mohahism1

7/23/2019 mohahism1

1/14

1. Situatia monahismului si a manastirilor pana la jumatatea veacului al IV-

lea. Monahismul este un fenomen care apare in sanul Bisericii inca din primii ani

ai existentei sale. Facand abstractie de faptul ca idealul monahal a fost realizat

mai intai de catre Mantuitorul ristos si de ucenicii Sai! despre existenta ascetilor

in primele secole ale crestinismului aflam marturii in opera "arintilor #postolici si

a Scriitorilor bisericesti din primele secole.

Primii asceti isi duc viata mai departe in familia lor, fara a se desparti de orasul si

comunitatea lor bisericeasca; afara numai de cazul cand se consacra raspandirii

Evangheliei. Mai tarziu, date fiind greutatile unui astfel de mod de viata, ascetii isi cauta

linistea, retragandu-se in pustiuri sau in parti nelocuite. Aceasta a doua etapa este etapa

anahoretilor singuratici, sau a eremitilor. In sfarsit, a treia etapa este aceea a convietuirii

mai multor asceti in jurul unui eremit renumit, etapa vietii chinovitice.

eprezentantii celor doua forme de vietuire anahoretica si chinovitica sunt indeobste

considerati !fantul Antonie cel Mare "#$%-&$'( si !fantul Pahomie "#)'-&*+(.

!fantul Antonie nu este primul anahoret dar este cel care a organizat viata anahoretilor si

prin eemplul vietii lui a sporit numarul lor. El este si cel care, la cererea lor, le formuleaza

un manunchi de indrumari, dupa care sa-si conduca viata.

!fantul Pahomie este intemeietorul vietii chinovitice. El este primul care observa slabiciunile

vietii anahoretice, fara conducere, mereu in pericol sa se destrame si fara o pravila comuna

de comportare, care sa preintampine eventualele rataciri. Isi face ucenicia pe langa un

batran cu eperienta, pe nume Palamon, si trecand la organizarea vietii monahale, in anul

&%$ deja formuleaza o pravila de reguli obligatorii pentru toti cei ce imbratiseaza modul de

viata preconizat de el. In aceasta pravila, un loc special se acorda muncii manuale,

agriculturii si diferitelor meserii, care alterneaza cu rugaciunea.

$. %ontributia Sfintului Vasile la or&anizarea monahismului chinovitic.In organizarea

vietii monahale si a manastirilor, !fantul asile cel Mare a adus o contributie, a carei

valoare a fost unanim recunoscuta in asarit si in Apus. upa ce face studii stralucite in

/eo-0ezareea Pontului, apoi in 0ezareea Palestinei, la 0onstantinopol si Atena, !fantul

asile profeseaza un timp retorica. in discutiile cu sora sa, Macrina 1 i-au schimbat

complet preocuparile intelegand cat de trecatoare este slava omeneasca. e aceea el se

hotari sa primeasca botezul fiind botezat in anul &$) de catre mitropolitul ianios.

7/23/2019 mohahism1

2/14

In aceasta vreme, sora sa Macrina organiza si conducea o manastire de calugarite la

Annesi. !fantul asile vrea s-o imite, insa nu mai inainte de a vizita pe ascetii renumiti ai

timpului. El viziteaza mai intai pe ascetii formati de Eustatiu de !evasta, in 0apadocia, apoi

pe marii solitari ai Egiptului, !iriei si Mesopotamiei. espre aceasta calatorie vorbeste intr-

una din scrisorile adresate lui Eustatiu de !evasta. 20itind Evanghelia 1 zice el 1 si aflandacolo ca lucrul cel mai important, pentru desavarsire, consta in vanzarea averilor si

impartirea banilor celor saraci si in nepurtarea de grija pentru cele prezente3, am dorit sa

aflu un frate, care sa fie insufletit de aceleasi ganduri, cu care sa trec aceasta furtuna a

vietii. !i intr-adevar, am gasit multi in Aleandria si in celelalte parti ale Egiptului, in

Palestina, !iria si Mesopotamia. Am admirat cumpatarea lor la mancare, staruinta lor in

rugaciune si in nevointe, felul cum dominau somnul3, faptul ca nu aratau nici o grija

trupului, traind in el ca intr-un trup strain, aratand prin fapta cum trebuie sa traiasca cineva

in aceasta lume, cand este cetatean al cerurilor.

