Upload
others
View
25
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
Manuscrisele de la Marea Moarti/ trad' din ebraici' introd' ;i note:
Theodor H. Gaster, trad. din lb' englezi: Simona Dumitru' - Ed' a 4-a' -
Bucure;ti : Herald' 2018
tsBN 978-973-11"1 - 684- 6
I. caster, Theodor H. (trad.) (introd) (note)
II. Dumitru, Simona (trad)
091
THE SCRIPTURES OFTHE DEAD SEASECT
In English Translation with Introduction and Notes
by Theodor H. Gaster
Secker &Warburg Ltd., 1957, London
Copyright @ 1956, by Theodor H' Gaster
lllanuseriseleilp la
Illarea llloartt
Traducere din ebraici, introducere gi note:
THEODORI{. GASTER
Traducere din limba mglezi:
Simona Dunritru
EDrruRA S| trr**oBucuregti, 2018
MANUSCRISELE DE I.A MAREA MOART-A
I
t,t;
ffirffiiffiffi
iffi
lffi
lffi
2.15
3.19
4.4
II Ioan
1
5
Iuda
5 sqq'
5
7
8
Apocalipsa
6:t1Q.e)
11.3 sqq.
12.7-9
16.8
17.14
19.20Q0.10,14.
21.8)
20.8
21.23,25Q2.6)
22.16
Mi.6.CI xi.ll.M iii.s-6,
M viii.6.
M v.25; S viii.l7.
s ii-iii.s ii.l8.
CI iii.29f.; x.5.
R ix.16; xvii.6-7.
M iv.8.
M ix.11.
R ix.l5; xvii.6-7.
cr iii.29f.
Mviii.6.
CI vi.25f.
R ix.16.
Clvii.24.
S vii.19.
[uprins
PREFATAINTRODUCERE
SLUJIREA LUI DUMNEZEU. STATUTUL COMUNITATII 50
7
13
CUVANTUL LUI DUMNEZEU. STUDIUL SCRIPTURII 237
INTRODUCEREMANUALUL DE DISCIPLINADOCUMENTUL SADOCHITFORMULARUL BINECWANTARILORINTRODUCEREIMNURILE INCEPATOTI,ORCARTEAIMNURILOR
INTRODUCEREPREDICA LUI MOISE (O PARAFRAZA A LEGID
CARTEALUI MIHEIACARTEA LUI NAUMCARTEA LUI HABACUCPSALMUL 37
INTRODUCEREnAzSOTUL FIILOR LUMINIIirrrpotRlvR FIILoR iNtuNrRIculurMANUALUL DE DISCIPLINAPENTRU VIITOAREA FRATIE A LUI ISRAEL
NOUL LEGAMANT
53
5088
121
133
136
147
289
320325
241
245250253256272
283
APENDICE
IUDECATADEAPOIINTRODUCEREMEMORIILE PATRIARHILORCARTEALUI ISAIAiurAnAln cE vA sA vlNAREGELE MESIANICEPOCAITITSNNICA
ANEXE
SURSE
PENTRU o lrcrunA supuurxrnnAINDEXANALITICCITATE qI PAMLELE BIBLICE
328
333
337
350355
355
3s9
355
16V
370373
393
Colectia Manuscris
ffcsplngcrca fitmor erttitlorde Hipolit Din Roma
$artealnplcpciunti lul $olomon
Pisfs $ophia - ldrgtlal giII
Eatnlui Cnoll
€uan0lnlia dupi Comain traducerea lui Henri-Charles Puech
Ilc$rc gnora ti gnottlcl$mde Henri-Charles Puech
iiI
I
SLUJIREA LUI DUMNEZEU
Statutul Comunitdtii
It
hI
rlt
^Itr1
T1
7
1f
t'!,1tlttrr
ilI
*I
I,tItrlltlrtI
I,tId
Introilueere
Deoarece Comunitatea se considera adevirata Congregagie
a Israelului, insircinati cu misiunea clari de a pistra Legea
gi Legimintul lui Dumnezeu intr-o epoci de apostazie ;iconfuzie, de a aduce oamenii pe calea cea dreapti inainte de
|udecata de Apoi ;i de a purta ultima bitilie impotriva celor
lipsigi de credingi, ea s-a organizat in ceea ce s-ar putea descrie
ca ,,biserici". O astfel de organizagie necesiti un set formal de
principii ;i o constitufie, iar toate acestea sunt expuse in cele
doui documente cunoscute drept Manualul ile Disciplind ;iDocumentul Sadochit.
