Patologia gastrointestinala si hepatica la copil

Simona Dumitra

Stomatite Procese inflamatorii infectioase sau neinfectioase localizate la nivelul mucoasei bucale

Cauze infectioase virale, bacteriene , micotice Cauze neinfectioase arsuri, microtraumatisme

Stomatita acuta herpetica Produsa de virusul Herpes Simplex tip IClinic Febra, varsaturi, hipersalivatie, cefaleeObiectiv Eritem difuz al mucoasei bucale cu vezicule dispuse in buchete care se sparg, lasand o zona exulcerata cu margini zdrentuite.

TratamentAlimente lichide si semisolideAdministrate cu paiul, in extremis prin sonda de gavaj la sugarToaleta locala riguroasa Mixturi cu anestezinaAdministrare de Acyclovir 5-7 zile

Stomatita micotica Infectie acuta a mucoasei bucale determinata de Candida albicans

mucoasa bucala rosie cu mici depozite albicioase, aderente, tentativa de indepartare e urmata de sangerari

TratamentStamicin4*100000 UI/zi la sugar4*500000 UI la copilul mare in asociere cu anestezina 1 %

Alcalinizarea mediului bucal cu bicarbonat de sodiu 5%

Stomatita ulceronecroticaApare la copiii cu deficite imune

Determinata de fuzospirili

Ulceratii care se acopera de false membraneHalena fetidaAdenopatie laterocervicala si subangulomandibulara

Tratament Indepartarea tesuturilor necrozante Toaleta locala riguroasa apa oxigenata 3%, glicerina boraxata 10%, anestezina 1% Antibiotice - Penicilina G, Metronidazol

GastriteDEFINITIE

Gastritele sunt afectiuni acute sau cronice caracterizate prin leziuni inflamatorii induse de factori etiologici si patogenetici multipli care pot fi din punct de vedere clinic asimptomatice sau insotite de simptome clinice nespecifice.

ETIOLOGIA GASTRITELOR

Factori de riscA. Exogeniagresiuni mecanice: abuz de celulozice dure , masticatie insuficienta.agresiuni fizice: termice (cald, rece)agresiuni chimice:toxice (Pb, Hg),substante corozive (baze, acizi), medicamente, alcool, fumat,CondimenteInfectii: H.p., gastrospirilum homini, gastroenterite infectioase (virale si bacteriene), infectii cu tropism gastrointestinal, micoze, paraziti.abateri igieno-alimentareStres

ETIOLOGIA GASTRITELOR

B. Endogen teren imunogen (gastrita autoimuna tip A) teren atopic (gastrita alergica) fenotip ulceros (gastroduodenita acido-peptica) reflux duodeno-gastric (gastrita de reflux)

PATOGENEZA GASTRITELOR

Gastrita este rezultatul final a conflictului dintre factorii agresori si respectiv factorii protectori ai mucoasei gastrice.FACTORI AGRESORI INTRALUMINALIEndogeni:naturali (HCl, pepsina activa, acizi biliari, si saruri biliare, proteaze pancreatice, lizolecitina)patologici: enzime si cataboliti bacterieni, amoniac.Exogeni:solutii hiperosmolare, solutii alcoolice concentrate, antiinflamatoare nesteroidiene, cortizonice, condimente iritante, detergenti, substante corozive.

PATOGENEZA GASTRITELORFACTORI DE PROTECTIE 1988 Kontureklinia I - secretia de mucus si bicarbonatlinia II - bariera mucoasalinia III - fluxul sanguin al mucoaseilinia IV - regenerarea celulara

MANIFESTARI CLINICE

forme de gastrita:

forma dispeptica

forma dureroasa

forma caectica

forma hemoragica

Intre simptomele cele mai frecvente apar: dureri epigastrice arsuri greturi gust acru inapetenta satietate precoce slabireanorexie varsaturi alimentarecefalee sau migrena

Infectia cu Helicobacter Pylorii

DiagnosticEndoscopia digestiva superioaraSe efectueaza cu endoscoape adaptate varstei. Se observa culoarea tesuturilor, aspectul vaselor submucoase, fragilitatea mucoasei gastrice, prezenta unor eventuale leziuni, prezenta unor elemente patologice (corpi straini inghititi, bila, mucus si secretie in exces)Normal mucoasa gastrica la copil este subtire, de culoare rosu portocalie.