Asadar, admirand acele fapte si fericind pe acei barbati pentru viata lor3, am dorit sa le fiu

imitator pe cat imi va fi cu putinta. eintorcandu-se in tinutul natal, dadu o parte din bunurile

sale saracilor si se retrase intr-un loc singuratic, pe malurile raului Iris, in fata localitatii

Annesi, unde traia sora sa Macrina si fecioarele care o insoteau. 4ocul sau de retragere, 1 o

colina inconjurata de rape, imbracata cu copaci falnici, la poalele careia se intindea o

campie manoasa, scaldata de apele cristaline ale unui parau 1 oferea cadrul prielnic si

imbia la reculegere, intocmai ca si imensitatea nesfarsita a desertului, 2in Pont, scrie el

prietenului sau 5rigorie de /azianz, umnezeu mi-a aratat un loc care corespunde

preferintelor mele, un loc in care vedeam aevea, lucruri pe care obisnuim sa le plasmuim cu

fantezie. Pentru ca "locul( este un munte inalt, acoperit cu padure deasa3 4a poalele lui se

intinde o campie neteda, care este continuu udata de apele muntelui. Aceste cuvinte erau o

invitatie indirecta facuta prietenului sau, melancolic si poet, mare admirator a tot ceea ce

este frumos, pentru a-l urma aici. !f. 5rigorie sovaie un moment, insa in cele din urma il

urmeaza. odul scurtei lor convietuiri, din jurul anului &'6, este redactarea 7ilocaliei, a unei

antologii din opera marelui lor dascal, 8rigen. In curand fu inconjurat de crestini zelosi,

dornici de perfectiune. El ii grupa in manastiri, dupa modelul celor pahomiene, la organiza

viata si le dadu o suma de povatuiri dupa care sa-si reglementeze viata, in egulile mari si

mici.

In singuratate, !f. asile ramase pana la hirotonia sa ca preot "&'#(. Pe vremea persecutiei

ariene intreprinse de alens, din nou 2pleca spre Pont si ramase in liniste cu sfintii pustnici9.

Insa chiar si cand a fost departe de Iris, !f. asile n-a incetat nici un moment sa duca viata

aspra ca un monah si sa urmareasca indeaproape viata monahilor si sa le dea noi principii

7/23/2019 mohahism1

3/14

de vietuire. Acest lucru i-a adus !fantului asile renumele de intemeietor, organizator si

legiuitor al monahismului oriental.

'. (ucrarile Sfantului Vasile cu privire la monahism.!f. asile a compus o multime de

lucrari cu cuprins ascetic majoritatea pe cand se afla in Pont, impreuna cu prietenul sau

5rigorie. 2Aci, zice un biograf, petreceau impreuna cultivand virtutea si formuland reguli de

comportare pentru iubitorii de umnezeu asceti, cei ce s-au separat de lume, reguli mai

pasnice decat ale lui 4icurg, mai intelepte decat ale lui !olon si mai drepte decat ale lui

Minos9.

:n prim grup il formeaza cele trei scrieri a( Moralia, b( egulile mari ; c( egulile mici. Al

doilea grup este alcatuit din doua discursuri, mici tratate, intitulate %( espre judecata lui

umnezeu, #( espre credinta. Al treilea grup este alcatuit din trei 2cuvantari ascetice9. In

sfarsit, un ultim grup este alcatuit din doua lucrari intitulate %( Epitimii si #( 0onstitutiile

monahale.

Moralia sunt o culegere de tete scripturistice, etrase indeosebi din Evanghelii si epistole,

cu care argumenteaza

7/23/2019 mohahism1

4/14

fata de poruncile lui umnezeu, stiind ca acela care calca o singura porunca este vinovat

inaintea lui umnezeu, ca si cel ce calca toate poruncile.

!i pentru ca monahii voiau sa aiba formulate in scris principiile credintei lor, !fantul asile

intreprinde o succinta epunere, intitu-land-o 2espre credinta9. Principiile epuse sunt

argumentate cu abundenta, prin tete scripturistice. at fiind scopul pentru care a fost

alcatuita, in epunere nu se foloseste metoda polemica ci cea epozitiva. Autorul tine sa

accentueze ca tainele lui umnezeu nu pot fi intelese in aceasta viata, omul avand

posibilitati limitate.

In seria celor trei 20uvantari ascetice9, autorul descrie chipul adevaratului soldat al lui

>ristos, impodobit cu virtuti, aprig dusman al viciilor. intre virtuti subliniaza indeosebi

renuntarea la sine si la bunurile proprii in folosul aproapelui. 7ecioria are doar atunci

valoare cand poate folosi cu ceva aproapelui, altfel este de prisos.

!e formuleaza principii generale, se dau sfaturi legate de viata in comun a monahilor si se

da indemn ascultatorilor de a imbratisa modul de viata ingeresc.

In sfarsit, pe seama !fantului asile sunt puse si cele doua lucrari intitulate Epitimii si

0onstitutiile monahale, a caror autenticitate a fost contestata de unii patrologi, dar care au

fost incluse intre operele !fantului asile, pentru ca ele se aseamana cu acestea, fapt care

a facut pe majoritatea criticilor sa le considere ca provenind din cercuri organizate prin

2egulile9 !fantului asile.

). *eosebirea dintre monahii asceti si cei cu viata chinovitica.esi aveau acelasi ideal,

realizarea preceptelor Mantuitorului, ascetii se deosebesc de monahii chinovitici, din mai

multe puncte de vedere.