Primul este confinut intr-unul dintre manuscrisele des-
coperite la Qumran in 1947. Ultimul, pe de alti parte, a fost
cunoscut de mai multi vreme din doui copii din secolul al
XII-lea gdsite de Solomon Schechter, intre 1896-1897, in si-
nagoga Ezra din vechiul Cairo (Fostat), care ficeau parte din
genizal sau depozitul de ,,manuscrise inliturate". De;i a fost
publicat in 1910, abia dupi ce au fost descoperite textele de la
Qumran au ie;it la iveali adeviratul caracter al acestui do-
cument ;i legitura lui cu Obgtea de la Marea Moarti. Aceasti
legituri este evidenti incl din Manualul de Disciplind gi s-a
I Depozite de manuscrise ce nu mai erau folosite, considerate eretice.Descoperirea ficuti de Solomon Schechter, pe 13 mai 1895, a unui fragment inebraici al Eclesiastului aatras atita atenlie asupra a ceea ce insemna,,geniza",incit termenul este aplicat acum depozitului de manuscrise gisite la Fostat,lingi Cairo. Aceasta era o biserici dedicati Sfintului Mihail, care, dupi cuce-rirea Egiptului de citre Hosroe, a devenit sinagogi. (N. tr.)
II
I
rl
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTA
confirmat prin faptul ci un fragment al unei copii timpurii a
fost gisit intr-una dintre pe;terile de la Qumran.Ambele documente sunt compila;ii. Sunt, ca si spunem asa,
locul comun al unor formuliri variate 5i diferite ale Codului si
Principiilor ce au fost puse la un loc. Acest lucru este evident
mai ales in cazul Manualului de Disciplind, dintr-o lungi inter-polare ce relateazi doctrina Celor Doui Instincte ale Omului(r. iii-iv) qi care era destinati mai ales ,pentru folosul supra-
veghetorului" (literal, ,,cel care ii va aduce pe algii la vederea
liuntrici"), aritind ci aceasti secfiune era de fapt punctulprincipal al unei predici. in cazul Documentului Sodochit, o dis-
tincgie clari poate fi recunoscutd intre partea de inceput, care
este in sine un discurs omiletic despre istoria Comunitefii tidoctrina celor Rimagi, gi seqiunea imediat urmitoare, ce
reciti regulile ordinului.Ambele documente au fost destinate Comunitdfii catntreg,
;i nu doar celor din agezarea de la Qumran. Documentul Sadochit
face aceasti clarificare, distingdnd intre regulile ce trebuieurmate ,,in cetate" ;i cele de urrnat ,,in tabere (sau ageziri)" - odistincgie ficuti ;i de afirmalia lui fosephus cum ci esenienii
aveau comunitigi in multe cetigi.
Interesul major al acestor documente sti in legitura avut;cu ceea ce fosephus ;i Philon ne spun despre organizarea ese-
nienilor. in mare, este vorba despre acela;i sistem de probi ;iinigiere; acelea;i trepte pentru ,gradele puritifii"; aceea;i im-pirgire in comun a bunurilor, acelea;i mese in comun; aceea;i
organizare in privinga,,supraveghetorilor"; aceleagi misuriimpotriva blasfemiei sau celor aseminitoare; gi acelea;i reguliin privinga participirii la adunirile publice - pentru a nu maimentiona si alte elemente similare de mai mici importangi.Sunt, desigur, diferenfe ;i acestea i-au ficut pe mai mulgi sa-
I
lr
{?,T
Frl
$
$t
lilIt,tnfltIt
d
INTRODUCERE
vangi si fie precaugi in a identifica prematur Comunitatea cu
esenienii. Trebuie amintit insi ci fosephus ;i Philon descriu
condigiile ata cum se giseau in primul secol al erei cre;tine,
pe cdnd documentele noastre pot reflecta o perioadi timpurie
a relagiilor, chiar pini la hasidimii (evlavio;ii) vremii maca-
beene, care erau predecesorii spirituali ai esenienilor.
