau obişnuiţi cu luptele au obosit N Abiacăutau prilejul de fugă C*nd au văzut oarecare #ngăduinţă, ei s-au#mprăştiat de tot şi au fost cauza #nfr*ngerii şi acelorlalţi "ărăsind lupta şi măcelul, au fugit astfel #nc*t nici nu s-au mai uitat #ndărăt &ici nu era chip $i s-aucălcat #n picioare ca nişte turme de oi şi nici viteji şi bravi nu au mai putut găsi cale să mai lupte /uleiman-paşanu a putut să-i str*ngă #ntr-alt loc pe ostaşii aceia care se #mprăştiau (ric*t de mult s-a străduit şi oric*t de multesforţări a depus, el nu a putut totuşi să-şi #nchege şi să-şi r*nduiască alaiul NUvilaiet V provincie; UUgaziu Vsoldat victorios #n războaie; UUU ghiaur V nume dispreţuitor dat de musulmani persoanelor de altă religie;UUUUageamiu V #ncepător, novice =3r&"icarul %urc Te(ari?5I Ali5I O!a" de$re eH$edi'ia %urcil&r di"M&ld&(a di" 14+>7. Către 0ngariaN şi către toate ţările, #n care va ajunge această scrisoare, sănătate &oi,Otefan 7oievod EN vă spunem că EN păg*nul #mpărat al turcilor #şi puse #n g*nd să-şi răzbune #nfr*ngereasuferităN şi să vie, #n luna mai, personalN şi cu toată puterea sa #mpotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii )ar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută EN atunci toată creştinătatea va fi#n primejdie )e aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri #ntr-ajutor #mpotrivaduşmanilor creştinătăţii EN ar noi, din partea noastră făgăduim, pe credinţa noastră creştină că EN ne vomlupta p*nă la moarte pentru legea creştinătăţii =Scri&area lui %e:a" cel Mare c9%re $ri"ci$ii creş%i"i, 2+ia"uarie 14+> 3. &oi, Otefan, voievod al Moldovei, EN #n caz că majestatea regală va merge contra turcilor prinPara %om*nească, noi, Otefan 7oievod, vom merge, #n acelaşi timp, #n persoană şi cu toată puterea #mpreună cumajestatea regească )e asemenea, #n caz că majestatea regală ar trimite contra aceloraşi turci pe un căpitan al său prin aceeaşi 7alahie, noi, Otefan 7oievod, vom merge, de asemenea, #n persoană şi cu toată puterea cu zisul

căpitan =Tra%a%ul di"%re %e:a" cel Mare şi Ma%ia 3&r(i", re#ele U"#ariei, Iaşi, 12 iulie 14+>E. Numiţi un comandant militar menţionat în sursa -. M. recizaţi secolul la care se referă sursa 6. . Numiţivoievodul menţionat at/t în sursa 6 c/t şi în sursa C. @. recizaţi c/te un stat menţionat în sursa 6, respectiv în sursa C. . 'crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia voievodul 3oldovei este implicat într(o acţiune diplomatică ce vizează relaţii cu mai multe state. J. 'crieţi două informaţiiaflate în relaţie cauză(efect selectate din sursa C. O. Formulaţi, pe baza sursei -, un punct de vedere referitor laînfr/ngerea turcilor, folosind două informaţii selectate din sursă. K. 'crieţi două informaţii aflate în relaţie cauză(efect selectate din sursa 6. A. Formulaţi, pe baza sursei C un punct de vedere referitor la condiţiile în care Ştefancel 3are se va implica în lupta antiotomană alături de regele >ngariei, folosind două informaţii selectate din sursă. EG. 3enţionaţi din sursa 6 două informaţii referitoare la motivele pentru care Ştefan cere a5utor statelorcreştine


Fişa de lucru Nr.