Astfel %( Ascetii, anahoretii si eremitii traiesc de unul singur, departe de lume, de familie, si

de prieteni, intalnindu-se cu confratii lor doar simbata si duminica pentru savarsirea cultului;

pe cand monahii chinoviti traiesc in societatea chinovitica alcatuita din minimum &6-*6 de

frati.

#( Printre asceti nu este o regula de viata obligatorie pentru toti, fiecare fiindu-si siesi norma

in timp ce monahii chinovitici se supun unui regulament a carui aplicare este supravegheata

de un intaistatator si se angajeaza la implinirea anumitor voturi, indeosebi la vietuirea in

castitate, in saracie si in supunere.

&( aca in randul ascetilor poate intra oricine, fara ca cei din jur sa se intereseze de

formatia lui religioasa si de viata lui morala, in iindul monahilor nu poate intra nimeni fara o

7/23/2019 mohahism1

5/14

cercetare prealabila a vietii lui morale. aca nu este stiutor de carte este invatat, apoi este

catehizat si este obligat sa invete psalmii si o parte din scrierile !fintei !cripturi.

*( In situatia cand un ascet cade intr-o greseala nu este pasibil de vreo pedeapsa, pe cand

in regulamentul monahilor chinoviti sunt prevazute pedepse diferite pentru cele mai felurite

abateri de la rugaciune, de la munca, de la ascultare etc. Pentru ca peste tot este

prevazuta o ordine la rugaciune, la masa, la imbracaminte, la tinuta in adunari.

$( Pe cand ascetul isi petrece timpul plangandu-si pacatele intr-o continua mortificare si intr-

o perpetua inactivitate, monahul chinovitic este angrenat la munca. Aceasta munca se face

iarasi intr-o anumita ordine, in tacere si nu peste puteri, prevazut fiind si repausul. Ea

alterneaza cu momentele de rugaciune, la care trebuie sa participe in liniste toti monahii.

/u-i este nimanui ingaduit sa lipseasca, afara numai de motive de forta majora.

in cele spuse pana aci si din cele ce urmeaza mai jos, rezulta superioritatea vietuirii

chinovitice fata de cea a eremitilor. Acestui motiv i se datoreste rapida raspandire a noii

forme de vietuire monahala chinovitica in detrimentul celei anahoretice.

+. Voturile monahale in viata chinovitica.!fantul asile bazeaza intreaga traire

monahala pe lepadarea de cele lumesti. Aceasta lepadare consta in renuntarea la slava

desarta, la averile proprii si la poftele carnii . 0u alte cuvinte, este vorba despre cele

trei voturi supunerea, saracia, fecioria, voturi prin care monahul imita pe Mantuitorul

>ristos.

%( !upunerea. upa cum Mantuitorul s-a supus ?atalui pana la moarte, tot asa se cuvine ca

si monahul sa se supuna intru toate omnului. Apoi sa se supuna egumenului si fratilor mai

varstnici, vointa lor sa fie vointa sa, pentru ca ei, avand multa eperienta, stiu ce trebuie sa

faca si sa evite el. !upunandu-se mai marilor sai, monahul face voia Apostolului care a zis

2faceti toate fara cartire si fara sovaire9 "7ilip. #, *(. Monahul trebuie sa fie permanent

constient de faptul ca 2acela care car-teste trebuie sa fie indepartat dintre frati 3 pentru ca

un om ca acesta sufera de necredinta si se indoieste intru nadejde9.

!upunerea trebuie dublata de gandul smerit si de renuntarea la orice demnitati sau locuri

de cinste. 2Pentru ca pentru monahi dorinta demnitatilor lumesti este o boala diavoleasca si

inceputul pacatului 3 8data ce un monah s-a aprins de o astfel de patima, el a si cazut in

mandrie, iar cel stapanit de patima aceasta boleste ca si diavolul9.

!merenia trebuie, apoi, aratata prin cuvant. 0uvantul monahului trebuie potrivit si dres cu

sare, 2gluma si rasul desantat9 la el sa nu se auda iar minciuna sa nu se ascunda in vorba

7/23/2019 mohahism1

6/14

mestesugita, nici chiar cand ar avea in vedere un scop inalt, pentru ca acest lucru nu-l

ingaduie omnul cand zice 2minciuna este de la diavol9. intr-un cuvant monahul trebuie sa

se supuna mai-marilor sai 2precum se supune robul stapanului9.

ar aceasta supunere 2pana la moarte9, care presupune riscul vietii proprii, nu este fara

limite. !upunerea se anuleaza daca porunca vine impotriva legii omnului. Atunci, 2chiar

daca un inger din cer sau vreun apostol ar da porunca, chiar daca aceasta ar promite viata

sau ar ameninta cu moartea "pentru neimplinirea ei(, in nici un caz nu trebuie implinita.

Pentru ca zice apostolul 2chiar daca noi insine sau inger din cer va va vesti voua altceva

decat v-am binevestit voua, anatema sa fie9 .

#( !aracia. Ascetul trebuie 2sa-si vanda averile si sa le dea saracilor9. Asa, 2va implini

porunca Mantuitorului si nu va fi retinut din drumul sau de bunurile materiale9.