Un punct de diferenfiere ce a fost frecvent amintit este cA,
printre esenieni, birbagii erau inigia;i o datd pentru totdeauna,
in weme ce - se susfine - Manualulprescrie o repetare anuali.
Aceasta insi consti de fapt intr-o proasti ingelegere a ceea ce
spune in realitate Manualul; pentru ci de fapt nu prescrie o ini-qiere anuali, ci doar o reevaluare anuald a comportamentuluiin
ideea de a inlitura sau, dimpotrivi, de a permite o reevaluare a
fieciruia in virtutea ,,gradelor de puritate".
Nu mai pufin interesante ti probabil mai incitante decdt
legitura avuti cu esenienii sunt numeroasele paralele pe care
aceste texte le au cu organizarea Bisericii crettine primare.
Comunitatea i;i di sie;i aceea;i denumire ('eilah)pe care primiicrettini din Palestina o dideau Bisericii lor. Acela;i termen este
folosit pentru a desemna adunarea legislativi asa cum era fo-
losit de acea comunitate pentru a denumi consiliul bisericii.
Existi doisprezece ,,birbagi ai sflngeniei" care au rolul de c5-
liuzitori ai comunitifii - o corespondengi remarcabili cu cei
doisprezece Apostoli. Ace;ti birbagi au trei superiori, care
rispund la numele de Ioan, Petru ;i Iacov, asemenea celor treistilpi ai Bisericii (Galateni, 2.9 f.). Existi un sistem precis de
mebaqqerim sau ,,supraveghetori" - un echivalent exact al gre-
cescului episkopoi sau ,,episcopi" (inainte de a dobindi funcgii
sacerdotale).Iar Comunitatea se descrie ca ,,pregitind calea indegert" - cuvinte pe care loan Botezitorul le-a citat din Vechiul
Testament pentru a-;i defini misiunea (Ioan 1.23).
I
rt
MANUSCRTSELE DE I-A MAREAMOARTA
Manualul ile Disciplind ;i Documentul Sadochit pot fi com-
parate de fapt cu Didahia, Didascalia Apostolorum $ Constituliile
Apostolice - primele documente ce fac referire la organizarea
Bisericii primare. intr-adevir, daci ne indepirtim de termi-
nologia greceasci prin care detaliile acelei organiziri ne-au
parvenit aproape in totalitate gi daci o traducem apoi in ebraici
sau arameici, vom afla ci existi o legituri remarcabili cu
textele gisite Ia Qumran, demonstrind ci acestea reflecti un
tip de organizare religioasi pe care biserica crettine primaris-a bazat in mare parte.
O legituri intre cele doui mari coduri este fragmentara
Carte a Binecuvdntdrilor. Acest mic document oferi protocolul
pentru schimbul de binecuvdntiri intre membrii comunitigii.
Aceste binecuvintiri sunt bazate pe binecuvAntarea preofeasci
din Numeri (6.24-26), cuvintele strivechi fiind interpretate ;ielaborate in fiecare caz astfel incdt si aibi o aplicare special5
asupra persoanei cireia ii sunt adresate. Interpretirile se ba-
zeazipe procedeul, cunoscut din literatura rabinici, de a afla
alte sensuri dintr-un text scripturar coreldndu-l cu alte pasaje
in care acelea;i cuvinte sunt folosite cu sensuri diferite.Astfel, formula ,,Domnul si te binecuvdnteze" este tacit
asociati cu un pasaj aseminitor din Psalmi 58.26, unde cu-
vAntul ,,binecuvintare" apare alituri de expresia ,,fAntinaIsraelului". Acestea sugereazi ideea ci binecuvintarea constide fapt in a bea din Fintina Divini.