57


58/189

1. 3i%i'i %eH%ele de !ai B&

RSo, Mihail voievod, cu mila lui )umnezeu domn al Pării %om*neşti, alArdealului şi a toată Para Moldovei RS

RS.nt*i Maiestatea sa imperială, c*tă vreme va ţine războiul cu turcii, ne va da sise va ingriji sa ni se numere de catre oamenii si vistiernicii sai, pentru a ne apara tara sidaca soarta ne va fi favorabila, pentru a ataca pe dusman, plata a H === de ostasi in banigata Asemenea daca dusmanul ar izbi 2ransilvania sau partile vecine ale 0ngariei, noivom dacat mai mare ajutor atat cu oastea care primim plata cat si cu oastea noastramunteneasca

Al doilea "entru ca sa putem da acest ajutor cu cat mai multa ravna si dragoste si pentrua putea sluji crestinatatii cu toata credinta, maiestatea sa ne-a dat noua si preascumpuluinostru fiu, "etru, 2ara %omaneasca cu toata veniturile sale, drepturile si hotarele sale casa o tinem si sa o stapanim in vecie, si ne-o daruieste ca unor slujitori supusi, credinciosiai sai, preccum si descendentilor nostri in linie dreapta si barbateasca, fara ca sa fimdatori a plati vreun tribut sau vreo dare, cu acele libertati si privilegii cu care am stapanit-o si am tinut-o si pana acumSS

RS&oi, Mihail, voievodul partilor 2arii %omanesti ale regatului 0ngariei, si sfetnical sfintei majestatii imperiale si regale dam de stire si facem cunoscut prin scrisoarea defata la toti carora se cuvine, ca, deoarece aceasta provincie, 2ara %omaneasca, zace demai mult de o suta de ani sub jugul turcesc si este supusa unei grele robii, noi, satui deaceasta lunga robie si impinsi de evlavie si dragoste crestineasca, am hotarat sa aducemaceasta provincie in starea ei de mai inainte si sa cerem ajutorul si ocrotirea majestatiisale imperialeSS

Cerinta


59/189

1. Ce #nţelegeţi prin termenul de migraţie a popoarelor F $istă vreo diferenţă #ntre invazieşi migraţieF

2. Analizaţi harta şi identificaţi: popoarele migratoare, direcţii de migraţie, şi localizareageografică a acestor popoare

,,For!area popoarelor europene”, ;i"raţiile, cls. a-IX-a


59


60/189

1. 3i%i'i %eH%ul de !ai B& şi ide"%i:ica'i cau;ele !aril&r !i#ra'ii.

,,'unt invocate, în general, două tipuri de cauze. 3ult timp s(a pus accentul pe aşa numitele

cauze e2terne: popoarele migratoare se pun în mişcare în urma unui impuls declanşat dee2istenţa unor mari bogăţii slab sau prost apărate sau de e2istenţa unor păm/nturinelocuite. 'au aceste popoare sunt impuse de valurile de migratori venite din ad/ncul -siei,care determină, între altele, năvălirile cronice ale popoarelor stepeiD..#ot aşa, anumitemodificări climatice pot declanşa asemenea migrări ale popoarelor nordice. % însă c/t se poate de evident că principalele cauze ţin c&iar de popoarele care se deplasează. CreştereademograficăL #ransformări ale modului de viaţăL3utaţii ale structurilor socialeL8n acest domeniu, izvoarele lipsesc cu desăv/rşire. Fiecare caz e, foarte probabil, un caz special, şinu e2istă nici o e2plicaţie generală care să lămurească sosirile succesive ale germanilor seminomazi, precum şi incursiunile caracterizate de violenţă ale călăreţilor stepei, lenta

maree a ţăranilor slavi, pirateria maritimă a sa2onilor şi a scandinavilor sau cucerireaislamică.)

3eri"'9 Completaţi diagrama os de peşte cu următoarele cauze ale migraţiilor:

,,,,Cauze naturale,,,, 555555555555555555555555

JCau#ele !i"raţiilor@@@@@@@@.. --------------------------

,,,Cauze economice,,,, ---------------------------

(((((((((((((((((((((((((((((

,,,Cauze sociale ,,,,, -----------------------------

------------------------------



60


61/189

1. "recizaţi consecinţele migraţiilor

2. Comentaţi următorul citat: ,, - fost nevoie ca barbarii să distrugă "mperiul 1oman pentruca %uropa să se poată naşte.)