0el care, intrand in comunitatea monahilor, concepe sa aiba si avere, personala, acela este

caracterizat drept un al doilea Iuda, iar averea sa e rezultatul unui furt. aca in 7aptele

Apostolilor se spune ca in =iserica primara 2nimeni nu zicea ca are ceva al sau9 "*, (, iar

Anania a fost pedepsit pentru minciuna sa si pentru atasamentul de cele materiale, la fel si

in cadrul comunitatii monahale, nimeni nu trebuie sa considere un bun numai al sau.

?rebuie sa fie pedepsit pentru ca in felul acesta el, cel dintai, a calcat virtutea iubirii,

nefacand si pe altii partasi ai bunurilor sale. e la aceasta regula nu fac eceptie nici macar

lucrurile cele mai necesare pentru viata. /ici acestea nu apartin doar monahului celui ce le

foloseste, ci sunt un bun comun al tuturor fratilor.

&( 7ecioria. esi votul fecioriei este amintit la urma, !fantul asile da mare insemnatate

acestui vot. :neori lasa impresia ca socoteste fe cioria drept singurul vot a carui implinire

necesita intr-adevar un mare efort.

orbind despre feciorie, !fantul asile intelege nu numai renuntarea la casatorie, ci si la

orice gand necurat. 0andidatul la monahism, trebuie sa-si cerceteze constiinta daca poate

face un astfel de vot, in caz contrar trebuie sa apuce drumul vietii de familie.

0el care alege calea fecioriei nu mai are dreptul sa contracteze casatorie. 2El trebuie sa se

pastreze pe sine curat, ca pe un prinos sfant oferit lui umnezeu9.

Pe cei care incalca votul fecioriei, !fmf.ul asile ii pedepseste cu aspra pedeapsa rezervata

desfranatilor. ar nu numai pe acestia ii pedepseste, ci pe toti citi incalca vreunul din cele

trei voturi. El zice 2Acela care a fost primit intre frati si mai tarziu si-a calcat promisiunea,

trebuie privit ca unul care a pacatuit impotriva lui umnezeu 3 Acela care s-a dedicat lui

7/23/2019 mohahism1

7/14

umnezeu, apoi a trecut la altfel de viata, sa fie considerat ca sacrileg 3 ca unul care a

rapit darul inchinat lui umnezeu. :nora ca acestora nu trebuie sa li se deschida nici usa

fratilor9.

,. Munca si ru&aciunea in viata de obste a traitorilor din manastiri.

iata monahala, prin faptul ca este scutita de grijile familiale si ale bunurilor materiale, nu

trebuie conceputa ca o stare de pasivitate si ca pretet de lenevire. Pentru ca monahul, desi

traieste departe, nu este rupt de =iserica, de comunitatea fratilor din care provine, si nu-i

poate fi indiferenta starea materiala si spirituala a acestora. ezinteresul fata de acestia si

grija doar de mantuirea proprie inseamna, de fapt, lipsa de dragoste, inseamna egoism. 8r,

pentru a evita aceste grave reprosuri, eista un singur mijloc, munca. Munca, zice !fantul

asile, este la fel de necesara pentru om, ca si hrana. Ea este izvor de sanatate trupeasca

si sufleteasca si un mijloc sigur de a ajuta si de a manifesta iubirea fata de semeni. ?oate

felurile de munca isi au nobletea lor, asa ca nici una dintre ele nu trebuie dispretuita. Munca

intelectuala este folositoare, dar tot atat de folositoare este si munca manuala tesatoria,

cizmaria, zidaria, dulgheria, fieraria si cultivarea ogoarelor. Mantuitorul >ristos nu s-a

rusinat sa ajute in munca pe batranul Iosif, iar Apostolul Pavel a impletit corturi pentru a nu

fi nimanui povara.

Muncind, monahul trebuie sa aiba mereu constiinta ca nu lucreaza doar pentru sine, dupa

cum nici el nu traieste doar din produsul mainilor sale. Pentru ca si altii confectioneaza o

parte din lucrurile ce-i sunt necesare lui, si el este dator sa lucreze pentru acela si pentru

oricare semen care nu poate lucra sau se afla in lipsuri. 0u rodul muncii lui, deci, isi

concretizeaza monahul, 1 ca de altfel orice om -, iubirea de semeni si in ultima instanta

iubirea fata de Mantuitorul care s-a identificat cu cei sarmani.

In munca trebuie sa domneasca principiul nimeni sa nu lase pe seama altuia ceea ce se

cuvine ca el sa faca, nimeni sa nu evite lucrul cel greu si sa aleaga pe cel usor, si nimeni sa

nu se mandreasca sau sa murmure impotriva mai marelui sau.

Pe cand munca da vigoare trupului si innobileaza sufletul, lenea moleseste si imbolnaveste

trupul, iar in suflet se cuibaresc tot felul de cugete necurate si de vicii.