Aseminitor, fraza ,,;i pizegte-te" trimite simultan lapasaje precum Deut. 7.12: ,,Domnul va line legimAntul fagi de
tine" ;i Psalm 121.7: ,,Domnul te va line departe de riu". Ea evoci
deopotrivi ideea ci binecuvintarea consti in menlinerea
LegimAntului ;i in protejarea de influengele satanice.
,I
,t
rl{,l
tlI
h
IIII{ittlltIil
:t,l;II
INTRODUCERE
Din nou, cuvintele: ,,Domnul ;i-a ridicat chipul" sunt in-
terpretate in lumina diferitelor sensuri ale cuvintului ,,a
ridica", de a ridica sufletul din groapi, sabia ;i steagul in lupti,
obstacolele din cale.
Aceasti metodi de interpretare a Binecuvintirii Preoge;ti
poate fi admirabil ilustrati de modul in care este de fapt expusd
in textul clasic rabinic Sifrl, o compilagie alcituiti din cele mai
timpurii surse, in secolul al III-lea d.Hr.
$i pdze;te-te: Rabbi Isac spune: aceasta inseamnd pize;-
te-te de inclinagiile diavolegti, chiar daci Scriptura spune: ,,Ci
Domnul este nidejdea ta ;i va feri piciorul tiu de cursi" (Prov.
3.26). O alti explicagie ar fi ci expresia trimite la a te pizi de
demoni, chiar daci Scriptura spune: ,,$i-a trimis ingerii si aibi
griji de tine, si te lini deoparte de ce este rdu" (Ps. 91.11). Totugi,
o alti explicafie ar putea trimite la faptul ci Dumnezeu va linecu tine Legimintul ficut cu stremotii tii, dupi cum este spus:
,,Domnul Tiu va line pentru tine legimAntul, 9i mila Sa se va
lisa asupra ta, precum a ficut-o ;i cu strimo;ii tii" (Deut. 7.12).
Sau, din nou, cuvintele pot fi infelese in sensul ci Dumnezeu
va line (minte) pentru tine pedeapsa nimicirii, dupi cum spune
Scriptura: ,,strijerule (ebr. Pizitor), cit mai este pdni trece
noaptea? $i strijerul (adicd, Cel ce ;tie timpul) rispunde: Zorile
vin, dar este inci noapte" (1s.2'1.11-122). in sfAr;it, cuvintele se
pot referi la faptul ci Dumnezeu igi pize;te sufletul in ceasul
morfii, chiar daci Scriptura spune: ,,Sufletul domnului meu va
fi legat (adici, ginut drept) in minunchiul viegii" (1 Sam. 25.29);
sau a-fi line pa;ii departe de ce e riu, dupi cum este spus: ,,El va
pizi pa;ii celor cu credingi in suflet" (1 Sam.2.9).
Aceea;i compilagie, am Putea adiuga, are ;i interpretiri la
cuvintele: ,,Si caute Domnul asuPra ta cu faga si striluceasci
I
I
'l
MANUSCRISELE DE I.A MAREA MOARTA
ti s; te miluiasci", ce sunt in perfect acord cu cele din micul
nostru document:
Sd te miluiq.scd; Aceasta inseamnl sI te miluiasci in faga
tuturor fipturilor... sau si-qi dea harul cunoagterii gi al in-gelegerii, al ingelepciunii ;i pitrunderii... sau, din nou, si te
milostiveascd cu ingelepciunea Torei.
