În data de 16 septembrie 2015, Institutul Cultural Român de la Beijing a fost gazda expoziției Cărțile de la Vidra - Plângând de atâta frumusețe, semnată de către Carolina Ilinca. Această expoziție a fost dedicată unei serii de cărți speciale, neconvenționale, ale căror model de in-spirație au fost tăblițele de la Tărtăria de pe Mureș. Inedite la această serie de cărți sunt su-porturile alese pentru versuri, de la hârtie la ștergare, lână, țesături sau obiecte tradiționale din lemn ce fac trimitere la locul natal al scriitoarei.

La eveniment au luat parte profesori chinezi de la Universitatea de Studii Străine din Beijing, scriitori, precum și diplomați români și chinezi. În prezența acestora, Carolina Ilinca a recitat câteva din poemele sale și, la rândul lor, o parte din studenții români au recitat poezii în lim-ba română și limba chineză.

“Cărțile de la Vidra” - poezie românească la

Beijing C U P R I N S

“ C Ă R Ț I L E D E L A V I D R A ” - P O E Z I E R O M Â N E A S C Ă L A B E I J I N G

1 - 2

T R A D I T I I L E C H I N E I - F E S -T I V A L U L L U N I I

3 - 4

Î N T Â L N I R E Î N T R E K L A U S I O H A N N I S Ş I X I J I N P I N G

4

P R I E T E N I A R O M Â N O -C H I N E Z Ă

5 - 6

L A S T U D I I Î N C H I N A

7

N E W S L E T T E R L S R S C H I N A N U M Ă R U L 1 6 2 . 1 0 . 2 0 1 5

1

Ulterior, au avut loc și alte întâlniri la care au participat poeți chi-nezi și studenți de la Facultatea de Limbi din Estul Europei, întâl-niri în cadrul cărora au avut loc discuții și dezbateri având ca temă poezia română și cea chineză. În seria de cărți neconvenționale se numără Cartea de Lut, Cartea de Lână, Cartea de Lemn, Cartea de Borangic, Cartea de Lacrimi, denumirile cărților ilustrând materialul folosit ca suport pentru ver-suri.

Newsletter LSRS China

Numărul 16

2

Sărbătorit în a cincisprezecea zi a celei de-a opta luni din calendarul chinezesc, Festivalul Lunii, nu-

mit și Festivalul din mijlocul sezonului de toamnă, reprezintă un moment surprins în cadrul familiei, cu

origini ce datează din istoria antică. Învățătura populară spune că demult, chinezii au observat că mișcă-

rile lunii sunt în legătură directă cu schimbarea anotimpurilor și producția agricolă. Astfel, pentru a-și

arăta recunoștința și pentru a sărbători recolta, chinezii au oferit sacrificii Lunii în zilele de toamnă. La

început, acest ritual era oficiat doar de roialitate, în timpul dinastiei Zhou, însă mai târziu, acesta s-a

transmis și oamenilor obișnuiți.

Există multe legende asociate acestei sărbători. Una dintre cele mai populare este povestea lui

Chang E care zboară către Lună. Se spune că în timpuri străvechi, pe cer se vedeau zece sori, temperatu-

ra ridicată făcând viața oamenilor extrem de grea. Eroul Hou Yi, a împușcat nouă din cei zece, iar

oamenii au venit din toate colțurile lumii pentru a-i mulțumi. Mai târziu,

Hou Yi se însoară cu frumoasa Chang E și trăiesc împreună o viață lungă și

fericită. Într-una din zile, Hou Yi primește un elixir, care îl va ridica la ceru-

ri, transformându-l în Zeu. Acesta îi va da elixirul soției sale, spre a-l păstra

cu grijă, însă, Peng Meng, un personaj hain și neîndurător, încearcă să

obțină elixirul, amenințând-o pe Chang E. Aceasta, fiind sigură că nu poate

câștiga în urma unei confruntări, bea chiar ea elixirul și se înalță, numai-

decât, la ceruri. Hou Yi, profund îndurerat, strigă numele iubitei sale către

ceruri. Ca urmare, chipul lui Chang E se înfățișează pe Lună, iar Hou Yi va

începe să ofere sacrificii Lunii. Sătenii, aflând că Chang E a devenit Zeiță,

vor începe și ei să aducă ofrande Lunii. Tradiția spune că ofrandele erau constituite în general din

prăjiturele lunii, Yue Bing 月饼.