?randavia este condamnata atat de bunul simt, cat si de !criptura. @icand 2!luga rea si

lenesa9 "Matei #$, #'(, omnul a injugat trandavia cu rautatea. inteleptul !olomon mustra

pe cel lenes si-l considera inferior celor mai mici vietati.

7/23/2019 mohahism1

8/14

esigur, lucrand, monahul nu trebuie sa neglijeze rugaciunea, ci 2sa faca fiecare lucru la

vremea sa9 "Ecl. &, %(. Pentru el, 2toata viata este vreme potrivita pentru rugaciune9. Insa in

mod deosebit trebuie sa respecte ceasurile rugaciunii, randuite de legiuitor. 0easul intai,

pentru a consacra primele ganduri lui umnezeu ; 0easul al treilea pentru a

comemora pogorarea uhului !fant peste apostoli ; 0easul al saselea pentru a scapa deatacul demonului de la amiaza, 0easul al noualea pentru a imita pe Apostoli, care obisnuiau

in acest timp sa se roage "7apte &, %(. e asemenea, sa se roage pe inserat, pentru a fi

scapat de bantuielile diavolului ; la miezul noptii, dupa eemplul lui Pavel si !ilvan in

temnita din 0orint "7apte #', #$(, si-n zorii zilei pentru a nu-l gasi ziua in somn si in pat.

!unt si alte momente de rugaciune, pe care le stabileste egumenul !i acestea trebuie

respectate cu randuiala stabilita de el. !e intelege ca la rugaciune toti monahii trebuie sa

vina de la inceput, ca orice absenta fara motiv intemeiat, poate fi pedepsita, iar in timpulslujbei este interzisa dezordinea si vorbirea. ?otul, in vremea rugaciunii, se face in liniste si

reculegere pentru slava lui umnezeu.

. aporturile reciproce ale vietuitorilor din manastirile cu viata de obste si

raporturile lor fata de lume.Intr-o societate astfel alcatuita, relatiile nu pot fi decat fratesti

si bazate pe iubire. 27ratii, zice !fantul asile, trebuie sa aiba intre ei dragostea pe care a

poruncit-o omnul, zicand 2!a va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu. ragoste mai

mare decat aceea, ca cineva sa-si puna sufletul pentru prietenii sai, nimeni nu are9 "Ioan%$, %#(. 8 astfel de iubire jertfelnica nu poate fi decat sincera si nepartinitoare, egala fata de

toti. 8 astfel de iubire obliga pe cei tari 2sa poarte slabiciunile celor slabi9 "omani %$, %%(,

si sa-i indrepte cu blandete din calea ratacirii. Iubirea si impartasirea eperientei personale

sunt fermentii progresului spiritual.

aca viata ascetului eremit este epusa anumitor pericole, acesta fiind ispitit sa se

supraestimeze si sa nu-si vada lipsurile, monahul chinovit are in fratele sau un corector, si

in batranul cu viata imbunatatita un dascal si un eemplu. 7recventarea unora ca acestoraeste nu numai ingaduita, dar chiar indicata. 2Ia aminte, zice !fantul asile, la batranii de

care te poti apropia greu, care cu cuvintele lor pline de talc imbie pe tineri la fapte

virtuoase9. Ia aminte apoi 2la fratii cu viata imbunatatita, pentru a lua eemplu de virtute din

tovarasia lor9. Monahii alcatuiesc un trup si nu este indiferenta starea unui madular bolnav

pentru celelalte madulare, pentru ca propasirea nu poate fi decat generala, umnezeu

hotarand ca oamenii 2sa aiba nevoie unul de altul9.

e aceea progresul spiritual al fratilor trebuie eaminat cu atentie de cei carora li s-auincredintat spre a-i conduce, de intaistatatori. 2Este bine ca acestia sa se adune la vremuri

7/23/2019 mohahism1

9/14

si la locuri hotarate pentru a discuta despre intamplarile neasteptate, despre persoanele cu

caracter mai greu de modelat si a epune felul in care s-a procedat cu fiecare in parte9.

Intre monahi se pot isca neintelegeri, solutionarea acestora va cadea in competenta

intaistatatorului ca unul care are o pricepere si o eperienta mai mare. 0el caruia i s-a

incredintat purtarea de arija a fratilor sa se poarte ca si cand ar da seama de fiecare. !a

stie ca daca unul dintre frati ar cadea in pacat, fara ca el sa-i fi vestit mai inainte legea lui

umnezeu, sau daca dupa cadere persista in pacat, pentru ca nu i-a aratat modul

indreptarii, sangele aceluia se va cere din mainile sale 3 0uvantul sau trebuie sa fie bland

si dres cu sare, dupa spusa Apostolului "% ?es. #, )-

7/23/2019 mohahism1

10/14

cinci paini si doi pesti9 "Matei %', %+; 4uca +, %' , Ioan *, %%(, pentru ca astfel de lucruri

facea Moise, Ilie, cu putere de la umnezeu, omnul Iisus >ristos 1 umnezeu insusi. e