Eroziune esofagiana

Gastrita HP

Gastrita HP

Diferenta eroziune /ulcer

DiagnosticTestul ureazei.Ureea se descompune sub aciunea ureazei n CO2, NH3 i H2O. Aceasta duce la modificarea pH-ului local.

Examenul microscopic.

Teste respiratorii. C13, C 14. Se prefera aceste tehnici pentru usurinta efectuarii lor mai ales datorita greutatiilor pe care le intampina o examinare invaziva la copil.

Cultura cu antibiograma. Pentru cazurile rezistente la tratament

Tratamentul dietetic

. recomandarea evitarii alimentelor care provoaca simptome. evitarea condimentelor si a dulciurilor superconcentrate.protejarea mecanica vizeaza excluderea alimentelor dure, abrazive care traumatizeaza mucoasa, sau a fragmentelor mari datorate unei masticatii deficitare sau a tahifagiei. protejarea termica se refera la evitarea ingestiei alimentelor la temperaturi extreme. Regimul alimentarDAcarnea slaba rasol, branzeturile proaspete, iaurtul, pastele fainoase si legumele fierte. Laptele s-a dovedit a stimula secretia acida datorita calciului si proteinelor. NU pranzurile bogate, grasimile, condimentele, rantasurile, dulciurile concentrate, bulionul, bauturile alcoolice, ceaiul concentrat, cafeaua si bauturile fierbinti .

TERAPIA MEDICAMENTOASASchemele de terapie dubl au o eficacitate mai mare, att la copil, ct i la adult. Se folosesc:

diverse preparate de bismut (subcitrat coloidal, salicilat) Amoxicilin Metronidazol/Tinidazol Claritromicin/Eritromicin Omeprazol

TERAPIA MEDICAMENTOASAControlul secretieiInhibitorii pompei de protoni-omeprazol -esomeprazol.-pantoprazol.-lansoprazol.

TERAPIA MEDICAMENTOASAInhibitorii receptorilor H2 Cimetidina 20-40 mg/kgc/zi Ranitidina 2-4 mg/kgc/zi Famotidina 1-1,5 mg/kgc/ziControlul secretiei acide si cresterea apararii mucoasei -Tamponarea aciditatii Antiacide- Hidroxid de aluminiu si Mg 30ml/1,73m2sau1-2 ml/kgc/doza,la 1 ora dupa mincare si inainte de culcare.

TERAPIA MEDICAMENTOASACitoprotectie: Misoprostol, Emprostil, Sucralfat Stimularea barierei protectoare: Bismut coloidal 30 ml de 4 ori pe zi la copilul peste 10 ani;480 mg bismut/1,73 m2/zi.

TRATAMENTUL INFECIEI CU HELICOBACTER PYLORI

Scoala europeanaIPP+ 2 AB 7 zileIPP + alte 2 AB, 14 zileTulpini claritrorezistente!Rifabutin+ Amoxicilina + IPP,10 zileLevofloxacin + Rifabutin +IPP,10 zile Scoala americanaIPP+ 2 AB , 14 zileIPP + 2 AB + BI,14 zileTerapia secventiala5zile IPP + Amoxicilina5 zile IPP+Claritromicina+Metronidazol

Prezentare de cazSA, 16 ani,sex masculinEpigastralgii intense, intensificate de alimentatieScadere ponderala

Anamnestic-tatal cu UG perforat

Prezentare de cazParaclinicAnemie hipocroma hiposideremicaEx.coproparazitologic negativGregersen negativBa pasaj

Aspect radiologicMucoasa gastrica mai ingrosata, stomac hipersecretor

Aspect endoscopicAspect nodular al regiunii antrale

Aspect histopatologic Prezenta de limfocite, PMN si HP

Gastrita cronica acutizata antrala Helicobacter Pylori

Terapie

Metronidazol+Amoxicilina+Controloc,14 zileSucralfat

ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Rolul patogen al Helicobacter pylori Identificat n 1983, germen Gram-negativ, de form ncurbat, Hp triete n mucusul gastric. n ulcerul duodenal, el este prezent n 80-100% din cazuri Puterea patogen prin citotoxine, care ar provoca alterri ale celulelor epiteliale gastrice i prin aciunea ureazei sintetizat de bacterie.

ULCERUL GASTRIC

80% dintre ulcerele gastrice se situeaz la nivelul antrului piloric i pe mica curbur.