În plus, pepeni tăiați în formă de floare lotus, grapefruit, boabe de soia

și portocale, sunt cele mai des întâlnite ofrande, considerând forma lor

rotundă, asemeni cu cea a Lunii. Forma rotundă reprezintă, în chineză,

unitate, fiind un moment în care familiile se reîntâlnesc, iar cei care lu-

crează departe, se vor întoarce acasă pentru a-și revedea persoanele iubite.

Originea prăjiturelelor lunii provine din timpul dinastiei Yuan, când

soldații obișnuiau să transmită mesaje secrete, ascunse în interiorul

prăjiturilor. Acestea erau oferite de către conducătorii armatei, drept cadou, cu ocazia Festivalului din

mijlocul sezonului de toamnă, subordonaților. De atunci, s-a născut tradiția de a mânca prăjiturele lunii.

Tradițiile Chinei - Festivalul Lunii

Newsletter LSRS China

Numărul 16

3

Pe lângă aceste tradiții comune, diferite regiuni ale Chinei au creat pro-priile lor obiceiuri. De exemplu, în sudul Chinei, copiii se joacă cu lampi-oane. În Hong Kong, printre cele mai apreciate activități se numără dansul dragonului, în Shanghai oamenii preferă să contemple Luna și să aprindă bețișoare parfumate. În Taiwan, se lansează lampioane, iar fetele nemăritate vor fura legume, tradiția spunând că aceasta le va aduce un soț. Influențate de cultura chineză, alte țări din sud estul și nord estul Asiei au

adoptat Sărbătoarea Lunii, însă sub forme ușor diferite. În Japonia, festivalul a început să fie sărbătorit în urmă cu aproximativ 1000 de ani. Tradiția a rămas vie, în ciuda faptului că Japonia a renunțat să mai folosească Calendarul Chinezesc. Simbolul festivalului nu mai este prăjitura lunii, ci prăjitura de orez. În Coreea de Sud, Festivalul Lunii este supranumit Ziua Recunoștinței. Sărbătoarea durează trei zile, timp în care familiile se reunesc și își oferă cadouri. Brioșele sunt de obicei, consumate în timpul sărbătorii. În Thailanda, în noaptea festivalului, Cei Opt Imortali merg la Palatul Lunii să ofere prăjituri în formă de piersici lui Guanyin(un Bodhisattva).

Newsletter LSRS China

Numărul 16

4

Întâlnire între Klaus Iohannis şi Xi Jinping

La data de 26 Septembrie Preşedintele României Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu Preşedintele Re-

publicii Populare Chineze Xi Jinping. Întâlnirea a avut loc la

New York, unde liderii celor două state au participat la cea de

a 70-a Adunare Generală a ONU. Din delegaţia României a

făcut parte şi Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.

Klaus Iohannis a exprimat interesul României de a participa

în proiectul Noul Drum al Mătăsii. Acest proiect a devenit

emblematic pentru politica economică a Chinei şi constă în

dezvoltarea infrastructurii de transport între Asia şi Europa şi

în extinderea investiţiilor şi relaţiilor comerciale dintre ţările

aflate de-a lungul acestui coridor. Un alt aspect important al

acestui proiect, subliniat de Xi-Jinping în cadrul întâlnirii cu Klaus Iohannis, constă în creşterea schim-

burile inter-personale între statele participante.

Xi Jinping a amintit că România a susţinut de-a lungul timpului interesele Republicii Populare Chineze şi

este unul dintre primele state care i-au recunoscut independenţa. Din acest motiv România se bucură de

aprecierea poporului chinez.

Deşi cei doi înalţi oficiali au salutat evoluţia şi substanţa relaţiilor româno-chineze, ei şi-au exprimat

dorinţa de aprofundare a cooperării economice şi investiţionale dintre România şi China, cu prioritate în

domeniile energiei, infrastructurii turismului şi culturii. Klaus Iohannis şi Xi Jinping au discutat şi despre

importanţa unei colaborări mai intense în cadrul ONU.

Deşi o întâlnire directă între liderii celor două state nu a avut loc de foarte mult timp, acest eveniment a

fost relatat modest în presa din România.

