PARLAMENTUL EUROPEAN

ORGNIZAŢII INTERNAŢIONALE

Panait BeatriceGrupa 7, SOCIOLOGIE

An II

Organizaţiile reprezintă un actor permanent pe scena activităţilor societăţii, ele sunt foarte importante si de asemenea o prezenţă continuă în societate, iar cel mai adesea controlează totul fără ca indivizii să conştientizeze acest lucru. O definiţie generală a organizaţiilor face referire la următoarele aspecte: acestea sunt grupuri de oameni care îşi concentrează activităţile, competenţele şi energia în vederea atingerii scopurilor şi intereselor organizaţiei.

DESPRE ORGNIZAŢII

Organizaţiile sunt extrem de variate, iar o clasificare a lor în categorii delimitate una de cealaltă este dificil de realizat, însă nu imposibil. Astfel orgainizaţiile se pot clasifica după cum urmează. După obicetivul urmărit o organizţie poate fi: economică (firme industriale sau comerciale), religioasă (Biserica, mănăstirile, sectele), culturală(teatru, cinematograf etc), financiară(bănci), militară(armata), educativă(universităţi, şcoli), politică (partid), administrativă, umanitară, juridică etc. În ceea ce priveşte gradul de structurare organizaţiile pot fi formale sau informale.

În mediul organizaţional există atât organizaţii naţionale cât şi organizaţii internaţionale. Însa în cadrul acestei lucrări eu nu voi vorbi despre organizţiile naţionale, ci despre cele internaţionale. Dorinţa pentru creearea de organizaţii internaţionale a luat naştere încă din secolul XIV, din nevoia de a menţine pacea. Organizaţiile internaţionale au luat naştere din mai multe motive, printre care se numără: nevoia de organizare politică a ceea ce numim societate internaţională, ca răspuns împotriva anarhiei apărute în urma conflictelor internaţionale, şi datorită federalismului, ce a ajuns pe plan interaţional.

ORGNIZAŢII INTERNAŢIONALE

Organizaţia internaţională reprezintă o asociere de state, ce s-a format din voinţa membrilor ce o compun, dispune de autorităţi permanente şi granatează colaborarea permanetă a statelor membre. Aceste organizaţii sunt obligate să exprime voinţa membrilor săi şi trebuie neapărat să dispună de instrumente care să asigure cooperarea şi funcţionarea. Dat fiind faptul că există un numar mare de organizaţii internaţionale, acestea pot fi clasificate în urma unor criterii bine definite. Astfel există: după numarul membrilor şi zona de actiune avem organizaţii universale şi organizaţii regionale; după şansele de a deveni membru există organizaţii închise şi deschise; avem de aseamenea organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale, politice etc

Iniţial era numit „Adunare Parlamentară Europeană”, ulterior redenumindu-se „Parlament European”, este un parlament multinaţional aflat într-o continuuă schimbare. Acesta reprezintă instrumentul ce deţine puteri legislative al Uniunii Europene, el fiind ales de către cetăţenii Uniunii prin vot direct odată la 5 ani şi este asemănător cu un Parlament Naţional. De aici se întelege faptul că Parlamentul European este o organizaţie politică şi că are o relaţie directă cu mediul şi membrii societăţii internaţionale prin intermediul votului direct. Parlamentul European are în componenţă reprezntanţi ai statelor membre ale Uniniuii Europene care sunt aleşi prin vot direct. De asemenea Parlamentul European este un aparat de aplicare al democraţiei la nivelul Uniunii Europene şi participă la procesul decizional sau la adoptarea de noi reguli în cadrul Uniunii.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rolurile Parlamentului European se numără: are putere de decizie în alegerea bugetului Uniunii, colaborează cu celelalte insţituţii ale Uniunii Europene şi totodata le controlează, are putere de control politic, codecizie şi cooperare, însă nu este principala instituţie decizională a Uniunii. De asemenea participă la construirea şi adoptarea regulilor necesare comunităţilor de oameni ale Europei. Dacă ar fi să structurăm rolurile, amintite mai sus, în categorii şi totodată să oferim şi alte atribuţii ca exemple, acestea ar fi: roluri legislative (Parlametul alături de Consiliul Uniunii Europene, stabileşte şi adoptă legislaţia; decide în cazul consensurilor internationale; poate revizui planul de lucru al Comisiei); roluri de control (Parlamentul poate controla din punct de vedere democratic toate instituţiile Uniunii, stabileşte planurile monetare împreuă cu Banca centrală Europeană, observă şi supreveghează algerile, poate interpela Comisia şi Consiliul), rol bugetar (Parlamentul European cofirmă bugetul pe termen lung al Uniunii Europene).