*. Completaţi tabelul de mai jos cu zonele #n care s-au format popoarele şi regatele barbare

Re#a%uli;i#&%

Re#a%ulO%r&%

Re#a%ula"dal

Re#a%ulFra"cil&r

Re#a%ulA"#l&5SaH&"

P&$&arelela(e

P&$&arele"&r!a"de



1. )efiniţi termenul de etnogeneză

2. Citiţi tetul de mai jos şi răspundeţi la cerinţele de mai jos:

61


62/189

atinizarea era de fapt, departe de a fi singurul instrument de romanizare.>rbanizarea a fost la fel de importantă(pentru un roman, viaţa prin e2celenţă, viaţa civilizată, în contrast cu ceabarbară, era viaţa în cetate, viaţa de cetăţean care se bucură de drepturi,şi prerogativerecunoscute prin lege.

*D+ 0ouă sunt puterile care apropie, popoarele 13PN"%". 3ai înt/i armata prin sistemul ei de recrutare, prin competenţa cadrelor, şi prin împropietărirea veteranilor.Cea de adoua putere, era la fel de mare.%a avea să se e2ercite un timp mai indelungat şi continuă să see2ercite şi azi( este vorba de 6iserică.,,>bi %cclesia,ibi 1oma,,(acolo unde este 6iserica este 1oma .6iserica romană intervine în mod decisiv, în secolele 7"(;, în procesele de cristalizare acivilizaţiei europene care tocmai se năştea.,,

Qean Cuisenier,%tnologia %uropei

a. Caracterizaţi prin c*te B cuvinte- cheie; viaţa civilizată şi viaţa barbară. Ce #nţelegeţi prin termenul de romanizaec. &umiţi cei H factori ai romanizării amintiţi #n tet

,,Ci0ili#aţia !edie0al$” Fişe de lucru Cls. a-IX-a


1. Ce #nţelegeţi prin termenul de $vul Mediu F2. "e baza imaginilor de mai jos, identificaţi trăsăturile societăţii medievale dentificaţi

structura domeniului feudal

62


63/189

,,Ci0ili#aţia !edie0al$” Fişe de lucru Cls. a-IX-aFişa de lucru Nr. 2

1. Citiţi cu atenţie tetele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,rima sarcină *.....+ trebuie să cosească f/nul, să(l adune şi să(l str/ngă şi să(l aşeze în mi5locul c/mpului *......+ trebuie să(l aducă la conac *....+ să(l depoziteze. 0acă păm/nturile lor sunt supuse di5mei ...... se vor duce să(l aducă pe zeciuitor*....+. 0upă aceea, partea seniorului se

63


64/189

încarcă în căruţă. Şi pe urmă, vine 'f/ntul 0ionisie *A octombrie+ de care ţăranii sunt înspăim/ntaţi, pentru că îi face să plătească censul care îi îngri5orează.) ,,3unca are patru scopuri: mai înt/i şi în primul r/nd, ea trebuie să pună la îndem/nă mi5loacelede trai, în al doilea r/nd să facă să dispară tr/ndăvia, izvorul multor rele, iar în al treilea r/nd trebuie să înfr/neze poftele trupeşti...... 8n al patrulea, ea îngăduie să facă milostenii.)

a. Care erau sarcinile ţăranilorF. &umiţi o obligaţie #n muncă şi una #n bani a ţăranilorc. "recizaţi, cele patru scopuri ale muncii #n lumea medievală, preciz*nd c*te dintre acestea şi-

au păstrat relevanţa; puteţi adăuga şi alteleFd. Menţionaţi un sinonim pentru cuv*ntul tr*ndăvie

2. "e baza imaginilor de mai jos identificaţi principalele unelte agricole folosite #n lumea ruralămedievală

,,Ci0ili#aţia !edie0al$” Fişe de lucru Cls. a-IX-a


1. "e baza imaginilor de mai jos identificaţi trăsăturile oraşului medieval )escrieţi oraşele dinimaginile de mai jos "rin ce se deosebeşte oraşul medieval de oraşul din zilele noastre