Ulcer gastric

Simptomatologia ulcerului gastric la copil, cu ct vrsta este mai mic cu att este mai atipic. La copilul de vrst colar i la adolescent : durerea este de tip foame dureroas, este postprandial i calmat de alimentaie. Ea evolueaz pe o perioad de mai multe sptmni i predomin primvara i toamna. Durerile pot ceda la poziii antalgice i la alcaline (singure, contraindicate!)

ULCERUL DUODENAL

Durerea tipic este epigastricare aceleai caracteristici ca i durerea din ulcerul gastric, cu excepia orarului mai tardiv, adic la 3-4 ore dup mncare. diminu la administrarea de medicamente antiacide sau antisecretorii. Fenomenele hemoragice acute sau cronice constituie un mod de a descoperi boala .

COMPLICAIILE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL

Complicaia hemoragic acut Perforaia Stenoza

Mecanismul de aciuneMedicamenteDozele per osControlul secreiei acideInhibitorii pompei H+/K+

Blocanii receptorilor H2

Blocanti ai activrii celulareAnticolinergiceAntimuscarinicele Omeprazol (Losec)Esomeprazol (Nexium)Pantoprazol (Controloc)CimetidinRanitidinFamotidinaNizatidinaAtropinaPirenzepinaTelenzepina 0,7-3,3 mg/kg/zi20-40 mg/kg/zi2-4 mg/kg/zi1,0-1,5 mg/kg/ziNu sunt date despre utilizarea la copilControlul secreiei acide i creterea aprrii mucoaseiTamponarea aciditiiCitoprotecie Antiacide (Hidroxidul de aluminiu i Magneziu)MisoprostolEmprostilSucralfat 30 ml/1,73m2 sau 1-2 ml/kg/doz, la 1 or, 3 ore dup mncare i nainte de culcare250 mg de 4 ori/zi la sugar0,5-1 g de 4 ori/zi la copilul mai mareCreterea aprrii mucoaseiStimularea barierei protectoareBismutul coloidalSubsalicilatSubcitrat30 ml de 4 ori/zi, la copilul peste 10 ani 480 mg bismut/1,73 m2/zi

Boala diareica acutaDebut acutFebra,agitatie,refuz alimentarScaune initial apoase, ulterior mucoase, grunjoase, mucopiosangvinolenteVarsaturi, dureri abdominale, eritem fesier, meteorism abdominal, semne de deshidratare

BDA Diagnostic pozitivAnamneza= nivel socioeconomic, calatorii in zone endemice, colectivitati, obiceiuri culinare, focar familial, anotimpul internariiSimptomatologia=manifestari digestive = diaree, varsaturi, dureri abdominale, stabilirea gradului deshidratarii, diferentierea diareei bacteriene de cea viralaLaborator coprocitograma examen coproparazitologic coprocultura examinarea directa la ME teste serologice teste imunoenzimatice din scaun determinarea lactoferinei fecale PCR in scaun

TratamentulDieta Sugarii sub 6 luniRHE cu SRE 10 ml/kg, 4/6 oreAdministrare de lapte dietetic in asociatie cu SM,MO,arobon in dilutii de 50 % Z1, 66% Z2, 75% Z3, 100% Z4Sugarii alimentati natural vor primi in continuare lapte de mama si 50 ml SRE pt. fiecare scaun diareic emis

Sugar sub 6 luni

Alimentat natural

Continuarea alimentaia la sn!

Alimentat artificial

Greutate normal Introducerea laptelui dinaintea diareeiDistrofieIntroducereaUnui lapte delactozatziua 1 - 50%ziua 2 75%ziua 3 - integral

Sugar peste 6 luniBrnz de vaci cu orez pasat +5% glucozCarne fiart mixat de pui +morcovi fieri+5% glucozMr rasBanan pasiratCereale fr glutenIntroducerea laptelui ziua 4 50%ziua 5 75%ziua 6 - integral

Copii peste 1 anGrisineSrteleOrez fiert cu sareMorcovi fiertiSup de legumeSup de carne de puiCarne fiart de puiMr ras, BananeBrnz proaspt de vaciIaurt Ceai cu glucozAp platDieta BRAT banane orez sos de mere pine prajit

EvitaiSmantanaLaptele grasApele carbogazoaseDulciurilePrjiturileMazrea, fasolea, conopida, broccoli, ceapa, usturoiul

Tratament etiologicAntibioterapie

Febra persistentaDiaree invazivaHemoragii oculte in scaun PMN in scaun Copil sub 3 luniCopil din colectivitatiScaune>8/ ziForme extradigestiveSimptome care persista > 7 zile