În ceea ce priveste componenta Parlamentului European acesta este alcătuit din reprezentanţii statelor ce fac parte din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă 785 de membri. (România dispune în cadrul Parlamentului de 35 de locuri pentru europrlametari). Ca orice altă organizaţie internaţională care se respectă şi Parlamentul European are dezvoltată o organizare internă bine pusă la punct. Organizarea acestuia este stabilită printr-un Regulament Intern şi are la bază prezenţa unui preşedinte. Astfel în organizarea Parlametului European intră: preşedintele, deputaţii, grupurile politice, comisiile, delegaţiile, organismele politice şi intergrupurile.

Competentele Parlamentului European reprezintă modalităţile prin care acesta alături de Consiliul Uniunii Europene hotărăsc şi adoptă măsurile necesare pentru buna funcţionare a tot ceea ce presupune Uniunea Europeană. Principalele competenţe ale Parlamentului European sunt competentele normative, bugetare, politice şi intenaţionale.

Organigrama este forma grafică a structurii formale dintr-o organizaţie, din punct de vedere al poziţiei în scara ierarhică şi al tipurilor de relaţii. Organigrama Parlamentului European este o organigramă de tip grilă, deoarece un conducator, în cazul de faţă preşedintele are în subordine şi controlează mai multi indivizi. Organigrama organizaţiei Parlamentului European cuprinde un birou oficial ce are în frunte un preşedinte care are în subordinea sa un secretar general, 14 vice-presedinţi şi 5 chestori. O altă componentă a organigramei Parlamentului este reprezentată de cele 22 de comitete fiecare având un lider ce are sub conducere un număr între 25 şi 71 de membri. Iar a treia şi ultima componentă a acestei organigrame este reprezntată de grupuri, 8 la număr, fiecare având un preşedinte.

Aşadar, Parlamentul European este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale pe plan european. Acesta este o organizaţie întrucât este format din numeroşi membri, are o relaţie cu mediul şi cu cetaţenii Uniunii Europene, ei fiind cei care îi aleg pe cei care le vor reprezenta interesele în cadrul Parlamentului. Dispune de o organigramă bine pusă la punct, iar deciziile sale au un efect direct asupra statelor Uniunii. Parlamentul este o organizaţie internaţională deoarece îşi îndeplieşte scopurile, îndaroririle şi îşi impune puterea la nivel european şi nu la nivelul unei singure ţări aşa cum se întâmplă în cazul unui Parlament Naţional.

CONCLUZII

• Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţia:proiectare şi schimbare , Bucureşti: Comunicare.ro, 2005

• Articol: Clasificarea Tipurilor de organizaţii (http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/CLASIFICAREA-TIPURILOR-DE-ORGA75696.php )

• Beşteliu, Raluca Miga, Drept internaţional public, Bucureşti, Editura Alleducational, 1997

• Viorica Moisuc, Istoria Relatiilor Internationale.Pana la mijlocul secolului al XX-lea, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002

• Beşteliu, Raluca Miga, Organizatii Internationale Interguvernamentale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000

• Horia Rodica Raboca, Teorie şi comportament organizţional, Curs Masterat Administraţie Publică

• Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul Decizional în Uniunea Europeană, Iaşi, Polirom 2008

• Articol: PARLAMENTUL EUROPEAN (http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/european-parliament/index_ro.htm)

• ORGANIZAREA PARLAMENTULUI (http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/20150201PVL00010/Activitatea-Parlamentului )

• http://www.euractiv.com/files/infographic-who-who-european-parliament-0

BIBLIOGRAFIE

MULŢUMESC PENTRU

ATENŢIE!