64


65/189

,,Ci0ili#atia !edie0ala” Fise de lucru Cls. a-IX-a



65


66/189

,,Nu(mi place deloc oraşul acesta. #oate soiurile de oameni se adună aici venind din toate ţărilecu putinţă, fiecare rasă îşi aduce propriile vicii şi obiceiuri...... Cu c/t un om este mai ticălos, cuat/t este mai stimat..... Nu am nimic de zis împotriva oamenilor instruiţi, a călugărilor sauevreilor. #otuşi, cred că, trăind în mi5locul netrebnicilor, ei sunt aici mai puţin perfecţi dec/t oriunde în altă parte. 0in toate nobilele oraşe ale lumii, ondra tronul regatului englez, şi(a

răsp/ndit în tot universul gloria, bogăţia, mărfurile şi s(a înălţat cel mai sus. Cerul abinecuv/ntat(o cu climatul ei prielnic, din religie, lungimea fortificaţiilor, amplasarea favorabilă, reputaţia cetăţenilor săi, din toate trage foloase..... ocuitorii ondrei sunt faimoşi pretutindeni pentru eleganţa manierelor şi a veşmintelor lor şi pentru bunătăţile de pe masalor.)

a. )espre ce oraş vorbeşte tetulF. &umiţi, categoriile sociale prezentate de autor #n tetc. "rin ce se deosebeşte >ondra de toate oraşele lumiid. Menţionaţi, un punct de vedere cu privire la locuitorii >ondrei sustin*ndu-l cu o

eplicaţie din tete. "recizaţi, pe baza tetului, o asemănare #ntre oraşul medieval şi oraşul modern

,,Ieraria feudal$” Cls. a-IX-a


66


67/189

1. "e baza imaginilor de mai jos identificaţi ierarhia feudală a societăţii medievale


67


68/189


1. 3i%i'i, cu a%e"'ie, %eH%ul de !ai B&.

'eniorul şi vasalul erau legaţi printr(un contract seniorial(vasalic. =asalul trebuia să ia parte la consfătuirile la care îl convoca seniorul şi să asiste la scaunul de 5udecată. -ceastaerau îndatoririle de sfat 7asalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea şi averea seniorului. -ceasta era datoria de credinţ$ 7asalul trebuia să(şi însoţească pe senior şi s$-l a7ute %n r$#boi *dar nu mai mult de @G de zile pe an+..

a r/ndul său, seniorul era dator s$-şi prote7e#e şi să(şi apere vasalul contra duşmanilor acestuia, să(i facă dreptate, să(l sfătuiască la nevoie şi să(i ocrotească familia în caz demoarte.#oate roadele feudului , obţinute cu trudă de către ţărani erau %ncasate de 0asal, ca plată dreaptă pentru serviciile făcute seniorului său.

C/nd vasalul sau suzeranul nu(şi respectau obligaţiile,erau acuzaţi de felonie şi 5urăm/ntul înceta să mai fie valabil. =asalul care îşi înşela seniorul se făce vinovat de trădare şi%şi pierdea feuda si uneori si 0iata. a r/ndul său, seniorul care nu(şi respecta vasalul sauabuza de drepturile sale faţă de acesta era acuzat de felonie şi îşi pierdea drepturile asupra feudeiR9$u"de'i la ur!9%&arele ceri"'e

• Numiti pe baza te2tului *citat+ trei obligaţii ale 'eniorului faţă de vasal.• Numiţi pe baza te2tului *citat+ trei obligaţii ale 7asalului faţă de senior.• recizaţi pe baza te2tului *citat+ consecinţele încălcării contractului seniorial(

vasalic.

• &caular

• Se"i&r C feudalul 6nobilul9 care oferă feudul #n posesia altui nobil• aal C feudalul 6nobilul9, om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil şi

primeşte feudul• aali%a%e C practica prin care un nobil 6vasalul9 intră #n serviciul unui om important

6senior9• Feud =:eud9> C proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat de un

feudal ? senior unui feudal-(aal.