in transcrierea binecuvdntdrilor preofilor, in general, ;i a
marelui preot, in mod special, documentele noastre adoptd din
nou o alti cale. Ele pun accentul pe diferitele simboluri ale ofi-
cierii preoge;ti. Astfel, de vreme ce preotul oficiazi in ,,loc sfAnt",
binecuvdntarea este chemati asupra lui pentru ca el si poati
sluji mai departe in ,,Iocul sfint" ceresc. De vreme ce marele
preot purta o coroani sau mitri, se invoci asupra lui pentru a fiincoronat de Dumnezeu cu diadema cinstei ve;nice. De weme ce
preotul prime;te de reguliLprima parte a ofrandelor, este onorat
in speranfa ci se va bucura de ,,prima parte a bucuriilor"; ;i de
vreme ce este un slujitor la altar, ci ar ,,impirt5;i soarta inge-
rilor slujitori". (Acest ultim lucru, dupi cum se poate observa,
are, de asemenea, o paraleli remarcabili in Sifr6. ,,Cdnd Tora iese
din gura preofilor'l citim, ,,Dumnezeu vorbe;te despre ace;tia ca
;i cum ar fi ingeri slujitori" [Korah,5119]).
Textul nostru poart; titlul ,,Pentru Maskil". Acela;i titluapare gi in Manualul de Disciplind in pasajul ce discuti despre
cele doui duhuei pe care Dumnezeu le-a pus in fiecare om
(col. iii-iv). Nu este sigur ce anume inseamni cuvintul ebraic
Maskil in aceste contexte. De reguli, poate insemna fie (a) cel
care este inzestrat cu pitrundere interioari, fie (b) cel care in-cearci si le impirtS;easci altora aceasti viziunel. Daci ultima
"t
't
it
h
I
IIt.ll
ttr
tl
1l
titt:
tr|rlLI
lCuvintul apare cu acest ultim sens in Dan. 12.3, unde totuSi este deobicei tradus prin: ,,ci sunt inlelepgi".
INTRODUCERE
varianti este mai plauzibili, atunci este posibil ca atdt textul de
fagi, cit ;i pasaiul din Manual sI aibi rolul de ,,predici model"
pentru instructorii religio;i ai comunititii. intr-adevir, putem
chiar si ne aventurim in a spune ci erau discursuri de inifieredesemnate pentru a acompania lecturi din Lege; de pildi, do-
cumentul de fafi era cuplat cu acea secfiune din Numeri ce
include Binecuvdntarea Preofeasci, iar pasajul din Manual cu
,,lecqii" din Deuteronom (de pildi, 11.26 sqq.: ,,lat5, pun astiziinaintea voastri binecuvintarea ;i blestemul"). |osephus ne
spune explicit ci in cadrul Comunitigii asemenea expunerierau ceva ob$nuit in predicile sabatice.
Textul acestui document este foarte fragmentar, iar inunele cazuri rubricile care arati cui ii este adresati binecu-vintarea lipsesc. Dar sensul general al binecuvintirrii in sine
arati, de reguli, pe cine are in vedere. in aceasti privingi am
urmat sugestiile editorilor originari. in ceea ce privegte restul,
revizuirile noastre (indicate prin paranteze) se bazeazi pe orecunoastere a acelei metode exegetice scripturare de bazicvidenfiate mai sus.
I
'l
Jri'tt'
hll
ttI4tttl1t
:ltt
:tt|!}
\fit
lllanualul ilp llisciplini
Despre Leg dmdnt (i, 1 -l 5)
Togi cei ce vor si se alSture comunitigii trebuie si se lege
prin legimAnt si-i respecte pe Dumnezeu;i pe oameni;
si triiasci dupi anumite rAnduieli;
si-L caute pe Dumnezeu [ ];
si faci ceea ce este bine si drept in ochii Lui, potrivit cu
ceea ce s-a transmis prin Moise ;i profegii care L-au slujit;
si-i iubeasci pe toli cei ale;i de Dumnezeu ;i si urasci totceea ce El a respins;
si se gini departe de tot ce este riu ;i si se alipeasci de totce este bun;
si se poarte cu credingl ;i drept in aceasti lume ;i sinu mai urmeze invdrtosarea sufletuluil ;i desfrAnarea
ochilor2, ficind tot felul de riutaEi;
si aduci intr-o friqie a dragostei impirtisite pe toficei ce ;i-au mirturisit voinla de a asculta poruncile luiDumnezeu;
si se aliture comunitltii inchinate lui Dumnezeu;
rIer. 3.17.