陈书怡 (Chen Shuyi) sau pe numele ei românesc, Ștefania, este studentă în anul doi la Beijing

Foreign Studies University (BFSU) în cadrul departamentul de limbă română. Ștefania s-a făcut re-

marcată la mai multe evenimente culturale cu tematică românească în cadrul cărora a avut interpre-

tări artistice; un clip video în care aceasta apare interpretând melodia "Cântă cucu-n Bucovina" a

devenit viral pe rețelele sociale și a atras simpatia internauților români. În acest număr al newsletteru-

lui ne-am propus să aflăm mai multe despre Ștefania și despre pasiunea ei pentru limba și cultura ro-

mână. Mai jos urmează un interviu cu aceasta.

1. Ce anume te-a determinat să studiezi limba română?

Când eram în liceu, îmi plăcea să caut informații despre diver-

se limbi străine din lume, în special despre cele de origine lati-

nă, pentru că studiasem înainte despre istoria romană și astfel

am realizat că limba latină este frumoasă. De aceea, când am

avut de ales ce să studiez în facultate după ce am dat concur-

sul de admitere, tocmai descoperisem că limba română este și

ea o limbă latină, precum limba franceză, așa că m-am înscris

la secția de limba română în USSB. Din fericire, am fost ad-

misă și mă bucur mult pentru această șansă de a studia limba

română.

2. Ce dificultați ai întâlnit până în acest moment în studiul

limbii române?

Să spun drept, am întâlnit o mulțime de dificultăți pe parcursul

studiului. Limba română este foarte diferită față de limba chi-

neză, în special în ceea ce privește gramatica. Când am înce-

put să învăț pronunția fonetică, am crezut că limba română este asemănătoare cu limba engleză, așa că m-am

gândit că nu este prea grea. Dar după ce am mai studiat puțină gramatică, de exemplu despre conjugarea ver-

bului ori despre substantivul cu articolul hotărât – care acum au devenit printre cele mai simple pentru noi,

am realizat că trebuie să îmi schimb vechea impresie pentru limba română. Am încercat mereu să o înțeleg,

dar adevărul este că la început m-am plâns și mă întrebam mereu de ce este gramatica așa de grea...hahaha.

Încetul cu încetul acest lucru s-a schimbat, iar acum, deși mai am greșeli de gramatică, limba română nu îmi

mai pare atât de dificilă și a devenit mai ușor să o studiez.

Prietenia româno-chineză. Interviu cu Ștefania

Newsletter LSRS China

Numărul 16

5

Newsletter LSRS China

Numărul 16

6

3. Pe parcursul anului academic trecut ai avut ocazia să cu-

noști diferiți studenți români de la diverse universități din Be-

ijing. Cum ai descrie relația ta cu aceștia?

Mă bucur foarte mult că am avut prilejul să-i intâlnesc și să deve-

nim prieteni. Pentru că noi, studenții de la departamentul de limbă

română din USSB, am participat și am pregătit multe activități

împreună cu studenții români, am putut să ne cunoaștem mai bine

unii pe ceilalți. Cred că între noi nu există numai prietenie, ci și o

relație de colaborare între reprezentanți ai unor culturi și țări dife-

rite. Toți colegii mei mi-au spus că studenții din România sunt

foarte interesanți.

4. Ai fost vreodată ori intenționezi să mergi în România?

Da, voi merge în România să studiez la Universitatea din Bucu-

rești în octombrie împreună cu alte 15 colege de-ale mele. Ne-am hotârăt să facem o excursie prin Ro-

mânia în timpul vacanței pe care o vom avea.

5. Având în vedere că România și China se află la o distanță considerabilă una față de celaltă,

cele două țări cunosc multe diferențe culturale și sociale. Ce astfel de diferențe ai putut observa

personal pe parcursul studiului?

Diferente sunt foarte multe. Nu pot să le observ aici (în Beijing) pe toate, însă știu că pe plan politic,

economic, cultural și social există numeroase astfel de diferențe, dintre care cel mai ușor de observat

sunt cele culturale, spre exemplu sărbătorile si alte aspecte legate de religie. În China noi nu avem o

religie dominantă, religia nu are mare influență asupra oamenilor.

6. Ce carieră ți-ai dori să îmbrățișezi pe viitor? Te vei orienta către un domeniu conex cu limba și

cultura română?

Doresc să ajung traducătoare sau avocată pe viitor, pentru că relația dintre România și China este din ce

în ce mai strânsă. Având în vedere dezvoltarea economică a celor două țări, cred că pot ajuta persoanele

care fac comerț sau desfășoară alte activități de acest gen în cele două țări. În prezent studiez și drept la

universitatea mea și încerc să îmi împart timpul cât mai eficient între studiul limbii și al dreptului.