aceea, descriind tabloul sumbru al foametei, biciuind lacomia si lipsa de omenie a celor

avuti, incearca sa faca din amvon o tribuna 2a milosteniei si a infratirii9. 20e este mai trist

decat foamea 9 1 se adresa el celor impietriti la inima. 27oamea este cea mai groaznicadintre toate mizeriile omenesti ,- mai infricosatoare decat toate bolile ; mai cruda decat orice

fel de moarte. Ascutisul sabiei sfarseste grabnic zilele noastre ; violenta focului ne smulge

indata viata 3 foamea este un lung martiriu, o durere prelungita, o moarte totdeauna

prezenta ce intarzie sa dea ultima lovitura. Ea sleieste sangele, stinge caldura naturala,

consuma sanatatea, ruineaza putin cate putin fortele. 0arnea vestejita se lipeste de oase,

pielea isi pierde culoarea, mai intai ingalbeneste, apoi se innegreste. 5enunchii tremurand

se misca cu greutate, vocea slabeste 3 corpul devine un schelet 3 0el care intalneste un

om intr-o stare atat de vrednica de mila si care trece fara a fi miscat, de cata cruzime nu

este vinovat Au, nu trebuie el sa fie numarat printre fiarele salbatice, privit ca un scelerat

si un asasin a B 0el ce nu inlatura atunci cand poate o nenorocire atat de mare, poate fi

condamnat caucigas9.

ar activitatea filantropica a !fantului asile nu se rezuma la acest episod , ea va fi dusa pe

mai departe, mai ales atunci cand va dispune de mai multe resurse materiale. Astfel, el va

intemeia pe langa manastirile pe care le infiintase, un comple de cladiri cu destinatii

multiple, cunoscut de obicei sub numele de asiliada. Este vorba de spitale, pe care le-a

inzestrat cu personalul, confortul si leacurile necesare , spitale in care se tratau cele mai

felurite boli, chiar si lepra. Este indeobste cunoscut ca leprosii, datorita marii molipsiri si

gravitatii bolii lor, erau condamnati sa traiasca departe de familie, departe de oameni si ca

orice tentativa de a veni in contact cu lumea, era pedepsita cu moartea. 0a atare, erau

condamnati sa-si petreaca in cele mai cumplite dureri trupesti si sufletesti, ultimele zile. !i

acestor nenorociti, !fantul asile le rezerva un loc in spitalul sau si le slujeste chiar el. Mai

mult, 2el ii imbratiseaza ca pe niste frati, nu pentru a face parada, ci pentru a ne indemna sa

ne apropiem de oameni si sa-i slujim9.

A construit de asemenea azile pentru batrani si pentru orfani, case de oaspeti si scoli, unde

copiii sarmani puteau deprinde scrierea si citirea, iar infirmii, o meserie. 0ladirile erau

despartite printr-un parc unde se afla biserica, pe turla careia strajuia crucea lui >ristos,

ocrotitorul celor bolnavi si neputinciosi. Era deci firesc ca in fata acestor realizari, prietenul

sau, !fantul 5rigorie de /azianz, sa eclame 20e reprezinta faimoasa ?eba, cu o suta de

porti, in comparatie cu aceasta imparatie a celor saraci, unde se practica milostenia si se

suporta suferinta cu resemnare 0e sunt zidurile =abilonului, piramidele Egiptului, colosul

din odos, daca nu minuni zadarnice care au adus autorilor lor doar un renume zadarnic B9.

7/23/2019 mohahism1

11/14

0ei care-l invidiau pe !fantul asile au cautat sa puna in alta lumina, decat cea adevarata,

opera marelui ierarh. Acestia l-au acuzat pe langa guvernatorul provinciei, ca-si depaseste

atributiile, ridicand edificii pe care numai autoritatea civila ar avea dreptul sa le faca. !fantul

asile nu se arata surprins. ar in scrisoarea de aparare adresata guvernatorului provinciei,

tine sa sublinieze ca nu se simte cu nimic vinovat, ba chiar indatorat de a-si continuaopera. Prin lucrarile sale, el aduce slava lui umnezeu, isi ajuta fratii in suferinta si face

cinste conducatorilor statului.

. #plicarea randuielilor Sf. Vasile cel Mare in or&anizarea manastirilor din Biserica

2rtodoxa omana.egulile !fantului asile au avut o mare influenta asupra organizarii si

dezvoltarii monahismului in =iserica 8rtodoa omana. Aceasta influenta se observa in

preferarea vietii de obste 1 chinovitice 1 celei anahoretice si celei idioritmice; in respectarea

celor trei voturi ascultare, saracie si feciorie ; in organizarea vietii dupa principiul imbinariimuncii cu rugaciunea, in sfarsit, in conceptia ca manastirile au de indeplinit si un rol social.