'? Cf. Num. 15.39, E2. 6.9.
MANUALUL DE DISCPLINA
si meargi cu credingi inaintea Lui, potrivit cu legile ;i po-
runcile pe care El le-a dat;
s5-i iubeasci pe tofi copiii luminiil, pe fiecare potrivit lo-
cului pe care-I are in comunitatea lui Dumnezeu;
si-i urasci pe tofi copiii intunericului, potrivit cu mlsura
vinii pe care o poarte fiecare, ;i pe care Dumnezeu in cele
din urmi ii va judeca.
Togi cei ce i;i mirturisesc picatele pentru a sluji adevi-
rului lui Dumnezeu trebuie si o faci cu toat5 puterea ;i cu
tot sufletul, iar toate bunurile lor vor aparfine comunitifiilui Dumnezeu2, astfel ca mingile lor si fie curigite de Adevirulpreceptelor Sale, puterea lor si fie ciliuziti de ciile Sale de-
sivir;ite, iar bogifia si le fie rAnduiti cu ceea ce Domnul a
hotirit dinainte.
Ei nu trebuie si se abati in niciun fel de la ascultarea porun-
cilor lui Dumnezeu atunci cind timpul i-a rdnduit; ei nu trebuie
sd fie nici impotriva wemurilor, dar nici si se supuni lor3.
Nu trebuie si se abati de la adevirula lui Dumnezeu, nici la
stinga, nici Ia dreapta.
Despre iniliere (i, I 6 -ii, 1 8)
Mai mult, toli cei ce se alituri comunitigii fac un leglmintinaintea lui Dumnezeu prin care trebuie si implineasci tot
1Luc.16.8; Ioan 12.35; Ef.5.8. Cf. de asemenea, Luc.1.79; Ro' 2.19.2 Aga si printre esenieni: fosephus Flavius, Rdzboi,il, viii, 3; Philon, citat
de Eusebiu, Praep. Ev., viii, 11; Porfir, ,,Abstinenfi fagi de carnea de animal", p.
381 (ed. Leyden, 1620). La fel gi pentru cregtinii de inceput: Luciar1 De mortePeregrini, c.13.
3 Nenumiratele variante ale calendarului au fost un motiv de disputiintre evrei;i diverse secte, printre care ;i samaritenii.
a Cuvdntul ,,adevir"este adesea folosit in manuscrise in sensul spe-cific al legii mozaice (Tora).La fel;i samaritenii trimit la adevir in sensul de
,,Adeverire" (Qusht'/.
II
tl
MANUSCRISELE DE IA MAREA MOARTA
ceea ce El a hotirdt, firi a da in lituri din pricina fricii sau a
groazeit sau din cauza vreunei incerciri la care au fost supu;ide citre Belial.'z
Cind fac acest Legimint, preogii gi levigii rostesc o binecu-vintare in faga lui Dumnezeu;i in faga celor pe care Dumnezeu
i-a ficut si vadi adevirul Siu; iar cei care intri in LegimAnttrebuie si rosteasci dupi ei: ,,amin, amin"3.
Apoi preogii repeti mdregele fapte ale Domnului a;a cum
apar in toati slava puterii Sale, slivind mila Sa aritati luiIsrael, in vreme ce levitii amintesc toate nelegiuirile copiilorlui Israel ;i toate picatele pe care le-au sivArgit sub stipdnirealui Belial. Si togi cei ce intri in LegimAnt trebuie si se mirturi-seasci spundnd dupi preoti: ,,Ne-am purtat gre;it, am picituit,am ficut firidelegi noi in;ine ;i piringii nottri ;i astfel ne-am
indepirtat de adevir. Agadar, Dumnezeu a ficut bine aducdndjudecata Sa asupra noastri ;i asupra piringilor nostria. Totu;i,din vremuri strivechi, El s-a aplecat cu mili asupra noastri, asa
cum o va face in toate veacurile ce vor veni".