Tratament etiologic-preparateAntibiotice folositeAmpicilinaAmoxicilinaAcid NalidixicColimicinaCotrimoxazolGentamicinaFlorchinoloneCefalosporineErcefurylEritromicina- CampylobacterBacitracina, Metronidazol Clostridium difficille

Tratament patogenic

Antisecretorii racecadotril - HidrasecProbiotice/prebiotice/simbioticeAdsorbante diosmectita Smecta

Tratament profilactic

Vaccinuri Rotarix, pentru BDA cu rotavirus

Mic ghid regional de antibioterapie in BDA la copii

Opiuni terapeuticeDe prim intenieDe evitatFluorochinoloneCefalosporineAcid nalidixicAmpicilinTetraciclinCotrimoxazolCloramfenicol

Schem de utilizare ciclic a antimicrobienelor n boala diareic acut bacterian la copil

Hepatitele cronice

Boli inflamatorii ale ficatului cu evolutie prelungita, peste 6 luni

Etiologie Infectioase-B,C,D,G, V. rubeolic,CMV, Epstein Barr,bacteriene, parazitare, Toxice si medicamentoase Afectiuni biliare cronice Boli metabolice ereditare- galactozemia congenitala, boala Wilson

Morfopatologie

Hepatita cronica persistentaHepatita cronica activaHepatita cronica lobularaHepatita cronica septala

Clasificarea morfologica tine cont de gradul lezional si intensitatea fibrozeiIAHHC minimalaHC usoaraHC severaIntensitatea fibrozeiHC fara fibrozaHC cu fibroza usoaraHC cu fibroza moderata periportalaHC cu fibroza severaCiroza- noduli de regenerare

ClinicSemne generale- astenie, adinamie, Semne digestive -inapetenta, greturi, balonare, varsaturiHepatalgia de efortClinic obiectiv paloare cutaneomucoasa, stelute vasculare, petesii,icter hepatomegalie, splenomegalie

ParaclinicHepatocitoliza transaminaze

Hepatopriv albumine scazute, indicele de protrombina scazut

Colestaza- FAL, Bil D, gama GT, Lipoproteina X

Inflamator Ty, Ku-Zn

ImunologicAgHBs, Ac anti HBs, AgHBe, Ac anti HBe, Ac anti HBc, ADN viral AAc anti HVCAc anti HVDARN VHG

TratamentCurativRepaus la pat 6-8 luniHC stabilizata -14 ore repausDietaHipercalorica, hiperproteica, hipolipidicaNU!Conserve, branzeturi fermentate, fasole uscata, alcool, condimente

Tratament etiologicInterferonul 300000/ m2/doza, 3 doze pe saptamana, 3-6 luni, sc

Criterii de introducereHCAAg HBe +AND VHB +Transaminaze crescute de cel putin 2-3 oriSe pot asocia Antivirale ribavirin, acyclovir, amantadinaHepatoprotectoare- silimarina, Liv 52, Sargenor, vitamine grup B

Profilaxia HVBVaccin antihepatita B adm in 3 doze la nastere, 2 si 6 luni

Reechilibrarea parenterala in sindromul acut de deshidratare- notiuni practiceCalea intraosoasaSugari si copii sub 6 aniPermite administrarea de medicamente, lichide, sangeNecesita ace de perfuzie intraosoasa/ ace de aspiratie medularaZona de acces = suprafata plata anteromediala a tibiei la 1- 3 cm sub tuberozitatea tibiala

Calea intravenoasa

Ritmul de administrareColaps20 ml/kg in 30 de min.Se poate repetaIn primele 2 ore 50 ml/kgIn primele 8 ore din lichide si electrolitii pierdutiRestul de lichide in 16 ore

Solutii utilizateSolutii electroliticeEchimolareNaCL 5,85 % 1 ml=1mEqKCl 7,45 % 1 ml=1mEqSemimolareCa glu 10 % 1 ml=0,5 mEqTrimolareMgSO4 20 % 1 ml=3 mEqGlucoza 5%, 10%

AcidozaSolutie de bicarbonat

Molara 8,4%: 1 ml = 1 mEqSemimolara 4,2%: 2 ml = 1 mEqIzotona 1,4%: 6 ml = 1 mEq

AtentieAdministrarea KMax. 20 ml la 500 ml de perfuzatMax. 0,3 mEq/kg/oraMax. 3 mEq/kg/ziBicarbonatul de sodiu1 ml solutie= 20 picI ml Dextran=13 pic

Va multumesc!