La studii în China

Experiența de a studia în China este una dintre cele mai inedite și interesante , China oferind un

spațiu cultural extraordinar îmbinând modernul cu tradiția sa mile-

nară. Pentru a surprinde căteva aspecte ale acestei experiențe ca

student în China, vă prezentăm mai jos câteva impresii din partea

Aurorei Cristina Ciobanu, studentă la Universitatea Jiaotong din

Shanghai. În prezent, aceasta urmează un an pregătitor de limbă

chineză, urmând ca din anul doi să înceapă un program de masterat

în Drept.

1. Care este lucrul care te-a impresionat până acum în China cel mai

mult?

Ce m-a impresionat cel mai mult în China până acum este orașul. Și când

mă gândesc la Shanghai mă gândesc la râurile de oameni care îi găsești în

centru, sistemul de transport foarte bine pus la punct, clădiri foarte înalte

cu privelisti superbe, dar și faptul ca se găsesc foarte mulți străini ceea ce

m-a ajutat sa mă adaptez mult mai ușor. Există multe locuri de distracție,

locuri care îmi permit să nu îmi pierd de tot identitatea de european, am nevoie.

2. Cum te-ai adaptat la noul stil de viață?

Pot spune ca m-am acomodat destul de bine. Singura mea mare problema este mâncarea, nu sunt chiar un

fan al modului lor de a găti, eu având un alt stil alimentar. Am reușit însă să mai improvizez pe moment,

așa ca nu mă plang. În primele două zile îmi era frică că voi muri de foame.

Altceva ce mă mai deranjează puțin este că majoritatea oamenilor de aici nu știu engleză, așa că am deve-

nit specialistă în limbajul semnelor și scrisul pe telefon când negociez prețuri. Dar anul ăsta studiez limba

așa că voi fi capabilă să port o conversație cu ei.

Alt motiv pentru care m-am acomodat destul de rapid a fost și faptul ca sunt mulți străini în oraș și la uni-

versitatea mea, așa că nu văd doar chi-

nezi, deci nu am un soc vizual așa mare.

Pot spune că îmi place și dacă reușesc să

descopăr mai multe pentru a-mi redo-

bândi o parte din fosta viața (mă refer

mai mult la alimentație) o sa fie chiar

foarte bine.

3. Cum ai descrie până acum experiența la studii în China?

Experiență de până acum a fost destul de solicitantă, deoarece a fost destul de dificil să comunic cu uni-

versitatea când am avut probleme (ei nu prea înțeleg de ce nu mie nu îmi convin anumite lucruri).

Am avut nevoie (și încă am) de multă răbdare, dar nu o privesc neapărat ca pe un lucru negativ fiindcă mă

ajută să mă dezvolt ca om și mă învață să mă descurc în orice situație.

Newsletter LSRS China

Numărul 16

7

Cred ca această experiență este una extraordinar de

interesantă, mult mai diferită de tot ce am făcut până

acum și din majoritatea punctelor de vedere mă încântă.

Mai sunt câteva minusuri, dar nu e ca și cum mă

asteptam să fie totul perfect.

Coordonator Filială: Aura Toader

Coordonator Adjunct: Mihai Titienar

Director Relații Interne: Petra-Lin Gyongyossy

Director Comunicare: Georgiana Boboc

Consilier Comunicare: Andreea Leonte

Director Proiecte: Adrian Băzăvan

Consilier Dezvoltare: Sebastian Demciuc

Consilier Design&Conținut Media: Călin-Ciprian Andrei

Consilier Parteneriate: Valentina Crivăț

Consilier Coordonator: Ioana Budală Afrasinei

Consilier Relația cu Diaspora: Petruț Danci

LSRS China reprezintă Liga Studenților Ro-

mâni din Străinătate pe teritoriul Republicii

Populare Chineze.

LSRS China a fost înființată în noiembrie

2010, ceremonia de lansare oficială a LSRS

China având loc pe data de 3 iunie 2011, la

sediul Ambasadei României la Beijing.

L I G A S T U D E N Ţ I L O R R O M Â N I Î N S T R Ă I N Ă T A T E

- F I L I A L A C H I N A

LSRS.ro

Gala LSRS

Wiki LSRS China

Info Studii China

Facebook LSRS China

8