68


69/189



9 ameni buni, lucrurile nu pot merge bine at/ta timp c/t vor e2ista nobili şi p/nă c/nd nu vom fi cu toţi egali. 0e ce aceştia pe care noi îi numim seniori şi nobili sunt stăp/ni deasupranoastrăL Ne tragem toţi dintr(o singură mamă şi dintr(un singur tată, -dam şi %va....C/nd -dam săpa şi %va cosea, nobilul unde eraL rin ce pot ei să spună şi să arate că sunt mai buni ca noi,numai că ne obligă să cultivăm şi să arăm şi să le dăm roadele muncii noastreLR9$u"de'i la ur!9%&arele ceri"'e

• Numiti pe baza te2tului *citat+ categoria socială căruia îi aparţine autorul te2tului• "dentificaţi pe baza te2tului *citat+ dacă autorul contestă sau nu structura societăţii

medievale• "dentificaţi pe baza te2tului *M citate+ un argument religios al egalităţii între oameni


Cetatea lui *-#eu pe care oamenii o cred una, este deci, împărţită în trei st$ri : unii se roa"$ ,alţii se lupt$ , alţii ... !uncesc. -ceste trei părţi care coe2istă nu suferă să fiedespărţite.......această îmbinare nu este mai puţin unită şi astfel a putut le"ea lui *-#eu s$triu!fe şi lu!ea crestin$ s$ se bucure de pace

E$ic&$ Adaler&" de La&" 5 oemul prinţilor 6+=B=9

R9$u"de'i la ur!9%&arele ceri"'e

a. dentifică numele acordat de episcop societăţii medievale. dentifică cele trei stări sociale din societatea medievalăc. "rezintă rolul coeistenţei celei trei stări 6defineşte obiectivul KCetăţii lui )-zeu'9


69


70/189



D .n fruntea ierarhiei feudale se află monarhul $l este suzeran ? protector al supuşilor şi suveran

? stăp*n absolut !eudalii pot fi laici sau clerici 6episcopi9 şi sunt grupaţi #n seniori şi vasali%elaţia dintre senior şi vasal are ca bază materială feudul; >egătura dintre senior şi vasal: are la baza contractul vasalic, este personală, se realizează prin omagiul vasalic: ligiu 6principal9 şi plan6secundar9 şi implică drepturi şi obligaţii reciproce 6 /telian 5rezeanu, 0espre structuri sociale şiraporturi ierar&ice9 3eri"'e

1 "e baza tetului şi a imaginii, stabiliţi structura ierarhiei feudaleF2. Ce reprezintă feudulF

* "rezentaţi raporturile dintre senior şi vasal@ Ce #nţelegeţi prin felonie


70

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/9/9f/Scar%C4%83_ierarhic%C4%83.JPG


71/189



D .n primul r*nd ei făcură omagiu după cum urmează Contele #l #ntrebă pe viitorul vasal dacă

voia să devină omul său fără rezerve şi acesta răspunse: W 7reauX .n al doilea r*nd, cel care promise omagiu jură contelui astfel : W"romit , cu credinţă, să fiu din acest moment fidel conteluiYilhelm, să respect contra tuturor şi deplin omagiul meu, de bună-credinţă şi fără viclenieX .n altreilea r*nd, el jură toate acestea cu m*na pe relicvele sfinţilor' * Calmette , #e2te şidocumente istorice+

Cerinţ$


72/189

Fişa "r.1

3au;ele !aril&r dec&$eriri #era:ice

Nr.cr%. Na%uracau;ei

3au;9

1. P&li%ic9 Centralizarea politică şi unificareateritorială

2. /porirea cererii de produse eotice, preţul foarte mare al acestora

*. Convertirea noilor popoare lacreştinism

4. /fericitatea "ăm*ntului,subestimareadimensiunilor "ăm*ntului

+. "erfecţionarea busolei, inventareacaravelei, inventarea c*rmei scufundateşi #ntocmirea hărţilor

/. &ecesitatea descoperirii unui drumcomercial spre ndia mai sigur şi maiefficient