Apoi preoEii vor rosti o binecuvintare asupra celor ce s-au
indepirtat de Dumnezeus ;i care au triit in picat pdnl atunci,
spundnd a;a: ,,Fie ca Domnul si te binecuvinteze cu tot binele
;i si te fereasci de tot ce este riu, luminindu-fi sufletul cu inge-
legerea lucrurilor si slivindu-te in cunoagterea celor ve;nice, ca
ridicdndu-;i El chipul milostiv asupra ta si-gi dea pacea vegnic56.
1 Cf. Migna., Berachoth,V,4.2 Cf. lubilee,1.2O; Testamentul lui Ruben, ii; Testamentul lui Levi, lii1'
Testamentul lui Zebulun, ix, Testamentul lui Naftali, ii; Testamentul lui Beniamin,vi, de asemenea, Diilahia, xxi.3.
3 ,,Amin" (sau ,,Amin, amin') era rispunsul standard la un jurimAnt:Num. 5.22; Deut.27, p assim; Migna, Shebu' oth, Y, 2.
a Ps. 106.6 Aceasta e formula obignuiti a confesiunii pentru ziua Izbivirii.s Cf. dezvoltirii acestei idei in Ef. 1.11 Ro. 8.17; Gal. 3.29 etc. gi cf, G. Dalman,
The worlds oflesus (1902)p.125 sqq.6 O extindere a binecuvintirii preote5ti, Num. 5.22-27.
{{
l1
?
U
0rltrtit
I*iII{IIiltlItil
!IJlI
J
MANUALUL DE DISCIPUNA
Levigii insi trebuie sd rosteasci un blestem asupra celor
care au ficut legimAnt cu Belial gi si spuni: ,,Blestemat sifii pentru toate vicleniile tale. Fie ca Dumnezeu sI te dea inmiinile celor ce cauti rizbunare ;i si lase nimicirea urma-
;ilor tii in mdinile celor ce se vor bucura de risplata noastri.
Blestemat si fii, dincolo de orice nidejde. Chiar daci faptele
tale sunt sivir;ite in bezn5, fii blestemat se arzi in focul ve;nicl.
Fie ca Dumnezeu si nu-!i acorde nicio ingiduingi atunci cind
o vei cere, nici iertare pentru nedreptigile sivdr;ite. Fie ca El
si-;i arate chipul minios dinaintea ta, ca astfel si-!i arate riz-bunarea Lui. Fie ca nimeni se nu-!i doreasci pacea cuveniti
doar celor ce-;i strigi in adevir mo;tenirea2".
$i togi cei care intrl in Legimint trebuie sI repete dupi ei
aceastA binecuvintare ;i acest blestem;i apoi [vor zice] ,,Amin,
amin'1
Apoi preogii ;i levigii vor continua si spuni: ,,Blestemat
sI fie cel ce a intrat in Legimint3 cu pata idolatriei in suflet
gi care gi-a aritat nedreptatea inaintea Luia ;i care, cind aude
preceptele acestui Legimint, se laudi in sinea lui, zicdndu-;i:
<Voi avea pacea, chiar daci at urma pornirile inimii mele!> Dar
fie ci-gi urmeazi poftele, fie ci este insetat de implinirea lors,
acesta va fi lepidat;i nu va fi iertat.
Fie ca Domnul ;i mdnia judecigilor Sale si-l nimiceasci
in focul vegnic gi fie ca toate blestemele de temut din acest
Legimdnt si se pogoare asupra lui.
r Cf Mat. 18.19; Dalman, The Words of lestrs, p. 161.2 Ebraica este obscuri, fiind propuse diferite interpretiri cu privire la
acest pasai.3 Printr-o gre;eali a scribului, sintagma ,,pentnr togi care au venit" a
fost transformati in texrul original astfel incat si urmeze mai degrabi dupi,,intri" decat dupi ,,blestemat va fl".
a lez.7;19;14.3,7.s Deut. 29.19. Acelagi pasaj este citat cu sens aseminitor in invdydturile
Apostolilor, ii, 23 siriace.