Epunand primejdiile care pandesc viata eremitului, !fantul asile subliniaza avantajele

vietii de obste si o recomanda ca atare. Acest mod de vietuire monahiceasca este adoptat

si de manastirile din cadrul =isericii 8rtodoe omane. Ele sunt organizate in comunitati

mari de persoane, conduse de un intaistatator. 0omunitatile monahale se conduc dupa un

regulament, care reglementeaza viata religioasa si morala a,monahilor. In majoritatea

manastirilor monahii duc viata de obste,-acest mod de viata consta in faptul 2de a fi socotitde catre calugari drept un bun al obstii careia ii apartine intregul rol al muncii lor, asigu-

randu-se in schimb tot ce este de trebuinta vietii lor monahale9. ar viata obsteasca nu se

rezuma numai Ia aspectul ei gospodaresc, ci are si un aspect duhovnicesc, ce rezida in

dreapta credinta si in dragoste.

0a si in manastirile !fantuiui asile, primirea cuiva in randurile monahilor este precedata de

o perioada de incercari, in care se constata insusirile morale si aptitudinile spirituale ale

candidatilor. 2Ispitirea canonica sau noviciatul dureaza de la admiterea in manastire pana latunderea in monahism a celui admis. ?impul ispitirii canonice cuprinde trei stadii. /umai

dupa trecerea acestor stadii candidatul poatp depune voturile monahale. Acestea simt mai

multe ferirea de rau, cercetarea constiintei, supunerea gandurilor si faptelor indrumatorului

duhovnicesc, frecventarea slujbelor, rugaciunea, munca etc.. ?oate acestea se reduc in

mod esential la trei ascultarea neconditionata, saracia si fecioria.

Munca si rugaciunea sunt cei doi piloni pe care se sprijina si se desfasoara viata monahala.

Potrivit poruncilor !fintilor Parinti, care statornicesc ca 2in nici o vreme nu se cuvinecalugarilor sa stea fara lucru9, 2calugarii sunt datori sa lucreze in tot timpul atat in cuprinsul

vietii de obste, cat si in viata de chilie9. In munca de obste se cuprind toate ascultarile care

7/23/2019 mohahism1

12/14

raspund la trebuintele si indatoririle de obste ale manastirii, precum povatuirea sufletelor,

administrarea manastirii, invatamantul, primirea strainilor, ingrijirea bolnavilor, munca in

atelierele manastirii3 "tamplaria, croitoria, tesatoria, tipografia, gradinaritul, pomicultura,

stu-paritul etc.(. In unele manastiri, dupa chibzuinta chiriarhului, se vor putea eecuta de

catre vietuitorii respectivi obiecte de cult "icoane, cruci, legatorie de carti, candele si altele(,cele necesare pentru mobilarea si impodobirea locasurilor de cult "strani, catapetesme,

sfesnice si analoage, tesaturi, broderii, acoperaminte, perdele de usi si vesminte bisericesti,

covoare si presuri pentru biserici, cancelarii, chilii, case parohiale, protopopii si centre

eparhiale(, precum si obiecte de ceramica, lemn, metal, etc, la dispozitia vizitatorilor

manastirilor.

0u privire la oaspetii sau vizitatorii manastirilor, regulamentul pentru organizarea vietii

monahale in =iserica 8rtodoa omana prevede ca acestia vor fi primiti cu bunavointa laarhondaric, putand fi gazduiti in manastire sau schit cel mult trei zile. Peste acest termen nu

poate fi gazduit nimeni fara aprobarea scrisa a 0hiriarhului.

In chilie fiecare este dator sa-si indeplineasca pravila personala. 0u privire la rugaciune se

prevede 2?oti vietuitorii manastirii "incepatori, frati, rasofori si monahi( sunt indatorati sa ia

parte, cu toata evlavia, la slujbele religioase randuite dupa tipicul manastiresc9.

esi superioritatea organizarii chinovitice a manastirilor este indeobste cunoscuta si se

tinde la generalizarea ei in =iserica noastra, totusi datorita unor conditii speciale de viata a

trebuit sa fie tolerata persistenta unor manastiri si schituri cu viata idioritmica, a caror

eistenta era prevazuta in egulamentul vietii monahale, anterior celui actual.

13. Importanta actuala a or&anizarii chinovitice a manastirilor.Este bine cunoscut rolul

pe care l-au avut manastirile cu viata chinovitica, in trecut, in viata =isericii si a

credinciosilor. Manastirile chinovitice au fost focare de traire autentic crestina, oaze ale

filantropiei si vetre de cultura. In afara de cultivarea evlaviei si a rugaciunii, pe langa

manastiri au luat fiinta spitale si azile, iar in pridvoarele manastirilor s-au adapostit primele

scoli. ?ot in manastiri au avut loc primele transcrieri de codici "4etopisetul de la =istrita si

Putna(, si primele traduceri de carti "0odicele oronetean si Psaltirea !cheiana(. in

manastiri au fost adapostite si cele dintii tipografii "la !nagov si imnic, la ?rei Ierarhi si ?is-

mana(, iar monahi ca Macarie, Antim Ivireanul, arlaam si osoftei aveau sa scoata in

manastiri cele dintii carti in limba romana. :nele manastiri, prin pozitia si constructia lor, au

servit ca fortareata impotriva dusmanilor.