. )ezvoltarea unei burghezieiiinteresată să-şi sporească veniturile

3eri"'9

Completează tabelul de mai 5os,după modelul dat, natura fiecărei cauze a marilor descoperiri geografice cu o cauză

,,(xpansiunea european$,, Clasa a-IX-a,

72


73/189

Fiş9 de lucru "r. 2

1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eH%ul de !ai B& şi r9$u"de'i la ur!9%&arele ceri"'e

,,=ipangu este o insulă în răsărit, la EGG de mile în largul mării. "nsula e foarte mare, oamenii sunt albi, cu purtări alese şi frumoşi, se înc&ină la idoli şi n (au asupr lor alt stăp/n dec/t pe eiînşişi. -colo se află aur, din care au din belşug, căci nici un om nu merge la ei şi nici unnegustor nu ia din aurul acesta şi de aceea au at/ta. alatul stăp/nului insulei e foarte mare şi eacoperit cu aur, aşa cum pe la noi se acoperă bisericile cu plumb, şi camerele, pe dinăuntru, sunt în întregime acoperite cu un strat de aur, gros de două degete, şi toate ferestrele, şi zidurile, şi orice lucru, ba încă şi podelele sunt acoperite cu aur, c/t nu i s(ar putea spune preţul. -u perle din belşug, roşii, rotunde şi mari, care sunt mai scumpe dec/t cele albe. 3ai sunt şi altemulte pietre preţioase, înc/t nici nu se poate socoti bogăţia din această insulă.) *3arco olo,Cartea minunilor lumii+

E. Numiţi autorul sursei de mai sus.M. recizaţi, pe baza sursei, o cauză economică care a stat la baza descoperirilor

geografice.. Numiţi şi alţi precursori care au realizat e2pediţi geografice înainte de sec. al ;7 lea.

2. Ide"%i:ica'i $e a;a ?9r'ii de !ai B& dec&$eririle #era:ice di" ec. 656I.


73


74/189

Fiş9 de lucru "r. *

E. &arcin$ de lucru<

K"cerca'i 9 ide"%i:ica'i , a"ali;@"d ?ar%a, ;&"ele %r99%u%e de dru!ul !9%9ii”

I!portanţa utili#$rii busolei

9 /nă la începutul secolului al ;"""(lea, navigaţia se realiza doar în lunile de vară. 0in

octombrie p/nă în aprilie, navele răm/neau în porturi, nu din pricina v/nturilor de iarnă, cidin cauza ceţii şi a norilor care împiedicau observarea 'oarelui şi a astrelor, după care serealiza orientarea. -pariţia busolei a sc&imbat toate acestea. Fie cerul era limpede sau cunori, navigatorii dotaţi cu busole puteau să se orienteze în spaţiu. %2tinderea navigaţiei şi înlunile de iarnă a modificat frecvenţa călătoriilor.)

Sarci"9 de lucru

3are e%e i!$&r%a"'a u&lei $e"%ru "a(i#a'ie<


74


75/189

Fişa de lucru "r. 4

MAR3O POLO

,,/tilul viu, antrenant, face ca ,,MilionulSS 6Cartea lui Marco"olo 9 să se #nscrie #ntre puţinele lucrări medievale care se citesc

cu plăcere şi interes şi astăzi .n sec+@ ? +H a jucat un rol deosebit deimportant #n istoria marilor descoperiri geografice 6suger*nd posibilitatea că, pornind de la ţărmurile europene, este posibil să

fie atins, travers*nd Atlanticul, fabulosul Cata şi fiind una din cărţile de căpăt*i ale marilor navigatori,#ncep*nd cu Cristofor Columb9 şi a constituit un #ndreptar preţios pentru #ntocmirea hărţilor despre Asia6 nomenclatura sa geographică este #nscrisă, printre altele, pe harta catalană a lumii +BH şi pe planisferul lumii, din +@HG, a lui !ra Mauro9 Marco "olo a fost supradenumit ,,8erodotul evului mediu

D şi ,,creatorul geografiei moderne a Asiei'3ERINTA

Identific$ şi (XP6ICB principala contribuţie a lui ;arco Polo la !arile descoperiri "eo"rafice şi notea#$ pe fişa de lucru.

1r!$riţi pe art$ cte c$l$torii a or"ani#at =asco da Ga!a şi ce #one a explorat

,,(xpansiunea europeana,, Clasa a-IX-a,

75


76/189

Fişa de lucru "r. +

1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eH%ul de !ai B& şi r9$u"de'i la ur!9%&arele ceri"'e Ascultaţi noutăţiQ 7ă amintiţi de ColumbFAcum el s-a #ntors viu şi teafăr şi povesteşteminunăţii despre călătoria sa şi despre tot ce a văzut #n ţările descoperite de el a adus cu elaur, bumbac şi piper, mai bun de condiment dec*t cel din Caucaz 2oate acestea, spune el, păm*ntul de acolo le rodeşte de la sine, la fel ca arborele care dă vopsea de purpură $l povesteşte că, plutind către apus de la Cadi, a descoperit felurite insule, dintre care una maimare dec*t /pania şi pe toate acestea le-a luat #n stăp*nire #n numele domnitorilor noştri)upă vorbele sale, insulele acelea sunt locuite de oameni de neam, deosebit, trăind #n stare desălbăticie, dar #n chip fericitE)eşi trăiesc #ntr-o stare cu totul #napoiată şi umblă goi, nu leeste totuşi străină patima după stăp*nire' 6 0espre descoperirea -mericii+

&arcini de lucru<

Cnd a %nceput Colu!b cea dinti c$l$torie spre 0est %n c$utarea Indiilor/Care sunt bo"$ţiile descoperite de el %n A!erica/Cu! i-a nu!it Colu!b pe locuitorii teritoriilor descoperite/


76


77/189

Fişa de lucru "r. /

A"%&"i& Pi#a:e%%a de$re c9l9%&ria lui Ma#ella"

K .mi pun speranţa ca faima unui at*t de mare căpitan să nu se stingă #n vremurile noastre"rintre alte virtuţi ale lui, era cel mai neclintit #n marile schimbări ale soartei ca nimeni altul pelume, răbda foamea mai mult dec*t toţi ceilalţi şi, mai bine dec*t oricare alt om pe lume cunoşteahărţile nautice şi naviga, şi că acesta a fost adevărul se vede limpede că nimeni n-a avut at*taiscusinţă şi nici #ndrăzneală ca să dea #nconjurul lumii aşa cum, aproape, a făcut-o el'

*8nsemnări despre umea Nouă( 5urnalul e2pediţiei lui 3agellan +

&arcin$ de lucru<

a. )eliefaţi tr$s$turile de caracter ale !arelui na0i"ator ;a"ellan.b. bse0aţi cu atenţie arta şi identificaţi nu!$rul cor$biilor cu care a pornit

;a"ellan .c. )efaceţi itinerariul parcurs de ;a"ellan şi !arinarii s$i.


77

http://www.mariner.org//educationalad/ageofex/


78/189

Fişa de lucru "r.

1. Sarci"9 de lucruA(e'i !ai B& di$u"erea c&l&"iil&r $&r%u#?e;e şi $a"i&le Recu"&aş%e'i ;&"ele#era:ice<

P&r%u#?e;ii "u $9%ru"d 8" i"%eri&rul c&"%i"e"%ului $e"%ru a5l c&l&"i;a şi u"% i"%erea'i 8"d&!i"a'ia c&!ercial9, "u 8" cea %eri%&rial9

S$a"i&lii cucerec %eri%&rii, le c&l&"i;ea;9 şi le &r#a"i;ea;9 8" $aralel cu di%ru#erea u"&rci(ili;a'ii2. I!$eriul c&l&"ial $a"i&l şi a%r&ci%9'ile :a'9 de i"di#e"ii di" I"diile a$ue"e

Knsula $spaniola 6azi 8aiti din Arhipelagul Antilelor Mari9 a

Documents

Manualul-Profesorului clasa a IXa.doc