Aceste frumoase traditii ale vietii monahale se continua sub forme diferite si astazi.

7/23/2019 mohahism1

13/14

Epunand avantajele vietii de obste, !fantul asile spunea ca omul au se poate desavarsi

decat in preajma oamenilor, care il ajuta cu sfatul, cu observatiile si cu iubirea lor, si nu in

singuratate, ca numai in viata de obste monahul eercita cu folos supunerea ; ca numai in

comuniune cu altii poate sa creeze o baza prin care sa-si concretizeze iubirea fata de

semeni. 8r, aplicand principiile !fantului asile in viata de azi, monahul cu viata chinoviticase integreaza in tendinta de cooperare si apropiere dintre oameni, care domina vremurile

noastre. El nu este rupt de aspiratiile dupa mai bine ale fratilor si societatii careia ii apartine.

Pentru ca, desi 2desprins oarecum de lume, el este totusi pus in slujba lumii, a societatii

omenesti, implinind pentru aceasta rosturi si raspunderi esentiale9. enuntarea la familie in

ultima instanta are ca motiv cele doua slujiri slujirea lui umnezeu si slujirea aproapelui.

0a si in trecut, monahul chinovit slujeste pe umnezeu printr-o viata aleasa in duh

crestinesc. ar nu traieste doar pentru sine ; in anumite momente monahul cu viata sieperienta deosebita este cercetat de numerosi credinciosi, dornici de induhovnicire. iata

lui aleasa este un continuu imn de slava adus lui umnezeu si un eemplu pentru semeni.

Aproapele este slujit prin fapte de caritate si prin sustinerea aspiratiilor lui de mai bine.

8pera de caritate se continua in asistenta sociala si in ospitalitate ,- se continua prin

organizarea bolnitelor si infirmeriilor si a unui arhondaric, care are in seama buna primire a

celor ce poposesc printre monahi.

Aate pe principiul muncii organizate, intelectuale si manuale, mi-nastirile cu viatachinovitica sunt adevarate focare de cultura si laboratoare pentru lucrari de o inalta tinuta

artistica. Asa, de eemplu, se da in primul rand o atentie deosebita formarii intelectuale a

celor ce vin sa vietuiasca in manastire, atat prin scolile de specialitate, cat si in scoala de

fiecare zi a duhovniciei. :n rol deosebit in aceasta privinta il au conferintele si 0onsiliul de

invatatura.

In randul al doilea, manastirile au organizat ateliere, in care se confectioneaza obiecte

adesea de o valoare artistica deosebita, care necesita o pregatire si o calificare superioara.Pentru ca 2cu eceptia celor ba-trani si bolnavi, fiecare vietuitor al manastirii trebuie sa

indeplineasca o ascultare in munca, potrivit cu pregatirea si cu inclinarile sale. :rmare

acestui principiu este faptul ca manastirile isi asigura baza materiala necesara traiului

vietuitorilor, precum si a operei de binefacere.

0u privire la disciplina, regulamentul pentru organizarea vietii monahale prevede ca 2in

manastire si in afara de manastire, incepatorii, fratii, rasoforii si monahii sunt obligati sa

respecte disciplina9 care a fost hotarata de !fintele !inoade si de !fintii Parinti, la care seadauga prevederile !tatutului =isericii 8rtodoe omane, egulamentul pentru organizarea

vietii monahale, hotararile sinoadelor si deciziile chiriarhale. e asemenea, 2nu este

7/23/2019 mohahism1

14/14

ingaduit incepatorilor, fratilor, rasoforilor si monahilor sa iasa din manastire fara bilet de

voie, eliberat de staret sau de egumen, in care sa se arate motivul invoirii sau insarcinarea

data, locul unde merge si timpul pe cat este invoit9.

Potrivit randuielilor canonice referitoare la averea monahilor, regulamentul pentru

organizarea vietii monahale in =iserica 8rtodoa omana, prevede ca 2averea monahilor

adusa de dansii in manastire, ca si cea dobandita ulterior, ramane intreaga manastirii de

care au tinut in ultimul timp al vietii lor9.

0a incheiere, putem spune ca spiritul legiferarii !fantului asile ca monahii sa traiasca in

incinta aceleasi manastiri si sa poarte de grija obiectelor de uz comun ; ca pietatea sa se

impleteasca cu munca, 1 se desprinde si din grija cu care sunt intretinute locasurile de

inchinare in =iserica 8rtodoa omana. 0onservarea acestora a devenit pentru

reprezentantii cinului monahal una din indeletnicirile rasplatite cu nespuse satisfactii

spirituale, caci, asa cum se stie, de aceste manastiri se leaga o parte din trecutul =isericii

ca si acela al Patriei.

*rd. 4ri&ore "atrulescu

!ursa httpCCmanastireacurchi.mdC
http://manastireacurchi.md/http://manastireacurchi.md/

Documents

mohahism1